impresii si maxime celebre despre vin

Impresii si maxime celebre despre vin

Alceu Nu merita plantat nici un alt arbore inaintea vitei de vie. Alexandru cel Mare Cand sorbiti vinul din cupe amintiti-va ca beti din sangele

vitei de vie, puterea pamantului si eternitatea soarelui. Maria Tereza Binecuvantata fie vita de vie si femeia, singurele daruri ale naturii

care produc bucurie deopotriva si saracului si bogatului. Alexandre Dumas - tatal Vinul este partea intelectuala a unei mese, iar mancarea

numai suportul ei material. Anton Pann Vinul e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor. Michelangelo Bounarotti Vinul rosu face bine femeilor - mai ales cand e baut de

barbati. Alexander Fleming Daca penicilina face omenirea sanatoasa, vinul a facut-o

intotdeauna bucuroasa. Louis Pasteur E mai multa filosofie intr-o sticla de vin decat in toate cartile. Anacharsis Vederea unui betiv este cea mai buna lectie de sobrietate. Gheorghe Csavossy Vinul ca si sarutul se ia la inceput cate putin si la urma cu

gura plina. Alminteri nu-i simti adevaratul gust. Shakespeare Oricat de bun ar fi vinul se cere sa fie bine infundat. Proverb toscan Beti vin lasati apa pentru moara. Proverb chinezesc Vinul bun se bea cu paharul cel mic, invatatura cea buna cu

paharul cel mare. T. Musatescu Vinul bun iti vorbeste despre el la ureche. Cel prost se lauda in gura

mare. Iordache Golescu La vin nu te arata viteaz, ca pana la urma, tot vinul ramane

treaz. Charles Boudelaire Un om care nu bea decat apa, are un secret de ascuns

semenilor sai. Solomon Nu fi printre cei ce se imbata cu vin, ci printre cei ce isi desfata trupul si

sufletul cu vin. Euripide Bucura-te, bea, traieste-ti zi de zi viata, toate celelalte sunt numai destin.

Motivarea alegerii produsului

Bautura extrem de populara si preferata bucatariilor europeana si mediteraneana, vinul rosu este un produs gasit in multe varietati, reflectand diversitatea solului, a climatului si a culturii din care face parte. Rosu, roze sau alb, vinul este bautura preferata a milioane de oameni. Nelipsit din meniurile marilor restaurante, piesa de rezistenta la mese mai mult sau mai putin sofisticate, vinul se bucura de aprecierea tuturor. Vinul este apreciat de secole pentru buchet, miros si culoare, iubit pentru armonia gustului, in mod traditional se cere savurat pe indelete, anii cu productii valoroase daruind cunoscatorilor, adevarate experiente miraculoase pentru papilele gustative. In Romania vinul este o bautura populara si preferata de multa lume. Totusi de multe ori oamenii nu au cunostinte generale despre toate soiurile de vin si de cele mai multe ori nu stiu ce sortiment sa aleaga pentru consum. Noi ne propunem sa oferim cate mai multe informatii utile si usor de memorat despre vin si speram ca in final sa va convingem sa preferati aceasta bautura in detrimentul celorlalte bauturi alcoolice. Subiect de nesfarsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate se pare ca a fost totusi stabilita: consumul a 1 - 2 pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenirea bolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca in general in cazul bauturilor alcoolice. Resveratrolul ( un important antioxidant din vin) este foarte benefic pentru organism : ajuta la prevenirea cancerului (minimizarea mutatiilor de ADN care produc cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocarea crearii de vase de sange in jurul tumorii, pentru a o hrani. Acest antioxidant are si capacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte zone), subtiaza sangele (el actioneaza prompt, impiedicand trombocitele sa se alipeasca), are efecte fitoestrogenice (vinul rosu poate combate unele probleme cauzate de lipsa estrogenului, ca osteoporoza sau menopauza premature). In concluzie, vinul este o bautura alcoolica cu multe beneficii pentru sanatate atunci cand se consuma in cantitati moderate. Totodata, vinul este o bautura de care se leaga multe legende, mituri si zicatori. La romani, un pahar de vin, o comanie placuta si o muzica buna sunt elemente suficiente pentru relaxare.

Alte studii efectuate de oamenii se stiinta care scot in evidenta beneficiile consumului moderat de vin :

* Persoanele care prefera vinul in locul berii au diete mult mai sanatoase decat persoanele care consuma frecvent bere, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii danezi, prezentat de Reuters.

Conform rezultatelor studiului, persoanele care beau frecvent vin au o dieta bazata mai mult pe carne alba, fructe, legume, masline, branzeturi mai putin grase fata de bautorii de bere care consuma foarte multa carne rosie, bauturi racoritoare carbogazoase, zahar, carnati, carne de miel si unt.

* Bacteriile care duc la aparitia infectiilor pulmonare si a bolilor de inima pot fi distruse prin consumul moderat de vin rosu. Oamenii de stiinta de la Universitatea Illinois din Chicago au anuntat ca atat vinul rosu cat si resveratrolul - un polifenol din vinul rosu - pot fi agenti de distrugere eficienti in cazul unei bacterii din aer despre care se stie ca ar fi cauza infectiilor pulmonare si care contribuie si la aparitia bolilor de inima.

* Cercetarile facute de-a lungul timpului au aratat faptul ca anumite calorii pot prelungi durata de viata de la celulele mononucleare pana la mamifere. Insa cine poate crede o una dintre modalitatile de a-ti prelngi viata poate fi mai usoara decat destupatul unei sticle de vin?

O echipa de cerectatori din cadrul Universitatii Harvard a descoperit un ingredient, in vinul rosu, care prelungeste durata de viata a unor organisme cu pana la 80 %.

* Ultimul numar al revistei Nature publica rezultatele unui studiu desfasurat pe mamifere (cobai), prin care s-au demonstrat efectele pozitive ale unui compus al vinului rosu pentru prelungirea vietii. Teste anterioare demonstrasera deja efectele benefice ale acestui compus - resveratrolul - asupra drojdiilor si a organismelor mai simple - musculite, viermi. Una dintre cele mai importante descoperiri a fost aceea ca resveratrolul intarzie sau impiedica evolutiile negative ale unui regim alimentar bogat in calorii: cobaii nu au dezvoltat diabet, sanatatea ficatului si a sistemului cardiovascular s-a mentinut in bune conditii, in pofida unei alimentatii exagerate

Introducere – istoricul vinului

* In lume

Istoria vinului începe acum 8000 de ani, când viţa de vie a fost adusă din Asia Mică, în regiunea mediteraneană. În anul 2000 î.e.n. arta vinului era deja cunoscută în Egipt, pe insula Creta şi pe teritoriul Israelului şi Palestinei de astăzi, fapt dovedit de numeroase inscripţii în piatră şi papirusuri egiptene. Multe personaje din mitologia greacă sunt legate de vin şi vinificaţie. În Grecia, zeul vinului era Dionysos, în Roma – Bahus,numit şi Libero, în Egipt – Sai. În Franţa călugărul Dom Perignon era condus de ideea– perfecţionarea băuturii prin intermediul amestecului. Acest truc a conferit vinului o aşa varietate de gust şi aromă. În tendinţa sa de a menţine în vin gustul său nou, puţin gazat, el din nou a recurs la dop: îmbinîndu-l cu vasul de sticlă modenizat pe atunci. Pe parcursul a mai mult de o mie de ani dopurile erau nişte aşchii din lemn învelite în cilt şi muiate în ulei de măsline pentru a garanta o maximă ermeticitate. Folosirea vaselor din sticlă cu dopuri, peste cîtîva ani a revoluţionat întreg domeniul de păstrare a vinului. Aceste vinuri se deosebeau mult de celelalte existente pe atunci. Descrierea lor se întilneşte foarte rar, dar se ştie că vinurile din Bordeaux erau de o culoare roz şi nu roşii; ca Volnay, cel mai elegant din vinurile roşii, moderne de Burgundia, era roz aproape pînă la sfîrşitul sec. XVIII. Aproximativ în aceeaşi perioadă a fost descoperit încă un vechi secret – proprietăţile miraculoase ale ciupercii de mucegai Vo1gu118. Vinificatorii din Tocae (Ungaria) din neglijenţă au întîrziat cu recolta şi au fost constrinşi să facă vin din struguri vestejiti. Au obţinut un vin formidabil cu un gust nou, elixir miraculos, care în curînd a fost onorat la masa regelui Ludovc XIV.Odată cu răspîndirea europenilor în toată lumea, se răspîndea şi vinul lor. La mijlocul sec. XVI spaniolii au început să cultive viţa-de-vie în Mexic şi mai apoi în Peru, Cile şi Argentina. În Africa viţa-de-vie a apărut la mijlocul sec. XVIII. California şi Australia au fost sădite cu viţă de vie la sfîrşitul secolului XVIII, iar în Noua Zeelandă cîteva decenii mai tîrziu. La mijlocul sec.XIX,, a urmat cea mai mare catastrofă cunoscuta în istoria vinificaţiei. În 1863 nu departe de cele mai sudice plantaţii din valea Ronei, a apărut un păduchi de rădăcină (Filoxera) adus din America în Europa cu scopuri de selecţie. problema a fost

rezolvată simplu după ce planta europeană a fost altoita în rădăcina americană, vinificatorii au observat că au obţinut tot ce este mai bun din ambele plante. Astăzi cele mai bune vinuri sînt obţinute din plante selecţionate în aşa mod.

* Pe teritoriul Romaniei

Asa cum spune legenda, zeul vinului s-a nascut în Tracia, pe teritoriul României de astazi. În aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza din secolul 7 î.e.n. Abundenta si calitatea vinurilor produse de catre daci (locuitorii acestei parti a Traciei) era atât de vestita, încât marele rege dac Burebista, în dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînteles, nu toate viile au fost dezradacinate si, în scurt timp, alte vii au fost plantate. În timpuri mai recente, evolutia industriei vinului din România a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: strânsele legaturi cu Franta de-a lungul secolului 19, strânsele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului în 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989. România a întretinut strânse legaturi cu Franta de-a lungul secolul 19: cultura franceza, educatia si ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuala pentru cei educati. În momentul în care filoxera a lovit podgoriile românesti, era normal ca viticultorii de aici sa ceara asistenta tehnica si ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienta franceza, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietatile respective sunt cultivate în România de mult mai mult timp ca în restul tarilor din estul Europei. O alta consecinta a schimbarii de orientare, în favoarea Germaniei si Austriei, în perioada de dintre cele doua razboaie, a fost introducerea pe piata româneasca a spritului: vin ce se bea acompaniat de apa minerala. Si astazi, în România, spritul este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultând si preferinta consumatorilor (dar si a producatorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun sprit. În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societati producatoare de vin: statiunile de cercetari viticole, intreprinderi de stat pentru industrializarea vinului si cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de intreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românesti, de dupa 1989, nu a afectat societatile de cercetare din domeniul viei si vinului; pe de alta parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar intreprinderile si societatile vini-viticole de stat au fost deja privatizate.

Capitolul 1 – Caracterizarea generală a produsului

1.1. Clasificare

I. In functie de culoarea bobului exista : struguri cu bob alb, struguri cu bob roze, sau negru si struguri cu bob aromat. Din tipurile acestea de struguri se obtin urmatoarele soiuri de vinuri:

* Din strugurii cu bob alb se obtin vinuri superioareSoiuri: Aligoté, Chardonnay, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Grasă de Pietroasele, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Zghihară de Huşi * Din strugurii cu bob roze, roşu, negru se obtin vinuri superioare

Soiuri: Cabernet, Cabernet Sauvignon, Codarcă, Băbească neagră, Fetească neagră, Merlot, Pinot Noir, Traminer roşu * Din strugurii cu bob aromat se obtin vinuri aromate, superioare, deosebit de apreciate

Soiuri: Busuioacă, Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească

II. O alta clasificare a vinurilor:

* Vinurile de consum curent (minim 8,5% vol.) Se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în areale viticole specializate în

acest scop. * Vinurile de hibrizi

Se obţin din struguri de hibrizi direct producători, fiind destinate consumului familial, distilării sau obţinerii oţetului. * Vinurile de calitate (minim 10% vol.)

Se obţin din soiurile de struguri cu însuşiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate, după o tehnologie proprie

Vinurile de calitate se împart în: selectate, mature, mature-rezervă, de colecţie, cu indicaţie geografică recunoscută, cu denumire de origine, cu denumire de origine controlată.

Vinurile naturale şi vinurile speciale pot fi: de consum curent şi de calitate.Vinurile naturale de consum curent se împart în: tulburel, tînăr, obişnuit, de masă,

ţărănesc.

III. Vinuri cu denumire de origine controlată ( DOC )

* DOC – CMD = Denumire de Origine Controlata – Cules la Maturitate Deplina * DOC – CT = Denumire de Origine Controlata – Cules Tarziu * DOC – CIB = Denumire de Origine Controlata – Cules la Innobilarea Boabelor

IV. După conţinutul în zahăr vinurile de calitate sunt grupate în:

* seci – cu max. 4g/l zahăr; * demiseci – cu 4 -12 g/l zahăr;

* demidulci – cu 12 - 50 g/l zahăr; * dulci – cu peste 50 g/l zahăr.

V. În funcţie de tehnologia de producere aplicată, vinurile se clasifică în: * naturale * speciale

Vinurile naturale se împart în: seci, demiseci, demidulci, dulci.Vinurile speciale se împart în: tari, de desert (demidulci, dulci, licoroase), dealcoolizate, peliculare (seci, tari, de desert), aromatizate (seci, demiseci, demidulci, tari, de desert), efervescente (spumante, perlante, petiante, spumoase), în alte feluri autorizate în condiţiile legii şi reglementărilor tehnice pertinente

1.2.Principalele etape ale procesului tehnologic de obţinere a produsului

Vinul este o bautura alcoolica obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, cu o tarie alcoolica totala de minimum 8,5 % in volume ( legea 244/2002 ).

Producerea vinurilor roşii de consum curent

Operaţiile ce trebuie sa fie efectuate la obţinerea acestor vinurilor roşii sunt :

Culesul se efectuează la maturitatea tehnologica Sulfitarea mustuielii se executa cu 30-80 mg/l SO2

Desciorchinarea este obligatorie Însămânţarea cu maia de levuri selecţionate din specia S. oviformis trebuie sa

asigure 5-7 milioane celule/ml (3-5 l/hl) Macerarea-fermentarea are loc în cisterne cu remontare automata sau în cisterne

rotative metalice. Temperatura de macerare-fermentare nu va depăşi 280C (cu totul excepţional 31-320C). La folosirea sistemului ROTO, omogenizarea se face la fiecare ora cate 10 minte (2x5 min/ora)

Termomacerarea se aplica în cazul strugurilor cu conţinuturi mici în antociani şi când prezintă atac de putregai cenuşiu, mana şi/sau molii.

Separarea fazelor se efectuează imediat în cazul în cazul macerării la cald, la 4-6 zile când se folosesc recipiente statice (D=1005 – 1010) şi după 36-50 ore în cazul sistemului ROTO (D=1020 – 1040)

Asamblarea mustului sau mustului-vin se realizează prin amestecarea ravacului cu fracţiunile de la ştuţurile I şi II

Fermentaţia alcoolica se desăvârşeşte în budane sau cisterne de inox, urmărindu-se epuizarea întregului conţinut în glucide. Când s-a aplicat termomacerarea, fermentaţia se conduce ca şi vinificaţia în alb, după adiţionarea levurilor selecţionate

Fermentaţia malolactică trebuie sa se desfăşoare imediat după fermentaţia alcoolica. Procesul este stimulat prin întârzierea primului pritoc, evitarea coborârii temperaturii sub 18-200C, adiţionarea de maia de bacterii lactice (5-10%)

Îngrijirile comune constau în: efectuarea pritocurilor, facerea plinului, sulfitarea periodica (astfel încât sa se menţină 15-20 mg/l SO2 liber)

Condiţionarea şi stabilizarea sunt realizate după un scurt timp de păstrare şi constau în: cleirea cu gelatina (10-12 g/hl), tratamente termice, filtrarea aluvionara, filtrarea prin placi K7

Valorificarea se face ca vinuri anonime, în butelii de 1 litru.

Producerea vinurilor albe seci de consum curent

Culesul se efectuează imediat ce strugurii au un conţinut in glucide cuprins intre 140 si 180 g/l pentru a asigura conţinutul normal in alcool.

Desciorchinatul nu este obligatoriu Ravacul se asamblează cu fracţiile de la ştuţurile I si II Limpezirea se poate face prin decantare, sub acţiunea SO2, sau SO2 asociata cu

bentonita (0,5-1,0 g/l) si/sau prin centrifugare Adiţionarea de levuri este obligatorie; obişnuit se utilizează 3-5 litri de maia la

hectolitru, din specia S. oviformis Temperatura de fermentare nu trebuie sa depăşească 240C Procesul fermentativ se conduce la sec Golul de fermentaţie se completează in faza de fermentaţie lenta Vinul se trage de pe drojdie imediat după fermentaţia alcoolica, asigurându-se cu

aceasta ocazie 25-30 mg/l SO2 liber. Stocarea are loc in cisterne de metal sau de beton, la temperatura de 10-140C Operaţiunile de îngrijire constau in facerea plinului si pritocurile Condiţionarea se executa cat mai repede, operaţiile ce se vor executa sunt:

cupajarea si omogenizarea, centrifugarea, filtrarea aluvionara, bentonizarea, refrigerarea, pasteurizarea, filtrarea prin placi

Îmbutelierea si livrarea se face in sticle de un litru, ca vinuri "anonime”

1.3. Caracteristici de calitate (fizico-chimice şi organoleptice)

Calitatea vinurilor este data de ansamblul insusirilor senzoriale, fizico-chimice si biologice, masura in care vinul corespunde pretentiilor senzoriale ale consumatorilor avizati. Aprecierea organoleptica a vinurilor se face prin examinarea din punct de vedere vizual, gustativ si olfactiv.

Analiza organoleptică a vinului cuprinde următoarele trei etape: 1) Examenul vizual oferă informaţii asupra culorii, aspectului, eventual vârsta pecare o are şi soiul din care s-a obţinut vinul analizat. Pentru examinarea vizuală, vinul setoarnă în paharul de degustare, în cantitate de circa 1/3 din capacitatea sa. Paharul seîndreaptă spre lumină pentru a se examina culoarea, limpezimea, perlarea şi fluiditatea. Încontinuare, vinul se roteşte pe marginea paharului, urmărindu-se mobilitatea şi mirosulvinului. 2) Pentru examinarea mirosului paharul în care se află proba de vin se apropie de nas, inspirându-se din atmosfera de deasupra acestuia de 2 sau de 3 ori. Examinarea olfactiva genereaza informatii legate de mirosul vinului, existenta buchetului de invechire, specificitatea sa, eventual prezenta unor defecte.Se formează o impresie despre specificul vinului şi gradul de învechire, ce va fi ulterior completată cu examinarea gustativă. 3) Examinarea gustativă se face prin sorbirea unei cantităţi mici de vin care seplimbă prin cavitatea bucală, pentru a-l încălzi şi a veni în contact cu cât mai multe papilegustative. Se stabilesc astfel caracteristicile de gust ale vinului şi se completeazăinfomaţiile obţinute anterior, desăvârşindu-se imaginea despre mirosul şi aroma vinurilor. Examinarea gustativa permite aprecierea dulcetii, tariei alcoolice, astringentei, extractivitatii, plinatatii, inclusiv identificarea falsificarilor prin adaos de apa, alcool, indulcitori naturali sau de sinteza. Simultan cu examinarea gustului si mirosului sunt percepute si senzatiile tactile. Vinurile pot fi aspre din cauza substantelor tanante si acide, pot fi onctuase prin contributia glicerinei si a pectinei din compozitie. Pentru exprimarea senzatiilor tactile se folosesc termeni ca: moale, catifelat, astringent, uleios, apos, plin, etc.

Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor sunt date de : continutul de alcool aciditatea totala; aciditatea volatila;

continutul de bioxid de sulf (total si liber); continutul de zahar reducator; continutul de extract reducator;

Carte de identitate a soiului Feteasca Neagra:

Strugurii soiului Feteasca neagra se matureaza deplin Incepand cu decada a doua a lunii septembrie, reusind sa acumuleze suficiente cantitati de zaharuri (200-220 g/l) pentru obtinerea vinurilor de calitate superioara. Recoltati mai tarziu, la supra maturare, pot ajunge pana la 260-270 g zaharuri si pot da vinuri rosii de o aleasa calitate. Aciditatea totala a strugurilor este foarte buna, pentru un soi rosu. Taria alcoolica normala a vinurilor este de 12-12,5% alcool. Cand strugurii sunt culesi toamna tarziu, Intr-un stadiu avansat de stafidire, datorita zaharurilor acumulate, se obtin vinuri cu pana la 14% alcool si chiar mai mult. Vinurile obtinute din soiul Feteasca neagra sunt bine colorate, avand o culoare rosie ce poate varia de la rosie – rubinie stralucitoare, pana la rosie intensa cu nuante rubinii. Aroma vinurilor obtinute din soiul Feteasca neagra este placuta, complexa si originala, contribuind la aceasta si aroma strugurilor din care provin si aminteste de cea a coacazelor negre sau sugereaza mirosul de prune uscate. Gustul, ce aduce parca a mura, este, in general, echilibrat, consistent si viguros. Aciditatea potrivita, caracteristica soiului, intervine benefic, lasand in urma o amintire placuta si persistenta. Vinul obtinut din Feteasca neagra castiga mult calitativ prin maturare in butoaie de lemn (pana la 2-3 ani) si prin Invechire in sticle (pana la 10 ani). Aceste perioade de timp depind mult si de locul unde este cultivat soiul. Potentialul alcoolic ridicat, ca si aciditatea, extractul, glicerolul, substantele colorante etc., se gasesc Intr-o perfecta armonie, ceea ce Ii da vinului Feteasca neagra o finete si o catifelare cu totul specifica. O poveste adevarata… De-a lungul timpurilor, Feteasca neagra a fost cunoscuta in popor si sub alte denumiri (sinonime) cum ar fi: Poama fetei neagra, Pasareasca neagra, Coada randunicii.

1.4. Prezentarea principalelor avantaje şi dezavantaje nutriţionale produsului ales

Subiect de nesfarsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate se pare ca a fost totusi stabilita: consumul a 1 - 2 pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenirea bolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca in general in cazul bauturilor alcoolice.

Partile bune:

1. Antioxidantii : vinul contine antioxidanti, in special resveratrolul - care este gasit in samburii si pielita strugurilor. Importanta antioxidantilor este recunoscuta de mult - ei lupta cu radicalii liberi si protejeaza astfel celulele sanatoase impotriva atacului acestora. Concentratia mare de resveratrol din vinul rosu se datoreaza procesului de fermentatie - in care contactul prelungit dintre zeama de struguri, pielita si samburi face ca in final produsul finit sa contina un nivel ridicat de antioxidanti. In principiu, aceasta este si explicatia asa-

numitului "Paradox Frantuzesc". S-a observat ca vinul din podgoriile franceze are un nivel foarte ridicat de antioxidanti, ceea ce ii ajuta pe localnici sa fie mai sanatosi decat altii. In regiunile din Franta in care se consuma alimente bogate in grasimi, de exemplu, rata de incidenta a atacurilor de cord este mult mai scazuta decat in alte zone ale globului - desi dieta este asemanatoare. Motivul? Francezii alatura mereu unei mese bogate un pahar de vin rosu. Si vinul alb contine anumite cantitati de resveratrol, dar in cazul sau pielita si samburii sunt indepartate mult mai devreme in procesul de productie, decat se intampla in cazul vinului rosu. Astfel, nivelurile de antioxidanti sunt mult mai scazute.

2. Prevenirea cancerului: studiile de laborator au scos in evidenta faptul ca resveratrolul are si proprietati anti-cancerigene. Actiunea sa a fost observata in urmatoarele directii: minimizarea mutatiilor de ADN care produc cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocarea crearii de vase de sange in jurul tumorii, pentru a o hrani. Acest antioxidant are si capacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte zone (metastaza).

3. Subtierea sangelui : resveratrolul are un rol important si in subtierea sangelui. El actioneaza prompt, impiedicand trombocitele (celulele implicate in formarea cheagurilor de sange) sa se alipeasca. Prin acest mecanism, resveratrolul poate impiedica aparitia infarctului.

4. Efecte fitoestrogenice : resveratrolul este un fitoestrogen. Exista anumite plante similare estrogenului si care pot juca rolul acestuia in organism, avand efecte asemanatoare. S-a sugerat astfel ca vinul rosu poate combate unele probleme cauzate de lipsa estrogenului, ca osteoporoza sau menopauza prematura. Totusi, aceste supozitii nu au fost inca dovedite. Pentru cei carora nu le place vinul rosu, vestea buna este ca resveratroul se mai gaseste si in alune, afine si macese.

Partile rele:

Este trist, dar adevarat - femeile sunt mai expuse decat barbatii riscurilor provocate de alcool. Dar partile negative ale vinului sunt legate in principal de cantitatea de alcool ingurgitata, nu de particularitatile vinului rosu, cu o exceptie:

1. Durerea de cap cauzata de vinul rosu : aceasta durere este cauzata de tanin, o substanta chimica responsabila pentru culoarea rosie si pentru gustul puternic al vinului rosu. Aceasta chimicala se gaseste de obicei in pielita strugurilor - de aceea este mult mai rar intalnita in cazul vinului alb. Taninul poate provoca migrene celor care sufera de obicei de asa ceva sau poate cauza dureri de cap chiar si persoanelor fara astfel de probleme. Sensibilitatea la tanin variaza insa de la persoana la persoana. Alte probleme sunt legate de cantitatea de alcool prezenta in vinul rosu - aceasta poate varia de la 10% pana la 15%! Puterea vinului trebuie luata in considerare neaparat - de aceea merita sa citesti eticheta.

2. Caloriile din alcool : situata printre cele mai mici neplaceri cauzate de alcool, problema caloriilor este totusi demna de mentionat pentru cei care isi supravegheaza serios silueta. Nu are nici un rost sa te infometezi, dar sa dai buzna in vin. Un pahar de 125 ml contine aproximativ 80 de calorii, deci nu trece cu vederea acest lucru. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii.

3. Accidentele : alcoolul in cantitati mari reduce capacitatea de concentrare si atentia, incetineste activitatea cerebrala si blocheaza reflexele. Contributia lui nefasta se face

simtita in toate tipurile de accidente, in special in cele rutiere. Interactiunea cu medicamentele Se stie ca regula generala ca alcoolul nu se amesteca niciodata cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este metabolizat in ficat si poate interfera cu actiunea substantelor medicamentoase in mod nedorit. Combinatia dintre somnifere si bautura este in mod special periculoasa.

4. Afectiuni serioase : problemele de sanatate asociate consumului de alcool se leaga in primul rand de utilizarea peste masura sau de utilizarea regulata. Cum am amintit si mai sus, in randurile femeilor riscurile sunt mai mari, chiar si raportate la cantitati de alcool mai mici decat in cazul barbatilor. Consecintele nefaste asupra sanatatii includ: - distrugerea ficatului (ciroza) - osteoporoza - riscul de cancer de diferite tipuri: de gat, de ficat, de san, de esofag - presiune arteriala ridicata - ulcere de stomac - afectarea muschiului inimii - pancreatita acuta si cronica - nivel ridicat de trigliceride (un tip de grasime care circula in sange) - obezitate.

Vinul este o soluţie hidroalcoolică, în care se găsesc dizolvate foarte multe substanţe, variate din punctul de vedere a structurii chimice, dar cu rol bine definitit, cu valoare calitativă şi alimentară cunoscută. Vinurile de struguri conţin cantităţi minime de vitamine, care nu pot satisface pe deplin cerinţele organismului. Însă diversitatea şi acţiunea complexă a vitaminelor determină importanţa lor. Vitaminele B1, B2, B6, BJ2, PP şi acidul pantotenic sunt prezente în cantităţi ce satisfac aproximativ 10% din necesităţile zilnice ale omului. Biotina şi acidul folic se găsesc într-o măsură mai mică, iar mezoinozitul — în cantităţi ce corespund aproximativ necesarului zilnic al omului.

Cele mai importante grupe de substanţe care intră în alcătuirea compoziţiei vinului sunt urmatoarele: alcoolii, acizii, aldehidele, acetalii, esterii şi substanţele minerale.

Capitolul 2 – Prezentarea pieţei produsului

*Identificarea principalilor producători/distribuitori * Prezentarea unor date statistice referitoare la volumul vânzărilor, structura consumului, evoluţia preţurilor

Desi Romania este o tara unde cultura vinului are o puternica traditie, consumul de vin din tara noastra continua sa se situeze sub cel din celelalte tari central si est europene. Decizia de cumpărare este puternic influenţată de factori precum disponibilitatea produsului, recomandarea vânzătorului, ospătarului sau a unei persoane din anturaj, dar şi a mesajelor publicitare.

Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor. Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC). Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce:- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii)- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe) De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza:- Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii)- Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe)

Piata vinurilor din Romania este estimata la aproximativ 450 milioane de euro. Principalii producatori sunt Murfatlar, Jidvei, Cotnari, Cramele Recas, Vincon si Domeniile Tohani Potrivit producatorilor, un roman bea in jur de 30 de litri pe an, in timp ce consumul anual de bere se ridica la circa 89 de litri pe cap de locuitor. La nivel mondial, Franta ramane principala tara consumatoare de vin din lume (32,8 milioane de hectolitri), cu aproximativ 55 de litri pe cap de locuitor, inaintea Italiei (27,3 milioane de hectolitri), a SUA (25,9 mil. hectolitri), care ar putea sa urce pe locul al doilea in lume in perioada urmatoare, a Germaniei (19,4 mil. hectolitri) si a Spaniei (13,7 mil. hectolitri).Cea mai valoroasa suprafata este cea detinuta de producatorul Murfatlar, care exploateaza 3.000 de hectare, evaluate, potrivit datelor furnizate de companie, la 80 mil. euro Al doilea producator de vin, Vincon Vrancea, exploateaza 2.150 de hectare de vita-de-vie in regiuni precum Odobesti, Cotesti, Panciu, Husi, Chirnogeni. O alta companie cu un patrimoniu important este Jidvei, care si-a dublat suprafata exploatata anul acesta, in conditiile in care au intrat pe rod noi suprafete. De asemenea, Cotnari detine 1.550 de hectare cultivate cu vita-de-vie. In urmatorii doi ani, isi propun sa ajunga la 2.010 de hectare cultivate cu vita-de-vie. Valoarea suprafetei actuale depaseste 50 mil. euro. ceilalti mari producatori de vin, precum Cramele Recas, Vinia Iasi, Agroindustriala Bucium sau Domeniile Tohani au suparafate de vita de vie evaluate la sume cuprinse intre 10 si 45 mil. euro. Daca averea producatorilor de vin ajunge si la 80 mil. euro, pe de alta parte rulajele acestora nu trec de 50 mil. euro. Astfel, liderul pietei, compania Murfatlar, a avut afaceri de 47 mil. euro in 2008, Vincon Vrancea de 36,8 mil. euro, iar Cotnari de 30 mil. euro. Ei isi disputa o piata de 500 mil. euro in valoare si de 6,3 mil. hectolitri in volum, afectata la inceput de an de reducerea consumului. Producatorii sunt prezenti si pe pietelor externe, valoarea exporturilor atingand anul trecut 15,8 mil. euro, in scadere cu 1% comparativ cu nivelul din 2007. Totodata, importurile si-au continuat trendul puternic

ascendent, raportand o crestere de 23%, de la 28,8 mil. euro in 2007 la 35,5 mil. euro in 2008. Romanii romanii au consumat in anul 2008 vinuri de aproximativ 540 mil. euro, in crestere cu 20% fata de 2007 (recolta este in valoare de peste 30.000 de tone ). Soiurile albe, demidulci, imbuteliate, raman pe primul loc in preferinte, dar cele rosii castiga teren. Rezultatele estimate pentru anul 2008 reprezinta un record istoric pentru piata, in ultimii 10 ani, de cand industria a inceput sa monitorizeze datele. In 2004, de pilda, piata vinului era evaluata la 300 mil.euro, iar in 2006 la 400 mil.euro.

* Podgorii din Romania

Capitolul 3 – Exigenţe ale etichetării produsului

3.1. Alegerea a 2 mărci de produs şi prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea

Din varietatea de sortimente de vinuri am ales Feteasca Neagra varianta Demisec, reprezentata prin „ Feteasca Neagra – Private Reserve „ de la Cramele Halewood din Zona Dealurilor Prahovei si ‘ Feteasca Neagra provenind de la Domeniile Tohani. Feteasca Neagra este un vechi soi autohton de struguri din România, din care se obţine tipul de vin cu acelaşi nume.Este cultivată în diverse podgorii din Moldova şi din Muntenia.Vinul obţinut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un conţinut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin roşu, cu tente rubinii şi o aromă de stafide negre, mai bogat şi mai fin odată cu învechirea.

Domeniile Tohani ( www. tohani -dealumare.ro ) Domeniile Tohani se numara printre cei mai importanti producatori din Romania, situata in judetul Prahova. In 2006 cifra de afaceri a acesteia era de 7 milioane de euro. Cu toate acestea, vinurile produse aici nu se bucura de o buna apreciere in randul cunoscatorilor si nu sunt medaliate de multe ori. Domeniile Tohani au fost infiintate acum 40 de ani sunt amplasate pe locul celebrelor vii ale Principelui Nicolae al Romaniei. Principalele mărci de vinuri din portofoliul Domeniile Tohani sunt Feteasca Neagră, Princiar, Negru de Tohani şi Sânge de Taur. Din totalul vânzărilor, cea mai mare pondere o deţine brandul de vin Sânge de Taur Raportat la suprafata de vie pe care o lucreaza, de aproximativ 1.000 de hectare, se numara printre cei mai importanti din Romania. Gama de produse este redusa, iar strategia de marketing, ar putea fi caracterizata in cel mai bun caz ca penibila sau incoerenta.. nu s-a investit in cunoasterea produselor de catre vanzatori, iar produsele l-a care s-au realizat spoturi tv nu se gasesc pe piata. Exista potential de dezvoltare ( si ca volum si calitativ), dar vinurile degustate in crama nu corespund calitativ cu cele care se afla pe rafturi. O campanie de marketing buna poate salva un vin sau un producator pentru o vreme... Il poate propulsa in top, chiar. Insa – pe termen lung – nu poate face alb din negru si invers.Iar la Tohani, din pacate, a lipsit prea multa vreme coerenta... Coerenta productiei, coerenta comunicarii, adecvarea celor doua.

http://www.tohani-dealumare.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

Cramele Halewood (www.halewood.com.ro ) Înfiinţată în 1978 de către John Halewood, compania Halewood International Ltd. a devenit în scurt timp cel mai mare producător şi distribuitor de vinuri şi băuturi alcoolice din Marea Britanie. Cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 milioane de euro Halewood International Ltd distribuie peste 1,400 de produse pe teritoriul Marii Britanii şi în 30 de ţări din toată lumea. Halewood International Ltd. a început să importe vinuri din România încă din 1987.

Zece ani mai târziu, fructificând experienţa investiţiilor internaţionale şi mizând pe excepţionalul potenţial al pieţei româneşti de vinuri, Grupul înfiinţează prima subsidiară în România – devenind totodată cel mai mare importator de vinuri românesti în Marea Britanie. Grupul administrează peste 400 ha de vie în trei regiuni viticole majore: Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar. După o investiţie totală de peste 10 milioane de dolari Grupul Halewood are astăzi 3 subsidiare în România (respectiv pentru viticultură, vinificaţie şi comercializarea vinurilor) în care lucrează peste 200 de specialişti cu studii şi specializări în ţară şi străinătate. Producţia medie anuală de vin se ridică la 42.000 de hectolitri, iar capacitatea de stocare totalizează 90.420 de hectolitri. Vinurile produse de aceste crame sunt de calitate, lucru dovedit de numeroasele medalii castigate. In cadrul Premiilor pentru Excelenta organizate de Vinul.ro , Cramele Halewood au castigat numeroase premii dintre care : Castigatorul categoriei “Vinuri albe seci 8-15 lei”, Castigatorul categoriei “Vinuri rosii demiseci 15-25 lei, Distinctii Speciale pentru Calitate. Prahova Valley Reserve Chardonnay 2008, marcă a Cramelor Halewood, a câştigat medalia de argint la cea de-a 16-a ediţie a concursului internaţional „Le Chardonnay du Monde”, care s-a desfăşurat în perioada 11-14 martie 2009 .Cramele Halewood deţin singura Mare medalie de aur câştigată vreodată de o companie românească la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bruxelles, ediţia 2002.

Vinul ales de noi a mai castigat 2 medalii inportante : "Vinoforum" Competition, Czech Republic 2005 - Silver Medal si Decanter World Wine Awards, Great Britain 2006 - Commended.

3.2. Prezentarea menţiunilor obigatorii şi suplimentare pentru etichetarea produselor alimentare (a se vedea HG 106/2002 Norme privind etichetarea produselor alimentare)

Conform HG 106/ 2002 exista unele norme metodologice care reglementeaza modul de etichetare a alimentelor livrate ca atare consumatorului final, precum si restaturantelor, spitalelor, cantinelor si altor agenti economici care prepara si furnizeaza hrana pentru populatie ( Art.1 ). Conform Art. 5, etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu : denumirea sub care e vandut alimentul lista cuprinzand ingredientele cantitatea cantitatea din diferite ingrediente

http://www.horecaromania.ro/index.php/stiri/205-cramele-halewood.html



data durabilitatii minimale data fabricatiei conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand aceasta necesita indicatii

speciale denumirea comericala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al

distribuitorului locul de origine al alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze

confuzii in gandirea consumatorului cu privire la originea sau provinienta reala a alimentului

instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor

concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2 % din volum

o mentiune care sa permita identificarea lotului mentiuni speciale de etichetare pe grupe de produse

Vinul este scutit de indicarea datei durabilitatii minimale ( Anexa 1c), de obligatia indicarii ingredientelor ( produsul este constituit dintr-un singur ingredient si denumirea comerciala permite identificarea clara a naturii ingredientului ( Anexa 1d )) si de prezentarea informatiilor nutritionale

Art. 7.( Ordin nr. 732 din 02.08.2005 privind aprobarea Listei DOC pentru vinurile linistite si spumante, a Listei indicatiilor geografice pentru vinurile linistite si vinurile aromatizate si a Listei mentiunilor traditionale ale vinurilor admise pentru utilizare) - Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole impreuna cu Oficiul National al Viei si Vinului vor elabora si vor propune Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale promovarea unor proiecte de acte normative privind aprobarea normelor tehnice de producere si comercializare pentru vinurile linistite cu indicatie georgrafica si pentru vinurile aromatizate cu indicatie georgrafic

Menţiuni obigatorii şi suplimentare pentru etichetarea produselor alimentare

Marca A Marca B

Denumire produs DaFeteasca neagra Private Reserve

DaFeteasca neagraDomeniile Tohani

Data fabricatie Da2007

Da2009

Conditii de depozitare Nu DaTemperatura de pastrare

Instructiuni de utilizare Nu Nu

Denumirea comericala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului

DaCrame Halewood.SAAdresa

DaDomeniile viticole Tohani.SRLAdresa

Locul de origine DaJud. PrahovaRomania

DaJud. PrahovaRomania

Concentratie alcoolica Da13%vol.

Da11,5%vol.

Identificarea lotului DaL 9250

Da30.sept.2009

Cantitate Da75cl

Da75cl

Continut sulfiti Da Da

Mentionarea tipului de originine Nu DaDOC- CMD

Ambele marci respecta regulile de etichetare. De asemenea, pe sticla se gasesc si informatii generale privind caracteristicile vinului, mentiuni despre istoria podgoriei ( Domeniile Tohani : Pe Taramul Vinului Rosu se afla cele sapte dealuri de la Domeniile Tohani, cel mai intins areal viticol din podgoria Dealu Mare. Avand o expunere prelungita la soare, echivalata cu 14 zile de soare in plus, Domeniile Tohani va aduc vinuri speciale, apreciate peste tot in lume si rasplatite prin numeroase premii si medalii internationale) care sunt folosite ca mijloace de persuasiune a cumparatorului de a alege vinul respectiv. De asemena, in cazul vinului Feteasca Neagra de la Domeniile Tohani, dopul nu se poate vedea, gatul sticlei fiind acoperit de un sigiliu, pe cand la Feteasca Neagra Private Reserve sigiliul lipseste si dopul se poate vedea.

3.3. Prezentarea informaţiilor nutriţionale regăsite pe etichetele celor 2 mărci analizate

In cazul vinului, prezentarea informatiilor nutritionale pe eticheta nu este obligatorie. Pe eticheta este mentionat ( in ambele cazuri ) ca vinul contine sulfiti.

Capitolul 4 – Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor 2 mărci alese

4.1. Descrierea caracteristicilor estetice (forma, cromatica şi grafica) ale ambalajelor celor 2 mărci de produs

Feteasca Neagra Private Reserve : forma sticlei nu este clasica fiind asemanatoare cu forma unei sticle de sampanie dand un aer de tinerete si incercand sa pacaleasca consumatorii cu un aer de eleganta falsa ( consumatorul vede o forma suava, o forma eleganta, dar nu se gandeste ca aceasta nu e forma potrivita pentru vin). Forma sticlei nu este practica si nu face mai usoara turnarea vinului in pahare. Cromatica si grafica : sticla este usor verzuie, specifica fiecarei sticle de vin rosu. Etichetele nu o cupa o suprafara mare pe sticla,dar acopera partile esentiale astfel incat sticla sa nu dea un aspect de goliciune. Combinatia de auriu cu negru da impresia de elegant,maiestuos si totodata grandios. Intrucat sticla nu are un sigiliu, fapt care da exact impresia de rezerva privata nefacuta pentru consumul larg, gatul sticlei, deosebit de lung, a trebuit acoperit cu o banda. Este foarte probabil ca design-ul initial sa fi fost unul extrem de bun, insa producatorul prin aplicarea acestui design da impresia unui buget minim. Feteasca Neagra Domeniile Tohani : forma sticlei este cea clasica a unui vin de consum, practica si usor de depozitat. Cromatica ambalajului : sticla este usor verzuie, avand culoarea specifica fiecarei sticle de vin rosu. Ambalajul este atragator si grafica folosita este decenta, clasica si te duce cu gandul la un vin cu o intreaga traditie in spate, la fel ca si culorile folosite. Ambalajul nu distinge vinul de alte firme care folosesc in mare aceeasi forma, iar sticla da o covarsitoare impresie de consum in masa, consum curent.

4.2. Soluţii de îmbunătăţire a aspectului estetic (forma, cromatica şi grafica) al ambalajelor pentru fiecare dintre cele 2 mărci analizate

Feteasca Neagra Private Reserve : daca am avea sansa sa imbunatatim aspectul estetic al ambalajului, consideram ca ar trebui schimbat complet, optand pentru o forma clasica si totodata deosebita cu elemente care sa sugereze vecimea, in locul elementelor moderne folosite. Consideram ca ideala o forma cat mai curata, lipsita de orice eticheta, mai putin una in care ar fi specificate mentiunile obligatorii si care ar fi atasata printr-un sigiliu de ceara. Culorile recomandate de noi ar fi rosul aprins (pentru sigiliu) si negru mat ( pentru sticla).

Feteasca Neagra Domeniile Tohani : intrucat mesajul pe care il transmite aceasta sticla e deosebit de clar si anume vanzarea catre un public cat mai larg, consideram ca nu se pot aduce elemente noi de imbunatatire pentru ca acest scop sa fie atins mai bine. Eliminarea sigiliului si posibilitatea vederii dopului ar aduce o nota de vechime, ceea ce este mereu bine pentru un vin, insa producatorul nu doreste sa induca in eroare consumatorul, vinul fiind produs recent. Putem spune ca in masura in care ambalajul este mult mai bun decat calitatea vinului, putem afirma ca producatorul a facut o treaba buna in a impresiona potentialii cumparatori neexperimentati

Capitolul 5 – Descrierea caracteristicilor senzoriale ale vinurilor alese

Caracteristicile senzoriale ale vinului sunt aspect, culoare, miros, gust. Caracteristicile reprezentative selectate pentru efectuarea analizei sunt aspect, culoare, miros(la o temperatura de 16-18 °C), gust (la o temperatura de 16-18 °C), armonie.

Caracteristici senzorialeDescrierea caracteristicilor senzoriale pe baza

observaţiilor personale ale examinatorilor

Feteasca neagra

Private Reserve

Feteasca neagra

Domeniile TohaniAspect exterior si forma ale ambalajului

Moderna, eleganta, atragatoare Clasica, atragatoare

Aspect Limpede-cristalin, fara sediment

Limpede-cristalin, fara sediment

Culoare Rosu-rubiniu Rosu, mai putin intens

Miros (la o temperatura de 16-18 °C)

Caracteristic tipului de vin, fara nuante stranii, miros

puternic conturat

Mai putin pronuntat

Gust (la o temperatura de 16-18 °C)

Gust puternic, se resimte un gust de cirese amare

Gust usor astringent

Armonie(la o temperatura de 16-18 °C)

placuta neplacuta

Capitolul 6 - Analiza senzorială a celor două mărci de produs, pe baza metodei punctajului

6.1. Elaborarea unei scheme de analiză prin punctaj (cu un total de 20 de puncte)

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a vinului Feteasca Neagra

Caracteristica senzoriala

Scara de punctaj

Descrierea caracteristicilor produsului examinat

Punctaj acordat

Aspect 0….2 Limpede, fara sediment 2Limpede, dar cu mici depozite pe peretii sticlei

1

Plin de sedimente si impuritati 0Culoare 0….2 Rosu inchis, rubiniu, characteristic

vinului Cabernet Sauvignion2

Rosu pal 1

Rosu pal cu alte pete de culoare 0Miros(la o temperatura de 16-18 °C)

0….4 Puternic pronuntat 4

Bine pronuntat 2

Slab pronuntat 0

Gust(la o temperatura de 16-18 °C)

0….9 Placut, armonios, catifelat, bine definit

6…9

Placut de vin sanatos 3…6

Putin astringent 1….3

Necaracteristic tipului de vin, astringent, acru

0


0….3 Placuta, delicata 1…3

Neplacuta 0

6.2. Efectuarea analizei senzoriale de către fiecare membru al echipei pentru fiecare dintre cele 2 produse şi completarea fişelor individuale de analiză

Fişă individuală de analiză senzorială, prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat .................................................

Numele şi prenumele degustătorului .......................................

Data ...........................................................................................

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi)

Observaţii

Aspect

Culoare

Miros(la o temperatura de 16-18 °C)



TOTAL

Semnătura degustătorului ..........................................................




Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................

Caracteristici senzoriale Punctaj acordat (Pi)

Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL


6.3.

6.3. Întocmirea unei fişe centralizatoare de analiză (după modelul prezentat mai jos) pentru fiecare

produs




Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL





Data ...........................................................................................



Observaţii

Aspect

Culoare




TOTAL


Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat ........................................................

Caracteristica

senzorială

Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total

al caracteristicii

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Punctajul mediu total al produsului

Numele şi prenumele examinatorilor

1 .................................................

2 .................................................

3 .................................................

4 .................................................

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat ........................................................

Caracteristica

senzorială

Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total

al caracteristicii

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Punctajul mediu total al produsului

Numele şi prenumele examinatorilor

1 .................................................

2 .................................................

3 .................................................

4 .................................................

6.4. Stabilirea clasei de calitate a fiecărui produs, în urma efectuării analizei senzoriale

impresii si maxime celebre despre vin

Documents