Stiri 11 septembrie 2020

Cursul de schimb 11.09.2020 1 EUR 4.8567

1 USD 4.0900

Meteorologii au făcut anunțul. Ce ne așteaptă în orele următoare Mihnea Tălău 11 septembrie 2020

Meteorologii au anunțat, pentru vineri 11 septembrie, că vremea se va menține în general frumoasă, iar valorile termice nu vor varia notabil față de ziua anterioară.

Acestea se vor menține în continuare în marea lor majoritate ușor mai mari decât cele normale datei.

Astfel, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie,cerul va fi senin, exceptând zona montană, iar în prima parte a zilei și regiunile nord-estice, unde va fi variabil, cu înnorări temporare și izolat se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu ușoare intensificări în prima parte a intervalului la munte, în special la altitudini mari, iar local și în regiunile sudice. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 25 și 31 de grade, iar cele minime între 10 și 21 de grade, ușor mai scăzute în depresiuni, unde vor fi condiții de ceață.

În București, vremea se va menține frumoasă, dar și caldă. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla în general moderat ziua și slab noaptea. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 30 de grade, iar cea minimă va fi de 15…17 grade, ușor mai scăzută în zona preorășenească.

La mare, pe litoral, temperatura maximă a zilei se va ridica la 26 de grade, iar cea minimă de 18 grade. Cerul este senin, iar vântul bate moderat spre slab, cu o viteză de maximum 8 m/s, din NE. La fel ca în București, șansele de precipitații sunt de 10%.

1

La munte, în Județul Brașov, temperatura maximă înregistrată pe 11 septembrie va fi de 24 de grade, iar cea minimă de 13 grade, care va fi resimțită noaptea. Vântul este și mai puțin sesizabil decât la malul mării, bătând cu o viteză de 1,6 m/s, dinspre NE. Șansele de precipitații sunt de 35%.

De altfel, întreg weekend-ul va fi dominat de un regim anticiclonic de tip azoric, temperaturile urmând să se situeze peste media climatologică a perioadei, îndeosebi în regiunile sudice.

EURODEPUTAT BUDA: INTERZIS STATELOR MEMBRE UE SĂ ÎMPOVĂREZE FERMIERII CU CONDIȚII ÎN PLUS FAȚĂ DE REGULAMENTELE EUROPENE! Agroinfo 11 septembrie 2020

FĂRĂ BIROCRAȚIE. Regulamentele europene sunt interpretate în România, de multe ori, prin adăugarea de noi condiții pentru obținerea subvențiilor europene, de sarcini administrative în plus pentru fermieri. Regulile europene nu sunt făcute să încurajeze birocrația. Este interzis statelor membre UE să adauge sarcini în plus, dincolo de regulamentele europene, fermierilor, a declarat europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.

Statelor membre le este interzis să adauge sarcini în plus pentru fermieri, dincolo de prevederile regulamentelor europene, transmite eurodeputatul Daniel Buda (PPE) vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

În cadrul reuniunii Grupului PPE, în care a avut loc o dezbatere pe marginea documentului de poziție pregătit de PPE cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună-planurile strategice, Daniel Buda a subliniat faptul că obiectivele principale ale PPE vor fi să asigure o finanțare corespunzătoare pentru PAC care să permită susținerea fermierilor, dar și atingerea obiectivelor de mediu și climă. Nu în ultimul rând, vicepreședintele AGRI a subliniat că în noul exercițiu financiar nu trebuie să fie permise condiționalități suplimentare impuse de statele membre.

2

Intervenția integrală a lui Daniel Buda, mai jos:„Doresc să încep prin a transmite aprecierile că, după lungi negocieri, grupul PPE a ajuns la un numitor comun în privința unui dosar important. Principalele noastre obiective sunt: să ne asigurăm că nicio sarcină administrativă suplimentară nu va fi adăugată de către statele membre peste regulamentele europene pentru fermieri, finanțarea UE pentru agricultură să fie accesibilă și să se asigure predictibilitatea, iar următoarele reglementări PAC trebuie să fie ușor de implementat pentru statele membre, vorbind aici de flexibilitatea de care toată lumea are nevoie.

Trebuie să ne asigurăm că avem o finanțare corespunzătoare pentru fermierii mici și mijlocii, dar trebuie să ne ocupăm de toți cei care asigură hrană, indiferent de dimensiunea acestora. În acest context, apreciez că cele două soluții propuse pentru plafonare sunt foarte bune, iar oricare dintre aceste două soluții puse pe masă satisface interesele statelor membre. Este foarte clar că PAC trebuie finanțată pe măsură dacă dorim să atingem obiectivele UE privind clima și mediul. Aș dori să mai fac un comentariu aici legat de banii care nu sunt utilizați pentru ecologizare și care ar putea să fie redistribuiți către alte state membre. Eu cred că ne aflăm într-o zonă sensibilă din punct de vedere legal și acest lucru nu ar putea să fie posibil”, a afirmat eurodeputatul PPE.

În acest sens, Daniel Buda și-a exprimat convingerea că „trebuie să transmitem un mesaj puternic și clar că ne asumăm rolul de a sprijini fermierii și acest document de poziție ar trebui să ne consolideze poziția de grup politic care reprezintă cu adevărat interesele fermierilor”.

Sursa: Calea europeană

APIA si SUBVENTII

George Scarlat, apel către fermieri: Urgentați depunerea cererilor la APIA! septembrie 11, 2020 agrimanet

Mai sunt doar câteva zile până pe data de 15 septembrie, ultima zi în care fermierii mai pot depune cererile pentru a primi despăgubirile de secetă.

Secretarul de stat MADR George Scarlat a făcut un apel, prin intermediul emisiunii ”Agricultura la Raport”, către fermierii afectați să depună cât mai repede aceste cereri, pentru a se asigura că vor primi banii. Oficialul i-a avertizat, însă, pe agricultori, să aibă grijă la completarea cererilor, pentru a nu se înregistra neconcordanțe între suprafețele declarate.

3

”Niciodată nu a spus cineva din Ministerul Agriculturii sau din echipa domnului Oros că vom despăgubi pierderile din acest an ale fermierilor, pentru că, în fapt, fermierii au investit în culturile proprii mai mult decât putem noi, conform legislației europene în vigoare, să le compensăm.

Fac un apel direct către acești fermieri care au fost păgubiți, aproximativ 34.600, să urgenteze depunerea cererilor la APIA, pentru că suntem într-o perioadă scurtă. Până astăzi, au depus aproximativ 15.900 de fermieri, mai puțin de jumătate, și mai pot depune cererile până marți, 15 septembrie. APIA va lucra și sâmbăta și duminica pentru a încărca aceste cereri. Sunt oarecum surprins, pentru că am încercat să găsim cea mai simplă formă pentru a veni în sprijinul lor. Au de depus o cerere de plată, copia procesului verbal și datele bancare”, le-a transmis George Scarlat fermierilor, la AGRO TV.

Exista cazuri care pot provoca probleme și care i-ar putea pune pe unii fermieri neatenți în imposibilitatea de a primi despăgubirile.

”Este adevărat că sunt cazuri unde sunt unele neclarități legate de cererea unică de plată, cu privire la suprafață. Sunt cazuri în care fermierul a spus că a înființat 100 de hectare de grâu, dar la momentul când a depus cererea, au rezultat 100,08 hectare de grâu. Este un caz la Botoșani, spre exemplu, iar în momentul acela APIA a intervenit punctual să rezolve problema. Sunt și astfel de spețe pe care le întâmpină fermierii – la momentul respectiv au declarat anumite suprafețe, iar acum văd că acele suprafețe pe care le au în procesul verbal că nu bat cu suprafețele din cererea unică de plată. Fac apel către ei să completeze maxim suprafețele pe care le au în procesul verbal, pentru că nu vor fi despăgubite suprafețe mai mari”, a mai precizat George Scarlat.

In loc să investim în sistemul de irigații, plătim despăgubiri de secetă, septembrie 11, 2020 agrimanet

Statul va vira fermierilor despăgubiri de 1,08 miliarde de lei pentru culturile afectate de seceta severă din acest an. Totalul, record, va crește pe măsură ce noi suprafețe, cultivate în primăvară, sunt declarate calamitate.

Suma reprezintă de aproape 5 ori bugetul alocat anul acesta pentru dezvoltarea sistemului de irigații (232 de milioane de lei) și este mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală  în ultimii patru ani, printr-un program ce trebuia finalizat în decembrie 2020 cu aproape două milioane de ha irigate.

4

Întrucât anul trecut am avut câteva luni cu cele mai ridicate temperaturi de când se fac măsurători meteorologice, am avut cea mai călduroasă iarnă, urmată în 2020 de alte câteva luni record în ultimii circa 150 de ani, este de așteptat ca seceta pedologică să continue să afecteze puternic agricultura României. Adică an de an, în loc să investim în sistemul de irigații, vom plăti miliarde la despăgubiri de secetă.

Planul Național există: s-au cheltuit 10% din bani din care un sfert s-au dus pe paza instalațiilor

România are încă din 2016 un Program Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNI), adoptat prin HG și care prevedea investiții de 1,1 miliarde de euro pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole.

PIN conține trei etape cu finalizare în 2020, când urma să se ajungă la reabilitarea sistemelor de pe aproximativ două milioane de hectare.

În loc de 1,1 miliarde de euro, ministrul actual al Agriculturii, Adrian Oros declara la sfârșitul lunii aprilie că în cei trei ani de guvernare PSD, care se suprapun și primilor trei ani din PIN, au fost investite doar 529 de milioane de lei, iar alte 129 de milioane de lei pentru paza instalațiilor.

Anul acesta, ultimul de aplicare a PIN, conform HG 793/2016, de la buget s-au repartizat alte 232 de milioane de lei, ceea ce înseamnă, un total investit, în patru ani, de aproape 170 de milioane de euro, în loc de 1,1 miliarde euro.

Concret, situația celor trei etape ale PNI 

Etapa 1:

Prevede reabilitarea infrastructurii principale de irigații aferentă unui număr de 39 de amenajări aparținând domeniului public al statului în suprafață de 1,314 milioane ha.

Au fost finalizate doar 8 obiective de investiții, ceea ce înseamnă reabilitarea abducțiunii de irigații pentru 233.795 ha.

Restul de obiective se află în diferite faze de proiectare sau de execuție, conform informațiilor oferite de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Etapa 2:

Prevede 46 de amenajări viabile, în suprafață de 680.527 ha.

5

Niciun obiectiv finalizat. Pentru aceste investiții s-au semnat contracte în valoare de 316,744

milioane de lei.

Etapa 3:

Reabilitarea a 4 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 9.569 de ha.

Într-un răspuns oferit cursdeguvernare.ro, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, estimează că, începând de la această dată (august 2020), sunt necesare următoarele investiții în irigații:

1,250 de miliarde de euro în infrastructura principală 2,600 de miliarde de euro în infrastructura secundară

Despăgubiri de 1,5 miliarde de lei, în trei ani din actualul deceniu

Guvernul a acordat prin ultima rectificare bugetară 850 de milioane de lei pentru plata compensarea pagubelor provocate de secetă. Restul sumei necesare va fi alocată la rectificarea din octombrie, au promis autoritățile.

În ultimul deceniu, România a mai decontat despăguri de secetă în doi ani, conform datelor furnizate cursdeguvernare.ro de către Ministerul Agriculturii:

în anul agricol 2011-2012, conform prevederilor din  HG nr.897/2012  în sumă de 178.931.317 lei ;

perioada aprilie – septembrie 2015, conform predederilor din OUG nr. 45/2015 în sumă de  295.563.784 lei.

Dacă am avea irigații, nu numai că statul nu ar cheltui cu acoperirea parțială a pierderilor generate de secetă, dar s-ar crește proftabilitatea investițiilor în agricultură, sector cu o contribuție de 4,1% la PIB.

Calculele privind valoarea producției agricole obținute pe terenuri cu amenajări de irigații reabilitate indicau, la nivelul anului 2016, un beneficiu net de aproximativ 19,580 milioane euro la 100.000 ha, comparativ cu ce se obține de pe terenuri fără infrastructură reabilitată. Promisiuni proaspete, prin Planul de relansare economică – 3,4 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Emil Dumitru a declarat pentru cursdeguvernare.ro că Executivul va schimba radical startegia – va apela la fonduri europene și pentru infrastructura principală de irigații.

6

Suma totală pentru programul amplu de combatere a efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii, pe noua abordare – de Gestionare a apei -, care va cuprinde și investiții pentru alte obiective restante și necesare, precum cele destinate perdelelor forestiere sau combaterii eroziunii solului și deșertificării, este de 6,5 miliarde de euro.

Noul obiectiv: în următorul exercițiu financiar, România va reveni la suprafața irigată în 1989 – 3 mil. ha

Din acest total, 3,4 miliarde de euro vor fi direcționați exclusiv către rețeaua principală de irigare și vor duce la un total de trei milioane de hectare de culturi agricole cu acces la apă (infrastructură principală), adică exact suprafața irigată existentă înainte de 1989.

Investițiile vor fi făcute până în 2026, dar toate statele au obligația ca în 2021 și 2022 să contracteze 70% din sume, adică să pregătească studiile de fezabilitate și caietele de sarcini, pentru a se lansa procedura de achiziții pentru 4,8 miliarde de euro din pachetul de 6,5 miliarde.

G. Scarlat: „Pentru sectorul BOVINE vor fi alocati 63 MIL. Euro”. Valoarea sprijinului sub 90 UVM 11 septembrie 2020

Veste buna pentru fermierii din sectorul zootehnic, in mod special pentru cei care cresc bovine, venita chiar de la Ministerul Agriculturii. Multi dintre cei care au in exploatatie mai putin de 90 de capete si-au aratat in nenumarate randuri nemultumirea, considerandu-se dezavantajati fata de cei care cresc peste 90 de animale si care beneficiau de un sprijin substantial din partea forurilor de resort.

Secretarul de Stat la MADR, George Scarlat, a declarat în exclusivitate pentru Agro TV suma alocată sectorului bovin și valoarea sprijinului pentru beneficiari in functie de numarul de capete.

„In domeniul bovine vor fi alocati 63 milioane de euro, intr-un an atat de greu – nu numai din cauza secetei, cand bugetul de stat nu ar fi putut suporta acest efort financiar. Am primit acordul Comisiei si vom aproba in Comitetul de Monitorizare prin vot. Sper ca toata lumea sa fie de acord cu Masura 21, in cadrul careia se vor aloca banii in mai multe sectoare printre care si la bovine”, a transmis George Scarlat, secretar de stat la MADR.

Potrivit secretarului de stat, crescatorii de bovine cu un numar sub 90 de bovine vor putea beneficia de urmatoarele sume de bani. Fermierii care detin intre:

7

5 si 10 capete vor primi 1 000 de euro per beneficiar,  11 si 20 – 2 500 de euro/beneficiar, 21 si 30 – 3 500 de euro/beneficiar, 31 si 40 – 4 700 euro/beneficiar, 41 si 50 – 5 000 euro/beneficiar,     51 si 60 – 6 000 euro/beneficiar,   61 si 90  – 7 000 de euro/beneficiar, 

George Scarlat a transmis ca undeva la sfarsitul lunii octombrie, spera ca banii sa ajunga la fermieri.

CONDITII pentru a beneficia de sprijinul pentru bovine

Pentru a beneficia de aceste fonduri disponibile prin Masura 21, fermierii trebuie:

sa fie fermieri activi conform definiției din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1307/2013, respectiv a legislatiei nationale si sa fie inregistrat la APIA cu cerere unica de plata pentru anul 2020;

Sa detina minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, inregistrate in RNE. CONDITIE! Minim 5 UVM femele adulte din specia bovine trebuie sa fie inscrie pe exploatatie cu cod ANSVSA

Fiecare femela adulta din specia bovine pentru care se solicită sprijin trebuie sa aiba cel putin 24 luni la data de 1 iulie 2020.

Pentru fermierii care detin intre 5 si 90 capete de bovine se acordă fonduri prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, respectiv Masura 21. Suma forfetara va fi platita pana cel tarziu la data de 30 iunie 2021. Corespondent Agro TV Arges: Elena Picu

George Scarlat, MESAJ pentru fermieri! GRESEALA care va poate costa despagubirile 11 septembrie 2020

Grăbiți-vă, dar aveți grijă! Mai sunt doar câteva zile până pe data de 15 septembrie, ultima zi în care fermierii mai pot depune cererile pentru a primi despăgubirile de secetă. Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat MADR George Scarlat a făcut un apel către fermierii afectați să depună cât mai repede

8

aceste cereri, pentru a se asigura că vor primi banii. Oficialul i-a avertizat, însă, pe agricultori, să aibă grijă la completarea cererilor, pentru a nu se înregistra neconcordanțe între suprafețele declarate.

”Niciodată nu a spus cineva din Ministerul Agriculturii sau din echipa domnului Oros că vom despăgubi pierderile din acest an ale fermierilor, pentru că, în fapt, fermierii au investit în culturile proprii mai mult decât putem noi, conform legislației europene în vigoare, să le compensăm.

Fac un apel direct către acești fermieri care au fost păgubiți, aproximativ 34.600, să urgenteze depunerea cererilor la APIA, pentru că suntem într-o perioadă scurtă. Până astăzi, au depus aproximativ 15.900 de fermieri, mai puțin de jumătate, și mai pot depune cererile până marți, 15 septembrie. APIA va lucra și sâmbăta și duminica pentru a încărca aceste cereri. Sunt oarecum surprins, pentru că am încercat să găsim cea mai simplă formă pentru a veni în sprijinul lor. Au de depus o cerere de plată, copia procesului verbal și datele bancare”, le-a transmis George Scarlat fermierilor.

Oficialul MADR a vorbit și despre cazurile care pot provoca probleme și care i-ar putea pune pe unii fermieri neatenți în imposibilitatea de a primi despăgubirile.

”Este adevărat că sunt cazuri unde sunt unele neclarități legate de cererea unică de plată, cu privire la suprafață. Sunt cazuri în care fermierul a spus că a înființat 100 de hectare de grâu, dar la momentul când a depus cererea, au rezultat 100,08 hectare de grâu. Este un caz la Botoșani, spre exemplu, iar în momentul acela APIA a intervenit punctual să rezolve problema. Sunt și astfel de spețe pe care le întâmpină fermierii – la momentul respectiv au declarat anumite suprafețe, iar acum văd că acele suprafețe pe care le au în procesul verbal că nu bat cu suprafețele din cererea unică de plată. Fac apel către ei să completeze maxim suprafețele pe care le au în procesul verbal, pentru că nu vor fi despăgubite suprafețe mai mari”, a mai precizat George Scarlat.

Fermierii se tem ca softul APIA se va bloca pe 15 septembrie! Banii ii asteapta in jur de 20-25 septembrie, cel tarziu Agrostandard | 11 September, 2020

Fermierii se tem ca softul APIA se va bloca pe 15 septembrie, practic, ultima zi de depunere a cererilor pentru despagubirile la seceta in cazul culturilor infiintate in toamna, asa cum s-a intamplat si anul trecut, in conditiile in care este binecunoscut obiceiul multor agricultori de a depune cererea pe ultima suta de metri. De altfel, si ministrul Agriculturii Adrian Oros, prezent la Ziua Porumbului, a recunoscut ca pana la acest

9

moment s-au depus cam prea putine cereri.

Mai mult, Nicolae Sitaru, presedintele APPR, a adus in discutie si unele problemele legate de Submasura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, animalelor si plantelor, mai precis, de softul APIA, care nu preia cererea de despagubire in cazurile in care s-au facut modificari la suprafetele declarate (reinsamantari).

Fermierii se tem ca vor ajunge iar in situatia de a se impinge depunerea cererii pana in ultima zi, cand „se blocheaza sistemul si atunci avem probleme mari”, dupa cum a declarat Nicolae Sitaru.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros le-a promis fermierilor ca despagubirile in cazul culturilor de toamna afectate de seceta „vor veni dupa 15 septembrie” si se va incerca gasirea de solutii si pentru culturile de primavara dupa ce se va sti clar situatia suprafetelor calamitate.

Fermierii, in schimb, se declara fericiti daca vor avea banii in conturi in jurul datei de 20-25 septembrie, cel tarziu.

Oros a vorbit si de fondurile mutuale, sfatuindu-i pe agricultori sa se inspire de la fermierii din tarile unde acest sistem merge bine.„Nu trebuie sa inventam noi ceva ce functioneaza bine in parte, nu trebuie decat sa le copiem”, a mai spus Oros.

By lantulalimentar 2020-09-11

Crescătorii de vaci cu un efectiv cuprins între 5 și 90 UVM s-au întrebat pe bună dreptate ce au de făcut pentru a putea încasa banii promiși de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Reamintim că ministrul Adrian Oros a anunțat pe pagina sa de facebook în data de 28 august că nu numai fermierii care dețin peste 91 de vaci adulte se bucură de ajutor bănesc din partea autorităților, dar și cei cu efective cuprinse între 5 și 90 UVM,

10

sumele pornind de la 1000 de euro/exploatație și ajungând la 7000 de euro/exploatație. Precizăm de asemenea că banii au fost promiși în baza Măsurii 21, că termenul de aprobare a cererilor este 31 decembrie 2020, iar termenul maxim de acordare a banilor este 30 iunie 2021.

Când au văzut că pentru marii crescători de bovine a fost deja adoptată o Ordonanță de Urgență, în 27 august, iar aceștia trebuie să depună documentația aferentă în termen de 20 de zile lucrătoare, crescătorii cu efective sub 91 de capete au chestionat APIA: ”Și cei sub 91 de bovine , ce fac și când?”

Iată răspunsul oferit de agenție pe pagina de facebook, în 3 septembrie:”…în perioada urmatoare se vor aproba fonduri si pentru deținătorii de bovine cu mai puțin de 91 de capete din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). În momentul apariției actului normativ care va reglementa aceste plăți, APIA va informa public fermierii în legătură cu modul în care se va face depunerea cererilor”.

Lantulalimentar.ro a informat că ajutorul promis de minister nu interferează cu schemele ANT și SCZ, iar fermierul are nevoie de un extras din RNE eliberat de medicul veterinar concesionar.

Funcționarii APIA lucrează și în acest weekend! Adrian Pintea, apel către fermieri: Veniți să depuneți cererile pentru ajutoarele de stat!Roxana Dobre Roxana Dobre - 11 septembrie 2020

Foto: Facebook.com/ APIA

Funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primesc și în acest week-end cereri pentru ajutoarele de stat aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial pentru despăgubirile la secetă, creșterea bovinelor, a porcinelor și sectorul avicol. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a făcut prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO un apel la fermieri să meargă să depună cererile pentru a primi banii!

Adrian Pintea a dezvăluit și care este situația la zi pentru depunerea cerilor privind ajutoarelor de stat. ”Situația cererilor depuse la data de 10 septembrie este următoarea: pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat

11

acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică avem depuse 23.165 de cereri pentru o suprafață calamitată de 661.577 hectare. Doar astăzi am primit 3.243 de cereri iar termenul limită este 15 septembrie, inclusiv.

În baza Ordonanței de Urgență nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 avem primite un total de 119 cereri iar termenul limită este 29 septembrie, inclusiv. În cazul schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 avem 64 de cereri înregistrate iar pentru sectorul avicol, 66 de cereri. Pentru sectoarele de creștere a animalelor termenul limită este 29 septembrie, inclusiv”, a subliniat șeful APIA.

Apel la fermieri să depună cererile

Acesta a făcut un apel la fermieri să meargă să depună cererile pentru ajutoarele de stat, subliniind că funcțiionarii APIA se vor afla și în acest final de săptămână la centre pentru a prelua solicitările. ” Fac un apel la fermieri să vină să depună cererile pentru sectorul la care se încadrează. Funcționarii vor fi la centre și în acest week-end pentru preluarea solicitărilor”, a mai spus directorul general al APIA.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat printr-un comunicat remis vineri 4 septembrie către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că s-au alocat 1,463 miliarde lei pentru susținerea activităților din sectoarele vegetal și zootehnic în contextul crizei economice generate de pandemia COVID- 19 precum și pentru despăgubirea fermierilor, astfel:

• sectorul suine 119.560.000 de lei;

• sectorul avicol 109.800.000 de lei;

• sectorul apicol 49.948.000 de lei;

• sectorul bovine 35.700.000 de lei;

• sectorul vitivinicol 59.500.000 de lei;

• despăgubiri pentru fermierii ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică: 1.088.409.000 de lei.

12

Pe sectoare Ordonanțele de Urgență a Guvernului pentru care se depun cereri sunt:

SECETA – Beneficiarii sunt:

producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate;

întreprinderi individuale și întreprinderi familiale;

producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Condițiile de eligibilitate:

dețin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

suprafața calamitată reprezintă un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în cererea unică de plată in anul 2020, aferentă culturii calamitate;

sunt înregistraţi în evidenţele APIA cu cerere unică de plată 2020;

nu sunt în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat.

Ajutorul de stat acordat se acordă următoarelor culturi: Grâu, Secară,Triticale, Orz, Orzoaică, Ovăz și Rapiță.

Reamintim că sumele maxime care urmează să fie achitate pe hectar după aprobarea cererii de plată sunt:

Grâu 925 lei/ha,

Secară 925 lei/ha,

Triticale 805 lei/ha,

Orz 912 lei/ha,

Orzoaică 951 lei/ha,

Ovăz 772 lei/ha

13

Rapiță 1002 lei/ha.

BOVINE – peste 91 de capete. Beneficiarii sunt:

persoanele fizice, întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, cu peste 91 capete.

Condiții de eligibilitate:

să dețină femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;

să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile;

să nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/cap femelă bovină adultă.

SUINE – Beneficiarii sunt:

întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate persoanele juridice.

Condiții de eligibilitate:

să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar veterinar;

să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;

să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile;

să nu se afle în dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Cuantumul este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

14

SECTOR AVICOL – Beneficiarii sunt:

întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele juridice.

Condiții de eligibilitate:

să dețină exploatație autorizată sanitar veterinar;

să desfășoare activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în semestrul I al anului 2020;

să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile;

să nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Cuantumul este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

AFIR si FINANTARI

Guvernul a adoptat normele metodologice pentru programele IMM Leasing şi IMM Invest. Dancă: Companiile au o opţiune în plus de finanţare pentru utilaje sau echipamente tehnologice InCont.ro, 11 septembrie 2020

15

Şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a anunţat că, în şedinţa de Guvern de joi, au fost adoptate norme metodologice pentru IMM Invest şi IMM Leasing. Dancă a mai spus că, în cadrul celui de-al doilea program, companiile vor avea o opţiune în plus de acces la finanţare, pentru achiziţia de utilaje sau echipamente tehnologice.

"În domeniul economiei, două hotărâri de Guvern foarte importante pentru implementarea Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică. După adoptarea actelor normative primare pentru implementarea unor programe de sprijin în domeniul economic, în vederea facilitării accesului companiilor la lichidităţi în această perioadă, în acest moment au fost adoptate normele metodologice pentru două astfel de programe, respectiv programul IMM Leasing şi programul IMM Invest România. În cazul programului IMM Leasing, urmare a adoptării normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă prin care a fost instituit acest program, companiile vor avea o opţiune în plus de acces la finanţare, pentru achiziţia de utilaje sau echipamente tehnologice, cu garanţii de stat, astfel încât acestea să poată avea acces mai uşor la finanţările din piaţa financiar-bancară", a precizat Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

El a menţionat că a fost modificată şi completată şi HG nr. 282/2020 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM Invest Romania, astfel încât toţi solicitanţii să beneficieze de aceeaşi perioadă de dobândă subvenţionată, respectiv opt luni de la data aprobării creditului.

"În cazul programului IMM Invest România, acesta este în derulare în acest moment, cu un număr de peste 16.000 de credite aprobate pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar valoarea finanţărilor depăşeşte deja 1% din PIB, respectiv peste 12 miliarde de lei. După notificarea Comisiei Europene şi modificarea programului, astfel încât toţi solicitanţii să beneficieze de aceeaşi perioadă de dobândă subvenţionată, respectiv opt luni de la data aprobării creditului, astăzi (joi n.r.) au fost adoptate normele metodologice pentru implementarea acestor modificări în cadrul programului IMM Invest România", a spus el.

MADR: Întâlnire de lucru cu reprezentanții ASF ; Vineri, 11 Septembrie 2020 12:51

La inițiativa secretarului de stat Emil DUMITRU, vineri, 11 septembrie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire cu Cristian ROȘU – Vicepreședinte al Sectorului Asigurări Reasigurări din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.

16

Scopul acestei întâlniri l-a constituit identificarea de soluții pentru a realiza un mecanism funcțional cu societățile de asigurare pentru încheierea de polițe de asigurare pentru culturile agricole, cunoscut fiind faptul că foarte puține astfel de companii au în portofoliul lor pachete de asigurare cu această destinație.

Cu ocazia întâlnirii, secretarul de stat Dumitru i-a prezentat invitatului său câteva detalii despre submăsura 17.1 - „Prime de asigurare a culturilor”, care a fost lansată în luna mai 2020 și este deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 fiind destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Prin intermediul acestei sub-măsuri fermierii sunt încurajați să-și asigure culturile, iar prin încheierea acestor asigurări, Ministerul acordă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală o finanțare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor.

La rândul său, vicepreședintele Sectorului Asigurări Reasigurări al Autorității de Supraveghere Financiară, Cristian Roșu, a afirmat că în cursul săptămânii viitoare va avea o ședință de lucru cu reprezentanții societăților de asigurare privind polițele de asigurare pentru agricultură, pentru a-i pune în temă cu problemele din acest domeniu.

Ulterior acestei întâlniri, secretarul de stat Dumitru a propus organizarea unui grup de lucru format din asiguratori, reprezentanți ai marilor organizații de fermieri și ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România - UNSAR, precum și din experți ai MADR. Grupul de lucru va contribui la îmbunătățirea mecanismului de asigurare a culturilor agricole, astfel încât atât autoritățile, formele asociative ale fermierilor, cât și societățile de asigurare să se concentreze pe rezolvarea problemei de fond cu care agricultorii din România se confruntă din ce în ce mai des, respectiv seceta severă.  

Secretarul de stat Dumitru a subliniat că în viitor trebuie să avem în vedere mecanisme funcționale care să vină în sprijinul fermierilor români care sunt din ce în ce mai încercați de schimbările climatice.  

17

ALTELE

Ludovic Orban: Nu inteleg de ce avem deficit pe agricultura Agroromania.ro de 11 Sep. 2020

Premierul Romaniei, Ludovic Orban, spune ca "suntem a cincea tara ca suprafata agricola, dar avem deficit pe agricultura". Oficialul pare a fi putin confuz.

Ludovic Orban a declarat vineri ca Romania este a cincea tara ca suprafata de agricola insa avem deficit pe agricultura de 1,3 miliarde, iar in proportie de peste 70% depindem de importuri. Premierul a adaugat ca desi tara noastra are gazul, ca resursa naturala, numai 35% din populatie este conectata la reteaua cu gaz. El a adaugat ca „lacustele pesediste” au devalizat toata industria petrochimica.

 "Gandirea noastra e una simpla. Stiti ca liberalii aveau mesajul «prin noi insine». Ce se poate face in Romania putem produce in Romania si trebuie sa producem in Romania in mod competitiv, indiferent daca este rezultatul unei initiative economice a unui intreprinzator roman sau daca este o investitie straina care este realizata de un investitor strain. Noi trebuie sa asiguram o dinamica economica, trebuie sa fructificam toate avantajele pe care le avem si sa valorificam in mod inteligent toate resursele pe care le avem. Suntem a cincea tara ca suprafata agricola dar noi avem deficit pe agricultura. In 2019 am avut deficit de 1,3 miliarde, iar in structura exporturilor nu exportam valoare adaugata, noi exportam cereale vrac si animale vii intr-o proportie de peste 70%, iar agricultura e dependenta de tot ceea ce ai nevoie seminte, ingrasaminte, pesticide. Toate imputurile, suntem intr-o depedenta de peste 70% de importuri”, a afirmat Ludovic Orban vineri la Orsova, unde a participat la prezentarea proiectului "Conducta de transport gaze naturale pe directia Prunisor-Orsova-Baile Herculane-Jupa".

 Seful Guvernului a adaugat ca PNL are in vedere conectarea cat mai multor gospodarii la reteaua cu gaz si a reamintit de programul „Gazul romanesc in casele romanilor” lansat in urma cu doi ani si sustinut de liberali. 

18

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:

 "Romania are gaz si doar 35% din populatia Romaniei este conectata la reteaua de gaz. Romania are gaz si aproape nu mai avem petrochimie, pentru ca lacustele pesediste au devalizat toata industria petrochimica. Se stie ca gazul il exploatezi cel mai eficient in petrochimie, nu cand il arzi direct. Noi trebuie sa utilizam aceasta resursa in mod inteligent. In primul rand sa conectam la reteaua de gaz natural cat mai multe gospodarii. Programul nostru care este lansat de acum 2 ani «gazul romanesc in casele romanilor» este un program pe care il sustinem”, a conchis Orban. 

Profesor de economie: România e ca o „colibă pe chirpici” în care „ne luptăm” ca să avem o „baie cu jacuzzi”. Exemplul polonez şi prioritatea numărul unu 11 septembrie 2020, de George-Andrei Cristescu

FOTO Eduard Enea

Profesor de economie: România e ca o „colibă pe chirpici” în care „ne luptăm” ca să avem o „baie cu jacuzzi”. Exemplul polonez şi prioritatea numărul unu Mircea Cosea, în studiul Adevărul România este ca o „colibă pe chirpici” în care „ne luptăm foarte, foarte serios ca să avem o antenă parabolică şi o baie cu jacuzzi”, afirmă profesorul de economie Mircea Coşea într-o critică la modelul de dezvoltare urmat în prezent. Ştiri pe aceeaşi temă Memorandumul cu UE privind asistenţa macrofinanciară, ratificat de Par... „România e o ţară pe care astăzi pot să o asemăn cu o colibă de chirpici în care ne luptăm foarte, foarte serios ca să avem o antenă parabolică şi o baie cu jacuzzi”, a declarat joi seara, la Digi24, profesorul de economie Mircea Coşea.

„Nu ne gândim la fundaţia casei, nici la pereţi. Deci, nu punem bazele dezvoltării noastre pe termen lung, nici pe termen mediu”, şi-a explicat profesorul comparaţia, descrisă de Digi24 „un pic şocantă”. Coşea continuă cu exemplul Poloniei. „Să vedeţi acolo ce model de gândire!”, a afirmat el. „Ştiţi că Polonia este cel mai mare exportator de ceai în China?! Cel mai mare exportator de ceai în China! Da, vând ceai chinezilor pentru că îl prelucrează superior.

19

Polonia a devenit al doilea producător şi exportator de mere. Polonia a devenit cel mai mare exportator de produse prelucrate din somon. Cumpără somonii din Norvegia şi-i prelucrează ei, pentru că ei au investit în fabrici foarte moderne. Poate o să râdă lumea, dar vreau să vă spun că polonezii sunt cei mai mari producători de melci, pe o piaţă foarte scumpă. Toate lucrurile astea ce arată? Că au folosit nişte crenele de piaţă. Au ştiut cum să intre pe crenelele acelea”, a precizat Mircea Coşea.

„Ce, noi n-avem livezi de mere? De ce importăm mere din Polonia şi nu le facem noi? Importăm şi suc din Polonia. Roşiile noastre, în programul acesta Tomata care a fost, au fost cumpărate masiv de polonezi. Noi nu le prelucrăm, noi cumpărăm pasta de roşii din China, ca să facem mai departe ceva. Sunt lucruri pe care dacă le spui, ca economist, te înroşeşti! Pentru că spui domnule, eu văd nişte lucruri atât de grave, le spun, dar nu mă ascultă nimeni sau nu vor să mă asculte sau am luat-o eu razna!”, a declarat profesorul. ADVERTISING „Care e prioritatea noastră astăzi, dacă se poate spune, numărul 1? Nu sunt autostrăzile! Sunt irigaţiile! Pentru că fără irigaţii, pierdem agricultura, pierzând agricultura, suntem nimeni, că altceva n-avem!”, a conchis Mircea Coşea.

Grup de lucru la MADR format din asiguratori, fermieri, UNSAR si experti din minister Agrostandard | 11 September, 2020 |

MADR anunta constituirea unui grup de lucru format din asiguratori, fermieri, UNSAR si experti din minister care sa contribuie la imbunatatirea mecanismului de asigurare a culturilor agricole. Secretarul de stat Emil Dumitru s-a intalnit vineri, 11 septembrie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu Cristian Rosu – vicepresedinte al Sectorului Asigurari Reasigurari din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (UNSAR).

Scopul acestei intalniri l-a constituit identificarea de solutii pentru a realiza un mecanism functional cu societatile de asigurare pentru incheierea de polite de asigurare pentru culturile agricole, cunoscut fiind faptul ca foarte putine astfel de companii au in portofoliul lor pachete de asigurare cu aceasta destinatie.

Cu ocazia intalnirii, secretarul de stat Dumitru i-a prezentat invitatului sau cateva detalii despre submasura 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor”,

20

care a fost lansata in luna mai 2020 si este deschisa pana la sfarsitul lunii noiembrie 2020 fiind destinata asigurarii culturilor de toamna aferente anului 2019 si culturilor de primavara pentru campania 2020.

Prin intermediul acestei sub-masuri fermierii sunt incurajati sa-si asigure culturile, iar prin incheierea acestor asigurari, Ministerul acorda prin Programul National de Dezvoltare Rurala o finantare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor.

La randul sau, vicepresedintele Sectorului Asigurari Reasigurari al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Cristian Rosu, a afirmat ca in cursul saptamanii viitoare va avea o sedinta de lucru cu reprezentantii societatilor de asigurare privind politele de asigurare pentru agricultura, pentru a-i pune in tema cu problemele din acest domeniu.

Ulterior acestei intalniri, secretarul de stat Dumitru a propus organizarea unui grup de lucru format din asiguratori, reprezentanti ai marilor organizatii de fermieri si ai Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania – UNSAR, precum si din experti ai MADR. Grupul de lucru va contribui la imbunatatirea mecanismului de asigurare a culturilor agricole, astfel incat atat autoritatile, formele asociative ale fermierilor, cat si societatile de asigurare sa se concentreze pe rezolvarea problemei de fond cu care agricultorii din Romania se confrunta din ce in ce mai des, respectiv seceta severa.

Secretarul de stat Dumitru a subliniat ca in viitor trebuie sa avem in vedere mecanisme functionale care sa vina in sprijinul fermierilor romani care sunt din ce in ce mai incercati de schimbarile climatice.

Analiştii economici se aşteaptă ca inflaţia să continue să scadă în 2020 şi să reintre pe creştere de anul viitor: Prin inflaţie plătim practic datoria publică în lei, însă, încă nu cred că în România există acest impuls, datoria este la un nivel gestionabil Răzvan Botea 11.09.2020,

21

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: Prin inflaţie plătim practic datoria guvernamentală în lei, însă, încă nu cred că în România există acest impuls. Datoria publică este la un nivel redus, gestionabil. Suntem la 40% din PIB, probabil că vom ieşi din criză undeva la 50% din PIB ca nivel al datoriei publice, cu ce se va mai adăuga în 2021 şi 2022

Preţurile în România au scăzut în august: inflaţia a ajuns la 2,7%, în scădere faţă de începutul anului, când era 4%. Alimentele s-au scumpit cu 5,5% şi serviciile cu 3%.

Inflaţia în România a ajuns în august 2020 la 2,7%, puţin peste ţinta BNR de 2,5%, însă în intervalul de variaţie de plus/minus 1 punct procentual. Evo-luţia indicelui preţurilor de consum (IPC) a fost influenţată de scumpirea produselor alimentare cu 5,5% în august 2020 faţă de acceaşi lună din anul trecut şi de creşterea preţurilor servicilor cu 3%. Preţurile bunurilor neali-mentare au crescut cu 0,8%.

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, este de părere că evoluţia preţurilor de consum vine pe fondul scăderii cererii din cauza recesiunii, iar trendul descendent al inflaţiei se va menţine anul acesta şi o parte din anul viitor. „Scăzând cererea scad şi preţurile. Acest lucru s-a întâmplat şi în alte economii. Aş pune evoluţia pe seama recesiunii. Odată ce îşi revine cererea, văd preţurile crescând. Poate, undeva în anul viitor, văd un risc mai ridicat de inflaţie. S-au injectat extrem de mulţi bani în economii şi văd inflaţie mai peste tot“, a comentat Adrian Codîrlaşu pentru ZF. În vremuri de criză, când datoria publică creşte, guvernele pot folosi instrumentul inflaţiei pentru a acoperi o parte din datoria în monedă locală. În acest sens, guvernele acceptă o inflaţie mai mare. Primul semnal de acest gen a fost dat de Fed-ul american, cea mai importantă bancă centrală. Reprezentanţii Fed au anunţat

22

la sfârşitul lui august că sunt dispuşi să permită inflaţiei să crească peste normal pentru susţinerea economiei. Datoria publică din SUA este la cel mai înalt nivel de după Al Doilea Război Mondial.

„Atunci când datoria publică în moneda locală creşte, guvernele sunt tentate să accepte o inflaţie mai mare pentru reducerea datoriei şi plătesc acea datorie prin inflaţie. Un exemplu de manual este cel al Greciei, când, după aderarea la moneda euro, nu a mai putut folosi instrumentul inflaţiei pentru scăderea datoriei publice“, a mai spus Adrian Codîrlaşu. În cazul României datoria publică a ajuns la 431 mld. lei, adică 40% din PIB în iunie 2020, faţă de 35% din PIB, cât era la finalul lui 2019. Aproape jumătate din datorie este în moneda naţională -  210 mld. lei.  

„Prin inflaţie plătim practic datoria guvernamentală în lei, însă, încă nu cred că în România există acest impuls. Datoria publică este la un nivel redus, gestionabil. Suntem la 40% din PIB, probabil că vom ieşi din criză undeva la 50% din PIB ca nivel al datoriei publice, cu ce se va mai adăuga în 2021 şi 2022“, a mai spus Codîrlaşu.

Inflaţia a coborât în august 2020 până la 2,7%, de la 4% la începutul anului, când România avea una dintre cele mai galopante creşteri ale preţurilor din Uniunea Europeană.

Banca Naţională a României prognozează o inflaţie (IPC) de 2,7% până la finalul anului şi de 2,5% până la finalul anului 2021.

„În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la creşterea preţurilor de consum, pe indicele armonizat UE (IAPC – n. red.), cu un ritm mediu anual de 2.9% în perioada 2020-2022“, scriu economiştii BT, într-o informare a instituţiei.

ÎN AL DOILEA TRIMESTRU DIN 2020, România avea 5,13 milioane de pensionari G.U. Macroeconomie / 11 septembrie

Numărul mediu de pensionari înregistrat în România la nivelul trimestrului II a fost de 5,132 milioane de persoane, în scădere cu o mie persoane faţă de trimestrul precedent, iar pensia medie lunară a ajuns la 1.436 de lei, în creştere cu 0,9% faţă de trimestrul precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi, informează Agerpres.

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,676 milioane de persoane, în creştere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul precedent.

23

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.380 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51% (comparativ cu 50,8% în trimestrul precedent).

Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,1%.

În trimestrul II al anului în curs, comparativ cu trimestrul II din 2019, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 27.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 6.000 de persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 16,3% fiecare.

Datele INS arată că, în trimestrul II, comparativ cu trimestrul I din 2020, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 1.000 de persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creştere cu 6.000 de persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faţă de trimestrul precedent, cu 0,9% şi respectiv cu 0,4%.

Conform sursei citate, în trimestrul II, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,1% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (78,2%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii - anticipată şi anticipată parţial - au reprezentat 2,1%.

Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti, la 16 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeţele Giurgiu şi Vaslui şi 14 la 10 în judeţele Botoşani şi Călăraşi.

Potrivit INS, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 736 de lei (1.098 lei în judeţul Botoşani, 1.105 lei în judeţul Giurgiu, 1.122 lei în judeţul Vrancea faţă de 1.834 lei în judeţul Hunedoara, 1.743 lei în Bucureşti şi 1.639 lei în judeţul Braşov).

24

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent - indemnizaţie socială), în trimestrul II 2020, a fost de 961.400 persoane, din care: 803.300 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,2% din totalul pensionarilor din această categorie; 154.800 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,5% din totalul acestora; 3.300 de persoane din sistemul militar, reprezentând 1,8% din totalul acestei categorii.

UE a respins recursul Guvernului Dăncilă. România pierde 80 de milioane de euro DE Răzvan Nicolae 11.09.2020 -

Foto: euractiv.com

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins joi, 10 septembrie 2020, recursul formulat de Guvernul Dăncilă în cazul unor nereguli la fondurile europene din agricultură, iar România trebuie să suporte corecții financiare de circa 80 de milioane de euro, potrivit HotNews.ro.

Încă din iunie 2018, Comisia Europeană a aplicat României corecții financiar de circa 100 de milioane de euro pentru o serie de nereguli constatate la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016, referitoare la certificarea plăților directe către fermieri, din Fondul European de garantare Agricolă (FEGA), deficiențe privind controale-cheie la măsuri care implică sprijin forferatar din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), verificarea prezenței elevilor la școală, în cadrul facilității prin care li se acordă acestora lapte și efectul financiar al unor decizii ale Comisiei Europene care au redus din plățile intermediare.

Pe 7 septembrie 2018, agentul guvernamental al Guvernului Dăncilă în justiția europeană, Radu Canțăr - care avea să demisioneze, între timp, după căderea guvernării PSD, în 2019 - a contestat la Tribunalul UE corecții financiare de 80 de milioane de euro din totalul sumelor imputate de Comisie.

Problema este că Radu Canțăr a făcut o confuzie și a depus contestația prea târziu, iar Tribunalul UE i-a respins-o, pe 30 aprilie 2019, fix din acest motiv. România ar fi trebuit să sesizeze instanța de la Luxemburg până pe 24 august 2018, dar a întârziat vreo două săptămâni. Două

25

săptămâni prețioase, dacă ne gândim la cei 80 de milioane de euro aflați în joc, scrie HotNews.ro.

„Termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018. Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă”, a arătat Tribunalul de la Luxemburg, în 30 aprilie 2019.

Tribunalul european a reținut și ridicolul situației, arătând că România a făcut o confuzie în interpretarea termenelor procedurale.

„Trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE din 2019.

În aceeași zi, agentul guvernamental de atunci, Radu Canțăr (care era subsecretar de stat în Ministerul de Externe de pe vremea guvernării Dpncilă), a transmis HotNews.ro o precizare în care s-a declarat nedreptățit de Tribunalul UE, care „nici nu a organizat o dezbatere orală”.

Așa se face că, pe 27 iunie 2019, agentul României de atunci, Radu Canțăr, a atacat ordonanța Tribunalului UE cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Între timp, pe 10 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE.

…………………….

LEGISLATIV

... nimic azi ...

………………….

26

INTERNE

Secretul unui mic fermier! Cum a castigat ”lupta” cu marile magazine 11 septembrie 2020

Cunoaștem foarte bine eterna luptă a micilor producători care se chinuie să ajungă pe rafturile marilor magazine. Din fericire, în ultimul timp, marii retaileri au început să înțeleagă importanța susținerii producătorilor români. Un fermier din județul Olt pare să fi descoperit rețeta succesului. Produsele din sera lui se găsesc pe rafturile unui mare lanț de hypermarketuri.

https://youtu.be/MF_GAzMK1_w

VIDEO Gustul autentic al capsunilor de munte 11 septembrie 2020

Puțini sunt temerarii care încearcă să cultive în zona montană, știut fiind faptul că iernile sunt lungi și verile scurte. Cu toate astea, o mână de fermieri din zona Pasului Tihuța, au pariat pe cultura căpșunilor. Printre aceștia se numără și soții Rânziș, care se îngrijesc de câteva hectare de căpșuni. Ei spun că încep recoltatul odată ce alții încheie sezonul. Mai mult, fructele lor au un gust deosebit – de munte. Urmăriți mai jos un reportaj realizat de echipa AGRO TV despre căpșunile deosebite ale soților Rânziș:

https://youtu.be/QP-ce_8iel4

Marin Nedu, fermier Ialomita: Nu stiu de ce se exagereaza cu marirea densitatilor la porumb, la cererea furnizorilor de samanta! Agrostandard | 11 September, 2020 Anul 2020 este un an cu productii mici, ba chiar deloc in unele zone ale tarii. De vina este seceta, dar si tehnologiile aplicate de fermieri la insistentele furnizorilor de samanta, fie ca vrem sau nu sa recunoastem… In

27

acest an, de exemplu, fermierii care au insamantat 70.000-80.000 de plante la hectar nu au obtinut nimic, a atras atentia Marin Nedu, un cunoscut fermier din Ialomita, la Ziua Porumbului 2020. La cat de greu este acest an si la cat de multe probleme au avut agricultorii de rezolvat, 2020 ar trebui sa fie un an scoala pentru toata lumea, inclusiv pentru cercetatorii romani.

„Este un an de exceptie. La mine situatia este asemanatoare cu cea de la Orezu. La grau si orz pe 800 ha a fost productie zero. La floarea soarelui avem 2 tone/ha, datorita faptului ca am semanat-o mai tarziu si am valorificat aversele care au venit pe parcursul lunii iulie. La porumb realizez o medie de 2 tone/ha pe o suprafata de 500 ha, iar singura masura care a avut ceva eficienta a fost reducerea densitatii.

Nu stiu de ce se exagereaza la insistenta furnizorilor de samanta cu cresterea densitatilor la 70.000 de plante la hectar. Vecinii mei care au insamantat 70.000-80 000 de plante nu au facut niciun bob de porumb”, a declarat Marin Nedu.

El spune ca ar fi bine ca si cercetarea romaneasca sa insiste mai mult asupra unor aspecte care vizeaza masuri de conservare a apei in sol si de protectie vizavi de seceta, inclusiv eficienta irigatiilor.

„In acest an, am avut o seceta extrema si ar trebui sa fie un an scoala, adica sa se analizeze de cei competenti eficienta itigatiilor, modul de organizare a irigatiilor si de aceasta legat comasarea terenurilor si cadastrarea lor pana la a face irigatii.

Irigatiile sunt un subiect tabu de 30 de ani cu mare valoare electorala, speram ca de data aceasta sa aiba si ceva consistenta reala, sa vedem ca intr-adevar se misca ceva’’, a mai declarat Nedu.Cat despre anul 2021, dupa toate premisele se arata destul de greu. Iar fara sprijinul autoritatilor, ar putea fi chiar dezastruos, trage un semnal de alarma fermierul ialomitean.

„Vrem ca Guvernul sa acorde un sprijin care este binevenit pentru infiintarea culturilor de toamna ….Sunt foarte multi fermieri disperati la ora aceasta ca

28

nu stiu ce sa faca si asteapta …Sigura solutie este ajutorul de la Guvern pentru reluarea ciclului agricol, in caz contrar vom avea iar un nou an dezastruos”, a declarat Nedu.

Marin Nedu administreaza circa 1.700 hectare de teren agricol in localitatea Cazanesti, judetul Ialomita.

Declaratia video la min – 1.12.00 https://www.facebook.com/100333485086928/videos/2660852754228180

Initiativa AIPROM privind purtarea echipamentului individual de protectie 11 septembrie 2020

De câțiva ani deja, AIPROM derulează o amplă campanie de conștientizare în rândul fermierilor privind importanța purtării echipamentului de protecție în timpul manipulării și utilizării produselor de protecția plantelor. În acest an, campania de promovare a purtării echipamentului de protecție este sprijinită de fermierii care au înțeles că produsele de protecția plantelor trec prin nenumarate teste de siguranță pentru a garanta sănătatea oamenilor și a mediului și că toate aceste produse autorizate pentru a fi utilizate sunt sigure atâta vreme cât sunt respectate recomandările specialiștilor. Fermierii responsabili înteleg importanţa respectării indicaţiilor înscrise pe eticheta produsului și sunt conștienți de riscurile asociate utilizării produselor de protecția plantelor fără o protecție corespunzătoare. Ei aleg să se protejeze pe ei înşişi şi pe cei cu care lucrează în fermă de fiecare dată când utilizează produse de protecție a plantelor. 

https://youtu.be/CiHMnW8F5gw

Vă invităm să rămâneți alături de noi în perioada următoare și să susțineți campania Asociaţiei Industriei de Protecția Plantelor din România cu reacții, comentarii și distribuiri ale materialelor ce vor fi postate pe rețelele de social media ale AIPROM. Prin efortul nostru comun, credem că vom reuşi să convingem cât mai mulți fermieri să se protejeze și să poarte echipament de protecție de fiecare dată când efectuează tratamente. Fără jumătăți de măsură! Împreună încurajăm fermierii să poarte mereu echipamentul individual de protecție!

29

Ședința de lucru la MADR cu fermierii din Dobrogea Vineri, 11 Septembrie 2020

Secretarul de stat George Scarlat a condus în data de 10 septembrie 2020, la sediul MADR o întâlnire de lucru cu membri ai Grupului de inițiativă civică a fermierilor dobrogeni. Alături de secretarul de stat, s-au aflat directori și experți din cadrul MADR și ANIF.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa MADR, în urma întrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii în 26 august în județul Constanța și a vizat dezbaterea următoarelor subiecte:

Necesitatea modernizării prioritare a sistemului de irigații din Dobrogea

Posibilitatea amânării plății ratelor către bănci și firmele de leasing Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea și stingerea

incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol. Despăgubirile pentru secetă

Secretarul de stat George Scarlat a trecut în revistă problemele semnalate de fermieri cu ocazia întâlnirii din județul Constanța și a prezentat participanților proiectele Ministerului, menite să vină în sprijinul nevoilor agricultorilor.

Astfel, George Scarlat a transmis fermierilor că MADR, prin APIA se află în plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de către fermierii care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică și a făcut apel către cei prezenți să îndemne toți producătorii agricoli din județ, care dețin procese–verbale de constatare și evaluare a pagubelor, să depună cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele județene APIA până la data de 15 septembrie inclusiv.

Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol,

30

conducerea MADR a declarat că acesta a fost abrogat, iar în prezent au loc dezbateri în cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI și MADR pentru elaborarea unui nou act normativ îmbunătățit. Totodată, secretarul de stat a susținut că în momentul elaborării unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultări cu formele asociative.

În ceea ce privește prorogarea ratelor bancare și de leasing, secretarul de stat a afirmat că acest aspect nu este de competența MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenți că Ministerul este alături de fermieri și susține acest demers, în acest sens realizându-se o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor la sediul MADR, precum și un proiect de Ordonanță de Urgență, care a fost înaintat spre analiză către Ministerul Finanțelor Publice (MFP), iar în perioada următoare va avea loc o întâlnire pentru discutarea acesteia cu reprezentanții MFP.

Altă temă aflată pe agenda discuțiilor a făcut referire la declararea județului Constanța ca județ calamitat, iar în acest context secretarul de stat George Scarlat i-a anunțat pe cei prezenți că MADR a înaintat către MAI un draft de act normativ împreună cu nota de fundamentare cu privire la situația critică din agricultură.

Secretarul de stat a afirmat că Ministerul poate sprijini fermierii să combată și să reducă efectele schimbărilor climatice prin investițiile planificate pe componenta de mediu și schimbări climatice, precum și în infrastructura de îmbunătățiri funciare.  

În cadrul discuțiilor, George Scarlat a prezentat succint lucrările incluse în Programul Naţional de Investiții în infrastructura principală de irigații și a precizat că Ministerul va avea oportunitatea de a include în Programul național de redresare și reziliență sume consistente pentru obiective de investiții majore în agricultură, precum proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren.

George Scarlat a precizat că Ministerul consideră prioritară reabilitarea amenajărilor  nefuncționale existente, dar totodată acordă importanță și identificării unor noi suprafețe pentru a reuși să se realizeze noi investiții în amenajări. În urma discuțiilor, s-a stabilit organizarea unor grupuri de lucru pentru dezbateri mai aplicate, în vederea identificării unor soluții concrete în sprijinul fermierilor.

Secretarul de stat și-a exprimat speranța ca dialogul să fie unul constructiv și fructuos în perspectiva proiectării unor noi politici publice sustenabile.

31

Promisiunea MADR pentru fermierii din Constanta! Investitii URIASE in sistemele de irigatii 11 septembrie 2020

Promisiunea oficialilor MADR pentru fermierii din Constanța: cel puțin 429 milioane de euro pentru irigații! La întâlnirea fermierilor din Dobrogea cu reprezentanți din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a avut loc ieri, agricultorii au reușit să bată palma cu oficialii asupra mai multor probleme. Printre altele, reprezentanții ministerului le-au promis fermierilor investiții consistente în infrastructura de irigații, desecare și drenaj în anii următori. Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Răzvan Filipescu a oferit câteva detalii de la discuțiile de la Minister.

”Noi așteptăm să vedem că se materializează lucrurile. Am plecat de la MADR cu angajamentul luat de domnul secretar de stat George Scarlat că din suma de 3,5 miliarde de euro care vor veni în România pentru partea de irigații, cel puțin 429 milioane vor fi alocate județului Constanța.

Noi am solicitat alocarea de fonduri suplimentare zonei Dobrogea, pentru că este o zonă care este supusă riscului de deșertificare. De asemenea, din experiența practică cu care noi ne-am confruntat ca și fermieri, ca și membri ai OUAI-urilor, am venit cu câteva lucruri concrete. Am înțeles că vor fi două linii de finanțare – o linie de finanțare prin care Ministerul Agriculturii prin ANIF va reabilita sistemul de irigații primar și SPP-urile. Aici trebuie să discutăm, pentru că sunt deja OUAI-uri înființate, care au deja protocol de predare-primire a activelor cu ANIF-ul. Iar pe măsura 4.3, noi am venit cu niște lucruri foarte clare și aplicate care ne interesează, din experiența anilor trecuți, pentru că sunt câteva lucruri care trebuie corectate”, a precizat fermierul Răzvan Filipescu pentru AGRO TV.

Fermierul din Dobrogea a precizat concret și câteva dintre problemele semnalate de agricultori la întâlnirea cu oficialii MADR, dar și câteva dintre soluțiile cu care au venit.

”În primul rând, în anii trecuți s-au acordat punctaje suplimentare pentru cei care au avut acces direct la apă sau la sursă gravitațională, au avut punctaj suplimentar cei care au mai avut proiecte depuse, excepție anul acesta. Ca să echilibrăm această competiție de proiecte, noi am spus să creem în funcție

32

de gradul de ariditate la nivelul României niște punctaje suplimentare care să-i ajută pe cei din zonele mai aride să obțină un punctaj suplimentar”, a mai subliniat Răzvan Filipescu.

MADR a elaborat un draft de act normativ privind situația critică din agricultură!Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 11 septembrie 2020

Fermierii din Dobrogea, care au fost ieri, joi – 10 septembrie, la ministerul Agriculturii pentru a discuta despre problemele arzătoare din agricultura românească, au fost întâmpinați de secretarul de stat George Scarlat și nu de ministrul Adrian Oros. Alături de secretarul de stat, s-au aflat directori și experți din cadrul MADR și ANIF.

Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a fost organizată la inițiativa MADR, în urma întrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii în 26 august în județul Constanța, și a vizat următoarelor subiecte: necesitatea modernizării prioritare a sistemului de irigații din Dobrogea, posibilitatea amânării plății ratelor către bănci și firmele de leasing, ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea și stingerea incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol și despăgubirile pentru secetă.

George Scarlat a transmis fermierilor că MADR, prin APIA se află în plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de către fermierii care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică și a făcut apel către cei prezenți să îndemne toți producătorii agricoli din județ, care dețin procese–verbale de constatare și evaluare a pagubelor, să depună cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele județene APIA până la data de 15 septembrie inclusiv.

Ordinul antiincendiu va fi refăcut

Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a declarat că acesta a fost abrogat, iar în prezent au loc dezbateri în cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI și MADR pentru elaborarea unui nou act normativ îmbunătățit. Totodată, secretarul de stat a susținut că în momentul elaborării unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultări cu formele asociative.

Amânarea ratelor nu ar fi de competenţa MADR

În ceea ce privește prorogarea ratelor bancare și de leasing, secretarul de stat a afirmat că acest aspect nu este de competența MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenți că Ministerul este alături de fermieri și susține acest demers, în

33

acest sens realizându-se o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor la sediul MADR, precum și un proiect de Ordonanță de Urgență, care a fost înaintat spre analiză către Ministerul Finanțelor Publice (MFP), iar în perioada următoare va avea loc o întâlnire pentru discutarea acesteia cu reprezentanții MFP.

Altă temă aflată pe agenda discuțiilor a făcut referire la declararea județului Constanța ca județ calamitat, iar în acest context secretarul de stat George Scarlat i-a anunțat pe cei prezenți că MADR a înaintat către MAI un draft de act normativ împreună cu nota de fundamentare cu privire la situația critică din agricultură.

Secretarul de stat a afirmat că Ministerul poate sprijini fermierii să combată și să reducă efectele schimbărilor climatice prin investițiile planificate pe componenta de mediu și schimbări climatice, precum și în infrastructura de îmbunătățiri funciare.

În cadrul discuțiilor, George Scarlat a prezentat succint lucrările incluse în Programul Naţional de Investiții în infrastructura principală de irigații și a precizat că Ministerul va avea oportunitatea de a include în Programul național de redresare și reziliență sume consistente pentru obiective de investiții majore în agricultură, precum proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren.

George Scarlat a precizat că Ministerul consideră prioritară reabilitarea amenajărilor nefuncționale existente, dar totodată acordă importanță și identificării unor noi suprafețe pentru a reuși să se realizeze noi investiții în amenajări.

În urma discuțiilor, s-a stabilit organizarea unor grupuri de lucru pentru dezbateri mai aplicate, în vederea identificării unor soluții concrete în sprijinul fermierilor. Secretarul de stat și-a exprimat speranța ca dialogul să fie unul constructiv și fructuos în perspectiva proiectării unor noi politici publice sustenabile.

Ordinul lui Orban: Mobilizați-vă! Trebuie să creştem subvențiile la hectar și să dezvoltăm zootehnia! Roxana Dobre - 11 septembrie 2020

34

Premierul Ludovic Orban le-a cerut reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să se mobilizeze pentru a crește sumele acordate fermierilor pe fiecare hectar lucrat în înregistrat la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). ”Trebuie vă mobilizaţi. Există deschidere pentru grăbirea convergenţei astfel încât să putem să creştem sumele alocate la hectar, dar ele trebuie folosite în mod inteligent pe Pilonul 1”, a transmis șeful Guvernului în deschiderea ședinței de joi, 10 septembrie.

Ludovic Orban s-a interesat și de stadiul în care se află Planul Naţional Strategic (PNS) subliinid că prin acesta se vor accesa fonduri uriaşe pentru irigații, pentru combaterea deșertificării, pentru desecări, pentru combaterea eroziunii solului, lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a pericolului de secetă, ca urmare a schimbărilor climatice.

”Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat, PNS – Planul Național Strategic și, de asemenea, gândiți-vă că vom putea accesa fonduri uriaşe pentru irigații, pentru combaterea deșertificării, pentru desecări, pentru combaterea eroziunii solului, lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a pericolului de secetă, ca urmare a schimbărilor climatice. Aici va trebui să pregătim foarte bine proiectele, pentru că acolo avem nevoie de documentații tehnico-economice, avem nevoie de utilizarea soluțiilor moderne, inclusiv pentru asigurarea energiei electrice pentru funcționarea staţiilor de pompare și ar trebui puțin regândit sistemul acesta, să folosim mai mult căderea liberă, căderea gravitaţională a apei, şi mai puţin pomparea la deal, așa cum se întâmplă în unele dintre sistemele de irigație. Aici, vă rog, să vă mobilizați pentru că este extrem de important să utilizăm toate resursele disponibile, atât din bugetul Uniunii, cât și din Programul Național de Reziliență și Recuperare”, a transmis Orban.

Secretarul de stat care l-a reprezentat pe minsitrul agriculturii, Adrian Oros, la ședința de Guvern a subliniat că este o oportunitate unică pentru România având în vedere că sistemele de irigații din România nu au mai beneficiat de o asemenea finanțare. ”(…)Și credem noi că vom răspunde la provocarea pe

35

care Ministerul Fondurilor Europene ne-a lansat-o și suntem pregătiți. Toate investițiile pe care le-am avut pe buget național din acel vestit miliard de euro, aprobat în 2015, să treacă pe finanțare europeană și să reabilităm infrastructura principală de irigații pe 3,2 milioane hectare și inclusiv lucrările de desecare și drenaj care sunt la fel de importante, cel puțin de-a lungul Dunării, pentru că avem probleme cu băltiri. Sigur că atunci putem să discutăm, nu de despăgubiri la secetă, ci de niște producții constante și, practic, vom avea o agricultură care să fie predictibilă și să poată să producă hrană pentru pentru piaţă”, a spus secretarul de stat.

Analiza SWOT, la a doua versiune

Oficialul MADR a mai subliniat că pe planul Național Strategic ministerul de resort de află la a doua versiune de analiză a nevoilor, analiza SWOT care a fost notificată la Comisie. ”(…) Am primit observații pe care le-am și operat şi, practic, va urma să fundamentăm intervențiile pe măsuri. Analiza SWOT ne arată o agricultură cu două viteze, ferme mari care s-au consolidat – şi nu avem o clasă de mijloc în agricultură – și fermele de familie vor fi finanțate în mod consistent tocmai pentru a crea o bază de dezvoltare în agricultura României”, a mai arătat secretarul de stat.

Ludovic Orban: trebuie să dezvoltăm zootehnia și să creștem plățile pe hectar

Șeful Guvernului a mai transmis și care sunt obiectivele care trebuie să fie următrite în noul PNS. ”Valorificarea superioară a culturilor cerealiere se face prin dezvoltarea zootehniei, prin procesare. Trebuie să alocăm bani în aceste direcţii, pentru a stimula aceste două direcţii. Doi, accesul la piaţă – avem o mare problemă. Am avut n discuţii cu comercianți, cu supermarketuri, de-acestea în care toți îmi spun: e nevoie de colectare, depozitare, sortare, ambalare, marcare – operațiuni care, în general, sunt foarte greu de derulat. Aici trebuie să încurajăm asocieri, să încurajăm punerea în comun, identificarea acestor interese și obiective comune și punerea în comun pentru că accesul la piață este fundamental, pentru că el îți dă și posibilitate. M-am uitat la structura exporturilor – avem aproape 70% din exporturi cereale vrac şi animale vii. Şi structura exporturilor trebuie modificată şi trebuie redusă oarecum dependenţa de input-uri, pentru că dacă facem un studiu, vedem că avem o dependenţă de peste 70% pe input-uri, plus alte obiective care trebuie urmărite. Adică orice resursă pe care o alocăm trebuie să urmărească anumite obiective”, a arătat premierul.

În plus, a spus răspicat Orban, trebuie să vă mobilizaţi! ”Există deschidere pentru grăbirea convergenţei astfel încât să putem să creştem sumele alocate

36

la hectar, dar ele trebuie folosite în mod inteligent pe Pilonul 1”, a fost mesajul premierului.

DAJ Covasna: pretul cartofilor, in cadere libera. Producatorii amana recoltarea septembrie 11, 2020

In judetul Covasna, recolta de cartofi va fi una buna in acest an, insa cultivatorii se vor astepta sa primeasca un pret mai mic pentru productia lor, se arata conform Directiei Agricole Covasna, relateaza Agerpres.

Directorul DAJ Covasna, Könczei Csaba, a precizat ca, in prezent, cartofii se vand cu pretul de 45-50 de bani kilogramul, pret de producator, care acopera doar cheltuielile de productie si un profit minim. Cererea scazuta din partea industriei HORECA, dar si faptul ca anul acesta si alte tari au productii bune de cartofi, fac ca pretul sa fie scazut.

“Am estimat o productie destul de buna in acest an, undeva la 22-23 de tone pe hectar, productie medie pe judet. Spun medie, pentru ca, desigur, vor fi unii care vor avea 27-28 de tone la hectar, dar altii vor avea, probabil, 18 tone la hectar. (…) Acum oamenii au inceput sa scoata cartofii si pentru consum si pentru industrializare, dar putem sa spunem ca anul asta, din pacate, pretul este destul de mic fata de anii anteriori. Pretul s-a format undeva la 45-50 de bani maximum. Deci, asta nu este un pret foarte bun, dar, una peste alta, consideram ca totusi ar putea iesi cu un profit mic. (…) Sunt multiple cauze pentru care pretul e scazut: unu, cererea HORECA e mica, pentru ca din cauza noului coronavirus nu functioneaza la capacitate si doi, conjunctura internationala alta decat pandemia, anume faptul ca s-au facut cartofi mai multi si in alte tari, deci oferta este mai mare decat cererea”, a declarat Könczei Csaba.

Producatorii lasa cartofii pe camp, asteptand cresterea pretului

Potrivit directorului Directiei Agricole, pretul scazut i-a determinat pe multi dintre producatori sa amane cat mai mult posibil recoltarea cartofilor, in speranta ca acesta va mai creste.

37

„Ritmul de recoltare e destul de scazut, avand in vedere ca nu este cerere mare pe piata. Scot cartofi cat pot sa vanda sau cat pot sa depoziteze. Deci, asta este deocamdata situatia”, a mai spus Könczei Csaba.

38

39

40

https://agrointel.ro/150158/ordin-nou-privind-autorizarea-berbecilor-pentru-monta-documentul-publicat-de-anz/

https://agrointel.ro/152663/ordin-anz-monta-publicare-monitorul-oficial/

FERMIERII ÎNGRIJORAŢI DE SECETĂ: Ce semănăm în toamna asta? Marian MUŞAT 11 septembrie 2020

Toamna este anotimpul însămânţărilor. În regiunile din sud-estul ţării, agricultorii privesc cu îngrijorare la deficitul de apă din sol, mulţi dintre aceştia nici nu mai au curajul să înfiinţeze culturile. 

Dacă şi acest sezon de producţie va fi tot atât de secetos, atunci falimentul va bate insistent la uşă!

41

Întrebarea care frământă fermierii este ce vor seamăna în această toamnă? Ne-am format o părere, consemnând opiniile unor producători agricoli din zonele afectate de secetă pe o platformă de socializare.

NIMIC!

Mai mulţi cultivatori, între care Vasile Dragu, (Pecineaga – Tulcea) şi Ionel Alexa (Iaşi) au fost destul de tranşanţi: “Nimic”! Ca şi Bogdan Soare (Ialomiţa): “nimic; decizie grea. Încă un an ca ăsta şi e… falimentul garantat”!Florin Brăgău (Brăila): “orz şi grâu, cert este că eu până la 20 octombrie nu însămânţez nimic… Poate se îndură Dumnezeu de noi cu ceva ploi”. RC Viorel (Prahova): “bună întrebare. Eu mă gândeam să schimb puţin tehnologia şi să încerc ceva cânepă, dar a rămas la stadiul de dorinţă! Am înţeles că nu este foarte complicat în obţinerea autorizaţiei, mai rămâne cum recoltezi şi cum vinzi!”Ionel Vlăsceanu (Olteniţa): “e jale, deja rapiţa nu se poate semăna, grâul nu se ştie, vin ani grei pentru noi, fermierii” Marius Vlasie (Brăhăşeşti – Galaţi): “se face asigurare de secetă. Dacă până la 31 octombrie nu a răsărit cultura şi decizi s-o întorci, nu mai plăteşti sămânţa de rapiţă. De asemenea, se poate face retur sămânţa dacă nu semeni”. Daniel Russu (Călăraşi): rapiţă, grâu, orz! E păcat să renunţăm la rapiţă, având în vedere beneficiile ce ni se oferă cu asigurarea de secetă sau returul seminţelor”. Mirel Angela Mărculescu (Buzău): slabe speranţe cu rapiţa!!! Nu se anunţă niciun strop de ploaie. După un an secetos, dacă investim într-un alt an secetos, mulţi vor închide porţile. Ceva vom pune; poate un grâu şi un orz de prin magazie, din puţinul luat de pe câmp”.

Îmi fac datoria faţă de câmp!

Ionuţ Bucur-Diamandi (Ialomiţa): “semăn şi eu ceva rapiţă şi sper să-i dau apă! Îmi fac datoria faţă de câmp ca şi până acum. Semăn rapiţă, dacă nu răsare, întorc; nu e prima dată”. Iulian Neamţu (Galaţi): „ne apucăm de plantat păduri, perdele forestiere şi sperăm ca în câţiva ani să mai remediem din efectele devastatoare ale distrugerii pădurilor”. Marin Alecsandru: “mergem la noroc; e păcat să nu semănăm culturi de toamnă care ar prinde ceva ploi în iarnă şi în primăvară. Nu trebuie să mizăm doar pe culturile de prăşitoare. Niciun an nu seamănă cu altul”!

Fără irigaţii va fi foarte greu!

42

Fermierul Jean Marc Legras din Călăraşi cănsideră că “fără un program la nivel naţional de irigare va fi foarte greu”, iar Dumitru Ene (Galaţi): crede că ar trebui constituite “parteneriate solide”, convins fiind ca fermierii să dispună de “chibzuinţă şi puţin noroc, plus strategie pentru conservarea apei şi irigaţii”. Cornel Surdeanu (Brăila): “cum pregătim terenul pentru semănat? Cu certitudine, nu cu plugul”! Ferma Neperi (Slobozia - Ialomiţa): “să sperăm ca toţi fermierii să aibă parte de precipitaţii, astfel să recupereze anul acesta greu”.

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: ce cantitate de lapte cumpara procesatorii romani de la straini septembrie 11, 2020

In primele sapte luni ale acestui an, unitatile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vaca mai mica cu 0,2%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cantitatea ajungand la 684.889 tone,  reiese din datele Institutului National de Statistica.

In primele sapte luni ale anului, productia de smantana de consum a scazut cu 195 tone (-0,5%).

Statistica oficiala releva faptul ca, in intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2020, cresteri ale productiei au fost inregistrate la: unt – cu 951 tone (+15,8%), lapte de consum – 21.098 tone (+11,2%), branzeturi – 1.682 tone (+2,9%) si lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) – 1.935 tone (+1,5%).

Cantitatea de lapte brut importata de unitatile procesatoare a crescut cu 24.161 tone (+42,3%) in perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Potrivit sursei citate, fata de luna corespunzatoare din anul precedent, in luna iulie 2020, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 3.018 tone (+2,9%). In acest sens, cresteri ale productiei s-au inregistrat la urmatoarele produse lactate: branzeturi – cu 1.034 tone (+11,7%), unt – cu 24 tone (+3,3%) si lapte de consum – cu 765 tone (+2,9%).

Productia a scazut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare), cu 1.198 tone (-6,0%), si smantana de consum, cu 87 de tone (-1,5%).

43

Cantitatea de lapte brut importata de unitatile procesatoare a crescut in luna iulie 2020 cu 1.872 tone (+28,4%) fata de luna corespunzatoare din anul precedent.

In luna iulie 2020, comparativ cu luna precedenta, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 2.014 tone (-1,8%). Productia a scazut in perioada de referinta la urmatoarele produse lactate: unt – cu 136 tone (-15,2%), branzeturi – cu 491 tone (-4,8%) si lapte de consum – cu 468 tone (-1,7%).

In acest sens, cresteri ale productiei s-au inregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) – cu 1.423 tone (+8,2%) si smantana de consum – cu 357 tone (+6,8%).

Cantitatea de lapte brut importata de unitatile procesatoare a scazut in luna iulie 2020 fata de luna precedenta cu 1.632 tone (-16,2%).

INS: Sacrificările de animale şi păsări şi producţia de carne în luna iulie 2020 meatmilk 11 septembrie 2020

Conform INS, in luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine, la ovine şi caprine şi la păsări, iar la porcine au scăzut.

44

În comparaţie cu luna iulie 2019, numărul sacrificărilor a crescut la bovine şi la ovine şi caprine, iar la porcine şi la păsări a scăzut; greutatea în carcasă a crescut la bovine şi a scăzut la porcine, la ovine şi caprine şi la păsări. Informatii suplimentare in tabelul de mai sus.

Nota:

Termenul de „carcasă”

a) La bovine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg, după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsime renală şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene).

b) La porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în părţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.

c) La ovine şi caprine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, după sângerare şi îndepărtarea pielii, fără organe interne, fără cap şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene). Rinichii şi grăsimea renală sunt incluse în carcasă.

d) La păsări, greutatea în carcasă înseamnă greutatea păsării sacrificate, după sângerare, fără fulgi, puf, organe interne (intestine, ficat, inimă, pipotă), cap, gât şi gheare. 

Greutatea medie în carcasă: reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul deØ animale sau păsări sacrificate.

Afaceri de la zero. Bogdan Ghineţ vrea să ducă fructele deshidratate produse în Vaslui, sub brandul Scrijele ca la bunica, în toată Europa şi a făcut primul pas spre Belgia 11.09.2020, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-bogdan-ghinet-vrea-sa-duca-fructele-deshidratate-19539276

45

Scrijele de fructe ca la bunica s-a născut în 2015, la Iaşi, atunci când Bogdan Ghineţ împreună cu alţi doi parteneri şi-au propus să aducă noilor generaţii sau să readucă generaţiilor actuale gustul copilăriei, al produselor făcute de bunici. Astfel, au început să facă scrijele - felii subţiri - de fructe deshidratate în cuptoare speciale, fără conservare.

„Îmi propun să devină un brand cunoscut la nivel naţional şi internaţional, iar pe zona Moldovei să fie cel mai mare procesator de fructe. Îmi doresc să cresc producţia şi eficienţa, dar am nevoie de aproximativ un milion de euro strict pentru producţie.“

Scrijele de fructe ca la bunica s-a născut în 2015, la Iaşi, atunci când Bogdan Ghineţ împreună cu alţi doi parteneri şi-au propus să aducă noilor generaţii sau să readucă generaţiilor actuale gustul copilăriei, al produselor făcute de bunici. Astfel, au început să facă scrijele - felii subţiri - de fructe deshidratate în cuptoare speciale, fără conservare.

„Aveam un partener cu care am început în 2015, care ne ajuta pe partea de procesare. Însă, în timp mi-am dat seama că nu voi putea avea deschidere spre lanţurile mici sau mari de magazine decât dacă le procesez eu. În 2018, am câştigat o finanţare prin care am deschis punctul de lucru, în decembrie, în comuna Rebricea, din judeţul Vaslui“, povesteşte tânărul antreprenor. El adaugă că finanţarea iniţială a fost de 24.000 de euro.

Până în prezent, investiţiile s-au ridicat la 100.000 de euro, iar în momentul de faţă capacitatea de producţie este în medie 5.000 de punguţe pe lună, de diverse gramaje: 70 g, 75 g, 100 g sau 200 g, în funţie de fructul procesat. „Capacitatea poate să crească, ne dorim să o creştem, să procesăm simultan mai multe tipuri de fructe.“

Acum, compania are în portofoliu mere deshidratate, prune, caise, gutui şi îşi propune să iasă pe piaţă cu struguri în toamnă şi mure anul viitor. „Cumpărăm materie primă locală şi avem livezi în perimetrul de 10 kilometri, maximum.“

„Pe partea de vânzare am început cu partenerii care m-au ajutat în 2015, cu magazine locale, care au pornit deodată cu mine. În ianuarie 2019 eram în 10 magazine locale, iar acum suntem în 70 de magazine partenere şi un lanţ

46

de benzinării cu 45 de locaţii. În pandemie a crescut mult numărul magazinelor partenere şi ne-a ajutat. A fost o extindere constantă de la lună la lună“, susţine Bogdan Ghineţ. De altfel, produsele se găsesc şi în 20 de locaţii online, dar magazinele fizice generează cea mai mare parte din vânzări. Totodată, în perioada în care încă nu sunt coapte fructele locale, compania are o colaborare cu un producător de cătină privind prestarea serviciilor de deshidratare a fructelor. Compania care deţine brandul Scrijele ca la bunica se numeşte Fructe Deshidratate SRL, iar în cadrul ei lucrează în prezent cinci persoane.

În ceea ce priveşte producţia, Bogdan Ghineţ spune că l-ar ajuta ca furnizorii să deţină spaţii frigorifice de depozitare, astfel încât să poată cumpăra mai mult timp din an, şi nu să prioritizeze ce produce şi ce nu. Totodată, el crede că ar fi benefică o mai mare deschidere a lanţurilor de magazine unde sunt acţionari antreprenori români pentru susţinerea producătorilor locali „să treacă un prag - de la mic producător la producător ce poate susţine distribuţia în toată ţara“.

„Am încercat şi în lanţurile mari de magazine, cu capital străin, cu trei am fost în discuţii şi au rămas în zonă de aşteptare din diverse motive. Încercăm, dar nu e o zonă în care îmi doresc să ajung cu orice efort, pentru că a intra înseamnă să produc mai mult, iar facturile se plătesc la intervale mari de timp. Cu magazinele mici am un rulaj mai bun“.

Din gama de produse, merele deshidratate sunt cele mai accesibile, o pungă de 75 g fiind 8-10 lei, pe când murele şi caisele sunt cele mai scumpe, pentru că au un preţ de achiziţie mai mare. În 2019, cifra de afaceri a Scrijele ca la bunica a fost de 35.000 de lei, iar pentru 2020 antreprenorul ţinteşte venituri de trei ori mai mari, către 100.000 de lei.

„Îmi propun ca Scrijele ca la bunica să devină un brand cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Am intrat cu brandul nostru în Belgia, într-un magazin deţinut de un român stabilit acolo. Îmi doresc ca pe zona Moldovei

47

să devenim cel mai mare procesator, să ne facem o livadă proprie cu sistem integrat de producţie, flux digitalizat şi robotică, şi am depus câteva proiecte pentru obţinerea de fonduri în direcţia asta. Îmi doresc să creştem eficienţa“.

Bogdan Ghineţ adaugă că este în discuţii cu parteneri pentru distribuţia în Danemarca şi în Germania, iar momentan finanţarea provine din surse proprii, însă pe viitor îşi doreşte să atragă fonduri naţionale şi europene. „Încă venim cu bani de acasă, nu suntem finanţabili. (...) Strict pentru creşterea producţiei, finanţarea necesară se duce spre un milion de euro şi trebuie să fiu pregătit pentru asta.“

Burger King se extinde cu un nou restaurant Retail Burger King se extinde cu un nou restaurant Profit.ro Profit.ro scris astăzi,

La doar o săptămână de la deschiderea unui nou restaurant Burger King în Promenada Mall, AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante și servicii alimentare, deschide un nou restaurant în București, în incinta Băneasa Shopping City, aripa Feeria. Anul trecut, dezvoltatorul de restaurante AmRest a deschis în Mega Mall București primul său restaurant Burger King din România, investiție de 3,5 milioane lei, iar ulterior a intrat în AFI Cotroceni. Vânzările din retailul nealimentar s-au prăbușit în ultimele două luni. Patronat: Magazinele din mall-uri riscă închiderea sau falimentul pentru că nu mai pot suporta plata chiriilor

AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de țări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks și Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, Pokai, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog și KABB. În România, AmRest operează Starbucks și lanțul de restaurante Burger King. Până în prezent, în Aeroportul Otopeni, funcționa deja un restaurant Burger King, operat însă

48

de o altă companie. De altfel, brandul Burger King a mai fost prezent în România și în trecut, însă a fost nevoit să-și închidă restaurantele. Compania Atlantic Restaurant System, operatorul de la acea vreme al francizei Burger King în România, a închis în 2012 ultimele sale restaurante din țară. Fondat în 1954, brandul Burger King este unul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food din lume, cu circa 17.000 de restaurante în peste 100 de țări și teritorii din SUA. Aproape toate restaurantele Burger King sunt deținute și operate de către francizați independenți.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Şah la lider pe o piaţă de 55 mld. lei anual. Marile dueluri din industria alimentară românească: „Urmăritorii“ cresc mai repede decât liderul în ultimii ani Florentina Niţu 11.09.2020,

„Locurile 2 şi 3 vin din spate dinamic, cu ambiţie. (...) Este bine să existe concurenţă, pentru că liderii sunt provocaţi“

Lupta dintre branduri, notorietatea, accesul la consumator sunt la cote maxime în industria alimentară şi a băuturilor, un sector de 55-60 mld. lei anual unde mărcile antreprenoriale au fost mereu vizate de multinaţionale pentru preluare, iar giganţii străini s-au luptat pentru fiecare felie de cotă de piaţă. ZF a analizat ratele de creştere ale cifrelor de afaceri din 2019 faţă de 2018 pentru cele mai importante companii din pieţele mari ale industriei alimentare: de la sucuri, bere, ape minerale şi dulciuri până la lactate, produse de panificaţie, mezeluri, zahăr sau uleiuri vegetale.

49

Lupta dintre branduri, notorietatea, accesul la consumator sunt la cote maxime în industria alimentară şi a băuturilor, un sector de 55-60 mld. lei anual unde mărcile antreprenoriale au fost mereu vizate de multinaţionale pentru preluare, iar giganţii străini s-au luptat pentru fiecare felie de cotă de piaţă. „Situaţia este specifică de la sector la sector şi de la o companie la alta. Liderul are tendinţa să intre într-o stare de complacenţă, iar locurile 2 şi 3 vin din spate dinamic, cu ambiţie. (...) Este bine să existe concurenţă, pentru că liderii sunt provocaţi, iar astfel se menţin toţi în formă şi astfel este benefic pentru piaţă şi consumatori“, spune Aurelian Dochia, analist economic.

ZF a analizat ratele de creştere ale cifrelor de afaceri din 2019 faţă de 2018 pentru cele mai importante companii din pieţele mari ale industriei alimentare: de la sucuri, bere, ape minerale şi dulciuri până la lactate, produse de panificaţie, mezeluri, zahăr sau uleiuri vegetale.

Notă: pentru această analiză ZF a luat în calcul cea mai mare companie din sector ca cifră de afaceri şi principalul urmăritor sau compania de pe locul al treilea în funcţie de cifra de afaceri totală raportată în 2019 la mfinante.ro. Sunt companii care înglobează mai multe zone de producţie pe o singură entitate fiscală, dar analiza are în vedere rata de creştere a cifrei de afaceri totale în 2019 faţă de 2018

Afacerile distribuitorului de ţigări Punctual Comimpex din Cluj-Napoca au crescut cu 10% în S1 2020, ajungând la 320 mil. lei. Laurentiu Cotu 11.09.2020, „Pandemia nu a influenţat vânzarea fizică a ţigaretelor, însă a crescut durata de încasare a soldurilor din piaţă.“

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, a realizat în primul semestru din acest an o cifră de afaceri de 320,2 mil. lei (66 mil. euro), în creştere cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Compania estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri totală de 700 mil. lei (peste 144 mil. euro), susţinută de majorarea preţului ţigaretelor. Punctual Comimpex a finalizat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 641,3 mil. lei (135,3 mil. euro), în creştere cu 11,5% faţă de anul anterior, potrivit

50

calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 8,5 mil. lei (1,8 mil. euro), mai mult cu 35% faţă de anul anterior, şi un număr mediu de 123 de angajaţi, conform datelor publice.

Fabrica Ospitalității deschide RUA Espresso Bar, o cafenea de specialitate Angela Alexandru 11 Sep 2020

Fondatorul companiei Fabrica Ospitalității, care deține restaurantul bucureștean Red Angus Steakhouse, antreprenorul Dragoș Panait, a lansat RUA Espresso Bar, o cafenea de specialitate inaugurată în Capitală.

Localizată în București, pe Strada Traian nr. 248, cafeneaua are la bază un concept centrat în jurul cafelei de specialitate, prăjite în România, de către Dropshot Coffee Roasters. Investiția pentru locație se ridică la 40.000 de euro.

“Pentru noi, cei care am creat-o, RUA Espresso Bar reprezintă o cafenea informală, primitoare, în care oaspeții se pot bucura de produse realizate din ingrediente atent selecționate, care celebrează fermierii și tehnicile de preparare a cafelei. În plus, obiectivul nostru este să fim un vecin prietenos, care să creeze legături puternice cu afacerile și consumatorii din proximitate, să interacționăm cu aceștia și să le împărtășim viziunea noastră asupra cafelei și asupra ospitalității.”, declară Ionuț Ivan, coproprietar Fabrica Ospitalității.

RUA Espresso Bar: ce propune clienților

Localul pune la dispoziție clienților varietăți de Espresso, Long Black, Americano, Cappuccino, Flat White, realizate cu ajutorul aparatului profesional VBM Technique, dar și o selecție de produse asociate,

51

delicioase, făcute în bucătăria Red Angus Steakhouse sau croissantele Fika18.

Spațiul este dotat cu o terasă exterioară de 12 locuri, în care oaspeții își pot savura cafeaua sau lucra în voie. Programul de funcționare RUA Espresso Bar este de luni până vineri, de la 7:30 la 17:00 și sâmbătă - duminică, de la 08:00 la 18:00.

“RUA Espresso Bar este un loc în care ne dorim ca oaspeții să se simtă apreciați și în siguranță, așa că depunem toate eforturile pentru a ne asigura că experiența pe care am pregătit-o este una fără riscuri și virusuri. Cu ajutorul expertizei în HoReCa și a bunei cunoașteri a peisajului local, am reușit să dezvoltăm o proceduri operaționale, care să ne țină în siguranță colegii, prietenii, oaspeții și partenerii.”, continuă Ionuț Ivan.

RUA Espresso Bar este o afacere născută în pandemie, sub coordonarea lui Dragoș Panait, fondator al agenției de consultanță Next Root Management Systems.

“Există foarte multe localuri care se închid, în această perioadă, și foarte mulți antreprenori care își pierd încrederea în HoReCa, dar eu consider că, dacă dezvolți conceptul potrivit și creezi un model operațional eficient și orientat către client, șansele să reușești sunt mari. RUA Espresso Bar este o cafenea de suflet, care va oferi oaspeților săi un nivel constant de calitate, pe care se pot baza și la care se vor întoarce întotdeauna cu încredere. Acum, mai mult decât oricând, satisfacția experienței este vitală, iar consumatorii își doresc să primească valoare pentru fiecare leu cheltuit. De aceea, noi am pus la punct un concept care să cucerească și să loializeze, într-un mod natural, uman.”, declară Dragoș Panait, consultant Next Root Management Systems.

Casa Berarilor Artizani se extinde în Cluj-Napoca prin franciză: Investiție de 30.000 de euro Andra Imbrea 11 Sep 2020 - Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală, continuă procesul de extindere și anunță deschiderea unei noi locații în Cluj-Napoca.

Compania intenționează să mai deschidă în Cluj-Napoca trei noi magazine până la finele anului 2021.

52

Rețeaua Casa Berarilor Artizani ajunge astfel la 5 locații la nivel național, acesta fiind primul magazin din Cluj-Napoca. Investiția totală în magazin se ridică la 30.000 de euro. Magazinul este deschis în Centrul Comercial Cora și este operat de un francizat local, o antreprenoare aflată la prima experiență de afaceri.

“Clujul este un pariu strategic pentru brandul Casa Berarilor Artizani prin dezvoltarea rețelei într-un oraș special, în care piața berii și a microberăriilor artizanale este foarte emancipată, printre cele mai mature din țară: producătorii   locali sunt profesioniști, brandurile locale sunt puternice, în timp ce consumatorii au o cultură a berii dezvoltată”, a declarat Florin Mîndru, CEO Casa Berarilor Artizani.

Antreprenorii români pot investi în franciza Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală. Investiția minimă începe de la 25.000 euro, iar cea medie este de 35.000 euro, în funcție de suprafața spațiului și de locație (stradal sau centru comercial).

 Românii pot începe un nou business în ciuda contextului actual și se pot orienta către o afacere la cheie într-un domeniu cu potențial de creștere: piața berii artizanale în România are un potențial foarte mare de creștere, cu un consum de bere/cap de locuitor de 85 litri, care ne plasează pe locul 7 în Europa), spre deosebire de nivelul țărilor din jurul nostru, unde media pieței berii artizanale este de 12–13% din total consum.

Spre comparație, în România vânzările brandurilor artizanale reprezintă mai puțin de 1% din totalul consumului de bere.

Proiectul de magazine beer-to-go Casa Berarilor Artizani își propune să aducă berea artizanală românească mai aproape de consumatorul de bere.

Conceptul de bere pentru acasă include peste 30 de sortimente proaspete, direct îmbuteliate în magazine, și pe lângă acestea încă 70 de sortimente la doză și sticlă, snacks-uri și mai multe băuturi răcoritoare.

53

UNIUNEA EUROPEANA

MOTION FOR A RESOLUTION on the draft Commission regulation amending Annexes II, III and IV to Regulation (EC) No 396/2005 of the European Parliament and of the Council as regards maximum residue levels for cycloxydim, flonicamid, haloxyfop, mandestrobin, mepiquat, Metschnikowia fructicola strain NRRL Y-27328 and prohexadione in or on certain products - B9-0245/2020 11-09-2020 10:40 AM CEST

MOTION FOR A RESOLUTION pursuant to Rule 112(2) and (3), and (4)(c) of the Rules of Procedure on the draft Commission regulation amending Annexes II, III and IV to Regulation (EC) No 396/2005 of the European Parliament and of the Council as regards maximum residue levels for cycloxydim, flonicamid, haloxyfop, mandestrobin, mepiquat, Metschnikowia fructicola strain NRRL Y-27328 and prohexadione in or on certain products (D063880/06 - 2020/2734(RPS))

Committee on the Environment, Public Health and Food Safety : https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0245_EN.html

Noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice : Cosmin Zaharia 11 September 2020 Comisia Europeană a lansat  o consultare publică cu privire la viitorul plan de acțiune privind agricultura ecologică. Acest sector va contribui mult la realizarea ambiției Pactului verde european și la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei „de la fermă la consumator” și al strategiei în domeniul biodiversității. Comisia are ca prioritate asigurarea faptului că sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum și de un cadru juridic funcțional și consensual, esențial pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25 % din suprafața terenurilor agricole.

Noul regulament privind produsele ecologice oferă o bază solidă, însă legislația secundară care urmează să fie adoptată trebuie să fie la fel de rezilientă. La cererea statelor membre, a Parlamentului European, a țărilor terțe și a altor părți interesate, Comisia a propus, printre altele, amânarea cu

54

un an a intrării în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.

Imagine de Mircea Ploscar de la Pixabay

Agricultura ecologică va fi un aliat esențial în tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil și o mai bună protecție a biodiversității. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice în vederea atingerii obiectivului de a avea 25 % din suprafața terenurilor agricole în regim ecologic până în 2030, furnizând cadrul politic și juridic adecvat”, a declarat comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski.

Viitorul plan de acțiune privind agricultura ecologică, care urmează să fie adoptat la începutul anului 2021, va fi un important instrument însoțitor al viitoarei creșteri a sectorului. Strategiile Comisiei pentru agricultură și biodiversitate includ obiectivul ca, până în 2030, 25 % din suprafața terenurilor agricole să fie exploatate în regim ecologic.

Un plan de acțiune pentru agricultura ecologică

Un plan de acțiune pentru agricultura ecologică, care va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei. Acesta va fi organizat în jurul a trei puncte principale: stimularea cererii de produse ecologice, menținându-se totodată încrederea consumatorilor; încurajarea creșterii sectorului agriculturii ecologice în UE; și consolidarea rolului producției ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, inclusiv în gestionarea durabilă a resurselor.

Consultarea publică lansată are scopul de a colecta feedback pe tema proiectului de plan de la cetățeni, autoritățile naționale și părțile interesate relevante. Chestionarul va fi disponibil online timp de 12 săptămâni, până la 27 noiembrie.

O nouă legislație privind agricultura ecologică

Noua legislație privind agricultura ecologică, care va reflecta natura schimbătoare a acestui sector aflat în creștere rapidă. Noile norme sunt menite să garanteze o concurență loială pentru agricultori, permițând

55

evitarea fraudelor și menținând încrederea consumatorilor. Pentru a asigura o tranziție lină între legislația actuală și cea viitoare și pentru a permite industriei de profil și statelor membre să fie pe deplin pregătite să pună în aplicare noile norme, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării sale în vigoare.

Amânarea a fost solicitată inițial de statele membre, de Parlamentul European, de țările terțe și de alte părți interesate din cauza complexității și a importanței legislației secundare în curs de elaborare. Ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, activitatea de elaborare a legislației secundare a încetinit. Amânarea are rolul de a acorda timp suficient pentru derularea consultărilor și pentru efectuarea controlului legislativ necesar.

Politica UE de promovare a produselor agroalimentare

În cadrul politicii de promovare, Comisia intenționează să aloce agriculturii ecologice un buget specific de 40 milioane EUR pentru anul 2021. Acest buget va cofinanța acțiunile de promovare și campaniile de informare privind sectorul ecologic al UE, sensibilizând publicul cu privire la calitățile acestuia și urmărind stimularea cererii.

Pe lângă aceste instrumente esențiale, actuala și viitoarea politică agricolă comună (PAC) vor continua să sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice în UE. De exemplu, măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală oferă sprijin fermierilor care doresc să se convertească la agricultura ecologică și să mențină acest tip de agricultură.

......................................................

UNGARIA

15 mii de euro ca să se dezvolte și ceea mai mică gospodărie! septembrie 11, 2020 agrimanet

Inchiderea granițelor și febra achiziționării produselor alimentare a demonstrat cât de important este ca agricultura să aibă capacitatea de a aproviziona țara cu produsele necesare. Dar noi in loc sa desfasuram campanii ample de incurajare a consumului de produse locale, cheltuim banii pe vizite in teritoriu…

”Alege patria!”, sub acest slogan a lansat o campanie Guvernul ungar în vederea popularizării produselor fabricate în țară.

56

”Pericolul epidemiei ne-a învățat că în oricare moment neașteptat granițele țării pot fi închise și atunci putem conta doar pe noi. De aici se vor deschide cu totul alte dimensiuni, deoarece economia țării trebuie să asigure necesarul populației”, a declarat ministrul agriculturii, István Nagy, conform HIRADO.HU.

”Produsele autohtone să fie pe primul loc”

El a adăugat: “Pentru ca industria alimentară ungară să înregistreze performanțe și în viitor este nevoie ca pentru consumatori produsele autohtone să fie pe primul loc față de cele importate.

Scopul nostru este ca gospodăriile familiale, firmele de procesare a produselor alimentare, întreprinderile mici și mijlocii să reprezinte coloana vertebrală a aprovizionării cu produsele alimentare din țară. În acest sens este nevoie de decizia conștientă a consumatorilor.

Dacă alegem produsele autohtone vom consolida economia ungară, a mai precizat ministrul agriculturii, subliniind: Astfel putem asigura existența a mai multor mii de producători, precum și supraviețuirea în mediul rural, dincolo de de faptul că produsele autohtone sunt proaspete, sunt naturale și pot fi controlate.”

Modernizarea piețelor de producători

Guvernul acordă sprijin și pentru dezvoltarea gospodăriilor țărănești, a micilor producători și pentru producerea produselor la nivel local, a precizat István Nagy, care a mai spus:

”Scopul programului nostru, în valoare de 5,5 miliarde de forinți, este ca grădinile să fie cultivate. De aceea alocăm 15 mii de euro pe proiect ca să se dezvolte și ceea mai mică gospodărie. De asemenea, administrațiile publice locale pot solicita un sprijin financiar în valoare de 100 de milioane de forinți în vederea înființării, respectiv modernizării piețelor de producători.

57

Dacă vrem ca gâsca, rața, iepurele sau laptele, brânza și cașcavalul să ajungă pe piață, atunci avem nevoie de vitrine frigorifice, de curent electric, adică avem nevoie ca secolul XXI să intre și aici, la acest nivel”.

Ministrul ungar al agriculturii și-a exprimat încrederea că dacă se va dezvolta infrastructura, ”succesul produselor autohtone se va vedea negreșit și ne vom da seama cu toții că avem doar de câștigat dacă alegem produsele ungurești”.

GERMANIA

Germania și-a suspendat exporturile de carne de porc către mai multe state, după apariția unui caz de pestă porcină africană 11 sep, 2020 | Agerpres

Exporturile de carne de porc ale Germaniei către China şi alte state din afara Uniunii Europene au fost temporar suspendate, după ce a fost confirmat un caz de pestă porcină africană la un mistreţ, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii de la Berlin, transmite Reuters, citată de Agerpres.

"Majoritatea certificatelor veterinare convenite pentru exporturile de carne de porc din Germania includ o declaraţie conform căreia nu se înregistrează pestă porcină africană din Germania. Această declaraţie nu mai poate fi de joi inclusă în certificate", a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii. Exporturile către ţările UE rămân posibile datorită clauzei în care importurile sunt oprite doar din regiunea locală unde este descoperită pesta porcină africană.

"Guvernul de la Berlin discută în prezent cu ţările relevante în scopul modificării certificatelor, pentru includerea clauzei regionale. Între timp, exporturile sunt suspendate. Avem discuţii intensive cu China şi alte state din afara UE în legătură cu clauza regională", a adăugat purtătorul de cuvânt al Ministerului Agriculturii. Coreea de Sud, al doilea mare client din afara

58

UE pentru carnea de porc din Germania, a interzis deja importurile, după ce joi a fost descoperită pesta porcină africană în landul Brandenburg la un mistreţ, nu la un animal de fermă. Cel mai mare producător de carne de porc din Europa exportă masiv în ţările din Asia, în special în China, care, anul trecut, a importat carne de porc din Germania în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Recent au fost confirmate cazuri de pestă porcină africană în zece ţări din Europa, mistreţii fiind suspectaţi de răspândirea epidemiei. Unele state au impus interdicţii de import pentru regiunile unde s-au descoperit cazuri de pestă porcină africană.

EGIPT

O nouă bursă de mărfuri din 2021! Va comercializa grâu, ulei, zahăr și orez Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 11 septembrie 2020 14:11

O nouă bursă de mărfuri! Cel mai mare importator de grâu din lume face un pas strategic pentru a-și proteja piața internă și stocurile locale! Astfel, Egiptul va avea, din prima jumătate a anului 2021, o bursă de mărfuri care va comercializa iniţial grâu, uleiuri, zahăr şi orez.

Egiptul a creat această bursă ca să le ofere protecţie micilor fermieri şi producătorilor locali, dar şi pentru a pune stocurile acestora la dispoziţia pieţei extinse, potrivit autorităţilor.

Bursa va avea un capital de 91 de milioane de lire egiptene (5,78 milioane de dolari) şi va fi prezidată de Ibrahim Ashmawy, actualul şef al Autorităţii de Dezvoltare a comerţului intern, scrie bursa.ro.

Fermierii, traderii şi producătorii îşi pot depune stocurile în oricare dintre facilităţile de depozitare certificate ale Ministerului Aprovizionării din Egipt, unde vor fi evaluate şi clasificate, apoi tranzacţionate direct pe platforma electronică, a spus Ibrahim Ashmaw, adăugând că cererea şi oferta vor determina apoi preţul acestor mărfuri pentru consumatori.

Experții cred însă că este „straniu” că autorităţile din Egipt nu au decis să lanseze această piaţă pentru culturi care se dezvoltă la scară largă în Egipt, cum sunt cele de citrice, în timp ce ţara importă zahăr şi uleiuri vegetale, pe lângă grâu, în cadrul programului său extins de subvenţionare a alimentelor, care acoperă nevoile a peste 60 de milioane de persoane.

Surse din rândul traderilor şi din piaţă, citate de Reuters, au declarat că anunţul privind crearea bursei de mărfuri a fost o surpriză, iar aceştia nu sunt siguri de modul în care bursa va funcţiona, având în vedere că guvernul

59

stabileşte în mod tradiţional preţul pentru mărfurile strategice pe care le cumpără de la fermieri.

RUSIA

În S1, Rusia a exportat carne de porc în valoare de peste un miliard de dolari meatmilk 11 septembrie 2020

Potrivit PigProgress. în prima jumătate a anului 2020, Rusia a exportat 88.000 de tone de carne de porc, în creștere cu 96% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Yuri Kovalev, președintele Uniunii Ruse a Producătorilor de Carne de Porc (RUPP) a subliniat aceste rezultate, vorbind la o conferință online. ”Dacă totul merge bine, Rusia ar trebui să poată exporta 200.000 de tone de carne de porc în acest an. Această realizare ar împinge exportul rusesc de carne peste două miliarde de dolari SUA, pentru prima dată”, a spus el.

Kovalev a spus că țara a parcurs un drum lung, de la a fi unul dintre cei mai mari importatori de carne de porc din lume și până la a deveni un exportator net. În 2009, Rusia a importat 1,25 milioane de tone de carne de porc, în timp ce în 2020, se așteaptă ca importurile de carne de porc să fie aproape de zero.

Dezvoltarea rapidă a industriei porcine din Rusia este benefică și pentru clienții de pe piața internă. În 2019, prețurile cărnii de porc au scăzut cu 8%, iar în 2020 au scăzut deja cu 10%. Ca urmare, consumul intern de carne de porc a crescut cu 5,2% sau 95.000 de tone în prima jumătate a anului.

Kovalev a declarat că în prima jumătate a anului, Rusia a produs 2,36 milioane de tone de carne de porc, cu 12,6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Primii 20 de producători de carne de porc din Rusia, care reprezintă împreună 70% din producția țării, prevăd creșterea producției cu 47% în următorii câțiva ani, a adăugat el.

Kovalev a spus că se preconizează că și consumul intern va crește cu 300.000, până la 350.000 tone, în timp ce exportul va crește probabil cu 350.000 tone. Pe de altă parte, din cauza concurenței severe a prețurilor, mai multe ferme de porci, care produc împreună aproximativ 200.000 de tone, vor da faliment în următorii câțiva ani, a spus el.

60

În prima jumătate a anului 2020, China a devenit cel mai mare cumpărător de carne rusească, reprezentând 54% din vânzările totale către clienții non-ruși. Rusia exportă carne de pasăre și carne de vită în China, în timp ce aprovizionarea directă cu carne de porc este încă interzisă.

Jucătorii pieței rusești estimează că țara ar putea exporta în China între 350.000 și 1 milion de tone de carne de porc pe an. Fermierii de porci din Rusia sunt încă excluși de pe piața chineză. Țara afirmă că a făcut progrese notabile în lupta împotriva Pestei Porcine Africane (ASF) în ultimii ani.

SANATATE si GASTRONOMIE

Fasolea verde te ajută să asimilezi calciul și să îți menții vederea sănătoasă Cristina Popescu

Fasolea verde este un aliment foarte benefic pentru sănătate, recomandat tuturor vârstelor. Ea vine cu un aport de vitamina K, extrem de necesară sănătății oaselor.

Vitamina K

Cercetătorii au descoperit că dacă cineva are destul calciu, dar înregistrează deficit de vitamina K, oasele sale vor avea de suferit.

Vitamina K produce proteinele care ajută oasele să asimileze calciul. Tot vitamina K reglează metabolismul osos, care previne pierderea mineralelor. O căniță cu fasole verde înăbușită conține 15% din cantitatea zilnică recomandată de vitamina K, potrivit doctorulzilei.ro.

Antioxidant

Fasolea verde conține aceiași pigmenți care conferă și altor legume culoarea: roșii, portocalii sau galbene.

Aceștia poartă numele de carotenoide, iar pigmenții au rol antioxidant. Fasolea verde conține 3 carotenoizi importanți: beta-caroten, luteină și

61

zeaxantină, pigmentul principal din zona retinei, esențială pentru menținerea unei vederi sănătoase.

Beta-caroten-ul se transformă în retinol, adică o formă de vitamina A, extrem de utilă pentru o vedere bună.

De asemenea, luteina și zeaxantina ajută vederea și la absorbția luminii albastre, prevenind deteriorarea văzului, în condițiile în care ne petrecem mai bine de jumătate de zi în fața ecranelor.

Acid folic

Tot studiile ne arată că fasolea verde este benefică femeilor însărcinate, datorită conținutului său de acid folic, mineral esențial în această perioadă de sarcină.

O porție de fasole verde conține 10% din doza zilnică recomandată de acid folic necesar organismului, pentru o bună sănătate.

Vitamina C

Fasolea verde conține și vitamina C, antioxidantul cunoscut atât de necesar la neutralizarea radicalilor liberi. Aceasta protejează proteinele, grăsimile și ADN-ul de acești radicali liberi, însă vitamina C mai vine cu un beneficiu. Ajută la formarea colagenului, țesutul moale care susține și întărește pielea, oasele, tendoanele și organele interne.

Fasolea verde conține aproape 15% din cantitatea zilnică recomandată de vitamina C.

Așadar, includeți cu încredere acest aliment la masa voastră.

DOSAR

Ana Petrescu şi Angela Borza, Deloitte: Efecte benefice şi victime colaterale în restricţiile impuse la vânzarea de terenuri agricole 11.09.2020,

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutăţile aduse de Legea 175/2020 se află dreptul de preempţiune acordat mai multor categorii de potenţiali cumpărători, de la rude apropiate, arendaşi, proprietari de investiţii agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituţii ale statului.

62

O altă noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câştigul obţinut din vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puţin de opt ani de la cumpărare. Dincolo de implicaţiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor şi consolidarea exploataţiilor agricole, există şi efecte adverse, precum faptul că descurajează investiţiile în alte domenii care necesită suprafeţe mari de teren. 

Concret, legea prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

 Impozitul suplimentar afectează indirect toţi cumpărătorii, cu sau fără drept de preempţiune

Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.

Totuşi, rămân câteva aspecte neclare. De exemplu, ce se întâmplă în situaţia în care o societate din altă ţară vinde o societate cu peste 25% din active reprezentând terenuri agricole din România? Se va datora impozitul de 80% sau se va putea aplica convenţia de evitare a dublei impuneri dintre România şi statul de rezidenţă a societăţii vânzătoare, reducând sau eliminând acest impozit?

63

Pentru o parte din investitori, cumpărarea terenurilor agricole devine mai dificilă, în general, şi extrem de dificilă pentru investitorii din domenii non-agricole care intenţionează să demareze sau să extindă anumite investiţii. Printre cei mai afectaţi se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăţi în a achiziţiona sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice. Temerea generală este că aplicarea legii va determina o reţinere a investitorilor cu privire la capacităţile noi de producere de energie regenerabilă în exerciţiul investiţional 2020-2030. Ca o consecinţă directă, este posibil ca România să nu îşi poată respecta ţintele asumate faţă de instituţiile europene în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile.

Mai sunt desigur şi alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să îşi construiască un depozit în afara oraşului.

Astfel, titularii dreptului la preempţiune şi investitorii din domeniile menţionate sunt afectaţi nu numai de restricţiile impuse cu privire la cumpărător – acestea ducând, în cel mai bun caz, la o întârziere a achiziţiei terenurilor în cauză -, ci şi de impozitul introdus la nivelul vânzătorilor, care va duce, inevitabil, la creşterea preţului terenului achiziţionat.

Aşadar, asistăm, din nou, la un act de legiferare care, deşi este bazat pe bune intenţii, cum ar fi stimularea producţiei agricole autohtone, produce şi victime colaterale. În orice caz, un lucru este cert: toate părţile interesate şi afectate de intrarea în vigoare a Legii 175/2020 aşteaptă cu interes publicarea normelor de aplicare, în speranţa ca măcar o parte dintre întrebările lor vor fi clarificate.

Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager Taxe Directe, şi Angela Borza, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România

* * *

11 - 13 septembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 11.09.2020, Vă anunţ - cu bucurie – că „Fraţi de Viţă” (re)vin(!) pe TVR 2. Avem din nou o emisiune despre vinuri şi oenoturism pe postul naţional.

În fiecare sâmbătă, de la orele 17,00 (şi, probabil, duminica în reluare) începând de mâine, 12 septembrie, va fi difuzată pe tot parcursul sezonului rece.

64

Vă invit, împreună cu fratele meu Adrian Paduraru, să ne „plimbăm” printr-o ţară frumoasă – România vitivinicolă – şi să degustăm vinuri noi în locurile în care se produc. Prin această (co)producţie TV (VINARIUM asumându-şi rolul greu de coproducător) revenim şi în normalitate: România era singura ţară „producătoare de vin” care nu avea o emisiune dedicată acestei resurse importante – vinul. Acum o are.

Filmările fiind în plină desfăşurare, acceptăm cu drag sugestii din partea Dvs. şi, de ce nu, sprijin. Întâmplări şi imagini din acest periplu (inclusiv din spatele camerelor de filmat) puteţi găsi în primul rând aici https://www.facebook.com/FratideVita , dar, bineînţeles, îmi va face plăcere să ne întâlnim şi aici https://www.facebook.com/CatalinPaduraruRo  . Vizionare/degustare plăcută! Cu îngăduinţa Dvs., conţinutul comunicării noastre din acest week-end va fi puţin schimbat fără a contrazice (prea mult) titlul „rubricii”.

Suntem la trecerea dintre anotimpuri şi, uneori fără să ştim, se produc anumite modificări în preferinţele noastre de consum de vin. În loc de „fără să ştim”, mi-am zis că e mai bine... să ştim!

1. Vinurile albe. Ziua se scurtează, temperatura scade şi, în mod natural, ocaziile de întâlnire cu prietenii la „un pahar de vorbă lungă”, în aer liber, se împuţinează. Chiar dacă ne mai vedem cu prietenii la un grătar, vinurile alese vor fi arareori unele de „răcorire”. Apar în meniul zilnic mâncăruri specifice toamnei, se frig hribii şi se scot zacuştile. Organismul nostru se pregăteşte – la rându-i – pentru lupta cu frigul. Vă recomand vinuri albe mai „serioase”, mai pline (cu un extract sec mai mare şi cu un nivel mai ridicat de alcool) şi, dată fiind conjunctura alimentară, încerc să vă atrag atenţia asupra acidităţii vinurilor.

65

E păcat sa transformaţi un prilej de „joie de vivre” într-o experienţă neplăcută. În afara cazurilor în care mâncarea cere vin cu aciditate crescută, am constatat că vinurile mai blânde „cad” bine în acest anotimp. O Grasă vinificată în sec este un bun exemplu.

Iar dacă se va întâmpla să staţi mai mult în casă, permiteţi-mi să vă reamintesc de o lectură plăcută (şi necesară) – Războaiele Vinului. O carte care „trece” prin psihologie, sociologie, marketing şi procesul de globalizare. O găsiţi aici .

2.Vinurile rosé. După recomandarea de mai sus, sunt convins că aţi prins firul! Rosé-uri cu o amprentă cromatică mai intensă (asta însemnând ca mustul a stat mai mult în contact cu pieliţa boabelor de strugure sau că – în procesul de vinificaţie – a fost extrasă voluntar o primă cantitate de lichid pentru rosé-uri pale ca, iată, la nevoie, sa ne delectăm cu partea mai „închisă”) sau, fără frică, rosé-uri care nu sunt la prima tinereţe. Adică, să depăşim obsesiva căutare de vin rosé produs doar în anul în curs.

Semiaromatele pot apărea mai des în paharele noastre, cu sau fără zaharuri reziduale.

Aş fi vrut sa va îndrept către „Cramele din Romănia”, dar lucrarea nu se mai găseşte (decât rar şi cu „pile”). Vine în curând o ediţie nouă, revizuită, cu multe crame abia apărute.

O lectura bună este Enciclopedia Vinului, Madeleine Puckette & Justin Hammack.

66

Cred că, deşi specialiştii se mai înfoaie, este unul din cele mai folositoare materiale de informare, capacitatea de sinteză a autoarei făcând ca informaţia să fie extrem de uşor asimilată. O găsiţi aici.

3. Vinurile roşii. Scoateţi sticlele de colecţie!

Nu vă pară rău! Oricum, chiar dacă nu recunoaştem public, în aşteptarea unui „moment”, cele mai multe vinuri „de păstrat” ajung să fie degustate prea târziu.

E timp de decantare, de momente tihnite.

Vinuri roşii corpolente, poate cu note de fruct supracopt dar şi cu un parcurs solicitant marcat de note secundare şi terţiare.

Cartea de însoţire?! Istoria sticlei de vin, Jean-Robert Pitte.

O revelaţie. Influenţa puterii industriale din Marea Britanie a influenţat comerţul mondial cu vin şi, în mod neasteptat, gustul acestuia. Ba, chiar şi gusturile noastre.

Pentru seri de lectură şi savoare, click aici.

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *

Odată cu noua serie G, Valtra lansează cea de-a 5-a generație de tractoare Scris de Mihaela Prevenda Vineri, 11 Septembrie 2020

67

Situația specială a anului 2020 a determinat companiile să apeleze la mediul online, pentru a-și lansa noutățile.

În zilele de 27 (pentru presă) și 28 august (pentru fermieri și pentru toți cei interesați de tehnica agricolă), Valtra și-a prezentat prin intermediul internetului o serie de tractoare complet nouă, precum și alte noi produse. Seria G, cu patru modele de la 100 la 140 CP, dispune de caracteristici „smart” care vor fi disponibile și la celelalte serii ale producătorului finlandez, alături de alte noi servicii. După lansarea virtuală, Valtra dă startul campaniei SmartTour, în cadrul căreia noua serie va străbate țări din Europa, iar participanții au ocazia să testeze noile tractoare și alte produse Valtra.

Seria G este prima dintre seriile de tractoare Valtra din generația a 5-a și, în același timp, este una complet nouă, poziționându-se între bine-cunoscutele serii A și N.

Seria G este, de asemenea, prima cu puteri între 100 CP și 145 CP care dispune de sistemul de comandă SmartTouch, precum și de toate funcțiile necesare agriculturii de precizie. Astfel, cunoscuta cotieră SmartTouch va fi, de acum, disponibilă la tractoarele Valtra dintr-un domeniu larg de puteri: 100 – 400 CP. Sistemul de telemetrie Valtra Connect se găsește în dotarea standard a modelelor Versu din seria G, iar puternicul sistem hidraulic load-sensing este standard la modelele Active și Versu.

Noua serie G are patru variante: Basic, Comfort, Technology și Technology Pro. Desigur, clienții își vor putea personaliza tractorul după cum doresc, în Unlimited Studio. „Tractoarele din seria G sunt tipice pentru efectuarea tuturor lucrărilor dintr-o fermă, de la cele cu încărcător frontal, pentru producerea hranei sau pentru erbicidat, până la cultivarea legumelor, utilizând tehnici din agricultura inteligentă. Utilizarea unui tractor complet ca acesta ar trebui să fie facilă și sigură, în condiții de confort, cu sisteme puternice de prindere frontală și hidraulic, și o foarte bună vizibilitate.

68

Tractoarele din seria G sunt compacte și totodată puternice”, punctează Mikko Lehikoinen, Vice President, Sales and Marketing Valtra.

Noua serie Valtra G, facilă în exploatare și întreținere. Seria G de tractoare a fost concepută pentru lucrări solicitante cu încărcătorul frontal, motiv pentru care s-a acordat atenție asigurării unei bune vizibilități și confortului. Poate fi personalizată în funcție de nevoile fiecărui client, iar serviciile Valtra Connect, Care and Go fac posibilă utilizarea tractorului într-o manieră conformă anticipărilor, lipsită de griji.

Cabină modernă și spațioasă

Seria G dispune de o cabină modernă și spațioasă, cu o suprafață vitrată de 5,7 mp, inclusiv 0,35 mp în acoperișul panoramic. Suspensia acesteia asigură un confort sporit, conferit, de asemenea, de oglinzile încălzite, sistemul de aer condiționat, încălzire la partea inferioară, încărcător USB, disponibile ca opționale.

Modelele Versu cu interfață SmartTouch pot accesa aceleași funcții pentru SmartFarming disponibile la seriile mai mari N și T. Gama Active este prevăzută, de asemenea, cu sistem de autoghidare și caracteristici pentru agricultura de precizie, care pot fi activate prin intermediul terminalului SmartTouch Extend.

Vizibilitatea excelentă, distribuția bună a greutății, încărcătorul frontal integrat șasiului, asistentul hidraulic care mărește automat turația motorului și funcția Live 3, care permite utilizarea simultană a până la trei funcții diferite ale încărcătorului frontal sunt câteva dintre caracteristicile care fac din tractorul din seria G unul ideal pentru lucrările cu încărcător frontal.

Pe lângă lucrările de la fermă și din câmp, tractorul din seria G este potrivit pentru cele forestiere, la fel ca toate tractoarele Valtra. Pentru o astfel de destinație, poate fi comandat cu apărători de roată înguste, rezervor de combustibil din oțel, sticlă policarbonat, anvelope forestiere, scaun rotativ și protecție cabină. Pachetul de iluminat auxiliar asigură 4 faruri de lucru în față și 6 în spate, care pornesc automat la mersul cu spatele, facilitând lucrările efectuate în întuneric.

Transmisie adaptabilă oricărei lucrări

Seria G are transmisie 24+24R, cu 4 domenii și 6 trepte Powershift. Comutările din domeniul B în C și din C în D sunt automate, facilitând exploatarea tractorului, mai ales pe drumuri publice. În buna tradiție Valtra, frâna de parcare este integrată în maneta față-spate, iar operatorul poate, de

69

asemenea, programa reglajele transmisiei. Cea mai mică viteză, pentru lucrări precum cultivarea legumelor, este de doar 120 m/h, prin intermediul reductorului.

Modelele Versu se conduc prin intermediul manetei, iar la celelalte modele nu este necesară prea des folosirea pedalei de ambreiaj datorită caracteristicii AutoTraction. Funcția hill-hold face posibilă staționarea tractorului chiar și în pantă, fără a fi necesară utilizarea frânelor.

Modelele HiTech dispun de sistem hidraulic deschis, care produce un debit de 100 l/min, iar la modelele Active și Versu, sistemul load-sensing asigură 110 l/min. Sunt disponibile până la patru blocuri hidraulice, în față și în spate. Modelele Versu pot avea până la 5 distribuitoare hidraulice în spate și 4 în față.

Puterea minimă de ridicare spate este de 50 kN, iar în față, de 30 kN, pentru toate modelele. Nu este disponibilă priză de putere frontală, iar Ground speed PTO este posibilă doar în spate, împreună cu alte două turații suplimentare.

Motor fiabil, compact, AGCO Power

Noua serie G are motoare în patru cilindri AGCO Power 4,4 litri. Motorul este conform standardului privind emisiile Stage V, fără recircularea gazelor eșapate. Supapa de derivație și injecția common rail Bosch, de 1600 bar, asigură răspunsul rapid și cuplul motor necesar în toate domeniile de turație.

Toate modelele au power boost (adaos de putere atunci când e nevoie) la vitezele de lucru în câmp, când se conduce în B5 sau în trepte superioare. Funcția tradițională Valtra Sigma Power este, de asemenea, disponibilă pentru priza frontală.

Modelul G125 Eco este unul EcoPower, cu eficientizare a consumului de combustibil, ce permite operatorului să selecteze modul Power sau Eco, în care turația motorului scade în timp ce crește cuplul până la 555 Nm.

Tractoarele EcoPower de la Valtra permit economii de bani, sunt prietenoase cu mediul și cu utilizatorul, nivelul de zgomot fiind unul foarte mic.

Specificații tehnice:

                       Putere (cp/kW)     Boost (cp/kW)      Cuplu Nm (std/boost)

70

G105                    105 /78                 110 /82                  440 /470

G115                    115 /85                 120 /90                  460 /510

G125ECO             115 /85                 125 /93                  518 /555

G125 std              125 /93                 130 /97                  520 /540

G135                    135 /100               145 /107                550 /560

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

* * *

Vinul de azi: Epiphanie 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cea mai veche podgorie a Dobrogei, Via Viticola Sarica Niculitel, se mândrește cu vinuri alese și nobile, vinuri care cuceresc nu doar prin calitate, ci și prin povestea pe care o spun despre natură, particularitățile zonei și pasiunea pentru viticultură. Recomandarea noastră de astăzi, Epiphanie 2017, este un vin roșu realizat din Fetească Neagră culeasă târziu, un vin care îmbină armonios aromele olfactive de fructe negre de pădure, prune uscate și cafea cu un gust plin, bogat, cu tanini fermi, dominați în principal de gemuri dulcege. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 17-18 grade Celsius, în diverse combinații culinare diverse, cum ar fi preparatele din vânat, brânzeturile maturate sau deserturile din ciocolată neagră și fructe de pădure.

AOAR propune măsuri concrete pentru recuperarea decalajelor în gestionarea bio-deșeurilor Posted by: Cosmin Zaharia 11 September 2020

71

Tranziția către o economie verde și digitală constituie preocuparea principală a Uniunii Europene în prezent, agreată și confirmată de statele membre. Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) apreciază faptul că și Guvernul României, prin cei mai înalți reprezentanți ai săi, și-a reafirmat determinarea de a plasa prioritățile climatice în centrul strategiilor sale de dezvoltare.

Imagine de Joke vander Leij de la Pixabay

În acest context, AOAR remarcă șansa Romaniei de a acționa și de a contribui la atingerea obiectivelor europene, recuperând decalajele existente, acumulate în perioade lungi de inactivitate a decidenților politici și guvernamentali.

Eșecul implementării politicilor de mediu într-o manieră oportună, uniformă și corectă a costat deja România, efectele adverse fiind vizibile și cuantificabile. Pornind de la dinamica actuală, AOAR recomandă stabilirea unei agende de mediu cu obiective precise, pentru a putea produce rapid rezultate concrete și a încuraja progrese rapide pentru cetățeni, autorități locale și firme.

Este timpul abandonării populismului și recunoașterii nevoii de a interveni mai hotărât în stimularea tranziției spre o economie circulară, cu emisii reduse de carbon și capabilă de-a crește performanțele economiei naționale și bunăstarea cetățenilor. Desigur, direcțiile de acțiune sunt numeroase și ating toate domeniile de activitate; misiunea nu este ușoară, însă direcția este ireversibilă.

În ceea ce priveste eficiența utilizării resurselor materiale, sunt necesare câteva măsuri concrete pentru recuperarea decalajelor de performanță față de restul Uniunii Europene. Trebuie să taxăm tot mai ferm tratarea necorespunzătoare a deșeurilor și ratarea reciclării acestora, pentru a putea

72

spera la obținerea de beneficii nete: materii prime autohtone, îmbunătățirea balanței de plăți, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, economii de costuri, atragerea de fonduri europene pentru investiții în infrastructură critică.

România are sanse considerabile pentru îmbunătățirea organizării sistemului de colectare separată și reciclare a deșeurilor municipale, pornind de la exemple existente și modele testate. Comunitățile funcționale, de tipul Dobroești, Sibiu, Buzău, Oradea pot constitui puncte de pornire pentru diseminarea bunelor practici.

Recomandare de acțiune: colaborare strânsă, într-un cadru oficial, la nivel național, între Ministerul Mediului, autoritățile locale și grupuri de experți, pentru diseminarea bunelor practici și implementare efectivă de procese logistice noi, construite prin decizii informate bazate pe date reale capabile de-a asigura monitorizarea efectivă a performanței și intervenția rapidă de corecție sau stimulare.

Rezultat așteptat: difuzarea rapidă a informației, multiplicarea exemplelor de succes, obținerea unor peformanțe superioare măsurate, la nivel național.

AOAR încurajează abordarea problematicilor de mediu structurat și segmentat, pornind de la informație și cazuistică ușor accesibile, pentru a extinde modelele de succes și a demonstra că legislația se poate implementa și poate conduce la rezultatele vizate.

Recomandare de acțiune: abordarea segmentată: colectarea resturilor alimentare și vegetale de la retaileri, valorificarea acestora în obținerea de biogaz, fertilizanți si digestat anaerob, cu întoarcerea acestora în economia reală.

Rezultat așteptat: crearea rapidă a unor sisteme, modele și parteneriate eficiente, scalabile și multiplicabile, autosustenabile financiar.

Pentru încurajarea participării în acțiuni concrete, sunt necesare informaţii complete, înclusiv cu privire la modul în care România și celelalte state membre pun în practică angajamentele lor faţă de UE.

Recomandare de acțiune: platformă de comunicare continuă, deschisă partenerilor sociali, academici și de afaceri, coordonată de ministerele de linie pentru temele din domeniul lor de responsabilitate.

Rezultat așteptat: o cunoaștere mai bună a stadiului actual, a tenințelor macro-economice și de reglementare comunitară, care facilitează

73

angajamentul asumat și sprijinul din partea firmelor și cetățenilor în transformarea societală de care România are nevoie.

Legislația de mediu este stufoasă, într-o transformare continuă și, pe alocuri, contradictorie. Pentru implementarea uniformă, este necesară completarea acesteia cu norme care să asigure operaționalizarea rapidă și unitară, cât mai ușor de înțeles de cei care trebuie să o cunoască și să o respecte.

Recomandare de acțiune: promovarea și adoptarea de urgență a normelor tehnice pentru legea compostului, a sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje, a reglementărilor pentru deșeurile din materiale de construcții, a transparentizării informațiilor de autorizare și de mediu în general, definirea statutului de „end of waste” pentru câteva categorii importante de deșeuri, adoptarea politicilor de reparare a echipamentelor electrice (care pot avea o importanță majoră pentru dotarea copiilor din medii defavorizate cu calculatoare și tablete, frigidere, televizoare, mașini de spălat etc).

Rezultat așteptat: dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii, creșterea valorii economice a deșeurilor, crearea de locuri de muncă, creșterea nivelului de trai in comunitățile sărace, îmbunătățirea capacității administrative locale.

Pentru punerea în aplicare a recomandărilor formulate, AOAR încurajează și susține crearea unui grup de lucru sub coordonarea Ministerului Mediului, structurat pe tematici concrete cum sunt cele de mai sus, care să reunească reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților locale, ai agențiilor de protecția mediului și ai altor instituții cu rol în implementarea politicilor de mediu. Trebuie să prioritizăm urgențele de mediu și să contribuim la transformarea oportunităților relevate la nivel european în avantaje competitive și societale locale, prin identificarea, propunerea și derularea de proiecte naționale de mediu.

* * *

FERTICOVER START FORTE aduce și în 2020 producții mai mari pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 11 septembrie 2020

Startul unei culturi și pornirea în vegetație sunt esențiale și pot influența considerabil recolta. Fertilizarea cu elemente propice dezvoltării rădăcinii este vitală, pentru ca plantele să aibă parte de cât mai multe substanțe nutritive și o dezvoltare optimă. Agricover pune la dispoziția fermierilor FERTICOVER START FORTE, un îngrășământ starter microgranulat cu aplicare la sol, cu rezultate dovedite în creșterea valorii

74

recoltei.

https://youtu.be/TvaFeTlPl0g

Dragoș Baban, fermier din Seaca, Teleorman, lucrează 400 de hectare de teren agricol și a folosit Ferticover Start Forte la cultura de porumb. A constatat extrem de repede efectele benefice ale prodului și a fost plăcut suprins de eficiența acestuia. „Am aplicat acest produs la semănat, iar în momentul în care plantele au răsărit, am observat o dezvoltare extordinar de puternică a rădăcinilor și a plantelor, a plăntuțelor tinere. Ne așteptăm la o producție cu 500-1.000 de kilograme în plus față de lotul-martor, unde nu am folosit Ferticover Start Forte”, explică fermierul teleormănean.

Caracteristicile produsului Ferticover Start Forte:

Conține elemente nutritive de bază pentru toate culturile agricole: azot, fosfor, magneziu, sulf și zinc. Acestea sunt prezente în forme ușor asimilabile, hrănirea plantei și dezvoltarea rădăcinilor realizându-se mult mai ușor;

Granulele au dimensiuni mici, asigurând o bună dispersie și prezență în sol, cu riscuri minime de levigare a elementelor.

Care sunt efectele aplicării Ferticover Start Forte?

75

În urma folosirii acestui produs din portofoliul Agricover, răsărirea plantelor este uniformă. Elementele nutritive sunt utilizare mai eficient de către plante, astfel încât fermierii nu vor mai fi nevoiți să facă fertilizări suplimentare, care să genereze creșterea cheltuielilor și diminuarea profitului.

Ferticover Start Forte se aplică la semănat, doar cu granulo-aplicatoare speciale, montate pe mașina de semănat. Acum, Agricover vă oferă GRATUIT aceste echipamente, la achiziția îngrășământului microgranulat

* * *

Grija față de sol: OMYA CALCIPRILL are grijă de baza culturilor și de pământul lucrat!.ro agrointeligenta.ro - 11 septembrie 2020

Plantele au nevoie de sol și nu doar pentru ca rădăcinile lor să aibă un sprijin. Calitatea solului este crucială pentru o cultură profitabilă. Înainte de planificarea oricărei recolte, dacă ferma pe care o lucrați nu a fost înzestrată de la natură cu soluri sănătoase și bune calitativ, este absolut necesar să acționați pentru ca producțiile programate să fie pe măsura așteptărilor. Jumătate dintre solurile din România sunt acide sau acidifite, astfel că necesită ameliorare din punct de vedere al pH-ului, dar nu numai. NATUREVO are în portofoliu produse care au aplicabilitate în toate fermele din România, atât pentru corectarea pH-ului, dar și pentru îmbunătățirea calității solului, produse validate de toți fermierii care le-au folosit. OMYA CALCIPRILL este unul din aceste produse.

76

De ce să alegeți OMYA CALCIPRILL?

Este binecunoscut faptul că numite îngrășăminte acidifiază și strică echilibrul microbiologic din sol, dar cu toate acestea, în anumite situații, este dificil sa renunțați la aceste produse. Pentru a diminua aceste efecte negative, este important să alegeți îngrășaminte cu eliberare controlată precum NOVATEC CLASSIC, NUTRI TOP 5.10.15, iar pentru corecția solului, alegeți OMYA CALCIPRILL – produs cu dublă acțiune: fertilizare și amendare.

De asemenea, un alt factor care provoacă daune majore asupra solului este salinizarea. Un sol salin, dincolo de faptul că are un pH foarte ridicat, conține și un procent relativ ridicat de săruri care au un impact deosebit de negativ asupra culturilor agricole.

Să analizăm acum disponibilitatea elementelor nutritive în funcție de pH:

77

Cu mici excepții, maximul de disponibilitate al elementelor nutritive este în zona de pH 6-7

Pentru a corecta reacția acidă a solului, cea mai buna alegere este un amendament pe bază de carbonat de calciu, dar cel mai important aspect de avut în vedere este formularea produsului. Cu cat produsul este mai fin, micronizat, cu atat el este mai reactiv. OMYA CALCIPRILL are cea mai mare viteză de acțiune deoarece finețea carbonatului de calciu de cca. 100 microni este incomparabilă cu alte produse similare de pe piață.

Finețea carbonatului de calciu din CALCIPRILL aduce la pachetul de avantaje și nivelul ridicat de dispersie al produsului la nivelul solului în zona de încorporare.

Beneficii ale produsului OMYA CALCIPRILL:

Îmbunătățește rapid pH-ul solului, iar în perioada imediat următoare aplicării cultura se prezintă excelent;

Are o eficacitate de 10 – 15 ori mai mare decât amendamentul obișnuit deoarece produsul este micronizat;

Ajustarea rapidă și corectă a pH- ului permite o utilizare mult mai eficientă a îngrășămintelor atât cu macro, cât și cu microelemente;

Este o excelentă sursă de calciu și magneziu, elemente nutritive esențiale, importante pentru structura peretelui celular al plantei și pentru realizarea fotosintezei;

Îmbunătățește calitatea solului: structura, textura și porozitatea;

Mărește capacitatea de reținere a apei din sol;

Se poate împraștia usor cu orice mașină de aplicat îngrășăminte;

Pentru oferte personalizate și consultanță de specialitate, apelați la reprezentantul NATUREVO din zona dumneavoastră: https://naturevo.ro/contact/

78

Nestlé accelerează procesul de transformare a ambalajelor sustenabile Dezvăluie noi acțiuni și progres în construirea unui viitor fără plastic On sept. 11, 2020

Nestlé își intensifică acțiunile de transformare a ambalajelor sale în ambalaje 100% reciclabile sau reutilizabile până în 2025 și de reducere a utilizării materialelor plastice noi cu o treime, în aceeași perioadă.

Compania a anunțat o serie de noi inițiative care includ o investiție de 30 milioane USD pentru a impulsiona folosirea materialelor plastice reciclate de calitate alimentară în SUA, un sistem de reumplere pentru hrana animalelor de companie în Chile și primul ambalaj de hârtie reciclabilă de acest fel pentru cuburile de bulion Maggi în Franța. Optzeci și șapte la sută (87%) din ambalajele Nestlé sunt deja reciclabile sau reutilizabile.

Nestlé, fiind cea mai mare companie din lume de produse alimentare și băuturi, s-a angajat să abordeze problema deșeurilor de ambalaje oriunde operează, și își bazează strategia de lucru pe trei piloni:

 Pilonul 1: Dezvoltarea de noi ambalaje

Trecerea la ambalaje din hârtie în diferite formate. De exemplu, Smarties este disponibil într-un ambalaj de hârtie reciclabilă în Marea Britanie.

Alimentele pentru bebeluși Gerber și Piltti utilizează un ambalaj sub formă de pouch unic, în premieră, conceput special pentru a crește valoarea reciclării.

Nespresso a introdus noi capsule realizate cu 80% aluminiu reciclat, un pas important către circularitate.

Divizia de apă a Nestlé a dublat cantitatea de rPET utilizată din 2019 în portofoliul său de apă plată din SUA, ajungând la 16,5%.

 Pilonul 2: Modelarea unui viitor fără deșeuri

Împreună cu Proiectul STOP, Nestlé creează un sistem durabil de gestionare a deșeurilor și ajută la reducerea poluării cu plastic oceanic în Indonezia.

Nestlé a început un proces de colectare, sortare și prelucrare a materialelor plastice moi în Australia.

79

Nestlé extinde opțiunile reutilizabile și de reumplere pentru produsele sale Petcare și cafea solubilă, de exemplu, prin colaborarea cu startup-ul MIWA din Elveția.

Nestlé pledează pentru proiectarea și implementarea schemelor obligatorii, accesibile și eficiente de responsabilitate extinsă a producătorului. Acesta a identificat 20 de țări, reprezentând 50% din consumul de plastic al companiei, unde va sprijini ratele de reciclare și infrastructura de gestionare a deșeurilor.

 Pilonul 3: Conștientizare

Nestlé lansează un program de educare și formare durabilă privind ambalajele pentru 290.000 de angajați, pentru a accelera schimbarea comportamentului și pentru a ajuta compania să își îndeplinească obiectivele de ambalare.

Nestlé a introdus o platformă digitală pentru a ajuta consumatorii să elimine în mod corespunzător deșeurile de ambalaje în Italia.

Nescafé Dolce Gusto a lansat o campanie de educare a consumatorilor pentru promovarea reciclării în Germania și Mexic.

Nestlé generează schimbări pozitive prin intermediul programelor școlare, cum ar fi proiectul Tunuyan Verde din Argentina.

Programele pilot Algramo (Chile), MIWA (Elveția) și Loop (Franța) vin cu soluții de ambalare reîncărcabile și reutilizabile, oferind o nouă experiență la cumpărături.

Compania a anunțat că încearcă să identifice și să sprijine soluții inovatoare prin competiția Nestlé Creating Shared Value (CSV) Prize, care va fi lansată pe 30 septembrie. În parteneriat cu organizația non-profit Ashoka, Nestlé CSV Prize va acorda granturi în valoare de 250.000 CHF pentru inovații în domenii precum sisteme alternative de livrare și soluții fundamentale pentru abordarea deșeurilor din plastic.

Dezvoltarea și testarea de noi ambalaje mai prietenoase cu mediul sunt conduse de Nestlé Institute of Packaging Sciences, prima astfel de întreprindere din industria alimentară. Institutul are în jur de 50 de oameni de știință care desfășoară cercetări de ultimă oră pentru a testa siguranța și aplicabilitatea noilor materiale pentru ambalaje. Institutul colaborează strâns cu peste 180 de experți în ambalaje, încorporați în rețeaua globală de cercetare și dezvoltare a Nestlé, precum și cu instituții de cercetare, startup-uri și alți furnizori.

Nestlé investește 30 de milioane de dolari în Closed Loop Leadership Fund

80

Nestlé a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Closed Loop Leadership Fund, fondul de capital privat al firmei de investiții cu economie circulară Closed Loop Partners, pentru a conduce trecerea de la materialele plastice noi la utilizarea de materiale plastice reciclate de calitate alimentară în SUA.

Această investiție va contribui la crearea unui sistem de reciclare mai durabil și, în același timp, va ajuta compania să-și realizeze angajamentul de a reduce utilizarea de materiale plastice noi cu o treime, până în 2025. Acest lucru este deosebit de important, deoarece creșterea utilizării materialelor plastice reciclate ar putea reduce substanțial impactul ambalajelor Nestlé asupra mediului.

Closed Loop Leadership Fund este un fond de capital privat care a fost creat pentru a achiziționa companii de-a lungul lanțului valoric, pentru a construi lanțuri de aprovizionare circulare. Fondul investește în companii care urmăresc creșterea ratelor de reciclare în S.U.A.

Prin investiția sa în Fond, Nestlé va avea acces la materii prime din materiale plastice reciclate, procesate de companii în care Fondul va investi pentru a realiza volume mai mari de materiale plastice reciclate de calitate alimentară pentru ambalajele sale.

Pe măsură ce interesul consumatorilor pentru ambalaje mai sustenabile continuă să crească, iar producătorii concurează pentru aprovizionare, accesul la PET reciclat de calitate alimentară, polietilenă (PE) și polipropilenă (PP) va spori capacitatea Nestlé de a încorpora plasticurile reciclate în ambalajele pentru portofoliul de alimente și băuturi. Utilizarea crescândă a materialelor plastice reciclate va contribui la reducerea amprentei de carbon, aliniată la ambiția companiei de a atinge zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

* * *

DuPont a lansat noi culturi pentru industria lactatelor fermentate meatmilk 11 septembrie 2020 DairyReporter menționează că DuPont Nutrition & Biosciences a anunțat lansarea celei mai recente serii de culturi lactate și formulări probiotice, oferind producătorilor de iaurt noi soluții de diferențiere și poziționându-le pentru creșterea viitoare.

Noile culturi permit o fermentare mai rapidă și un număr mai mare de probiotice, menținând în același timp un gust blând și o textură premium pentru consumatori.

81

Lansarea, petrecută deocamdată pentru piața Chinei, include YO-MIX PRIME, despre care DuPont a spus că este conceput pentru a oferi producătorilor posibilitatea de a crea blândețe optime și „textură cremoasă premium” pentru consumatori.

Cultura permite reducerea zaharurilor adăugate și un număr mare de probiotice. De asemenea, permite producătorilor să economisească costurile de formulare prin reducerea adăugării de proteine în rețete și o flexibilitate mai mare a procesului datorită fermentării rapide și controlului complet al acidității înainte de răcire și ambalare. YO-MIX PRIME 900 oferă producătorilor opțiunea de a regla fin textura iaurtului în funcție de preferințele consumatorilor.

Culturile YO-MIX FAST 1.0 permit fermentarea rapidă, iar compania a spus că aceasta oferă o textură groasă și netedă și că pot fi adaptate la diferite rețete și procese de iaurt. Descoperit și proiectat de oamenii de știință francezi, YO-MIX FAST 1.0 este fabricat în Alpii francezi și protejat cu un brevet acordat de China.

Culturile germane DuPont Danisco LPC 800 permit băuturi fără prea multă aciditate, menținând în același timp un număr ridicat de bacterii Lactobacillus până la sfârșitul perioadei de valabilitate a produsului.

Comparativ cu alternativele pieței, DuPont a spus că permite fermentarea mai rapidă în 24 de ore, ceea ce ajută la reducerea riscului de contaminare. DuPont Danisco LPC 800 este potrivit pentru rețetele cu conținut scăzut de zahăr, rezultând o aromă mai stabilă și răcoritoare decât culturile disponibile în prezent.

HOWARU Bifido, combinat cu culturile YO-MIX, creează noi oportunități pentru o doză mai mare de probiotice documentate în iaurtul cu probiotice premium.

„Aceste noi culturi de iaurt demonstrează modul în care inovația condusă de piață, combinată cu expertiza locală în regiunile din întreaga lume, aduce fermentație mai rapidă, număr mai mare de probiotice, gust mai blând și o imagine de marcă mai sănătoasă pentru produsele lactate fermentate”, a

82

declarat Morten Boesen, manager global de linii de produse , culturi lactate, DuPont Nutrition & Biosciences.

„Aceasta este cea mai recentă gamă extinsă de culturi de iaurt și lapte fermentat de la DuPont, care reduce costurile de formulare pentru clienții noștri, menținând în același timp calitatea și gustul consumatorilor, remodelând în mod eficient viitorul produselor lactate fermentate.”

* * *

Faliment în administrația locală din România. Peste 2.800 de localități nu își pot plăti din bugete, salariile enorme acum 7 ore vineri, 11.09.2020 Redactia Alba24.ro

Guvernul plătește peste 1,33 de miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru plata cheltuielilor curente (facturi, salarii, mici proiecte locale) pentru 2.858 de localități, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării.

Decizia a fost luată în ședința de guvernului de joi, 10 septembrie.

Banii de la guvern au fost alocați pentru că aceste localități nu au capacitatea financiară de a susține integral din bugetele locale cheltuielile de funcționare ale primăriilor (salarii, iluminat, telefonie etc.), de finanțare a instituțiilor publice (învățământ, poliție locală, obiective culturale etc.), pentru plata furnizorilor de bunuri și servicii, precum și pentru continuarea unor proiecte care se aflau în derulare, potrivit unui comunicat citat de G4Media.ro.

România are în total 3.228 de localități (dintre care 2.862 de comune și 216 orașe și 103 municipii). În fiecare an, majoritatea comunelor și multe dintre orașele mici rămân fără resursele necesare pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

83

În același timp însă, salariile din administrația publică locală, în special la nivelul conducerii primăriilor (primar, viceprimari, secretari, manageri, directori și șefi de servicii) sunt imense în raport cu mediul privat.

Primarii orașelor cu peste 100.000 de cetăţeni duc acasă indemnizații care depășesc 16.000 lei , la care se mai adaugă sporuri cum sunt cele de lucru cu fonduri europene.

Primarii orașelor mai mici, cu un număr de cetăţeni între 50.000 și 100.000 câștigă și ei peste 15.000 de lei.

La comune, veniturile primarilor trec de 8.000 de lei lunar și pot ajunge și la 14.000 de lei.

* * *

Câţi purcei la fiecare scroafă/an? Ioan Ladosi11 septembrie 2020 -

Una dintre cele mai frecvente teme de discuţie la întâlnirile fermierilor se învârte constant în jurul unei singure întrebări: Câţi purcei ai produs pe scroafă în acest an?

A intra într-o competiţie cu ceilalalţi fermieri în privinţa acestui parametru nu este, în esenţă, un lucru rău, pentru că stimulează performanţa şi identificarea de soluţii manageriale competitive. Din păcate însă, acesta nu reflectă profitabilitatea fermei ca întreg, întrucât banii se câştigă din porcii livraţi sau din cantitatea de carne vândută.

sursa foto: canva.com

84

Un parametru supraevaluat

Sunt multe motive pentru care fermele performante nu îşi focalizează atenţia asupra performanţelor productive ale efectivului matcă, deoarece costul aferent acestor performanţe este relativ scăzut comparativ cu cheltuiala presupusă de întreţinerea purceilor de la înţărcare la vânzare. Ca atare, într-o primă fază, punctual, ne vom concentra doar asupra primelor 7 dintre aceste motive.

1. Variabilitatea definirii termenilor „efectiv matcă” şi “scroafă matcă”. Unii consideră scroafa ca fiind partea efectivului matcă - la care se face raportarea numărului de purcei produşi pe an - doar după ce aceasta a fătat prima oara. Alţii însă o iau în calcule din momentul inseminării. Or, între cele două opţiuni există diferenţe numerice semnificative.

2. Parametrul în sine nu este o măsură comparabilă între ferme de dimensiuni diferite. Astfel, la o rată a fătărilor identică - spre exemplu 90% - într-o fermă mică, cu numai 10 locuri de fătare, calculul acestui parametru se va situa la valoarea de 25,8 purcei/an/scroafă, pe când într-o fermă cu 60 locuri de fătare producţia calculată de purcei/an/scroafă creşte la 26,4.

3. Numărul real de scroafe dintr-o fermă poate fi uşor manipulat de către personalul fermei atunci când există interesul de a demonstra/raporta performanţe superioare, mai ales în fermele de dimensiuni mari.

4. Oricum, în mod inerent, numărul de scroafe dintr-o fermă este susceptibil la fluctuaţii pe durata unui an, pe când numărul de porci care părăsesc ferma este extrem de dificil de falsificat.

5. Parametrul este puternic influenţat şi de diferenţele de vârstă la înţărcare. Astfel, dacă o fermă înţarcă purceii la vârsta de 3 săptămâni, iar alta la 4, diferenţa calculată de purcei per an/scroafă va fi de la 27,4 la doar 26,1, deci mai mult de 1 purcel per an/scroafă.

6. Parametrul nu ne oferă nici un fel de informaţie despre costul de producţie şi nu reflectă în mod clar profitabilitatea fermei. De asemenea, a şti câţi purcei a înţărcat o scroafă într-un an nu ne spune nimic despre kilogramele de carne livrate din fermă în acelaşi interval de timp.

7. Concentrarea asupra acestui indicator de performanţă conduce la o creştere a variabilităţii porcilor la livrare, în contextul în care abatoarele se aşteaptă la animale uniforme ca greutate şi dimensiuni, variaţiile fiind pasibile de penalizare la preţ. În concluzie, fermierii nu ar trebui să se bazeze prea mult în managementul afacerii pe acest parametru, dat fiind faptul că are un nivel ridicat de subiectivism.

85

Vânzarea către abator a 93-95% din totalul purceilor înţărcaţi poate constitui o provocare. Click AICI şi află cum poţi obţine purcei de calitate pentru abatorizare!

un articol de IOAN LADOŞI , mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

* * *

Claudiu Jurubiţă, tânăr fermier în linia I

Ferma 11 septembrie 2020

„Să fii fermier în România înseamnă să fii fermier european, pentru că nu eşti neapărat concurent cu vecinii tăi, practic activezi pe o piaţă globală şi trebuie să fii performant”.

Claudiu Jurubiţă este “Fermier în Linia Întâi” în judeţul Argeş, unde administrează peste 2000 ha. Vă prezentăm un sumar al intervenţiei tânărului fermier din cadrul evenimentului “Fermier în Linia Întâi - Xgroup Meetings Agriculture”.

Asigurările de secetă - prima încercare

 „La noi, pierderea de anul acesta la culturile toamnă este de 50-60%. În primăvara ne uitam cu speranţă la culturile de porumb şi floarea-soarelui, arătau frumos, erau dezvoltate. Dar s-a instalat fenomenul de secetă şi aici. Dacă nu plouă, vom avea o pierdere de 60% sau chiar mai mult.Urmărind situaţia din toamnă, am încercat să diminuez riscul făcând asigurări de secetă. Până acum nu am mai folosit acest produs, sunt curios şi eu cum funcţionează. Am încercat să reduc riscurile prin oportunitatea lansată de programele AFIR de subvenţionare a acestor asigurări cu 70% şi am reuşit să le accesez. Acest lucru e ca o linişte pe care poţi avea, chiar

86

dacă este un an mai greu. An de an am făcut asigurări agricole standard, chiar şi în lipsa acestor subvenţii, şi nu de puţine ori au fost utile.

  Tehnologia medie spre top

 Să fii fermier în România înseamnă să fii fermier european pentru că nu eşti neapărat concurent cu vecinii tăi, practic activezi pe o piaţă globală şi trebuie să fii performant, tehnologic prin utilaje performante, software de ultimă oră, monitorizare, GPS. Am cartat o mare parte din suprafaţa lucrată pentru a şti cum amendăm solul, deoarece ne confruntăm cu această problemă de aciditate a solului. A fost util să facem această investiţie, producţiile au fost mai bune. Tehnologia pe care am aplicat-o a fost întotdeauna medie spre top. Dar apa este factorul principal care îţi determină profitabilitatea.

Exploatăm 2000 ha, avem 21 de angajaţi, oameni cu experienţă, businessul este pe piaţă de 20 ani şi avem oameni care lucrează încă de la început la noi în fermă. Pe partea de tehnologie, de înfiinţare a culturilor, de tratamente, o aplicăm ca la carte. Dar într-un an ca acesta este foarte greu să obţii o producţie favorabilă, atât timp cât nu există apă.

Riscuri tot mai mari

 Am lucrat în ultimii ani cu costuri mai mari de producţie, produsele de protecţia plantelor s-au scumpit, avem şi aceste perioade de climă extremă şi este din ce în ce mai provocator. Nu ne plângem, dar sunt riscuri pe care nu le aveam înainte. În mare parte aveam ani normali sau cu mici pierderi de producţie, dar anul acesta este unul extrem. Prin faptul că am reuşit să fim un partener de încredere pentru furnizorii de inputuri, pentru creditorii noştri, am reuşit să ne asigurăm un flux de bani şi de inputuri”.

Cea mai bună investiţie pe care am făcut-o este depozitarea. Acest lucru îţi oferă posibilitatea de a-ţi valorifica produsul când piaţa este favorabilă. Aici este şi marea noastră speranţă de a mai recupera ceva din pierderea de anul acesta.CLAUDIU JURUBIŢĂ“Fermier în Linia Întâi” în judeţul Argeş

material asigurat de BORO Communication mai multe pe această temăwww.borocommunication.ro

* * *

87

Cezar Musteaţă, tânăr fermier în linia I Ferma : 11 septembrie 2020

„Fermierii au nevoie de bani pe termen lung, nu pe 5 ani, ci pe 10-20 ani”, spune cu hotărâre Cezar Musteaţă, care administrează, în judeţul Iaşi, peste 750 ha de teren.

„Eu sunt într-o zonă mai favorabilă, avem păduri şi un microclimat mai bun. Culturile de toamnă sunt bune. Problema mare este pe culturile de primăvară, unde am avut ceva precipitaţii, dar neuniforme. Sunt zone unde totul este bine şi zone unde porumbul mai are puţin şi moare”, declara fermierul pe 21 iulie a.c., în calitate de Speaker şi Invitat la evenimentul “Fermier în Linia Întâi - Xgroup Meetings Agriculture”.

În practica tehnologică, fermierul spune că foloseşte mult îngrăşăminte lichide, care „anul acesta au avut rezultate incomparabile faţă de cele solide, sunt şi mult mai accesibile, costuri mult mai mici, substanţă activă mai puţină pe tona de produs”.Este şi adeptul tehnologiilor verzi, deşi domeniul se supune unor norme foarte drastice. „Folosesc semănat direct, folosesc covor verde, dar şi aici este o problemă pentru că vin anumite norme şi anumite strategii. Noi facem treaba asta cu înverzirea, doar că şi aceasta este constrânsă: să semeni într-o anumită perioadă, să întorci prin disc”, remarcă Cezar Musteaţă.

 Tehnologia inteligentă n-are şanse de amortizare

 „La 500-700 ha nu ai nici o şansă să amortizezi investiţiile. Este vorba despre investiţii de sute de mii de euro, dacă vorbim despre semănat variabil, fertilizat variabil, să ai tot lanţul, staţie meteo, cropio, să vezi nevoia de azot, să prevezi, să faci analiza ţesuturilor. Deci sunt basme. Este important să existe procesare, dar aceasta se face cu foarte mulţi bani. Noi, fermierii, avem nevoie de bani pe termen lung, nu pe 5 ani, ci pe 10-20 ani. Vrem să avem sate vibrante, vrem să avem cât mai mulţi angajaţi în domeniu. Sigur că facem toate acestea, dar să fie subvenţionată forţa de muncă, cum este de exemplu în domeniul construcţiilor. Or, astea se bat cap în cap, pentru că dacă vorbim despre agricultură inteligentă, asta înseamnă mai puţini oameni, care oricum în mare parte sunt plecaţi în Occident”, a punctat, foarte realist, tânărul fermier ieşean. „Vânzarea de produse locale este o problemă. 80% din magazine nu sunt ale noastre şi nu vor să valorifice aceste produse, iar cele valorificate sunt cu nişte contracte înrobitoare pentru producătorul român. De asemenea, produsele naturale nu sunt încurajate, mâncăm brânza din ulei de palmier fără să ştim. Când vor fi susţinute măcelăria şi băcănia, atunci o sa trăiască bine şi micul producător, dar până atunci mai este cale lungă”, a încheiat

88

Cezar Musteaţă.

„Dezvoltarea satului românesc este posibilă doar prin procesare”Eu sunt într-un mediu asociativ destul de puternic pe Iaşi şi pe Bucureşti şi sperăm să fie auzit mesajul nostru. Uniunea Europeană ne vrea ecologişti. De acord, dar cum? E simplu de spus, dar avem nevoie de procesare, investiţii, lanţuriCEZAR MUSTEAŢĂ “Fermier în Linia Întâi” în judeţul Iaşi

“Fermier în Linia Întâi” este un proiect al comunităţii marilor fermieri RALF, organizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience România şi Revista Ferma.

material asigurat de BORO Communication mai multe pe această temăwww.borocommunication.ro

* * *

10 paşi tehnologici pentru Grâul Premium Ioan Borcean 11 septembrie 2020

Tehnologia de cultivare a grâului Premium este foarte pretenţioasă, dar grijile fermierilor sunt răsplătite prin productivitatea soiului şi conţinutul de 16-18% proteină. Soiurile Premium fac parte din categoria grâului comun (Triticum aestivum vulgare), cunoscut sub numele de grâu pentru pâine, care ocupă 90% din suprafaţa mondială cultivată cu grâu.

SOIURI DE GRÂU COMUN

Familia grâului comun este una vastă, incluzând:• Soiuri destinate furajării animalelor, cu un conţinut de numai 9-11% proteină; au o conotaţie la bursă cu 10-20% mai mică decât grâul folosit în

89

panificaţie;• Soiuri pentru panificaţie din categoriile A şi B, productive şi foarte productive, cu un conţinut de 12-14% proteină; deţin circa 50% din suprafaţa cultivată cu grâu;• Soiuri din categoria E sau PREMIUM, foarte productive, cu un conţinut de 16-18% proteină. Sunt considerate amelioratoare, în diferite amestecuri cu soiuri cu conţinut mai mic de proteină şi gluten care le face mai bune pentru panificaţie.

SUCCESUL SOIURILOR PREMIUM ÎN 10 PAŞI

Verigile tehnologice importante pentru soiurile Premium cu influenţă directă asupra nivelului recoltei şi a calităţii boabelor din anul viitor care se hotărăsc în aceste zile sunt:

1. Zonarea soiurilor pretenţioase faţă de condiţiile pedoclimatice trebuie făcută în zone foarte favorabile de cultivare a grâului de toamnă: câmpia din vestul României, respectiv Câmpia Banatului şi Câmpia Crişurilor, în Câmpia Dunării (din sudul Olteniei, terasele Dunării din stânga Oltului, sudul Câmpiei Teleormanului şi vestul Câmpiei Bărăganului), Câmpia Transilvaniei şi partea de nord-est a Moldovei.

2. Solurile favorabile sunt cele lutoase şi argilo-lutoase sub aspect textural, solul cu capacitate bună de reţinere a apei şi cu subsol permeabil cu pH 6-7,5, structurate şi cu stare bună de fertilitate.

3. Plantele premergătoare preferate sunt cele care au părăsit terenul în prima jumătate a lui august şi îmbunătăţesc fertilitatea solului: leguminoasele pentru boabe (cu precădere mazărea) şi cele furajere, specii din alte familii botanice, precum rapiţa, cartoful pentru consum de vară, ş.a. În anii secetoşi, soia nu poate fi folosită ca premergătoare, din cauza stresului pentru apă.

4. Lucrările solului trebuie să se încadreze în prevederile sistemului convenţional. Două variante sunt preferate. Prima presupune: discuirea miriştei plantei premergătoare; o lucrare cu gruberul cu discuri sau cel rotativ, care poate fi asociat cu o grapă cu colţi;

90

semănatul culturii. A doua variantă: grapa cu discuri pentru distrugerea miriştei şi conservarea apei în sol; lucrarea cu plugul la adâncimea de 25 cm; cultivator cu discuri şi grapă rotativă pentru pregătirea patului germinativ; semănatul culturii. Aratul cu plugul este necesar doar la desţelenirea lucernierilor, trifoiştilor şi pe terenurile infestate cu rozătoare, pentru a le distruge cuiburile.

5. Fertilizarea soiurilor de grâu Premium se face după regulile specifice grâului destinat panificaţiei, respectiv în funcţie de cartarea agrochimică a solului, consumul specific pentru o tonă de boabe şi producţia secundară aferentă (25 kg N, 12 kg P2O5 şi 27 kg K2O), planta premergătoare, caracteristicile climatice ale anului precedent, producţia planificată şi soiul cultivat. În toamnă, obligatoriu se fertilizează cu fosfor, potasiu şi 1/2-2/3 din doza de azot, calculate pentru producţia planificată.

6. Alegerea soiului se corelează cu particularităţile pedoclimatice ale zonei. Dintre însuşirile morfologice, atenţie trebuie acordată înălţimii tulpinii, ştiută fiind relaţia dintre înălţimea plantei şi rezistenţa la cădere, cu consecinţe referitoare la fertilizarea cu azot. Soiuri Premium cu talie înaltă sunt: Astardo (120 cm), Arnold (110 cm), Pireneo (110 cm), Atrium şi Josef (100-105 cm), Fulvio (100 cm). La acestea este necesară aplicarea în vegetaţie de substanţe pentru reducerea înălţimii plantelor şi îmbunătăţirea rezistenţei la cădere.

7. Perioada de semănat este cuprinsă între 1 şi 20 octombrie, în toate zonele menţionate ca favorabile cultivării soiurilor Premium.

8. Densitatea de semănat. Literatura de specialitate indică o densitate între 500 şi 750 spice/mp . În experienţele din sudul României, a rezultat că producţia maximă s-a obţinut în varianta cu 615 spice/mp. Densitatea trebuie atent stabilită, în corelaţie cu capacitatea de înfrăţire a soiului, condiţiile climatice din perioada de semănat şi calitatea patului germinativ creat.

9. Cantitatea de sămânţă, la o densitate de 500 b.g./mp, la o MMB de 40-60 g, variază între 211 kg/ha şi 316 kg/ha. În caz de întârziere a semănatului cantitatea de sămânţă se măreşte cu 10-15 kg/ha.

10.Adâncimea de semănat nu trebuie să depăşească 4 cm, pentru a evita pierderile energetice cauzate de alungirea coleoptilului, cu efecte asupra recoltei.

În condiţiile respectării verigilor tehnologice menţionate, la data intrării în iarnă grâul va fi înrădăcinat şi înfrăţit, ceea ce îi asigură o bună iernare.RECOMANDAREA FERMY Lucrarea de bază a solului cu plugul nu se mai execută pe mari suprafeţe, din dorinţa fermierilor de a conserva solul şi de a reduce cheltuielile de producţie. Practica este deja generalizată în SUA, Brazilia, Argentina,

91

Australia ş.a., unde s-a optat pentru sistemul fără plug, după cum urmează: scarificat, tiger sau gruber şi semănat şi fertilizat. Această variantă este recomandată şi pentru soiurile Premium, având avantaje multiple: solul este lucrat pe profil, se refac fluxurile pe profil, rădăcinile explorează o cantitate mai mare de sol şi este stimulată viaţa biologică a solului.

VERNALIZAREA GRÂULUI

Şi plantele au nevoie de frig pentru a trece de la faza vegetativă la cea generativă (de formare a rodului). Ce este vernalizarea grâului şi cum poate influenţa productivitatea soiurilor? Scanează codul QR şi citeşte informaţii de specialitate despre acest subiect. un articol de IOAN BORCEAN

* * *

* * *

92