Stiri 27 august 2020, a doua parte

Cetatenii se pot implica in gestionarea fondurilor europene pentru protectia mediului Protectia mediului 21 August 2020

Cetatenii interesati, sindicatele, patronatele si organizatiile non-guvernamentale se pot implica pentru o mai buna gestionare a fondurilor europene in perioada 2021-2027, deosebit de importanta pentru actiunile de protectie a mediului. Implicarea cetateneasca asigura investirea mai eficienta a banilor in proiecte cu impact real la nivel local, accesarea mai facila a alocarilor si contribuie la prevenirea fraudei si utilizarea abuziva a fondurilor, arata un raport Bankwatch lansat cu scopul de a incuraja persoanele interesate sa participe activ la luarea deciziilor cu impact asupra mediului.

Codul european de conduita referitor la parteneriat (nr. 240/2014) obliga Guvernul sa respecte principiul parteneriatului si sa includa partile interesate in procesul decizional privind bugetul UE. Partenerii se pot implica in toate etapele de pregatire a fondurilor UE de la programare (stabilirea obiectivelor si programelor operationale), pana la implementare, monitorizare si evaluare. In plus, dreptul la consultare al partenerilor este garantat si prin articolul 6 din Regulamentul privind dispozitiile comune 2018/0196, iar pentru proiectele de mediu exista o conventie speciala, Conventia de la Aarhus transpusa in legislatia romaneasca prin legea 86/2000, care garanteaza cetatenilor accesul la informatii, participarea acestora la luarea deciziilor si accesul la justitie in problemele de mediu.

Romania va avea la dispozitie, conform ultimelor negocieri din cadrul Consiliului European, 24 de miliarde de euro bani europeni pentru combaterea schimbarilor climatice si protectia mediului. Acesti bani vor trebui investiti eficient pentru ca tara sa isi atinga tinta de 44% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si pentru a contribui la efortul global de limitare a cresterii temperaturii la 1,5°C. Implicarea cetatenilor va fi cu atat mai valoroasa in judetele cu industrii poluante - Gorj, Dolj, Hunedoara,

1

Galati, Prahova, Mures - care pot beneficia de fonduri suplimentare semnificative daca isi planifica o tranzitie justa.

„Este important ca cetatenii sa stie ca au capacitatea de a influenta deciziile autoritatilor cu privire la investitiile realizate din fonduri europene. Acestia sunt bani publici care trebuie indreptati catre proiecte in beneficiul lor. De prea multe ori au fost organizate consultari publice de forma, fara un rezultat real, in care opiniile cetatenilor nu au fost luate in considerare. Autoritatile trebuie sa respecte principiile participarii si sa organizeze consultari si dezbateri constructive, sa se asigure ca publicul este informat cu privire la acestea si ca poate participa”, a spus Laura Nazare, Campaigner tranzitie energetica, Bankwatch Romania.

Ghidul „Finantarea climatica prin Pactul Ecologic European” explica pentru fiecare etapa cum se pot implica indivizii si asociatiile, dar si cum sunt gestionate fondurile europene. Autoritatile nationale care gestioneaza fondurile organizeaza grupuri de lucru active pe toata perioada de finantare din care cetatenii pot face parte. Programele operationale din urmatorul cadru financiar multianual care vizeaza investitii de mediu sunt: Programul Operational Dezvoltare Durabila, Programul Operational pentru Tranzitie Justa, Programul Operational Transport, Programele Operationale Regionale, dar si cel de Educatie si Ocupare.

Daca doriti sa aflati mai multe despre cum va puteti implica in selectarea proiectelor potrivite pentru comunitatea dumneavoastra, puteti accesa aici ghidul complet.

Bankwatch Romania este o asociatie infiintata in 2012, al carei scop este de a preveni impactul negativ de mediu si social al proiectelor publice si private si de a promova alternative durabile si participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociatiei este reducerea poluarii in sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizarii combustibililor fosili.

Draft agenda - Wednesday, 2 September 2020 - PE655.951v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 27-08-2020 04:32 PM CEST Source : © European Union, 2020 - EP

2

Meeting Wednesday 2 September 2020, 9.00 – 10.00 and 10.30 – 12.30 (coordinators’ meeting) and 16.45 – 19.00, Brussels, Room: József Antall (4Q1) : https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-OJ-2020-09-02-1_EN.html

.............................................................

MAREA BRITANIE

România ignoră o armă anti-COVID, britanicii o fac politică de stat: „Ne va salva sistemul sanitar!“ 26 august 2020, Amir Kiarash

La 6 luni de la începutul pandemiei, când ţările civilizate au realizat şi mai mult importanţa unui stil de viaţă sănătos pentru populaţie, la noi acest subiect n-a fost menţionat nici măcar o dată în discursul autorităţilor.

Au trecut exact 6 luni de la apariţia primului caz de coronavirus în România, însă, în această perioadă, nu găsim nici măcar o intervenţie, din partea unui oficial, în care acesta să sublinieze importanţa sporită a unui stil de viaţă sănătos, acum, în plină pandemie. Şi, atenţie, în România sedentarismul şi obezitatea fac ravagii! Cifrele vorbesc de la sine: *6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea. *Conform datelelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în România, 57.7% dintre adulţi sunt supraponderali şi între 20-29.9% sunt obezi. *11,6% din populaţia adultă a României suferă de diabet zaharat, adică peste 1,5 milioane de români sunt afectaţi de această boală.

Premierul Boris Johnson s-a apucat serios de sport pentru a încuraja şi populaţia să facă la fel

Obezitatea şi diabetul cresc exponenţial riscul apariţiei unor forme grave de COVID-19 şi sunt comorbidităţi întâlnite la mulţi dintre cei care au fost răpuşi de boală! Şi, totuşi, autorităţile de la noi nu numai că nu sunt preocupate de promovarea unui stil de viaţă sănătos, dar chiar lasă impresia că descurajează acest lucru!

3

Nelu Tătaru şi Raed Arafat, doi medici care n-au vorbit nici măcar o dată despre importanţa unui stil de viaţă sănătos în apariţiile lor publice din ultimele şase luni

Piscinele acoperite sunt închise de 6 luni, chiar dacă, din punct de vedere ştiinţific, s-a dovedit că noul coronavirus nu se ia prin apă! Mai mult, de la începutul lunii august, în judeţul Argeş, activitatea sălilor de fitness, culturism, gimnastică aerobică şi alte astfel de sporturi a fost suspendată, mai întâi, pentru două săptămâni. Apoi, termenul s-a prelungit cu încă două săptămâni, la finalul săptămânii trecute, decizia fiind luată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă!

Boris Johnson s-a apucat de alergat şi de slăbit

Prin comparaţie, alte ţări au realizat că, până la apariţia unui vaccin sau tratament, pe lângă purtarea măştilor şi distanţarea fizică, mai există o singură soluţie concretă pentru diminuarea efectelor coronavirusului: promovarea unui stil de viaţă sănătos, în rândul populaţiei. În Marea Britanie, această abordare e cea mai vizibilă, iar asta pentru că, în primul rând, însuşi Boris Johnson, premierul ţării, a simţit ce înseamnă să iei COVID-19, când ai şi multe kilograme în plus. În aprilie, Johnson (56 de ani) s-a îmbolnăvit şi situaţia sa s-a înrăutăţit atât de mult, încât a fost internat la Terapie Intensivă. După ce s-a vindecat, Johnson şi-a schimbat, în primul rând, propriul stil de viaţă! S-a apucat de alergat, şi-a curăţat dieta şi s-a pus pe slăbit. Şi a vorbit, deschis, despre această transformare.

Premierul Boris Johnson s-a lăsat fotografiat în sala de forţă, dorind să dea un exemplu, un semnal către populaţie „Când am luat COVID-19 aveam foarte multe kilograme în plus. Eram prea gras. De ani buni, voiam să slăbesc şi, la fel ca mulţi oameni,

4

aveam probleme mari cu greutatea. Dacă reuşiţi să daţi câteva kilograme jos şi să aveţi grijă de sănătatea voastră, veţi uşura şi misiunea sistemului sanitar din Marea Britanie“, a spus Johnson, într-un mesaj video transmis populaţiei.

Dincolo de vorbe însă, premierul a trecut şi la acţiuni concrete. Marea Britanie a lansat proiectul denumit „Better Health“ (n.r. - Sănătate mai bună), într-o tentativă de a combate rata mare a obezităţii. Iar asta pentru că UK e considerată ţara europeană cu cei mai mulţi graşi. Aici, 30% din oameni suferă de obezitate.

Şi, în clasamentul deceselor provocate de COVID-19 în Europa, tocmai Marea Britanie ocupă primul loc, cu peste 41.000 de oameni răpuşi de COVID-19! Reclame la junk-food, interzise la TV În cadrul proiectului „Better Health“, Guvernul britanic a adoptat o serie de măsuri concrete: *Reclamele la junk-food nu mai pot fi difuzate la TV, înainte de ora 21.00, în ideea că, după această oră, mai puţini copii se află în faţa televizoarelor. *Încurajarea activităţii fizice, precum mersul la sală, plimbările pe jos, mersul pe bicicletă.

De asemenea, există o propunere pentru ca restaurantele să fie obligate să treacă în meniu şi numărul de calorii, în dreptul porţiilor servite. Aici însă, există şi opozanţi din rândul celor care susţin că o asemenea decizie ar fi dăunătoare pentru cei care suferă de bulimie sau sunt anorexici. Boris Johnson a explicat că, dacă prin programul „Better Health“, va scădea numărul celor care suferă de obezitate, sistemul medical din Marea Britanie va fi scutit de cheltuieli uriaşe.

„Dacă prin campania noastră, fiecare individ supraponderal ar da jos măcar 2,5 kilograme, sistemul sanitar ar economisi 135 de milioane de dolari, în următorii cinci ani“, a explicat Boris Johnson.

Din aprilie, de când a învins COVID-19, Boris Johnson (dreapta) s-a pus serios pe slăbit Iar premierul

5

britanic ştie despre ce vorbeşte: doar între 2018 şi 2019, 11.117 oameni au fost internaţi în spital, în Anglia, din cauza obezităţii! Iar acum, în plină pandemie, surplusul de kilograme s-a dovedit că poate avea efecte fatale.

„Dovezile arată că, în cazul celor care sunt supraponderali, riscul dezvoltării unei forme severe de COVID-19 sau chiar cel al decesului e mult mai mare. De aceea, e mai important ca oricând să luăm măsuri pentru combaterea obezităţii!“, a explicat doctorul Alison Tedstone, nutriţionist la Direcţia de Sănătate Publică din Anglia.

40 la sută din populaţia Statelor Unite suferă de obezitate.

În această ţară, s-au şi înregistrat cele mai multe decese cauzate de COVID-19, peste 181.000. Patru motive pentru care exerciţiile fizice sunt cruciale acum *Activitatea fizică întăreşte sistemul imunitar *Exerciţiile fizice reduc nivelul de stres *Sportul e benefic pentru sănătatea metabolică *Sălile de fitness au implementat cu succes normele distanţării fizice şi foarte puţine cazuri de COVID-19 au fost răspândite de aici.

POLONIA

Polonia va introduce o taxă pe băuturile care conţin zahăr şi pe micile sticle de băuturi alcoolice 27 aug, 2020 | ECONOMICA.netPreşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a semnat un act normativ care introduce o nouă taxă pe băuturile care conţin zahăr, băuturile energizante precum şi pe micile sticle de băuturi alcoolice, în încercarea de a-i determina pe consumatori să adopte un stil de viaţă mai sănătos, a anunţat joi administraţia prezidenţială, transmite DPA, citată de Agerpres.

În conformitate cu prevederile noii legi, care va intra în vigoare din 2021, băuturile care conţin zahăr sau îndulcitori vor fi taxate pe 0,5 zloţi (0,13 dolari) pe litru1. Taxe suplimentare vor fi impuse pentru băuturile care conţin cofeină sau taurină, precum băuturile răcoritoare, sau cele care conţin mai mult de cinci grame de zahăr la 100 de mililitri.

De asemenea, comercianţii care vând alcool în sticle de până la 300 de mililitri vor trebui să plătească 25 de zloţi pentru fiecare litru de alcool pur vândut.

1 Cca. 0,54 lei /litru sau 54 lei/hectolitru. GB

6

Această taxă nu se aplică însă băuturilor alcoolice vândute în restaurante sau baruri. În ultimii ani, vânzările de mici sticle de băuturi alcoolice aromatizate, denumite colocvial 'malpki' (maimuţe), au crescut semnificativ în Polonia, spre nemulţumirea experţilor în prevenirea alcoolismului. Veniturile generate de noi taxe vor merge în principal la fondul naţional de sănătate din Polonia (NFZ) precum şi spre autorităţile locale.

SPANIA / FRANTA

Gigantul francez Carrefour a cumpărat 172 de magazine în Spania, trazacție de 78 mil. euro InCont.ro, 27 august 2020 Grupul francez Carrefour a încheiat un acord pentru a prelua 172 de magazine marca Supersol din Spania, o tranzacţie în valoare de 78 de milioane de euro care consolidează poziţia a doua pe piaţa spaniolă.

Carrefour a precizat joi că magazinele de proximitate şi supermarketurile pe care le-a achiziţionat sunt amplasate în principal în Andaluzia şi regiunea Madrid, iar în 2019 au avut vânzări nete de aproximativ 450 de milioane de euro.

"Această nouă achiziţie, derulată în condiţii atractive, permite Carrefour să accelereze expansiunea formatelor sale de creştere", a informat grupul francez într-un comunicat de presă.

În România, Grupul Carrefour oferă clienţilor săi multiple posibilităţi de a face cumpărături, atât în cele peste 370 de magazine din ţară, cât şi prin portalul unic www.carrefour.ro şi platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 24 de oraşe.

FINLANDA

Finlanda îşi recompensează cetăţenii cu un comportament eco-responsabil G.U. Internaţional / 27 august Oraşul Lahti din Finlanda oferă locuitorilor săi bilete de transport şi produse alimentare drept recompense pentru un comportament eco-responsabil, pentru a-i stimula să reducă emisiile de carbon, informează

7

AFP, conform Agerpres.

Iniţiativa, botezată ''CitiCap'' şi finanţată de Uniunea Europeană, propune locuitorilor să îşi urmărească emisiile de carbon generate în timpul deplasărilor, graţie unei aplicaţii care detectează dacă aceştia circulă cu maşina, cu mijloacele de transport în comun, pe jos sau cu bicicleta.

În fiecare săptămână, cei care doresc primesc o "cotă de carbon" care, dacă nu este depăşită la scadenţă, se transformă în "euro virtuali", care pot fi schimbaţi pe intrări la piscină, bilete de autobuz sau, pentru gurmanzi, printr-o prăjitură la o cofetărie din oraş.

"Lahti este încă un oraş foarte dependent de maşină, obiectivul nostru este ca în 2030 peste 50% din toate deplasările să se efectueze via moduri de transport durabil", a explicat responsabilul pentru acest proiect, Anna Huttunen.

În prezent, 44% dintre deplasările efectuate în oraşul Lahti sunt considerate drept "durabile".

Obiectivul pe termen lung al proiectului 'CitiCap' este să dezvolte o nouă metodă pentru a încuraja comportamentele mai ecologice, în special prin utilizarea unui sistem de "schimburi personale de drepturi de emisii de carbon", care să poată fi reprodus şi de alte oraşe, explică fondatorii.

Conceptul se inspiră din sistemul european de tranzacţionare a certificatelor de emisii, în cadrul căruia companiile şi guvernele primesc credite de carbon. Dacă depăşesc cotele primite, plătesc, dar dacă emit mai puţin carbon decât au convenit, pot să vândă certificatele care le-au rămas.

"CitiCap a generat foarte mult interes în întreaga lume, nu doar în Europa dar şi în SUA şi Canada", a precizat Anna Huttunen.

8

Aplicaţia CitiCap dă fiecărui participant un "buget" săptămânal de carbon calculat pe baza situaţiei sale personale. În medie, un locuitor din Lahti, un oraş cu 120.000 de locuitori, "emite în fiecare săptămână echivalentul a 21 de kilograme de CO2", susţine Ville Uusitalo, responsabil cu cercetarea pentru acest proiect.

Aplicaţia pune utilizatorii în faţa provocării de a-şi reduce emisiile de CO2 cu un sfert, adică să înlocuiască deplasarea cu maşina pe o distanţă medie de 20 de kilometri cu o distanţă echivalentă prin utilizarea mijloacelor de transport în comun sau cu bicicleta.

Rămâne de văzut dacă recompense mai mari vor încuraja şi mai mult cetăţenii să renunţe la automobil.

În condiţiile în care semi-izolarea impusă în Finlanda din cauza coronavirusului a provocat o reducere drastică a călătoriilor cu automobilul, creatorii proiectului spun că deocamdată nu pot evalua care sunt efectele aplicaţiile lor asupra oraşului. Dar asigură că vor continua să strângă date şi anul viitor, când Lahti va deveni pentru un an "Capitala Verde a Europei".

O țară din UE își plătește cetățenii dacă reduc emisiile de carbon pe care le generează. Aplicația care dă fiecărui participant un "buget" săptămânal de carbon InCont.ro, 27 august 2020 Oraşul Lahti din Finlanda oferă locuitorilor săi bilete de transport şi produse alimentare drept recompense pentru un comportament eco-responsabil, pentru a-i stimula să reducă emisiile de carbon, informează AFP.

Iniţiativa, botezată 'CitiCap' şi finanţată de Uniunea Europeană, propune locuitorilor să îşi urmărească emisiile de carbon generate în timpul deplasărilor, graţie unei aplicaţii care detectează dacă aceştia circulă cu maşina, cu mijloacele de transport în comun, pe jos sau cu bicicleta.

În fiecare săptămână, cei care doresc primesc o "cotă de carbon" care, dacă nu este depăşită la scadenţă, se transformă în "euro virtuali", care pot fi schimbaţi pe intrări la piscină, bilete de autobuz sau, pentru gurmanzi, printr-o prăjitură la o cofetărie din oraş, scrie Agerpres.

"Lahti este încă un oraş foarte dependent de maşină, obiectivul nostru este ca în 2030 peste 50% din toate deplasările să se efectueze via moduri de transport durabil", a explicat responsabilul pentru acest proiect, Anna Huttunen.

În prezent, 44% dintre deplasările efectuate în oraşul Lahti sunt considerate drept "durabile".

9

Obiectivul pe termen lung al proiectului 'CitiCap' este să dezvolte o nouă metodă pentru a încuraja comportamentele mai ecologice, în special prin utilizarea unui sistem de "schimburi personale de drepturi de emisii de carbon", care să poată fi reprodus şi de alte oraşe, explică fondatorii.

Conceptul se inspiră din sistemul european de tranzacţionare a certificatelor de emisii, în cadrul căruia companiile şi guvernele primesc credite de carbon. Dacă depăşesc cotele primite, plătesc, dar dacă emit mai puţin carbon decât au convenit, pot să vândă certificatele care le-au rămas.

"CitiCap a generat foarte mult interes în întreaga lume, nu doar în Europa, dar şi în SUA şi Canada", a precizat Anna Huttunen.

Aplicaţia CitiCap dă fiecărui participant un "buget" săptămânal de carbon calculat pe baza situaţiei sale personale. În medie, un locuitor din Lahti, un oraş cu 120.000 de locuitori, "emite în fiecare săptămână echivalentul a 21 de kilograme de CO2", susţine Ville Uusitalo, responsabil cu cercetarea pentru acest proiect.

Aplicaţia pune utilizatorii în faţa provocării de a-şi reduce emisiile de CO2 cu un sfert, adică să înlocuiască deplasarea cu maşina pe o distanţă medie de 20 de kilometri cu o distanţă echivalentă prin utilizarea mijloacelor de transport în comun sau cu bicicleta.

Rămâne de văzut dacă recompense mai mari vor încuraja şi mai mult cetăţenii să renunţe la automobil.

În condiţiile în care semi-izolarea impusă în Finlanda din cauza coronavirusului a provocat o reducere drastică a călătoriilor cu automobilul, creatorii proiectului spun că deocamdată nu pot evalua care sunt efectele aplicaţiile lor asupra oraşului. Dar asigură că vor continua să strângă date şi anul viitor, când Lahti va deveni pentru un an "Capitala Verde a Europei".

 CHINA

Mii de gaste, introduse in parc si utilizate in loc de muncitori pentru a elimina buruienile 27 august 2020

Circa două mii de gâște au fost utilizate pentru a îndepărta buruienile dintr-un parc industrial!

Păsările au reprezentat soluția alternativă pentru înlocuirea muncitorilor care se ocupau de acest lucru în parcul industrial din deșertul Ulan Buh, din nordul Regiunii Autonome Mongolia Interioară din China, scrie agenţia de știri Xinhua, citată de Agerpres.

10

La sfârșitul lunii mai, gâștele au fost introduse în parcul industrial chino-israelian de prevenire şi control al deşertificării din judeţul Dengkou pentru a consuma iarba de pe 50 de hectare plantate cu peri. Potrivit unui muncitor din cadrul parcului, gâştele au avut un efect evident. Buruienile din parc au dispărut într-o mare măsură.

De asemenea, păsările au contribuit la economisirea banilor pentru forța de muncă responsabilă de eliminarea buruienilor cu circa 250.000 de yuani, adică în jur de 30 de mii de euro, transmite munitorul Wang Huimin. Totodată, gâștele au ajutat la fertilizarea solului.

Potrivit agenției de presă din China, păsările urmează să fie vândute în luna octombrie, ceea ce va aduce un venit de până la 300.000 de yuani (peste 36 mii de Euro).

Directorul biroului pentru agricultură, creşterea animalelor şi ştiinţă şi tehnologie din județul Dengkou, Yuan Yan, a transmis că gâștele au un dublu beneficiu, ele reprezintă atât o mijloc biologic pentru a elimina buruienile, cât şi o sursă de venit, un proces eficient pentru controlul mediului deşertic.

Ulan Buh este al 8-lea cel mai mare deşert din China și acoperă o suprafaţă de un milion de hectare, circa o treime din suprafaţa sa aflându-se în regiunea Dengkou. După 70 de ani de management ecologic, peste 180.000 de hectare au fost plantate cu vegetaţie, care constituie o barieră ecologică.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ce păţim dacă mâncăm prea multă ceapă. Efectele nocive ale celui mai popular aliment, ce simptome pot să apară 26 august 2020, 08:01 de Ionela Stănilă

Pe cât de bună, pe atât de nocivă poate fi ceapa roşie dacă o consumăm seara FOTO Shutterstock

11

Ceapa roşie, una dintre cele mai populare legume din întreaga lume, utilizată ca ingredient în diverse preparate culinare are nu doar beneficii asupra organismului. Consumul exagerat poate crea probleme de sănătate.

„Şi în cazul consumului de ceapă, la fel ca şi la usturoi, există efecte nocive. În primul rând, ambele au un conţinut redus, dar existent de seleniu. Se adaugă şi faptul ca ambele legume vor conferi un miros al cavităţii bucale pe care majoritatea persoanelor (în mod firesc) nu îl doresc, găsindu-l dificil de indepărtat. De asemenea, mai exista şi efectul nociv al momentului de consum. Un consum de ceapă seara ori cu puţine momente înainte de culcare va putea produce o serie de efecte de agitaţie.

Efectul de vasodilataţie şi asupra sistemului cardiovascular în general, în condiţiile în care se apropie ora de somn, nu este cel scontat şi de dorit. Totodată, atât ceapa, cât şi usturoiul vor produce o secreţie a sucului gastric prea mare, existând riscul unor arsuri, patologii de boli de reflux gastro-esofagian sau de acutizare a simptomelor de gastrită. În cazul în care cunoaşteţi că există patologii digestive colaterale, precum gastrita, ulcerul sau boala de reflux nu este indicat să consumaţi usturoi ori ceapă în exces, în special seara”, spune dr.Denisa Zaharia, medic de familie.

Cea mai bogată în vitaminele A, B şi C

Ceapa face parte din familia liliaceae, aceeaşi familie ca şi usturoiul, prazul, arpagicul. Există mai multe varietăţi de ceapă: roşie, galbenă, albă, verde, fiecare având propria sa aromă – unică. La nivel mondial există peste 600 de soiuri de ceapă.

Ceapa roşie este cea mai bogată în vitaminele A, B şi C, săruri minerale precum: fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc şi fier, acid folic şi biotină, substanţe cu caracter antibiotic şi diuretic. Proprietăţile sale se păstrează intacte dacă se consumă în stare crudă.

Ceapa este caracterizată de conţinutul ei bogat în tiosulfinate, sulfuri, sulfoxide şi alţi compuşi odoriferi. Cistein-sulfoxizii sunt principalii responsabili pentru aroma cepei şi producerea de compuşi care duc la iritarea şi lăcrimarea ochilor. Tiosulfinatele au proprietăţi antimicrobiene.

Ceapa roşie este considerată a fi un adevărat dezinfectat natural. Ea poate fi utilizată cu succes împotriva gripei, dizenteriei, răcelii şi altor tipuri de infecţii, datorită conţinutul său bogat în sulfat. Trebuie doar ca în perioada

12

de boală să consumăm cel puţin 30 de g din această legumă. Este eficientă împotriva multor bacterii, cum ar fi bacillus subtilis, salmonella şi E.coli.

Ceapa nu are totuşi o acţiune la fel de intensă ca a usturoiului, întrucât în ceapă se găsesc doar un sfert din compuşii sulfului, care fac parte din compoziţia usturoiului. Datorită compoziţiei sale, consumul de ceapă previne degradarea celulară, combate formarea tumorilor şi reduce dramatic procesele inflamatorii. Ea este indicată în orice problemă cardiovasculară, ajutând la împiedicarea depunerilor de colesterol în artere, spune medicul.

Datorită proprietăţilor sale multiple ceapa roşie se regăseşte pe lista alimentelor permise în timpul curelor de slăbire. Ea exercită un puternic efect alcalinizant asupra organismului, ceea ce ajută la remineralizarea şi eliminarea toxinelor din corp, mult mai uşor şi mai rapid. Este şi un foarte bun diuretic.

Cum o consumăm Ceapa poate fi consumată crudă, fiartă, prăjită, uscată sau coaptă. Aceasta este de obicei folosită pentru aroma sa în salate şi se amestecă în diverse feluri de mâncare. Ştim cu toţii că ceapa se decojeşte şi se consumă doar interiorul, foile cărnoase. Este bine de ştiut, însă, că majoritatea vitaminelor se găsesc în primele foi, acelea pe care le aruncăm.

Pentru a profita la maximum de beneficiile cepei roşii, se recomandă utilizarea foilor exterioare pentru ceaiuri, de exemplu. Datorită pigmentului, foile, în special cele exterioare, sunt folosite şi ca colorant natural. Prin prepararea la temperaturi înalte, ceapa îşi pierde o parte dintre antioxidanţi. Antocianinele se pierd în proporţie de 50%, însă quercitina (pigmentul care îi dă culoarea) se menţine. Quercetina este un antioxidant mai puternic decât vitamina E, conform ultimelor cercetări şi are importante efecte antiinflamatorii, contribuie la diminuarea şi eliberarea de histamina şi a altor surse alergice şi inflamatorii. În Al Doilea Război Mondial, vaporii din pastă de ceapă au fost utilizaţi pentru diminuarea durerii şi grăbirea vindecării rănilor. Recomandarea specialiştilor este să mâncăm ceapă roşie zilnic.

DOSAR

Rolul Recensământului General Agricol – runda 2020 şi al altor cercetări statistice în elaborarea politicilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale 26 august 2020, 19:09 Ciprian Iftimoaei Pentru analiza şi elaborarea politicilor agricole, statistica oficială oferă un set de indicatori importanţi cum ar fi ponderea agriculturii în

13

Produsul Intern Brut (PIB), ponderea populaţiei ocupate în agricultură în totalul populaţiei ocupate şi valoarea producţiei agricole.

La aceşti indicatori care ne oferă o descriere globală a locului ocupat de agricultură în ansamblul economiei naţionale se adaugă şi indicatorii care descriu situaţia pe activităţi agricole: exploataţiile agricole, dotarea cu utilaje agricole, producţia vegetată, efectivele de animale.

Indicatorii din domeniul statisticii agriculturii sunt elaboraţi pe baza datelor rezultate din cercetările statistice operative, periodice, anuale, o dată la cinci ani în perioadele intercensitare (anchetele structurale în agricultură) şi o dată la zece ani (recensămintele agricole). În anul 2017, ponderea agriculturii în PIB a fost de 4,4%, în scădere de la 21% cât era în anul 1990. Ca pondere în PIB, agricultura plasează România peste media UE, în care acest sector economic deţine 1,5% din PIB.

Populaţia ocupată în agricultura, silvicultura şi pescuitul din România a fost de 23,6%, faţă de 5% populaţia ocupată în agricultura în UE în total populaţie ocupată. Din totalul de 8407,5 mii de personae ocupate în România, 1759,5 mii de persoane erau ocupate în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, la nivelul anului 2018.

Valoarea producţiei agricole în România anului 2018 a fost de 86349291 mii lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,4%.

Chiar dacă ponderea agriculturii în PIB este mică în comparaţie cu ponderea serviciilor, industriei şi construcţiilor, acest domeniu economic este important mai ales din perspectiva securităţii alimentare a unui stat. Asigurarea hranei este una din nevoile plasate la baza piramidei lui Maslow, alături de apă, aer şi alte nevoi fiziologice. Agricultura este importantă şi din perspectiva comerţului, mărfurile alimentare deţinând 33% din comerţul cu mărfuri în România.

Agroturismul este un domeniu în dezvoltare, care combină activităţile agricole valorificate în cadrul turismului rural prin furnizarea de servicii de cazare, masă, agrement de către gospodăriile populaţiei de la ţară. Cercetări statistice anuale în domeniul agriculturii Pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară pe parcursul unui an calendaristic o serie de cercetări având ca scop cunoaşterea/ descrierea cantitativă a producţiei vegetale la principalele culturi, efectivele de animale existente, utilajele şi instalaţiile agricole, mijloacele de transport şi construcţiile agricole existente în cadrul exploataţiilor agricole după cum figurează în registrele agricole (RA) ale

14

primăriilor, valoarea producţiei ramurii agricole, consumul intermediar şi valoarea adăugată brută, balanţele principalelor produse agricole la producători, disponibilităţile de consum ale populaţiei, bilanţurile de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, conturile economice din agricultură, utilizarea pesticidelor în agricultură şi altele. Toate aceste cercetări statistice sunt realizate pe bază de eşantioane reprezentative la nivel naţional, sunt prevăzute în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) elaborat în baza unor directive, regulamente şi decizii ale Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale care reglementează domeniul statisticii oficiale.

Din cercetările statistice operative (lunare), aflăm de pildă că, în luna iunie 2020, faţă de luna mai 2020, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine, a scăzut la bovine, iar la păsări a rămas aproape constant; greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut. Din cercetarea statistică anuală „Efectivele şi producţia animală” (EPA) aflăm că efectivele de porcine, ovine şi caprine şi efectivele de păsări au crescut în anul 2019, comparativ cu anul 2018.

În schimb, efectivele de bovine au scăzut. România a ocupat locul trei în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene, în anul 2019, la efectivele de ovine şi caprine. Ancheta Structurală în Agricultură Pentru politicile pe termen mediu în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, o dată la cinci ani, în perioada intercensitară, INS desfăşoară o cercetare statistică cuprinzătoare, numită Ancheta Structurală în Agricultură (ASA). Ultima ASA a fost realizată în anul 2016, având ca obiectiv general obţinerea de informaţii privind structura exploataţiilor agricole: numărul exploataţiilor agricole, mărimea medie a unei exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată, practicile de gestionare a solului şi a gunoiului de grajd, efectivele de animale, irigaţiile, agricultura ecologică, persoanele care desfăşoară activităţi agricole, dezvoltarea rurală etc. Această cercetare statistică furnizează date comparabile la nivel internaţional, pentru fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, în concordanţă cu acquis-ul statistic european, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună. În linii mari, ASA este asemănătoare din punct de vedere metodologic cu recensământul general agricol, având ca bază de eşantionare Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA) utilizat în toate cercetările statistice din domeniul agricol. Ca si la RGA, unitatea observaţie statistică de la ASA este exploataţia agricolă, definită ca unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau creşterea animalelor, sau activităţi de menţinere a suprafeţelor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară.

15

Ancheta Structurală în Agricultură 2016 a cuprins atât exploataţiile agricole fără personalitate juridică cuprinse în eşantion, cât şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică, care au desfăşurat activităţi agricole, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară, indiferent de mărimea şi aportul lor la producţia agricolă, de pe întreg teritoriul ţării, atât din mediul rural, cât şi din cel urban.

Eşantionul de la ASA-2016 cuprinde circa 303 mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, extrase din totalul de 3.828 de mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, înregistrate la Recensământul General Agricol 2010 şi cuprinse în REXA, actualizat cu înregistrările de la ASA-2013 şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică (circa 28 de mii). Gradul de încredere a fost de 95%, cu o marjă de eroare relativă standard de ±5%.

Din ASA-2016 aflăm că, la nivel naţional, avem un total de 3395925 de exploataţii agricole fără personalitate juridică, din care 2486736 de exploataţii agricole care utilizează teren şi efective de animale, 829799 exploataţii agricole care utilizează numai cu teren, 79389 exploataţii agricole care utilizează numai animale. Exploataţiile agricole cu personalitate juridică sunt în număr de 26101, din care 2723 exploataţii agricole care utilizează teren şi animale, 22927 exploataţii agricole care utilizează numai teren, 429 de exploataţii agricole care utilizează numai efective de animale.

Din totalul de 26101 de exploataţii agricole cu personalitate juridică, 60 sunt deţinite de regii autonome, 1147 de societăţi/ asociaţii agricole, 13308 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, 163 de institute/ staţiuni de cercetare/ unităţi şcolare cu profil agricol, 2854 de primării, 166 de alte instituţii publice, 50 de unităţi cooperatiste, 8303 de fundaţii, aşezăminte religioase, şcoli şi altele. Exploataţiile agricole fără personalitate juridică utilizează 6926256,09 hectare, media pe exploataţia fără personalitate juridică fiind de 2,04 hectare. Exploataţiile agricole individuale utilizează în medie 1,88 hectare, în timp ce persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale utilizează în medie 36,63 hectare. Exploataţiile agricole cu personalitate juridică utilizează 5576279,4 hectare, media pe exploataţia agricolă din această categorie fiind de 213,64 hectare. Din ASA-2016 aflăm şi alte date statistice interesante referitoare la activităţile agricole: cultivarea plantelor permanente, înmulţirea plantelor, cultivarea ciupercilor, creşterea animalelor, cultivarea plantelor combinată cu creşterea animalelor.

Aspecte privind pregătirea şi desfăşurarea RGA – runda 2020

16

Recensământul General Agricol (RGA) constituie cercetarea statistică „regală” (exhaustivă) în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, desfăşurată o dată la zece ani, care cuprinde toate exploataţiile agricole care utilizează teren şi/sau animale, la nivel naţional. După anul 1990, în România s-au organizat două runde de recensământ general agricol, în perioada 2002-2003, respectiv în anul 2010, datele rezultate din aceste cercetări statistice fiind disponibile în format electronic pe site-ul INS. Scopul RGA – runda 2020 este de a oferi date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii, precum şi pentru Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european.

Această cercetare statistică exhaustivă este atât de importantă încât, pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor stabilite prin legislaţia UE, Comisia Europeană poate activa procedura de infrigement pentru un stat membru. Totodată, RGA – runda 2020 va furniza informaţii necesare pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile în domeniul agriculturii. În ceea ce priveşte procesul de culegere a datelor de pe teren, perioadele şi momentele de referinţă ale RGA – runda 2020 sunt următoarele: anul agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020, pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere; ziua de 31 decembrie 2020, pentru efectivele de animale şi adăposturile pentru animale; ultimii trei ani (2018-2020), pentru măsurile de dezvoltare rurală. O noutate privind RGA – runda 2020 este constituită de faptul că operatorii statistici (recenzorii) vor culege datele pe baza unor tablete electronice, reducând semnificativ perioada de procesare, analiză, validare şi diseminare a datelor statistice comparativ cu rundele recensămintelor anterioare.

Perioada efectivă de colectare a datelor este prevăzută pentru intervalul 1 februarie 2021 – 30 aprilie 2021, care poate fi modificată conform legislaţiei în vigoare în funcţie de evoluţia crizei sanitare generată de pandemia de COVID-19. Instituţiile co-organizatoare ale RGA – runda 2020 sunt Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne, cu structurile teritoriale aferente, beneficiind de suportul oferit de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În procesul de pregătire a RGA – runda 2020, un rol important este îndeplinit de primăriile din toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT), prin funcţionarii de specialitate care gestionează Registrele Agricole (în format electronic şi/ sau pe suport de hârtie) care întocmesc listele cu exploataţiile agricole care fac obiectivul recenzării. De calitatea întocmirii listelor cu exploataţiile agricole depinde sectorizarea teritoriului.

17

Procesul de sectorizare constă în împărţirea suprafeţei UAT-urilor în zone bine delimitate, numite sectoare şi secţii de recensământ, definite exclusiv în scopul organizării activităţii de colectare a datelor în teren. Un sector de recensământ, alocat unui operator statistic (recenzor), este constituit din 180-200 de exploataţii agricole, de regulă, comasate într-o localitate sau într-o zonă dintr-o localitate. Se poate constitui un sector de recensământ şi din mai multe localităţi mai mici ca număr de exploataţii agricole.

Secţia de recensământ se constituie din 7-9 sectoare de recensământ alăturate şi este încredinţată, pentru îndrumare şi control, unui recenzor-şef. Rolul INS şi al structurilor sale teritoriale este extrem de important în succesul RGA. Practic, INS elaborează metodologia, instrumentarul statistic şi alte materiale pentru recensământ. De asemenea, INS asigură selecţia, instruirea personalului suplimentar angajat, asigură selecţia personalului de recenzare, monitorizează activitatea acestuia şi avizează documentele care reflectă activitatea personalului implicat în procesul de recenzare.

În final, INS va prelucra şi disemina rezultatele provizorii şi finale ale RGA şi va transmite la Eurostat datele, metadatele şi raportul de calitate, la termenele şi în formatele solicitate de oficiul de statistică al UE. Prin anvergura organizatorică, a resurselor umane şi materiale mobilizate, prin complexitatea metodologiei şi a instrumentelor inovatoare utilizate, RGA – runda 2020 reprezintă un veritabil test profesional pentru toţi statisticienii şi personalul implicat în organizarea şi desfăşurarea efectivă a acestei cercetări statistice (coordonatori, recenzori-şefi, recenzori/ operatori statistici). Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), organizat exclusiv de INS, reprezintă de asemenea o altă provocare profesională importantă pentru lucrătorii din domeniul statisticii oficiale despre care vom discuta cu altă ocazie.

Surse bibliografice:

INS – TEMPO Online, ultima accesare august 2020. INS, Anuarul Statistic al României 2019, Editura INS, Bucureşti, 2020. INS, Ancheta Structurală în Agricultură. Date generale la nivel naţional, vol. 1, Editura INS, Bucureşti, 2017. INS, România: un secol de istorie: date statistice, Editura INS, Bucureşti, 2018. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22 din 12 februarie 2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020, aprobată prin Legea nr. 177/ 2020. REGULAMENTUL (UE) 2018/1091 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 18 iulie 2018 privind statisticile integrate referitoare la ferme şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 şi (UE) nr. 1337/2011, publicat în JOUE din 07 august 2018.

18

AOAR: Cercetarea în domeniul bioplasticului în România poate concura cu cea din oricare ţară. Costel Alexe, ministrul mediului: Din 6 mil. tone de deşeuri din România, mai mult de jumătate sunt biodeşeuri. Românii vor primi bani pentru returnarea recipientelor din plastic sau sticlă Răzvan Botea 27.08.2020,

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a spus, miercuri, în cadrul unui eveniment al asociaţiei, că România poate concura cu orice ţară în domeniul cercetării bioplasticului, în condiţiile în care cercetările în acest domeniu sunt la acelaşi nivel. De asemenea, el spune că România are o tradiţie în producţia de bioplastic.

„Problemele de mediu s-au transformat dintr-un cost pentru mediul de afaceri în posibilitatea realizării unui beneficiu (...) Businessul românesc poate deveni competitiv în afaceri cu valoare adăugată mare, nu neapărat în IT. Putem concura, de exemplu, în domeniul cercetării din bioplastic cu oricine din lumea asta pentru că toţi pornim de la acelaşi nivel în momentul de faţă“, a spus Florin Pogonaru.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri în domeniul biodeşeurilor. Costel Alexe, ministrul mediului, a spus, în cadrul evenimentului, că România produce anual 6 mil. tone de deşeuri, dintre care 50-55% sunt biodeşeuri.

El a mai spus că, până la finalul lunii septembrie, va intra în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care se propune un sistem de garanţie-depozit la cumpărarea băuturilor în recipiente de plastic sau sticlă.

Sunt 6 mil. de tone de deşeuri în România anual. Din toată această imensă cantitate, 50-55% sunt biodeşeuri, la care se adaugă reciclabile (...) Prin acest sistem garanţie-depozit, toţi cetăţenii României care vor merge la magazin şi vor returna recipientele, fie că şi-au luat răcoritoare sau băuturi alcoolice, vor primi înapoi o garanţie pe acel recipient care trebuie introdus în economia circularăî, a spus ministrul Alexe.

* * *

Ce echipamente pot primi angajaţii care muncesc de acasă şi cum se pot obţine cei 2500 de lei de la stat 27 august 2020, Afrodita Cicovschi Ce echipamente pot primi angajaţii care muncesc de acasă şi cum se pot obţine cei 2500 de lei de la stat Ministrul Muncii Violeta Alexandru a emis un ordin care stabileşte modalitatea de acordare a sprijinului financiar de 2.500 de lei de către stat pentru fiecare angajator care are salariaţi care

19

muncesc de acasă şi categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate cu aceşti bani.

„În vederea acordării sumei, angajatorii transmit, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, următoarele documente, pentru care îşi asumă răspunderea privind corectitudinea şi veridicitatea datelor înscrise: a) o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 2; b) o declaraţie pe propria răspundere, dată prin reprezentantul legal, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 3; c) lista telesalariaţilor pentru care se solicită acordarea sumei prevăzute de art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 4”, se arată în ordinul supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii. Potrivit acestuia, în cazul unor inadvertenţe în documentele transmise sau în cazul în care aceste documente sunt incomplete, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti solicită angajatorilor clarificări scrise şi/sau prezentarea de documente suplimentare.

Directorii executivi ai agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă pot accepta sau respinge dreptul angajatorilor de a beneficia de cei 2.500 de lei, plata sumelor din bugetul asigurărilor de şomaj urmând să se facă în ordinea depunerii cererilor, până la 31 decembrie 2020, prin virament în conturile deschise de angajatori la instituţiile de credit, în termen de 10 zile de la data înregistrării documentaţiei complete, respectiv a depunerii documentelor suplimentare solicitate de agenţii.

În termen de 30 de zile de la primirea sumei, angajatorii trebuie să transmită, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, următoarele documente justificative: a) facturile fiscale emise de către furnizorii de bunuri şi servicii tehnologice; b) bonurile fiscale sau extrasele de cont care să ateste plata facturilor; c) fişele de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţa telesalariaţilor; d) bonurile de mişcare a mijloacelor fixe date în folosinţa salariaţilor; e) situaţia cu serviciile tehnologice pe care angajatorul le asigură fiecărui telesalariat. În cazul netrimiterii acestor documente în termenul de 30 de zile, angajatorul va restitui integral suma primită, în contul de trezorerie al agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.

Categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate: 1. Sisteme de calcul tip laptop/notebook; 2. Tablete; 3. Smartphone; 4. Echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente bunurilor prevăzute la pct.1-3; 5. Echipamente necesare conectării la internet a bunurilor prevăzute la pct.1-3; 6. Licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software aferente bunurilor

20

prevăzute la pct.1-3 necesare pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă Ordinul, aici: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ce-echipamente-primi-angajatii-muncesc-acasa-obtine-cei-2500-lei-stat-document-1_5f4756735163ec42715e8333/index.html

* * *

WWF România solicită președintelui, printr-o scrisoare deschisă, să nu promulge legea Codului Silvic Cosmin Zaharia in Biodiversitate, Legislatie 27 August 2020

WWF România consideră că proiectul de modificare a Codului Silvic, adoptat săptămâna trecută de către Parlament, nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale. Este o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere naționale, și conține elemente care vor îngreuna soluționarea procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României pentru domeniul forestier.

Organizația a transmis președintelui o scrisoare deschisă prin care îi solicită acestuia să nu promulge legea Codului Silvic și să o retrimită în Parlament.

Este un proiect care trădează populismul întregii clase politice în fața alegerilor, lipsa de viziune și de voință pentru a reforma cu adevărat acest sector. Deși a fost „vândut” societății ca soluția salvatoare pentru ieșirea din procedura de infringement, varianta actuală a refuzat din nou orientarea controlului către prima plasare pe piață a lemnului, așa cum o cer principiile europene”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF România.

Potrivit WWF România Codul SIlvic conține mai multe formulări care vor zădărnici eforturile de combatere a tăierilor ilegale:

Este instituit un prag de 10 m3 pentru a sancționa ca infracțiune silvică transporturile materialelor lemnoase care nu sunt însoţite de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Este practic anulată eficientizarea sistemului de combatere a tăierilor ilegale și, mai mult, este vulnerabilizată securitatea personalului silvic care are atribuții de pază a pădurilor. Astfel, pentru a stabili infracțiunea, personalul de pe teren este din nou obligat să-i surprindă pe hoții de lemne în flagrant. Se incriminează ca infracţiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu se stabilește un prag rezonabil și nu se definește în mod clar „tăierea fără

21

drept”. Aceste prevederi vor acționa ca un „tigru de carton”: fie vor fi inaplicabile și nu vor descuraja hoții de lemne, fie riscă să genereze abuzuri care nu vor avea alt efect decât îngreunarea activității instanțelor de judecată. Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei „dorințe” pentru viitor și eșalonată într-un mod care nu este credibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esențial pentru obținerea acestui deziderat) nu este susținută legal și nici nu sunt precizate responsabilități clare pentru proprietarii și administratorii de păduri. “Supraîncărcarea” ca mod de operare nu este sancționată ca infracțiune silvică. Cantitățile declarate ce rezultă din documentele specifice de transport nu sunt conforme cu realitatea (N.B. cu luarea în considerare a unor toleranţe de măsurare rezonabile) și, totuși, ele nu sunt definite ca “recoltare ilegală” a lemnului.  Este în continuare încurajată “dispariția” lemnului din pădure, neplătit și nefiscalizat. Este susținut furtul cu acte în regulă întrucât “proveniența materialelor lemnoase”, așa cum este acum definită, reprezintă doar sursa localizată de unde acestea au fost obținute/locul de recoltare și nu conține nicio referință asupra cantităților exprimate pe tipuri de materiale lemnoase. Dezincriminează tăierea fără drept/ilegală a pădurilor din afara fondului forestier național, cu impact mai ales asupra ariilor naturale protejate. Conform Rezultatelor Inventarului Forestier Național, sunt peste 500.000 ha de păduri în afara fondului forestier național, care în prezent sunt cele mai expuse riscurilor de degradare a ecosistemelor forestiere.

Propunerile WWF de modificare a Codului Silvic

* * *

Alegerea corectă a tipului de echipament de stropit utilizat și reguli de utilizare a mașinii de stropit 27 august 2020

Despre calibrarea corectă a echipament de stropit, precum și despre regulile ce trebuie respectate în timpul utilizării mașinilor de stropit ne vorbesc astăzi specialiștii

22

Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM în materialul următor.

https://youtu.be/Xa3zpO-ILjc

* * *

Concurenta mare la liceul agricol din Buzau. Care este profesia la mare cautare 27 august 2020

Liceul Agricol DR. C Angelescu, Buzau

„Meseria e brățară de aur” – pare să fie din nou motto-ul după care părinții își ghidează copii atunci când trebuie să-și aleagă drumul după terminarea celor opt clase. Așa se face că liceul agricol din municipiul Buzău se bucură în acest an de un număr foarte mare de elevi care au ales cursurile școlii profesionale, astfel că după trei ani să știe o meserie. Cea mai mare concurență este specializarea de mecanic auto dar la fel de mult se caută și mecanicul agricol.

Anul acesta în Liceul Agricol DR. C Angelescu sunt trei clase cu aceste specializări, iar ca să vină în ajutorul lor, conducerea a decis ca banii pe care Ministerul Agriculturii i-a alocat, în premieră, anul acesta să–i investească în achiziționarea de materiale didactice necesare pentru pregătirea elevilor.

23

Concret se vor cumpăra motoare performante, aparatură digitală dar și truse performante pentru analize apa, aer, sol, necesare pentru laboratoarele de agricultură. Aparatura va merge către atelierele și laboratoarele de mecanica auto, mecanica agricolă și agricultura.

Liceul Agricol DR. C Angelescu, alături de Liceul din Smeeni se numără printre cele 56 de unități de învățământ din țară care au primit câte 175.000 de lei de la Ministerul Agriculturii. Banii urmează să ajungă în conturile școlilor și trebui cheltuiți până la finele anului.

Liceul Agricol din municipiul Buzău are 1050 de elevi în 38 de clase. 

* * *

Fonio, o cereală la modă sau cu reale beneficii? 23.08.2020 Health Benefits

S-a spus despre această cereală că este noua quinoa. Foarte folosită în bucătăria Africii de Vest, fonio și-a făcut loc tot mai mult în farfuriile europenilor în ultimii ani, pe motiv că este un aliment „sănătos” și, în plus, fără gluten.

Fonio este o cereală cultivată de milenii, cu precădere în Africa subsahariană. După recoltare și decorticare, fonio seamănă mai degrabă cu niște mici boabe de orez. Unii spun că are gust de nuci, alții spun că este destul de fadă, dar în orice caz, este tot mai promovată ca fiind o variantă de mâncare „sănătoasă”.

Deși este cunoscută bucătăriei europene încă din anii 1960-1980, fonio a stârnit din nou interesul consumatorilor în anii 2000, odată cu apariția unei tehnologii pentru decorticare.

Bobul de fonio este „învelit” într-o coajă, așa cum este ovăzul și orzul și de aceea trebuie decorticat, o sarcină migăloasă, pe care o îndeplineau de obicei femeile. Pentru decorticarea manuală a unui kilogram de fonio era nevoie de cel puțin o oră, or acum, mașinile pot procesa 100 de kg de fonio într-o oră. Ca urmare, fonio a început să fie din ce în ce mai cultivată.

24

O plantă care tolerează bine seceta

În 2015, producția de fonio din Africa de Vest (Guineea, Nigeria, Mali, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Benin și Guineea Bissau) se ridica la 620.000 de tone recoltate de pe un total de 710.000 de hectare cultivate.

Din punct de vedere agricol, fonio este o plantă ușor de cultivat. Răsare pe orice fel de teren, chiar și pe cele argiloase sau care au fost sărăcite prin cultivare intensă. Tolerează foarte bine seceta și nu are nevoie de foarte multă apă.

Nutrițional, nu este așa bogată în fibre și nici în proteine (spre deosebire de quinoa), deși acestea sunt calități lăudate adesea în reclamele pentru alimente. În schimb, este ușor digerabilă, are aceleași calități nutriționale ca orezul și este mai bogată în aminoacizi sulfurați. În Africa de Vest este recomandată în special femeilor însărcinate, copiilor, bătrânilor sau persoanelor supraponderale. Numai că în Africa, fonio costă de două până la trei ori mai mult decât orezul. Este cereala rezervată micii burghezii locale. Obiectivul este însă ca mecanizarea să ducă la o reducere a costurilor și să o facă mai accesibilă.

De de fonio este o cereală la modă?

În 2014, cotidianul britanic The Guardian vedea fonio detronând „vedeta” quinoa, în special datorită celor care sunt preocupați de o hrană „sănătoasă”.

Fonio nu are gluten și este un aliment hrănitor, grație a doi aminoacizi: cistina și metionina, ceea ce-l face un bun ingredient pentru pâinea diabeticilor și pentru cei care au boala celiacă. Este noua cereală perfectă pentru adepții regimurilor de detoxifiere Importul acestei cereale este însă destul de scump. Rămâne apanajul unei piețe de nișă, nu se găsește pe scară largă, ci mai degrabă în magazinele cu produse bio..

25

Însă este apreciată de gurmanzi pentru că este un aliment versatil, ce se poate adapta tuturor stilurilor de gătit și poate înlocui alte cereale.

Metoda cea mai simplă de a prepara fonio este fierberea la aburi. Poate fi folosită în diverse salate, budinci, garnituri, dar și ca făină pentru prăjituri, gogoși, pâine. În plus, se poate mânca în orice moment al zilei.

Cum clima se schimbă tot mai mult și în România și deja își găsesc locul și plantele exotice, poate fonio va fi luată în calcul pentru cultivare și de către agricultorii români. Redactor: Luana Păvălucă

* * *

Vinul de azi: Feudo Arancio Inzolia 2019 Parteneri Profit.ro

Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05 Podgoria Feudo Arancio a fost fondată în 2001, face parte din grupul Mezzacorona din Trentino și este astăzi una dintre cele mai cunoscute podgorii din Italia. De acolo vine și recomandarea noastră, Feudo Arancio Inzolia 2019.

26

Proaspăt, vioi și perfect pentru sezonul cald, vinul este realizat 100% din struguri Inzolia. Buchetul sau amintește de caise, pere, piersici albe și galbene, în vreme ce gustul se dezvăluie catifelat, parfumat, păstrând aceleași note fructate, la care se adaugă tente subtile de vanilie. Degustați acest vin la 14-16 grade Celsius, ca aperitiv sau alături de pește, icre, fructe de mare sau crustacee.

* * *

Solutiile de pompare care fac diferenta Master Engineering configureaza si produce statii de pompare a apei pentru sisteme de irigatii Agroromania.ro 27 Aug. 2020

Agricultura – afacere sau loterie? Raspunsul nu este simplu si poate fi diferit pentru fiecare dintre noi. Pregatirea terenulului, insamantarea, utilizarea de ingrasaminte si ierbicide, zonele de cultura, sunt doar cateva dintre aspecte majore demne de luat in calul; aspecte care depind, in cea mai mare parte, de dumneavoastra ca si fermieri.

Ce faceti atunci cand discutam de irigatii, lasati investitia dumneavoastra “la mana Domnului”? cum spun cei mai multi dintre romani. Sau ganditi realist si durabil, luand deciziile necesare pentru ca rezultatul sa fie in mana dumneavoastra?

Pe scurt, implementarea unui sistem complet de irigatii, fie ca vorbim de picurare, prin tambur sau pivoti, este o investitie care cu siguranta isi va scoate banii. In functie de cultura irigata, de suprafara sau de valoarea investitiei, un timp estimat de amortizare ajunge intre 2 si 4 ani de la data implementarii.

Master Engineering oferta consultanta tehnica necesara implementarii celor mai bune solutii de pompare a apei

Master Engineering oferta consultanta tehnica necesara implementarii celor mai bune solutii de pompare a apei, oferind sprijin atat in zona de pompare a apei (pompe, grupuri de pompare, automatizari), in zona de distributie

27

(configurarea traseelor de distributie in vederea optimizarii costurilor de achizitie si de operare), cat si de udare (furnizarea si implementarea echipamentelor specifice).

Inca din anul 2012 compania ofera cu succes solutii de pompare a fluidelor, in domenii precum industrie, rezidential, repomparea apei uzate, stingere incendiu sau irigatii. Parteneriatele dezvoltate cu producatori de renume in domeniul pompelor, Grundfos, Wilo, Lowara, Saer si nu numai, ne faciliteaza activitatea si ne ajuta sa oferim partenerilor nostri cele mai bune solutii de pompare a apei, atat din punct de vedere al randamentelor de exploatare, ale costurilor de achizitie si pieselor de schimb si, foarte important, service si mentenanta periodica.

Solutiile privind pomparea apei pentru irigarii sunt multiple, diverse si, de cele mai multe ori, specifice fiecarei aplicatii in parte, fie ca vorbim de pozitia terenului sau a surselor de apa.

Pe scurt, iata cateva dintre pompele uzuale utilizate:

1. Pompe submersibile tip SP, marca Grundfos, montate in puturi de adancime, pentru pompare de apa curata, constructie otel carbon sau otel inox. Recomandate in zonele in care panza freatica este la o adancime de maxim 100 m si nu exista surse de apa de suprafata.

2. Pompe monobloc sau cu cuplaj intermediar, tip NB sau NK, marca Grundfos, pentru pomparea apei de suprafata. Ofera debite pompate ce pot porni de la 50 mch si ajunge si la 1500 mch, avand presiuni maxime de circa 10 bari. Pompe fiabile, usor de intretinut si cu randamente foarte bune de exploatare.

3. Statii de pompare pentru ridicarea presiunii, echipate cu pompe imersate (pompa submersibila si motor uscat). Solutie ideala pentru montajul pe canalele de irigatii, in vederea obtinerii unor debite semnificative si presiuni mari.

4. Statii de pompare irigatii, executate modular, complet echipate si automatizate. Ansamblate de catre Master Engineering in Bucuresti, utilizand pompe monobloc marca Grundfos sau Saer Italia, cu tablou de automatizare echipate cu convertizor de frecventa si accesoriile aferente (robineti de izolare, clapeti de sens, vase de expansiune, sorburi).

Statii de pompare apa cu multiple avantaje pentru client

In conditiile unor consumuri variabile, statia de pompare este prevazuta cu convertizor de frecventa, ce moduleaza frecventa motorului electric, pompa

28

mentinand presiunea necesara instalatiei de irigat constanta, si pompand debitul consumat. In aceasta situatie instalatia optimizeaza functionarea, reducand la minim consumul de energie.

Grupurile de pompare pot fi echipate inclusiv cu softstarter, aferent pompei de rezerva, in conditiile utilizarii generatoarelor de curent. Acesta faciliteaza pornirea, prin reducerea curentului de pornire, si implicit reduce capacitatea generatorului.

In parteneriat cu Master Metal Serv, avem capacitatea de a integra statiile de pompare in containere modulare, executate din panouri tip sandwish, in vederea facilitarii transportului, montajului si securitatii la locatie.

Grupurile si statiile de pompare propuse se regasesc pe situl companiei Master Engineering, www.solutiipomparefluide.ro sau la un email distanta trimis pe adresa office@master-eng.ro Contact SC MASTER ENGINEERING SRL:Date de identificare: CUI: RO 30508427; Nr. inreg. la R.C.:J40/8898/2012,

Hala de productie: Bucuresti, Bdul Metalurgiei, Nr. 78, Sector 4, RO-041836, Adresa de e-mail: office@master-eng.ro , Telefon de contact: 031-425-24-95; 0742-828-049

Tuneluri și mașini de ambalat cu folie termocontractoare meatmilk 27

august 2020

Vă propunem cu titlu strict informativ câteva soluții de ambalare care utilizează folii termocontractoare. Mașinile sunt recomandate procesatorilor din industria alimentară, mai ales celor din sectorul de procesare al cărnii, dar și celorlalte industrii.

Pratika 56 MPE Reverse

Pratika 56 MPE Reverse este o mașină de ambalat confecționată integral din oțel inoxidabil, acest model fiind destinat ambalării produselor alimentare,

29

inclusiv a celor din carne, dar și a produselor din alte industrii, cum ar fi cele farmaceutice. Din punct de vedere al designului, prioritatea a fost atribuită aspectelor practice.

Împreună cu materialul special conceput pentru industria alimentară, mașina este echipată cu o trapă dublă, care permite funcționarea în ambele direcții, de la dreapta la stânga și invers. PRATIKA 56 MPE REVERSE INOX își propune să răspundă nevoilor pieței pentru care este destinată, oferind soluții high-tech, flexibile. Totul este conceput pentru a atinge cea mai mare viteză și eficiență, cu un avantaj uriaș în ceea ce privește forța de muncă și timpul de ambalare

Pratika 56-T MPS

Pratika 56-T MPS este o mașină automată, fiind echipată cu un dispozitiv de etanșare laterală. Etanșarea poate fi efectuată fără limite în ceea ce privește lungimea, dispozitivul fiind acționat electric.

Componentele mecanice și electronice ale acestei mașini, foarte potrivite pentru formatele de ambalaj cu lățimea de până la 400 mm și înălțimea de 240 mm, au fost îmbunătățite pentru a atinge o capacitate maximă de 3.600 buc/h, în funcție de dimensiunea produsului și folia utilizată.

Realizat pe un nou cadru și o nouă caroserie, mașina de ambalat include un sistem electric independent, amplasat la partea din spate a mașinii.  Pratika 56-T MPS

este o sinteză perfectă de fiabilitate, performanță ridicată, versatilitate și siguranță, dezvoltând astfel modul de proiectare a mașinilor de ambalat cu folie termocontractibilă.

Pratika 80-T MPS

Patika 80-T MPS este o mașină de ambalare cu etanșare continuă și dispozitiv de etanșare laterală. Etanșarea continuă nu implică limite de lungime, fiind indicată în ambalarea carcaselor de carne congelată dar și în alte industrii. Astfel, noua versiune a mașinii este potrivită pentru ambalarea formatelor mari de până la 700 mm lățime x 360 mm, fiind îmbunătățită din punct de vedere tehnologic, mecanic și electronic.

Mașina reprezintă o sinteză perfectă de fiabilitate, performanță ridicată, versatilitate și siguranță, prin modul de concepere a mașinilor automate de ambalare cu peliculă heatshrink.

30

Tuneluri de ambalare 50, 50 Twin și 70

Tunelurile de ambalare 50, 50 Twin și 70 au fost proiectate pentru a fi perfect integrate cu mașinile automate de ambalare Pratika. Acestea rezolvă nevoile de ambalare a produselor având rezultate tehnice și estetice deosebit de bune. Actualizările tehnice și estetice pot satisface o serie de nevoi de ambalare într-un mod flexibil și eficient, putându-se folosi o mare varietate de filme termocontractante. Versiunile INOX sunt ideale pentru nevoile sectorului alimentar și farmaceutic.

Tunelul 50 Twin GT

Tunelul 50 Twin GT a fost proiectat pentru a fi perfect integrat cu mașinile automate de ambalare Pratika. Datorită componentelor electrice și electronice Schneider Electric, este posibilă în orice moment verificarea ambalării, dând posibilitatea retragerii.

Conectarea tunelului la o mașină automată de ambalare Pratika va permite ca toți parametrii să fie verificați direct de pe ecranul tactil al mașinii. Camera dublă de încălzire, cu reglaj separat, viteza ventilatoarelor și controlul temperaturii, izolația termică excepțională, trecerea ridicată și viteza de retragere, fac ca acest tunel să fie mașina ideală pentru a rezolva toate nevoile de ambalare cu mare eficacitate. Noua bandă transportoare din material plastic, ideală pentru temperaturi ridicate, garantează o mai mare stabilitate a produselor și o uzură mai redusă. (Sursa: www.minipack-torre.it)

* * *

Succes într-un buchet de lavandă Petronela Cotea Mihai 27 august 2020

De la mici cultivatori de lavandă la propriul magazin, inaugurat în pandemie - acesta este drumul parcurs de doi tineri fermieri ieşeni, Andrei şi Laura Ignătoaie.

După cinci ani de investiţii în domeniul producerii şi prelucrării lavandei, o tânără familie de fermieri ieşeni, Andrei şi Laura Ignătoaie, creatori ai brandului Lavanda Laurei, au făcut pasul către segmentul de valorificare directă şi constantă, în propriul magazin, a produselor din lavandă pe care le obţin. Magazinul a fost înfiinţat în luna iulie 2020 şi este rezultatul parteneriatului cu o altă familie de producători locali, Mihai şi Flavia Hriţcu. Sub brandul H.bebe, aceştia realizează articole de îmbrăcăminte pentru copii şi pentru familii cu copii mici, în comuna Leţcani, judeţul Iaşi.

31

 Inaugurare în pandemie

Magazinul a fost realizat printr-o contribuţie de 50% din partea fiecărei familii de producători, banii provenind din resurse proprii. „Ideea ne-a venit în urmă cu un an, întâlnindu-ne mai des la târguri şi la alte evenimente de promovare a produselor locale.

Ne-am împrietenit şi, ca urmare a faptului că eram întrebaţi de către consumatori unde pot găsi produsele noastre în oraş, am început să conturăm proiectul unui magazin propriu. A durat un an de zile, deoarece am căutat un spaţiu potrivit şi, după instituirea stării de urgenţă, au apărut amânări ale unor etape de lucru”, explică Laura Ignătoaie.Noul magazin al producătorilor locali este amplasat pe una dintre arterele principale din municipiului Iaşi, respectiv pe axa Piaţa Unirii - Palatul Culturii. 

Au investit totul în lavandă

Pentru producătorii ieşeni, inaugurarea magazinului reprezintă unul dintre cele mai mari obiective pe care tinerii şi le-au propus, atunci când au decis să investească toate economiile în cultivarea lavandei. Practic, pe rafturile Lavandei Laurei se găsesc roadele trudei de cinci ani, între produsele obţinute în micul laborator din Iaşi numărându-se săculeţi cu lavandă, creme, igienizante, uleiuri esenţiale cu lavandă, produse pentru îngrijire personală, bile efervescente pentru baie, sare de baie, lumânări parfumate, odorizante auto şi de cameră.Pentru producători, acest magazin înseamnă închiderea lanţului producţie-valorificare.

32

 34 de produse, în laboratorul propriu

 Concomitent cu realizarea proiectului de investiţie în noul magazin, au demarat pregătirile pentru extinderea suprafeţei cultivate cu lavandă. „La început, am avut zece ari cu lavandă, în grădina părinţilor, în Siliştea-Negreşti, judeţul Vaslui, la graniţa cu judeţul Iaşi. An de an, am diversificat gama produselor pe care le-am obţinut din lavandă şi am căutat să valorificăm aceste produse prin târguri şi online, la prieteni şi, foarte timid, în câte un magazin local.

Ulterior, am reuşit să livrăm produse într-un lanţ de farmacii, pentru unităţile farmaceutice din municipiul Iaşi. De la trei-patru produse obţinute în primul an, respectiv săculeţi cu lavandă, săpun, apă de lavandă, am ajuns la aproximativ 34 de produse obţinute în propriul laborator, pe care l-am creat anul trecut. Paşii importanţi pe care i-am făcut pe linia producţiei şi pe cea a livrării ne-au determinat să ne gândim mai mult la ideea de extindere a suprafeţei cu lavandă, pentru a obţine suficientă materie primă”, explică Andrei Ignătoaie.

În cazul producătorilor ieşeni, pasul către extinderea suprafeţei şi arendarea unui hectar de teren în zona Negreşti, de la fermierul Costică Cioată, a reprezentat aproape o obligaţie, inclusiv ca urmare a presiunii create de influenţa negativă a condiţiilor climatice asupra producţiei de lavandă.

33

 Ţintesc extinderea cu alte plante aromatice

Tinerii fermieri ieşeni estimează că o parte a investiţiei realizate în primul lor magazin cu produse locale va fi recuperată până la începutul anului 2021, iar creşterea vânzărilor în segmentul online, pe perioada stărilor de urgenţă şi de alertă, va reprezenta resursa financiară pentru dezvoltare. Între proiectele pe care le vizează se numără extinderea cu încă un hectar a suprafeţei cultivate, de această dată şi cu alte plante aromatice (salvie, Melissa officinalis-roiniţă), precum şi achiziţionarea propriei distilării, extragerea uleiului realizându-se, deocamdată, într-o unitate din judeţul Vaslui.Click AICI şi citeşte pe www.revista-ferma.ro cum a început povestea cu miros de lavandă a familiei Ignătoaie!

BUTAŞII DE LAVANDĂ - MAI SCUMPI ÎN ROMÂNIA

 „Materialul de plantat din România este deosebit de scump. Practic, pentru un hectar cu lavandă, trebuia să plătesc aproximativ 3.000 euro. Aceasta, în timp ce în Bulgaria preţul ajunge la aproximativ 1.500 euro. Evident, am făcut contract cu un partener din Bulgaria, urmând ca în luna octombrie să primesc butaşii. Regret, deoarece, la rândul meu, aş dori să susţin producţia locală. Însă, nu la asemenea preţuri. Aceasta cred că este o problemă a producătorilor autohtoni”, e convins Andrei Ignătoaie.

34

 PIERDERI MASIVE DE PRODUCŢIE

În anul 2019, producţia de lavandă a scăzut cu aproximativ 20% faţă de anul 2018, iar în acest an, pierderea s-a adâncit cu încă aproximativ 20%, spun fermierii. „Seceta din toamnă, lipsa de zăpadă şi un îngheţ din iarnă şi, mai apoi, ploile de la începutul lunii iunie ne-au dijmuit semnificativ din producţie şi au întârziat mult recoltatul. În loc să recoltez la finalul lunii iunie, am strâns lavanda pe 16 iulie. Obţinerea a 5-6 litri de ulei reprezintă, acum, o performanţă, în condiţiile în care, în urmă cu doi ani, producţia a fost de peste 10 litri de ulei. Această scădere constantă a producţiei ne aduce mari semne de întrebare asupra viitorului”, spune Andrei Ignătoaie. un articol de PETRONELA COTEA MIHAI, Redactor Radio România Iaşi

* * *

Cunoscutul realizator al documentarului „Wild Carpathia“ şi-a cumpărat casă în România. Locul ales de Charles Ottley este în inima munţilor 27 august 2020, de Sinziana Ionescu

Cunoscutul realizator al documentarului „Wild Carpathia“ şi-a cumpărat casă în România. Locul ales de Charles Ottley este în inima munţilor Charles Ottley şi tizul său regal, Prinţul Charles, în România Charles Ottley, cunoscutul realizator britanic al seriei de documentare TV despre România, s-a mutat în România.

Venit pe urmele celebrului său tiz, Prinţul Charles al Marii Britanii, care are o proprietate la Viscri, Charles Ottley şi-a cumpărat o fermă în acelaşi judeţ, la Braşov.

134 kilometri între Viscri şi Şirnea, locul ales de Charles Ottley pentru noua sa casă. Realizatorul TV a cumpărat casa cu terenul întins pe coastele munţilor Carpaţi, de la un sătean bătrân, nea Dorel, care vrea să se retragă la Râşnov. Englezul a anunţat achiziţia pe Instagram.

35

„Ok, deci am devenit mândrul proprietar al unei ferme în Carpaţi, în gloriosul sat Şirnea, graţie partenerei mele Oana şi al tatălui ei Constantin Mihai. Plăţile finale au fost făcute şi contractele semnate. Un capitol se încheie, unul nou începe. A luat numai 6 luni de birocraţie şi acte, dar am 6.000 metri pătraţi de paradis. E timpul să scoatem nişte dopuri!“, a scris Charles Ottley Postarea lui Ottley este însoţită de cuvintele-cheie: România, sărbătoare, casă nouă, natură, sălbatic, frumuseţe, sălbăticie, Piatra Craiului, Carpaţi, tradiţional, istorie, wow, acasă, casă, „casă, dulce casă“. „Nu voi schimba nimic, doar voi face nişte reparaţii“, a declarat Ottley la Digi24, despre noua sa casă „din paradis“.

El şi-a exprimat credinţa că Şirnea poate deveni un Viscri, din punct de vedere al interesului turistic.

Sursa Instagram Charles Ottley

36

Visul lui Charles Ottley este mai vechi, el dorindu-şi încă din 2013 să îşi cumpere o proprietate în România, în zona muntoasă. „Adevărul“ scria la acel timp că britanicul a declarat că intenţionează să-şi cumpere o casă în zona Făgăraşului, ţinut de care s-a ataşat cel mai mult în România. El a povestit că unul dintre cele mai frumoase momente petrecute aici a fost tot în centrul ţării, atunci când a filmat un urs în pădurile Şincii din zona Făgăraşului. Charlie Ottley a realizat pentru Travel Channel documentarul de promovare al României denumit „Wild Carpathia”, în care apare şi Prinţul Charles în calitate de invitat. Documentarul a avut trei părţi şi a fost cea mai urmărită emisiune de la Travel Channel în ultimii 26 de ani. Cele trei părţiale ale documentarului prezintă zona Făgăraşului şi Viscri, Delta Dunării, Maramureşul şi Bucovina.

„Impactul acestui program a fost mai mare decât ne-am fi putut imagina vreodată. Şi imediat ne-a fost limpede că mai pot fi făcute multe. Erau şi alte peisaje ameninţate, şi alte zone încântătoare care trebuia arătate lumii. Astfel, în a doua parte a seriei am ales să ne centrăm pe Băile Herculane, o staţiune geotermală care a fost cândva cel mai important oraş de acest fel din Europa şi care ar putea să cunoască din nou gloria de odinioară dacă ar fi făcute investiţiile necesare. România este o ţară minunată şi fascinantă. Românii sunt persoane ospitaliere, prietenoase, muncitoare şi mândre“, spune Charlie Ottley, într-un articol postat pe blogul ambasadei Marii Britanii din Bucureşti. În acelaşi articol prezentatorul este de părere că defrişările ar trebui oprite.

37

„Cea mai importantă resursă pentru România nu este lemnul - este pădurea“, spune Charlie Ottley. El precizează că nu vorbeşte în acest caz despre abilitatea de a moderniza, ci "de abilitatea şi dorinţa" de protejare a patrimoniului rural, care ar putea genera în viitor cel mai mare venit pentru România. Documentarul a însemnat o promovare uriaşă pentru România. Alasdair Grant, coproducătorul seriei, a declarat că partea a doua a seriei „Wild Carpathia“ a fost difuzată în 120 de ţări, în 19 limbi.

* * *

38