Stiri 27 iulie 2020 Cursul de schimb 27.07.2020

1 EUR

4.8276

1 USD

4.1251

APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS: PLATĂ NOUĂ pentru FERMELE MEDII ȘI DE FAMILIE! Agroinfo 27 iulie 2020

ANUNȚ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că fermele medii și de familie vor beneficia de o nouă plată redistributivă. Anunțul a fost făcut la o întâlnire pe care șeful MADR a avut-o, la sfârșitul săptămânii trecute, cu primarii din județul Timiș. Concret, noua plată ar urma să fie acoperită din sumele rezultate din plafonarea voluntară a subvențiilor acordate fermelor mari.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat pe data de 20 iulie 2020 la Consiliul AGRIFISH, la Bruxelles, unde s-a discutat și problema plafonării subvențiilor agricole pentru fermele mari. Până la urmă, decizia plafonării și suma de la care să înceapă plafonarea va fi lăsată, se pare, la latitudinea statelor membre UE.

S-a tranșat și problema plafonării, pentru că pe cei mari știu că-i interesează foarte mult plafonarea legată de plățile directe. Nu o să impună neapărat o plafonare Comisia Europeană, ei, inițial, doreau să fie o plafonare la 100.000 de euro, sigur, după ce se scotea plata salariilor. Nu o să fie plafonare, o să fie o plată redistributivă, între 10 și 20%, o să vedem când facem o simulare, o plată redistributivă ca să consolidăm un pic fermele medii, fermele de familie, după care nu o să fie plafonare, a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Declarația ministrului este evazivă. De fapt, va fi o plafonare voluntară chiar dacă șeful MADR vrea să-i liniștească pe marii fermieri. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, se vor lua bani din subvențiile fermelor mari pentru a fi redistribuiți fermelor mici și de familie, dar nu va impune Comisia Europeană o sumă la care să fie plafonate subvențiile.

Aproximativ 21 de miliarde de euro va fi bugetul alocat României pentru agricultură, plăți directe fermieri, investiții, pentru perioada 2021-2027.

AJUTOR DE STAT MAJORAT pentru CRESCĂTORII DE BOVINE! Agroinfo 26 iulie 2020

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Crescătorii de bovine din zona montană beneficiază de un ajutor de stat de 40% din valoarea cheltuielilor pentru construirea unui centru de colectare a laptelui și de 50% din valoarea cheltuieilor pentru construirea unui centru de colectare și prelucrare a laptelui, anunță un proiect de ordonanță de urgență care modifică Legea 296/2018 privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, se aprobă Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea centrelor.

BENEFICIARII:

(i) Producători de lapte din zona montană cărora li se aplică prevederile părții a II a, Capitolul 1, Secțiunea – 1.1.1.1 Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020, încadrați în următoarele categorii:- persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;- grupuri de producători înfiinţate conform Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice;- cooperative agricole constituite în baza Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; respectiv cele care desfăşoară, în comun, activităţi agricole și care pot organiza integrarea, în condiţiile legii, a producţiei agricole primare rezultate din exploataţiile membrilor, precum şi utilizarea în comun a utilajelor şiconstrucţiilor care aparţin cooperativelor;persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;- persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi   completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în agricultură şi/sau industrie alimentară;

(ii) Producători agricoli din zona montană cărora li se aplică prevederile părții a II a, Capitolul 1, Secțiunea1.1.1.4 – Ajutoare pentru investiții legate de prelucrarea și comercializarea de produse agricole din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020, încadrați în următoarele categorii:- persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;- grupuri de producători înfiinţate conform Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produseloragricole şi silvice;- cooperative agricole constituite în baza Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; respectiv cele care desfăşoară, în comun, activităţi agricole și care pot organiza integrarea, în condiţiile legii, a producţiei agricole primare rezultate din exploataţiile membrilor, precum şi utilizarea în comun a utilajelor şi construcţiilor care aparţin cooperativelor;- persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;- persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în agricultură şi/sau industrie alimentară;

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT

Se instituie o schemă de finanţare prin care beneficiarii Programului primesc maximum:

a) 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei în vederea realizării de centre de colectare;b) 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei în vederea realizării de centre de prelucrare sau centre de colectare și prelucrare.

În vechea prevedere a Legii 296/2018, beneficiarii primeau doar 40% din valoarea cheltuielilor eligibile, atât pentru centre de colectare, cât și pentru cele de colectare și prelucrare a laptelui. Așadar, ajutorul a fost majorat cu 10% pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare a laptelui.

Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiţia ca ajutorul de stat maximum combinat sănu depăşească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei pentru:

a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de ajutor;b) investiţiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;c) investiții colective – investiţii realizate de către grupurile de producători sau cooperative agricole.

Schema de ajutor de stat se notifică Comisiei Europene în baza articolului 108 (3) din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

În situaţia în care decizia Comisiei Europene conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

Programul se aplică după primirea Deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului și după intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului.

Termenul final până la care se aplică Programul este 31 decembrie 2020 și în cazul prelungirii aplicării Orientărilor Uniunii Europene 2014 – 2020, termenul final este cel prevăzut în Orientările Uniunii Europene. Plățile aferente Programului se acordă până la data de cel târziu 29 decembrie 2023.

În cazul constatării faptului că s-au acordat, în mod nejustificat, sume în cadrul prezentului Program, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia de a notifica beneficiarii cu privire la obligaţia restituirii sumelor acordate la finanţarea Programului şi nejustificate.

În cazul în care beneficiarii nu restituie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sumele notificate în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, acesta emite decizii de recuperare a sumelor de restituit.

Valoarea totală a Programului este de 60 milioane euro echivalent în lei la data accesării Programului și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

AJUTOR DE STAT pentru CRESCĂTORII DE OVINE! Agroinfo 26 iulie 2020

STÂNE MONTANE. Crescătorii de ovine care construiesc o stână montană beneficiază de un ajutor de stat de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției. Ministerul Agriculturii modifică Legea nr. 332/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane printr-un proiect de ordonanță de urgență publicat pe site-ul oficial MADR. Plățile se acordă oierilor până cel târziu la data de 29 decembrie 2023.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, se aprobă Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane de către crescătorii de animale din zona montană.

BENEFICIARII:

(i) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016,(ii) grupuri de producători înfiinţate conform Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice,(iii) cooperative agricole constituite în baza Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; respectiv cele care desfăşoară, în comun, activităţi agricole și care pot organiza integrarea, în condiţiile legii, a producţiei agricole primare rezultate din exploataţiile membrilor, precum şi utilizarea în comun a utilajelor şi construcţiilor care aparţin cooperativelor persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare,(iv) persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare,(v) persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în agricultură şi/sau industrie alimentară;

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT

Se instituie o schemă de finanţare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei în vederea realizării de stâne montane.

În vechea prevedere a Legii 332/2018, beneficiarii ajutorului primeau 40% din valoarea cheltuielilor eligibile, așadar, ajutorul este majorat prin proiectul de ordonanță de Guvern.

Prin Program un beneficiar poate accesa finanțarea o singură dată.

Stânele montane înfiinţate în cadrul acestui program pot asigura prestări de servicii şi altor beneficiari, pe bază de contract de prestări servicii.

Schema de ajutor de stat se notifică Comisiei Europene în baza articolului 108 (3) din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

În situaţia în care decizia Comisiei Europene conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător

Programul se aplică după primirea Deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului și după intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului.

Termenul final până la care se aplică Programul este 31 decembrie 2020 și în cazul prelungirii aplicării Orientărilor Uniunii Europene 2014 – 2020, termenul final este cel prevăzut în Orientările Uniunii Europene. Plățile aferente Programului se acordă până cel târziu la data de 29 decembrie 2023.

În cazul constatării faptului că s-au acordat, în mod nejustificat, sume în cadrul prezentului Program, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia de a notifica beneficiarii cu privire la obligaţia restituirii sumelor acordate la finanţarea Programului şi nejustificate.

În cazul în care beneficiarii nu restituie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sumele notificate în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, acesta emite decizii de recuperare a sumelor de restituit.

Valoarea totală a Programului este de 7 milioane euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

GUVERNUL A SUPLIMENTAT BUGETUL pentru PLATA SUBVENȚIEI APIA! Agroinfo26 iulie 2020

OFICIAL. Guvernul a adoptat o hotărâre, în ședința de săptămâna trecută, prin care a suplimentat cu peste 100 de milioane de lei bugetul pentru plata ajutorului de stat la motorina folosită în agricultură, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii, transmis pentru AGROINFO.

În ședința Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

În acest fel, pentru continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020, la suma de 528.000,00 mii lei, se adaugă încă 101.908,00 mii lei, fonduri necesare plății ajutorului de  stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezultând o valoare de 629.908,00 mii lei.

Totodată, pentru a se asigura că majorarea propusă se încadrează în valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modifică corespunzător prevederile alin. (1) al art. 10 din același act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, până la valoarea totală maximă de 3.435.945,25 mii lei.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020, prevăzută în prezentul proiect de act normativ, se asigură în limita prevederilor bugetare  aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană.

Subvenții APIA – controale 2020: Ce verifică inspectorii pe fiecare schemă de plată la hectar! Roxana Dobre Roxana Dobre - 27 iulie 2020 APIA pregătește controalele pentru subvenții! Director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a arătat în cadrul unui interviu acordat televiziunii de stat că anul acesta verificările se vor realiza cu precădere prin teledetecție iar controalele în teren vor fi în numpr foarte mic dacă nu chiar deloc. Mai mult, și procentul de fermieri controlați a scăzut de la minim 5 la sută la 3 la sută.Adrian Pintea a declarat că verificările efectuate prin imagini satelitare măsoară si verifică aceleași elemente ca și verificările fizice, care se fac în teren. În principiu, controalele vor acoperi toate parcelele agricole pentru care a fost depusă o cerere, pentru stabilirea conformității cu criteriile de eligibilitate, angajamente și alte obligații Este important să se localizeze toate parcelele declarate, inclusiv cele pentru care nu se solicită niciun ajutor, pentru a verifica cerințele de ecocondiţionalitate.”Anul acesta controalele se vor axa mai mult pe teledetecție, imagini satelitare, după finalizarea tuturor controalele adică termenul limită este 31 august vom începe pregătirile pentru avansul aferent anului 2020. Acesta va fi plătit începând cu 16 octombrie, dacă nu va exista niciun fel de derogare de la Comisia Europeană adică să fie plătit mai repede. Începând cu data de 2 decembrie vor începe plățile finale aferente anului acesta de cerere”, a explicat Adrian Pintea în cadrul unui interviu acordat emisiunii ”Viața Satului”.Acesta a arătat că verificările prin teledetecție se realizează prin imagini satelitare care arată cultura declarată printr-un spectru de culori și se poate măsura parcela înregistrată pentru subvenții. ”Pentru a evita apropierea fizică, în contextul pandemiei de COVID-19, s-a acceptat ca marea parte a eșantionului, poate chiar tot, să fie prin teledetecție”, a mai completat șeful APIA.Ce elemente sunt verificateÎn vederea verificării beneficiarilor care sunt excluși de la cerințele de ecologizare, controlul trebuie sa determine toate suprafețele utilizate de fermier pentru a verifica dacă acesta respectă cerințele privind practicile agricole benefice pentru climă și mediu. În cazul verificării măsurilor de dezvoltare rurală pe suprafaţă, controalele trebuie să acopere toate parcelele angajate, precum și toate criteriile de eligibilitate, angajamentele și obligațiile beneficiarului, atât la nivel de parcelă cât și la nivel de exploatație.Verificarea pe teren se realizează pe toate parcelele care fac obiectul controlului pe teren, în funcție de scopul de control: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – se măsoară/verifică toate parcelele solicitate la plata de către fermier, se constată cultura pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de ecocondiţionalitate identificate pe teren; Plata redistributivă (RED)- se măsoară/verifică toate parcelele solicitate la plată de către fermier, se constată cultura existentă pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren; Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (G): Diversificarea culturilor- se măsoară/verifică şi se calculează condiţia de diversificare prin măsurarea tuturor parcelelor cu TA, şi a culturilor pe genuri dintr-o parcelă şi calcularea ponderii acestora; se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren; Menţinerea pajiștilor permanente existente- se măsoară/verifică toate parcelele solicitate la plata de către fermier, se constată cultura pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de ecocondiţionalitate identificate pe teren; Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă – se identifică elementele ZIE declarate de fermier sau identificate în timpul controlului pe teren,, se măsoară şi se calculează îndeplinirea condiţiei de ZIE; se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren; Plata pentru tinerii fermieri (TF) – se măsoară/verifică toate parcelele solicitate la plată de către fermier, se constată cultura existentă pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren; se completează chestionarul din raportul de control. Schema de sprijin cuplat (SC1,2,…18)– Se măsoară/verifică toate parcelele pentru care fermierul a solicitat plată pentru sprijinul cuplat selectat, se constată cultura existentă pe aceste parcele,se măsoară cultura pentru care s-a solicitat sprijinul cuplat, şi se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren. În cazul în care fermierul a solicitat sprijinul cuplat pe o cultură care face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat va fi masurată şi confirmată, în funcţie de toleranţa aplicată (trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG 3/2015)). Schema simplificată pentru micii fermieri – se măsoară/verifică toate parcelele solicitate la plată de către fermier, se constată cultura existentă pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate identificate pe teren;Verificări pentru plățile compensatorii Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice – se măsoară/verifică toate parcelele, declarate de fermier în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice, se constată cultura pe aceste parcele şi se înregistrează neconformităţile privind normele de ecocondiţionalitate identificate pe teren; Măsura 10 – Agro-mediu şi climă- se măsoară/verifică toate parcelele cu angajament şi se verifică: · să menţină angajamentul pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnării acestuia, · să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole aflate sub angajamentangajamen,prin completarea caietului de agromediu, · să respecte cerințele de bază relevante pachetelor pentru care se aplică, stabilite pentru fiecare angajament prin fișele tehnice ale măsurilor, pe parcelele agricole angajate, · să respecte cerințele specifice aferente angajamentului asumat. Măsura 11 – Agricultura ecologică-se măsoară/verifică toate parcelele cu angajament şi se verifică: · să menţină angajamentul pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnării acestuia, · să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole aflate sub angajament, prin completarea caietului de agricultură ecologică · să respecte cerințele de bază relevante pachetelor pentru care aplică stabilite pentru fiecare angajament prin fișele tehnice ale măsurilor, pe parcelele agricole angajate, · să respecte cerințele specifice aferente angajamentului asumat.

Oierii cer din nou DEMISIA sefului ANZ! “Ne vom adresa Comisiei Europene” 27 iulie 2020 Fermierii din sectorul zootehnic continuă presiunile pentru demiterea șefului Agenției Națională pentru Zootehnie, Vaida Bela. Într-o nouă adresă trimisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, oierii, precum și alți crescători de animale amenință cu sistarea oricărui dialog cu instituția până la rezolvarea problemei. De asemenea, oierii spun că se vor adresa direct Comisiei Europene, dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite de MADR.

”Asociațiile Crescătorilor de Ovine, Caprine și Taurine, organizații conducătoare a programelor de ameliorare și deținătoare a Cărților de Rasă, revin cu solicitarea adresată domniilor voastre în vederea soluționării situației de criză în care se află sectorul zootehnic, situație creată de Directorul General ANZ București.

Discuțiile avute online între responsabilii asociațiilor din zootehnie, se deduce foarte clar starea tensionată la nivel național, acest aspect se datorează prin amânarea solicitării asociațiilor către MADR, totodată, dezamorsarea crizei generată de d-l Bela Vaida, criză amplificată și în rândul salariaților din ANZ (vă rugăm să ascultați și poziția angajaților din rețeaua ANZ).

Prin urmare, solicităm public punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, totodată vă înștiințăm prin prezența, înghețarea tuturor dezbaterilor cu MADR, până la soluționarea cauzei.

Politicile agricole în sectorul zootehnic privind performanța, bunăstarea și trasabilitatea produselor derivate din creșterea animalelor, nu vor fi asumate de către asociațiile/societățile de ameliorare… se va derula așa cum doriți, asumându-vă inclusiv pe plan European.

Ne rezervăm dreptul de a face demersuri către DG-AGRI, prin europarlamentarii din România cu privire la starea de criză existentă. Așteptăm cu interes poziția publică a MADR”, se arată în adresa semnată de responsabilul desemnat de asociații, dr. ing. Ionică Nechifor.

De altfel, oierii și liderii din zootehnie au dialogat direct cu șeful ANZ, în urmă cu aproximativ două spătămâni, în direct la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”. Atunci, Ionică Nechifor, Nicolae Cioranu (Romovis) și Dumitru Grigorean (ACBCR), și-au spus nemulțumirile și i-au cerut demisia lui Bela Vaida. Acesta, însă, a declarat că nu are pentru ce să își prezinte demisia.

”În momentul de față nu cred că este nevoie de așa ceva. Decizia este la domnul ministru, dar eu nu am pentru ce să îmi dau demisia, nu am motive în momentul de față. Eu sunt ferm convins că ceea ce facem este înspre binele fermierilor, al societăților de ameliorare. Toată treaba este să comunicăm mai bine și să discutăm chestii serioase și profesionale. Dacă venim cu confuzii și cu aprecieri fără să cunoști un om… De exemplu, domnul Grigorean m-a făcut președinte de CAP… În variantele astea nu am de ce să-mi dau demisia”, a subliniat atunci Bela Vaida.

MADR: Fermierii vor fi despagubiti, chiar daca legea este anticonstitutionala Agroromania.ro 27 Iul. 2020 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) anunta ca fermierii vor fi despagubiti cu siguranta, chiar daca legea care-i priveste este anticonstitutionala.

Reprezentantii Ministerul Agriculturii anunta ca producatorii agricoli ale caror culturi infiintate in toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologica manifestata in anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despagubiri.

 Proiectul de Ordonanta de urgenta elaborat de MADR cuprinde dispozitii referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementarilor in vigoare. Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020, prin rectificare bugetara. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeana, iar in prezent parcurge etapele de avizare interministeriala.

 Dupa expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat si primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordarii ajutorului de stat, se efectueaza autorizarea la plata a beneficiarilor si se poate constitui obligatia de plata a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.

Ca urmare a declararii neconstitutionale a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptata de Parlamentul Romaniei, s-au vehiculat in spatiul public informatii potrivit carora nu mai exista cadrul legal pentru acordarea de despagubiri.

 Reprezentantii Ministerul Agriculturii sutin ca aceste informatii vehiculate in spatiul public sunt false si, totodata, informeaza asupra faptului ca a initiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectati de seceta sa primeasca despagubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca acestia sa dispuna de resursele financiare pentru finantarea lucrarilor agricole viitoare.

 Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile, initiata de Parlamentul Romaniei, constituie un demers independent de actiunile intreprinse de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si nu influenteaza sub nici o forma acordarea de despagubiri fermierilor ale caror culturi infiintate in toamna anului 2019 au fost afectate de seceta.

In ziua de 14 iulie 2020, Plenul Curtii Constitutionale, in cadrul controlului anterior promulgarii, a luat in dezbatere Obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile, obiectie formulata de Guvernul Romaniei.

 In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstitutionala.

DATE APIA: A SCĂZUT LA JUMĂTATE NUMĂRUL FERMELOR NOU ÎNFIINȚATE! Agroinfo 27 iulie 2020 – DOCUMENT MADR. Numărul fermelor noi, înregistrate pentru prima oară la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-a înjumătățit în ultimii 4 ani. Până-n anul 2015, din 2007 de la aderarea României la UE, în fiecare an, 80.000 de noi ferme solicitau la APIA plățile directe. Între anii 2016-2019, numărul fermelor noi a scăzut la jumătate, ajungând la 45.000 de noi ferme/an, susține un document al Ministerului Agriculturii care analizează situația din agricultură.

Porivit documentului MADR, în anul 2007 odată cu aderarea României la UE şi demararea plăţilor directe, în cadrul primei campanii de depunere cereri de plată s-a înregistrat un număr de 1.166.123 ferme noi cu o suprafaţă de 8.753.308 ha.

În următoarele campanii de depunere a cererii de plată, respectiv în perioada 2008-2015, numărul de noi ferme care au solicitat plăţi directe a cunoscut oscilaţii mici, situându-se în jurul valorii de aproximativ 80.000 noi ferme/an, în timp ce în ultimele 4 campanii (2016-2019) numărul de noi ferme a cunoscut o scădere semnificativă, la aproximativ 45.000 de noi ferme/an. În anul 2019, 38.001 de fermieri noi au depus la APIA, pentru prima oară, cererea unică pentru plata subvențiilor agricole.

În ceea ce privește suprafața nou solicitată la plată, după ce în prima campanie de depunere cereri de plată (2007) la APIA, a existat un total de 8.753.308 ha, în campaniile ce au urmat, suprafața nou solicitată la plată a cunoscut un trend descendent, ajungând în anul 2019 la un total de 281.199 ha față de 788.825,49 hectare în 2011.

 

AFIR si FINANTARIORDIN: Se modifică tarifele pentru CADASTRU în toată țara! Roxana Dobre Roxana Dobre - 26 iulie 2020 Se modifică tarifele pentru cadastru! Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a lansat în dezbatere publică un proiect pentru modificarea Ordinului nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi institutiile subordonate. Ordinul nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituțiile sale subordonate, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 10 ianuarie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:După alin. (4) al art. 4 se introduc alin. (41) și (42) cu următorul conținut:(41) În situația în care cererea nu se soluționează în termenul de urgență, documentele emise ca urmare a soluționării cererii se vor elibera la împlinirea termenului de soluționare în regim normal, caz în care tariful de urgență se restituie solicitantului.(42) În situația în care cererea nu se soluționează în termenul de urgență, documentele emise ca urmare a soluționării cererii se vor elibera anterior împlinirii termenului în regim normal numai dacă deponentul/solicitantul va completa o declarație pe propria răspundere prin care renunță la restituirea tarifului de urgență.Alin. (1), litera b) a art. 8 se completează și va avea următorul conținut: serviciile prevăzute la cap. 1 şi 2 din anexă, solicitate atât în regim normal, cât şi în regim de urgenţă de către autorităţile şi instituţiile din administraţia publică centrală şi locală, cu privire la imobilele aflate în patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Intabularea dreptului de administrare sau de folosinţă cu titlu gratuit este scutită de tarif, atât în regim normal, cât şi în regim de urgenţă. Intabularea dreptului de concesiune se tarifează cu un tarif fix de 120 lei, indiferent de calitatea deponentului cererii sau a titularului dreptului.Nota de subsol 6) se completează și va avea următorul conținut: Se aplică indiferent de numărul de acte anexate cererii şi de data emiterii acestora. În cazul în care concomitent serviciului de primă înregistrare se solicită și efectuarea altor operațiuni, tariful se calculează în mod distinct, pentru fiecare operațiune solicitată.Nota de subsol 8) se modifică și va avea următorul conținut: Tariful se calculează prin raportare la valoarea din act, dar nu mai puţin de 60 lei pentru fiecare imobil; dacă valoarea din act nu este disponibilă sau este mai mică decât valoarea de circulaţie a bunurilor imobile stabilită prin studiul de piaţă realizat de camerele notarilor publici, procentul se aplică la aceasta din urmă. Dacă valoarea nu poate fi determinată, tariful minim este de 60 lei pentru fiecare imobil. În cazul în care nu există elemente de identificare în act sau în alte acte anexate cererii, din care să reiasă încadrarea în subzona de calcul conform studiului de piaţă, tariful se calculează la valoarea maximală a zonei în care se încadrează imobilul.Tariful se calculează în mod similar şi pentru înscrierea provizorie a drepturilor reale. Pentru justificarea înscrierii provizorii se va percepe un tarif fix de 60 lei. Tariful se calculează în mod similar în cazul intabulării dreptului de proprietate ca urmare a reorganizării persoanei juridice.La intabularea sau înscrierea provizorie a dezmembrămintelor dreptului de proprietate tariful se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. La transmiterea nudei proprietăţi, tariful se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. În ambele situaţii tariful minim nu poate fi mai mic de 60 lei pentru fiecare imobil.Când printr-o singură cerere se solicită furnizarea mai multor servicii diferite, tariful se datorează pentru fiecare serviciu solicitat. Dacă în actul juridic întocmit pentru mai multe imobile se menţionează valoarea totală a acestora, procentul se aplică la valoarea totală din act, indiferent de numărul imobilelor.Anexa la ordin se completează după cum urmează: ALTELE Noua Lege a Camerelor agricole a fost adoptată de membrii Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților. Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă la votul final și există toate șansele ca ea să devină lege înainte de finele anului, putând fi prinsă, astfel, și în bugetul pentru anul viitor. Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PLx 183/2020) a fost votat astăzi, luni -27 iulie, în unanimitate de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, din Camera Deputaților. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei, cel care a făcut făcut publică trecerea proiectului, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, în care mulțumește atât decidenților cât și tuturor fermierilor.”Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a votat, în unanimitate, Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PLx 183/2020), al cărui inițiator sunt. Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor deputați, fermierilor şi reprezentanților organizațiilor şi asociațiilor de profil care s-au implicat activ în procesul de elaborare a prezentei legi, prin care am convingerea că se va realiza un proces de descentralizare şi profesionalizare a activităților din domeniu”, scrie deputatul PSD Alexandru Stănescu. Motivele care susțin proiectul legislativ au fost menționate de deputatul Alexandru Stănescu, la inițierea proiectului, anul trecut.”Legea nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură de dezvoltare rurală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin implementare s-a demonstrat că nu răspunde cerințelor de descentralizare, profesionalizare și autonomie a activităților din domeniu, neproducând până în acest moment efecte juridice. S-au constatat, în ultima perioadă, disfuncționalități privind organizarea și desfășurarea efectivă a proceselor și etapelor premergătoare înființării camerelor agricole la nivel județean. De asemenea, prin legislația existentă nu s-au putut asigura sursele financiare necesare primelor alegeri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În prezent, prin legea sus menționată, atribuțiile camerelor agricole nu sunt corelate cu atribuțiile ce decurg din statutul de instituție privată de interes public și cu prevederile din legislația Uniunii Europene în domeniu”, a precizat Stănescu.”Proiectul de lege, anexat, asigură cadrul necesar și suficient organizării și desfășurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole și constituirii camerelor agricole la nivel județean și național”, se arată în expunerea de motive formulată de deputatul PSD, Alexandru Stănescu.Despre scopul înființării camerelor agricole a scris anterior și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, la momentul depunerii proiectului, în decembrie 2019 (CITIȚI ȘI: Fermierii vor avea Camere Agricole! Proiectul de lege a fost depus astăzi în Parlament!)Rezervele Statului au dat drumul la achiziții masive 24 iulie 2020 Mihai Soare Actualitate Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritoriala 515 Bucuresti a pus în SICAP un contract pentru o achiziție de 30 de milioane de lei de alimente de strictă necesitate: diverse conserve, ulei, orez, mălai, făină, paste, zahăr, apă.

“Contract de furnizare brânză topită, cașcaval, lapte praf, conserve din carne cu legume (tocană), conserve din carne cu legume (ciorbă), conserve din legume (tocană), conserve din carne de porc în suc propriu, conserve din pateu de ficat, făină albă de grâu, mălai superior, paste făinoase, ulei rafinat din floarea soarelui, zahăr tos, apă minerală naturală, necarbogazoasă (plată), orez”, este descrierea licitației.

Desfacerea ofertelor se va face în 24 august.

80% din punctajul acordat ofertelor va fi pentru componenta financiară, 20% pentru conținutul cât mai mic de substanțe grase.

Blestemul pământului: Încă un episod din seria "teren de vânzare" Nicoleta Dragomir 27 iulie 2020

Recent adoptata lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole din extravilan a stârnit deja multe controverse.

Pământul românesc. Câte patimi stârneşte şi câţi iubitori de glie se adună să-i ridice osanale şi să-i închine legi care să-l înţelenească bine în hotarele patriei! În realitate, după cei 13 ani scurşi de la aderarea ţării noastre la UE încă nu avem o lege unitară, cu prevederi clare care să stabilească cine şi cât pământ poate să vândă, cine şi cât poate să cumpere şi, mai ales, destinaţia terenurilor agricole care fac obiectul tranzacţiilor de tot felul.Care mai de care, politicieni, naţionalişti, iubitori de ţară, reprezentanţi ai agricultorilor şi speculanţi de terenuri au făcut din pământul românesc ba slogan de campanie electorală, ba motiv de dispută publică, ba sursă aproape inepuizabilă şi îndoielnică, după lege, de venituri şi subvenţii.

Ne vindem ţara la metru cub!

"Ne fuge pământul de sub picioare", "Cărăm pământul cu roaba peste hotare", "Ne vindem ţărişoara bucată cu bucată"... vă sună cunoscut? Ia să vedem. Cine vinde? În primul rând, românul frate cu codrul. Poate că au existat cazuri, şi nu ştim noi, când oamenii pur şi simplu au fost presaţi, sub diverse forme, să-şi vândă terenurile. Şi, nu mai departe, să ne gândim că mulţi de-ai noştri o fac fie din motive strict economice, pământul fiind unica sursă de venit, fie că nu mai pot să-l lucreze şi decât să îl lase pârloagă, mai bine să îl muncească cine şi cum poate. Să scoată ceva din el.Cine cumpără? După cum aminteam, în lipsa unor reglementări clare, oricine doreşte. Deşi avea posibilitatea şi reglementările europene sunt foarte clare în acest sens, România nu a notificat niciodată Bruxelles-ul cu privire la condiţionarea vânzării terenurilor către străini. Asta ca să lase tonul mai jos cei care arată acuzator cu degetul către UE când vine vorba de vânzarea terenurilor noastre. Problemele sunt interne şi atât.Exportăm subvenţii şi materie primă la greu şi, din păcate, nu o mai facem pe uşa din dos, ci la vedere. De ce? Pentru că vidul legislativ din România permite asta oricui şi în orice moment, fără riscuri prea mari de a răspunde în faţa vreunei autorităţi!

Reţeta eşecului, în 3 paşi

1. Fermierii români nu au bani pentru a investi în teren, faţă de străinii care vin cu bugete impresionante şi credite foarte avantajoase din ţările lor de origine.

2. Pe piaţa românească reglementarea preţurilor privind vânzarea - cumpărarea de terenuri agricole face echipă bună cu intabularea terenurilor, cu arendarea, comasarea, scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scopuri imobiliare. O echipă vai de capul ei, nelegiferată şi mai mereu perdantă.

3. Implicarea celor direct vizaţi lasă şi ea de dorit. E drept, asociaţiile profesionale ale agricultorilor mai sunt chemate, sporadic, la consultări guvernamentale pentru descoperirea formulei magice care să aducă lumină şi clarificări normative privind vânzarea terenurilor. Iar noi, presa de specialitate, anunţăm de fiecare dată, cu titlu mare şi cu speranţa că, în sfârşit, s-a reglementat problema pământului: Vot final! Se schimbă legea terenurilor. Cine va putea cumpăra teren agricol în România!

Şi, uite-aşa, mai trece un an. Şi încă o lege cu prea multe scăpări şi interpretări. Şi iar se aude vocea mulţimii care se opune vânzării de teren agricol către străini. Uneori mai răguşită, obosită de atâtea repetiţii. Însă dacă sunt în joc beneficiile electorale ale unora, mulţimea cu siguranţă va fi susţinută. Se întâmplă acum!

Vot final şi nu prea?!

Şi spunem, din nou. În sfârşit s-a modificat legea! Dar nici bine nu a apărut proiectul legislativ, că a şi fost contestat. Scos probabil de la sertar, chipurile la cererea publicului, susţinut de opoziţie şi trimis la Curtea Constituţională de PNL şi USR, actul normativ atârnă undeva între decizii şi controverse, spre iritarea maximă şi îndreptăţită a fermierilor români. Totuşi, până când?! Vă puteţi pune de acord, o dată pentru totdeauna, asupra unor reglementări de care România şi agricultura au atât de multă nevoie?

Poziţia Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare

"România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind ţara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidenţiat în studiul «Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE», realizat de Direcţia Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislaţie specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autorităţile din România, în funcţie de atribuţiile pe care le au, inclusiv către Preşedintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea şi promulgarea legislaţiei privind înstrăinarea terenurilor. Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea şi curajul să-şi asume proiecte legislative, acte şi proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini şi să încadreze terenul la bun de patrimoniu naţional.

Fermierii români sunt profund nemulţumiţi şi dezamăgiţi de instituţiile statului (Parlament, Guvern, Preşedinţie) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de faţă din lipsa unor reguli clare şi a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piaţă funciară echilibrată şi care să asigure elemente juridice de protecţie a patrimoniului funciar naţional", se arată într-un comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (ProAgro, UNCSV, APPR).Alianţa agricultorilor contestă decizia PNL şi USR de a trimite la Curtea Constituţională noul proiect legislativ de modificare a Legii nr. 17/2014.

NU AMÂNAŢI ADOPTAREA LEGII!"Aşa cum o evidenţiază şi Pactul Ecologic European şi recentele strategii ale Comisiei Europene, degradarea biodiversităţii, schimbările climatice şi o serie de tendinţe la nivel global necesită o grijă suplimentară în gestionarea terenurilor agricole, sens în care Comisia Europeană propune şi reducerea suprafeţei cultivate cu 10% (până în 2030) în scopul creşterii biodiversităţii. Totodată, a fost confirmată recent, odată cu criza Covid-19, necesitatea unor abordări care să întărească profesionalismul din sectorul agricol şi să faciliteze prezervarea unui fond funciar suficient pentru siguranţa şi calitatea hranei populaţiei. Având în vedere că adoptarea cadrului legislativ necesită un interval de timp îndelungat şi întrucât orice act normativ este susceptibil de îmbunătăţire, considerăm că aspecte ridicate în spaţiul public în ultimele zile (imediat după ce pe 3 iunie a fost votat pe de Camera Deputaţilor – n.r.) pot fi analizate în detaliu cu grupuri de lucru de specialişti şi avute în vedere, eventual, ulterior la adoptarea actelor normative secundare, fără întârzierea aplicării actului normativ în ansamblul său".Florian Ciolacu, Director executivClubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR

Revista Ferma a reflectat în paginile ei modificările şi completările aduse Legii nr. 17/2014. Urmăreşte AICI toate articolele publicate de Revista Ferma pe acest subiect.

VA URMA... un articol de NICOLETA DRAGOMIR

lantulalimentar 2020-07-26

1. Faptul că o concesiune a statului român a fost preluată de un concesionar străin de la un concesionar român, nu înseamnă că statul român a pierdut acel teren, că terenul respectiv a încetat să mai fie românesc. Statul român are în proprietate aprox. 300.000 de ha, din care o parte este concesionată unor investitori străini. Nu asta ar fi prima problemă, ci faptul că redevența a rămas mică, în comparație cu redevența dintre alte părți contractuale, dar de acest lucru profită și concesionarii români. Ba mai mult, redevența mică a fost fixată pentru concesionarii români, iar cei din afara țării profită și ei. Aici e vina statului român, că nu saltă redevențele.

2. Există un studiu al Transnational Institut, publicat în 2015, care susține că ”până la 10 %” din terenul agricol al României este în posesia unor cetățeni din UE, iar între ”20-30%” în posesia unor cetățeni din afara UE, dar autorii recunosc că nu există o bază de date actualizată despre tranzacții. Aceste procente au fost adunate în țară și rezultatul propagat a fost că ”40%” din pământul strămoșesc a ajuns al străinilor. E unul dintre fakeurile cele mai răspândite. Autorii studiului precizează că este vorba de posesie, în mare parte, nu de proprietate. Prin posesie, pământul nu este înstrăinat. Este vorba de terenuri în arendă, în chirie, în concesiune. Sunt terenuri pentru care investitorul plătește taxe și impozite statului român. Plătește cele cuvenite proprietarului român. E o relație contractuală la mijloc. Nu este un rapt!

3. În expunerea de motive a noiii legi a terenurilor agricole, este menționat că între 2014 ( atunci a fost emisă legea 17/2014 ) și primul trimestru al anului 2017, volumul tranzacțiilor cu terenuri în Romînia a însumat aprox. 450.000 de ha. Suprafața agricolă totală a României e pe undeva la 12.500.000 de ha. Cât reprezintă aceste tranzacții? Aprox. 4 %! Aici intră și tranzacțiile între cetățeni români. Procentul terenurilor cumpărate de cetățeni din afara țării e sub 1% din volumul acestor tranzacții! Consultați siteurile direcțiilor agricole județene, să vedeți că majoritatea covârșitoare a tranzacțiilor se desfășoară între cetățeni români.

4. Autorii studiului menționat mai sus ( studiul a fost comandat de Parlamentul European ) au propus înființarea unor observatoare ale pieței funciare. A înființat statul român un astfel de observator? NU! Informația există la notariate, la primării, folosindu-se câteva pîrghii legale, pot fi colectate aceste date și centralizate și făcute publice pe o platformă. Dar politicienii și prietenii lor din mediul de afaceri nu au interes pentru transparență.

5. În lipsa transparenței, înflorește propaganda. Acest mare fake al înstrăinării masive a pământului românesc este rostogolit mereu în presă, pe facebook, în absența unor date reale și cu cu confuzie uriașă de termeni. A deține în arendă nu însemană a fi proprietar!

6. Prezența investitorilor din alte state, cu precădere din UE, i-a iritat pe marii fermieri români care s-au văzut concurați, dar pentru micii proprietari agricoli români a fost bună: au primit arendă mai mare și au vândut mai scump bucățica de teren, atunci când un proprietar din afară a vrut să o cumpere.

7. Ar fi un semnal de alarmă, dacă 30-40% din terenurile agricole ale țării ar fi CUMPĂRATE de străini, dar nu sunt. Să mai precizăm numai atât: comportamentul economic al fermierului român este același cu al fermierului străin: exportă recolta. Unele diferențe există totuși: străinii, mai ales cei din vest, sunt mai chibzuiți și lipsiți de opulență. Pe când ai noștri își schimbă cam des mașinile de lux.

Ţărişoara şi răţişoara în Epoca Verde Dumitru Nedelcu 27 iulie 2020 Cum au reacţionat autorităţile noastre la planurile Comisiei Europene privind Strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate”, piloni ai Acordului Verde?

Strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate” presupun atingerea unor obiective care implică semnificativ activitatea agricolă din cadrul Uniunii Europene. Aţi citit deja în paginile revistei Ferma despre intenţiile forului european de a reduce cu 50% utilizarea pesticidelor, cu 20% a fertilizanţilor şi cu cel puţin 10% a suprafeţei agricole, prin acoperire cu caracteristici de peisaj de înaltă diversitate. Aţi aflat, desigur, că, totodată, a fost plănuită creşterea suprafeţei agricole cultivate ecologic cu 25%. Aceste măsuri urmează să fie aplicate de toate statele membre, deci şi de România. Cum au reacţionat autorităţile noastre la planurile Comisiei Europene? Dar asociaţiile a căror activitate are legătură directă cu producţia şi comerţul de pesticide?

Oros le-a spus-o verde-n faţă

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a propus efectuarea unor ”analize aprofundate de impact şi soluţii alternative pentru fermieri”, avertizând că atingerea ţintelor din cadrul celor două strategii va duce la ”reducerea producţiei europene de produse agro-alimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respectă nici pe departe aceleaşi standarde şi cerinţe”. Ministrul s-a referit, desigur, la produsele agro-alimentare ajunse pe piaţa comunitară din afara Uniunii Europene. Aceste declaraţii au fost făcute nu în faţa jurnaliştilor sau la vreo întâlnire prin ţară cu fermierii, ci în cadrul unei videoconferinţe informale a consiliului AgriFish, organizată de preşedinţia croată a Consiliului UE la începutul lunii iunie. Prin urmare, mesajul a fost transmis direct la Bruxelles.

Realităţi specifice

Atingerea obiectivelor cuprinse în cele două strategii componente ale Acordului Verde presupune o remodelare a Politicii Agricole Comune, care va intra într-un nou ciclu de şapte ani, în 2021. Statele membre sunt chemate să elaboreze o strategie naţională în baza căreia vor primi fondurile europene, un criteriu major fiind chiar respectarea noilor exigenţe privind protejarea mediului natural. Ministrul Oros a invocat existenţa unui ”cadru flexibil, adaptat nevoilor şi realităţilor specifice din fiecare stat membru, astfel încât fondurile alocate prin PAC să îşi dovedească eficacitatea”. Mai neaoş spus: ”staţi, fraţilor, nu săriţi aşa otova cu strategiile pe capul nostru, suntem şi noi într-un anumit fel, trebuie să ţinem cont de asta!” Desigur, mesajul de acest tip nu e nou la Bucureşti: încă de la aderare, din 2007, când a fost vorba să respectăm regulile europene, am tot invocat ”realităţile specifice”, ca să mai lase şi funcţionarii europeni de la ei. Și mai lasă, fiindcă nu degeaba conceptul de ”flexibilitate” face o carieră frumoasă la Bruxelles.

AIPROM a reacţionat prompt

Flexibilitate există, însă, mai mult în domeniul politicii agricole. Când e vorba de utilizarea pesticidelor, nu mai e loc pentru flexibilitate. Tendinţa e clară: reducera masivă, iată, cu 50%, a acestora. Unele substanţe active au fost deja eliminate din piaţă, fiindcă nu au mai fost reautorizate. De aceea, reacţia Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România a fost promptă şi pe alocuri critică faţă de cele două strategii. Cu o lună în urmă, AIPROM a trimis presei un comunicat amplu numit explicit ”Cum priveşte Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România strategiile De la fermă la consumator şi pentru Biodiversitate 2030.

Concurenţă inegală cu producătorii de peste Ocean

O reducere cu 50% a utilizării pesticidelor nu este un obiectiv realist şi nu va avea efectul dorit de a crea un model de producţie alimentară mai durabil în Europa”, consideră asociaţia, convinsă că acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părţi ale lumii, ci ”va crea sincope în procesul de producţie, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populaţiei europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziţie o diversitate de soluţii, plecând de la produsele de protecţie convenţionale şi până la tehnicile genetice noi precum CRISPR CAS9”.

Ce anume conferă ţării noastre un statut special?

AIPROM cheamă la luptă reprezentanţii politici şi experţii participanţi în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene pentru a apăra statutul special al României.De pildă, Tanymecus Dilaticollis, pe româneşte raţişoara porumbului, un dăunător polifag răspândit mai mult pe ogoarele noastre şi mai puţin sau chiar deloc în partea de vest a Europei. ”Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânţă cu insecticide neonicotinoide şi în anul 2021, România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător”, avertizează asociaţia, care spre finalul documentului lansează critici la adresa Comisiei Europene că ”nu a acordat importanţa cuvenită evaluării efectelor resimţite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri”. Vom vedea, nu peste mult timp, cum se vor aşeza lucrurile cu adevărat. Comisia a avertizat deja că nerespectarea regulilor va atrage suspendarea fondurilor europene. Rămâne de văzut ce reguli vor fi fixate până la urmă. Negocierile continuă.

CE LOC OCUPĂ ROMÂNIA LA CONSUMUL DE PESTICIDE?

AIPROM semnalează că de fapt consumul de pesticide în România nici nu ar fi la cote înalte: ”România consumă circa 700 gr/ha de substanţă activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha”. Stabilirea unor ţinte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecţie a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile şi dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creşterea preţului produselor agricole şi fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Click AICI şi vezi pe ce loc ne situăm în clasamentul european privind consumul de pesticide!

un articol de DUMITRU NEDELCU mai multe pe această temăwww.revista-ferma.ro

PRODUCŢIE AGRICOLĂ ÎN SCĂDERE UŞOARĂINS infirmă previziunile lui Daea O.D. Ziarul BURSA 27 iulie

Previziunile fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, pentru anul 2019 sunt infirmate acum de datele oficiale.

Valoarea producţiei ramurii agricole a scăzut anul trecut cu 3,8% faţă de anul precedent, la 89,997 miliarde lei, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia vegetală a scăzut în 2019 cu 5,6%, la 62,96 miliarde lei, producţia animală a scăzut cu 0,7%, la 25,23 miliarde lei, în timp ce serviciile agricole au crescut cu 29,8%, la 1,79 miliarde lei.

"În anul 2019, valoarea producţiei ramurii agricole a scăzut cu 3,8% comparativ cu anul precedent. Producţia vegetală a scăzut cu 5,6%, producţia animală a scăzut cu 0,7%, în timp ce serviciile agricole au crescut cu 29,8%", arată datele INS.

În anul 2019, structura valorii producţiei nu a prezentat modificări semnificative în comparaţie cu anul precedent, precizează INS. Ponderea producţiei vegetale a fost de 70%, ponderea producţiei animale de 28%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 2%.

Structura valorii producţiei vegetale în anul 2019, pe principalele grupe de culturi, prezintă următoarele diferenţe faţă de anul precedent: creşteri ale ponderilor valorii producţiilor au fost înregistrate la: cartofi (+1,9 puncte procentuale), plantede nutreţ (+0,3 puncte procentuale) şi legume, inclusiv pepeni (+0,3 puncte procentuale); scăderi ale ponderilor valorii producţiilor au fost înregistrate la: fructe şi struguri (-1,4 puncte procentuale), plante uleioase (-1,3 puncte procentuale) şi cereale (-1,2 puncte procentuale).

Structura valorii producţiei animale în anul 2019, la principalele specii şi grupe de produse prezintă următoarele diferenţe faţă de anul precedent: creşteri ale ponderilor valorii producţiei au fost înregistrate la: porcine (+1 punct procentual) şi ovine şi caprine (+0,3 puncte procentuale); scăderi ale ponderilor valorii producţiei au fost înregistrate la: bovine (-0,2 puncte procentuale), păsări (-0,2 puncte procentuale) i produse obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (-0,2 puncte procentuale).

Producţia ramurii agricole este determinată conform metodologiei Eurostat privind "Conturile Economice pentru Agricultură" şi cuprinde: valoarea tuturor producţiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producţiei de vin obţinută în unităţile agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie) şi valoarea serviciilor agricole efectuate de unităţile specializate.

Această producţie nu cuprinde: valoarea consumului de sămânţă din producţie proprie pentru culturile la care însămânţările se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaţi în producţia de vin a unităţilor agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie, valoarea laptelui consumat de animale, valoarea ouălor puse la incubat şi pierderile la producători după recoltare. În plus, producţia ramurii agricole cuprinde valoarea activităţilor secundare neagricole neseparabile şi este diminuată cu valoarea laptelui transformat în derivate (produse obţinute din prelucrarea laptelui) în aceeaşi fermă. Activităţile secundare neagricole neseparabile sunt activităţi legate direct de producţia agricolă care nu pot fi separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al costurilor (de exemplu: producerea brânzeturilor în ferma zootehnică). Producţia ramurii agricole este exprimată în preţuri de bază (preţurile la producător la care se adaugă subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) ale fiecărui an.

Toamna trecută, Petre Daea anunţa noi producţii record: "Vă dau nişte cifre: dacă în 2007 realizam, în România, la cereale păioase (orz, grâu, secară şi orzoaica de toamnă şi de primăvară) 4 milioane de tone, în 2008 aproape 9 milioane de tone, din 2017 şi până în 2019 în fiecare an am depăşit 12 milioane de tone. În 2007, am avut o producţie totală de 7,8 milioane de tone de cereale boabe, iar după 10 ani, în 2017, de peste 27 de milioane de tone, în 2018 - 31 de milioane de tone". Potrivit datelor anunţate în iulie 2019 de Institutul Naţional de Statistică, valoarea producţiei agricole în anul 2018 a crescut cu 7,2% comparativ cu anul precedent, iar în 2017 a fost cu 12,5% mai mare decât în 2016.

Infiintarea primei Asociatii dedicata exclusiv zonei montane. Cum se poate obtine schema de calitate iulie 27, 2020

Secretarii de stat Emil Dumitru si Aurel Simion au participat in data de 23 iulie la intalnirea de lucru cu reprezentantii zonei montane. La intalnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fitiu, directori si experti din cadrul MADR si ANZM.

Intalnirea a vizat constituirea Asociatiei Produs Montan, prima asociatie a producatorilor din zona montana, producatori care au obtinut dreptul de utilizare a mentiunii de calitate “produs montan”. Asociatia cuprinde sase membri fondatori, care produc si comercializeaza produse ce beneficiaza de mentiunea de calitate Produs Montan.

In prezent, Registrul National al Produselor Montane cuprinde 255 de producatori ce detin 1021 de produse care au obtinut mentiunea de calitate Produs Montan, toate regasindu-se pe site-ul www.produsmontan.ro si in aplicatia Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC).

Evenimentul a constituit un factor de incredere pe care producatorii il acorda schemei de calitate produs montan si a creat, totodata, premisele pentru dezvoltarea asociatiei prin posibilitatea de accesare a pietei europene, dar si de accesare a fondurilor destinate produselor certificate pe o schema de calitate.

Conducerea MADR a subliniat rolul esential al organizarii in forme asociative, punctand avantajele acesteia precum: facilitarea desfacerii produselor in marile retele comerciale, putere de negociere sporita, consolidarea pozitiei in lantul de aprovizionare cu alimente, asistenta tehnica oferita membrilor.

Secretarul de Stat Aurel Simion i-a felicitat pe membrii asociatiei pentru aceasta initiativa importanta in dezvoltarea activitatii lor, indemnandu-i sa-si conserve brandul pentru a-si proteja produsele.

Secretarul de stat Emil Dumitru i-a informat pe particianti despre stadiul elaborarii Planului National Strategic si a prezentat beneficiile accesarii submasurii 4.2 “Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investitii in abatoare de capacitate mica in zona montana”, cu o alocare de peste 12 milioane de euro. Oficialul a relevat necesitatea unor masuri care sa genereze valoare adaugata si impact economic pentru locuitorii zonelor montane.

Subsecretarul de stat Avram Fitiu le-a adus la cunostinta celor prezenti ca, pentru dezvoltarea zonei montane, Ministerul a efectuat un demers prin transmiterea unei adrese de informare catre toate Primariile cu privire la politicile si viziunea MADR pentru progresul locuitorilor din zonelor de munte. Totodata, subsecretarul de stat a afirmat ca populatia, cat si autoritatile publice au datoria de a apara patrimoniul cultural si de a duce mai departe valorile nationale.

Conducerea Ministerului a reiterat importanta educatiei alimentare in scoli pentru promovarea consumului de produse autohtone. Consumand produse locale, indeosebi preparate montane, contribuim la mentinerea activitatilor agricole traditionale in zona montana, la dezvoltarea gospodariilor montane, precum si la mentinerea populatiei in zonele de munte.

INTERNEFerme băgate în faliment de un consultant pe fonduri europene! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 26 iulie 2020 Firme din domeniul agriculturii și zootehniei, băgate în faliment de un așa zis consultant pe fonduri europene! Mai mulți deținători de firme au apelat de-a lungul anilor la consultantul Dumitru Ștefan, care trebuia să le întocmească documentația pentru accesarea de fonduri europene, însă, în loc să-i ajute pe cei care îl plăteau, acesta îi împingea cu bună-știință către dosare penale, procese nesfârșite și, în cele din urmă, spre faliment sau închisoare.Ieșeanul Dumitru Ştefan, prin cele două firme ale sale SC POWER LAND SRL și SC SINERGIS SRL, aborda companii din județul Suceava, din domeniul agricol sau zootehnic, care depuneau cereri de finanțare și le promitea rezolvarea rapidă a dosarelor. În realitate însă cei care îl angajau se alegeau cu probleme cu legea întrucât consultantul ieșean era specialist în depunerea de documente false, pe care el însuși le fabrica, și în tot felul de scurtături care ocoleau legea.În primul rând, după ce făcea rost de clienți, acesta le promitea marea cu sarea și avea grija să-i facă să creadă orbește în el astfel încât aceștia să considere că dosarul lor este pe mâini bune și nu se impune o supraveghere atentă și din partea lor. După ce reușea să-i convingă că el este omul cel mai potrivit să le acceseze mult râvnitele fonduri europene, avea cale liberă pentru a-și pune în practică toate tertipurile.Potrivit obiectivdesuceava.ro, acesta nu respecta nici măcar una dintre condițiile esențiale ale ghidului AFIR, care cerea ca beneficiarii de fonduri să fie firme noi sau să aibă venituri din agricultură. Firmele consultantului Dumitru Ştefan ignorau această exigență și falsificau bilanțurile firmelor beneficiare, chiar dacă era mult mai simplu pentru companiile în cauză să își facă firme noi.Cum era de așteptat, aceste manevre au ajuns, la un moment dat, și în atenția organelor de cercetare penală, ca urmare a sesizării celor de la AFIR. Astfel, s-a descoperit că firmele consultantului Dumitru Ştefan preferă scurtăturile, dosarele fiind întocmite după modelul copy/paste, copiind aceleași documente de justificare a achizițiilor, oferte etc. de la un dosar la altul, bineînțeles, clienții fiind total diferiți.Consultantul ieșean Dumitru Ştefan a ajuns de mai multe ori pe mâna procurorilor suceveni ai DNA, însă, potrivit presei locale, în continuare lucrează documentații cerute de AFIR pentru mai mulți oameni de afaceri suceveni.Ministerul Agriculturii va introduce o schemă de garantare pentru achizițiile de grâu la recoltare! Ramona Dascălu - 26 iulie 2020 Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat joi -23 iulie, într-o conferință de presă ce a avut loc la Timișoara, că are speranțe că nu va crește prețul pâinii, întrucât chiar dacă zona Mării Negre a fost lovită de secetă, prețul grâului nu va urca, în contextul unor producții record obținute la nivel mondial.”În afară de zona Mării Negre, toate datele ne spun că anul acesta vor fi producții record de grâu, iar prețul grâului este influențat de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, de ceea ce se întâmplă la nivelul burselor și mai puțin de producția internă, asta ca să vă răspund și la întrebarea dacă va crește prețul la pâine. Speranța noastră este să nu crească prețul la pâine pentru că nici prețul grâului nu va crește chiar dacă în zona Mării Negre a fost această secetă”, a spus ministrul Agriculturii.Adrian Oros a mai dezvăluit faptul că pentru a menține prețul actual la pâine, ministerul Agriculturii va acorda anul acesta o schemă de garantare patronatelor din morărit, schemă care îi va ajuta pe cei din industrie să contracteze grâu la un preț mai avantajos.”Ca să nu mai trecem prin ce am trecut în martie, când am fost nevoiți să luăm acea măsură extremă de a suspenda exporturile, anul acesta am căzut de acord cu cei din patronatele de morărit să acordăm o schemă de garantare prin care ei să poată să-și contracteze exact cantitățile necesare pentru consum uman, doar pentru consum uman, în așa fel încât să aibă niște contracte făcute în niște termeni mai avantajoși, să poată să facă contracte acum, la recoltare, când grâul are un preț mai acceptabil”, a declarat ministrul Adrian Oros.

ANALIZĂ MADR: CAUZELE SCĂDERII PRODUCȚIEI DE MIERE! Agroinfo 26 iulie 2020 -

DOCUMENT MINISTERUL AGRICULTURII. Producția de miere românească a oscilat de la un an la altul, din 2014 până-n 2018, producția cea mai mare a fost înregistrată în anul 2017, 30.177 tone, susține un document al Ministerului Agriculturii, o analiză care stă la baza elaborării Planului Național Strategic 2021-2027. Scăderea producției de miere afectează stabilitatea financiară a apicultorilor români. Documentul MADR dezvăluie care sunt cauzele care au dus la scăderea producției de miere.

Apicultura este foarte importantă pentru România și are potențialul de a contribui semnificativ la dezvoltarea economică a zonelor rurale, atât din punctul de vedere al producției și comercializării de miere și a altor produse apicole (reprezentând o sursă de venit suplimentară pentru populația din mediul rural), cât și al mediului, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității. În domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, există o tradiţie îndelungată la nivel naţional, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens.

În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură dezvoltată, această situaţie fiind un rezultat al efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem, numărul de familii de albine crescând cu aproape 14% în perioada 2014 - 2018, a cantităţii de miere obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor. Totodată, sprijinul acordat prin programele cu finanţare din FEADR şi FEGA din ultimii ani a jucat un rol foarte important în dezvoltarea acestui sector, susține analiza MADR.

Chiar dacă numărul de familii de albine a crescut, producția de miere nu a înregistrat constant o creștere. Sunt ani în care a scăzut semnificativ, conform datelor obținute de Ministerul Agriculturii de la Institutul Național de Statistică (INS).

Analizând evoluția producției de miere din ultimii 5 ani (2014 -2018) se poate observa din grafic că a oscilat foarte mult de la un an la altul ceea ce a influențat negativ stabilitatea financiară a apicultorilor. Această situație s-a datorat fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile (secetă, grindină, ploi torențiale, vânt puternic) care s-au manifestat pe întreg teritoriul României în special în anii 2014, 2016, fenomene care au avut un impact negativ asupra producției de miere.

O altă cauză ar fi faptul că în procesul de ameliorare și creare a hibrizilor de floarea-soarelui s-a mers pe o tendință susținută de creștere a gradului de autofertilitate și de promovare a acestora în culturile agricole, fapt care determinat diminuarea constantă a secreției de nectar la floarea-soarelui iar acest lucru a condus la rândul său la scăderea producției, precizează documentul MADR.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), citate de aceeași sursă, în perioada 2014 - 2018 s-a observat o creștere progresivă a numărului familiilor (coloniilor) de albine care s-a datorat în mare parte implementării Programelor naționale apicole prin accesarea Măsurii de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune - Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultură. În anul 2018, numărul familiilor de albine a ajuns la 1.848.790.

Cât privește Programul Național Apicol (PNA), bugetul alocat a fost din ce în ce mai mare între 2015 şi 2019, depăşind o creştere de 10% în anul 2019, faţă de anul 2015. În contextul dat, numărul beneficiarilor a rămas constant pe parcursul ultimilor 4 ani, cu o ușoară oscilație cauzată de perioada de încheiere a programării în anii 2016 și 2017, însă cu trend pozitiv în ultimii trei ani, fapt ce demonstrează menţinerea interesului apicultorilor pentru acest program si stabilirea echilibrată a bugetului în perioada de referinţă.

În anul 2019, bugetul PNA a fost de 33.399.987 de lei. În comparație cu anii anteriori, în 2019 beneficiarii se concentrează în continuare pe măsura repopulării familiilor de albine primind cea mai mare parte din fondurile disponibile, respectiv 78% din bugetul total alocat. Creșterea procentului pentru măsura de combatere este explicabilă prin introducerea obligativității achiziției medicamentelor necesare combaterii varoozei, mai susține același document MADR.

ORDIN ANSVSA! CE CONDIȚII LI SE IMPUN ȚĂRANILOR CARE CRESC PORCI pentru VÂNZARE! Agroinfo 27 iulie 2020

NOU ORDIN ANSVSA. Un nou proiect de ordin al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modifică regulile pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de porcine pe teritoriul României. Țăranii care vor să crească porci pentru vânzare trebuie să repecte o serie de condiții stricte. În schimb, gospodăriile țărănești, care nu îndeplinesc aceste condiții și unde se cresc porci de subzistență au interdicție la vânzarea porcilor sau a produselor obținute după tăierea porcilor.

ANSVSA a modificat din nou, la data de 23 iulie 2020, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 8 noiembrie 2019, astfel încât să permită gospodăriilor țărănești să crească porci, atât pentru consumul familial, cât și pentru vânzare, dar țăranii care cresc porci pentru vânzare sunt obligați să respecte o serie de condiții stricte. 

Potrivit noilor prevederi, exploatația de creștere a porcinelor de subzistență este exploatația agricolă în care porcii sunt crescuți exclusiv pentru consum familial, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar.

Deci, țăranii pot să crească porci pentru consumul familiei, dar nu pot să-i vândă, nici să-i taie pentru a vinde produsele obținute după tăiere, carne, slănină, etc.

ANSVSA lasă, totuși, o portiță deschisă persoanelor fizice neautorizate, aici pot fi și gospodăriile țărănești, care vor să crească porci pentru vânzare. Dar creșterea porcului pentru vânzare implică respectarea unor reguli stricte și încadrarea într-un alt tip de exploatație de creștere a porcinelor.

Dacă vor să crească porci pentru vânzare, țăranii, gospodăriile țărănești, trebuie să respecte regulile fixate pentru exploatația mică de creștere a porcinelor, adică exploatația agricolă cu un efectiv maxim de 65 capete de porcine. Potrivit ANSVSA, aceasta este o exploatație comercială de tip A de porcine care trebuie înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, autorizată sanitar-veterinar, care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice și care poate fi deținută de către persoane fizice sau de către persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, în care porcii sunt crescuți pentru consum familial şi pentru vânzare, în baza atestatului de producător și a carnetului de comercializare sau a facturii, către exploataţiile de creștere a porcinelor de subzistență sau către exploatațiile mici de creștere a porcinelor precum și către abatoare de mică capacitate situate pe același teritoriu al unei regiuni de dezvoltare a României, cu respectarea legislației în vigoare.

Documentul ANSVSA precizează și regulile generale de biosecuritate care trebuie respectate:

a) exploataţia trebuie să fie înregistrată în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, iar porcinele trebuie să fie identificate și înregistrate în Baza Națională de Date; mişcările și evenimentele la care sunt supuse porcinele trebuie să fieînregistrate în Baza Națională de Date, conform prevederilor legislației sanitar - veterinare în vigoare;b) deținerea porcinelor în adăposturi închise sau în cazul raselor Bazna și Mangalița crescute în sistem semideschis, în adăposturi şi spaţii împrejmuite cu gard continuu dublat de un gard electric în interiorul suprafeței împrejmuite, care să asigure condiţiile desănătate şi bunăstare în conformitate cu legislaţia în vigoare, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte animale, cu porcinele domestice din alte exploatații sau cu porcii sălbatici;c) interzicerea accesului persoanelor străine în exploatație;d) interzicerea hrănirii porcinelor cu deșeuri de catering, așa cum sunt definite la pct. 22 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 sau cu alte subproduse de origine animală nedestinate consumului uman;e) obligativitatea utilizării echipamentului de protecție;f) amenajarea de dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație;g) asigurarea asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;h) includerea exploatațiilor și animalelor în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor. i) asigurarea, pe bază de contract, a asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;j) efectuarea de acțiuni de dezinfecţie, dezinsecție și deratizare, ori de câte ori este necesar, utilizându-se numai produse înscrise în lista oficială a produselor medicinale de uz veterinar omologate, autorizate pentru comercializare și care au concentrația însubstanță activă prevăzută în instrucțiunile de utilizare, iar soluția dezinfectantă trebuie să fie schimbată cu o frecvență care să asigure menținerea aceleiași concentrații;k) existența dotărilor pentru decontaminarea mijloacelor de transport care intră/ies în/din exploatație;l) în cazul porcinelor crescute în sistem semideschis, din rasele Bazna și Mangalița, în vederea autorizării sanitar - veterinare a acesui tip de exploataţie, operatorul trebuie să facă dovada că porcinele aparţin acestor rase prin prezentarea unei adeverințe eliberate de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” pentru menținerea și conducerea registrului genealogic; m) interzicerea de a intra în exploataţia de porcine a operatorului sau a personalului care își desfășoară activitatea în exploatație, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;n) să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă, sau parte de carcasă provenite de la porcine domestice/sălbatice vânate sau moarte, carne şi subproduse rezultate de la acestea;o) interzicerea hrănirii porcinelor cu nutrețuri vegetale pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la recoltare acestora;p) interzicerea folosirii așternutului vegetal pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la recoltare;r) interzicerea efectuării activităților profesionale de către personalul care își desfășoară activitatea în exploatație, inclusiv de către medicului veterinar de liberă practică împuternicit, în alte exploatații care dețin porcine; Accesul medicului veterinar de liberă practică împuternicit poate fi admis, pentru efectuarea unor activităţi profesionale, numai dacă respectă procedura specifică inclusă în programul de biosecuritate propriu al exploataţiei.

Ferma de familie ULTRAMODERNA. Vacile asculta muzica simfonica si merg singure la robotul de muls 27 iulie 2020

„Ferma de familie, viitorul agriculturii românești!”, a scris Adrian Oros, ministrul Agriculturii, pe pagina sa de Facebook. Oficialul a fost în vizită la ferma de familie a unuia dintre cei mai inovatori fermieri din județul Timiș, la ferma zootehnică de lângă Sânnicolau Mare.

Cătălin RUGAN, gazda întâlnirii, a realizat un adăpost ultramodern pentru 50 de vaci de lapte răsfățate, care ascultă muzică simfonică în timp ce se plimbă în voie prin adăpost, merg singure atunci când vor la robotul de muls, stau în cușete separatoare dotate cu covor de odihnă pentru vaci. Pentru investiție fermierul RUGAN a primit de la AFIR peste 784.000 €.

„În timpul vizitei la această exploatație zootehnică, o dovadă a capacității tinerilor de a face agricultură de top, i-am asigurat pe fermierii prezenți de toată susținerea mea, nu doar financiară, ci și administrativă, pentru a putea introduce tehnologii asemănătoare în cât mai multe ferme din România”, a scris ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cadrul discuțiilor, fermierii au reclamat problemele pe care le întâmpină în obținerea extrem de dificilă a unor credite bancare necesare realizării proiectelor cu fonduri europene nerambursabile.

Familia Rugan a reușit înființarea fermei de familie cu 50 de capete de vaci de lapte într-un adăpost în stabulație liberă, cu 3 boxe de maternitate și dotarea cu echipamente tehnologice performante, precum și achiziții independente:

· robot de muls;

· tanc de răcire lapte de 2.500 – 3.000 l;

· robot de împingere automată a furajelor;

· robot automat de curățare a grajdului;

· perie automată pentru vaci;

· ventilator grajd;

· amestecător sumersibil pentru dejecții;

· buncăr alimentare cu cereale;

· tractor 102 – 110 CP.

Investiția pentru ferma de faamilie a fost realizată cu fonduri europene nerambursabile acordate prin AFIR.

https://agro-tv.ro/ferma-de-familie-ultramoderna-vacile-asculta-muzica-simfonica-si-merg-singure-la-robotul-de-muls/

Adrian Oros: ”Invatamantul dual poate rezolva definitiv problema fortei de munca” 27 iulie Învăţământul profesional dual ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, este de părere ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Într-o vizită de lucru la un fost liceu agricol din județul Timiș, șeful MADR și-a exprimat susținerea pentru reînființarea acestei unități de învățământ. 

”Avem și exemplul altor state europene, unde în cadrul învăţământul tehnic, există acest sistem dual de pregătire, costurile pentru autorități fiind mici, pentru că există parteneriate cu fermierii, cooperativele și asociaţiile din regiune. Aceștia sunt agenţi economici care sunt deja pe piaţă, în economia reală, toţi elevii sau studenţii având oportunitatea de a face practică în acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesorii existenți, dar cu revizuirea curriculei”, a subliniat Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a precizat că înființarea unor ferme didactice nu este o soluție bună, pentru că acestea sunt foarte costisitoare și greu de întreținut, însă un parteneriat cu fermierii ar fi mult mai benefic, atât pentru unitățile de învățământ, cât și pentru fermierii care se plâng constant de lipsa forței de muncă.

”Acolo unde liceele doresc să facă aceste parteneriate, noi, Ministerul Agriculturii, venim cu sprijin. (…) Unii elevi pot să rămână fermieri, alții pot să meargă la universitate să continuie studiile. Ieri și azi m-am întâlnit cu fermierii și toți acuză