strategia de dezvoltare a comunei cuza voda 2015.pdf · femei şi bărbaţi. În acest sens, în...

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA

2014-2020

1

“Trenul dezvoltării trece cam odată la un secol pe lângă naţiuni. Dacă naţiunea va avea înţelepciunea

de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. Dacă nu, mai

aşteaptă 100 de ani."

Jean Jacques Rousseau


2014-2020

2

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………………… pag. 3

Capitolul I.

EUROPA 2020…………………………………………………………………………………………………………………………….. pag. 6

Capitolul II.

STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE A CETAŢENILOR

ROMÂNI PENTRU PERIOADA 2014-2020

pag.18

Capitolul III.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ……………………………………………………………………. pag.64

Capitolul IV.

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDETULUI CONSTANŢA............................................. pag. 74

Capitolul V .

COMUNA SILIŞTEA…. ...................................................................................... pag. 82

Capitolul VI .

OBIECTIVE ............................................................................................. ….. pag.120

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ ….. pag.140


2014-2020

3

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare locală a comunei Siliştea îşi propune crearea unui mediu de afaceri stimulativ

şi competitiv, menit să atragă investiţii private importante din ţară şi străinătate şi să valorifice potenţialul şi

oportunităţile existente pentru dezvoltare.Totodată işi propune atragerea de investiţii private din ţară şi din

Uniunea Europeana.

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza

pentru a avea certitudinea că politicile si programele prognozate corespund asteptărilor cetăţenilor şi

necesităţilor de dezvoltare durabilă.

În obiectivele propuse s-a ţinut cont de stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura

schimbării, la utilizarea eficientă a tuturor resurselor locale împreuna cu atragerea si utilizarea raţionala a

fondurilor de finanţare publice şi private, interne si internaţionale.

Dezvoltarea durabilă - DD – reprezintă conceptul de dezvoltare economico- socială recomandat

tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele

umane, Creşterea economică, Echitatea între generaţii.

“Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-

economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice si

ecologice si elementele capitalului natural. ” (1)

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la specificul fiecărei ţări.

Dezvoltarea durabilă, este conceptul de dezvoltare socio-economica care permite folosirea pe termen

lung al mediului fără ca acesta sa fie afectat.


2014-2020

4

Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente, dar care

se află într-o strânsă condiţionare:

a) îndeplinirea cerinţelor prezente şi viitoare - care stabilesc scopul durabilităţii;

b) îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care răspunde necesităţilor

prezentului fără a compromite capacitatea de a satisface necesităţile generaţiilor viitoare);

c) menţinerea compatibilităţii dintre dimensiunea populaţiei şi capacitatea productivă a eco-sistemului -

care recunoaşte că există limite şi cerinţe pentru echilibru;

d) implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea cerinţelor şi nevoilor pentru

dobândirea echilibrului durabil se va schimba odată cu situaţiile, condiţiile şi timpul.

Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin

înfiinţarea de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale,

Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al

Energiei, prin elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale a unor studii şi scenarii pentru

dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21."

În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2007-2013, la nivel

naţional, regional, judeţean si local.

Avînd in vedere schimbările generate de statutul României de ţară membră a Uniunii Europene,

precum si de efectele crizei economice mondiale, asupra situaţiei europene, naţionale, regionale, judeţene si

locale, se impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programată 2014-2020.

Ţinînd cont de realităţile politice şi economico-sociale (criza economică, continuarea procesului de

descentralizare, posibilitatea atragerii de fonduri europene ş.a.) prezentul document se constituie ca un

“instrument de lucru pentru organizarea activităţilor, prioritizarea investiţiilor şi gestionarea eficientă a


2014-2020

5

resurselor necesare pentru dezvoltare, instrument care să fundamenteze dezvoltarea, promovarea şi

implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al comunei". Punerea în aplicare a

acţiunilor conţinute în Strategie, va permite Autorităţii Publice Locale a comunei Siliştea, judetul Constanta,

pe termen scurt şi mediu, să îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor, în contextul unei dezvoltării

armonioase a localităţii, obţinute prin aplicarea soluţiilor potrivite, documentul constituindu-se în bază de

informaţii în argumentarea elaborării si aplicării de cereri de finanţare, pentru liniile deschise prin

Programele Structurale si de Coeziune dar si prin oricare alte surse de finanţare active în România.

.


2014-2020

6

CAPITOLUL I

EUROPA 2020

"Obiective Europa 2020:

- Ocuparea forţei de muncă: rata de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste

cuprinse între 20 si 64 de ani.

- Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare.

- Schimbări climatice şi energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu

30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie

regenerabile până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

- Educaţie: reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor

de studii superioare în randul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani.

- Sărăcie şi excluziune sociala: reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care

suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale."

În propunerile sale pentru un cadru financiar multianual, Comisia a stabilit un program ambiţios de

simplificare şi de raţionalizare a bugetului. În conformitate cu această abordare, ea a propus un regulament

privind dispoziţiile comune pentru a asigura o mai mare coerenţă şi coordonare intersectorială, precum şi

pentru a încuraja sinergiile potenţiale. Aceste măsuri de raţionalizare ar trebui să faciliteze transmiterea şi

prelucrarea cererilor de asistenţă financiară şi să reducă sarcina administrativă pentru solicitanţii şi

beneficiarii fondurilor CSC. În acelaşi timp, Comisia a căutat o mai mare armonizare a normelor atât în

cadrul regulamentului financiar, cât şi între regulamentele sectoriale, pentru a promova simplificarea şi

coordonarea.


2014-2020

7

Este esenţial ca statele membre să se asigure că toate ministerele şi autorităţile de management

responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC colaborează îndeaproape pentru elaborarea, punerea în

aplicare, monitorizarea şi evaluarea contractului de parteneriat şi a programelor. Contractele de parteneriat ar

trebui să stabilească dispoziţiile menite să asigure această coordonare şi măsurile concrete care vor fi luate

pentru a menţine această coordonare pe toată durata perioadei de programare. Această coordonare ar trebui

să cuprindă:

- identificarea domeniilor de intervenţie în care fondurile CSC pot colabora în mod complementar pentru a

atinge obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune. Acest lucru

poate fi realizat prin intermediul unei coordonări strânse a programării în cadrul a diferite programe finanţate

dintr-un singur fond (monofound). În mod alternativ, statele membre au opţiunea de a pregăti şi a pune în

aplicare programe finanţate din mai multe fonduri (multifound), care combină FEDER, FSE şi Fondul de

coeziune într-un singur program;

- includerea, de către autorităţile de management responsabile de unul dintre fondurile CSC, a altor autorităţi

de management şi ministere relevante în dezvoltarea unor scheme de sprijin menite să asigure sinergii şi să

evite suprapunerile;

- stabilirea de comitete mixte de monitorizare pentru programele de punere în aplicare a fondurilor CSC şi

dezvoltarea altor măsuri de gestionare şi de control comune pentru a facilita coordonarea între autorităţile

responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC;

- o mai mare utilizare a soluţiilor comune de e-guvernanţă orientate către solicitanţi şi beneficiari şi a

„ghişeelor unice” pentru consiliere privind posibilităţile de sprijin din partea tuturor fondurilor CSC poate

contribui în mare măsură la reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.


2014-2020

8

PRINCIPII ORIZONTALE ŞI OBIECTIVE POLITICE:

- Promovarea egalităţii între bărbaţi si femei si nediscriminarea

Statele membre ar trebui să urmărească obiectivul egalităţii între bărbaţi şi femei, astfel cum este

prevăzut la articolul 8 din TFUE şi să asigure integrarea acestuia în pregătirea, punerea în aplicare,

monitorizarea şi evaluarea acţiunilor din cadrul tuturor fondurilor CSC. Programele din cadrul FEDER, al

FSE şi al Fondului de coeziune ar trebui să precizeze în mod explicit contribuţia preconizată a acestor

fonduri la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, stabilind în detaliu obiectivele şi instrumentele. Analiza

problemelor referitoare la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ar trebui inclusă în analiza obiectivelor

intervenţiei. Ar trebui asigurată participarea organismelor relevante însărcinate cu promovarea egalităţii de

şanse între femei şi bărbaţi în cadrul parteneriatului. Se recomandă cu tărie organizarea unor structuri

permanente sau însărcinarea explicită a structurilor existente să ofere consultanţă privind egalitatea de şanse

între femei şi bărbaţi, pentru a oferi expertiza necesară în ceea ce priveşte pregătirea, monitorizarea şi

evaluarea fondurilor CSC.

Sistemele de monitorizare şi de colectare a datelor sunt, de asemenea, esenţiale pentru a oferi o

imagine clară a modului în care programele îndeplinesc obiectivele în materie de egalitate de şanse între

femei şi bărbaţi. În acest sens, în loc să se impună abordarea acestor aspecte în toate activităţile de evaluare,

se recomandă ca autorităţile de management, în colaborare cu comitetele de monitorizare, să efectueze

exerciţii de autoevaluare generale, studii de evaluare specifice sau o reflecţie structurată axată pe aplicarea

principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Componenţa comitetelor de monitorizare ar trebui să fie

echilibrată din punctul de vedere al genului şi ar trebui să includă o funcţie de expertiză/responsabilitate în

ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.


2014-2020

9

Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex,

rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum şi pentru a

asigura accesibilitatea în timpul elaborării şi al punerii în aplicare a programelor şi a operaţiunilor

cofinanţate prin fondurile CSC şi pentru a descrie în mod explicit acţiunile menite să ţină cont de acest

principiu în programe.

- Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă impune respectarea acquis-ului în domeniul mediului. Întrucât fondurile CSC

sunt principala sursă de finanţare a UE în ceea ce priveşte mediul, fondurile trebuie, de asemenea, să

contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea mediului şi cel puţin 20% din bugetul UE pentru perioada

2014-2020 ar trebui alocat obiectivelor în materie de schimbări climatice. Prin urmare, este esenţial ca

statele membre să furnizeze în timp util informaţii complete privind valoarea cheltuielilor legate de climă, în

conformitate cu metodologia prevăzută în regulamentul privind dispoziţiile comune. Statele membre ar

trebui să identifice cheltuielile legate de biodiversitate pe baza regimului de declarare propus.

- Priorităţi pentru activităţile de cooperare

Provocările cu care se confruntă regiunile şi statele membre depăşesc adesea frontierele naţionale şi

regionale. Un răspuns eficace necesită o acţiune comună, orientată spre cooperare, precum şi un schimb de

cunoştinţe la nivelul teritorial corespunzător. Această acţiune ar trebui să fie sprijinită atât prin FEDER, cât

şi prin FSE. În cazurile în au fost puse în aplicare strategii privind macroregiunile şi bazinele maritime, toate

fondurile CSC ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acestora.

Pentru a asigura contribuţia eficace a programelor de cooperare teritorială europeană la realizarea

obiectivelor strategiei Europa 2020 şi pentru a evita fragmentarea finanţării disponibile, este necesar să se

concentreze resursele FEDER şi să se garanteze coordonarea cu alte programe finanţate de UE. O atenţie


2014-2020

10

deosebită ar trebui consacrată abordării provocărilor transfrontaliere cu care se confruntă regiunile

ultraperiferice şi zonele cu densitate redusă a populaţiei.

Pentru a spori eficacitatea politicilor sprijinite prin FSE prin intermediul învăţării reciproce, este

important să se promoveze cooperarea transnaţională între partenerii de la nivel naţional şi/sau regional.

- Abordarea provocărilor teritoriale ale unei creşteri inteligente

Provocările societale majore cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, respectiv

globalizarea, schimbările demografice, degradarea mediului, migraţia, schimbările climatice şi utilizarea

energiei, precum şi necesitatea de a face faţă consecinţelor economice şi sociale ale crizei, vor avea efecte

diferite în diferite regiuni. Capacitatea statelor membre şi a regiunilor de a realiza o creştere inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii depinde de potenţialul lor de dezvoltare specific şi de atuurile lor în materie

de capital uman, fizic şi natural, de cunoştinţe, de instituţii şi de reţele. La rândul său, acest lucru necesită ca

programele din cadrul fondurilor CSC să reflecte diversitatea regiunilor europene în ceea ce priveşte

ocuparea forţei de muncă şi caracteristicile pieţei muncii, modelele de deplasare a lucrătorilor între domiciliu

şi locul în care îşi desfăşoară activitatea profesională, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice,

cultura, peisajul şi patrimoniul, vulnerabilităţile la schimbările climatice şi impacturile acestora, utilizarea

terenurilor şi constrângerile legate de resurse, acordurile instituţionale şi de guvernanţă, conectivitatea sau

accesibilitatea şi legăturile dintre zonele rurale şi cele urbane. Prin urmare, statele membre şi regiunile ar

trebui să ţină cont de cinci elemente atunci când îşi elaborează contractele de parteneriat şi programele:

1) primul element este o analiză a potenţialului de dezvoltare şi a capacităţilor de care dispune statul

membru sau regiunea, în special în ceea ce priveşte principalele provocări identificate în strategia Europa

2020, în programele naţionale de reformă şi în recomandările specifice pentru fiecare ţară. În acest sens, este


2014-2020

11

necesar ca autorităţile responsabile să efectueze o analiză detaliată a caracteristicilor naţionale, regionale şi

locale;

2) al doilea element, derivat în mod direct din primul element, este o evaluare a principalelor

provocări care trebuie abordate de regiune sau de statul membru. În cadrul acestui proces este esenţială

identificarea blocajelor şi a verigilor lipsă, a lacunelor în domeniul inovării, inclusiv a lipsei planificării şi

capacităţii de punere în aplicare care inhibă potenţialul pe termen lung în materie de creştere şi de locuri de

muncă. Acest lucru va evidenţia domeniile şi activităţile posibile pentru stabilirea de priorităţi politice,

pentru intervenţie şi concentrare;

3) multe dintre provocările societale şi de mediu cu care se confruntă regiunile şi statele membre ale

UE depăşesc limitele administrative şi frontierele naţionale. Prin urmare, al treilea element necesită luarea în

considerare a provocărilor unei coordonări intersectoriale, interjurisdicţionale sau chiar transfrontaliere, în

special în contextul strategiilor privind macroregiunile şi bazinele maritime;

4) în al patrulea rând, în numeroase cazuri, o abordare integrată, de conectare a strategiei Europa

2020 cu actorii de la nivel regional şi local, va necesita o mai bună coordonare între diferitele niveluri

teritoriale şi surse de finanţare. Contractul de parteneriat va fi un element-cheie în dezvoltarea unei astfel de

abordări;

5) al cincea element constă în dezvoltarea unui contract de parteneriat şi a unor programe bazate pe

obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune, pentru a obţine

rezultate. Prin urmare, obiectivele specifice ale fiecărui program ar trebui să fie exprimate prin intermediul

unor indicatori de rezultat adecvaţi, pentru a reflecta modificările pe care programul este destinat să le

faciliteze.


2014-2020

12

Dezvoltarea unor contracte de parteneriat şi a unor programe care ţin cont de aceste elemente va

permite statelor membre şi regiunilor să beneficieze de diversitatea Uniunii Europene într-un mod

corespunzător, adaptat la provocările, cunoştinţele şi posibilităţile de la nivel local. O astfel de abordare va

constitui o bază solidă pentru identificarea modului în care fondurile CSC pot funcţiona împreună în mod

optim pentru a descătuşa potenţialul pe care Tratatul de la Lisabona l-a adăugat la coeziunea teritorială, la

principiile coeziunii economice şi sociale şi este clar că aceste caracteristici geografice sau demografice pot

agrava problemele de dezvoltare. Prin urmare, această abordare generală pentru promovarea unei creşteri

inteligente, durabile şi favorabile incluziunii va trebui să reflecte rolul oraşelor, al zonelor rurale, al zonelor

de pescuit şi de coastă, precum şi al zonelor care se confruntă cu probleme geografice sau demografice

specifice. De asemenea, ea va trebui să ţină cont de provocările specifice care afectează regiunile

ultraperiferice, regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populaţiei, precum şi regiunile

insulare, transfrontaliere sau muntoase, astfel cum a recunoscut în mod explicit Tratatul de la Lisabona. În

sfârşit, coeziunea teritorială înseamnă, de asemenea, abordarea legăturilor dintre mediul urban şi cel rural,

din punct de vedere al accesului la infrastructuri şi servicii abordabile şi de calitate, precum şi a problemelor

din regiunile cu o mare concentrare de comunităţi marginalizate din punct de vedere social.

Ca obiective tematice Uniunea Europeana şi-a propus :

1.Consolidarea cercetării, a dezvoltării economice şi a inovării.

2.Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi a comunicaţiilor.

3.Îmbunătăţirea competitivităţii IMM –urilor, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii.

4.Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi gestionarii riscurilor.

5.Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon in toate sectoarele.

6.Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.


2014-2020

13

7.Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii reţelelor

majore.

8.Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă.

9.Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.

10.Investiţiile in educaţie competente şi invăţare pe tot parcursul vieţii.

11. Consolidarea capacităţii instituţionale şi asigurarea unei administraţii publice eficiente.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU,

OBIECTIVE RO

I Schimbările climatice si energia curată

“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu

efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.”

“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi

crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerintelor unei economii

moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza

Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi

aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării

durabile.”

“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionarii eficiente şi în condiţii de siguranţă a

sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei

energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de Romania în cadrul pachetului legislativ „Schimbări

climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global


2014-2020

14

în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea

principiilor dezvoltării durabile."

“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii

energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu

efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea unor

măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice."

II Transport durabil

„Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfacă nevoile economice,

sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra

economiei, societăţii şi mediului."

„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi in România care să

faciliteze mişcarea in siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi

internaţional, în conformitate cu standardele europene."

„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei

economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea

infrastructurii de transport."

“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de

bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi."

III Producţie şi consum durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile."


2014-2020

15

“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea

maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să permită o creştere

economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE."

“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin

inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii

de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei."

“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre

UE din punctul de vedere al producţiei şi consumurilor durabile."

IV Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

“Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor

excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme."

“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu

privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor

servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilă şi cu respectarea

principiului “poluatorul plateşte”.

„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii

principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.”

„Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte

state membre UE din acel an.”

V Sănătatea publică

„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi

îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătaţii.”


2014-2020

16

„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului

medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei

şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.”

„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării

de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea

aspectelor de sănătate si demografice în toate politicile publice ale Romaniei.”

“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub

aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.”

VI Incluziunea, demografia şi migratia

“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în

considerare a solidaritatii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calitătii vieţii cetăţenilor ca

o condiţie a bunăstării individuale durabile.”

“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern

pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse

şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei.”

“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a

normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a

grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia

şi fenomenele migratorii.”

“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state

membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.”


2014-2020

17

VII Sărăcia globală şi sfidările dezvoltarii durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea

punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile şi

angajamentele sale în această privinţă.”

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale aferente

statutului, a Romaniei ca ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat membru

al UE; stabilirea prioritaţilor şi modalităţilor de acţiune şi alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul

naţional brut (VNB) în 2013 si 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de 0,17% din VNB in 2010."

“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi

resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa

0,50% din venitul naţional brut."

“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene în

domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca procent din

venitul naţional brut."

Alte strategii naţionale îşi propun ca prin atingerea obiectivelor stabilite să contribuie la protejarea

mediului, la îmbunătăţirea calităţii apelor, la cresterea atractivităţii zonelor de turism, astfel încât, gradul

calităţii vieţii locuitorilor să ajungă la nivelul existent în ţările Uniunii Europene.


2014-2020

18

CAPITOLUL II

STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2014-2020

„Incluziunea socială este definită ca un proces prin care se asigură ca persoanele confruntate cu riscul

sărăciei şi excluziunii să dobândească oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa

economică, socială şi culturală şi că se bucură de un standard de viaţă şi bunăstare considerat normal în

societatea în care trăiesc.”

„Aplicarea politicii de incluziune socială a minoritaţii presupune o abordare integratoare, un proces

planificat şi acţiuni conjugate, urmate de adoptarea de strategii, programe si proiecte specifice.”

„Guvernul Romaniei consideră incluziunea socială un aspect ce trebuie reflectat în toate domeniile

de activitate de pe agenda fiecarei instituţii publice centrale si locale.”

Scopul Strategiei: asigurarea incluziunii socio - economice a cetăţenilor români prin implementarea

unor politici integrate în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, sănătăţii, locuirii, culturii şi

infrastructurii sociale.”

Obiectivele Strategiei:

„1. Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al cetăţenilor români la educaţie de calitate la toate

nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii

bazate pe cunoaştere.

2.Promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului educaţional, inclusiv prin prevenirea şi

eliminarea segregării, precum şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte

criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv rromi.


2014-2020

19

3.Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rrome şi creşterea

atractivităţii pentru investiţii.

4.Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie la creşterea accesului cetăţenilor la

serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viată.

5. Asigurarea de către instituţiile centrale, locale şi partenerii sociali a condiţiilor de locuit decente în

comunitaţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii

publice şi mica infrastructura.

6. Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) inclusiv a

minorităţiilor.

7.Dezvoltarea, de către instituţii, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, să raspundă unor

nevoi sociale ale categoriilor sociale, inclusiv a membrilor minorităţii rrome în domeniile: dezvoltare

comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică.”

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ

Una din marile întrebări la care trebuie să răspundă factorii de decizie de astazi, la nivel mondial, este

cea referitoare la cum va arăta agricultura viitorului, o agricultură care trebuie să hrănească, la fiecare 12-14

ani, un miliard de indivizi în plus. Pe măsura întrebării apar şi răspunsurile. Astfel se pot sintetiza două

curente majoritare:

I Primul curent de gândire (productivist sau biotehnic) are la bază impunerea tehnologiei ca

instrument de asigurare a nevoilor alimentare ale lumii. La baza acestui curent de gândire stă ipoteza că

tehnologia poate înlocui resursele neregenerabile, cum ar fi solul, omul fiind capabil să obţină, din sisteme

agricole fără sol, produse alimentare suficiente. Monocultura este practica permanent întâlnită în acest sistem


2014-2020

20

biotehnic, în care zonarea culturilor are la bază pretabilitatea specifică a anumitor regiuni, specializate pentru

anumite culturi. Astăzi, sistemul este experimentat preponderent în ţări precum Spania şi ţările nordice

(Finlanda, Danemarca, Suedia), ce nu deţin pământ de bună calitate, şi în ţările mici, precum Belgia,

Luxemburg, Olanda. Sistemul şi-a atins deja limita socială, întrucât consumatorii europeni refuză din ce în

ce mai mult “bombele alimentare cu ceas ” de la Almeria si Murcia din Spania. Astfel de legume arată foarte

bine estetic, dar sunt crescute pe roca brută, în sisteme artificiale, cu vată minerală, perfuzate cu N, P, K prin

sisteme de irigare. Sunt produse fără gust, dopate cu chimicale. Acest curent de gândire este cunoscut astăzi

sub diferite forme, plecând de la sisteme de agricultură de precizie, sisteme agricole fără sol, sisteme

agricole biotehnice sau biotehnologice etc.

II Al doilea curent de gândire (socioecologist) are la bază construcţia unui sistem trilateral între

planta cultivată, arbore si animal. Potrivit acestuia, sistemul agricol mondial, bazat pe arătură, nu poate hrani

în viitor o populaţie mondială în creştere, din cauza epuizării resursei sale primordiale, solul, şi datorită

comenzii sociale de produse mai sănătoase. Pentru a răspunde acestor două deziderate, sistemul agricol pune

pomul/arborele în centrul tripletei vieţtii (planta anuală- POM/ARBORE-animal). Este vorba de promovarea

de sisteme mixte agrosilvice sau zoosilvice (fermă agrosilvică, fermă zoosilvică, fermă zoopomicolă, fermă

zooviticolă, fermă zoolegumicolă, fermă zoofloricolă), prin plantarea de arbori şi, evident, nu prin

distrugerea pădurii actuale.

Avantajele sistemului sunt nenumarate şi se raportează la urmatoarele aspecte pozitive principale:

- materia organică rezultată;

- creşterea gradului de confort oferit animalelor;

- distrugerea buruienilor de către animale;


2014-2020

21

- eliminarea cheltuielilor şi a poluării cu transportul fertilizanţilor prin fertilizarea directă a

culturilor;

- eliminarea cheltuielilor şi a poluării cu transportul furajelor;

- eliminarea cheltuielilor duble legate de construcţia separată a sistemelor legumicole şi

zootehnice protejate;

- reducerea focarului de infecţie şi a cheltuielilor legate de utilizarea antibioticelor;

- biomasa silvică rezultată se foloseşte la producţia de energie termică şi electrică;

- reducerea poluării cu dejecţii animale lichide şi solide;

- crearea unor peisaje atractive pentru turişti;

- crearea unei meserii mai decente pentru ţărani;

- crearea unui microclimat specific ce tamponează factorii de stres;

- crearea unui echilibru între populaţiile patogene pentru culturile agricole şi populaţiile de

pradători.

Promovarea fermei familiale comerciale ca şi obiectiv tehnic strategic. Dimensionarea fermei

familiale are la bază conceptul european de fermă familială, în vederea constructiei unui model

tehnico-economic şi social adaptat realităţii europene.

Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este legalizarea

bucătăriei ţărăncii românce, care este capabila să gătească alimente extrem de apreciate de străini, dar

care nu întruneşte condiţiile de legalitate din punct de vedere sanitar veterinar. Pasul pe care trebuie

să-l facă astăzi o familie de ţărani este organizarea legalităţii procesării produselor alimentare.

Această etapă presupune următorii paşi: înscrierea codului CAEN aferent activităţii de procesare la


2014-2020

22

Registrul Comerţului; înregistrarea juridică la DSV a activităţii de procesare, cu respecarea legislaţiei

sanitar veterinare (ord. 111) pentru spaţiul de procesare; autorizarea de mediu la IPM.

La nivel european şi mondial sunt aplicate canale de vânzare şi anume vânzarea directă şi indirectă.

La prima vedere ţinânt cont de istoria ultimilor ani, cel mai adecvat canal de vânzare a fost canalul vânzării

directe. Totuşi în ultimii ani câştigă teren şi vânzările on line, iar în prezent se construiesc canale mixte

directe/indirecte care asociază beneficiile celor două (Vânzare/Socializare on line împreună cu vânzarea

directă).

a) Vânzarea directă

Alături de dimensiunea socială, economică şi ecologică a actului de vânzare directă de “produse

ecologice şi tradiţionale”, în actual context de globalizare a vânzărilor, putem asocia şi dimensiunea locală.

1.Vânzarea în târguri şi pieţe Prima etapă a vânzării directe şi cea mai răspândită este aceea a

vânzării produselor ecologice şi tradiţionale în târguri specializate.

Un exemplu de reuşită îl constituie târgurile organizate de către Asociaţia Producătorilor de Produse

Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş în diferite oraşe din ţară (Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, etc.).

Avantajele sistemului:

- sistemul permite o bună socializare cu consumatorii;

- din punct de vedere financiar se constituie într-un avantaj deosebit pentru ţărani;

Dezavantajelele sistemului:

- dificultatea de a găsi spaţii corespunzatoare în centrul oraşelor;

- momentul desfăşurării acestuia (vineri, sâmbătă, duminica), când mare parte dintre

consumatorii specifici ai acestor produse sunt plecaţi în weekend;


2014-2020

23

- timpul pierdut în astfel de evenimente, când ţăranul ar trebui să se odihnească la sfârşit de

săptămână şi să reflecteze la obiectivele săptămânii viitoare;

- condiţiile climatice deosebite pe care sunt obligaţi să le îndure ţăranii (frig, ploaie,

temperaturi ridicate etc.) sau produsele (risc de alterare) în astfel de târguri;

- sistemul nu permite o fidelizare coerentă a clientelei din cauza prezenţei sporadice în acelaşi

loc.

2.Vânzarea în magazine proprii

Vânzarea în magazinele ţăranilor a început timid prin 2008, când apărea primul magazin cooperativă

la Sibiu (Biocop). A continuat în 2011 la Cluj-Napoca (Coşul Ţărănesc), respectiv la Bucureşti (Asociaţia

Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş) şi Alba Iulia (magazinul Asociaţiei

Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba).

Funcţionarea sistemului

Acest sistem, în care minim cinci ţărani se asociază într-o structură de tip asociativ sau cooperativ,

pentru a-şi vinde producţia, este foarte cunoscut la nivel european (Franţa şi Germania au peste 5000 de

magazine cooperativă fiecare). Magazinele pot să fie specializate (ex. cinci producători de vin) sau

generaliste (ex. cinci producători cu produse diferite: carne, brânzeturi, miere, pâine, ouă). Tendinţa

europeană este dată de magazinele generaliste care sunt mult mai atractive pentru consumatori datorită

diversităţii acestora. Funcţionarea efectivă a magazinului cunoaşte două variante: fie vânzarea este facută în

fiecare zi a săptămânii de către unul dintre producători, fie magazinul angajează vânzători.


2014-2020

24

Avantajele sistemului:

- agricultorul este ocupat cu vânzarea doar o zi pe săptămână, restul timpului câştigat putând fi

consacrat producţiei şi familiei;

- permite o fidelizare a clientelei şi stabilirea unei încrederi între producător şi consumator.

Dezavantajelele sistemului

- costurile de funcţionare ale magazinului;

- prejudecăţile care există în rândul ţăranilor români privind noţiunea de asociere sau

cooperativă;

- apariţia unui intermediar (vânzătorul), între ţăran şi consumator, în cazul magazinelor care

angajează vânzători.

3. Vânzarea la domiciliul consumatorilor

Tendinţa agricultorilor europeni este de a abandona încet, încet primele două sisteme de vânzare

directă şi de a se îndrepta atât către vânzarea la domiciliul consumatorilor (sau în puncte intermediare), cât şi

către vânzarea în fermă.

Sistemul constă în organizarea formală sau juridică a două grupuri de producători şi consumatori care

bat palma pe durata vieţii pentru o distribuţie de produse agroalimentare pe bază de abonament săptămânal.

De regulă, acest sistem este focalizat pe distribuţia de produse ecologice, tradiţionale sau “ţărăneşti”.

Organizarea grupului de producători se poate realiza într-o manieră non formală sau juridică (grup de

vânzare). De regulă, grupul se organizează non formal la început, după care, pe măsură ce se stabilizează ca

număr şi compoziţie, se trece la organizarea juridică. Şi grupul de consumatori, la rândul lui, funcţionează o

vreme într-o manieră non formală, până se stabilesc legături puternice între membrii săi, după care alunecă


2014-2020

25

încet către organizarea juridică. În cazul ambelor grupuri, de producători şi consumatori, organizarea

presupune o împărţire clară de responsabilităţi.

Responsabilităţile grupului de producători:

- gestiunea fişierului de consumatori;

- organizarea comenzilor;

- organizarea transportului săptămânal către domiciliul consumatorilor (sau către punctele

intermediare de distribuţie);

- legătura cu consumatorii (news letter, telefon, mail).

Responsabilităţile grupului de consumatori:

- verificarea activităţilor agricultorilor în ferme;

- organizarea sistemului de distribuţie în punctele intermediare;

- organizarea comunicării între membrii grupului de consumatori;

- organizarea sistemului de plată către agricultori;

- organizarea sistemului de creditare a agricultorilor.

Avantaje pe termen lung

- consumatorul primeşte la domiciliu sau într-un punct apropiat de casa lui, o dată pe

săptămână, alimentele necesare familiei, reducând costurile, riscul şi timpul necesare

cumpărării de produse agroalimentare;

- consumatorul are o garanţie a calităţii produsului, cunoscându-şi bine “partenerul de

sănătate”.


2014-2020

26

Dezavantaje pe termen scurt

- timpul necesar pentru formarea unei comunităţi de consumatori este destul de lung, ţinând

cont de “obişnuinţa” acestora de a merge la cumpărături la magazinul din colţ sau la

supermarket;

- efortul necesar pentru menţinerea stabilităţii unei comunităţi de consumatori este destul de

mare

4.Vânzarea în fermă

Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel de vis este

posibil, de regulă, după parcurgerea cu răbdare, în ordine cronologică, a fiecărei etape de vânzare directă

prezentată mai sus. Un astfel de vis este un obiectiv pe termen mediu sau lung, pe care fiecare agricultor şi-l

poate propune, cu respectarea dumnezeiască a două condiţii de bază: seriozitate şi răbdare.

Avantaje

- economie de timp pentru vânzarea produselor, valorificată în cadrul familiei;

- crearea unei legături pe termen lung cu consumatorul;

- crearea unei economii locale din care profită regiunea.

Dezavantaje

- necesitatea diversificării activităţilor fermei, pentru asigurarea unui venit decent;

- pierderea intimităţii familiale, cauzată de prezenţa cvasipermanentă în fermă a unor persoane

străine (clienţii);

- obligaţia dobândirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul, ceea ce nu este, în mod

obişnuit, o mare abilitate a agricultorului.


2014-2020

27

b)Vânzarea indirectă

Un astfel de sistem este destul de comod şi este luat în calcul de mulţi agricultori români. Însă este

limpede că, din punct de vedere social, economic şi ecologic, un astfel de sistem nu poate să producă

beneficii durabile.

1.Vânzarea în magazine terţe

Vânzarea în magazine terţe este o practică curentă pentru agricultori, graţie concepţiei însăşi a

sistemului. La ora actuală, acest sistem este dominant în cazul agricultorilor şi practic inexistent în cazul

ţăranilor. Un sistem mixt a fost propus în ultima vreme de către supermarketuri prin organizarea de târguri în

interiorul acestora. Motivaţia supermarketului, de “recuperare a afacerii şi a mesajului”, este evidentă pe

termen mediu şi lung, chiar dacă pe termen scurt ea poate fi benefică financiar pentru producători. În ultimii

ani, România a cunoscut un fenomen exploziv prin apariţia a sute de magazine ecologice sau tradiţionale,

organizate de către comercianţi. Din păcate, aceste magazine vând peste 90% din produse din ţări străine,

nefiind foarte interesate de promovarea produselor româneşti. O parte dintre agricultorii români este

tentată totuşi să vândă în acest tip de magazine, decizie corectă financiar pe termen scurt, dar nedurabilă pe

termen mediu şi lung. Logica unui comerciant este cunoscută: atâta timp cât afacerea merge, nu renunţă, iar

când aceasta patinează sau nu prea merge, o închide. O astfel de gândire pe termen scurt nu este benefică

pentru agricultor, motiv pentru care comerţul european de produse ecologice şi tradiţionale este realizat de

agricultori, nu de comercianţi.

Avantaje

- sistem comod şi uşor de pus în practică;

- economie de timp în vânzarea produselor.


2014-2020

28

Dezavantaje

- afacerea agricultorului este la mâna magazinului în ceea ce priveşte fixarea preţului, frecvenţa

aprovizionării sau stabilitatea contractului;

- mărimea fermei este condiţionată de volumul vânzărilor magazinului (în special în cazul

supermarketului, ceea ce poate duce la o cursă a măririi permanente a fermei;

- riscul intrării în cursa reducerii preţului, atunci când magazinul este un supermarket;

- riscul pierderii controlului asupra segmentului de nişă, prin generalizarea vânzărilor la un

public de masă;

- amprenta ecologică ridicată a sistemului, în care produsul agroalimentar parcurge sute de

kilometri pentru a fi vândut, pierzându-se astfel dimensiunea locală a actului de vânzare;

- dificultatea fidelizării unei clientele specifice.

2.Vânzarea prin curierat

O practică indirectă de vânzare o constituie vânzarea produselor prin curierat. O astfel de practică

presupune parcurgerea fie a unor etape prezentate în cadrul vânzării directe, pentru formarea unei imagini

pentru produsele din fermă, fie existenţa unui magazin on line.

Avantaje

- costuri reduse pentru actul de vânzare;

- economie de timp în actul de vânzare;

- rapiditatea actului de vânzare;

Dezavantaje

- dificultatea fidelizării clientelei prin necunoaşterea părţilor;

- riscurile actului de vânzare prin neacceptarea produsului şi returnarea acestuia;


2014-2020

29

3.Vânzarea on line

Comerţul electronic, bazat pe existenţa unui “magazin virtual”, cunoaşte o explozie nemaicunoscută

vreodată de umanitate în ceea ce priveşte volumul vânzărilor într-o perioadă definită de timp. România

cunoaşte o explozie de astfel de sisteme în ultimii ani. Două variante au fost create până acum, şi anume

Electronic-comerţ, respectiv Mobil-comerţ.

- E-comerţul

Sistemul de E-comerţ presupune organizarea unui magazin virtual în care, cu mijloace umane şi

financiare limitate, se poate crea o platformă de vânzare. Sistemul este rapid, comod şi uşor de pus în

practică. Agricultorul şi consumatorul stau acasă în faţa unui calculator şi îşi realizează vânzările şi

cumpărăturile. Printre dezavantaje am aminti dificultatea fidelizării clientelei şi a stabilităţii grupului de

consumatori.

- Mobil-comerţul

O variantă de comerţ electronic este dată de sistemul “Mobil -comerţ”, în care magazinul virtual este

realizat pe telefonul mobil „inteligent” sau pe tableta mobilă. Acest tip de comerţ a cunoscut o viteză şi mai

mare de dezvoltare decât “E-comerţul” şi poate fi avută în vedere de către agricultorii care nu au acasă

calculator, dar posedă în schimb un telefon mobil. Doar timpul ne desparte de momentul în care ciobanul din

varf de munte, luând o pauză de la cântatul la fluier, se apucă de vânzarea mieilor direct de pe telefon.

4.Vânzarea prin sisteme M.L.M.

Sistemele de vânzare “multi nivel” se practică în România după anii ’90 de către diferite societăţi

străine. Relativ recent, la Timişoara a apărut o societate care vinde produse ecologice prin sistem M.L.M.,


2014-2020

30

din păcate de provenienţă străină în mare parte. Cifra de afaceri foarte mare realizată în ultimii ani ne arată

că aceste sisteme pot fi avute în vedere şi pentru produse ecologice şi tradiţionale româneşti.

5.Vănzarea “inteligentă”

Cum nu exista sisteme perfecte, în ultima vreme se lucrează la un “sistem de vânzare inteligentă”

care să maximizeze avantajele sistemelor de vânzare directă şi indirectă şi să minimizeze dezavantajele

acestora. Fenomenul de globalizare obligă agricultorii la construcţia unor canale de vânzare care să se

adapteze noilor schimbări. Astfel, se pregăteşte lansarea pe piaţă, de către un grup de agricultori, a unui

sistem de vânzare inteligent, care să îmbine avantajelele a mai multor sisteme de vânzare sau socializare

(Vânzare on line; Vânzare directă; Comunităţi de consumatori; M.L.M.).

Singura modalitate de răspuns la globalizarea economiei mondiale este construcţia de economii

locale. Pentru aceasta este nevoie de o gândire globală şi de acţiune locală. O astfel de economie locală

trebuie organizată pe o distanţă maximă de 100 de km între fermă şi consumator (în România vorbim de

suprafaţa unui judeţ). Pentru a înţelege mai bine aspectele pozitive ale unei astfel de economii vom reda

câteva avantaje ale sistemului:

- furnizarea de produse proaspete consumatorilor, fără să mai fie nevoie de intervenţii chimice

sau fizice (iradiere), pentru a ajuta produsele alimentare „să arate bine”, uneori chiar şi la

câteva luni după momentul recoltării;

- reducerea “amprentei ecologice” a produselor alimentare, datorită transportului la mari

distanţe;

- crearea unei legături strânse între ţărani şi consumatori, prin protejarea unei agriculturi

naţionale datorită orientării voluntare a actului de cumpărare;


2014-2020

31

Presiunea exercitată de umanitate asupra energiei fosile şi criza actuală a sistemului financiar

mondial obligă umanitatea la gândirea, până în 2050, unei noi economii mondiale, bazate pe resurse

regenerabile şi pe sisteme financiare durabile. Nu mai este posibil să ne imaginăm, peste 10 ani, că un

produs alimentar mai poate să călătorească 5-8000 de km, “din fermă în farfuria consumatorului”, la preţul

litrului de combustibil de la acea vreme. O astfel de gândire ar dubla sau tripla preţul produsului

agroalimentar, ceea ce îl va face nevandabil pe piaţă, iar singurul răspuns al industriei agroalimentare va fi să

crească proporţia de “chimie” dintr-un produs alimentar către 100%.

Economia solidară si ecoeconomia (bioeconomia)

Acest nou concept de economie construit pe filosofia finantelor solidare are la baza integrarea în

sistemul actual de economie a noţiunii de capital social şi a legaturilor sociale prin intermediul unor sisteme

economice şi instrumente economice solidare. Cel mai important instrument de ecoeconomie, alături de

băncile etice, îl reprezintă comerţul solidar la nivel local cu multiplele sale fatete.

Banca etică sau sistemele de microcredit etic

Banca etică si sistemele de microcredit etic sunt instrumente care funcţionează pe principiile unei

bănci normale, dar care şi-a fixat ca principiu de bază acordarea de “împrumuturi etice” pentru investiţii care

să încurajeze protecţia mediului, precum agricultura ecologică (împrumuturi verzi); producţia şi comerţul

echitabil (împrumuturi echitabile). Aceste sisteme se aplică în ţări cu mari probleme de saracie (India,

Banglades, ţări din Asia de sud-est, America de sud, America Latină) şi au la bază funcţionarea unor sisteme

de microcredit ce funcţionează integrând legăturile sociale şi capitalul social dobândit. Obiectivul acestor

instrumente este de a transforma ţărani nebancabili (excluşi de sistemul bancar clasic) în tarani bancabili.


2014-2020

32

Moneda complementară virtuală

Ca să facă faţă crizei economice, ţări bogate sau sărace crează monede alternative. În acest sens, ne

vom rezuma, din mii de exemple existente în lume, la doar două. Primul exemplu este cel al Elveţiei, o ţară

bogată care, acum 90 de ani, a creat o “monedă complementară virtuală-WIR’. În 2011, schimburile

economice în WIR s-au situat în Elveţia la 2 miliarde de euro.

Al doilea exemplu este cel al unei ţări sărace, şi anume Argentina, care a introdus, de peste 70 de ani,

monede complementare în care milioane de argentinieni îşi fac cumpărăturile.

În majoritatea ţărilor europene funcţionează astfel de “sisteme financiare virtuale de troc”, în care

moneda europeană “euro” este înlocuită parţial cu “monede complementare cu diverse denumiri”. Cum

economia mondială nu dă semne de revenire, rămânând încă multă vreme în criză, astfel de “soluţii

alternative” ar trebui luate în calcul de către guvernul României, mai ales în cazul scenariului nedorit al

destrămării zonei euro.

Achiziţii publice solidare

Sistemul de achiziţie publică de alimente, la nivelul diferitelor ţări, se ridica la procente importante

din P.I.B. In cadrul acestui sistem, diferite structuri publice (universitaţi, şcoli,gradiniţe, administraţii

naţionale şi locale etc.) fac cheltuieli însemnate cu alimente în cantine şi restaurante, la protocoale, precum şi

la diferite evenimente organizate. In acest context, la nivel european se dezvoltă, în cadrul unor organizatii,

sisteme de parteneriat cu structurile publice, pentru achiziţia de alimente ce provin din sisteme de producţie

solidare. Cel mai cunoscut exemplu european este cel a “Reţelei celor 500 de oraşe solidare, în care circa

254 de primării de oraşe europene au decis ca toate achiziţiile publice de alimente, la nivelul acelor

comunitaţi, să devină achiziţii solidare. Astfel, la nivel national, daca dorim sa dăm o şansă unei agriculturi


2014-2020

33

ţărăneşti, ce practică prin definiţie un sistem de producţie solidar, trebuie să amendăm legea achiziţiilor

publice în direcţia obligativităţii dimensiunii de achiziţie solidară în caietele de sarcini.

A. Bunuri si servicii publice economice

Prezentarea subfunctiilor economice (Servicii publice in amonte; Producţie (P.); Procesare (P.);

Vănzare (V.); Organizare structuri economice (P.P.V.))

1.Servicii publice in amonte

Parametri Detalii

Cooperative de

aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă:

Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi animal;

Cooperative de aprovizionare cu îngrăşăminte;

Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare;

Cooperative agricole

de utilizare de material

agricol în comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole:

Cercuri de maşini (Germania);

Cooperative agricole de utilizare de material agricol în comun/C.U.M.A. (Franta);

Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală

în utilaje şi echipamente foarte costisitoare, ce se folosesc un numar mic de zile din

an (combină de recoltat, utilaje de recoltat, cositoare). Aceste investiţii se realizează

în comun de către trei-cinci ţărani, din doua motive esenţiale legate de aspecte

economice: sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei.

Structuri de angajare

comună

Tip: Grup de angajatori

Angajatul este angajat pe o norma intreaga la mai multi fermieri (2-4 fermieri)

avand o norma diferita (4-2 ore/zi la fiecare).


2014-2020

34

Această structură este necesară pentru situaţia în care agricultorul are nevoie de un

angajat cu normă partială.

Structuri de înlocuire a

agricultorului

Perioada de înlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici în fermă este

diferită în funcţie de specificul părăsirii fermei:

Pe durata concediului (2-4 saptamani);

Pe durata week-endului (2-3 zile);

În cazuri de forţă majoră (boală; accident etc...);

Agricultorul ucenic preia ferma din punct de vedere juridic şi financiar. Pe această

perioadă ferma angajează o asigurare specială pentru bunuri.

Sisteme de comasare Comasare de teren pe principiul proprietăţii Comasare de teren pe principiul

utilizarii

2.Funcţia de producţie de bunuri publice

Parametri Detalii

Obiectiv Fixarea ca obiectiv, pentru 2020, ca 60 % din teritoriul agricol naţional (circa 9

milioane de ha), situat în zona montană si colinară, să fie certificate ca si bunuri

publice de calitate in ferme familiale comerciale

Teritorii pentru Teritoriile strategice recomandate pentru agricultura de calitate din Romania

producţia de - Comunele situate în Parcuri Regionale si Naţionale;

calitate - Comunele situate în zonele montane;

- Comunele situate în zone de agromediu;

- Comunele situate în arealul NATURA 2000;


2014-2020

35

Teritorii recomandate: zone colinare, zone de şeş cu agricultură extensivă.

Teritorii nerecomandate: zone de şeş cu agricultură intensivă.

3.Funcţia de procesare bunuri publice

Parametri Detalii

Obiectiv Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este

legalizarea “bucătăriei ţărăncii românce” prin legalizarea procesării produselor alimentare.

Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilor; Evitarea cursei de creştere a mărimii fermei;

Creşterea valorii adăugate; Eficientizarea procesului de producţie; Economie de energie;

Economie de timp; Economie de personal; Climat psiho/emotional pozitiv; Cadru de munca

familial; Reducerea cantităţilor de deşeuri; Organizarea activităţilor membrilor familiei în

cadrul fermei; Vânzarea directă în fermă şi la consumator datorită legalizării, procesării şi

implicit a vânzării

4.Vânzarea directă de bunuri şi servicii publice

Toţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vânzare directă, pentru a ajunge la

vânzarea în ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia.

Parametri Detalii

Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel

de vis este posibil, de regulă, după parcurgerea cu răbdare, în ordine cronologică, a


2014-2020

36

fiecărei etape de vânzare directă prezentată mai jos.

Abordarea presupune două condiţii de bază: seriozitate şi răbdare.

Pasi Primul pas: vânzarea directă în târguri ocazionale;

Pasul al doilea: vânzarea directă în pieţe permanente;

Pasul al treilea: vânzarea în magazine proprii;

Pasul al patrulea: vânzarea directă la domiciliul consumatorului; Pasul al cincilea:

vânzarea directă în fermă.

Marimea

perioadei

tranzitorii (cei

5 pasi)

calitatea produsului (organoleptică, vizuală, nutriţională, reziduală, tehnologică şi etică);

seriozitatea ţăranului;

modul de organizare a fermei;

serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice, agropedagogice, sociale etc.);

atractivitatea sociala a fermei (ferma ecologică, ferma de produse tradiţionale);

diversitatea produselor;

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani;

Avantajele

vanzarii in

ferma

economie de timp pentru vânzarea produselor, valorificată în cadrul familiei;crearea unei

legături pe termen lung cu consumatorul; crearea unei economii locale din care profită

regiunea.

Dezavantajele

vanzarii in

ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei, pentru asigurarea unui venit decent;

pierderea intimităţii familiale, cauzată de prezenţa cvasipermanentă în fermă a unor

persoane străine (clienţii); obligaţia dobândirii unor deprinderi de comunicare cu

consumatorul, ceea ce nu este, în mod obişnuit, o mare abilitate a agricultorului.


2014-2020

37

5.Organizare structuri economice (P.P.V.A.)

Parametri Detalii

Obiectiv Organizare de structuri economice pentru productie, procesare si vânzare

împreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei.

Structuri economice

pentru productie

Structuri individuale (PFA; IFA; II; S.R.L.;)

Structuri colective: Cooperative de producţie

- Număr de agricultori: 3-5 din aceasi familie de regulă

Structuri economice

pentru procesare

3.1. Structuri colective: Cooperative de procesare şi/sau depozitare

Nr. de agricultori: 10 -1000

Tip de coperative:Cooperative abator; Cooperative de preluare şi transformare

lapte; Coperative viticole; Cooperative măcelării; Cooperative de prelucrarea

sfeclei de zahar; Cooperative de stocare de cereale; Cooperative de stocare

legume/fructe

Structuri economice

pentru vanzare

4.1. Structuri colective: Cooperative de vanzare

Nr de agricultori: în medie intre 5-7

Circuite de vanzare: magazin în fermă;magazin în oras; magazin mobil pentru

târguri şi pieţe;standuri comune în târguri şi pieţe; la domiciliul consumatorilor).

Tematica produselor: Cooperative pe acelaşi produs (vin sau brânză etc..);

Cooperative pe produse diferite (vin, brânză etc...)

B. Bunuri şi servicii publice sociale

1. Calitatea alimentelor ca obiectiv social în noile scheme de calitate din PNDR

Noţiunea de calitate a alimentelor, asa cum este văzută astazi în România, trebuie să evolueze şi ea

datorită cerinţelor consumatorilor care solicită depăşirea criteriilor de natura vizuală (mărime, formă,

culoare, preţ) şi integrarea altor criterii de calitate (organoleptice, etice, nutriţionale, reziduale şi

tehnologice). Astfel, pe lângă indicatorii de calitate vizuala, trebuie integraţi indicatorii de calitate

organoleptica (gust, savoare, arome); de calitate nutritională (conţinut in vitamine, glucide, proteine, lipide,


2014-2020

38

enzime); de calitate reziduala sau ecologica (continut in nitrati, nitriti, metale grele, pesticide); de calitate

tehnologică (rezistentă la păstrare si transport);de calitate etică (agricultura ecologică, agricultura raţională,

agricultură durabilă, agricultură ţărănească, agricultura tradiţională, produse tradiţionale (DOP, IGP, TSG),

produse fermier, label rosu). Grijă faţa de sănătatea consumatorului şi faţă de protecţia mediului înconjurator

sunt doua obiective estenţiale pentru ţăranii care practică agricultură ecologică. Pentru a putea masura

fiecare indicator de calitate în parte, a fost construit la nivel european un “Sistem Global de Analiza” care

integreaza :

- metode de analiza morfogenetică (cristalizarea sensibila/ISO 17025;/ FIBL (Elvetia), Louis

Bolk Institut (Olanda), Universitatea Kassel (Germania); morfocromatografia (Institut

Kepler/Franta); metoda picăturilor sensibile (Schwenk);

- metode de analiza biotechnica sau tehnostiintifica (metoda Kirlian si GDV, Gaz Discharge

Visualisation de Korotkov); metode bioelectronice (L.C. Vincent/Bev); biofotonica si

spectroscopie prin stimularea fluorescentei; metoda Bioscop (metoda semnalelor biologice);

- metode globale de analiza (teste depreferinta alimentara, teste alimentare FIBL);

- metoda Herody (viata solului).

Funcţia socială a fermei famililale comerciale

Echilibrarea venitului într-o fermă ţărănească, în anii care vin, trebuie să ţină cont de o serie de

obiective de natură socială, precum producţia de alimente de calitate, de alimente traditionale, montane,

locale, care sa fie puse în valoare prin intermediul unor ferme agropedagogice şi agroturistice. Astfel de

obiective au putut fi atinse la nivel european doar în cadrul unor ferme ţărănesti familiale, datorită

motivaţiilor de natură socio-economică pe care le generează acest model de fermă.


2014-2020

39

Funcţiile sociale ale fermei familiale comerciale

Fermă agropedagogică, Fermă agroturistică, Fermă de cercetare, Fermă de practică, Fermă

demonstrative, Fermă socio/ terapeutică, Servicii comunitare, Activităţi culturale, Activităţi politice,

Activităţi sociale, Fermă agro-lingvistică, Fermă de prod. Tradiţionale, Fermă de produse etice, Ferme de

produse locale, Fermă de produse montane, Fermă de barter/troc.

1. Servicii publice agropedagogice (ferma agropedagogica)

O mare provocare care stă în faţa ţărăncii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la

statutul de ţărancă/profesor.

Printre cele mai simple modalităţi de fidelizare a unei clientele de către un agricultor se numără şi

ferma agropedagogică. O astfel de fermă permite unei clase de elevi să înţeleagă modul de funcţionare a

fermei prin participarea acestora la diferite activităţi. La nivel european, vorbim de o legislaţie aferentă

fermelor pedagogice şi de un fenomen în care peste cinci milioane de elevi petrec minim o zi într-o fermă, de

regulă ecologică. Se pregăteşte, pe de o parte, generaţia consumatorului de mâine, iar pe de altă parte, se mai

corectează, prin intermediul copiilor, anumite comportamente de cumpărare greşite ale părinţilor. Este vorba

de o educaţie a părinţilor prin intermediul copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul

european. Procesul vizează transformarea consumatorului în consum-actor responsabil faţă de societate, de

actul său de cumpărare. De regulă, ferma pedagogică oferă contra cost şi o masă de prânz la solicitarea

elevilor sau părinţilor, formând astfel un venit complementar pentru ţăran. Acest tip de serviciu benevol,

adus de ţăran societăţii de astăzi, nu este deocamdată remunerat de către PAC, în schimb este prevăzut a fi

remunerat începând cu 2014.


2014-2020

40

Exemple:

Un exemplu de serviciu agropedagogic numit “magazin/şcoală” a fost creat la Cluj Napoca, în

octombrie 2011, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca - sistem în care, în fiecare săptămână, o clasă de

elevi cu părinţii şi profesorii lor participă la un eveniment pedagogic la magazin. Asfel, în cadrul

evenimentului săptămânal, un ţăran îşi prezintă povestea (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;

povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.). O aplicaţie mai cunoscută a

fermei pedagogice o reprezintă fermele de practică, în care elevii şi studenţii îşi desăvârşesc o parte din

pregătirea profesională.

Parametri Detalii

Obiectiv Procesul vizează transformarea consumatorului în consum-actor responsabil faţă de societate,

de actul său de cumpărare.Este vorba de o educaţie alimentara a părinţilor prin intermediul

copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul european.

Obiective specifice: Propunerea de oferte pedagogice variate; Initierea in economia agricola;

Intelegerea raporturilor dintre sat si oras; Contributie la dezvoltarea locala; Responsabilizarea

publicului participant;

Activitati Ferme agropedagogice: Nr maxim de elevi: 30

Conditiile din ferma: trebuie sa respecte legislatia in vigoare in materie sociala; sanitar

veterinara; sanitara; securitate; asigurare; Logistica minimala: sala de primire; toalete; apa;

trusa de farmacie; parking; cadru primitor Public vizat: Prescolari; Scolari; Liceeni; Studenti;

familii; persoane cu handicap;


2014-2020

41

Cadru: Şcolar: Vizitele presupun un acord cu Directorul unităţii de învăţământ şi au la bază

respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari); Extraşcolar: Vizitele sunt organizate în special

pentru liceeni; studenţi; familii şi pentru persoane cu handicap.

Magazin alimentar pedagogic:Un exemplu de serviciu agropedagogic numit“magazin/şcoală” a fost

creat la Cluj Napoca, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;

povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.)

3. Servicii publice agroturistice (Ferma agroturistică)

O altă provocare care stă în faţa ţărancii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la

statutul de manager de agropensiune. Una din marile bogăţii pentru un ţăran român, care nu este pusă deloc

în valoare de către acesta, este casa în care locuieşte. Punerea în valoare a acestei case este destul de simplă

şi presupune începerea unei proceduri de acordare a unei “margarete” de către ministerul de resort. Pe baza

unei solicitări scrise, responsabilul cu turismul în cadrul consiliului judeţean face o vizită în teren şi

întocmeşte o documentaţie de acordare a clasificării.

4. Servicii publice comunitare

Caracteristica de sezonalitate a activităţilor multor ferme, precum şi instabilitatea venitului obligă

agricultorii la căutarea unor surse de venit complementare în sezoane mai puţin intense, prin oferirea de

servicii comunităţii din care fac parte. O astfel de abordare îi permite şi comunităţii să valorifice şi să

remunereze o mână de lucru locală, de încredere, mai ieftină, pentru diferite servicii cu încredinţare directă,

necesare periodic:

a) Servicii de deszăpezire;

b) Servicii sezoniere de iarnă (salvamont, monitor de ski etc.);

c) Servicii de întreţinere a vegetaţiei şanţurilor din jurul arterelor de circulaţie rurale;

d )Servicii de întreţinere a păşunilor (eliminarea vegetaţiei, locuri de adăpat etc.);


2014-2020

42

Servicii de curăţire a şanturilor.

Parametri Detalii

Obiectiv Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin

abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu

grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi. În acelasi timp spaţiul rural nu mai devine

atractiv pentru instalarea tinerilor.

Serviciile comunitare au început să fie comandate de către primarii, ţăranilor ce dispun de

tehnica necesară.

Se formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran, în anumite perioade când în fermă

există timp neutilizat în scopuri agricole.

Activităţi Plecând de la importanţa socioeconomică pe care diferite ecosisteme o au pentru o

comunitate, s-a creat premisa unui demers asimilator între gestiunea unui ecosistem ca

pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului.

Servicii - Cosirea şanţurilor în lungul şoselelor;

- Curăţarea şanţurilor în lungul şoselelor;

- Cosirea unor parcele pentru evitarea îmburuienării parcelelor;

- Întreţinerea perdelelor de protecţie;

- Întreţinerea vegetaţiei din parcuri;

- Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale;

- Lucrările de intreţinere a infrastructurii stradale;


2014-2020

43

- Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală;

- Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere;

- Lucrări de plantare pentru spaţiile publice;

- Furnizare, plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

5.Servicii publice culturale

Implicarea ţăranului în organizarea de evenimente culturale, în cadrul unor organizaţii profesionale

culturale, este esenţială pentru reuşita actului de vânzare directă. Această implicare are la bază organizarea

juridica a acestora în O.N.G. culturale.

Parametri Detalii

Activităţi Evenimente: Evenimente legate de activitatea de semănat; Evenimente legate de activitatea

de recoltat; Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria, Sălaj);

Evenimente legate de activitatea de taiere a porcului; Evenimente legate de un anume

produs: Festivalul strugurilor; Festivalul verzei; Festivalul usturoiului; Festivalul sarmalelor;

Festivalul palincii; Festivalul cartofului; Festivalul prunelor; Festivalul castanelor; Festivalul

nucilor;Festivalul cireselor; Evenimente generaliste (Tanjeaua, Claca); Concursuri: Concurs

de tuns oi; Concurs de aratura; Concurs de recoltat; Concurs de degustare;

Vanzarea

directa

-stabilirea unei comunicări între ţăran şi consumatorul urban;

-construcţia unei relaţii de încredere între ţăran şi consumator, prin fidelizarea acestuia; -

ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator în cadrul acestor evenimente; -

bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente.


2014-2020

44

6. Servicii publice de politica agricola

Parametri Detalii

Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organizarea ţăranilor

într-o structură adecvată care, la nivel european, poartă denumirea de camera agricolă.

Paşi Primul pas: Organizarea. juridică a camerei agricole zonale (C.A.Z.)

Ţăranii dintr-o zona (sat sau comuna), interesaţi de continuarea activităţii agricole,

devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonala, ce devine

entitate juridica individuala, sau se afiliaza la Camera Agricolă Judeţeană (C.A.J.)

Pasul al doilea: Organizarea operaţională a C.A.Z.

Decizia de înfiinţare a unei C.A.Z. poate fi luata de sus în jos, către C.A.J., dacă deţine

un buget suficient pentru cât mai multe structuri zonale, sau poate proveni de jos în sus.

Pasul al treilea: Stabilirea unei Strategii de Dezv. Zonală (S.D.Z.)

- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei;

- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector economic;

- modul de organizare economică a fiecărui sector economic;

- modul de organizare a sectorului cultural;

- modul de colaborare cu C.A.J. si C.A.N. (Camera Agricolă Naţională);

- raportul de forţe cu structurile statului ;

- Planul Zonal Anual de Acţiune (P.Z.A.A.).

Pasul al patrulea: Organizarea sectorială a ţăranilor în asociaţii profesionale

- accesul la o informaţie profesională sectorială;

- accesul la un sistem de pregatire profesională sectorială;


2014-2020

45

- recunoaşterea profesională sectorială;

- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional;

- organizarea structurilor economice specifice sectorului.

7. Servicii publice sociale

Parametrii Detalii

Obiectiv Implicarea taranului în viaţa socială a comunităţii şi în viaţa profesională a sectorului sau

specific de producţie în cadrul unor organizaţii de natură neguvernamentală.

Activităţi Membru sau responsabil în O.N.G. legate de viaţa comunităţii :Asociaţia Fiilor Satului;

Asociaţia tinerilor ortodocsi; Asociaţia tinerilor catolici;

Membru sau responsabil in asociaţii profesionale : la nivel local; la nivel judeţean;la nivel

regional;la nivel naţional;la nivel european;

Exemple de asociaţii sectoriale: Asociaţia legumicultorilor; Asociaţia pomicultorilor;

Asociaţia viticultorilor; Asociaţia floricultorilor; Asociaţia apicultorilor; Asociaţia

crescatorilor de animale; Asociaţia cultivatorilor de cartof; Asociaţia cultivatorilor de

sfeclă de zahar; Asociaţia cultivatorilor de cereale; Asociaţia cultivatorilor de plante

tehnice; Asociaţia cultivatorilor de plante medicinale

Exemple de asociaţii generaliste: Asociaţia composesorala; Asociaţia urbariala; Asociaţia

utilizatorilor de apa;


2014-2020

46

8.Servicii publice agro/lingvistice/culturale în fermă

Parametrii Detalii

Obiectiv Învăţarea limbii române de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată

determinată într-un stagiu lingvistic într-o fermă agricolă ecologică.precum cu integrarea

într- un mediu socio-cultural diferit.

Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele

internaţionale (ex.Wolfing) în care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se

integrează în viaţa unei familii de ţărani pentru o anumita perioadă.

Pe baza unui contract ţăranul şi stagiarul îşi asumă obiectivele stagiului prin participarea

stagiarului la activitatile familiei si la activitatile din ferma intr-un numar limitat de

maxim 6 ore pe zi. Stagiarului i se asigură casa, masa (bani de buzunar la latitudinea

taranului). Stagiarul îşi asigură cheltuielile de transport între fermele de stagiu lingvistic.

De regulă durata stagiului este predefinitată dar de la caz la caz durata stagiului poate fi

redusă ân caz de incompatibilitate între părţi sau crescută în caz de înţelegere deosebită

între părţi.

De regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale preferă fermele ţăraneşti

ecologice cu marime medie sau mica.

Exemple de activitati: Activităţi de învăţare teoretică a limbii; Activităţile cotidiene ale familiei în

casă; Activităţile cotidiene ale familiei în fermă; Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei; Activităţile

cotidiene sociale ale familiei; Activităţile cotidiene culturale ale familiei;


2014-2020

47

9.Servicii publice tradiţionale în fermă (ferma de produse tradiţionale)

Când spui tradiţie, spui identitate alimentară pentru un agricultor sau o comunitate. Identitatea ia

forma unui paşaport alimentar care permite accesul pe o piaţă conştientă ce apreciază valori precum tradiţia,

sănătatea, protecţia mediului, etica procesului productiv etc.

Noţiunea de tradiţie a unui produs agroalimentar este sinonimă în multe situaţii cu ceea ce produce

un ţăran român. Mulţi ţărani care au atestat un produs tradiţional au început să trăiască mai bine construindu-

şi o afacere. Simpla adăugare a cuvântului „tradiţional” pe o etichetă face ca acest produs să se vândă mai

bine, consumatorul român fiind sătul de produsele chimizate cu care este hrănit în ultima vreme. Această

nevoie de produse tradiţionale duce şi la derapaje din partea unora care folosesc acest termen de „tradiţional”

pe eticheta sau în denumirea magazinului, în afara legii. Pentru a putea trăi mai bine, acesta trebuie să

conştientizeze că face un produs deosebit şi că, pentru a putea comunica acest lucru unui consumator, trebuie

să ateste produsul ca fiind tradiţional. Din păcate, nu mai este suficient să spui, ca ţăran, că produci în mod

tradiţional, pentru că nu te mai crede nimeni. Astfel, pentru a creşte valoarea adăugată a unui produs

ţăranesc, trebuie realizată atestarea acestuia din punct de vedere legal. Paşii de parcurs pentru atestarea unui

produs tradiţional sunt următorii:

- atestarea la nivel naţional (depunerea la DADR a unui caiet de sarcini conform legii din partea

operatorului; verificarea în teren de către DADR a conformităţii caietului de sarcini cu realitatea; publicarea

caietului de sarcini pe site-ul MADR pentru eventuale contestaţii; eliberarea certificatului de către MADR).

- atestarea la nivel european (depunerea la MADR a unui caiet de sarcini de catre un grup de

producători (minim 5); trimiterea caietului de sarcini la Comisia Europeană şi publicarea pe site-ul Comisiei

Europene; perioada de opoziţie de 12 luni în care orice persoană din cele 27 de state membre poate contesta

caietul de sarcini; eliberarea certificatului de către Comisia Europeană).


2014-2020

48

Obiectiv Productia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionale:Produse D.O.P.;

Produse I.G.P.; Produse T.S.G.;

Activităţi O serie de agricultori fac paşi însemnaţi în direcţia obţinerii unor produse de calitate. Astfel

regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul înspre obţinerea de

produse tradiţionale (DOP; IGP; TSG) ca şi o primă etapă înspre obiectivul final de calitate

reprezentat astăzi de produsele ecologice.

Pasii necesari: Elaborarea caietului/caietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar;

Depunerea documentaţiei la DADR judeţeană; Eliberarea atestatului de produs tradiţional de

către MADR; Controlul periodic al DADR; Producţia de produse agricole tradiţionale;

Procesare de produse agroalimentare tradiţionale; Vanzare de produse agroalimentare

tradiţionale Exemple:Tradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ierarhice:

la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar individual de către un agricultor:

ex. Brânza de Petrova, MM.) ;

la nivel de comună (paşaport alimentar comunal: ex.Balmoş de Gârda) ;

la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microregional sau judeţean: ex. Brânza

de Ţaga) ;

la nivel naţional (paşaport alimentar naţional: ex. Ţuica de Sălaj) ;

la nivel european (paşaport alimentar european: ex. Magiun de Topoloveni).

la nivel mondial (paşaport alimentar mondial: ex. Ţuica Zetea).


2014-2020

49

10. Servicii publice de troc

Parametrii Detalii

Obiectiv Furnizarea de produse agricole si alimentare pe un “sistem de schimb” cu produse si

servicii nonagricole.

Activitati Funcţionarea sistemului: O comunitate de regulă de marimea unei comune decide că o

parte din nevoile ei (bunuri, servicii) să o asigure prin schimb intre membrii comunităţii.

Schimbul de bunuri şi servicii are la baza o referinţă de schimb sub forma unei “monede

virtuale locale”.Fiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar în puncte pe

baza căruia îşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc într-un

catalog săptămânal al asociaţiei. La sfârşit de lună se face bilanţul creditului fiecarui

membru în aşa fel încât la sfârşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă

este posibil.

Exemple de sisteme de troc: S.E.L.- Sistem de Schimb Local, Franta

Exemple de bunuri.Produse agricole şi alimentare; Lemne de foc; Biciclete; Materiale de constructii;

Imbracaminte; Artizanat

Exemple de servicii: Tăiat şi transport lemne din pădure; Cules prune, etc...; Cosit iarba; Adunat fân;

Construcţii de case, etc...

11.Bunuri si servicii publice ecologice

- Fermă ecologică

- Fermă biodinamică

- Fermă energetică


2014-2020

50

- Servicii de polenizare

- Fermă recreaţională/divertisment

- Servicii de agromediu

- Fermă conservatoare de agrobiodiversitate (“in vivo”) Servicii de gestiune a peisajului

(servicii ecologice)

11.1Servicii publice ecologice in ferma (ferma ecologică)

Cel mai important efect social pe care ferma ecologică europeană îl produce este cel legat de

menţinerea unui ţesut social echilibrat în spaţiul rural. Acest efect social este generat de articularea

socioeconomica a activităţilor unei ferme ţăraneşti în jurul familiei. Astfel, s-a creat un sistem de agricultură

familială ţărănească, în care se crează locuri de muncă pentru membrii familiei care, de altfel, generează şi

marimea fermei. De regulă, ferma este construită în jurul părinţilor şi eventual a unuia dintre copiii adulţi, în

vederea transmiterii acesteia. Structura economică a activitaţilor într-o fermă familială este extrem de bine

definită. În mod obişnuit, bărbatul preia activităţile legate de productie, iar soţia activităţile de procesare,

agroturism (fermă agroturistică), agropedagogie (fermă agropedagogică). O astfel de construcţie de model

socioeconomic a stat ca principal obstacol în calea “exodului uman” din spaţiul rural european, iar României

de astăzi îi vine ca o manuşă pentru evitarea aceluiaşi fenomen. Într-o Românie în care menţinerea fermei

ţărăneşti familiale este văzută doar ca “tampon social si electoral”, avem nevoie şi de alte motivaţii pentru

menţinerea acesteia, precum cele de natură economică, în urma transformării acesteia într-o unitate

comercială. O astfel de fermă se adaptează foarte bine realităţilor socio-economice ale Romăniei din zonele

montane şi colinare, şi este uşor de transferat ca model de dezvoltare.


2014-2020

51

11.2Certificarea ecologică a fermei familiale

Toată lumea ştie că un produs alimentar de la ţară este mai sănătos decât cel cumpărat de la oraş, şi

totuşi consumatorul cumpără prea puţin de la ţăranul român. În aceste condiţii, ţăranul mai trebuie să

realizeze doi paşi în direcţia creerii unei valori adăugate pentru produsele sale, din care primul este

certificarea ecologică a producţiei, acolo unde acest lucru este posibil. Prin această certificare, ţăranul mai

are acces şi la două subvenţii consecutive de la APIA (subvenţia de conversie la agricultura ecologică,

respectiv pachetul 5 de Agromediu de Agricultura Ecologică). Chiar dacă mulţi ţărani fug după această

subvenţie, ea nu trebuie să devină un scop în sine, pentru că, dacă analizăm situaţia la nivel european, vom

vedea că, de regulă, subvenţia duce la lenevirea ţăranului şi nu la dezvoltarea fermei.

Paşii necesari pentru certificarea ecologică a fermei sunt:

1.Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare;

2.Acceptarea în fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an.

3.Alegerea operatorului de certificare este un lucru foarte serios de luat în seamă. De fapt, prin

certificare, un ţăran face dovada seriozităţii sale în relaţia cu sănătatea consumatorului. Prin ştampila de

„ecologic” se transmite de către certificator consumatorului un mesaj, că acest ţăran este un om serios şi

responsabil care are grijă de viaţa consumatorului. Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este, de

fapt, un fel de “certificat de bună purtare” sau, mai bine spus, un „paşaport de intrare în curtea

consumatorului”. Ţăranul ştie din moşi strămoşi că, atunci când porneşti la un drum lung, nu te însoţeşti cu

orişicine. Un consumator de fapt se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci când cumpără un

produs agroalimentar. În acest nume are mai multă sau mai puţină încredere, şi în funcţie de acest lucru

decide ce produs cumpără.


2014-2020

52

Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este încrederea. Ori, încrederea între

oameni a dispărut de ceva vreme, iar procesul de recâştigare a încrederii între agricultori şi consumatori

necesită timp. Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor câstiga doar agricultorii care vor avea

răbdare în fidelizarea unei clientele proprii, pe durata vieţii active a acestora. De la o gândire pe termen

scurt, ţăranii trebuie să treacă la o gândire pe termen lung, dacă vor să trăiască mai bine.

12.Servicii publice energetice regenerabile în ferma

Parametri Detalii

Biomasă silvică şi

agricolă

Salcâm, plop, salcie, mesteacăn, dejecţii animale, porumb, sfeclă, rapiţă, canolina,

alge ; coji de nuca şi alune etc...

Energie solară Amplasarea panourilor: pe casă; pe construcţii agrozootehnice; în câmp deschis pe

schelet metalic;

Tip de energie: Energie fototermică; Energie fotovoltaică;

Calcul energetic: în funcţie de latitudine;în funcţie de longitudine;în funcţie de panta

acoperişului sau terenului;în funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile);

Energie eoliană Amplasarea turbinei/turbinelor:pe construcţii (pentru investiţii până la 1 KW/h);pe

teren (pentru investiţii de peste 1 kW/h)

Tip de turbine: cu ax vertical; cu ax orizontal;

Calcul energetic: in funcţie de viteza vântului; în funcţie de constanta vântului

Energie hidro Amplasarea turbinei: direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cursului

de apă;în lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă;

Energie

geotermala

Sisteme de puturi verticale;

Sisteme de tubulatură orizontală;


2014-2020

53

13.Ferma recreaţionala/divertisment

Asemenea funcţiei melifere, funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate

complementare producţiei de biomasă energetică (plantaţii energetice, perdele de protecţie). Chiar dacă nu

va exista o remunerare efectivă a statului pentru aceasta funcţie, ţăranul poate să aducă venituri suplimentare

prin prestarea acestor servicii în mod direct sau indirect.

Parametrii Detalii

Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi coroborat cu aducerea

unui venit suplimentar mai uşor de obţinut.

De regulă aceasta activitate este legată de:

activitatea fermei agropedagogice;

de activitatea fermei agroturistice;

de activitatea fermei energetice;

Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de

biomasă silvică (plantaţii energetice, perdele de protecţie; păduri, etc.). Chiar dacă nu va

exista o remunerare efectivă a statului pentru această funcţie, ţăranul poate să aducă

venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii în mod direct sau indirect.

Tip de investiţie:

- Plantaţie energetică (Salcie; Plop; Mesteacăn; Salcâm; ); Pădure silvică; Perdele de

protecţie; Benzi florale; Baltă; Lac; Heleşteu; Labirint istoric (cultura de porumb, stuf

etc.); Ateliere de pictura; Ateliere de sculptură;

Tip de activităţi:Vânătoare; Pescuit; Plimbare; Jocuri pentru copii; Pictură; Sculptură;

Artizanat;


2014-2020

54

14.Servicii publice de agromediu

Parametrii Detalii

Măsuri

agromediu

APIA (RO)

-P.1/M. 214.:Pajişti cu înaltă valoare naturală -124 euro/ha;

P.2/M. 214:Practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha;

P3/M 214. ;Pajişti importante pentru păsări Crex crex; Lanius minor; Falco vespertinus;

P.4/M. 214: Culturi verzi .-130 euro/ha;

P.5/M. 214 Agricultura ecologica:ex. 393 euro/ha Pomi; 155 euro/ha culturi furajere -

P.6/M.214:Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -270 euro/ha;

P.7/M.214: Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu

(Branta ruficollis) (/171 euro/ha)

APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150

euro/ha;

APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii în ferme pomicole prin instalarea de caşute pentru păsări

-175 euro/ha;

Măsuri în alte

ţări U.E.

- utilizarea de sisteme zoopomicole, zooviticole, zoolegumicole; utilizarea de sisteme de

cultura agro/silvice sau zoo/silvice; utilizarea de păşuni permanente; utilizarea de

populaţii locale; utilizarea de soiuri şi rase rare; parcele menţinute în ogor negru; parcele

nelucrate (parloaga); tehnici economice de irigaţie; uscarea naturală a furajelor; confortul

animal; efectuarea arăturii pe curbe de nivel; sisteme de producţie în aer liber; sisteme de

cultura durabile; marimea parcelei; dependenta energetica a fermei; sisteme de lucrări

minime; suprafeţe de compensaţie ecologică; menţinerea în cultura de terenuri în zone

supuse “exodului rural”; rotaţia culturilor.


2014-2020

55

15.Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (“in vivo”)

Parametrii Detalii

Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenţă la

nivelul unei ferme agricole prin adapostirea, ântreţinerea şi înmulţirea acestei bogăţii ce ne-

a mai ramas pentru a răspunde provocărilor actuale. Schimbările climatice majore alături de

practicile agronomice necorespunzatoare afectează drastic agrobiodiversitatea.

Activităţi - Inventar şi crestere de rase rustice animale rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de

stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli, dăunători ţi alţi

factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli,

dăunători şi alti factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale viticole

rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii

locale floricole rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de

populaţii locale de specii cerealiere rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres;

Inventariere şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli, dăunători şi

alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale de plante medicinale

rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi întreţinere de populaţii

locale de arbori, arbusti, plante din flora sălbatică rezistente la boli, dăunători şi alti factori

de stres; Inventariere şi întreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole;

Inventariere şi întreţinere de populaţii de faună utilă pentru fermele agricole;


2014-2020

56

16.Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)

Una din marile provocări pentru ţăranul român este aceea de a evolua de la “ţăran” la “gestionar de

peisaj”.

Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin

abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu grave

consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi.

Schimbarea paradigmei de agricultor in cea de ţăran în noul P.N.D.R.

Reforma actuală a PAC defineşte, pentru perioada 2014-2020, un buget structurat pe obiective

extrem de clare, printre care cel mai important este inversarea tendinţei de transformare actuală a ţăranului în

agricultor. Capitolele bugetare sunt astfel structurate, încât se doreşte o redefinire a noţiunii de ţăran şi,

implicit, o implicare a acestuia într-o gestiune mai echilibrată a spaţiului rural. Se doreşte o basculare a

noţiunii de agricultor în aceea de ţăran, mult mai adecvată realitaţilor socio-economice şi politice actuale ale

societăţii.

Această reformă va crea trei tendinte majore vizând noţiunile de agricultor şi ţăran:

1) prima tendinţă este legată de transformarea obiectivelor fermelor agricole industriale (cca 10% din

agricultorii europeni), prin integrarea anumitor parametrii de natura socială şi ecologică, în fermele acestora.

O serie de măsuri din noua PAC prefigurează această tendinţă (plafonarea subvenţiilor la o anumită

suprafaţă; condiţionarea subvenţiilor doar pentru agricultori activi; creşterea nivelului de ecofiscalitate prin

creşterea redevenţelor de poluare şi introducerea de noi ecotaxe etc.).

2) a doua tendinţă este cea legată de o redefinire a noţiunii de ţăran şi a transformării multor

agricultori în ţărani. Ştiind că, la nivel european, peste 40% dintre fermele familiale comerciale vest

europene au suprafete mici (2-50 ha), aceşti agricultori sunt vizaţi de tendinţa de a redeveni ţărani. Pasul pe


2014-2020

57

care aceşti agricultori trebuie să-l facă nu este foarte mare în cele mai multe situaţii. Pasul este unul

obligatoriu pentru aceştia, altfel ei vor dispărea din peisajul agricol din cauza presiunilor exersate de fermele

agricole industriale.

3) a treia tendinţă este legată de transformarea fermelor de subzistenţă (1-5 ha) din estul Europei

(Romania, Polonia, Bulgaria etc. ), ce reprezintă circa 50 % din totalul fermelor europene, în ferme ţăraneşti

comerciale. Pasul ce trebuie făcut este unul serios, dar situaţia este fără ieşire. Ţăranul care nu face pasul,

iese din sistem şi intră în istorie. Dispariţie sau adaptare - se va citi simbolic pe fruntea acestuia în următorii

ani.

Conform teoriei lui David R. Davila-Villers (1997), fenomenul de industrializare, cuplat cu cel de

liberalizare, în contextul actual de mondializare, ne permit identificarea a “trei categorii de lumi rurale”:

- Rural World 1 (R. W.1), reprezentată de aşa numita noţiune de

agricultori/antreprenori, prezentată mai sus ca prima tendinţă. Puterea economică îi permite un rol

important în viaţa politică şi socială la nivel local sau global. În Romania această categorie este

reprezentată de marii investitori, preponderent din agricultura din Baragan, Dobrogea, Campia de

vest, Campia Moldovei, cunoscuţi în cadrul noţiuni de “agrobussinesmeni agricoli”.

- Rural World2 (R.W.2), reprezentată de fermele familiale prezentate mai sus ca a doua

tendinţă. Această lume oscilează între perspectiva fericită de a ajunge în prima categorie de

agricultori/antreprenori sau perspectiva nefericită de a ajunge în categoria a treia (vezi mai jos). Este

o luptă filozofică între tradiţie şi modernitate, ce se petrece în mintea fiecaruia, între statutul de

ţăran/agricultor şi cel de agricultor/ţăran, în care doar trecerea timpului poate oferi un răspuns. La

nivelul unui judeţ din România, vorbim astazi de cca 30-100 de ţărani/agricultori în această

categorie.


2014-2020

58

- Rural World3 (R.W.3), reprezentată de fermele de semisubzistenţă şi subzistenţă

prezentată că a treia tendinţă. Această lume nu are decât două opţiuni: fie integrează a doua tendinţă

(Rural World 2), fie dispare. Mare parte din ţăranii României de azi se regăsesc în aceasta situaţie

neconfortabilă. La nivelul unui judeţ vorbim de circa 10-12 000 de ţărani în aceasta categorie.

Cum cele “trei lumi rurale” se întâlnesc pe aceiaşi piaţă, în acelaşi sistem economic,

diferenţele majore de ordin structural dintre acestea le pun în faţă doar opţiunea confruntării

filozofice, economice, sociale si politice. Această confruntare ideologică între Tradiţie şi Modernitate

creaza un raport de forţe între cele trei lumi rurale în care regăsim pe de o parte:

- agricultorii/antreprenori din prima categorie (R.W. 1), ce se opun vehement categoriei a treia (RW

3) şi caută alianţe cu agricultorii mai mari din RW 2;

- pe de alta parte, sunt ţăranii din categoria a treia (RW 3) şi o parte însemnată din ţăranii din RW.2,

ce se opun modelului technico-economic reprezentat de prima categorie. Aceste doua lumi, la rândul lor, vor

forma în timp o singura lume (RW2), pe măsură ce o parte dintre ei (RW 3) vor intregra contextul unei

ferme familiale ţăraneşti comerciale. Mare parte din ţăranii din R.W.3 vor pierde pariul cu adaptarea la RW2

şi vor dispărea din peisajul agricol, cu toate consecinţele aferente pentru mediul rural.

Politica are ca şi obiectiv strategic valorificarea teritoriilor rurale din punct de vedere economic

social şi ecologic ţinînd cont de diversitatea acestora şi a populaţiilor prezente în spaţiul rural.

Ea are are o ambitie strategică ce deriva din cele 3 mari obiective ale PAC:

- un obiectiv de natură economică (Obiectiv nr 1 al PAC/Competitivitatea agriculturii):

dezvoltarea unei economii competitive creatoare şi menţinătoare de locuri de muncă în sectorul primar

(agricultura şi silvicultura), secundar (industrii agroalimentare şi forestiere), terţiar (servicii rurale,

agroturism, agropedagogie, turism rural);


2014-2020

59

- un obiectiv de natură ecologică (Obiectiv nr 2 al PAC/Gestionarea durabilă a resurselor

naturale şi combaterea schimbărilor climatice): asigurarea unei gestiuni durabile a resurselor naturale (apă;

sol; biodversitate) respectând caracteristicile fiecarui teritoriu rural.

- un obiectiv de natura socio-teritorială (Obiectiv nr 3 al PAC/3 O dezvoltare teritorială

echilibrată a zonelor rurale): promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate pentru populaţiile rurale

ţinand cont de diversitatea acestora şi asigurarea unei gestiuni durabile a patrimoniului cultural;

Concordanţa PNDR cu obiectivele Strategiei de la Lisabona

Nr crt Obiectivele strategiei de la Lisabona (L.1-L.5) Obiective

PNDR

Prioritati

PNDR

L.1 Promovarea unei creşteri ce respectă mediul şi care luptă împotriva

schimbărilor climatice, integrând dimensiunea economică şi preocuparea

ecologică reducând poluarea generată de agricultură

O.2. P3.

P.4.

P5.

L.2. Investiţii în capitalul uman O.1. P1.

L.3. Stimularea cercetării şi inovării întreprinderilor O.1. P1.

L.4 Crearea de locuri de muncă în mediul rural O.3. P1. P6.

L.5. Facilitarea coeziunii şi atractivităţii teritoriilor O.3. P6.

Concordanţa PNDR cu obiectivele Strategiei de la Goteborg

Nr crt. Obiectivele Strategiei de la Goteborg (G.1-G.3.) Obiective PNDR

G.1. Durabilitate economică O.1.

G.2. Durabilitate ecologică O.2

G.3. Durabilitate socială O.3.


2014-2020

60

Concordanţa dintre obiectivele şi priorităţile PNDR cu Strategia europeană pentru creşterea

inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii - Europa 2020

Nr crt Obiectivul Aportul economic, social si ecologic

1 Economic Producţia viabilă de hrană care să:

- contribuie la creşterea venitului agricol şi la stabilizarea acestuia

prin limitarea fluctuatiilor;

- createrea competitivităţii sectorului agricol şi consolidarea poziţiei

agricultorului în cadrul lanţului alimentar.

- compenseze dificultăţile de producţie în zonele unde există

dezavantaje naturale specifice;

- reduca GES si sa atenueze efctele schimbarilor climatice prin

introducerea de practici benefice pentru mediu si clima;

2 Ecologic Realizarea unui management durabil al resurselor naturale care să atenueze

schimbările climatice prin:

- garantarea de practici de producţie durabile şi pentru a asigura

furnizarea de bunuri publice remunerate de către societate;

- creşterea verde şi inovarea ecologică în sprijinirea noilor aşteptări

ale consumatorilor;

- sprijinirea agriculturii ca şi coloană vertebrală a economiei rurale,

piatra de temelie a păstrării tradiţiilor locale şi a identităţii sociale.

3 Socio-

teritorial

- crearea de locuri de muncă în mediul rural intr-o economie rurala

multifunctională diversificată;

- promovarea diversităţii structurale în cadrul sistemelor agricole,

permiţând

Concordanţa dintre obiectivele şi priorităţile PNDR cu strategia prezidenţiala 2014-2030

Nr crt Obiectivul Aportul economic, social şi ecologic

Economic/

Ecologic/

Socio-

“Noua filosofie a dezvoltării spaţiului rural care se bazează pe conceptul de

dezvoltare rurală durabilă care presupune îmbinarea armonioasă între componenta

agricolă (şi forestieră) şi componenta economică rurală agroalimentară şi


2014-2020

61

teritorial neagricolă, este fundamentată pe următoarele principii:

- concordarea dintre economia rurală şi mediul înconjurător

(echilibrul economie -ecologie);

- programele de dezvoltare durabilă, sustenabilă trebuie să cuprindă

un orizont de timp mediu şi lung;

- diversificarea a structurii economiei agricole, prin pluriactivitate în

primul rând prin extinderea economiei agroalimentare, a economiei

neagricole şi a serviciilor rurale;

- naturalizarea spaţiului rural, prin păstrarea mediului natural cât mai

intact;

- mediul antropizat, creat de om, să fie cât mai apropiat de mediul

rural natural;

- folosirea, resurselor naturale locale în activitatea economică rurală,

cu prioritate a resurselor regenerabile”

Provocări ale agriculturii româneşti în perioada 2014-2020

- Schimbările climatice şi impactul acestora asupra rezervelor de apă în fermele agricole;

- Securitatea alimentară, siguranţa şi calitatea alimentelor zdruncinată de incidentele apărute pe

lanţurile alimentare lungi;

- Exodul rural şi necesitatea menţinereii unui ţesut social echilibrat în mediul rural;

- Aşteptările consumatorilor faţă de alimentaţie şi necesitatea organizării unei economii locale

printr-o agricultură de proximitate;

- Prezervarea biodiversităţii, agrobiodiversităţii şi utilizarea energiilor regenerabile în fermele

agricole;

- Necesitatea remunerării serviciilor publice furnizate societăţii de către agricultori;

Direcţiile principale ale Reformei P.A.C. pentru România

- Măsurile agroecologice benefice pentru mediu şi climă

- Sectorul de agricultură ecologică;


2014-2020

62

- Sectorul de agromediu;

- Sectorul de zone cu specific natural şi economic;

- Sectorul de proiecte inovative ecologice (PEI);

- Sectorul aferent suprafeţelor afectate de măsură de înverzire;

Măsurile ce vizează promovarea produselor de calitate prin scheme specifice:

- Sectorul produselor tradiţionale (DOP; IGP;TSG);

- Sectorul produselor montane

- Sectorul produselor locale

- Sectorul produselor etice

- Sectorul produselor de casă

Masurile ce vizeaza agroecosistemele agrosilvice

- Sectorul pădurilor ecologice

- Sectorul fermelor mixte (agrosilvice; silvopastorale; zoopomicole; zooviticole;

zoolegumicole; zoofloricole);

- Servicii de silvomediu;

Lanţurile alimentare scurte în vederea prevenirii incidentelor alimentare

- Vânzarea directă (târguri; pieţe; domiciliu; magazin propriu; fermă);

- Pieţe locale în cadrul economiei locale;

- Sisteme parteneriale între agricultori şi consumatori;

- Măsurile pentru o agricultură a cunoaşterii

- Transferul de cunoştinţe;

- Servicii de consiliere;


2014-2020

63

- Cercetare inovativă în ferme;

- Cooperare;

- Programele subtematice:

- Tineri agricultori;

- Zona montana;

Măsurile de remunerare a bunurilor şi serviciilor publice de către societate

Activităţile remunerate se regasesc in cadrul celor 2 programe subtematice;

1)Masurile de refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de

evenimente catastrofale.

2)Prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale şi de

evenimente catastrofale.

3) Gestionarea riscurilor.

4)Asigurarea culturilor, a animalelor si a plantelor.

5)Fonduri mutuale pentru bolile animalelor şi ale plantelor şi pentru incidenţele de mediu.

6)Instrumentul destabilizare a veniturilor.

7)Dezvoltarea suveranitatii alimentare în proteina vegetala.

8)Promovarea culturilor proteice conventionale în zonele de câmpie în cadrul pachetului financiar de

bază.

9)Promovarea culturilor proteice ecologice ca şi măsuri compensatorii pentru suprafeţele de interes

ecologic din cadrul măsurii de înverzire în cadrul pachetului financiar facultative.

10)Dezvoltarea de capacităţi de stocare şi procesare proteine vegetale şi oleaginoase de către

grupurile de tineri agricultori


2014-2020

64

CAPITOLUL III

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km2 sau 15 % din

suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.

Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului,

podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi

Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi

este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu

specific climatic continental. În 2012, Regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1

% din populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea mai mare

densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu

acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt

mai puţin propice.Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea

forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de

localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau municipii) şi 1.447 de sate

(organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de

Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) si Tulcea

(92.676 locuitori).


2014-2020

65

În această regiune există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă:

- Populaţia rromă (1,7%)

- Comunitatea rusă (lipoveni) (0,9%) - concentrată în zona Tulcea (16,350 locuitori)

- Comunitatea greacă (0,1 %)

- Comunitatea turcă (1%) - concentrată în zona Constanţa (27,914 locuitori)

- Comunitatea tătarilor concentrată în zona Constanţa (23,230 locuitori)

Forţa de muncă şi migraţia

În 2012, populaţia ocupată reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte în servicii (44,5,%) şi

agricultură (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarcă ponderea ridicată a populaţiei ocupate în sectorul

serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor turistice din lungul litoralului şi prezenţei

porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi. Spre deosebire de acestea, în judeţul Vrancea,

aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, iar 62% din populaţia judeţului locuieşte în

mediul rural. Şomajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depăşeşte media ţării (5,9%). Disponibilizările din

industria metalurgică (MITTAL GROUP) au determinat ca judeţul Galaţi să deţină cea mai ridicată rată a

şomajului (8,3%), urmat de Buzău (7,4%) si Brăila (6,8%). Lipsa locurilor de muncă adecvate, salarizarea

neatractivă, dar şi calificarea necorespunzătoare determină plecări masive a activilor spre arealele de creştere

economică din ţară sau străinătate. Migraţia cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Vrancea, în special

din cauza structurii economice neconsolidate, unde populaţia tânără a părăsit masiv localităţile pentru a lucra

în străinătate.


2014-2020

66

Economia regională

Cu un PIB care reprezintă 11,3% din economia ţării, regiunea se situează pe locul 6, în timp ce pe

locuitor acest indicator se situează sub media naţională. Până în 2012, productivitatea muncii deţinea o

poziţie de mijloc între regiunile ţării, cu valorile cele mai ridicate în judeţul Constanţa. Specificul Regiunii

Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila -

Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific

turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este

caracteristică discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ,

servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intra- regională. Astfel, Galaţi şi

Constanţa sunt caracterizate de o rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău şi Brăila cu procente

mai mari de populaţie ocupate în agricultură, Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii.

Restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, au dus la creşterea

masivă a şomajului în marile centre de industrie grea (Galaţi, Brăila, Buzău) şi în micile centre urbane

mono-industriale. Activitatea intensă de construcţii de locuinţe proprietate privată din jurul marilor centre

urbane, litoral şi alte areale turistice din Subcarpaţi a preluat o parte din forţa de muncă disponibilizată şi

astfel şocul social al disponibilizărilor a fost atenuat. Deşi zona Brăila - Galaţi, Constanţa - Năvodari a fost

marcată de un puternic fenomen de disponibilizări, ultimii ani prezintă un oarecare reviriment al activităţilor

industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe

industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât

şi Combinatul de la Galaţi precum şi rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de revigorare a

industriei îl reprezintă Buzău, unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare


2014-2020

67

superioară a lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a

marilor centre urbane, oraşele mici nu reuşesc să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de

muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin, etc.). Aici nu există investiţii străine şi din

cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări, etc). Arealele de maximă sărăcie

cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul

Judeţului Vrancei.

Infrastructura Transport

Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane

cu capitala ţării, între care se remarcă marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei

10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizaţi, regiunea înregistrând cea mai mică

pondere pe ţară. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explică

prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din suprafaţa acestui judeţ.

Principalele problemele ale reţelei de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de

iluminare şi marcare stradală, iar situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor

rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaţiile din anul 2010 au arătat nu numai insuficienţa

reţelei rutiere dar şi lipsa unei strategii privind măsuri de protecţie activă a acestora. S-a dovedit că nu există

posibilităţi reale dar şi economice pentru trasee de rezervă, existând pericolul izolării unor areale cât şi

întreruperii legăturilor dintre marile regiuni ale României. Tot în această situaţie s-a evidenţiat şi starea

precară a podurilor rutiere. Există două elemente esenţiale în regiune care favorizează transportul naval:

fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Portul maritim Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră şi al patrulea

din Europa, oferă servicii (facilităţi) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, maritim, aerian), fiind


2014-2020

68

utilat cu depozite şi terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat la intersecţia dintre

coridoarele TEN-T IV şi VII - prin canalul Dunăre-Marea Neagră.

Utilităţile publice

Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2010, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti modernizate, 69%

din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există însă mari diferenţe intraregionale,

judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi orăşeneşti modernizate, faţă de doar 46% în

judeţul Vrancea. Această situaţie se datorează prezenţei atât a unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău,

Constanţa, respectiv Galaţi) - în cazul primelor trei judeţe - în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în

timp ce în judeţul Vrancea, oraşului Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) - în

care doar o mică parte a străzilor sunt modernizate.În privinţa utilităţilor publice de bază, la sfârşitul anului

2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naţional în privinţa lungimii simple a reţelei de

distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară), iar din numărul total de localităţi 80% aveau instalaţii de

alimentare cu apă potabilă, acestea concentrându-se mai mult în judeţele Constanţa şi Brăila - apropiate de

Dunăre, şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă, trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii

prezintă un grad avansat de uzură, necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.O situaţie îngrijorătoare

există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile regiunii fiind dotate cu această utilitate. La

nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă avem în vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare

sunt localizate în cele trei judeţe estice ale regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).


2014-2020

69

Educaţie

La nivel regional, în anul şcolar 2011/2012, în învăţământul public existau 570 grădiniţe, care au

trebuit să facă faţă creşterii numărului de copii înscrişi, în ultimii ani. Pentru învăţământul primar şi

gimnazial, existau 1.000 de şcoli, iar cel liceal era deservit de 176 de licee. Acestora li se adaugă 9 şcoli

profesionale şi de ucenici, precum şi 11 unităţi postliceale, a căror bună funcţionare este esenţială pentru

asigurarea pieţei forţei de muncă cu persoane calificate în diferite domenii.Pentru formarea unei forţe de

muncă înalt calificate, absolut necesară pentru asigurarea dezvoltării regiunii, este esenţială buna funcţionare

a celor 9 universităţi cu 58 de facultăţi existente în regiune. Cele mai importante sunt universităţile din

Constanţa şi Galaţi.

Sănătate

În regiune există 47 de spitale, dintre care 24 sunt localizate în Constanţa şi Galaţi. De asemenea, în

regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici şi 41 dispensare medicale, la care se adaugă alte tipuri de

unităţi sanitare. Serviciile medicale pentru populaţia din mediul rural sunt slab dezvoltate, fiind necesară

organizarea unui proces de planificare medicală. Speranţa de viaţă este în medie de 71 ani pentru bărbaţi,

respectiv 75 ani pentru femei. Infrastructura de sănătate din regiune, atât din punct de vedere al

construcţiilor, cât şi al dotărilor, este precară, fiind necesare reabilitarea clădirilor, precum şi dotarea

corespunzătoare a acestora.

Servicii Sociale

Trei din cele 6 judeţe (Buzău, Vrancea şi Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotiţi în instituţii de

tip familial (65,7%) sau de servicii rezidenţiale (34.3%). La sfârşitul anului 2011, erau 8.818 copii cu


2014-2020

70

dizabilităţi, din care doar 462 beneficiau de servicii de reintegrare. Judeţele Brăila, Buzău şi Galaţi nu au

instituţii rezidenţiale de asistenţă socială.

Zone problemă

În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul

Phare Coeziune Economică şi Socială 2001-2002, două zone, şi anume:

- Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu Sărat,

Focşani, Mărăşeşti, Adj ud, Odobeşti şi Tecuci, caracterizată de următoarele probleme:

dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă.

Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul

deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.

- Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi, Tulcea,

Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului jucat

de porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la mare,

în urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit oceanic. Celor

două zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de dezvoltare.

Este vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău),

Mărăşeşti (Vrancea).

- Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât de

procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa

infrastructurii de bază.


2014-2020

71

Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a Mittal Steel Industry Galaţi

(Sidex), aceste zone se află încă în dificultate.

Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un

rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei

şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul judeţului Galaţi), carierele de granit

(Munţii Măcinului), sarea, etc.Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa

portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile

porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii,

cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.

Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele turistice:

Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament si agrement (hoteluri,

moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia.

Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după

includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (nămol

curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă).

Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi si Tulcea)

cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a

Brăilei, Insula Mare a Brăilei, etc.

Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi zone

turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii.


2014-2020

72

Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri

mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa

Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat, în acelaşi timp. În anul 2003,

valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a fost de 2 mil. euro, reprezentând

31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională este concentrată în special în centrele urbane:

Industria petrochimică este prezentă în Năvodari

Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea

Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci

Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia

Industria materialelor de construcţie în Medgidia

Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.

Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt:

- este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale

- Industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a

populaţiei în această ramură.

- Agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa

40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional.

Terenurile cultivate deţin 65% din suprafaţa regiunii şi prezintă potenţial de dezvoltare în

viitor. Deşi există acest potenţial agricol, capacitate de procesare a produselor agricole este

limitată (scăzută) din cauza tehnologiilor depăşite. Gradul ridicat de fragmentare a terenului

cultivat reprezintă un alt obstacol pentru dezvoltarea agricolă.


2014-2020

73

Potenţialul economic scăzut al fermelor mici şi managementul ineficient al acestora au

determinat,deasemenea, subdezvoltarea sectorului de procesare a produselor agricole.În anul 2004,

regiunea se ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia produselor specifice, şi

anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce

priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel zootehnic, regiunea se situează pe primul loc la

producţia de carne de oaie şi capră, şi de asemenea, de lână.


2014-2020

74

CAPITOLUL IV

Coordonate judeţene - judeţul Constanţa

Judeţul Constanţa este situat în partea de S-E a României, învecinându- se la Nord cu judeţul Tulcea,

la Est cu Marea Neagra, la Sud cu Bulgaria si la Vest cu fluviul Dunărea.

Suprafaţa judeţului Constanţa este de 7.071 km2 si ocupă în acest sens locul 8 între judeţele

României.

Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărţit în 3 municipii, 9 orase si 57 comune.


2014-2020

75

Scurt istoric

Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea străveche provincie de pe

ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localităţile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din

România, cu origini în antichitatea greacă.

Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat

o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis,

iar grecii dorieni - Callatis (Mangalia).

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea - pe atunci Schythia Minor - a intrat sub

stăpânirea romana (secolul I î.e.n.). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie

romană dintre toate provinciile româneşti de mai târziu.

Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii

regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea

podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea

economică şi creşterea populaţiei româneşti.

Relief

Relieful este de podiş jos, fragmentat de râuri (cele mai multe se varsă în Dunăre; pe unele există

lacuri de tip liman - Bugeac, Oltina, Vederoasa etc.); alt. de 10-250 m; cea mai mare parte este situată în

Podişul Dobrogei de Sud; secţionat de Valea Caraşu pe care s-a amenajat Canalul Dunare-Marea Neagră; în

nord se află Podişul Casimcei.


2014-2020

76

Clima

Clima temperat-continentală, caracteristică judeţului Constanţa, este influenţată de poziţia geografică

(situarea între Dunăre şi Marea Neagră), precum şi de particularităţile fizico-geografice ale teritoriului.

Vegetaţie

Vegetaţie este de stepă şi silvostepă, înlocuită cu culturi cerealiere irigate. În sud-vest se găsesc

păduri de câmpie cu elemente sudice. Solurile sunt dominant cernoziomice. Pe litoral se găsesc lacuri de tip

lagună (Siutghiol-Sinoie) şi liman (Taşaul, Tatlageac, Techirghiol, Mangalia).

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a judeţului este formată de următoarele cursuri de apă: Dunărea, pe o lungime

de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu şi Casimcea.

La Est, judeţul este scăldat de apele Mării Negre, o mare continentală cu golfuri larg deschise şi

puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul

litoralului românesc.

Reţeaua hidrografică s-a îmbogăţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre - Marea Neagră pe o

distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Albă - Midia pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de irigaţie din Valea

Carasu.

Resurse naturale

În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase, apele

mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile comune şi cele fosfatice.


2014-2020

77

Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul Casimcea

având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess.

Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe

măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special

îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase

calităţi terapeutice.

Agricultura

Bogăţiile solului sunt reprezentate de suprafeţele întinse de terenuri agricole, terenuri care reprezintă

80% din suprafaţa totală, din care suprafaţa arabilă reprezintă cca. 85%.

Evoluţia demografică

Populaţia judeţului Constanţa era, la 01.07.2011, de 684 082 locuitori, situându-se pe locul 6 între

judeţele ţării. Densitatea era de 101 de locuitori pe km2, peste media pe ţară. Municipiul Constanţa este

resedinţa judeţului si este al doilea oras ca mărime după Bucuresti.

Ca grad de urbanizare, judeţul Constanţa se află pe locul trei în ţară, concentrând 73,5% din populaţie

în cele 3 municipii si 9 orase.

Populaţia ocupată era, la 01.07.2011, de 276.100 persoane, din care: 27,4% în agricultură, 17,7% în

industrie, 14,2% în comerţ, 10,4% în transporturi si 7,9% în construcţii.


2014-2020

78

Forţa de muncă

Tranziţia la economia de piaţă si-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii în judeţul

Constanţa, determinând modificări semnificative de volum si structură a principalilor indicatori ai forţei de

muncă.

Faţă de evoluţia demografică din alte judeţe, asa cum s-a văzut si mai sus, în judeţul Constanţa

indicele demografic se află pe o curbă ascendentă, fapt care îmbunătăţeste potenţialul forţei de muncă.

Transport

În domeniul transporturilor judeţul Constanţa îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim şi

fluvial. Reţeaua feroviară măsoară 392 km, din care 129 km linie dublă electrificată.

Lungimea drumurilor publice totalizează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate şi 847 km cu

îmbrăcăminte asfaltică uşoară.

Judeţul este străbătut de magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa, de o cale ferată nord-sud (prin

centru) şi şase artere rutiere principale care converg în Constanţa.Tot legat de transportul rutier judetul

Constanţa este traversat de la est la vest de Autostrada A2 ( Autostrada Soarelui) fapt ce a permis

dezvoltarea transporturilor rutiere precum şi o descongestionare a traficului rutier mai ales în perioada

sezonului estival . Judeţul Constanţa beneficiază şi de serviciile unui aeroport internaţional pe raza localităţii

Mihail Kogălniceanu.

Căile ferate

Principalele căi ferate care traversează judeţul Constanţa sunt:

Bucureşti - Feteşti - Cernavodă - Constanţa - 226 km

Tulcea - Medgidia - Constanţa - 179 km


2014-2020

79

Negru Vodă - Medgidia - Constanţa - 92 km

Mangalia - Constanţa - 43 km

Căile navale

Există posibilitatea accesului spre Constanţa pe apă:

- prin intermediul Dunării (porturile Cernavodă şi Hârşova)

- prin intermediul Canalului Dunăre-Marea Neagră

- prin intermediul Mării Negre

Transporturile fluviale se efectuează pe Dunăre între porturile Cernavodă şi Hârşova şi pe canalul

Dunăre - Marea Neagră cu legătură spre Marea Nordului prin magistrala Dunăre-Maine-Rhin.

Căile aeriene

Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constanţa şi la 20

km de autostrada Soarelui, asigură accesul spre litoral pe calea aerului.Tot

Contextul economic

Economia judeţului Constanţa are un profil industrial, agrar şi turistic, cu o agricultură şi un transport

maritim bine reprezentate în ansamblul

economiei ţării.

În judeţul Constanţa funcţionează circa 31 de regii autonome, 25.303 societăţi comerciale, din care:

66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat şi 169 organizaţii cooperatiste.


2014-2020

80

Aportul judeţului Constanţa la producţia industrială a ţării este de circa 10,3% la ţiţei extras; 18,5%

la ţiţei prelucrat; 18,2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la îngrăşăminte chimice; 1,6% la ţesături din

lână; 10,3% la ulei vegetal şi 2% la gaze naturale extrase.

În cadrul industriei construcţiilor de maşini: şantierele navale Constanţa, Mangalia şi Midia

realizează vrachiere, mineraliere şi petroliere de mare tonaj până la 200.000 tdw, feriboturi, docuri plutitoare

si reparaţii de nave, situându-se printre cele mai moderne santiere din lume.

De asemenea, S.C."MECONST" Constanţa execută echipamente navale si utilaje energetice;, iar

"SURSAL" Saligny produce suruburi si alte organe de asamblare.

Industria chimică reprezentată, în principal, de S.C."PETROMIDIA", cu unele dintre cele mai

moderne instalaţii si care prelucrează anual 3,5 mil. tone de ţiţei, "FERTILCHIM" Năvodari care produce

acid sulfuric, îngrăsăminte chimice fosfatice pentru consumul intern si export si S.C."ENERGIA" Constanţa,

specializată în echipamente tehnologice, articole tehnice din cauciuc, articole injectate si extrudate din mase

plastice.

Industria extractivă de hidrocarburi este prezentă în economia judeţului prin S.C."PETROMAR",

care extrage anual din platforma continentală a Mării Negre peste 700 de mii tone de ţiţei si 400 mil.

mJ gaze.

Energia electrică şi termică se realizează prin Centralele electrice Constanţa, Ovidiu, Năvodari si

prin Centrala Nucleară Electrică Cernavoda, care produce circa 900 mil. kwh/an.

Judeţul Constanţa dispune de însemnate capacităţi de prelucrare a lemnului şi a producerii celulozei

şi hârtiei.

S.C."ROMCIM" Megidia ,"SOMALCO" si "CELCO' Constanţa, asigură cerinţele pieţii interne şi

externe cu ciment şi materiale de construcţii.


2014-2020

81

Industria alimentară este reprezentată de mai mulţi agenţi economici profilaţi pe prelucrarea

produselor de: morărit şi panificaţie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume şi fructe, sucuri,

băuturi alcoolice, pescuit etc.

Strategia Consiliului Judeţean Constanta, are în vedere continuarea şi amplificarea procesului de

reformă administrativă, dezvoltarea socio- economică şi culturală a judeţului Constanta.

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman în folosirea

resurselor existente şi a identificării altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a

localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-

social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

Obiectivele calitative se referă la:

- ridicarea standardului de viaţă

- crearea de noi locuri de muncă

- îmbunătăţirea calităţii mediului si regenerarea ambientului

- îndeplinirea criteriilor existente la nivelul ţărilor europene dezvoltate

Obiectivele principale vizează:

- revigorarea şi stabilitatea socio-economică

- modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice

- valorificarea potenţialului turistic

atingerea parametrilor minimali de funcţionalitate socială şi economică a localităţilor

judeţului Constanţa, în special în mediul rural.


2014-2020

82

CAPITOLUL V

COMUNA SILIŞTEA

Repere istorice

Istoria comunei Siliştea este strâns legată de istoria Dobrogei care, timp de câteva veacuri, s-a aflat

sub dominaţie otomană.

Satul Siliştea este atestat documentar pentru prima dată în anul 1852, an în care aici s-au stabilit

primii locuitori de origine turco-tătară, refugiaţi din Peninsula Crimeea, populaţie ce avea ca principală

ocupaţie agricultura şi comerţul cu cereale. După Războiul de Independenţă din 1877, o parte din turcii şi

tătarii stabiliti aici au plecat în Turcia, întorcându-se mai tarziu.

Primii locuitori români au sosit în anul 1866 din Ţara Bârsei şi Vrancea. Ei se ocupau cu creşterea

oilor, fiind atraşi de pământurile mănoase, pajiştile întinse şi bogatele resurse de apă. La început, coloniştii s-

au instalat în bordeie, iar mai târziu, şi-au construit case din chirpici acoperite cu olană, după modelul

turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei nu învăţau carte, condiţiile culturale fiind exploatate la nivel

minim.

În lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”, scrisă în anul 1904 de către Marin Ionescu

Dobrogianu, găsim valoroase informaţii despre satele componente Siliştea şi Ţepeş Vodă.

„Comuna Taş-Punar, (Taş – piatră, Punar – fântână), se întinde între Valea de Mijloc a râului

Boazgik şi cea superioară a Văii Siliştea. Comuna se compune din satele Taş-Punar (Siliştea de astăzi), ca

reşedinţă, la 19 km spre nord-vest de Medgidia, sat cu aspect frumos şi case bune, şi Kior-Ceşmea


2014-2020

83

(„Cişmeaua seacă”), sat cu români şi tătari, cu case mici, aşezate în mod neregulat. Case sunt 510, din care

27 bordeie. Şcoli sunt două: una clădită în anul 1899 în Kior-Ceşmea şi una în Taş-Punar, clădită în 1902,

fiecare cu câte un învăţător; numărul elevilor în medie 190. Biserici sunt două: una în Taş-Punar, cu hramul

Sf. Ilie, clădită în anul 1888 şi alta în Kior-Ceşmea, cu hramul Sf. Treime, clădită în anul 1899. În cele două

sate se află câte o geamie”.

Reforma agrară a reuşit să împroprietărească pe ţărani cu pământ, moment în care moşierimea a fost

desfiinţată. În anul 1950 a început cooperativizarea, iar industria producătoare de maşini a creat posibiliatea

achizitionării de maşini agricole. Ţăranii au început să folosească îngrăşăminte, seminţe selecţionate, să

apeleze la specialişti în agricultură, fapt ce a determinat sporirea importanţei sectorului agricol. Paralel cu

creşterea producţiei agricole s-a dezvoltat şi transportul rutier, iar comuna a cunoscut o perioadă de înflorire

economică şi socială.

Aşezare geografica

Comuna Siliştea este situată in partea central-vestică a judetului Constanţa, la o distanţă de 60 km de

municipiul Constanţa şi la 19 km de municipiul Medgidia, învecinându-se cu următoarele comune:

- în partea de Nord - comuna Crucea.

- în partea de Nord-Est - comuna Târguşor

- în partea de Est - comuna Nicolae Bălcescu

- în partea de Sud - comuna Tortoman

- în partea de Vest - comuna Seimeni


2014-2020

84

Distanţele de parcurs care prezintă interes pentru relaţiile comunei sunt:

Constanţa - 60 km pe DN 2A si DN 22C;

Medgidia - 19 km;

Cernavodă - 16 km;

Comuna Siliştea este tranzitată de următoarle artere rutiere asfaltate: D.J. 224 Medgidia – Siliştea;

D.C. 61 Siliştea –Seimeni; D.C. 63 Siliştea - Ţepeş Vodă – D.N. 2A.


2014-2020

85

Reţeaua stradală existent în comună are o lungime de 18 km, din care:

Siliştea – 9 km:

drumuri pietruite – 5 km;

drumuri de pământ – 4 km.

Ţepeş Vodă – 9 km:

drumuri pietruite – 5 km;

drumuri de pământ – 4 km.

Localitatea Siliştea are acces curent la servicii ale unităţilor existente în Municipiul Medgidia.

Instituţii, obiective economice sau activităţi din cuprinsul comunei sunt subordonate sau arondate celor

similare, de interes teritorial din municipiu: policlinica şi spitalul, gara CFR etc. Majoritatea elevilor din

învăţământul liceal frecventează liceele din Medgidia, recoltele de cereale se predau la silozul Medgidia,

produsele agrozootehnice se desfac în pieţele şi oborul Medgidia. Apropierea la 19 km de municipiu, face ca

intensitatea relaţiilor comparativ cu alte localităţi să fie cea mai ridicată.

Comuna Siliştea beneficiază de o poziţie avantajoasă, fiind situată în apropierea oraşelor Medgidia şi

Cernavodă, în vecinătatea Dunării – la numai 6 Km distanţă, precum şi în apropierea Canalului Dunărea-

Marea Neagră.

Relieful

Teritoriul comunei face parte din Podişul Medgidiei, o subdiviziune a Podişului Dobrogei de Sud cu

altitudini de 109 m. Podişul Medgidiei este traversat de Canalul Dunăre Marea – Neagră şi se află situate la

nord de Podişul Oltinei şi Podişul Negru Vodă-Cobadin.


2014-2020

86

Relieful are un aspect general de podiş jos şi cîmpie plană cu ondulaţii, ale cărui altitudini nu

depăşesc 100 m. Relieful în partea de nord a comunei este plan iar în partea de sud este accidentat, cu

eroziuni importante.

Teritoriul este favorabil practicării agriculturii şi zootehniei, procentul suprafeţei arabile reprezentând

cca. 83% iar suprafaţa agricolă fiind de 93% din total. Terenul arabil reprezintă sursa naturală principală a

comunei.

Solul

Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa litosferei, reprezentată

printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea unor roci din

materiale organice sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a

atmosferei cu litosfera. Rezultând din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se

formează şi evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea organismelor

(vegetale şi animale), în diferite condiţii de climă şi relief.

Ca urmare a condiţiilor naturale, pe raza comunei Siliştea apar urmatoarele tipuri de soluri:

cernoziomuri şi cernoziomuri carbonatice aşezate pe un strat de loess. Cernoziomurile sunt soluri

caracteristice pentru stepa dobrogeană, ocupînd cea mai mare parte din suprafaţa judeţului.

În comuna Siliştea predomină solurile tipice de climat arid, cel mai întâlnit fiind cernoziomul, cu o

fertilitate naturală medie, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc. şi care necesită lucrari

de îmbunătăţiri funciare, în special de irigaţii pentru obţinerea unor producţii agricole mari. Solul

predominant al comunei Siliştea este cernoziomul castaniu carbonatat, aşezat pe un strat de leoss. Orizontul

arabil este de 32,57 cm, cu un conţinu tmijlociu de humus, dar foarte bogat în calcar, având reacţie alcalină


2014-2020

87

pe tot profilul. Din cauza carbonatării şi secetei de vară, mobilizarea elementelor fertilizante este

nesatisfăcătoare. Textura este lut – nisipoasă. Pentru ridicarea capacităţii productive, se recomandă

completarea deficitului de apă prin irigaţii, efectuarea lucrărilor agricole la timp şi de bună calitate,

combaterea buruienilor, fertilizarea organică şi minerală în dozele recomandate, precum şi combaterea

eroziunii solului.

Subsolul

În subsolul comunei predomină calcarul, conglomeratele şi şisturile verzi.

Zona Siliştea se încadrează în compartimentul Sud Dobrogea al Platformei Moesice, cu un

fundament cutat, alcătuit din şisturi cristaline mezo şi epimetamorfozate şi o cuvertură sedimentară formată

din depozite paleozoice, terţiare şi cuaternare slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi relativ mici

şi cu lacune sedimentare numeroase, datorită frecventelor mişcări pe verticală.

Coloana litologică a arealului comunei Siliştea se caracterizează prin apariţia cuverturii mezozoice

depuse direct peste fundamentul cristalin, acoperită la rândul ei de formaţiuni cuaternare.

Peste argilele roşcate cuaternare, sau direct peste depozitele cretacice urmează o argilă nisipoasă

roşcată, apoi depozite loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase gălbui, macroporice cu

concreţiuni calcaroase individualizate sau în reţea.

Riscuri naturale

În perioada primăverii sunt specifice ploile torenţiale. La debite foarte mari, cât şi în cazurile duratei

prelungite ale acestora, combinat cu debitele mari, se produce inundarea gospodăriilor situate în imediata

apropiere a văilor şi în special în aval.


2014-2020

88

Pe traseul albiei văilor se observă depuneri de aluviuni, care impun lucrări de întreţinere şi corectare

a albiei acestora.

Pârâurile formate de-a lungul celor două văi travesează fiecare sat component al comunei în parte.

Ele pot provoca inundarea locuinţelor aflate în apropierea albiei şi creşterea umidităţii solului în imediata

apropiere de acestea. Lucrările de creştere a secţiunii de curgere şi de modernizare a podurilor peste pârâuri

au ca efect diminuarea pericolului inundaţiilor. Sunt necesare lucrări periodice de decolmatare, corectare a

traseului albiei şi eventual a redimensionării/amenajării secţiunii de curgere.

În ultimii ani localitatea Siliştea nu s-a aflat pe lista comunelor care au avut de suferit de pe urma

inundaţiilor.

Condiţii climaterice

Clima zonei este cea specifică Dobrogei centrale, cu variaţii de temperatură relativ mari şi volum

redus al precipitaţiilor.

Clima se caracterizează prin veri timpurii călduroase şi lungi, deseori cu vânturi uscate. Se simte

deficitul de umiditate. Toamnele sunt lungi, secetoase şi cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de

vânturi puternice care spulberă zăpada.

Datele climatice sunt importante pentru desfaşurarea activităţilor din teritoriu (în agricultură,

transporturi, pentru proiectarea, conformarea şi executarea construcţiilor, la orientarea şi amenajarea

străzilor, pentru intervenţii la incendii, etc.).

Clima zonei prezintă caracter de continentalism uşor excesiv, cu oscilaţii diurne mari, dar şi oscilaţii

anuale ale temperaturii aerului, precipitaţiilor şi stării de umiditate.


2014-2020

89

Specificul zonei este dat de volumul redus al precipitaţiilor comparativ cu restul ţării, seceta fiind

mai accentuată în anotimpul rece.

Precipitaţiile solide (zăpada) înregistrează o frecvenţă mai redusă în perioada 5 decembrie - 17

martie, durata acoperirii solului cu zăpadă având o medie mult mai mică (cca. 25.3 zile/an), faţă de alte zone

ale ţării. Climatul zonei Siliştea este temperat – semiarid, subzone central – continental. Temperature medie

anuală înregitrează 10,80

C, iar temperature medie a lunii celei mai calde este de 240

C.

Zona Siliştea se încadrează în arealul cu precipitaţii anuale medii cuprinse între 400 – 450 mm,

precipitaţiile sunt distribuite neuniform, făcând ca în toată perioada de vegetaţie a plantelor, factorul apă să

fie sub limita secetei, mai accentuate în lunile iulie şi august. Vara, precipitaţiile sunt mai mult sub formă de

averse şi uneori cu grindină, ducând la distrugerea culturilor, pe suprafeţe întinse.

Distribuţia spaţială a vitezei vântului evidenţiază un caracter moderat în cea mai mare parte a zonei

central – continental a podişului. Vitezele medii lunare predominante sunt cuprinse între 3,0 m/s şi 4,0 m/s.

Direcţia dominantă a vântului este dinspre NV, iar perioadele de calm sunt scurte. Efectele negative ale

vântului se resimt mai ales iarna, când zăpada este viscolită, iar culturile rămân descoperite. Zona prezintă o

tendinţă de creştere a vitezei vântului, în general, din luna noiembrie până în luna mai.

Calitatea factorilor de mediu

Temperatura medie anuală este de 11° C, iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se

înregistrează în luna iulie de 23° C. Cea mai scăzută temperatură este in luna ianuarie, de - 10°C. Maxima

absolută înregistrată la cea mai apropiată staţie meteorologică- cea din Cernavodă, este de 40°C în luna

august.


2014-2020

90

Durata de strălucire a soarelui este de cca. 10 zile pe lună, fiind cea mai mare din ţară, cu peste 40

zile tropicale pe an.

Minima absolută înregistrată este de - 20°C în luna decembrie, fiind resimţită lipsa zăpezii în timpul

iernii.

Precipitaţiile

Regimul de precipitaţii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniformă. Luna în care cad

cele mai multe precipitaţii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august şi septembrie.

Media anuală a precipitaţiilor este de aproximativ 400 mm. În cursul verii, acestea pot avea un

caracter torenţial, depăşind uneori în 24h cantitatea medie lunară sau chiar anuală.

În anii secetoşi, intervalele de timp în care lipsesc precipitaţiile au o durata foarte mare, motiv pentru

care se impune reabilitarea sistemelor de irigaţii.

Vânturile

Crivăţul este vântul dominant care aduce geruri mari şi spulberă zăpada de pe locurile înalte şi de pe

versanţi, deteriorând liniile de energie electrică şi căile de comunicaţie. Datorită curenţilor de aer care sunt

puşi în mişcare, pe zonă s-au dezvoltat parcuri de energie electrică eoliană, care vor conduce la dezvoltarea

economică a comunei.

Flora şi fauna

Vegetaţia naturală este specifică zonei de stepă aici găsindu-se atât elemente floristice est-

europene, cât şi specii din flora mediteraneană şi balcanică.


2014-2020

91

Pe teritoriul comunei s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor climatice de

umiditate redusă, dintre care amintim negara, păpădia, scaiul ţătăresc, pirul, colilia, păiuşul cu diverse

ierburi. Mai putem întîlni şi arbuşti ca măceş şi porumbar.

Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile. Ca animale specifice

zonei de stepă din care face parte comuna Siliştea, amintim popândăul, şoarecele de câmp, orbetele mic,

şobolanul, iepurele, hârciogul, vulpea. Din categoria păsări, amintim prepeliţa, vrabia, cioara, graurul,

pupăza, potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar şi uliul şerpar. Specia reptilelor este bine reprezentată

de şopîrlă.

Calitatea aerului

Pe teritoriul comunei Siliştea nu îşi desfăşoară activitatea societăţi care să fie considerate poluatoare.

Lipsesc obiectivele cu emisii de noxe sau cu deversări de lichide poluante. Aşadar, nu există surse de poluare

cu pericol major pentru populaţie, vegetaţie şi animale.

Problemele care privesc protecţia mediului decurg din evacuarea deşeurilor menajere, evacuarea

dejecţiilor umane şi animaliere.

Calitatea apei

Comuna Siliştea nu se află în evidenţa Agenţiei Judetene pentru Protecţia Mediului Constanţa ca

fiind zonă critică din punct de vedere al poluării aerului, apelor de suprafaţă sau subterane şi nici din punct

de vedere al poluării cu nitraţi (peste 50 mg/l).

Apa potabila furnizată populaţiei se încadrează în limitele de potabilitate.


2014-2020

92

Reţeaua hidrografică

Zona Siliştea se înscrie în subgrupa hidrografică tributară fluviului Dunărea, aflat la 6 km distanţă, în

vest.

Comuna este străbătută pe direcţia NE – SV de văile Siliştei şi Ţepeşului, care se varsă în Dunăre. În

teritoriu nu există ape curgătoare cu debit permanent, apele provenite din ploile torenţiale scurgându-se pe

cele două văi, predispunând satele comunei Siliştea la inundaţii.

Acumularea apelor subterane în zona Siliştea constituie următoarele categorii de acvifere:

- Acvifere de mică adâncime, cantonate în nivelele permeabile din cadrul depozitelor loessoide de

vârsta cuaternară, precum şi la limita dintre loessuri şi partea terminală a depozitelor cretacice ce se dezvoltă

în zonă;

- Acvifere de mare adâncime, dezvoltate în sistemul de fisuri şi goluri de dizolvare ale formaţiunilor

carbonatate de vârsta Jurasic superior – Cretacic inferior. Conţine ape subterane sub presiuneşi este cantonat

în depozitele predominant calacaroase, precum şi în depozitele subjacente.Comuna Siliştea este străbătută de

două văi, Valea Siliştea şi Valea Tortoman, care se varsă în Dunăre. În teritoriu nu există ape curgătoare cu

debit permanent. Apele provenite din ploile torenţiale se scurg pe cele două văi. Adâncimea pânzei freatice

variză între 1,40 m pe firul văilor şi 25-30 m pe formele de relief înalte.

Fluviul Dunărea asigură alimentarea cu apă a canalelor de irigaţii. Terenul arabil al comunei din

extravilan este amenjat integral la irigaţii, dar la această oră el este în conservare fiind alimentat prin 2 staţii

de pompare din Canalul Dunăre Marea Neagră.

Sursele de apă potabilă sunt: izvorul din intravilan pentru alimentarea centralizată cu apă a satului şi

fântâni.


2014-2020

93

Demografie

În urma recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Siliştea se ridică la 1.373 de locuitori,

în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.462 de locuitori. Majoritatea

locuitorilor sunt români (92,21%), cu o minoritate de tătari (2,69%). Pentru 5,1% din populaţie, apartenenţa

etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,31%),

dar există şi minorităţi de musulmani (2,69%) şi romano-catolici (1,82%). Pentru 5,1% din populaţie, nu este

cunoscută apartenenţa confesională.

Recensământ

1966

Recensământ

1977

Recensământ

1992

Recensământ

2002

Recensământ

2011

Comuna

Siliştea

1754 1557 1473 1462 1373

Sat Siliştea 723 687 676 676 608

Sat Ţepeş

Vodă

1031 870 797 786 765

Populaţia stabilă, pe sexe şi grupe de vârstă, conform recensământului din anul 2011, este împărţită

astfel:

Comuna Pop.

totală

Grupe de vârstă

Sub

5

ani

5-

9

ani

10-

14

ani

15-

19

ani

20-

24

ani

25-

29

ani

30-

34

ani

35-

39

ani

40-

44

ani

45-

49

ani

50-

54

ani

55-

59

ani

60-

64

ani

65-

69

ani

70-

74

ani

75-

79

ani

80-

84

ani

85 şi

peste

ani

Siliştea

1373

110 94 94 88 106 81 110 127 104 57 58 69 84 53 53 53 20 12

Masculin 68 44 46 53 54 42 65 65 66 22 33 25 49 21 17 21 3 1

Feminin 42 50 48 35 52 39 45 62 38 35 25 44 35 32 36 32 17 11


2014-2020

94

Populaţia stabile, pe sexe şi stare civilă:

Comuna Pop. totală

Stare civilă legală Stare civilă

de fapt.

Persoane

care

traiesc in

uniune

consensuala

Necăsătorit/ă Căsătorit/ă Văduv/ă Divorţat/ă Informaţie

nedisponibilă

Siliştea 1373 612 605 125 30 - 76

Masculin 695 367 300 15 13 - 38

Feminin 678 245 305 110 17 - 38

După etnie, populaţia comunei Siliştea are din totalul de 1373 de locuitori, 1266 români şi 37 de

tătari, iar după religie, populaţia se împarte în 1240 persoane ortodoxe, 25 catolice, 37 de religie musulmană

şi 70 persoane care nu au furnizat informaţii.

Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivelul lunii martie a anului 2012,

rata şomajului din comuna Siliştea se prezintă astfel:

Comuna Nr. Şomeri înregistraţi Populaţie stabile 18-62

ani (01.01.2010)

Pondere şomeri în

populaţia stabile %

Siliştea 31 859 3,6

Sporul demografic înregistrat este negative, situaţie care reiese din datele statistice ale Primăriei

comunei Siliştea:

2011 2012 2013

Naşteri 2 – acte transcrise - 1 – act transcris

Căsătorii 3 3 4

Decese 11 12 11


2014-2020

95

Agricultură şi activităţi economice

Caracteristica economică predominantă a comunei Siliştea este agricultura, majoritatea populaţiei

fiind implicate în acest sector.

Suprafaţa totală a comunei în suprafaţă de 7696 ha comunei este alcătuită din:

Intravilan: 298,57 ha

Extravilan: 7397,43 ha

Suprafaţa neagricolă a comunei, ce cuprinde construcţii, drumuri, canale, ape, etc. este de 508 ha, iar

suprafaţa agricolă a comunei este de 7188 ha. Această suprafaţă agricolă este compusă din:

- Teren arabil = 6354 ha

- Păşune = 641 ha

Vie = 193 ha

CULTURĂ (ha) 2011 2012 2013

Grâu 2248 1956 2223

Orz 500 675 485

Rapiţă 1225 630 875

Floarea soarelui 828 1230 1405

Porumb 1035 1400 900

Lucernă 60 120 120

Ovăz 45 95 75

Mazăre 30 25 48

Vie 165 5 5

Păşune 652 652 652

Animale 2011 2012 2013

Bovine 520 480 415

Ovine 2500 2700 2850

Caprine 325 1100 1560

Porcine 385 375 410


2014-2020

96

Păsări 6790 6570 7150

La această dată funcţioneză pe teritoriul comunei următoarele societăţi comerciale cu profil agricol:

- SC GIMASO INVESTMENT SRL

- SC AQUILA AGRICOLA SRL

- SC MEGAEX IMPEX SRL

- IF SANDU ION

- AF FIROFIMO SRL

- SC GREAT ASCOM SRL

- TERRA LIBERA SRL

- SC FRUVISAT SA

- SC VIOCOR AGROSTAR SRL

- SC GREIN SISTEM SRL

- IF DRAGOMIR IULIAN

- FUDULEA SRL

Următoarele societăţi au profil comerţ:

UJCOOP CONSTANTA

IOANA ADRIANA ACTIV SRL

SC OACHI SRL

SC VALERIUS TIBERIUS

Investitori privaţi au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor şi implicit pentru crearea

de noi locuri de muncă:

- Construcţie capacitate de depozitare, condiţionare şi uscare cereale- 3 silozuri.


2014-2020

97

- Înfiinţare plantaţie de afine pe o suprafaţă de 16 ha.

- Înfiinţarea ferme de subzistenţă, prin achiziţionarea a 75, respectiv 120 de animale, bovine şi ovine.

- Afacere apicolă.

În anul 2014 a fost înfiinţată Asociaţia crescătorilor de animale, care a luat fiinţă prin reunirea a 60

de proprietari de animale. Asociaţia deţine prin contract de închiriere o suprafaţă de 647 ha de păşune pe

care o administrează şi întreţine.

Asociaţia deţine şi următorul efectiv de animale:

- 520 capete bovine

- 2500 capete ovine

- 325 capete caprine

Utilităţi: Reţeaua de alimentare cu apă

În prezent alimentarea cu apă potabilă a comunei se face prin 2 puţuri forate, în fiecare localitate în

parte. Astfel, la Siliştea sistemul de alimentare cu apă constă într- un puţ forat, o staţie de pompare, staţie de

clorinare, rezervor de 150 mc/zi şi o reţea de distribuţie de 7,5 km. Reţeaua de alimentare cu apă a satului

Ţepeş Vodă este alcătuită dintr- un puţ forat, o staţie de pompare, o staţie de clorinare, rezervor de 150 mc

/zi şi reţea de distribuţie de 6 km. Alimentarea cu apă a comunei a fost finalizată în anul 2004 şi a fost

finanţată cu fonduri SAPARD. La ora actuală, sistemul de alimentare cu apă este delegat către SC RAJA SA

Constanţa.


2014-2020

98

Bazin apă sat Siliştea

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, aceastea sunt în lucru. Fondurile de

execuţie ale acestor lucrări sunt asigurate de către Guvernul României. După finalizarea şi recepţia lucrărilor,

acestea vor fi delegate către SC RAJA SA Constanţa.

Apele pluviale sunt colectate, în principal în derelele amenajate în cele două localităţi componente

ale comunei.

Prin lucrările hidroedilitare ce se vor executa, atât în zonele existente cât şi în cele propuse spre

dezvoltare, pe tot cuprinsul comunei Siliştea se pot asigura alimentarea cu apă şi canalizarea

corespunzătoare.

Teritoriul comunei este situat integral în sistemul de irigatii Carasu, iar suprafeţele agricole sunt

irigabile. Apa necesară este preluată din Canalul Dunăre - Marea Neagră prin staţia de bază Mircea Vodă, o

parte, iar cea mai mare parte din apa pentru irigat este asigurată din Dunăre de la SP Bază Capidava.

În cursul ultimilor ani, sistemul a fost utilizat într-o proporţie redusă, datorită costurilor mari ale

serviciilor prestate. Datorită eliminării subvenţiilor de la apa pentru irigaţii în anul 2011, sistemul de irigaţii

nu a mai fost utilizat intrucât costurile de exploatare sunt foarte mari în comparaţie cu surplusul de producţie

adus de beneficiile irigaţiilor.


2014-2020

99

Sunt necesare modernizări ale sistemului de irigaţii care să sporească substanţial eficienţa economică

a irigaţiilor.

Reţeaua de alimentare cu energie electric

Comuna Siliştea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional, furnizorul de

energie electrică fiind compania Enel Distribuţie Dobrogea SA.

Sistemul de alimentare cu energie electrică cuprinde o reţea de distribuţie de medie tensiune – 20 KV

– în montaj aerian, posturi de transformare MT/JT de tip aerian şi reţele de distribuţie de joasă tensiune – 0,4

KV – ce alimentează populaţia cu energie electrică şi asigură iluminatul public stradal.

Având în vedere noile lotizări pentru construcţia de locuinţe, precum şi celelalte dotări tehnico-

edilitare ce se vor realiza pe teritoriul comunei, se impun lucrări la reţeaua de alimntare cu energie electrică,

prin extinderea celei existente, precum şi amplasarea de noi posturi de transformare.

Pe teritoriul comunei au fost înfiinţate parcuri eoliene care însumează un număr total de 17 turbine

eoliene. Astfel SC Romconstruct SRL deţine 3 turbine pe teritoriul comunei care sunt racordate la SEN din

anul 2010. Din Parcul eolian realizat de SC Elcomex Eol SA, pe teritoriul comunei Siliştea sunt amplasate 2

turbine eoliene, racordate la SEN din anul 2012. SC Wind Power SRL are amplasate pe teritoriul comunei

Siliştea un numar de 2 turbine eoliene şi staţia de transformare, elemente racordate la SEN în anul 2013. SC

Mireasa Energies SRL dezvoltă pe teritoriul comunei un număr de 10 turbine eoliene, racordate şi ele la

SEN de la începutul anului 2014.


2014-2020

100

Sistem de salubritate

Serviciul de salubrizare are ca obiectiv principal protecţia sănătăţii oamenilor şi a mediului

înconjurător împotriva efectelor dăunătoare generate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere

şi de origine animală.

Prin asigurarea acestui serviciu se urmăreşte:

- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor;

- Promovarea calităţii şi eficienţei activităţii de salubrizare;

- Dezvoltarea durabilă a serviciilor;

- Protecţia mediului înconjurător.

Serviciul de salubritate al comunei este delegat către ADI Medgidia care are încheiat contract cu SC

Iridex SRL pentru servicii de colectare, transport şi neutralizare a gunoiului menajer şi de origine animală.

Deşeurile colectate săptămânal sunt transportate şi depozitate pe platform autorizate.

Încălzirea locuinţelor

Încălzirea locuinţelor din comuna Siliştea se realizează cu sobe pe bază de combustibil solid (lemne,

cărbuni).


2014-2020

101

Telecomunicaţii

Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeana de Statistică Constanţa, în anul 2011 sunt

înregistrate 49 de abonamente telefonice (telefonie fixa). Numărul acestora nu a evoluat până în prezent,

când se inregistrează un număr de 50 de abonaţi. În schimb, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă este în

creştere, lucru ce tinde să rezolve, chiar şi parţial problema telecomunicaţiei. Tot din ramura

telecomunicaţiilor trebuie menţionat că locuitorii comunei Siliştea beneficiază de internet, comuna fiind

racordată la reţeaua de fibră optică, precum şi de televiziune prin cablu.

Servicii postale

Oficiul Poştal din Siliştea deserveşte locuitorii, derulând operaţiuni specifice (mandate poştale,

expediere şi distribuţie corespondenţă, servicii de telefonie fixă, distribuţie pensii către populaţie), inclusiv

plata facturilor aferente convorbirilor şi consumului de energie electrică.

Servicii bancare

Serviciile bancare sunt oferite şi asigurate de către filialele şi sucursalele Băncilor din Medgidia,

Cernavodă si Constanţa.

Sănătatea şi sistemul social

Comuna Siliştea are două dispensare medicale, câte unul în fiecare sat component. serviciile

medicale sunt asigurate de un medic şi un asitent medical. Imobilele sunt funcţionale, dar baza materială este

minimă.


2014-2020

102

Asistenţa în regim de urgenţă (salvarea) este asigurată de staţia de salvare a oraşului Medgidia. Tot în

Medgidia este şi o policlinică şi un spital care asigură asistenţa sanitară de specialitate.

În sistem privat, în comună au fost înfiinţate un cabinet de stomatologie şi o farmacie, care vin în

sprijinul cetăţenilor prin serviciile de calitate oferite.

Asistenţa sanitar – veterinară este asigurată de un specialist, iar deşeurile de natură animalieră,

precum şi neutralizarea lor este asigurată de o societate de profil.

Dispensar Ţepeş Vodă

Asistenţa socială

La nivelul Consiliului local există Comparimentul de stare civilă şi asistenţă socială, acreditat

conform Legii 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială şi a HG 90/2003 pentru aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de asistenşă socială. Compartimentul furnizează

servicii de informare şi consultare în domeniul asistenţei sociale.

Dosare/an 2010 2011 2012

Ajutor social 54 50 27

Alocaţie de susţinere 63 70 50

Alocaţie de stat 27 16 23

Ajutor de încălzire 387 135 23


2014-2020

103

În anul 2013 au beneficiat de ajutor social şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei, conform Legii nr.

416/2001 privind venitul minim garantat, un număr de 43 de titular.

Conform Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, s-au acordat alocaţii pentru

un număr de 11 familii.

Pentru a beneficia de alocaţia de stat pentru copii, au depus documentaţii legale un număr de 19

familii.

Au fost efectuate anchete sociale pentru acordarea de ” Bani de liceu” pentru un număr de 12 familii.

În anul 2013 au fost acordate 2 ajutoare de urgenţă pentru familiile aflate în situaţii vulnerabile.

Pentru încălzirea locuinţei cu combustibili solizi (lemne) pentru perioada sezonului rece au beneficiat

de ajutor un număr de 19 titulari, conform O.U.G. nr.70/2001 privind măsurile de protecţie social în perioada

sezonului rece.

Conform Planului Anual European de Furnizare a Ajutoarelor Alimentare acordate în beneficial

persoanelor cele mai defavorizate (P.E.A.D. 2013),au beneficiat de ajutoare alimentare următoarele categorii

sociale:

- 24 şomeri;

- 87 beneficiari VMG;

- 27 persoane cu handicap grav şi accentuat;

- 88 pensionari cu pensii mai mici de 400 lei.

În anul 2013 primăria a avut angajaţi un număr de 6 asistenţi personali şi un număr de 2 indemnizaţii

pentru persoanele cu handicap grav.

Siguranţa cetăţeanului


2014-2020

104

În comuna Siliştea există un post de Poliţie, care funcţionează cu 3 angajaţi ce asigură ordinea şi

linistea publică în localitate.

La fel ca şi serviciul de ambulanţă, serviciul de intervenţie pentru stingerea incendiilor este asigurat

de Brigada de Pompieri a Municipiului Medgidia (care se află la o distanţă de 19 km). Această unitate de

pompieri intervine în caz de incendii cu o autospecială cu tun de apă.

În comuna Siliştea a fost înfiinţat Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă încă din anul 2005,

primind categoria I. În urma reorganizării serviciului, în cadrul lui îşi desfăşoară activitatea un număr de 31

persoane, după următoarea structură:

- Compartimentul de prevenire, cu atribuţia principală de prevenire a apariţiei stărilor potenţial

generatoare de situaţii de urgenţă pe întreg teritoriul comunei;

- Formaţia de intervenţie, având rolul de a limita şi înlătura situaţiile de urgenţă apărute pe întreg

teritoriul comunei.

Culte şi modalităţi de petrecere a timpului liber

Locuitorii comunei Siliştea sunt în majoritate ortodoxi. În fiecare sat al comunei se află câte o

biserică, în stare de funcţionare.

Biserica din satul Siliştea cu hramul ADORMIREA MAICII DOMNULUI a fost ridicată între anii

1912 si 1926. Este zidită din piatră şi cărămidă, în formă de cruce, cu trei turle. Catapeteasma este lucrată

din lemn de stejar, sculptată şi pictată. Înaintea acestei biserici somptuase a existat o altă biserică din

scândură ce avea hramul Sfantului Ilie, ridicata in anul 1888, biserică care a fost distrusă în timpul Primului

Război Mondial. Pe locul fostului altar, există azi o cruce care reaminteşte de existenţa acestei biserici.


2014-2020

105

Biserica din satul Siliştea

Biserica din satu Ţepeş Vodă, cu hramul SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, a fost

construită în perioada 1897-1898 cu ajutorul şi contribuţia credincioşilor. Pe atunci, biserica avea hramul

Sfintei Treimi. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă şi are forma de cruce cu trei turle. Arhitectul care a

proiectat aceasta biserică este de origine albanez. După cutremurul din anul 1942, când biserica a fost grav

afectată, structura de rezistenţă a acesteia a fost întărită cu chingi de fier.

În anul 1959, un vânt puternic a distrus cele 2 turle din faţă, acestea fiind refăcute în acelaşi stil, cu

ajutorul satenilor, în acelaşi an.

Biserica din satu Ţepeş Vodă


2014-2020

106

Geamia musulmană, situată în satul Siliştea, funcţionează în condiţii bune, fiind întreţinută de

comunitatea turco-tătară din sat.

Primul cimitir ortodox în satul Siliştea a fost înfiinţat în anul 1900 şi are o suprafaţă de 10,168 ha, iar

în satul Ţepeş Vodă primul cimitir ortododox, înfiiţat tot în anul 1900, are o suprafaţă de 15 ha. Primul

cimitir musulman a fost înfiinţat în satul Siliştea în anul 1877, cu o suprafaţă de 0,14 ha, fiind extins ulterior,

în anul 1921. Pe teritoriul satului Ţepeş Vodă, cimitirul musulman a fost înfiinţat în anul 1877, cu o

suprafaţă de 1 ha.

În lista monumentelor istorice întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor, pe teritoriul comunei

Siliştea sunt declarate următoarele monumente:

1. Obelisc în memoria eroilor din primul război mondial - sat Siliştea;

2. Obelisc în memoria eroilor din primul război mondial - sat Ţepeş Vodă;

3. Crucile eroilor din primul război mondial - Ţepeş Vodă.

Baza sportivă Siliştea

Pe teritoriul comunei se află o bază sportivă care a fost modernizată în anul 2009, unde tinerii pot

desfăşura activităţi sportive. Baza sportivă este una modernă şi multifuncţională care pe lîngă terenul de

fotbal mai sunt construite o pistă de alergare şi o groapă de nisip pentru sărituri.


2014-2020

107

Baza sportivă Siliştea

În anul 2002, la iniţiativa Primăriei comunei Siliştea, a fost înfiinţată Asociaţia Steaua Speranţei, care

are ca scop promovarea drepturilor tinerilor din zonele rurale, prin implicarea acestora în viaţa economică,

socială, civică, culturală şi sportivă a comunei.

Comuna Siliştea are echipă de fotbal care este înscrisă în Campionatul judeţean. Echipa de fotbal are

în palmares mai multe victorii. Locuitorii pasionaţi de fotbal sunt în permanenţă alături de echipa lor,

susţinăndu-i la toate meciurile, atât pe teren propriu cât şi în deplasare.

Pe lîngă echipa de seniori mai activează şi o echipă de juniori. In 2012 echipele au promovat,

ajungând pînă în Liga a IV-a. În anul urmator, asociaţia a câştigat Cupa României la faza pe judeţ şi are

programate meciuri cu echipe din Liga a III-a.

Cămin cultural Siliştea

Pentru petrecerea timpului timpului liber şi pentru dezvoltarea culturală a locuitorilor comunei, în

anul 2011 a fost construit un nou cămin cultural în satul Siliştea.


2014-2020

108

Pe scena căminului cultural au loc manifestări cultural artistice şi spectacole atît cu actori consacraţi,

cât şi cu ansambluri şi formaţii artistice locale.

Interiorul Caminului Cultural Siliştea

Cămin Cultural sat Siliştea


2014-2020

109

Ansamblul „Silişteanca” pe scena Căminului Cultural

Ansamblul „Silişteanca” are ca „data de naştere” ziua de 22 aprilie 2004 şi a luat fiinţă „spre folosul

eternei existenţe a tradiţiilor străbune româneşti în Dobrogea milenară”.

Repertoriul ansamblului include cântece şi dansuri din folclorul românesc: suite din Dobrogea,

Oltenia, Oaş, Moldova, Ardeal. Ansamblul îşi îmbunătăţeşte permanent repertoriul punând în scenă obiceiuri

şi datini străbune ( cântece şi colinde de sărbători, capra, ursul, pluguşorul, sorcova etc.).

Ansamblul folcloric „Silişteanca” a participat la numeroase concursuri si manifestări organizate cu

ocazia diferitelor evenimente în comuna şi în afara ei. În urma participării, Ansamblul folcloric „Silişteanca”

a obţinut numeroase premii dintre care enumerăm:

- Spectacol – concurs 2012 „Mlădiţe Dobrogene”, faza judeţeană, secţiunea Obiceiuri şi dansuri

populare – locul II.

- Festivalul de folclor – 2013, Editia a II-a, „Ca la noi în Dobrogea” – locul III

- Festivalul de folclor – 2014, Editia a III-a, „Ca la noi în Dobrogea” – locul I

- Concurs 2014 „Dansuri populare`` - Hârşova – locul I


2014-2020

110

Spaţii verzi

Spaţiile verzi sunt un atribut al dezvoltării modern în teritoriu a localităţilor. Aceste amenajări

exercită un rol multifunctional important în ameliorarea mediului de viaţă, combaterea poluării. Conservarea

resurselor de apă şi combaterea eroziunii solului. Ele contribuie, de asemenea, la ameliorarea

microclimatului. Poluarea fonică este atenuată de arbori şi arbuşti care reprezintă bariere împotriva

intensităţii zgomotelor. Efectul lor stenic şi reconfortant pentru organismal uman este de necontestat, oferind

posibilitatea organizării spaţiilor în condiţii sanitar igienice favorabile desfăşurării unor acţiuni social

culturale şi sportive.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei, precum şi încercarea de a aduce

localitatea la un nivel de coeziune cu standard europene privind drepturile cetăţenilor şi protecţia mediului,

în cele două sate ale comunei Siliştea au fost amenajate spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii. Primăria

îşi propune crearea de spaţii verzi noi cu destinaţia specială – zonă de agrement şi recreere pentru locuitorii

comunei Siliştea.

Loc joacă copii, Siliştea Parc Siliştea


2014-2020

111

Învăţămînt

În comuna Siliştea funcţionează două grădiniţe, câte una în fiecare sat în parte, precum şi o şcoală cu

clasele I-VIII. Imobilele ce găzduiesc cele două grădiniţe au fost modernizate în anul 2008. Şcoala s-a mutat

în clădire nouă, construcţia fiind finalizată în anul 2013. Imobilul a fost ridicat cu fonduri asigurate prin

Programul „Reconstrucţie prin Banca Europeană de Investiţii”. Proiectul a fost derulat în colaborare cu

Inspectoratul Judeţean Şcolar Constanţa. Noua construcţie are un număr de 6 săli de clasă, 2 cabinete, 1

laborator, cancelarie, secretariat, bibliotecă cu sală de lectură. În noua şcoală, vor beneficia de procesul

educational un număr de 275 elevi.

Şcoala Siliştea Clasă din Şcoala Siliştea

Anul scolar 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

Personal didactic invatam.

primar

6 6 7 5


gimnazial

9 12 10 11

Personal didactic auxiliar

gimnazial

2 2 2 2

Personal nedidactic

gimnazial

2 2 2 2


2014-2020

112


prescolar

3 3 2 2

Personal nedidactic

prescolar

2 2 2 2

Anul scolar 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

Nr. elevi inscrisi in

invatam. primar

80 73 80 74

Nr. elevi inscrisi in

invatam. gimnazial

80 71 75 80

Nr. total elevi inscrisi in

invatam. Primar si

gimnazial

160 144 155 154

Nr. copii inscrisi in

gradinite

67 73 53 53

Nr. sali de clasa si

cabinete scolare

10 10 10 11

Nr. laboratoare scolare 1 1 1 1

Administraţie publică locală

Administraţia publică locală a comunei Siliştea este organizată şi funcţionează conform principiului

autonomiei locale, legalităţii, eligibilităţii şi descentralizării serviciilor publice. Serviciile oferite sunt de

bună calitate, fiind conforme cu standardul ISO 9001, sistem implementat şi certificat la nivelul

administraţiei publice locale din anul 2012.

Sistemul de management ISO 9001 ajută administraşia publică locală prin:

- satisfacerea cerinţelor cetăţenilor, a operatorilor economici colaboratori şi a cerinţelor legale

- creşterea credibilităţii şi a încrederii în calitatea serviciilor oferite


2014-2020

113

- o mare înţelegere a activităţilor autorităţii publice ce implică angajamentul ferm al

managementului, definirea clară a responsabilităţilor, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, utilizarea

eficientă a resurselor.

Turism

În comuna Siliştea nu se desfăşoară activităţi turistice, neexistând pensiuni agroturistice sau alte

spaţii de cazare pentru turişti. Comuna nu dispune de potential turistic deosebit, dar se poate valorifica

potenţialul agroturistic dat de natura nepoluată a zonei şi de apropierea de fluviul Dunărea.

ANALIZA SWOT

La baza elaborării analizei SWOT au stat, pe de o parte datele şi analizele prezentate în strategiile şi

planurile naţionale, regionale şi judeţene prezentate în capitolele anterioare, iar pe de altă parte informaţiile

culese la faţa locului. Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile

strategice care trebuie luate în considerare în vederea unei mai bune exploatări a potenţialului economic,

social şi de mediu al localităţii.


2014-2020

114

ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Puncte tari Puncte slabe

Factori

interni legături rutiere foarte bune cu oraşele: Constanţa,

Medgidia şi Cernavodă;

modernizare drumuri comunale în proporţie de 70%

fluviul Dunărea se afla la 6 km distanţă de comuna

Siliştea;

apropierea de Canalul Dunăre-Marea Neagră

(apropierea de porturile Cernavodă şi Medgidia);

aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu este

situat la 30 km de comuna Siliştea;

gospodării racordate la reţeaua de alimentare cu apă

în proporţie de 85%;

gospodării racordate în totalitate la reţeaua de

alimentare cu energie electrică;

poluare foarte mică;

oficiu poştal;

instituţii şcolare: 2 grădiniţe şi 1 şcoală;

2 dispensare umane în Siliştea şi Ţepeş Vodă;

2 cămine culturale, câte unul în fiecare din cele două

sate;

2 biserici creştin-ortodoxe reabilitate şi bine

întreţinute;

geamia musulmană în Siliştea;

terenuri lotizate în vederea construirii de noi locuinte

în cele două sate, precum şi în cartierul de la Ferme

IAS;

realizarea unui număr tot mai mare de locuinţe;

suprafaţa medie locuibilă/locuitor este mare.

existenţa, încă a unor

drumuri de pământ;

slaba dezvoltare a

infrastructurii tehnice în

satele componente;

comuna nu este

strabătută de linie de cale

ferată;

echipamente şi

tehnologii depăşite fizic şi

moral;

inexistenta reţelei de

distributie a gazelor naturale;

reţea de canalizare şi

staţie de epurare nefinalizate;

infrastructură socială

slab dezvoltată;

sistem de irigaţii

deteriorat şi nefuncţional;

semnal slab al

operatorilor de telefonie

mobilă;

Oportunităţi Ameninţări

Factori

externi

extindere reţea de alimentare cu apă, reţea de

alimentare cu energie electrică;

finalizarea reţelei de canalizare şi staţeie de

epurare;

realizarea reţelelor de alimentare cu gaze

naturale şi a celei de termoficare;

crearea unor noi cartiere de locuinţe;

sporirea programelor educative privind

protecţia mediului şi implicarea populaţiei în acest

lipsa fondurilor

necesare pentru întreţinerea

şi dezvoltarea infrastructurii

locale;

imposibilitatea

autorităţii locale de a asigura

provizioanele financiare

necesare accesării fondurilor

nerambursabile provenind de


2014-2020

115

domeniu;

încurajarea agenţilor economici de a investi în

echipamente si tehnologii nepoluante şi de a apela la

surse de energie neconvenţionale (energie eoliană,

energia pământului, energie solară etc.)

parteneriat public privat;

posibilitatea accesării unor fonduri prin

proiecte finanţate din surse guvernamentale, europene,

private;

existenţa Grupului de Acţiune Locală şi a altor

asociaţii din care face parte şi comuna Siliştea

la Uniunea Europeană;

investiţii scăzute în

domeniul protecţiei mediului;

educaţie ecologică

superficială;

creşterea gradului de

poluare şi a efectului de seră.

ANALIZA SWOT AGRICULTURĂ


Factori

interni fond funciar important;

potenţial agricol şi zootehnic;

suprafeţe mari ocupate de păşuni;

condiţii climatice şi de sol propice unei

agriculturi de tip intensiv;

posibilităţi de dezvoltare a agriculturii

prin irigare;

potenţial mare de forţă de muncă

specializată şi necalificată;

punerea la dispoziţia investitorilor a

terenurilor disponibile aflate în proprietate

publică sau privată.

existenţa în regiune a unor societăţi

comerciale cu tradiţie în practicarea

agriculturii şi zootehniei;

înfiinţarea asociaţiei crescătorilor de

animale.

infrastructura neadecvată pentru

colectarea şi procesarea produselor

animaliere şi agricole de la micii

producători;

uzura avansata a sistemului de

irigatii;

inexistenţa unei pieţe în comună

pentru desfacerea produselor

agroalimentare proprii;

dependenţa populaţiei de

activitatea agricolă;

veniturile scăzute ale

locuitorilor din comuna Siliştea;

practicarea agriculturii de

subzistenţă.


Factori

externi

identificare şi exploatare zone cu

potenţial agroturistic;

interes în creştere pentru produsele

ecologice atât în România cât mai ales în

Uniunea Europeană;

posibilitatea accesării de fonduri pentru

Întărirea imaginii agriculturii

româneşti ca fiind o ramura de

activitate cu valoare adaugată redusă;

eliminarea subvenţionării

directe a agriculturii;

creşterea preţurilor la


2014-2020

116

agricultură şi dezvoltare rurală, atât pentru

sectorul public cât şi pentru cel privat prin

programele de finanţare;

implicarea din ce în ce mai activă a

sectorului bancar şi a fondurilor de garantare în

susţinerea agriculturii;

cotele la produsele agricole negociate

de România cu Uniunea Europeană.

principalele materii prime consumate în

procesul tehnologic;

concurenţa liberă a produselor

româneşti cu cele din alte state

europene;

închiderea unor unităţi agricole

şi zootehnice datorită neconcordanţei

cu standardele de calitate şi siguranţă

alimentară impuse de UE.

ANALIZA SWOT ECONOMIE ŞI MEDIU DE AFACERI


Factori interni Patrimoniu fizic (existenţa

terenului şi dotărilor minime pentru

crearea de unităţi de procesare a

produselor agricole şi zootehnice);

Reţele tehnico-edilitare

relativ dezvoltate (apă, energie

electrică);

Dezvoltarea unor producători

agricoli şi din domeniul zootehniei;

Terenuri disponibile pentru

înfiinţarea de ferme agro-zootehnice;

Materii prime existente

pentru industria alimentară (cereale,

legume, fructe, produse din carne şi

lactate).

Slaba dezvoltare economico-

socială;

Lipsa unei strategii clare de

dezvoltare a activităţilor industriale şi

de prestări servicii la nivelul comunei.

Nivel redus al cercetării –

dezvoltării şi al inovării;

Cultura antreprenorială slab

dezvoltată/bază IMM slab dezvoltată;

Resurse financiare insuficiente

pentru susţinerea/promovarea unor

investiţii;


Factori externi

Atragere investitori;

Înfiinţare parc industrial,

logistic etc.;

Parteneriat public privat

Posibilitatea accesării fonduri

prin proiecte cu surse

guvernamentale, europene, private,

taxe speciale);

Poziţionare bună în judeţ, din

punct de vedere comercial;

Crearea Grupului de Actiune

Locală care include comuna Siliştea;

Interes crescut pentru

investiţii în zonă.

Declinul economic continuu al

activităţilor industriale majore în zonă;

Insuficienţa resurselor bugetare;

Creştere economică

nesemnificativă;

Schimbări rapide în legislaţia

economică.


2014-2020

117

ANALIZA SWOT DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE


Factori

interni

potenţial uman semnificativ al zonei;

grad redus de conflicte sociale;

grad ridicat de cuprindere în

învăţământul primar şi liceal;

forţa de muncă ieftină, disponibilă şi cu

o calificare satisfăcătoare pentru domeniile de

activitate din comună;

potenţial pentru dezvoltarea

activităţilor de comerţ, servicii, construcţii.

insuficientă dezvoltare a

activităţilor de instruire (formare

profesională, calificare, recalificare);

lipsa de corelaţie a acestor

programe cu noile tehnologii

informaţionale;

lipsa unor prognoze privind

evoluţia activităţilor economice din

zonă şi corelarea acestora cu

necesarul de personal, pornind de la

disponibilul existent;

rata a şomajului încă ridicată şi

în creştere pe perioada iernii;

lipsa de motivaţie materială a

şomerilor.


Factori

externi

demersurile de corelare a procesului

educaţional şi de instruire profesională cu

necesităţile pieţei muncii;

orientarea programelor spre specializări

în domeniile cerute pe piaţa forţei de muncă

locale;

dezvoltarea antreprenoriatului;

întărirea capacităţii şi pregătirii

administraţiei publice în scopul acordării de

consultanţă prevocaţională absolvenţilor,

şomerilor pe termen lung şi grupurilor

vulnerabile pe plan social (femei, minorităţi,

oportunităţi restrânse pentru

ocuparea unor locuri de muncă care

solicită un nivel superior de pregătire,

ceea ce determină migrarea forţei de

muncă, în special tineri cu studii

superioare;

declin demografic, ceea ce

restrânge considerabil potenţialul

forţei de muncă;

utilizarea fondurilor

guvernamentale în special pentru

rezolvarea problemelor sociale şi mai


2014-2020

118

persoane cu handicap etc.);

intensificarea cooperării cu AJOFM

Constanţa în direcţia creşterii performanţelor

în domeniul managementului resurselor

umane;

apariţia unor noi locuri de muncă prin

demararea unor proiecte cu finanţare externă;

noi oportunităţi de angajare odată cu

dezvoltarea agroturismului, serviciilor şi

construcţiilor.

puţin pentru a susţine dezvoltarea

economică a zonei.

ANALIZA SWOT EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI SPORT


Factori

interni

Cămin cultural nou în Siliştea, din anul

2011 şi unul în Ţepeş Vodă;

Infrastructură educaţională: două

grădiniţe şi o şcoală construită în anul 2013;

Baza sportivă modernizată şi terenuri

de sport în ambele sate;

Spaţii verzi şi locuri de joacă pentru

copii amenajate în cele două sate şi în cartierul

Ferme IAS;

Sală de internet.

Lipsa fondurilor necesare

organizării unor evenimente cultural-

artistice şi sportive în comună;

Baza materială minimă în

grădiniţe;

Spaţii verzi şi pentru

petrecerea timpului liber insuficiente.


2014-2020

119


Factori

externi

Dezvoltarea bazei materiale a

Ansamblului Silişteanca (costume populare,

instrumente);

Dotare cămin cultural (decoruri,

instalaţie de sonorizare, lumini etc.);

Dotare grup sportiv„ Steaua Speranţei”;

Organizare de evenimente cultural-

sportive;

Înfiinţare şi dotare parcuri şi zone de

agrement în cele două sate

Natalitate în scădere;

Migrarea populaţiei tinere spre

alte zone;

Îmbătrânirea populaţiei.


2014-2020

120

CAPITOLUL VI

1. OBIECTIVE

Dezvoltarea unei aşezări rurale este determinată de schimbările care se produc în structura

economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară precum şi de aplicare a unui management

adecvat.

Managementul trebuie axat pe trei ţinte principale:

1.dezvoltarea infrastructurii

2. protecţia mediului ambiant

3. diminuarea sărăciei

Dezvoltarea comunităţii trebuie să ţină cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman,

natural şi financiar) ce impiedică o autoritate publică să gestioneze toate problemele comunităţii, precum şi

de alocarea echilibrată a acestora. Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării

unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şi cu

opţiunile populaţiei, astfel încât această autoritate să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală,

precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală.

Ţinînd cont de ţintele managementului pe care se axează dezvoltarea comunei Siliştea, ca obiective

principale pentru dezvoltarea comunei avem:

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi operatorilor

economici la această infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, electricitate, căi de transport, telefon,

cablu TV şi internet);


2014-2020

121

Protecţia mediului, proiectele care vor fi derulate pentru dezvoltarea comunei, precum şi pentru

dezvoltarea societăţilor comerciale care pot accesa fonduri structurale.

Reducerea sărăciei.

Realizarea obiectivelor generale se face prin aplicarea politicilor de dezvoltare prin planificarea

strategică a acestora, iar realizarea programelor şi proiectelor se va face prin respectarea următoarelor

principii:

- Întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea şi structurarea

serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile,

precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;

- Realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public - privat;

- Integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între

sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a

comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;

- Managementul resurselor ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale,

financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu

natural; Utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta sustenabilităţii, respectiv emiterea de

reglementări şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii

de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

- Fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în

baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;

- Analiza capacităţii tehnice de execuţie;


2014-2020

122

- Evaluarea eficienţei resurselor financiare şi umane;

- Evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale

obţinute;

- Identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între

lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;

- Evaluarea nevoilor familiilor sărace şi a capacităţii primăriei de a asigura accesul acestora la

locuri de muncă, servicii publice de bază, venit minim;

Protecţia mediului:

Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau

proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a

obţine profituri viitoare;

Asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii

statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

Planificarea întregii zone de locuit a satului va fi integrată, astfel incât să cuprindă clădiri de locuit ,

clădiri cu destinaţie comercială, şcoli şi grădiniţe ,infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale

rezidenţilor;

Spatiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor;

Comunităţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;

Comunităţile vor utiliza în mod raţional resursele de apă;


2014-2020

123

Eliminarea sărăciei

- atragerea de investitori pe teritoriul comunei pentru crearea de noi locuri de muncă

- asigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate ridicate ale ocupării forţei de muncă;

- învestirea în dezvoltarea competenţelor;

- modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de formare şi de protecţie socială;

- asigurarea accesului şi oportunităţilor pentru toţi cetăţenii pe tot parcursul vieţii;

- creşterea participării forţei de muncă prin asigurarea de politici de promovare a egalităţii de

şanse între femei şi bărbaţi."

- impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educaţie şi formare în care să fie

implicate toate părţile interesate;

- asigurarea dobândirii competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe

piaţa muncii, precum şi a recunoaşterii acestora pe tot parcursul educaţiei generale,

profesionale, superioare şi din viaţa adultă.”

- dezvoltarea parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.”

2. DIRECTII DE DEZVOLTARE A LOCALITATII

Pentru perioada 2014-2020, comuna Siliştea, judeţul Constanţa, şi-a stabilit următorul sistem de

direcţii de dezvoltare şi obiective care vor contribui la realizarea obiectivului general al Strategiei.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare îl constituie „Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a

comunei Silştea prin abordarea integrată a aspectelor economice, sociale şi de mediu care vor contribui la

valorificarea avantajului competitiv şi la reducerea punctelor slabe cu care se confruntă comuna”.


2014-2020

124

Pentru atingerea obiectivului general, eforturile comunei Siliştea urmează a se concentra pe

următoarele direcţii de dezvoltare prioritare:

- Infrastructură locală şi utilităţi

- Agricultură

- Economie

- Învăţământ, sport şi cultură

- Sănătate şi asistenţă socială

- Resursele umane

- Administratie locala

Pentru fiecare direcţie de dezvoltare au fost stabilite obiective specifice care urmează a fi atinse prin

implementarea de proiecte, fructificând la maximum oportunităţile de finanţare disponibile, atât europene cât

şi naţionale. Detalierea obiectivelor şi a modului de atingere a lor se regăseşte mai jos.

1) Infrastructură locală şi utilităţi

Obiectivele specifice:

Îmbunătăţirea şi extinderea utilităţi (infrastructură rutieră, sistem de alimentare cu apă, canalizare,

alimentare cu energie electrică);

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi de origine animală şi realizarea de platforme conforme

cerinţelor legislative;

Realizarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie şi agenţi

economici din comună;

Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:

1. refacerea şi modernizarea infrastructurii prin asfaltarea străzilor pietruite şi de pământ din comuna;


2014-2020

125

2. extinderea reţelei de apă potabilă

3. finalizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate;

4. dotarea comunei cu containere şi pubele de colectare selectivă a deşeurilor şi construirea de

platforme conforme;

5. realizarea sistemului de furnizare a energiei termice;

6. realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;

7. extinderea reţelei electrice;

8. extindere/modernizare sediu primărie sau construire sediu nou;

9. amenajare alei pietonale, rigole şi trotuare;

10. dalare şi pavare şanţuri;

11. reabilitare podeţe;

12. regularizare curs pârâu;

13. alimentare cu apă potabilă Ferme IAS;

14. identificare şi realizare surse de energie alternative;

15. extindere infrastructură locativă;

16. realizare piaţă agroalimentară.

În condiţiile în care veniturile proprii ale comunităţii sunt insuficiente, proiectele menţionate mai sus

au un rol deosebit de important pentru asigurarea creşterii dezvoltării economice a localităţii şi îmbunătăţirii

condiţiilor de viaţă a locuitorilor.

Implementarea acestora va avea ca efecte:


2014-2020

126

- creşterea calităţii vieţii locuitorilor, în termeni de confort, igienă şi siguranţă în folosirea

infrastructurii de transport, apă şi apă uzată, energie termică, energie electrică, respectiv a celei de gaze

naturale;

- reducerea costurilor cu reparaţii şi combustibili datorate stării proaste a stazilor /carosabilului din

comună;

- reducerea poluării cu deşeuri menajere şi industriale corelativ cu creşterea cantităţii de deşeuri

colectate selectiv.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, bugetul de stat, bugetul local.

2.Agricultură


- Îmbunătăţirea dotărilor cu maşini şi utilaje agricole a fermierilor din comună;

- Reducerea numărului de locuitori implicaţi în agricultura de subzistenţă prin PNDR

- Dezvoltarea agriculturii ecologice la nivelul comunei prin PNDR

- Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii

profesionale a fermierilor;

- Creşterea gradului de irigare a culturilor agricole.


Sprijinirea fermierilor pentru pregătirea de proiecte finanţabile prin PNDR măsurile;

Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial prin

pregătirea de proiecte finanţabile prin PNDR;


2014-2020

127

Informarea producătorilor agricoli privind beneficiile agriculturii ecologice şi condiţiile de realizare a

agriculturii ecologice prin PNDR;

Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a

fermierilor, prin PNDR;

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de irigaţii din comună, prin investiţii private;

Susţinerea formelor asociative.

Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:

- creşterea productivităţii agriculturii,

- creşterea nivelului de trai al populaţiei care lucrează în agricultură;

- creşterea importanţei activităţilor non-agricole (ex: dezvoltarea mediului de afaceri);

- practicarea agriculturii în concordanţă cu standardele tehnice şi de mediu adecvate.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul

local, contribuţie privată.

3.Economie


- Stimularea realizării de investiţii noi în zonă;

- Creşterea numărului de asocieri ale agenţilor economici.


Înfiinţarea de microîntreprinderi ce desfăşoară activităţi non-agricole;

Înfiinţarea de asociaţii de producători, asociaţii ale breslelor, etc.;

Amenajare zonă industrial (structură de afaceri, parc logistic/industrial etc.);


2014-2020

128


- creşterea volumului investiţiilor în comună;

- îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin creşterea ratei de ocupare;

- dezvoltarea de activităţi non-agricole cum sunt industria;

- practicarea agriculturii în concordanţă cu standardele tehnice şi de mediu în vigoare;

- creşterea vizibilităţii comunei.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul

local, surse private.

4.Învăţământ, sport şi cultură


- Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ la standarde europene;

- Dezvoltarea infrastructurii culturale la standarde europene;

- Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi recreere;

- Creşterea interesului locuitorilor comunei pentru moştenirea culturală.


- Modernizarea şi dotarea infrastructurii şcolare;

- Renovarea şi modernizarea, dotarea căminelor culturale;

- Înfiinţarea de spaţii verzi noi în comună;

- Revitalizarea obiceiurilor şi tradiţiilor din comună, prin programe naţionale gestionate de

Ministerul Culturii şi Cultelor;

- Înfrăţiri/colaborări/parteneriate.


2014-2020

129


- existenţa unor condiţii optime pentru procesul de educaţie şi instruire a tinerilor din comună;

- asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de activităţi culturale;

- asigurarea standardelor minimale de recreere şi agrement pentru populaţia comunei, în

special a tinerilor;

- consolidarea unui „portofoliu” de obiceiuri şi tradiţii ale comunei, care să fie transmise

mai departe generaţiilor tinere.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, Programul Operaţional

Regional, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, bugetul de stat (Fondul de

Mediu, Administraţia Fondului Cultural Naţional), bugetul local.

5.Sănătate şi asistenţă socială


- Dezvoltarea infrastructurii de tip social;

- Sprijinirea dezvoltării societăţii civile în domeniul social.


- Asigurarea sprijinului pentru înfiinţarea unui ONG care să activeze în domeniul social, prin

acţiuni de informare a celor interesaţi de a pune bazele ONG-ului.

- Dezvoltare bază materială dispensare.


- Asigurarea condiţiilor normale de viaţă pentru persoanele cu nevoi sociale;


2014-2020

130

- Dinamizarea sectorului social prin înfiinţarea unui ONG care să se implice în respectarea

standardelor în domeniu, în pregătirea şi implementarea de proiecte.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul local.

6. Resursele umane


- Creşterea expertizei în pregătirea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă;

- Creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă din comună.


- Organizarea de cursuri de specializare pe domenii precum: scriere de proiecte, achiziţii

publice, management financiar, management de proiect ş.a;

- Organizarea de cursuri de calificare pe ocupaţiile cerute de piaţa muncii.

- Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii

profesionale a fermierilor.


- Creşterea competenţelor şi expertizei angajaţilor autorităţii locale în ceea ce priveşte

pregătirea de proiecte cu finanţare nerambursabilă;

- Creşterea nivelului de calificare al populaţiei din comună.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: POSDRU, PODCA, PNDR,

bugetul local.


2014-2020

131

7. Administraţie locală

Obiectiv specific:

Dezvoltarea corespunzătoare a serviciilor publice, conform legislaţiei în vigoare. Tipurile de proiecte

care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:

- dotarea corespunzătoare a Serviciului de Voluntari pentru Situaţii de urgenţă;

- studii, consultanţă şi instruire pentru îmbunătăţirea managementului serviciilor publice;

- menţinerea în funcţiune sau implementarea şi certificarea sistemelor de management, inclusiv ISO şi

EMAS;

- creşterea capacităţii de atragere fonduri nerambursabile.

Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PO DCA, bugetul de stat,

bugetul local.

3. PLAN DE ACTIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI

Planul de acţiuni urmăreşte direcţiile de dezvoltare a localităţii şi obiectivele stabilite în vederea

îndeplinirii obiectivului general.


2014-2020

132

1. Direcţia de dezvoltare „Infrastructură locală şi utilităţi”

Nr.

crt.

Obiective Proiecte

propuse

Rezultate

aşteptate

Responsabili

şi parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pt.

implementarea

proiectului

Surse de

finanţare

disponibile

Paşii de

urmat

pentru

finanţarea

proiectului

1 Îmbunătăţirea

infrastructurii de

drumuri rutiere

din comună

Modernizarea

drumurilor

comunale

Infrastructură

rutieră

modernizată

Consiliul

Local Siliştea

2014-2020 PNDR,

Programe

naţionale

Bugetul

local

Realizare SF

Obţinere

avize

Pregătire

cerere de

finanţare şi

documentaţii

conexe

2 Extinderea

infrastructurii de

apă şi apă uzată

Extinderea

reţelei de apă

şi a reţelei de

canalizare

Infrastructură

de apă şi apă

uzată extinsă

şi

modernizată

Consiliul

Local Siliştea

2014-2020 PNDR,

Programe

naţionale

Bugetul

local

Realizare SF

Obţinere

avize

Pregătire

cerere de

finanţare şi

documentaţii

conexe

3 Colectarea

selectivă a

deşeurilor

menajere şi

Dotarea

comunei cu

containere şi

pubele de

Containere şi

pubele de

colectare

selectivă

Consiliul

Local Siliştea

Parteneri:

Consiliul

2014-2020 POS Mediu

Programe

naţionale

Realizare SF

Obţinere

avize

Pregătire

cerere de

colectare

selectivă a

deşeurilor

- Bugetul

local

finanţare şi

documentaţii

conexe


2014-2020

133

4 Asigurarea de

posibilităţi de

utilizare a

energiei termice

şi gazelor

naturale pentru

majoritatea

populaţiei şi

agenţilor

economici din

comună

Realizarea

sistemului de

furnizare a

energiei

termice

Posibilitate de

racordare

pentru toate

gospodăriile

Consiliul

Local Siliştea

Parteneri:

societăţi de

furnizare

energie

termică

2014-2020 Programe

naţionale

Bugetul

local

Surse

private

Identificarea

numărului de

gospodării

interesate

Analiză

privind

soluţiile

tehnice de

realizare a

investiţiei

Realizarea

reţelei de

alimentare cu

gaze naturale

Posibilitate de

racordare

pentru toate

gospodăriile

pentru toţi

agenţii

economici

Consiliul

Local Siliştea

Parteneri:

Consiliul

Judeţean

Constanţa

2014-2020 PNDR,

Programe

naţionale

Bugetul

local

Realizare SF

Obţinere

avize

Pregătire

cerere de

finanţare

documentaţii

conexe 5 Extinderea

reţelei electrice

din comună

Extinderea

reţelei

electrice.

Reţea de

tensiune

extinsă şi

îmbunătăţită

Consiliul

Local Siliştea

2014-2020 Programe

naţionale

Bugetul

local

Realizare SF

Obţinere

avize

Pregătire

cerere de

finanţare şi

documentaţii

conexe


2014-2020

134

2. Directia de dezvoltare ``Agricultura``

Nr.

crt.

Obiective Proiecte

propuse

Rezultate

aşteptate

Responsabili şi

parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun pt

implementarea

proiectului

Surse de

finanţare

disponibile

Paşii de

urmat

pentru

finanţarea

proiectului

1. Îmbunătăţirea

dotărilor cu

maşini şi

utilaje agricole

a fermierilor

din comună

Sprijinirea

fermierilor

pentru

pregătirea de

proiecte

finanţabile

prin PNDR

Toţi fermierii

din localitate

informaţi

despre

existenţa şi

modalităţile de

accesare a

fondurilor

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

Consiliul

Judeţean

eventuale

societăţi de

consultanţă

2014-2020 PNDR

Fonduri

proprii

Identificarea

fermierilor

interesaţi şi

listarea

nevoilor

acestora

Contactarea

partenerilor

Organizarea

de întâlniri

de informare

2. Reducerea

numărului de

locuitori

implicaţi în

agricultura de

subzistenţă

Stimularea

transformării

gospodăriilor

ţărăneşti în

ferme

familiale cu

caracter

comercial

prin

pregătirea de

proiecte

finanţate din

PNDR

Toţi

reprezentanţii

gospodăriilor

informaţi

despre

modalităţile

posibile de

organizare

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

Consiliul

Judeţean

Direcţia pentru

Agricultură şi

Dezvoltare

Rurală

2014-2020 PNDR

Fonduri

proprii

-

Organizarea

de întâlniri

de informare

3. Dezvoltarea

agriculturii

ecologice la

Informarea

producătorilor

agricoli

privind

Toţi fermierii

din localitate

informaţi

despre

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

2014-2020 - PNDR

Măsura 111

Contactarea

partenerilor

Organizarea

de

nivelul

comunei

beneficiile

agriculturii

ecologice şi

condiţiile de

realizare a

agriculturii

ecologice

beneficiile şi

condiţiile de

realizare a

agriculturii

ecologice

Consiliul

Judeţean;

Direcţia pentru

Agricultură şi

Dezvoltare

Rurală

- Fonduri

proprii


2014-2020

135

4. Implementare

a de tehnici

agricole

moderne

Perfecţionare

a continuă a

pregătirii

profesionale a

fermierilor,

prin accesarea

PNDR.

Toţi fermierii

din localitate

informaţi

despre

existenţa şi

modalităţile de

accesare a

fondurilor

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

Consiliul

Judeţean;

Direcţia pentru

Agricultură şi

Dezvoltare

Rurală

2014-2020 PNDR

Măsura 111

Fonduri

proprii

5. Creşterea

gradului de

irigare a

culturilor

agricole

Extinderea

sistemelor de

irigaţii din

comună

Posibilitate de

irigare pentru

majoritatea

zonelor

cultivate

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

Consiliul

Judeţean;

Direcţia pentru

Agricultură şi

Dezvoltare

Rurală

2014-2020 - Investiţii

private

Nr.

crt

.

Obiective Proiecte propuse Rezultate

aşteptate

Responsabili şi

parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pentru

implementare

a proiectului

Surse de

finantare

disponibil

e

Paşii de

urmat

pentru

finantarea

proiectului

1. Stimularea

realizării

de

investiţii în

zonă

Înfiinţarea de

microîntreprinder

i ce desfăşoară

activităţi non-

agricole, prin

pregătirea de

proiecte

finanţabile prin

PNDR

Creşterea

numărului de

agenţi

economici

din comună

Creşterea

numărului de

locuri de

muncă

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri:

eventuale societăţi

de consultanţă

2014-2020 Fonduri

proprii

pentru

informare

PNDR,

pentru

persoanele

fizice şi

juridice

care

pregătesc

proiecte

Contactarea

partenerilor

Organizarea

de întâlniri

de

informare

Sprijinirea

persoanelor

fizice şi

juridice care

pregătesc

proiecte să

obţină

avizele

necesare


2014-2020

136

Iniţierea

demersurilor

pentru includerea

într-un traseu

turistic judeţean a

monumentelor din

comună

Crearea unui

traseu turistic

care să

includă

monumentel

e din comună

Consiliul Local

Siliştea

2014-2020 - Bugetul

local

Pregătire

concept

promovare

şi

transmiterea

acestuia

instituţiilor

abilitate în

vederea

includerii

într-un

traseu

judeţean

Popularizar

e pe site 2. Creşterea

numărului

de asocieri

ale

agenţilor

economici

Înfiinţarea de

asociaţii de

producători,

asociaţii ale

breslelor, etc. prin

pregătirea de

proiecte

finanţabile prin

PNDR.

Cel puţin 1

asociere

realizată

Agricultori/fermieri

Consiliul Local

Siliştea

Parteneri: eventuale

societăţi de

consultanţă

2014-2020 PNDR,

pentru

persoanele

juridice

care

pregătesc

proiecte

Fonduri

proprii

pentru

informare

Contactarea

partenerilor

Organizarea

de întâlniri

de

informare

Sprijinirea

persoanelor

fizice şi

juridice care

pregătesc

proiecte să

obţină

avizele

necesare

Nr.

crt.

Obiective Proiecte

propuse

Rezultate

aşteptate

Responsabil

i şi

parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pt.

implementarea

proiectului

Surse de

finanţare

disponibile

Paşii de urmat

pentru

finanţarea

proiectului

1. Dezvoltarea

infrastructurii

de învăţământ la

standarde

europene

Modernizare

a şi dotarea

infrastructurii

şcolare

1şcoala şi

grădiniţa

modernizat

a şi dotata

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 POR

Bugetul de

stat

Bugetul local

Realizare SF

Obţinere avize

Pregătire cerere

de finanţare şi

documentaţii

conexe


2014-2020

137

2. Dezvoltarea

infrastructurii

culturale la

standarde

europene

Renovarea şi

modernizarea

căminelor

culturale

1 cămin

cultural

renovat

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 PNDR, POR,

Bugetul de

stat

Bugetul local

Realizare SF

Obţinere avize

Pregătire cerere

de finanţare şi

documentaţii

conexe

3. Dezvoltarea

infrastructurii

de agrement şi

recreere

Înfiinţarea de

spaţii verzi în

comună

Spaţii verzi

înfiinţate

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 - Fondul de

mediu

Realizare SF

Obţinere avize

Pregătire cerere

de finanţare

Pregătire

PT+DE+CS

4. Creşterea

interesului

locuitorilor

comunei pentru

moştenirea

culturală

Revitalizarea

obiceiurilor

şi tradiţiilor

din comună

Portofoliu

de obiceiuri

şi tradiţii

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 - Programe

naţionale

gestionate

Ministerul

Culturii

- Pregătire

cerere de

finanţare şi

documentaţii

anexă

Direcţia de dezvoltare „Administraţie publică”

Nr.

crt.

Obiective Proiecte

propuse

Rezultate

aşteptate

Responsabili

şi parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pt

implementarea

proiectului

Surse de

finanţare

disponibile

Paşii de urmat

pentru finanţarea

proiectului

1. Dezvoltarea

infrastructurii

de tip social

Identificarea

unei clădiri cu

destinaţia de

centru social

local,

modernizarea

şi dotarea

acesteia

1 centru

social local

Consiliul

Local Siliştea

Parteneri din

societatea

civilă

judeţeană şi

locală

2014-2020 - PNDR Realizare

expertiză tehnică

şi audit energetic

Pregătire SF

Obţinere avize

Pregătire cerere de

finanţare


2014-2020

138

2. Sprijinirea

dezvoltării

societăţii

civile în

domeniul

social

Asigurarea

sprijinului

pentru

înfiinţarea

unui ONG

care să

activeze în

domeniul

social

1 ONG

înfiinţat

Consiliul

Local Siliştea

Parteneri din

societatea

civilă

judeţeană

2014-2020 - Fonduri

de la

bugetul

local

Studiu de

oportunitate

privind înfiinţarea

ONG-ului

Întâlniri de

informare a

posibililor

fondatori despre

condiţiile legale şi

modalităţile

Nr.

crt.

Obiective Proiecte

propuse

Rezultate

aşteptate

Responsabili

şi parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pt

implementarea

proiectului

Surse de

finantare

disponibile

Paşii de urmat

pentru finanţarea

proiectului

1. Creşterea

expertizei în

pregătirea şi

implementarea

de proiecte cu

finanţare

nerambursabilă

Organizarea de

cursuri de

specializare pe

domenii

precum:

achiziţii

publice,

management

de proiect ş.a.

Cel puţin 4

cursuri

organizate

pentru

angajaţii

autorităţilor

locale din

comună

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 -POS DRU

PO DCA

Bugetul

local

- Analiza nevoilor de

formare ale

angajaţilor Pregătire

cerere de finanţare şi

documentaţie conexă

2. Creşterea

nivelului de

calificare a

forţei de muncă

din comună

Organizarea de

cursuri de

calificare pe

ocupaţiile

cerute de piaţa

muncii

Cursuri

organizate

pentru

cetăţenii

din comună

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 -POS DRU

- Bugetul

local

Analiza pieţei

muncii pentru

identificarea

ocupaţiilor cerute pe

piaţă


finanţare şi


Implementare

tehnici

agricole

moderne prin

perfecţionarea

continuă a

fermierilor

Fermieri

calificaţi

Consiliul

Local

Siliştea

Parteneri:

societatea

civilă

2014-2020 - PNDR, Analiza nevoilor de

formare ale

fermierilor


finanţare şi



2014-2020

139

Direcţia de dezvoltare „Resurse umane”

Nr.

crt.

Obiective Proiecte propuse Rezultate

aşteptate

Responsabili

şi parteneri

oportuni

Intervalul de

timp oportun

pt

implementare

a proiectului

Surse de

finanţare

disponibile

Paşii de urmat

pentru finanţarea

proiectului

1 Dezvoltarea

corespunzăt

oare a

serviciilor

publice,

conform

legislaţiei în

vigoare

Dotarea serviciului

de voluntari pentru

situaţii de urgenţă

1 serviciu de

voluntari

pentru situaţii

de urgenţă

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 Bugetul de

stat

Bugetul

local

- Pregătire cerere

de finanţare şi

documentaţie

conexă

Studii, consultanţă

şi instruire pentru

îmbunătăţirea

managementului

serviciilor publice

Managementul

serviciilor

publice

îmbunătăţit

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 - PO DCA - Pregătire cerere

de finanţare şi

documentaţie

conexă

Introducerea şi

menţinerea în

funcţiune a

sistemelor de

management ISO şi

EMAS

Implementare

ISO şi EMAS

Consiliul

Local

Siliştea

2014-2020 - PO DCA - Pregătirea

documentaţiei

necesare


2014-2020

140

BIBLIOGRAFIE

http://eufinantare.info/Documente/Cadrul-Strategic-Comun-partea-1.pdf


http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00013788/kgvtx_170992116-Alianta-RO-

PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020.pdf

Marian Ionescu Dobrogianu – „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”

http://www.primaria-silistea.ro/

http://www.graiuldobrogei.ro/articole/4800-serbare-campeneasca-la-silistea.html

https://ro-ro.facebook.com/pages/Asociatia-Sportiva-Steaua-Sperantei-Silistea/218332858221413

Direcţia Judeţeană de Statistică, Constanţa – Recensământul populaţeie şi al locuinţelor 2011

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Statistică - Ponderea şomerilor în populaţia

stabile, pe localităţi – Martie 2012


http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Stiri/00013788/kgvtx_170992116-Alianta-RO-PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020.pdf

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Stiri/00013788/kgvtx_170992116-Alianta-RO-PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020.pdf

http://www.graiuldobrogei.ro/articole/4800-serbare-campeneasca-la-silistea.html

https://ro-ro.facebook.com/pages/Asociatia-Sportiva-Steaua-Sperantei-Silistea/218332858221413

strategia de dezvoltare a comunei cuza voda 2015.pdf · femei şi bărbaţi. În acest sens, în...

Documents