Stiri 13 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 13.05.2020

1 EUR 4.8349

1 USD 4.4578

Prognoza meteo: Furtuni violente până pe 24 mai. Unde se anunţă prăpăd 13 mai 2020, 07:56 de Ionela Stănilă

Vreme instabilă, cu ploi torenţiale, vijelii, dar şi oscilaţii termice se vor înregistra în următoarele două săptămâni. Conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), până pe 24 mai, atât pe durata zilelor, cât şi pe parcursul nopţilor vor fi episoade de vreme severă, pe fondul unui grad ridicat de instabilitate atmosferică.

Prognoza meteo pentru fiecare regiune:  

Oscilaţii termice în Banat   În Banat, pe parcursul întregului interval, regimul termic va fi caracterizat de variaţii, temporar chiar semnificative, astfel că zilele cu vreme apropiată de normal sau chiar răcoroasă -  14 şi 15 mai şi cu probabilitate mare şi în perioada 21 - 23 mai, când media maximelor va fi de 20 - 24 de grade, vor alterna cu zile calde (în special în 13 mai, în jurul datei de 16 mai şi, posibil, spre sfârşitul intervalului) când după-amiaza vor fi 25 - 28 de grade, mediat regional. Aceleaşi oscilaţii vor avea şi la temperaturile nocturne, dar în marea lor majoritate se vor situa între 8 şi 12 grade, valori mai mici, în medie de 6 - 8 grade, fiind în dimineţile de 13 şi 15 mai şi, posibil, între 20 şi 22 mai.  Probabilitatea de ploi, în general asociate unui grad mai ridicat de instabilitate atmosferică, va creşte în cea de-a doua săptămână.  

Dimineţi reci în Crişana   În Crişana, întregul interval de referinţă va fi caracterizat de variaţii în regimul termic, chiar semnificative, cu alternanţe între zile răcoroase (14 şi 17 mai şi cu probabilitate mare şi în perioada 21 - 23 mai) când temperaturile maxime vor fi, în medie, de 17 - 20 de grade şi

1

zile mai calde (în special în 13 mai, în jurul datelor de 16 şi 19 mai), când după-amiaza valorile se vor încadra într-un ecart mediu de 22 - 25 de grade. Aceleaşi oscilaţii vor avea şi temperaturile minime care se vor situa în marea lor majoritate între 8 şi 12 grade, dar cu valori mai mici, în medie de 5 - 7 grade în dimineţile de 13 şi 15 mai şi posibil în perioada 21-22 mai. Va ploua local intervalul 12 - 14 mai, iar probabilitatea de ploi - în general asociate unui grad mai ridicat de instabilitate atmosferică - va fi, din nou, în creştere după data de 17 mai.  

Vreme normală în Transilvania   În Transilvania, pe parcursul întregului interval, deşi vor fi variaţii de la o zi la alta, media valorilor termice va fi apropiată de normalul acestei perioade din, cu unele zile mai răcoroase în special în nordul regiunii, dar şi cu temperaturi peste cele obişnuite în sud şi vest. Astfel, valorile diurne vor fi de 20 - 24 de grade, mediat regional, chiar mai ridicate în jurul datelor de 14 şi 16 mai. Valori în jurul celor climatologic specifice va avea şi temperatura minimă, cu 7 - 10 grade mediat regional, mai scăzute în dimineaţa de 13 mai, în medie 4 - 7 grade. Probabilitatea de ploi locale va fi relativ ridicată în majoritatea zilelor din intervalul de referinţă, dar în special în zilele de 14 şi 17 mai.  

Precipitaţii în Maramureş   În Maramureş, pe parcursul celor două săptămâni, variaţiile termice vor fi destul de importante, astfel că, în zilele cele mai răcoroase, în general până pe 15 mai, temperaturile maxime se vor încadra între 15 şi 18 grade, iar cele mai mari valori vor fi de 22 - 24 de grade, mediat regional. Oscilaţii similare vor avea şi temperaturile nocturne care se vor situa în marea lor majoritate între 7 şi 10 grade, valori mai mici, în medie de 3 - 6 grade, fiind în dimineţile de 13 şi 15 mai. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată în majoritatea zilelor din interval, fiind posibile local şi temporar şi manifestări de instabilitate atmosferică mai accentuată.  

Ploi torenţiale în Moldova   În Moldova, pe durata următoarelor două săptămâni, regimul termic va fi caracterizat de variaţii, temporar chiar semnificative, astfel că zilele cu vreme răcoroasă, local chiar rece pentru această perioadă din an în special în nordul regiunii (cu probabilitate mai mare în 13 şi 15 mai) când media maximelor va fi de 16 - 19 grade, vor alterna cu zile calde când după-amiaza vor fi 22 - 25 de grade, mai ridicate în sudul regiunii. Aceleaşi oscilaţii vor avea şi temperaturile nocturne care se vor situa în marea lor majoritate între 8 şi 11 grade, valori mai mici, în medie de 4 - 8 grade, fiind în dimineţile de 13 şi 15 mai şi posibil în jurul datei de 19 mai. Ploile vor fi asociate manifestărilor de instabilitate atmosferică, astfel că distribuţia acestora va fi neuniformă, pe spaţii mici fiind posibile averse cu caracter torenţial, dar la nivel regional se estimează un regim pluviometric în general deficitar.  

2

20 de grade pe litoral   În Dobrogea, în special pe parcursul primei săptămâni, regimul termic va fi caracterizat de variaţii, chiar semnificative, astfel că zilele cu vreme apropiată de normal şi local chiar răcoroasă (în 13 şi 15 mai) când media maximelor va fi de 17 - 20 de grade vor alterna cu zile calde, în special în 12 şi 14 mai când după-amiaza vor fi 23 - 25 de grade, mediat regional, dar cu valori mai mari în vestul regiunii. Pentru a doua săptămână estimările prognostice indică valori sub cele specifice perioadei la început, cu tendinţa de încălzire în ultimele zile ale intervalului. Uşoare oscilaţii vor avea şi temperaturile nocturne, dar care se vor situa în marea lor majoritate între 10 şi 14 grade, valori în jurul mediilor multianuale. Probabilitatea mai mare pentru ploi va fi asociată manifestărilor de instabilitate atmosferică, iar distribuţia acestora va fi neuniformă, pe spaţii mici fiind posibile averse cu caracter torenţial, dar la nivel regional se estimează un regim pluviometric în general deficitar. Ploi mai frecvente vor fi posibile doar în perioada 17 - 18 mai.  

Zile călduroase în Muntenia   În Muntenia, întregul interval de referinţă va fi caracterizat de variaţii în evoluţia regimului termic, chiar semnificative, cu alternanţe între zile cu temperaturi în jurul celor normale în această perioadă din an, respectiv în 13 şi 15 mai şi cu probabilitate mare şi în perioada 18 - 21 mai, când maximele vor fi, în medie, de 22 - 24 de grade şi zile călduroase (în special pe 12, 14 şi 16 mai) când după-amiaza valorile se vor încadra într-un ecart mediu de 26 - 29 de grade. Aceeaşi evoluţie, deşi cu oscilaţii mai puţin importante, vor avea şi temperaturile minime care se vor situa în marea lor majoritate între 9 şi 13 grade, valori în jurul mediilor climatologice. Probabilitatea mai mare pentru ploi va fi asociată manifestărilor de instabilitate atmosferică, astfel că distribuţia acestora va fi neuniformă, pe spaţii mici fiind posibile averse cu caracter torenţial, dar la nivel regional va predomina un regim pluviometric deficitar. Ploi mai frecvente se estimează a fi doar în perioada 17 - 19 mai.  

Precipitaţii frecvente în Oltenia   În Oltenia, pe parcursul celor două săptămâni, regimul termic va fi caracterizat de alternanţe între zile cu vreme apropiată de normal (în 13, în 15 mai şi cu probabilitate mare în perioada 19 - 21 mai), cu o medie a maximelor de 23 - 25 de grade, şi zile călduroase (în special 12, 14 şi 16 mai) când după-amiaza vor fi 26 - 29 de grade, mediat regional. Uşoare oscilaţii vor avea şi temperaturile nocturne, dar în marea lor majoritate acestea se vor situa între 10 şi 14 grade, valori apropiate de mediile climatologice. Ploile vor fi asociate manifestărilor de instabilitate atmosferică şi se vor semnala pe spaţii mici şi, chiar dacă izolat aversele pot avea caracter torenţial, la nivel regional regimul pluviometric va fi deficitar. Precipitaţii frecvente se estimează doar în perioada 17 - 19 mai.   Minime de 4 grade la munte  

3

La munte, zilele cu vreme caldă când temperaturile diurne vor fi, în medie, de 14 - 18 grade vor alterna cu zile mai răcoroase caracterizate de valori într-un ecart mediu de 10 - 13 grade. Aceleaşi oscilaţii vor avea şi temperaturile minime, dar în marea lor majoritate se vor situa între 4 şi 8 grade, valori mai mici, în medie de 2 - 3 grade, chiar uşor negative în masivele cele mai înalte urmând a se înregistra în dimineaţa de 13 mai. Probabilitatea pentru ploi (în general asociate unui grad mai accentuat de instabilitate atmosferică) va fi relativ ridicată în majoritatea zilelor din intervalul de referinţă, dar în special în pe 14 mai, când vor fi local şi cantităţi de apă mai însemnate şi, din nou, după 17 mai. 

Zăpadă în Polonia, în România îngheț, brumă și vânt puternic! agrointeligenta.ro - 13 mai 2020 08:46

Vremea pune serios la încercare nervii fermierilor! Un val de aer foarte rece a ajuns ieri deasupra Poloniei, aducând cu el și ninsori aproape în mijlocul lunii mai. În România, avertismentele meteorologice vizează rafale puternice de vânt, precum și un val de nisip saharian care pe alocuri s-a transformat într-o adevărată furtună în văzduh.

Dimineața de marți a fost una rece în multe locuri din România, însă în Polonia, fermierii s-au trezit cu culturile înzăpezite. Cel mai afectate sunt parcelele cu rapiță, unde ninsoarea a prins cultura înflorită!

În România, Administrația Națională de Meteorologie a emis informări cu privire la rafale puternice de vânt. Acestea vin ”la pachet” cu un val de praf și nisip saharian, ajungându-se la apariția unor furtuni de nisip. Mai mult, în această dimineață, fermierii au semnalat și la noi temperaturi scăzute, aproape sau chiar sub zero grade, cu brumă pe câmp.

4

Foto: Radu Teodor

Prognoza meteo pentru joi, 14 mai 2020

Vremea se va încălzi în toată țara, devenind deosebit de caldă pentru mijlocul lunii mai, chiar călduroasă în special în regiunile sudice și sud-estice. Temperaturile maxime, vor fi cuprinse între 25 și 34 de grade, cu valori mai scăzute în Delta Dunării, iar cele minime se vor situa, în general, între 8 și 18 grade. În extremitatea sudică a teritoriului, în orele după-amiezii disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură – umezeală (ITU), urmând să se apropie de pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza și seara, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin înnorări temporar accentuate averse și descărcări electrice, local în regiunile nordice și în zonele de deal și de munte și izolat în rest. Vântul va prezenta intensificări temporare în cea mai mare parte a țării, pe arii restrânse vor fi vijelii, astfel se vor înregistra viteze, în general de 55….70 km/h, iar în zona montană înaltă vor fi rafale de peste 90 km/h. Izolat se vor înregistra cantități de apă mai însemnate și căderi de grindină.

Prognoza meteo pentru vineri, 15 mai 2020

În regiunile nord-estice şi zona litoralului, valorile termice vor fi apropiate de cele normale ale perioadei, iar în nordul Moldovei vremea va fi răcoroasă. În restul ţării vremea se va menţine deosebit de caldă, local călduroasă în sudvest, în centru, dar şi în sudul extrem unde în orele după-amiezii disconfortul termic va fi ridicat. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 15…16 grade în nordul Moldovei şi în jurul a 33 de grade în sudul Olteniei. În Maramureş, nordul Transilvaniei și al Crișanei şi în jumătatea de nord a Moldovei vor fi înnorări, mai accentuate spre seară şi la începutul nopţii, când local vor fi averse, posibil torenţiale, descărcări electrice şi intensificări de scurtă ale vântului. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar fenomene specifice instabilității atmosferice se vor semnala pe spații restrânse, cu probabilitate mai mare la munte şi în sud-vest. Izolat vor fi posibile vijelii şi grindină. Temperaturile minime vor ficuprinse între 8 și 19 grade.

5

Prognoza meteo pentru sâmbătă, 16 mai 2020

Vremea se va menţine răcoroasă în nord-est, valorile termice vor scădea accentuat şi în regiunile intracarpatice, în timp ce în sudul ţării va fi în continuare deosebit de cald. Temperaturile maxime se vor încadra între 16…17 grade în nordul Moldovei şi în jurul a 32 de grade în sudul Munteniei. Pe parcursul zilei, cerul va fi variabil, cu unele înnorări şi izolat ploi slabe la munte, în centru şi în nord-est. Începând de seara, înnorări temporar accentuate şi averse vor fi local în Banat, Transilvania şi Moldova şi pe arii mai restrânse în regiunile sudice, în special în zonele deluroase. Ploile pot avea izolat caracter torenţial, se vor semnala şi descărcări electrice şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte, local şi temporar în sudul şi în estul teritoriului, dar de scurtă durată și în rest, asociat averselor. Minimele termice vor fi cuprinse între 8 și 17 grade.

APIA si SUBVENTII

LISTA APIA CU TOATE SUBVENȚIILE LA PLATĂ ÎN ACEST MOMENT! CUANTUM PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL!Agroinfo 13 mai 2020 -

LISTA DE SUBVENȚII APIA, LA PLATĂ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata finală pentru subvențiile aferente anului 2019, cuvenite fermierilor români care sunt eligibili pentru schemele de plată solicitate în cererea unică. AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu valorile pe hectar și pe cap de animal pentru toate subvențiile care sunt la plată..

LISTA CUANTUM SUBVENȚII APIA 2019!

SECTOR VEGETAL!

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha = 487,3479 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha = 23,748 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha = 231,3658 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha = 281,7467 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha = 148,4140 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570

6

euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL

Soia 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/haLucernă 94,67 euro/ha = 449,6446 lei/haLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/haOrez 623,32 euro/ha = 2.960,5206 lei/haSămânță de cartof 1.386,05 euro/ha = 6.583,1830 lei/haHamei 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/haSfeclă de zahăr 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/haTomate cultivate în câmp procesare 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/haCastraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/haLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/haFructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/ha = 4.749,6 lei/ha

IMPORTANT! APIA va începe autorizarea la plată pentru sprijinul cuplat vegetal aferent anului 2019 pe data de 16 mai 2020.

SECTOR ZOOTEHNIE!

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC!

Sprijin cuplat ovine/caprine  17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animal

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

7

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

Sprijin cuplat viermi de mătase  78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

IMPORTANT! Fermierii primesc subvențiile în lei, APIA face plata pentru schemele pe suprafață, sprijin cuplat vegetal și zootehnic și pentru ajutoarele naționale tranzitorii din ambele sectoare la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha = 662,217 lei/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha = 466,35 lei/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha = 97,9335 lei/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha = 1.445,685 lei/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha = 1.077,2685 lei/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha = 741,4965 lei/haP3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha = 373,08 lei/ha

8

P4 - Culturi verzi = 128 €/ha = 596,928 lei/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha = 582,9375 lei/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha = 1.912,035 lei/haP 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha = 1.543,6185 lei/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha = 1.165,875 lei/ha

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha = 932,7 lei/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare micăvarianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha = 1.254,4815 lei/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha = 886,065 lei/haP10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha = 429,042 lei/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha = 1.189,1925 lei/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha = 466,35 lei/hasub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha = 1.254,4815 lei/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha  = 886,065 lei/havarianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha = 788,1315 lei/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în

9

conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha = 1.366,4055 lei/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha = 2.331,75 lei/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha = 2.891,37 lei/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha = 2.471,655 lei/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha = 1.702,1775 lei/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha = 666,8805 lei/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha = 181,8765 lei/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha = 1.016,643 lei/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha = 2.009, 9685 lei/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha = 2.061,267 lei/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha = 2.233,8165 lei/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha = 1.632,225 lei/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha = 601,5915 lei/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha = 340,4355 lei/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha = 452,3595 lei/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha = 289,137 lei/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha = 349,7625 lei/ha

IMPORTANT! Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

10

INSTALAREA TINERILOR FERMIERI – ÎN IULIE! Sprijin de 50.000 euro și 50 ha în concesiune și arendă! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020

Sesiunea pentru proiectele pe submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri se va deschide în luna iulie, a anunțat astăzi ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta a precizat că bugetul alocat pentru finanțarea proiectelor ce se depun la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va fi de circa 43 de milioane de euro. Suma maximă ce se poate accesa de către un beneficiar este de 50.000 de euro pe proiect.

Sprijinul pentru Instalarea Tinerilor fermierilor va demara în luna iulie și va beneficia de 43 de milioane de euro. Adrian Oros,  ministrul agriculturii, a anunțat astăzi, marți 12 mai că în cadrul acestei sub-măsuri derulate prin AFIR se va acorda fermierilor și 50 de hectare de teren în concesiune sau arendă.

”Vom da beneficiarilor măsurii până la 50 hectare de teren în concesiune sau arendă. Sprijinul va beneficia de 43 de milioane de euro și sesiunea de depunere a cererilor se va deschide în luna iulie”, a explicat Oros care a promit că va reveni ”în detaliu” asupra acestui ajutor acordat tinerilor fermieri.

Reamintim că scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi/ conducători unici ai unei exploatații agricole.

Obiective:

-Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, fiind încurajați să devină competitivi, să se asocieze, să participe la lanţurile alimentare integrate;

-Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă;

11

-Crearea posibilității tinerilor fermieri rezidenți, cu un minim de cunoștinte de bază, în vederea instalării ca şefi/ conducători ai exploatației agricole.

-Încurajarea tinerilor și a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naționale în general.

Sprijinul nerambursabil de maximum 50.000 de euro va fi acordat sub formă de primă în două tranșe, astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare

– 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare;

Iată calendarul complet cu lansările sesiunilor de depunere proiecte pe PNDR 2014-2020:

sM 17.1 Contribuții la primele de asigurări: 11 mai – 30 noiembrie. Alocare: 15 milioane de euro

sM 5.1 Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale: 11 mai – 31 iulie. Alocare: 13 milioane de euro

sM 5.2 Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale: 11 mai – 31 iulie. Alocare: 3,677 milioane de euro

sM 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații: iunie 2020. alocare: 43,7 milioane de euro

sM 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole: iunie 2020. Alocare: 12 milioane de euro

sM 9.1a Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol: iunie 2020. Alocare: 1,985 milioane de euro

sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: iulie 2020. Alocare: 43 milioane de euro

sM 3.1 Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate: august 2020. Alocare: 2 milioane de euro

12

sM 3.2 Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne: august 2020. Alocare: 4 milioane de euro.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

APIA: Cum pot fermierii să încaseze primii bani din subvenția pe suprafață! Angelica Lefter - 12 mai 2020

Fermierii pot încasa mai devreme primii bani din subvențiile APIA pe suprafață! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 15 mai 2020, eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă.

Totodată, mai pot beneficia de adeverințe beneficiarilor Măsurii 11 – Agricultură ecologică, Măsurii 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2020, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenţionează sa acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare, care au încheiat convenţii cu APIA.

Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile

13

generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor, care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

A PIA ELIBEREAZA ADEVERINTELE PENTRU CAMPANIA 2020: Agroromania.ro 13 Mai 2020

Beneficiarii Campaniei 2020 pot sa isi obtina adeverintele necesare, avand in vedere anuntul facut miercuri de APIA.Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca incepand cu data de 15 mai 2020, elibereaza adeverinte pentru beneficiarii schemelor de plata (schema de plata unica pe suprafata (SAPS), plata redistributiva, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu si masurile de mediu si clima, respectiv Masura 10 - Agromediu si clima, Masura 11 - Agricultura ecologica, Masura 13 - Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale), implementate de Agentie in cadrul Campaniei 2020. Aceste conventii se adreseaza fermierilor care

14

intentioneaza sa acceseze credite in vederea finantarii activitatilor curente, de la institutiile bancare si non-bancare care au incheiat conventii cu APIA.

 Astfel, potrivit conventiilor, la solicitarea scrisa a fermierului, APIA elibereaza o adeverinta prin care confirma ca acesta a depus cererea unica de plata pentru anul 2020 solicitand sprijin pentru schema de plata unica pe suprafata, plata redistributiva, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu si/sau pentru masurile de mediu si clima - M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverinta se confirma, la data emiterii acesteia, suprafata determinata la plata pentru schemele de plata care fac obiectul conventiei, ca s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informatiile existente in cererea inchisa in aplicatia IPA online si inregistrata in IACS, dupa caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plata care fac obiectul conventiei si ca beneficiarul, la data emiterii Adeverintei, nu face obiectul excluderilor de la plata pentru aceste scheme de plata, indeplinind conditiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, in conformitate cu legislatia in vigoare.

 Valoarea creditului va fi de pana la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA.

 Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) si Fondul National de Garantare a Creditului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garanteaza creditele acordate de banci fermierilor.

 Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea conditiilor in care se vor incheia conventiile dintre institutiile financiar-bancare si nebancare si APIA, in vederea finantarii de catre acestea a activitatilor curente ale beneficiarilor platilor derulate de institutia noastra in baza adeverintelor eliberate, dobanda aferenta acordarii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

In ce priveste comisioanele practicate de institutiile finantatoare, APIA atrage atentia fermierilor care doresc sa acceseze credite pentru finantarea capitalului de lucru in vederea desfasurarii activitatilor curente, sa analizeze cu atentie sporita solutiile de finantare propuse de institutiile financiar-bancare si nebancare in ceea ce priveste costul acestora, astfel incat sa aleaga modalitatile de finantare care raspund cel mai bine necesitatilor proprii.

15

Sprijinul european nu e suficient. Agricultura românească are nevoie de măsuri adaptate la propria realitate Miercuri, 13 Mai 2020 Mihaela Prevenda

Fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național.

„Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agroalimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agroalimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

În contextul pandemiei generată de noul coronavirus, Comisia Europeană a propus următoarele măsuri pentru sectorul agroalimentar:

Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună, de la 15 mai la 15 iunie;

Posibilitatea acordării plăților în avans în procent de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fără necesitatea efectuării controlului pe teren);

Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 euro pe fermă și până la 800.000 euro pentru unitățile de procesare;

Măsuri de intervenție în sumă de 80 milioane de euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru carnea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;

16

Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;

Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.

Măsuri care ar ajuta real producătorii autohtoniSprijinul propus de Comisia Europeană nu este în măsură să salveze sectorul agroalimentar din România, consideră producătorii noștri. „Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agroalimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativă la nivelul MADR, cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agroalimentar”, a precizat Florian Ciolacu.Propunerile Clubului Fermierilor Români:

Plata în avans, chiar din luna iulie, a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie 2020. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s-a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;

Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 euro pe fermă și până la 800.000 euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;

Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna

17

trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.

Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați, pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații.

SUBVENȚIA APIA, MAI MARE ANUL ACESTA CU APROAPE 7 EURO PE HECTAR! Agroinfo13 mai 2020 PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Fermierii care au cerut, anul trecut, subvenția pentru cultura de soia, anul acesta vor încasa mai mulți bani de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Subvenția APIA pentru un hectar cultivat cu soia a crescut, pentru anul de cerere 2019, cu aproape 7 euro pe hectar, prin comparație cu suma plătită fermierilor pentru anul de cerere 2018.

Plafonul alocat pentru plata sprijinului cuplat la soia pentru anul de cerere 2019 a crescut la 33.434.000 de euro de la 28.164.490 de euro cât a fost alocat pentru anul de cerere 2018. Dacă pentru anul 2018, fermierii care au cerut această subvenție la APIA au primit pe hectarul cultivat cu soia 206 euro/ha, anul acesta, când încep plățile pentru sprijinul cuplat, vor încasa de la APIA mai mult cu 6,88 euro/ha, cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat la soia a crescut la 212,88 euro/ha pentru anul de cerere 2019.

PLAFON ALOCAT ȘI CUANTUM PE HECTAR PENTRU 2018

Plafon alocat - 28.164.490 euro;Cuantum pe hectar sprijin cuplat soia 206 euro/ha

PLAFON ALOCAT ȘI CUANTUM PE HECTAR PENTRU 2019

Plafon alocat - 33.434.000 euro;Cuantum pe hectar sprijin cuplat soia 212,88 euro/ha

APIA a anunțat ieri, 12 mai 2020, că va începe plata sprijinului cuplat vegetal la începutul săptămânii viitoare, primele liste cu fermierii eligibili să încaseze sprijinul cuplat vegetal vor fi transferate pentru plată în data de 18 mai 2020.

18

APIA face plățile în lei, la un curs de 4,7496 lei pentru un euro, astfel fermierii vor încasa pentru un hectar de soia 1.011,0948 lei/ha.

ÎN VIGOARE! ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2020!Agroinfo 13 mai 2020 - PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL. Ordinul ministrului agriculturii care modifică Ordinul subvențiilor, Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate pentru toate subvențiile agricole a fost publicat în Monitorul Oficial. AGROINFO v-a anunțat în premieră care sunt modificările condițiilor pentru plata subvențiilor APIA din acest an.

Ordinul ministrului agriculturii aduce schimbări în condițiile de depunere a cererii unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și modificări ale condițiilor pentru plata subvențiilor din zootehniei și a termenelor de depunere a actelor necesare pentru obținerea subvenției pentru pășune.

Potrivit Ordinului ministrului agriculturii publicat în Monitorul Oficial, pentru anul 2020, data-limită de depunere a cererii este data de 15 iunie, iar modificările cererilor unice de plată se pot face până la data de 30 iunie fără penalități.

Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de către APIA în termen maximum de 26 de zile  alendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. DETALII DESPRE ACESTE MODIFICĂRI AVEȚI AICI: SUBVENȚII APIA! ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII!Deși termenul de depunere a cererii unice de plată este 15 iunie 2020, crescătorii de animale care vor să obțină subvențiile din zootehnie au termen 15 mai 2020 pentru îndeplinirea anumitor condiții APIA.

Care sunt condițiile de eligibilitate pentru crescătorii de animale care trebuie îndeplinite până la data de 15 mai 2020 dacă vor să nu-și piardă subvențiile?

Pentru sprijinul cuplat la ovine - animalele din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data de 15 mai 2020.

Pentru sprijinul cuplat la caprine - animalele din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la țapi, la data de 15 mai 2020.

19

Pentru sprijinul cuplat la vaci de carne și/sau vaci metise cu rase de carne - vacile de carne și/sau vacile metise cu rase de carne și/sau taurii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani vacile și de 6 ani taurii de reproducție la data de 15 mai 2020.

Pentru sprijinul cuplat la vaci de lapte - vacile de lapte pentru care se solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 10 ani la data de 15 mai 2020. DETALII AICI DESPRE ACESTE MODIFICĂRI: ORDIN MADR ASTĂZI: MODIFICĂRI SUBVENȚII APIA pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE!Același Ordin prelungește și termenul pentru depunerea unor acte obligatorii pentru subvenția APIA la pășune. DETALII AVEȚI AICI: ACTE SUBVENȚIA APIA pentru PĂȘUNE! TERMEN PRELUNGIT!

ALTELE

Ce alimente s-au scumpit în luna aprilie. Ieftiniri considerabile la combustibili 13 mai 2020, 10:00de Elena Deacu

Cartofii, fasolea şi legumele şi fructele s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie a acestui an, faţă de luna precedentă, în timp ce combustibilii şi ouăle s-au ieftinit.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri, cartofii s-au scumpit cu 9% în luna aprilie a acestui an faţă de martie 2020. Faţă de luna decembrie a anului trecut cartofii s-au scumpit cu 21%. Fasolea s-a scumpit cu 6% faţă de luna martie şi cu 10% faţă de finalul anului trecut. Fructele şi legumele, în special cele proaspete, au înregistrat de asemenea scumpiri semnificative. Creşterile de preţuri au fost de 4% faţă de martie şi de 15-16% faţă de decembrie 2019. Faţă de finalul anului trecut, au mai existat scumpiri la servicii poştale (12%), fasole (10%), citrice (8%), ţigări (4%), transporturi aeriene (4%), carne, făină şi brânză (3%).

În schimb, s-au ieftinit considerabil combustibilii, cu 2,6% în aprilie faţă de martie şi cu 8% faţă de finalul anului trecut. Ieftiniri au mai fost şi la ouă, de 1,2% faţă de martie şi de 3% faţă de decembrie. Scăderi de preţuri au mai

20

fost la transporturile aeriene, gaze, săpun, energie electrică şu gaze. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, faţă de 3% în martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,7%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,5%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

ANCHETĂ! UNDE A DISPĂRUT MILIONUL DE EURO DE LA CASA DE COMERȚ UNIREA! Agroinfo 13 mai 2020 - ANCHETĂ INTERNĂ ȘI PENALĂ! Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, gândită inițial, să aibă un lanț de circa 60 de magazine pentru micii fermieri, depozite, centre de colectare este acum în centrul mai multor anchete. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că la Casa Unirea s-ar fi scurs un milion de euro din bugetul Ministerului Agriculturii. Trebuie să recuperăm milionul de euro, a spus șeful MADR.

Ministrul agriculturii a declarat marți, într-o conferință de presă, că fosta conducere a Casei de Comerț Agroalimentar Unirea a demisionat în bloc, iar aceasta societate comercială se află în centrul unor anchete, interne și penale, pentru recuperarea unui milion de euro luat din bugetul Ministerului Agriculturii.

La Casa Unirea a venit un nou AGA (Adunarea Generală a Acționarilor n.r.) pentru că toți ceilalți și-au dat demisia, din Consiliul de Administrație mi se pare că a mai rămas doar domnul Minea (Sorin Minea, Romalimenta n.r.). Sunt o societate comercială și ei trebuie să ia decizia ce se va întâmpla cu Casa Unirea.

În paralel, există acea inițiativă de a recupera milionul dat ca avans pentru a cumpăra un depozit, deși nu era nici în obiectul de activitate, nici în hotărârile Consiliului de Administrație. Noi trebuie să facem totul ca să recuperăm acești bani. În rest, cei din executiv își desfășoară activitatea în continuare.

Acolo este și o anchetă internă, dar foarte multe elemente legate și de achiziționarea sau modul în care a fost achiziționat depozitul sau s-a încercat achiziționarea lui, deocamdată a fost doar o promisiune de cumpărare prin care ei au trecut un milion de euro. Sigur, banii din bugetul ministerului, dar ei sunt o societate comercială, și modul în care au finanțat o campanie electorală, evevenimente electorale din acei bani. Sunt anchete și nu vreau să vin aici cu mai multe precizări până nu se termină acele anchete, a declarat ministrul Adrian Oros.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată de fosta conducere social-democrată a Ministerului Agriculturii și ar fi trebuit să deschidă un

21

lanț de circa 60 de magazine unde să-și desfacă marfa micii fermieri și crescători de animale. Vechea conducere MADR a și inaugurat două magazine ale Casei Unirea, unul în Sibiu și unul în București. În niciunul din cele două magazine, fermierii nu ar fi plătit chirie sau taxe. 

În noiembrie 2019, după preluarea conducerii ministerului de către ministrul Adrian Oros,  MADR informa într-un comunicat transmis pentru AGROINFO că ministrul Oros a dispus Corpului de control verificări la Casa Unirea asupra modului în care s-au cheltuit banii.  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a avut o întâlnire cu membrii Consiliului de Administrație al Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A., ca urmare a solicitării acestora, în data de 7 noiembrie 2019.

Domnii Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A, anunța comunicatul MADR din noiembrie 2019.

Subiecte la zi pe calendarul MADR 13 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În cadrul briefingului de presă din 12 mai 2020, ministrul Adrian Oros a prezentat următoarele subiecte: situația culturilor și măsurile privind seceta, calendarul lansărilor sesiunilor de depunere de proiecte în cadrul PNDR 2014-2020, facilitarea accesului la creditare, măsuri de sprijin pentru legumicultori și pentru crescătorii de animale.

„Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condiţii avantajoase, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), împreună cu băncile comerciale şi cu Fondul de Garantare au încheiat convenţii, în aşa fel încât pe baza adeverinţelor emise de APIA fermierii să aibă acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate atât din FEGA cât şi pentru suma totală pe care

22

fermierii o va primi ca şi subvenţie în această perioadă. De asemenea adeverinţele vor fi eliberate de APIA începând cu data 15 mai 2020, cu două luni mai devreme comparativ cu anul trecut. Am promisunea colegilor mei de la APIA şi cu siguranţă se vor ţine de cuvânt, că vor primi adeverinţele la 2-3 zile de la data depunerii cererilor”, a precizat ministrul Adrian Oros.

Ministrul Adrian Oros demontează acuzațiile conform cărora „roșiile românești sunt dăunătoare” 13 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În ceea ce privește afirmațiile apărute în spațiul public, conform cărora roșiile produse în România ar fi dăunătoare, ministrul a cerut o verificare suplimentară, a modului în care sunt efectuate tratamentele la tomate de către fermieri.

„Am cerut ca anul acesta să fie făcute două verificări, să fie un registru de tratamente cu ce substanțe se folosesc, pentru că, tot așa, prin februarie sau martie dădeam explicații privind faptul că tomatele din programul Tomata sunt dăunătoare. Ca să nu mai apară știri de genul acesta care să pună sub semnul întrebării produsele românești, am cerut că fiecare cultivator și fiecare beneficiar al Programului Tomata să aibă un registru cu substanțele pe care le folosește pentru tratare”, a spus şeful MADR.

Adrian Oros: Adevarata solutie o reprezinta cooperativele, nu Casa Unirea In mai 12, 2020  

Controversele legate de Casa de Comerț Agroalimentar ”Unirea” continuă să fie prezente în spațiul public. Proiectul menit să ajute micii producători să-și comercializeze produsele este văzut cu ochi răi de actuala conducere de la Ministerul Agriculturii, ministrul susținând că proiectul este greșit din punct de vedere

23

conceptual și nu este viabil. Soarta proiectului promovat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, depinde de rezultatele anchetei care are loc în prezent.

”Acolo, la Casa ”Unirea”, am numit un nou AGA (Adunarea generală a acționarilor – n. r.) pentru că toți ceilalți își dăduseră demisia. Din consiliul de administrație a mai rămas doar domnul Minea, deci trebuie refăcut. Sunt o societate comercială, deci ei trebuie să ia decizia legată de ce se va întâmpla acolo. Sigur, în paralel, există acea inițiativă de a recupera milionul dat ca avans pentru a cumpăra un depozit, deși nu era nici în obiectul de activitate, nici în hotărârile consiliului de administrație. Noi trebuie să facem totul ca să recuperăm acești bani. În rest, cei din executiv își desfășoară activitatea în continuare.

Acolo există și o anchetă internă, legată de modul în care a fost achiziționat depozitul, sau în care s-a încercat să fie achiziționat acel depozit, pentru că a fost doar o promisiune de cumpărare prin care ei au pierdut un milion de euro – bani din bugetul Ministerului, dar și modul în care au finanțat campanii și evenimente electorale. Sunt în anchetă și nu vreau să vin cu mai multe precizări până nu se termină acea anchetă”, a precizat Ministrul Agriculturii la briefing-ul de presă susținut astăzi, 12 mai, la sediul MADR.

Acesta a făcut referire și la măsurile alternative care vin în sprijinul micilor producători, care au dificultăți în a-și comercializa produsele, spunând că aceștia trebuie să se asocieze în cooperative.

”Legat de nevoia pentru care a apărut acea Casă ”Unirea”, care a fost deturnată apoi și era și total irealizabilă: noi, în această perioadă de tranziție 2021-2022, vom lansa pe măsura 4.2 depozite de stocare dedicate cooperativelor. Aceasta este soluția realistă, normală și care există în toată Uniunea Europeană. Cei mici, care produc foarte bine și în România, nu reușesc să fie competitivi pentru că nu reușesc să-și procure inputuri la prețuri avantajoase și nu reușesc să-și vândă marfa la prețuri competitive, având acea capacitate de depozitare și de negociere. Sfatul nostru este să acceseze măsuri care stimulează cooperativele, să intre în cooperative, iar noi vom aloca bani în această perioadă de tranziție pentru spații de depozitare și procesare pentru cooperative, în așa fel încât să-i ajutăm direct pe cei care produc, dar nu reușesc să-și vândă produsele. În paralel, facem apel în fiecare zi și către retaileri, dar și către consumatori, să cumpere produse românești. Dacă cumpărăm produse românești, această problemă se rezolvă de la sine în scurt timp”, a subliniat Adrian Oros.

24

Circa 950 mii de oameni sunt afectati de FOAMETE in Romania, tara cu 2/3 de teren agricol In mai 13, 2020 

România este una dintre țările cu cel mai mare teren agricol din Uniunea Europeană, circa două treimi din suprafața totală a teritoriului, cu toate acestea resursele nu sunt valorificate nici măcar la jumătate din potențialul posibil. Foametea, fenomen vechi, dar care este încă prezentă și constituie o problemă actuală pentru români, afectând 5% din populația România, ceea ce înseamnă circa 950 de mii de persoane.

„Suntem în fața a ceea ce eu numesc paradoxlui 13. Cu cele 13 milioane de hectare agricole ale României, foametea continuă să afecteze încă 5% din populația României. Așa arată datele statistice oficiale, Ne confruntăm în continuare cu un deficit comercial semnificativ, istoric chiar în anul 2019 în domeniul alimentar. Mai exact de 1,5 miliarde euro, pentru ca noi continuăm să mâncăm mai mult din import decât din producția autohtonă”, a declarat Andreea Paul, Conf.Univ. ASE București și președinte INACO, comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România.

Una dintre cauzele acestei probleme constă în consumulul în mare parte a produselor alimentare din import decât din producția autohtonă. Datele statistice arată următoarele:

Importuri de carne de 1 miliard de euro, de legume și fructe de 1 miliard de euro, de lapte de 0,3 miliarde de euro – în condițiile în care 2/3 din suprafața țării poate fi considerată suprafață agricolă.Acestea sunt cifrele dure ale anului 2019, când deficitul comercial la alimente și produse agricole a fost de un istorc 1,5 miliarde. Doar circa o treime din ce consumă România e produs în interiorul granițelor sale. Asta în condițiile în care producătorii agricoli români au marfa pe stoc.

Susținerea fermierilor locali Ministrul Agriculturii a subliniat că este foarte importantă promovarea și susținerea producătorilor român. Eforturilor Ministerului Agriculturii nu sunt suficiente, prin urmare trebuie  să se implice și autoritățile locale pentru că fiecare zonă are o specificitate. Trebuie sprijinite acele activități care sunt brand local.

Responsabilitățile consumatorului Din punct de vedere al consumatorului preocupat, Adrian Oros a afirmat: „Puteti face două lucruri: cereți produse românești când intrați într-un magazin, iar dacă nu găsiți, căutați în alt magazin. Apoi, trebuie să spunem și copiilor: produsele românești sunt cele

25

mai bune. Dacă facem asta, toți comercianții vor căuta să aibe pe rafturi prod românești”.

Toată lumea câștigă din asocierea în cooperativă „Dorim să sprijinim cooperative, să depoziteze, să prelucreze, să proceseze, să existe valoare adăugată cât mai mare. Am avut modificări legislative pentru a încuraja această atitudine. Vrem să consolidăm încrederea că toată lumea câștigă din asocierea în cooperativă”, a spus Adrian Oros în cadrul unui eveniment organizat online.

Problema a fost dezbătută în cadrul unei conferințe live: #CovidAgri: Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii și scurtarea lanțului de la producător la consumator. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Federației Naționale PRO AGRO și Asociației Fermierilor din România.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CREȘTEREA PORCULUI ÎN GOSPODĂRIILE DIN ROMÂNIA! Agroinfo  13 mai 2020 - ANUNȚUL MINISTRULUI! Vrem să respectăm şi tradiţia, creşterea porcului în gospodărie, dar în acelaşi timp să găsim o modalitate de a respecta măsuri de biosecuritate care să dea ocazia celor care cresc porcul în sistem comercial, în sistem industrial, să o poată face, pentru ca în câţiva ani să ajungem ca măcar consumul intern să fie acoperit de producţia internă, a spus marți ministrul agriculturii. Adrian Oros a anunțat că se pregătește o lege.

Pentru că ştiu că există o problemă reală a creşterii porcului în România şi a cărnii de porc, din nefericire şi în urma evoluţiei explozive din ultimii ani a pestei porcine africane, capacitatea de producţie în acest domeniu este sub 30% din consum.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu stocuri mari de carne de porc chiar şi la această capacitate scăzută, pentru că din alte zone vin cantităţi mari de carne la preţuri mult mai mici. Lucrăm la o schemă de sprijin, pe de o parte şi de a relansa creşterea porcului în România, dar în acelaşi timp să combatem şi să eradicăm pesta porcină africană. De aceea pentru a nu politiza acest aspect, pentru că am văzut că există această tendinţa, vom lansa un proiect de lege care cred că va fi acceptat în Comisia de Agricultură de către tot spectrul politic, prin care să încercăm să fundamentăm această relansare a creşterii porcului în România, a mai spus ministrul agriculturii.

Șeful MADR a precizat că prin acest proiect de lege se va respecta şi tradiţia creşterii porcului în gospodăriile populaţiei, dar în acelaşi timp se va oferi

26

ocazia creşterii în sistem industrial astfel încât în câţiva ani consumul intern să fie acoperit din producţia internă.

Vrem să respectăm şi tradiţia, creşterea porcului în gospodărie, dar în acelaşi timp să găsim o modalitate de a respecta măsuri de biosecuritate care să dea ocazia celor care cresc porcul în sistem comercial, în sistem industrial, să o poată face, pentru ca în câţiva ani să ajungem ca măcar consumul intern să fie acoperit de producţia internă şi să folosim în hrana acestor animale multe dintre cerealele pe care le exportăm.

Vrem să ieşim din această paradigmă a faptului că exportăm materie primă şi importăm produse finite generând în 5 ani de zile un deficit al balanţei comerciale de peste 1,2 miliarde de euro. Ne gândim şi la relansarea creşterii porcului în sistem industrial, în sistem comercial, dar atunci când o facem, să ţinem cont şi de măsuri de biosecuritate, pentru că din nefericire aproape toată suprafaţa ţării în toate judeţele sunt focare active de pesta porcină africană, a subliniat Oros.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Adrian Oros face apel la idei pentru urmatorul program PNDR. Care sunt prioritatile? In mai 13, 2020  

„Este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor pe piață și la nivelul lanțurilor de comercializare pentru a asigura accesul consumatorilor la produse sigure, la prețuri corecte”, a afirmat Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul unei conferințe live dedicate agriculturii românești. Oficialul susține că s-au făcut pași importanți prin PNDR 2014-2020, care a favorizat dezvoltarea formelor asociative într-un anumit grad, dar aceștia nu sunt suficienți. Este nevoie ca în următorul program strategic să reorientăm investițiile în așa fel încât să avem o mai bună infrastructură și conectivitate.

Ministrul a prezentat, cu argumente, câteva priorități ale Agriculturii:

27

Sprijinirea și consolidarea mediului asociativ. ”Cooperativele pot rezolva multe probleme ale celor mici care produc, dar nu știu să vândă”.

Promovarea Camerelor agricole. ”Suntem singura țară în care situația e gestionată de o instituție publică”.

Simplificarea procedurilor de accesare a măsurilor de sprijin. ”S-a văzut că se poate cu APIA. Încurajăm depozitarea și procesarea, să nu mai exportăm materii  prime”.

Dezvoltarea învățământului agricol. ”Se simte lipsa acută a celor care știu să facă. Cercetarea trebuie să fie aplicată și conectată la nevoile procesatorilor și agricultorilor”.

Un program de management al apei. ”Nu doar la irigații, ci lucrări de prevenire a deșertificării și lucrări de menținere a apei în sol”

În cadrul conferinței cu tema resetării agriculturii românești, Adrian Oros a făcut un apel: „Dezbaterile legate de următorul PNDR nu s-au terminat, am început discuțiile în noiembrie, am cerut opinii și idei ca să scriem un program bun, să nu mai spunem peste 7 ani că produsele noastre nu sunt competitive”. La evenimentul organizat online de către cursdeguvernare.ro au participat producători, cooperative și asociații, oficiali și decidenți în privința politicilor publice  au discutat problemele și au răspuns întrebărilor privind cele mai bune soluții pentru valorizarea producției agricole locale în cadrul conferinței .

Oportunitatea din fiecare criză Gheorghe Ghise  13 mai 2020 - În situaţii de criză, atunci când dau "de greu", oamenii caută soluţii neobişnuite şi tot atunci apar abordări creative pentru rezolvarea problemelor. Se spune că "orice criză aduce noi oportunităţi".

Şi în sectorul agricol, fermierii vor trebui să găsească soluţii şi alternative, atât pentru acoperirea necesarului de forţă de muncă din fermă, cât şi pentru utilizarea de noi tehnologii. La urma urmei, chiar şi în perioadele de criză, fermierii au nevoie de echipamente funcţionale, de asistenţă tehnică şi de service rapid şi competent la faţa locului (în fermă) şi/sau în ateliere. Iar omenirea are nevoie de mâncare şi, prin urmare, de cei care produc hrana, de fermieri.

Vrând-nevrând, distanţarea socială şi măsurile de izolare impuse în criza de CoVid-19 au accentuat şi mai mult lipsa forţei de muncă din agricultură. Automatizarea unor operaţiuni simple sau mai complexe poate nu doar să reducă necesarul de resursă umană, dar şi să crească eficienţa şi implicit profitabilitatea fermei.

28

Astfel, un banal (acum) gard electric poate să suplinească, cu succes şi fără o investiţie foarte mare, lipsa unui paznic pentru turma de vaci sau de oi, 24/7 şi fără zile libere. Dar folosirea pedometrelor şi a programelor dedicate în zootehnie permite monitorizarea cu precizie a activităţii de reproducţie şi a stării de sănătate a vacilor.Iar o dronă vă poate ajuta să supravegheaţi efectivul şi fătările pe păşune, noaptea.

Interconectarea şi tehnologiile digitale facilitează nu doar o mai bună comunicare cu furnizorii şi clienţii finali, ci şi rezolvarea unor probleme tehnice curente, prin aşa-numita "întreţinere digitală de la distanţă", de exemplu, care se dovedeşte a fi mai practică decât se credea iniţial. Astfel că "service-ul virtual" a intrat în uzul comercial mult mai repede decât s-a estimat în urmă cu doar câteva luni.

În fermele de vaci de lapte se văd acum şi mai clar diferenţele şi avantajele unui robot de muls faţă de clasica instalaţie de muls, care are nevoie de operatori (mulgători). Robotul nu intră în izolare sau în carantină, dar poate avea nevoie de service şi de reparaţii...

În horticultură, forţa de muncă manuală are o pondere ridicată în totalul lucrărilor şi, implicit, al costurilor finale. Multe operaţii - precum irigarea, ventilaţia şi lucrările de protecţie a plantelor - sunt automatizate şi controlate de la distanţă. De asemenea, în sere sunt folosiţi roboţi pentru defoliere la tomate, iar în viitorul apropiat vor intra în producţia curentă şi roboţii "culegători".

Dar această criză ne-a arătat clar (dacă mai era nevoie) şi limitele actuale ale automatizării, robotizării şi digitalizării agriculturii şi mai ales faptul că aceasta nu exclude (încă) forţa de muncă manuală. Exemplul statelor cu o agricultură modernă care au totuşi nevoie de câteva sute de mii de lucrători sezonieri este relevant şi întăreşte ideea că prezenţa omului este necesară "în spatele" unei maşini sau al unui program. De aceea, continuaţi să formaţi şi să pregătiţi oameni noi şi preţuiţi-i pe cei cu experienţă. Numai aşa veţi putea să beneficiaţi la maxim de noile tehnologii.

Echipa Ferma Media Grup va continua să vă prezinte noutăţile în domeniu, pentru ca atenţia dvs. să fie mereu îndreptată spre viitor.

GHEORGHE GHIŞERedactor Ferma Media GrupE-mail: gghise@agroinfo.roghise.ferma@gmail.com

29

SUSȚINĂTORUL ȚĂRANULUI ROMÂN ANUNȚĂ CĂ E SUBSECRETAR DE STAT MADR! Agroinfo13 mai 2020

NOU SUBSECRETAR DE STAT MADR! Avram Fițiu, profesor în cadrul USAMV Cluj, a anunțat marți, pe pagina sa Facebook, că a fost numit în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii. Avram Fițiu este cunoscut ca un puternic susținător al țăranului român și al fermei țărănești de familie.

Începând cu ziua de ieri (luni, 11 mai n.r.) fac parte din echipa de conducere a MADR, în funcția de subsecretar de stat. În acest context comunicarea mea viitoare pe fb. va tine cont de munca specifică din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat prof. Avram Fițiu.

Profesorul Avram Fiţiu a studiat la Facultatea de Ştiinţe Agronomice din Gembloux, Belgia. A fost directorul de cabinet al fostului ministru al agriculturii, Dacian Cioloș. Este doctor în ştiinţe agricole şi laureat al Premiului Academiei Agricole, pentru cartea "Bazele Agriculturii Ecologice". Prof. Avram Fițiu este coleg la USAMV Cluj cu ministrul agriculturii Adrian Oros, care deține funcția de prorector.

Prof. Fițiu este un bun cunoscător al realității crude a satului românesc, iar ceea ce îl preocupă în mod deosebit este soarta ţăranilor români. AGROINFO i-a

30

publicat de multe ori opiniile. În fotografie, îl vedeți alături de țăranii din Munții Rodnei.

Ce motive au țăranii ca să-și lichideze gospodaria cu animale?

- Prețul de batjocură pentru lapte, vițel, miel, purcel, ied etc…;- Interzicerea transportului animalelor la piață cu mijloacele proprii;- Restricționarea accesului la vânzarea de lapte, brânzeturi, ouă în piețe;- Normele draconice de biosecuritate în ferme; - Normele exagerate de mediu din ferme; - Normele anacronice sanitar veterinare din ferme;- Obligativitatea ruperii unei file de comercializare la ieșire din curte cu un litru de lapte (deși sunt impozitați pe norma de venit);- Furtul pășunilor și fânețelor prin concesiune de către băieții deștepți din politică;- Interzicerea accesului cu animalele în păduri;- Distrugerea pajiștilor de către animalele sălbatice (porci mistreți etc…);- Omorârea câinilor la stână de către vânători și personalul fondurilor de vânatoare;- Tratamentul umilitor de la APIA pentru accesul la subvenții;- Furtul de subventie APIA prin cereri de plată frauduloase ale terenurilor țăranilor de către terți;- Obligativitatea întăbulării pământului pentru accesul la subvenții din 2018;- Obligativitatea amenajamentului pastoral pentru accesul la subvenții;- Canalizarea apelor de munte de către investițiile hidro ce lasă animalele fără apă în munte;- Jaful rezultat din defrișarea pădurilor montane ce obligă urșii și lupii să se apropie de sate, atacând gospodăriile;- Investiițille fotovoltaice și eoliene de pe pajiști ce alungă animalele de pe habitatul lor normal;- Activitatea de braconaj prin care sunt omorâți câinii din ferme pe motiv că deranjează vânatul;- Nerecunoașterea statutului juridic și social al meseriei de oier, văcar, porcar etc…;- Incapacitatea financiară de extindere a fermei datorită speculatorilor români și străini ce acaparează pământ;- Vârsta inaintată a țăranilor datorită lipsei unui sistem de înlocuire cu tineri;- Alungarea din țară a copiilor țăranilor;- Pensie neatractivă de cca. 100 de euro/ lună după o viață în ploaie, vânt și ger;- Ducerea în derizoriu de către orășeni a noțiunii de țăran;- Dificultatea de a-și găsi o soție care să vină într-o fermă de animale, datorită penibilității muncii, explica Avram Fițiu, în urmă cu ceva timp, pe pagina sa Facebook.  

31

LEGISLATIV

MADR va da o lege specială pentru creșterea porcului în gospodărie! Ramona Dascălu - 13 mai 2020

Lege specială pentru creșterea porcului în gospodărie, după metoda tradițională! Ministrul Adrian Oros a anunțat ieri, marți – 12 mai, că se lucrează în prezent la o lege pentru relansarea creşterii porcului în România, care să le permită românilor în continuare să respecte tradiția creșterii porcului în gospodărie, dar în același timp și la o relansare a creșterii porcului în sistem industrial, cu respectarea măsurilor de biosecuritate, astfel încât în câțiva ani să poată fi acoperit consumul intern din producția autohtonă.

”Pentru că ştiu că există o problemă reală a creşterii porcului în România şi a cărnii de porc, din nefericire şi în urma evoluţiei explozive din ultimii ani a pestei porcine africane, capacitatea de producţie în acest domeniu este sub 30% din consum. Pe de altă parte, ne confruntăm cu stocuri mari de carne de porc chiar şi la această capacitate scăzută, pentru că din alte zone vin cantităţi mari de carne la preţuri mult mai mici. Lucrăm la o schemă de sprijin, pe de o parte şi de a relansa creşterea porcului în România, dar în acelaşi timp să combatem şi să eradicăm pesta porcină africană. De aceea pentru a nu politiza acest aspect, pentru că am văzut că există această tendinţa, vom lansa un proiect de lege care cred că va fi acceptat în Comisia de Agricultură de către tot spectrul politic, prin care să încercăm să fundamentăm această relansare a creşterii porcului în România”, a spus  Adrian Oros.

El a precizat că prin acest proiect de lege se va respecta şi tradiţia creşterii porcului în gospodăriile populaţiei, dar în acelaşi timp se va oferi ocazia creşterii în sistem industrial astfel încât în câţiva ani consumul intern să fie acoperit din producţia internă.

”Vrem să respectăm şi tradiţia, creşterea porcului în gospodărie, dar în acelaşi timp să găsim o modalitate de a respecta măsuri de biosecuritate care să dea ocazia celor care cresc porcul în sistem comercial, în sistem

32

industrial, să o poată face, pentru ca în câţiva ani să ajungem ca măcar consumul intern să fie acoperit de producţia internă şi să folosim în hrana acestor animale multe dintre cerealele pe care le exportăm. Vrem să ieşim din această paradigmă a faptului că exportăm materie primă şi importăm produse finite generând în 5 ani de zile un deficit al balanţei comerciale de peste 1,2 miliarde de euro. Ne gândim şi la relansarea creşterii porcului în sistem industrial, în sistem comercial, dar atunci când o facem, să ţinem cont şi de măsuri de biosecuritate, pentru că din nefericire aproape toată suprafaţa ţării în toate judeţele sunt focare active de pesta porcină africană”, a subliniat Oros.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anul trecut, importurile de carne de porc au crescut din punct de vedere valoric faţă de 2018, în condiţiile în care din punct de vedere cantitativ au scăzut uşor, ocupând însă în continuare prima poziţie în topul produselor aduse de pe piaţa externă.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 au fost importate 288.417 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 629,5 milioane de euro, în timp ce anul anterior s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 294.007 tone, în valoare de 519,2 milioane de euro.

 .........................................................................................

Legislaţie românească - modificări şi intrări în vigoare

Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 127/2020 la 12.05.2020

Ordinul nr. 127/2020 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor

33

de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 380 din 12.05.2020. A intrat în vigoare la 12.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi modificarea unor acte normative, Guvernul României Modificat de OUG 67/2020 la 12.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, Guvernul României Modificat de OUG 67/2020 la 12.05.2020

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 611 din 18.08.2014. A intrat în vigoare la 18.08.2014

Codul administrativ din 03.07.2019, Guvernul României Modificat de OUG 61/2020 la 12.05.2020

Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, Parlamentul României Modificat de OUG 61/2020 la 12.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Guvernul României Modificat de OUG 61/2020 la 12.05.2020

………………….

INTERNE

Europarlamentarul Daniel Buda: „Implică-te! Părerea ta contează!” Consultare privind promovarea produselor agroalimentare agrointeligenta.ro - 13 mai Comisia Europeană a lansat zilele trecute consultarea publică privind politica UE de promovare a produselor agricole și alimentare.

34

Consultarea se desfășoară în cadrul unei evaluări globale a politicii actuale și urmărește să înregistreze reacțiile consumatorilor și ale părților interesate cu privire la eficacitatea și relevanța măsurilor actuale, la coerența acestora cu acțiunile UE din alte domenii și cu privire la valoarea adăugată a implementării acestei politici la nivelul UE.

Obiectivul politicii UE de promovare a produselor agricole și alimentare este stimularea competitivității și a consumului produselor provenind din UE, în interiorul și în afara Uniunii. Acțiunile de promovare contribuie la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole și ale metodelor de producție din UE și sunt menite să facă cunoscute produsele cu indicații geografice protejate și produsele Bio. Consultarea va fi deschisă timp de 18 săptămâni, mai exact în intervalul 8 mai- 11 septembrie 2020.

Astfel, vor fi supuse investigației măsurile adoptate în cadrul programelor anuale de lucru pentru 2016, 2017 și 2018, inclusiv programele de promovare (acțiunile de promovare pe piața UE și în țările terțe, prezentate de organizațiile care formulează propuneri), și măsurile luate la inițiativa Comisiei (misiuni la nivel înalt, târguri comerciale, campanii proprii și servicii de asistență tehnică). Evaluarea vizează statele membre și țările terțe în care sunt puse în aplicare măsurile de promovare. Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului raportul în urma consultării publice până în data de 31 decembrie 2020.

”În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, îi încurajez și îi îndemn pe toți cei interesați, să participe la această consultare publică. Informațiile obținute prin intermediul prezentei consultări vor reprezenta o contribuție valoroasă la pregătirea raportului privind măsurile de informare și de promovare referitoare la produsele agricole, puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe.

Pentru a-i încuraja pe consumatori să participe la consultarea publică inițiată de Comisia Europeană, lansez un concurs, dotat cu premii constând în 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles.

35

Toți cei care, până la data de 11 septembrie inclusiv, vor completa chestionarul consultării publice și vor trimite pe adresa europarlamentardanielbuda@gmail.com o dovadă a completării (print-screenuri sau link-ul) intră automat în procesul de tragere la sorți pentru a câștiga cele 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles, pe care le voi pune la dispoziție” a spus Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European și membru al grupului PPE.

Chestionarul din cadrul consultării publice îl regăsiți în link-ul: https://ecas.ec.europa.eu

Implică-te! Doar așa vom fi mai puternici în Europa!

Clubul Fermierilor Români solicită adoptarea măsurilor adecvate pentru susținerea agriculturii românești în contextul actual 13 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agro-alimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agroalimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României.

Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru sectorul agro-alimentar în contextul crizei COVID19:· Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună – de la 15 mai la 15 iunie;· Posibilitatea acordării plăților în avans în suma de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fară necesitatea efectuării controlului pe teren);· Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pentru unitățile de procesare;· Măsuri de intervenție în suma de 80 milioane de Euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru cea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;· Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;

36

· Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.Din cele menționate rezultă în mod clar că, deocamdată, sprijinul european nu este în măsură să salveze sectorul agro-alimentar din România. Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativa la nivelul MADR cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agro-alimentar.Propunerile Clubului Fermierilor Români privind măsuri se pot aplica pentru a susține producătorii români:· Plata în avans chiar din luna iulie a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum sa anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;· Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;· Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.

37

· Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații.Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Pentru mai multe referințe accesați www.cfro.ro.FERMIER ROMÂN SUPĂRAT: VĂCUȚELE NOASTRE AU O SOARTĂ CRUDĂ! Agroinfo 13 mai 2020VOCEA DISPERATĂ A CRESCĂTORULUI DE ANIMALE! Fermierul Ștefan Muscă din Giurgiu, crescător de vaci de lapte, spune cu mare tristețe că astăzi s-a întors din nou cu buzunarele goale de la fabrica de lapte. Crescătorul susține că fabrica nu știe dacă mai are de unde să plătească laptele livrat de ferme. Cu ce să hrănesc văcuțele? Se întreabă cu tristețe crescătorul român.

Dragi români, m-am intors de la fabrica de lapte cu o tristețe maximă. Nu poate să-mi spună dacă mai poate sa mi dea banutii pe laptele predat in cele 105 zile. Vina apartine 1. pandemiei, nu mai dau lapte la scoli; 2 . supermarketurile au facut comenzi mult mai mici si nu mai respecta data plății si 3. laptele dat către spitale, penitenciare și bugetari nu au plătit laptele de 120 zile, 60 zile prevăzute in contract, dar au mai trecut 60 zile fără să facă plata așa că văcuțele noastre au o soartă foarte crudă..fabrica încearcă să găsească o cale de salvare, dar trebuie timp de așteptare, dar noi nu mai putem hrăni văcuțele fără bani, a scris cu amărăciune fermierul Ștefan Muscă, pe pagina sa Facebook.

38

Deocamdată, Comisia Europeană a aprobat doar ajutoare pentru depozitarea privată în sectorul lapte, pentru unt, lapte praf și anumite brânzeturi. De un ajutor direct acordat crescătorilor de animale în condițiile crizei de coronavirus nu s-a vorbit încă. Astăzi, ministrul agriculturii Adrian Oros a promis că va cere, în videconferința cu miniștrii agriculturii din țările UE, Comisiei Europene o subvenție directă pentru sectorul lapte.

APEL LA UNITATE! SĂ FIM O SINGURĂ VOCE CARE SĂ STRIGE CU TOATĂ FORȚA! Agroinfo  13 mai 2020SCRISOARE DESCHISĂ! Agricultorii și producătorii români fac apel la unitate pentru ca agricultura și industria alimentară cu potențial „uriaș” să devină o prioritate zero pe agenda Guvernului, propunând, în acest sens, o serie de măsuri pentru dezvoltarea și exploatarea celor două sectoare care generează 12% din PIB-ul României. O singură voce care să strige cu toată forța că AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ DIN ROMÂNIA reprezintă o PRIORITATE NAȚIONALĂ, se arată în scrisoarea adresată factorilor de decizie.

Scrisoarea deschisă, remisă presei, este semnată de un Comitet de inițiativă format din reprezentanți ai fermierilor și ai procesatorilor din România și este adresată ministrului agriculturii, dar și Guvernului.

Comitetul de initiativa invita reprezentantii agriculturii si industriei alimentare din Romania sa se uneasca intr-o singura voce care sa strige cu toata forta ca AGRICULTURA si INDUSTRIA ALIMENTARA din ROMANIA reprezinta  prioritate nationala;

Agricultorii si procesatorii romani trebuie sa solicite tuturor celor care raspund de destinele tarii, ca AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA sa fie considerate SECTOARE CU GRAD DE PRIORITATE 0. Sanatatea, agricultura si siguranta alimentelor trebuie sa reprezinte principiile de baza intr-o tara cu un potential urias;

39

Seceta fara precedent din acest an si pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile Agricole pe suprafete ce depasesc 3 milioane de ha;Urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul porc. Romania importa peste 80% din necesarul de carne de porc;Urgentarea finantarea infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare. Romania importa 95% din pui din Polonia. Riscul infestarii cu gripa aviara si salmonela este iminent;Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol;Continuarea reabilitarea urgenta a sistemelor de irigatii si punerea lor in functiune;Infiintarea in regim de urgenta a Camerelor Agricole;Credite fara dobanda pentru materia prima si salariile angajatilor din industria alimentara;Eliminarea taxelor aferente salariilor angajatilor pe o perioada de minim 6 luni;Modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate.

Transmitem ministrului Agriculturii, un ministru care pana acum nu a dovedit dorinta de dialog si schimbare, si echipei sale de consilieri lipsiti de experienta, ca dupa 30 de ani de distrugere, trebuie sa ne unim intr-un singur glas si sa impunem luarea masurilor necesare pentru agricultura si industria alimentara din ROMANIA.

Astazi vorbim despre terenuri agricole distruse de seceta, despre terenuri scoase din circuitul agricol si vandute dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, fie ca vorbim despre fermierii care cultiva plante tehnice, despre legumicultori sau despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii, subventii mai mici decat colegii nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., despre migratia fortei de munca in tarile vestice, fara nicio protective, cand cu totii ne plangem de lipsa ei in Romania si, mai mult, inexistenta unui program de interventie in situatia de criza din acest an si a unui program de dezvoltare pe termen mediu si lung, insusite de intreaga clasa politica.

Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti.

In continuare, la nivelul decidentilor politici circula informatii incorecte conform carora lipsa capacitatilor de productie din sectorul alimentar ar duce la exportul de materii prime, ceea ce este, in mare parte, neadevarat. Primele sectoare care genereaza 80% din vanzari au capacitati excedentare

40

de productie (carne, lapte, panificatie, legume-fructe). Multe fabrici construite pe fonduri europene au fost sau vor fi inchise din cauza scaderii cererii de produse.

Industria alimentara romaneasca are nevoie de materia prima produsa in tara, care sa ne asigure tuturor produse proaspete si de calitate, la preturi accesibile pentru o populatie saraca, intr-o tara fara clasa de mijloc.

Este momentul sa ne adunam si sa ne unim fortele pentru ca cei ce conduc destinele acestei tari sa inteleaga ca fara noi nu se poate. Trebuie sa lasam la o parte opiniile divergente dintre organizatiilor noastre si sa militam impreuna pentru drepturile noastre, pentru luarea masurilor care se impugn, in aceste momente cruciale.

Guvernul, indiferent care ar fi el, trebuie sa inteleaga, in ceasul al XII-lea, ca in aceasta perioada, poate cea mai dificila din ultimii 30 de ani, agricultorii romani cer imperios declararea SANATATII ALIMENTELOR SI AGRICULTURII CA SECTOARE PRIORITARE ALE ROMANIEI.

VIAȚA NOASTRĂ TREBUIE TRĂITĂ ÎN DEMNITATE!

Amintim o parte dintre problemele importante ale acestor doua sectoare de activitate, care si in aceste conditii aduc 12% la PIB-ul Romaniei:

Implicarea Guvernului intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani;Finantarea infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare, in acest sens existand o lege, dar care, din pacate, nu se aplica. Circa 95% din puii de o zi provin din comertul intracomunitar (Polonia);

Sectorul bovine de carne trebuie sa fie sprijinit printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte pentru a utilize cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti;

Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cat si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata;

Cerem interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket;

Sprijinirea infiintarii de ferme de reproductie in sectorul porc conform legislatiei aprobate de Parlamentul Romaniei. Importam anual aproximativ 2.000.000 de grasuni si peste 70% din carnea de porc destinate consumului  si industriei de procesare din Spania, Germania etc;

41

Solicitam acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din Sectorul Legumicol ȋn cuantum/valoare de 75% din valoarea pretului de cost al productiei, ȋn baza  standardului de cost:

Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat a suprafetelor existente prin masura de sprijin cuplat, cat si a investitiilor pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa;

Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii;Necesitatea realizarii unui program national pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu rosii pentru industrializare;Sustinerea productiei interne de cartof pentru consum, ajunsa la sub 25 000 de hectare in 2019, evitarea disparitiei cartofului pentru samanta (600 hectare) si sustinerea cartofului pentru industrializare;

Incurajarea microsistemelor de irigatii din zona traditionala unde nu sunt sisteme de irigatii de nici un fel, alaturi de facilitarea construirii de depozite specializate (lipsa cronica);

Adaptarea legislatiei fiscale la specificul activitatii agricole. Sunt foarte multe exemple in care acest lucru este desconsiderat. Exemplu: valorificarea productiei proprii este incadrata la acte de comert si se cere adaos comercial in interiorul firmei, vanzarea catre persoane fizice din structuri separate si cu gestiune separata de vanzarea catre persoane juridice. Din aceasta categorie sunt excluse doar supermarketurile;

Simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera. Multi beneficiari ai ajutorului social nu se incadreaza in munca de teama pierderii acestui ajutor. In schimb pot merge la cersit si furat prin Europa, sau sunt transformati in categoria celor trimisi in aceasta perioada de Guvern la munca in diferite tari europene, fara nici un fel de protectie sociala, se arată în scrisoare.

Comitetul de inițiativă din agricultură și industrie alimentară mai cere acordarea de ajutoare pentru sectoarele carne, lapte, legume și fructe, înființarea de urgență a Camerelor agricole, creșterea fondurilor pentru cercetare agricolă.

APELUL Comitetului de Initiativa doreste sa adune intr-o singura voce reprezentantii celor doua sectoare foarte importante pentru Romania. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului sunt acum convinsi ca aceste probleme nu pot fi discutate

42

online. Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala, se arată la finalul scrisorii.

Scrisoarea este semnată de Comitetul de inițiativă format din reprezentanții SINDALIMENTA, Confederația Asociațiilor Țărănești Agricole din România, Asociația Fermierilor din România, Federația Națională a Cartofului din România, Organizația Interprofesionala Națională “PRODCOM Legume-Fructe”; Federația cultivatorilor de sfeclă de zahăr, Asociația Tinerilor Fermieri Olt.

 

Costin Simion a creat la finalul lunii martie platforma FermierBun, unde a adunat 25 de producători agricoli locali: Luni e cea mai activă zi, avem 50-60 de comenzi 13.05.2020,: Florentina Niţu Antreprenorul are în plan ca businessul căruia tocmai i-a pus bazele să ajungă la rulaje de 150.000-200.000 euro anual.

Businessul FermierBun reprezintă o piaţă virtuală creată de Costin Simion împreună cu un partener, în urma unei idei apărute acum 8 ani, de a aduce producătorii şi consumatorii în acelaşi loc, de a facilita întâlnirea cererii cu oferta. Iniţial, ei au tatonat piaţa, iar pe 30 martie, la ora 20:00, au lansat site-ul şi tot atunci au venit primele comenzi.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-costin-simion-a-creat-la-finalul-lunii-martie-19129255

„FermierBun este o idee mai veche, care şi-a găsit momentul oportun în această perioadă, din dorinţa de a aduce împreună producătorii locali şi clienţii finali pe o platformă, pentru a regăsi gusturile româneşti şi produse proaspete. Încercăm să restrângem foarte mult ciclul de la culesul legumelor sau fructelor până ajung în farfuria consumatorilor“, povesteşte Costin Simion. El adaugă că au vrut să vadă care este reacţia pieţei şi au fost surprinşi de cerere.

43

Antreprenorul precizează că jumătate din familia sa se trage din bazinul legumicol Băleni-Sârbi, din judeţul Dâmboviţa, iar cealaltă jumătate este din bazinul fructifer Voineşti-Valea Dâmboviţei. În contextul pandemiei de COVID-19, rudele şi prietenii săi nu au avut unde să-şi desfacă producţia odată cu închiderea pieţelor agroalimentare, iar astfel i-a venit ideea să pună bazele platformei FermierBun.

Costin Simion îşi aminteşte că la început a căutat chiar el furnizori, iar apoi aceştia au venit spre el. Acum, în piaţa online se găsesc 23-25 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi. „Avem producători care culeg 5.000 fire de ceapă o dată. Produsele sunt culese cu o seară înainte. Prospeţimea e garanţia noastră“, spune antreprenorul.

„Ei veneau oricum în zona pieţelor bucureştene şi am scurtat circuitul logistic, ne întâlnim la marginea Bucureştiului, seara. Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică“, a adăugat antreprenorul.

Costin Simion spune că investiţiile continuă, dar până în prezent acestea au fost de 7.000-8.000 de euro pentru maşinile de transport, igienizare, echipamente, sistemul de refrigerare, unde e cazul, sau ambalare.

La început, produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţi şi joi, dar din a treia săptămână de funcţionare a businessului livrează zilnic, deocamdată doar în Bucureşti, însă sunt în discuţii pentru livrări la nivel naţional. „Luni e cea mai activă zi, avem 50-60 de comenzi.“

Un coş mic cu fructe şi legume costă 50 lei, iar unul mare costă 100 de lei şi livrarea este gratuită în Bucureşti.

„După 15 mai vom merge mai departe şi ne dezvoltăm şi pe orizontală şi pe verticală şi sper că vom avea o mobilitate mai mare, astfel încât să dezvoltăm portofoliul de clienţi, pentru că am observat o modificare a stilului de viaţă al oamenilor. Ei au înţeles diferenţa între produsul nostru proaspăt, local, cu gust, adus direct la uşă şi produsul din străinătate“, a afirmat Costin Simion.

El consideră că în perioada aceasta numai dacă nu vrei să faci ceva nu faci. De altfel, el vede concurenţa ca fiind parteneri de-ai săi. „Sunt circa 1 milion de oameni care stau în casă, aşa că este nevoie de concurenţă, pentru că este foarte mult loc în piaţă“, crede el.

44

„Avem planuri măreţe şi dacă trendul se menţine, anual putem rula 150.000-200.000 euro. Clienţii au redescoperit autenticitatea produselor româneşti şi comoditatea de a le aduce piaţa la uşă. Ne dorim să avem cât mai mulţi furnizori pe platformă“, a conchis antreprenorul.

UPDATE:   Statul alocă un milion de lei pentru firmele și PFA care angajează în agricultură și industria alimentară   în   Relații de muncă & Asigurări sociale ,  11 Mai 2020

Alexandru Boiciuc Redactor-șef, avocatnet.ro

Companiile și persoanele fizice autorizate (PFA) primesc, și anul acesta, bani de la stat pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară, se arată într-o hotărâre de Guvern publicată joi în Monitorul Oficial. În esență, vorbim de un program de finanțare care s-a aplicat anul trecut și care este funcțional și în 2020. 

Șomajul tehnic în practică: 32 de întrebări și răspunsuri

Aplicarea șomajului tehnic ridică o serie de probleme practice cu care se pot confrunta angajatorii și pe care cursul le va lămuri într-o manieră foarte concisă și clară. Departe de a fi un curs ca la școală, cursul va răspunde scurt și la obiect celor mai frecvente întrebări care pot fi ridicate în ceea ce privește șomajul tehnic. Cursul este un material informativ și a fost creat pe baza legislației publicate în Monitorul Oficial până la data de 3 aprilie 2020. Eventualele modificări sau completări după aceasta data trebuiesc luate în considerare în mod corespunzător.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 356/2020, ale cărei prevederi se aplică deja de joi, fondurile pentru 2020 sunt de un milion de lei.

Regulile programului de finanțare a angajării tinerilor sunt incluse în Legea 336/2018 și în normele sale de aplicare. Înscrierile la finanțare sunt posibile până la finele anului 2020.

Programul a fost introdus în legislație în ultimele zile ale anului 2018, dar a fost pus în aplicare în primăvara anului 2019. Acesta prevede, în esență, că angajarea tinerilor de până la 40 de ani în agricultură, acvacultură și industria alimentară este recompensată cu o primă între 500 și 1.000 de lei pentru fiecare persoană și scutirea de plata impozitului pe venit.

45

Ca să obțină aceste subvenții, angajatorii fermieri trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege, pe care le-am detaliat aici. Apoi, aceștia trebuie să depună la direcția agricolă teritorială (din zona sediului lor) un dosar cu următoarele acte:

pentru angajator:o cererea de înscriere în program (anexată la articol);o copia actului de identitate al reprezentantului legal;o certificatul constatator original din care să rezulte criteriile de eligibilitate

referitoare la faptul că este înregistrat la Registrul Comerțului, că activează în domeniile agricultură, acvacultură sau industrie alimentară și că nu se află în executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operațională, dizolvare, lichidare sau administrare specială, suspendare ori alte situații similare;

o certificatul de atestare fiscală original de la autoritățile locale, din care să reiasă că n-are datorii fiscale la bugetul local (este necesară mențiunea „eliberat pentru a beneficia de Legea nr. 336/2018”);

o certificatul de atestare fiscală original de la Fisc, din care să reiasă că n-are datorii fiscale la bugetul general consolidat (este necesară mențiunea „eliberat pentru a beneficia de Legea nr. 336/2018”);

o originalul unui document de la bancă sau de la trezorerie, din care să reiasă că are un cont activ;

o un extras din Revisal din care să rezulte perioada contractelor de muncă și durata muncii, pentru salariații pentru care se cer bani;

o o declarație pe propria răspundere a angajatorului fermier (anexată la articol);

pentru salariatul pentru care se cer bani:o o copie a actului de identitate;o documente justificative (acolo unde este cazul) pentru dovedirea absolvirii

studiilor de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, precum și certificate de calificare cu recunoaștere națională pentru dovedirea absolvirii cursurilor de formare profesională în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;

o o declarație pe propria răspundere a salariatului pentru care se cer bani (anexată la articol).

Actele trebuie prezentate autorităților în original și în copie, acolo unde e cazul, copiile fiind semnalate cu sintagma „conform cu orginalul” și semnate de angajatorul fermier sau reprezentantul legal.

Apoi, direcțiile teritoriale verifică dosarele și aprobă sau resping cererile. În orice caz, trebuie menționat că angajatorii acceptați în program vor trebui să depună lunar la aceste direcții, până la data de 15 a lunii curente pentru luna

46

anterioară, un extras din Revisal și statul de plată pentru salariații pentru care se dau bani. Dovedind astfel că salariații sunt păstrați, direcțiile pot aproba, de la lună la lună, plata subvențiilor către angajatorii fermieri.

Statul va acorda lunar bani, timp de 12 luni, pentru firmele și PFA-urile fermieri care angajează minimum doi tineri pentru cel puțin un an, care să fie în vârstă de cel mult 40 de ani. Astfel, pentru fiecare persoană angajată, solicitantul va fi scutit de plata impozitului pe venit și va primi lunar:

1.000 de lei pentru tinerii cu studii superioare de specialitate în agricultură, acvacultură și/sau industria alimentară;

750 de lei pentru tinerii cu studii medii de specialitate și cei care au urmat cursuri de formare profesională de scurtă durată în agricultură, acvacultură și/sau industria alimentară;

500 de lei pentru tinerii fără studii.

Avocatnet.ro premium, sursa de încredere care te ține la curent cu noutățile de impact pentru afacerea ta.Testează o lună cu doar 20 lei+tva.

Clubul Fermierilor Români solicită adoptarea măsurilor adecvate pentru susținerea agriculturii românești în contextul actual Financial Intelligence   13 mai 2020,

Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agro-alimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agro-alimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României, potrivit Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români precizează măsurile propuse de Comisia Europeană pentru sectorul agro-alimentar în contextul crizei COVID-19:

47

Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună – de la 15 mai la 15 iunie;

Posibilitatea acordării plăților în avans în suma de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fară necesitatea efectuării controlului pe teren);

Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pentru unitățile de procesare;

Măsuri de intervenție în suma de 80 milioane de Euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru cea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;

Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;

Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.

Din cele menționate rezultă în mod clar că, deocamdată, sprijinul european nu este în măsură să salveze sectorul agro-alimentar din România. Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativa la nivelul MADR cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agro-alimentar, potrivit aceleași surse.

Propunerile Clubului Fermierilor Români privind măsuri se pot aplica pentru a susține producătorii români:

Plata în avans chiar din luna iulie a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să

48

înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s-a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;

Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;

Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.

Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații.

Analist economic: „Avem un potential agricol FANTASTIC. Randamentul la hectar depaseste pe cel al Poloniei” In mai 13, 2020

În ultimii ani, după incidența Marii Recesiuni din 2007-2009, în România se practică din ce în ce mai mult agricultura intensiva, afirmă Andrei Rădulescu, specialist în analiză macroeconomică. România asigură 7% din

49

producția de grâu a UE, 24% din cea de porumb și o treime din cea de floarea soarelui. Vorbim despre o agricultură din ce în ce mai intensivă.

Ramura tradițională a economiei românești, agricultura, este una de importanță strategică, aceasta fiind dovedită de criza de coronavirus.

„România era cunoscută în trecut ca fiind „grânarul Europei”. În prezent, contribuie la producția europeană cu o pondere importantă. S-a investit foarte mult, post-criză, în agricultură. Cu toate acestea, în 2020 se menține un diferențial investițional în agricultura românească și investiția în agricultura din Polonia, spre exemplu, care reprezintă pentru România un exemplu de convergență pe termen mediu. Eu sper ca până la finalul acestui deceniu să ne situăm peste Polonia”, a declarat Andrei Rădulescu, specialist în analiză macroeconomică, în cadrul conferinței #CovidAgri: Cum (re)învățăm România să se hrănească.

Randamentul la hectar in Romania depaseste pe cel din Polonia

Potrivit specialistului, potențialul României este foarte mare, întrucât randamentul la hectar, la anumite culturi cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui, este în prezent peste cel din Polonia. Problema actuală constă în limitarea valorificării resurselor, a dimensiunii terenurilor agricole, dar și a calității acestora.

România se confruntă cu un grad ridicat de fragmentare susține Andrei Rădulescu, de aceea este nevoie ca subvențiile să fie majorate, iar suprafețele agricole consolidate. De asemenea, este important ca să se amelioreze culoarele de desfacere a produselor în interiorul țării.

Agricultura are o pondere importantă în PIB

„Agricultura are o pondere importantă în PIB, de trei ori mai ridicată decât media UE și de două ori mai mare decât în Polonia. (…) Două categorii de bunuri doar, alimente și animale vii, produc un deficit de două miliarde de euro în balanța comercială”, a spus specialistul în analiză macroeconomică.

Prioritatea pe termen scurt ar trebui să fie intensificarea investițiilor

În anul 2019 exista un diferențial de peste două miliarde de euro între România și Polonia în ceea ce privește investițiile în agricultură. Ca producție la hectar, România s-a poziționat peste nivelul din Polonia.

50

„Trebuie să investim mai mult și mai eficient și trebuie să încurajăm populația să consume produse românești. Trebuie să accelerăm procesul de asociere. Astăzi, costurile de finanțare sunt la minime istorice și trebuie să profităm de resursele pe care le avem. Avem un potențial fantastic de a ameliora și randamentele la hectar a altor ramuri, în special zootehnia, pentru a stopa exporturile de materie primă și importurile de produse prelucrate”, a declarat Andrei Rădulescu, specialist în analiză macroeconomică.

România ba, străinii da… Se preconizează producții record de grâu la nivel mondial în 2020 In mai 13, 2020  

În timp ce în țara noastră, seceta face ravagii în culturile fermierilor, iar predicțiile legate de producția de cereale din acest an sunt sumbre, lucrurile par să stea diferit la nivel mondial. Potrivit indicatorilor preliminari, în 2020 în Europa și Asia Centrală, precum și în întreaga lume, se așteaptă un volum aproape record de producție de grâu și aprovizionare cu produse alimentare. Există suficiente stocuri de produse alimentare de bază, dar ca urmare a măsurilor de atenuare a impactului pandemiei COVID-19, au apărut perturbații logistice care au împiedicat distribuția alimentelor și producția agricolă în unele țări.

Aceste concluzii sunt reflectate în noul buletin informativ al FAO „Situația pe piața alimentelor din Europa și Asia Centrală și politica de răspuns la pandemia COVID-19”, care se concentrează asupra situației din Europa și Asia Centrală.

Buletinul oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor de export ale marilor exportatori de alimente din regiune în timpul pandemiei COVID-19 printre care Kazahstanul, Federația Rusă, Ucraina și Comisia Economică Eurasiatică.

Potrivit raportului, piețele alimentare din regiune sunt bine dotate cu produse alimentare de bază și au condiții favorabile pentru producerea unor culturi majore precum grâul. În același timp, publicația notează consecințele negative ale crizei de sănătate cauzată de COVID-19 asupra transportului, depozitării, vânzării, finanțării și disponibilităților de resurse în sectorul alimentar și agricol.

51

„Am colectat informații din diverse țări, cel mai des chestionând direct reprezentanți din sector și fermieri. În general, cel mai afectat este lanțul valoric în sectorul pescuitului, urmat de lanțul valoric al produselor lactate, animaliere, cereale și legume. Raportul încurajează guvernele să ia măsuri de corectare, limitând consecințele pe termen lung și oferă recomandări specifice pentru acest lucru”, a declarat autorul raportului Cheng Fang, economist pentru Europa și Asia Centrală în cadrul FAO.

Fermierii care își comercializează produsele în piețele stradale, furnizorii de materiale agricole și operatorii de transport au fost cei mai afectați. Producătorii de alimente s-au confruntat, de asemenea, cu o lipsă de spațiu de depozitare pentru produsele alimentare, iar perioada de păstrare a alimentelor a generat îngrijorări.

În plus, la ambele capete ale lanțului de aprovizionare, vânzările au scăzut, consumatorii achiziționând mai puține produse alimentare, iar furnizorii de bunuri necesare în agricultură s-au confruntat cu prețuri crescute la import. Acest lucru ar putea avea consecințe pentru fermierii prinși la mijloc de situație.

Prin urmare, FAO recomandă guvernelor să dezvolte urgent mecanisme pentru a soluționa problemele financiare cu care se vor confruntă fermierii în sezonul de plantare în curs.

Pentru consumatori, prețurile la multe produse agricole au rămas, în general, stabile în țările din regiune, cum ar fi Kârgâzstanul și Federația Rusă. Cu toate acestea, prețurile au crescut în unele țări. În Tadjikistan, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețurile au crescut cu peste 135 la sută pentru ceapa proaspătă, aproape sută la sută pentru cartofi. Prețurile pentru cereale, carne și produse lactate au crescut cu aproximativ 20 la sută.

La nivel internațional, prețurile pentru grâu – cea mai importantă marfă din regiune – au fost în mare parte stabile în 2020. Cu toate acestea, activitățile comerciale și îngrijorările cu privire la pandemia COVID-19 din aprilie au dus la o creștere a prețurilor la grâu în țările exportatoare: Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina.

„Am văzut că mulți fermieri mici au început să devină îngrijorați de riscuri atunci când planifică activitatea pentru sezonul viitor; jumătate dintre fermierii chestionați au menționat, de asemenea, probleme legate de disponibilitatea hranei pentru animale, îngrășămintelor și a pesticidelor”, a adăugat Fang.

52

În legătură cu cele de mai sus, pe baza rezultatelor chestionării, se recomandă implementarea unor politici urgente:

îmbunătățirea sănătății și mobilității fermierilor, operatorilor de transport alimentar și lucrătorilor din industria alimentară;

asigurarea furnizării de resurse agricole pentru următorul sezon de creștere a culturilor și a animalelor, oferind importatorilor acces la „coridoarele verzi”; evaluarea capacităților de depozitare frigorifică;

minimizarea risipei alimentare prin intermediul programelor de protecție socială. În plus, este necesară menținerea stabilității financiare a antreprenorilor cu ajutorul unor noi scheme de garantare a creditelor (pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare) și a subvențiilor agricole.

Guvernele urmăresc să asigure suficiente stocuri pentru consumatorii casnici și să evite creșterile de preț ale alimentelor de bază, ca răspuns la șocurile pieței și la incertitudinea cauzată de pandemia COVID-19.

Prin urmare, principalii exportatori din regiune – Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina – au introdus și ajustat politicile de export privind grâul și produsele alimentare majore, în timp ce multe țări importatoare net de produse agroalimentare au implementat politici noi.

Bogdan Costea, Carmeuse: “Statul roman nu are nicio strategie!” In mai 13, 2020  

Lipsa forței de muncă nu doar în agricultură, ci în toate sectoarele de activitate, este o problemă națională. În timp ce economia noastră stă pe loc, Occidentul a repornit de ceva timp motoarele și ne folosește muncitorii. 

Invitat în emisiunea ”Agricultura, o șansă pentru România”, Bogdan Costea, Team Leader Carmeuse a vorbit despre această problemă cu care se confruntă țara noastră.

”Când vorbim despre asta ajungem fără să vrem tot la politici, politici de agricultură pe termen scurt, mediu și lung care la noi lipsesc cu desăvârșire.

53

Și în cazul celor pe care i-am văzut plecând, cred ca este foarte important să nu pierdem momentul, noi ca stat. Dacă făceam ceva cu terenurile de la ADS poate situația era altfel, pentru că toți oamenii care au plecat din țară n-au plecat de bine. 

Vorbeam cu fermierii medii sau mari și spuneau că plătesc foarte bine, plătesc un tractorist cât nu câștigă ei dar nu stau. Deci credem că am avea nevoie în primul rând de o infrastructură să avem cu ce lucra. Acești oameni trebuie cumva școliți, să existe niște școli în domeniu, să investim un pic noi ca stat în niște licee cu profil agricol, școli de meserii. După într-adevăr putem discuta de salarii foarte mari și condiții foarte bune că până la urma pâinea în țara ta e cea mai bună.”, a spus Bogdan Costea pentru Agro TV. 

Ba mai mult, liderul companiei, care este la rândul său mic fermier, crede că România la nivel de stat nu are nicio strategie, una coerentă cel puțin.

” Noi știm ce strategie avem noi ca și grup, ca și orientare spre agricultură. Din ceea ce vedem, statul român nu face același lucru, nu are nicio strategie. Noi nu avem nici măcar o politică pe termen scurt, vizăm pur și simplu accesarea unor fonduri europene rapide și continue și doar pe anume direcții. Nu încercăm să încurajăm procesarea, asocierea. Vedem o lipsă de politici agricole pe termen scurt, mediu și lung nici nu mai vorbim și da, este vina lor.”, a mai declarat Bogdan Costea.

…încă o informație pe care cititorii acestui articol trebuie să o dețină:

Emisiunea “Agricultura, o șansă pentru România” este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii, inițiativă susținută de AgroTv, ProfitTv și Look Pus.

ALĂTURĂ-TE ACESTUI PROIECT! Mai multe informații pe asdar.ro

Prima grădină socială cu legume bio din ţară, înfiinţată la Buzău Ana Felea Miscellanea / 13 mai

Povestea primei grădini sociale din România a început în urmă cu opt ani, într-un sat cu doar 350 de

54

locuitori din judeţul Buzău. Grădina Bio Amurtel a luat fiinţă în localitatea Poieni, acolo unde în 2012 a ajuns Didi Deshaies, un cetăţean de origine americană.

În comunitatea de români harnici şi dornici de a oferi şi ajutor celor din jur, Didi a găsit sprijinul de care a avut nevoie pentru a pune pe picioare un sistem inovativ pentru România care să ofere atât legume de sezon proaspete celor din mediul urban cât un ajutor copiilor din centre sociale.

"In satul buzoian Poieni, in urma cu opt ani a fost infiintata prima gradina sociala din Romania, Gradina Bio AMURTEL. Legumele bio cultivate in sistem de "agricultura sustinuta de comunitate" ajung la un grup de abonati solidari din Bucuresti si Buzau, iar o parte din ele merg la doua centre sociale pentru copiii din zona, in satul Panatau, care sunt gestionate de acelasi ONG, Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania", a spus Didi Deshaies, presedinte al Asociatiei, care manageriaza Centrul Rezidential Familia AMURTEL pentru 11 copii cu varste cuprinse intre 5 si 16 ani sub masura de protectie si Centrul de zi Izvorul Sperantei din Panatau pentru 23 de scolari din sat.

Sistemul WIN-WIN ÎN TIMPUL PANDEMIEI

Proiectul iniţiat de DIDi a dat roade în perioada pandemiei, dovedindu-se faptul că un parteneriat echitabil cu un mic producator este o modalitate de a asigura aprovizionarea cu legume sanatoase pe parcursul intregului sezon. În plus, comercializarea fără intermediari face ca legumele să fie sigure în ceea ce priveste riscul de contaminare, iar consumatorul să fie protejat de fluctuaţiile pieţei şi de speculă

"Principiul Agricultura Sustinuta de Comunitate este simplu: consumatorii din mediul urban se alatura unui mic producator, impartind investitia de la inceputul sezonului, si se bucura de avantajele oferite de consumul unor legume proaspete, crescute bio, fara chimicale, livrate direct la usa lor in fiecare saptamana. Acest sistem ofera avantaje ecologice importante printre care stimularea biodiversitatatii, producatorul cultivand o varietate mare de legume pentru a putea asigura un cos cu legume variate de sezon. Majoritatea micilor producatori nu pot concura cu marile ferme monocultura, care cultiva in stil industrial, astfel ca sunt fortati sa renunte la agricultura. Proiectele de agricultura sustinuta de comunitate ajuta la mentinerea in piata a acestora, prin asigurarea desfacerii produselor", a declarat DIDI.

Parteneriate, tip abonamente

55

"Parteneriatul cu Grădina Bio Amurtel Poieni este o soluţie de tip abonament, cu multiple beneficii pentru consumator, produse certificate organic, livrare sigură şi igienică, preţ fix pentru întregul sezon. Iar producătorul beneficiază şi el de o piaţă de desfacere stabilă, astfel încât toată lumea are puţină siguranţă în aceste vremuri pline de incertitudini. Acest tip de parteneriat contribuie la reducerea poverii sărăciei în comunităţile rurale dezavantajate. În acelaşi timp, consumatorul este sigur de calitatea şi provenienţa alimentelor care îi ajung pe masă, făcând o veritabilă investiţie pe termen lung în sănătatea sa şi a familiei sale," spune Didi Deshaies.

Costurile sunt calculate in mod transparent pentru a acoperi investitiile reale pe care o astfel de ferma pentru agricultura organica le presupune. De exemplu, abonamentul pentru Coşul Familial este 2.450 lei, plătibili sub formă de avans de 530 lei și rate de 240 de lei pe lună timp de opt luni, pe parcursul lunilor mai-decembrie.

Pe de altă parte, consumatorii au ocazia sa ii cunoasca pe cei care le cultiva hrana si sa dezvolte o relatie cu acestia in afara modelului comercial tranzactional. "Pentru o comunitate mica, in care nu exista locuri de munca, acest tip de solidaritate poate fi sansa de a-si castiga painea din vanzarea produselor bio fara intermediari si de a reduce astfel povara saraciei din mediul rural din Romania. Agricultura susţinută de comunitate implică solidaritatea între micul producător din mediul rural şi consumatori, susţinând astfel economia locală prin crearea de locuri de muncă sigure," explică Didi Deshaies.

Doua femei din satul Poieni si-au gasit prin Gradina Bio un mijloc de trai, cu un salariu fix si contract de munca. Cristina si Daniela lucreaza in gradina inca de la infiintare.

"In acelasi timp, comunitatea in care se afla terenul unde se cultiva legumele si zarzavaturile, are si ea de castigat atat din perspectiva ecologica, dar si ca impact economic pozitiv. Mai mult decat o simpla relatie comerciala, acest tip de intreprindere se bazeaza pe solidaritatea dintre consumatori si producatori sub forma unui parteneriat pe termen lung", a explicat iniţioarea proiectului.

Coşuri cu legume bio

Pentru asigurarea unor coşuri săptămânale bogate şi diversificate, Grădina Bio Amurtel produce o varietate largă de legume şi verdeţuri, asigurând astfel biodiversitatea locală. Însă cea mai important este calitatea. "Certificarea bio garantează că legumele sunt crescute fără niciun fel de

56

îngrăşăminte sau fertilizatori chimici, ceea ce asigură pe de o parte calitatea produsului care ajunge pe masa consumatorului şi impactul pozitiv asupra sănătăţii acestuia, iar, pe de cealaltă parte, protejarea mediului înconjurător de pesticide şi fertilizatori chimici şi poluanţi", a mai spus DIDI.

Ce inseamna acest parteneriat ?

Consumatorii devin parteneri in proiectul de agricultura sustinut de comunitate prin incheierea unui contract de abonament. Contractele se desfasoara pe durata unui sezon, din aprilie pana in decembrie, si presupun livrarea saptamanala a unui cos cu legume din gradina catre client. In total, o medie de 35 de cosuri pe sezon.

"Agricultura sustinuta de comunitate, inseamna, in primul rand, respect pentru pamant, natura si oameni. Astfel ca in cosurile de la Gradina Bio vei gasi mereu ce-a dat pamantul in saptamana respectiva. Ele sunt strict rodul muncii angajatelor gradinii si generozitatii naturii. Recoltarea se face cel mai devreme in seara precedenta livrarii, astfel ca atunci cand ajung la client, legumele sa fie proaspete. E important faptul ca ele se plimba doar maxim 120 de kilometri pana la destinatie, pentru ca isi pastreaza toate principiile nutritive si vitaminele, oferind maximum de beneficii nutritionale consumatorului, in comparatie cu legumele din supermarketuri care calatoresc in medie 1500 de kilometri pana sa ajunga pe mesele cumparatorilor, si asta discutand doar de varietatile care se pot produce local in Romania", a explicat iniţioarea proiectului.

"Pe acest fond lansăm invitaţia către consumatorii din Bucureşti şi Buzău de a devein parteneri în acest proiect cu menţiunea că în plus, Grădina furnizează săptămânal legumele care stau la baza alimentaţiei copiilor aflaţi sub măsură de protecţie în Centrul Rezidenţial Familia Amurtel din satul Pănătău, jud. Buzău de asemenea administrat de Asociaţia de AjutorAmurtelRomânia", a conchis DIDI.

COOPERATIVA ȚARA MEA: CEAPA DIN POLONIA AJUNGE MAI REPEDE ÎN MAGAZIN DECÂT CEA DIN ROMÂNIA! Agroinfo  13 mai 2020 - AJUTOR URGENT PENTRU MICII FERMIERI. Analiza de piaţă făcută de Cooperativa Agricolă Ţara Mea în ultimii 5 ani arată că fermierii români sunt capabili să asigure consumul integral de legume şi fructe pentru țară. Sunt capabili să asigure și necesarul de carne, lapte. etc. Cu toate astea, ceapa din Polonia ajunge mai repede în

57

magazin decât cea din România. Micii fermieri români trebuie urgent ajutați să supraviețuiască!

"Producătorii români s-au confruntat, în ultima perioadă, cu pierderi enorme, din cauza faptului că lanţurile de livrare au fost grav afectate de situaţia Covid. Pentru că este extrem de greu să anticipeze comenzile, multe legume au rămas nerecoltate pe câmp sau nelivrate, aducând pierderi masive în activităţile micilor producători. Lupta dintre producătorii români şi hypermarketuri trebuie sa înceteze. Ambele părţi au perfectă dreptate. Din verigă lipsea un lanţ, o altă meserie, aşa cum este peste tot în lume. De azi înainte, centralizarea comenzilor, sortarea ambalarea şi livrarea devin treaba specialiştilor de la Cooperativa Ţara Mea", susţin reprezentanţii Cooperativei Țara Mea, într-un comunicat remis astăzi presei.

Analiza de piaţă făcută de Cooperativă în ultimii 5 ani arată că România este capabilă să asigure consumul integral de legume şi fructe al locuitorilor săi.

Reprezentanţii Cooperativei susţin că fermierii români pot oferi produsele necesare, iar hypermarketurile, în ciuda părerii generale, vor să distribuie produse româneşti prin reţele proprii, însă singurele verigi lipsă în acest lanţ sunt absenţa aparaturii şi a centrelor de colectare şi lipsa de experienţă a producătorilor în estimarea, centralizarea, sortarea şi livrarea legumelor.

"Precomenzile şi însămânţarea trebuie făcute centralizat, cu un an înainte, pe baza estimărilor din anul trecut. E firesc ca un hypermarket să nu poată lucra cu 300 de producători mici. Aceasta este o altă activitate, care necesită organizare şi cunoaşterea perfectă a lanţului de producţie.

Am preluat noi acest proces anevoios pentru fermierii români, pentru 150 de fermieri APIA, în această perioadă extrem de plină de încercări pentru ei. Am reuşit deja să îi centralizăm, să înţelegem nevoia fiecăruia şi din data de 6 mai să livrăm. Mesajul pentru hypermarketuri este: producătorii români îşi fac treaba lor: produc. Restul este altă meserie, nu trebuie condamnaţi. Mesajul pentru producătorii supăraţi pe hypermarketuri este: hypermarkepturile îşi fac treaba lor: vând. Centralizarea, respectarea comenzilor, ambalarea şi livrarea sunt altă meserie", spune preşedintele Cooperativei Ţara Mea, Florin Burculescu.

În acest context, reprezentantul asociaţiei afirmă că sistemele profesionale de irigaţie, cel puţin la fermierii mici, sunt aproape inexistente, iar irigarea în primul rând şi apoi toate procesele sine qua non pentru producţia de legume sunt executate cu maşini rudimentare şi greu de utilizat. "Este urgent să investim în agricultură. În primul rând în sistemele de irigaţii, apoi într-un kit de supravieţuire a agricultorului, care să conţină cel puţin insecticide şi îngrăşăminte, în linii de sortare şi ambalare. Nu e firesc să ajungem să

58

producem, în propria ţară, legume mai scumpe decât cele din import, doar pentru că nu avem maşini. Au fost situaţii în care a ajuns mai repede ceapa verde din Polonia decât din România, pentru că fermierii noştri recoltează manual", subliniază Burculescu.

Cooperativa Ţara Mea atrage atenţia că, deşi România are un teren fertil, oameni dornici de muncă şi o capacitate de producţie enormă, lipsesc aproape complet aparatura, sistemele de irigaţie, centrele de sortare, stocare şi de ambalare, centralizarea. În această perioadă, ţările din jur, spre exemplu Polonia, au înţeles şi au investit enorm în agricultură şi astfel pot să facă export.

"Este cel mai oportun moment să investim în agricultura românească, măcar cât să asigurăm integral consumul propriu, pentru întreaga ţară. Putem face asta. Teren există, fermierii noştri sunt oameni muncitori, iar partea care lipseşte din lanţ - comenzile şi distribuţia - o vom asigura noi. Fermierii au nevoie de centre de colectare şi de aparatură performantă ca să poată face fata cerinţelor hypermarketurilor", a adăugat preşedintele Cooperativei Ţara Mea. Sursa: Agerpres

Buletin de avertizare fitosanitar - Tratamente la cereale păioase  R. C. 12 Mai 2020 

Oficiul Fitosanitar Bihor comunică tratamentul pentru combaterea bolilor foliare la cereale păioase (făinare, rugină, fuzarioză, septorioză). Se mai combat: afide, tripşi, ploşniţe.Efectuaţi tratamentul folosind unul din următoarele amestecuri de produse:

1. Priaxor EC – 1 l/ha + Decis Expert 100 EC - 62,5 ml/ha,  sau

2. Caramba 60 SL - 1 l/ha + Kaiso Sorbie – 0,15 kg/ha, sau

3. Zakeo Extra – 0,5 l/ha + Biscaya 240 OD – 0,16 l/ha, sau

4. Mystic Extra - 0,75 l/ha + Fury 10 EC – 0,l l/ha, sau

59

5. Topsin 70 WDG - 1 kg/ha + Vantex 60 CS - 80 ml/ha

Se mai pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate în România. Perioada optimă pentru efectuarea tratamentului: pâna la înflorit.

La prepararea soluţiei se vor respecta toate instrucţiunile de folosire de pe eticheta produsului. Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondiţionalitatea, toate informaţiile privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor de către utilizatorii profesionişti vor fi completate la zi în Registrul de evidenţă a tratamentelor şi păstrate cel puţin 3 ani.

După golire, ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu de 3 ori, soluţia rezultată golindu-se în rezervorul maşinii de tratat. Ambalajele se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului. Se vor respecta normele de tehnica securităţii muncii, protecţia albinelor şi a mediului înconjurător aşa cum prevede legislaţia în vigoare, precum şi Protocoalele de colaborare nr. 328482/2015 şi nr. 3242/F/2016 – se arată în buletinul  întocmit de ing.Virgil Itu şi aprobat de şef serviciu ing. Nicolae Rugea.

  

RETAIL

Producătorii se digitalizează și se reinventează Food Biz mai 13, 2020

În Sierra Norte de Madrid agricultorii simpli învață marketingul digital și improvizează noi forme de distribuție pe perioada de izolare – micul producator se reinventează

Coșul cu legume esențiale. Simon Garcia, un inginer agronom în varstă de 35 de ani, împreună cu profesoara Natalia del Fresno, au decis să inființeze o grădină ecologică și de a distribui cu coșul legume proaspete în Madrid. Lucrează în căldura soarelui și reusesc să obțină legume naturale, cu gust, pe care le duc din poarta în poartă, iar oamenii plătesc această calitate și efort.

Carnea de miel comandată online. Distribuția mielului din Sierra Norte de Madrid este salvată de pandemie, datorită unui canal de economie circulantă improvizată și a unei pagini de internet pentru comenzi. Totul a fost pus la

60

punct aproape din zbor în această comunitate, iar rezultatul a fost un real succes.

Valoarea distribuției de branzeturi artizanale din ușă în ușă. Lucia Saez și Pedro Hernare, în varstă de 35 și 34 de ani, producatori de brânzeturi artizanale. Învățăm marketingul digital și rețelele sociale pentru a ajunge la clienți într-un mod diferit, din ușă în ușă.

Oamenii din mediul rural au un potențial incedribil, mulți însă nu îl cunosc sau nu îl exploatează, ne spune consultantul Lucia Saez care a lăsat totul pentru a produce Branzeturi artizanale împrună cu partenerul său.

Articol editat de Dan Manolache

RomaniaFunctioneaza. Calin Musca, tipul de fermier “nou“Agrostandard | 13 May, 2020

Calin Musca a terminat facultatea de automatizari industriale. Si o aplica cu “varf si îndesat“! E tipul de fermier “nou“, preocupat permanent de automatizare, modernizare, eficientizare. Se pare ca “aschia“ e gata sa sara departe de “trunchi“. Calin, fiul lui Dimitrie Musca – celebrul fermier integrator din Curtici – gestioneaza investitii de 11 mil euro în firmele controlate doar de el.

https://youtu.be/c1roHWeRQeM ; https://youtu.be/oCwvxBe3paI ; https://youtu.be/0V1UNW7VgyM ;

Pletos, barbos si pasionat de motoare, se sfatuieste zilnic cu tatal sau, integratorul clasic. Dar gestioneaza singur 110 angajati. Îi conduce ferm si altfel.

Cand îl vezi atat de relaxat desi foarte precis, aproape nu-ti vine sa crezi ca gestioneaza singur propria-i cifra de afaceri de 7.1 mil euro pe an.

L-am întrebat pe Calin cati ani are. Desi arata foarte tanar si pare un rocker, e un barbat hotarat de 40 de ani, care îndrazneste sa anunte dublarea cifrei de afaceri de anul viitor.

61

Are grija de cei 110 de angajati din firmele lui, e preocupat tot timpul cum sa-i eficientizeze dar, mai ales, ce sa faca pentru ca ei sa fie multumiti.… urmeaza povesti serioase din agribusiness, dar si nazdravane cu acest proprietar si conducator de tip nou.

Ce face “cel mai mare si mai puternic tractor din lume” la o ferma din Ialomita Agrostandard | 13 May, 2020

Fermierii roman sunt tot mai contienti de faptul ca tehnologia de top le aduce beneficii si ca acesta este viitorul. Un astfel de agricultor este si Relu Barbulescu, administratorul societatii Reland din Sfantu Gheorghe de Ialomita, care administreaza circa 1.500 ha de teren agricol. Cu un singur tractor, “cel mai mare si mai puternic din lume”, cum ii place sa spuna, adica de 620 CP, reuseste sa lucreze 500 ha pe zi. Si cand te gandesti ca in urma cu ceva ani, agricultorii romani munceau decat cu tractoare de 40 CP, saltul chiar pare remarcabil!

https://youtu.be/gmG4YfBHpZc

Constanta, Tulcea si Ialomita – judetele cu cele mai mari suprafete calamitate de seceta! Agrostandard | 12 May, 2020 |

Circa 1,1 milioane de hectare de culturi agricole sunt calamitate din cauza secetei la acest moment, cele mai mari supafete fiind inregistrate in judetele Constanta, 416.000 hectare, Tulcea – 129.000 hectare si Ialomita – 123.000 ha, a declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros. Cat priveste

62

suprafetele irigate, acestea abia depasesc 222.000 hectare. “Avem pana acum situatia centralizata legata de declaratiile suprafetelor calamitate si raportata la declaratiile fermierilor.Suprafata calamitata este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de seceta lucreaza, au lucrat si sambata si duminica, astfel incat acolo unde fermierii doresc intoarcerea culturilor sa aiba posibilitatea sa o faca.

Judetele cu suprafetele calamitate cele mai mari sunt Constanta, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafata irigata acum 13.000 de hectare, si Tulcea, care are o suprafata calamitata de 129.000 de hectare, iar aici se iriga pe 13.000 hectare.

Ialomita cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafata irigata 25.000 de hectare, Braila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafata irigata 100.000 hectare, Buzau – 75.000 de hectare calamitate si 7.000 hectare irigate, iar judetul Galati 61.000 de hectare calamitate si o suprafata irigata de 27.000 de hectare. Practic, astazi, se iriga in total tara pe 222.131 hectare, apa fiind introdusa pe 2.100 kilometri de canal”, a precizat Oros.

In conditiile secetei din acest an, estimarile privind recolta de cereale devin tot mai retinute de la o luna la alta. La grau, de exemplu, prognozele se ridica undeva la 5 milioane de tone, fata de peste 10 milioane de tone, in 2019, ceea ce va afecta serios activitatea traderilor. Dupa cum bine se stie, Romania este un jucator important pe piata internationala a cerealelor.

ȘTIRI

Empowering Women in Agrifood: programul pentru antreprenoarele din sectorul agroalimentar De Food Biz La mai 13, 2020

Impact Hub Bucharest și EIT Food lansează Empowering Women in Agrifood (EWA), un program dedicat femeilor antreprenor care au idei de afaceri în sectorul agroalimentar! 10 participante din România pot primi finanțare de până la 10.000 de euro.

63

EWA este un program dezvoltat de EIT Food pentru un total de 50 de femei antreprenor din 5 țări europene (Cehia, Portugalia, România, Spania și Turcia) și este implementat în România de Impact Hub Bucharest.

Obiectivul EWA este de a motiva femeile antreprenor aflate într-o etapă incipientă să-și valorifice puterea, să își conștientizeze capacitatea de a avea succes și a depăși obstacole, să le echipeze cu încrederea, cunoștințele și comunitatea adecvate pentru a începe și a dezvolta cu succes afaceri durabile.

Cui i se adresează?

EWA se adresează femeilor din România, care pot propune idei dezvoltate de business în agricultura sau industria alimentară, cu vechime de maxim 2 ani pe piață.

De ce un program pentru femei antreprenor?

”Am lansat acest program pentru că mai ales în zonele rurale, creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor este o sursă de creștere economică subexploatată care merită dezvoltată. Comisia Europeană lucrează cu țările din UE pentru a depăși aceste provocări și a încuraja mai multe femei în a-și lansa propriile companii. ”, Oana Craioveanu,  Co-fondator Impact Hub Bucharest.

Cum se desfășoară?

Înscrierile sunt gratuite și deschise până pe 15 iunie, pe:

https://www.f6s.com/empoweringwomeninagrifood-romania/apply.

În urma selecției făcute de organizatori, 10 antreprenoare din România vor fi susținute în dezvoltarea afacerii din domeniul agroalimentar și vor primi mentorat personalizat și training devenind parte din comunitatea EIT Food.

După selecție, ele vor participa la 3 evenimente principale ce vor avea loc pe parcursul celei de-a doua jumătăți a anului, din iulie până în decembrie 2020:

Eveniment de matchmaking Workshop de business Eveniment de pitching și networking

Participantele vor avea posibilitatea de a câștiga până la 10.000 EUR, de a descoperi alte programe EIT Food și acces la investitori, business angels și cooperative, care o sa le ajute să ducă afacerile lor la următorul nivel.

64

Mai multe detalii sunt disponibile pe https://www.impacthub.ro/ewa-empowering-women-in-agrifood/.

Despre Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este organizația ce susține dezvoltarea antreprenorială a inițiativelor cu impact pozitiv în societate din România, în cadrul unei comunități globale, oferind spații de lucru colaborativ și pentru echipe în 3 spații din capitală, programe de dezvoltare și incubare a afacerii, conferințe și evenimente, precum și opțiuni de finanțare prin crowdfunding. Prezentă în București din 2012, organizația face parte din rețeaua globală Impact Hub cu spații de cowork și comunități de business și antreprenoriat în peste 110 de locații de pe 5 continente.

Despre EIT Food

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) este un organism al UE, creat de Uniunea Europeană în 2008 pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei. EIT face parte din programul Horizon 2020, programul-cadru de cercetare și inovare al Uniunii Europene.

EIT Food este un consorțiu pan-European care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 50 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități din 13 țări.

Micul procesator, punctul de relansare al industriei agroalimentare 

Mihai Nistor, Miercuri, 13 Mai 2020

Criza pandemică, foarte probabil urmată și de o criză economică mondială, ne așază în față o oglindă în care industria alimentară, procesarea din România, se vede în toată splendoarea ei, ponosită și cu dependență majoră de importuri.

În aceste condiții, ne întoarcem privirea spre micii producători români, atâția câți au supraviețuit, care „au tras cu dinții” de mica lor afacere, convinși că la un moment dat va fi bine. Unul dintre ei este și inginerul Ardelean Coraș,

65

de la Mașloc, județul Timiș, care are o fermă de vaci cu lapte, teren agricol și o mică făbricuță. În urmă cu 20 de ani, a ambalat prima pungă de lapte, iar în toată această perioadă a militat pentru consumul de produse alimentare românești. L-am contactat pentru a afla cum se descurcă la vreme de criză…

„Ce să cer eu unui stat desculț? De ce trebuie să se întâmple o tragedie ca să ne trezim? Din nefericire, România, ca de fiecare dată, a fost surprinsă nepregătită, desculță, flămândă și părăsită.”Ardelean Coraș: Pentru fermieri, vremurile nu se schimbă. Mergem înainte, muncim. E adevărat, traversăm o situație tristă pentru foarte multe familii, dar munca nu poate fi oprită, mai ales când e vorba despre zootehnie.Reporter: Sunt, din păcate, la acest moment mici producători care au probleme cu piața. Pe de o parte, accesibilitatea la piață este mai greoaie, iar pe de alta și fluxul de cumpărători din piețe s-a diminuat semnificativ.Ardelean Coraș: Anul acesta, fac 20 de ani de când am vândut prima pungă de lapte din propria fermă. Atunci eram mulți pe piață. În anul 2000 eram peste 20 de producători de lactate numai în județul Timiș, firme care s-au închis aproape toate înainte de 2007. M-am încăpățânat să rezist și am militat mereu, fără să mă tem de concurență, că e bine să facem procesare cât mai mulți, să creăm plusvaloare, să creăm locuri de muncă și să ne adresăm consumatorului final cu produse adevărate. Din păcate, s-a distrus tot, de aceea acum fermierii mici, cei care mergeau mai ales la piață, sunt puțin izolați, deși laptele se consumă, iar marile firme procesatoare probabil că au încetinit producția sau țările din care se importă au nevoie și ele pentru locuitorii lor. Din nefericire, România, ca de fiecare dată, a fost surprinsă nepregătită, desculță, flămândă și părăsită.Reporter: Cred că pe piața cărnii de porc se reflectă cel mai bine acest lucru, acolo unde România depinde în proporție de 70% de importuri.Ardelean Coraș: Dar întreb și eu, de ce trebuia să închidem în 2006-2007, de-a-valma, toate abatoarele din România? În Timiș a mai rămas unul singur, cel de la Smithfield. A venit apoi și nebunia cu pesta porcină, prin urmare în momentul ăsta nu mai avem nici ferme de reproducție, decât foarte puține care să producă porci pentru îngrășat, și, astfel, iată-ne unde ați spus și dumneavoastră că suntem. Sigur că lumea s-a speriat, neavând nicio perspectivă, și a renunțat. Eu pot procesa în unitatea mea până la 10.000 de litri de lapte pe zi și lucrez la capacitatea de 2.000 de litri, în cel mai fericit caz 2.500 de litri pe timp de vară. Am producția de telemea pe stoc, pentru că nu am avut piață. Consumatorul, comod fiind, a preferat supermarketul. Acum situația s-a schimbat. Am început să fiu băgat în seamă de toată lumea și mă bucur că am apucat să trăiesc sentimentul acesta, pentru că în toți acești 20 de ani m-am simțit

66

izolat atât de către guvernanți, cât și de unii consumatori care s-au vrut a fi foarte „cool” și care nu trecea o săptămână fără să umple un cărucior la supermarketuri. Am spus mereu că primim așa „peste gard” aruncate de dincolo toate produsele de categoria a doua și ceea ce am spus s-a confirmat prin povestea cu standardul dublu de calitate. Am ajuns să ne îmbolnăvim, să fim poate mai puțin imuni decât alte națiuni și să rămânem acum să ne descurcăm singuri.„Toată materia primă provine din propria fermă. Am investit foarte mult în tineret, am avut foarte multe juninci care au fătat, iar acum am ajuns la cea mai mare producție de lapte din ferma mea.”Livrarea la domiciliu rezolvă valorificarea producțieiReporter: Într-un mod oarecum ironic o spun, deși ați avut produse de calitate, ele au pierdut competiția cu produsele din marile magazine, tocmai pentru că o anumită categorie de cumpărători a vrut sa fie „cool”.Ardelean Coraș: Exact asta spun. Nu s-au uitat decât la etichetă. Era de rușine… „cum să mănânc eu lapte de la o fermă din Mașloc?”. Ei, acum lucrurile s-au schimbat, pentru că aveam demult în plan să trecem la livrarea la domiciliu. Mă gândesc la asta de un an și ceva și am început livrările chiar înainte de criza asta păcătoasă, care va crea un disconfort economic major, dincolo de problemele sanitare. De când am început livrările la domiciliu, am avut plăcuta surpriză să constat că sunt produse cunoscute și foarte apreciate.Reporter: Livrarea la domiciliu este o soluție adoptată de foarte mulți dintre micii producători la vreme de criză. În ce măsură mențineți prețuri rezonabile, care nu îngreunează foarte mult prețul final al produsului?Ardelean Coraș: Am reușit să-mi asigur din timp toate materialele auxiliare necesare procesării. În plus, așa cum știți, toată materia primă provine din propria fermă, unde am dublat producția de lapte prin faptul că am investit foarte mult în tineret, am avut foarte multe juninci care au fătat, iar acum am ajuns la cea mai mare producție de lapte din ferma mea. Prin urmare, n-am mărit niciun cost de  producție și n-am mărit niciun preț de vânzare, cu excepția prețurilor către domiciliu care au un adaos care acoperă transportul. Una este să lași la fiecare la poartă și alta este să duci la un magazin de cartier de unde se aprovizionează toată lumea.Reporter: Ce presupune această livrare la domiciliu și dacă vă ajută să creșteți cantitatea de lapte procesat zilnic?Ardelean Coraș: Voi crește cantitatea procesată doar dacă voi produce mai mult în fermă. Sunt convins că am produse foarte bune, pentru că am un lapte de foarte bună calitate, dar, repet, numai din ferma mea. Am furaje numai din producția proprie. În afară de sare și cheag, totul îmi produc

67

singur. Pot să satisfac în momentul acesta aproximativ 150 – 200 de comenzi pe săptămână la domiciliu, fără să fac însă nici cel mai mic rabat la calitate. Produc smântână, brânză dulce, caș, telemea și lapte pasteurizat. Livrez și lapte crud din fermă la o grăsime de 4,2%  până la 4,5%, de o calitate foarte bună și pe care omul și-l poate pregăti cum dorește. Este lapte adevărat! Sunt în situația în care aproape că nu pot face față comenzilor și chiar îmi cer scuze față de unii clienți pe care nu-i pot satisface, dar nu vreau să „lungesc” producția. Repet, pentru mine calitatea este extrem de importantă.Afacerile mici vor putea renaște doar cu sprijinul statuluiReporter: Această situație nefericită, pe care suntem nevoiți să o traversăm cu toții, se poate constitui într-un moment T0 pentru relansarea industriei agroalimentare din România?Ardelean Coraș: Dacă autoritățile nu-l iau ca pe un punct T0, atunci cu toții avem o problemă. Suntem puțini cei care am rămas în piață, dar putem forma o bază a piramidei pe care se poate construi mai departe. Ar fi fost bine ca acum să fim „mai mulți Coraș” în Timiș sau „mai mulți Semen” cum e Vasile la Recaș, care procesează carne. Nu vor putea renaște mici afaceri în domeniul acesta decât dacă vor avea suportul financiar de la cei care ne guvernează, care, în paranteză fie spus, nu m-au întrebat nimic, de când a început criza, dacă am nevoie de ceva. Principala prioritate după susținerea oamenilor ar trebui să fie susținerea sectorului economic și mai ales în zona agroindustrială, pentru că mâncarea trebuie făcută. Noi facem asta ca și până acum, cu forțe proprii, fără să ne întrebe nimeni nimic.Reporter: Cu alte cuvinte, ar fi momentul ca producătorii/procesatorii autohtoni și autoritățile competente să se așeze la aceeași masă și să gândească un set de măsuri menit să relanseze producția internă.Ardelean Coraș: Așa ar fi normal, dar, cu regret o spun, nu mai cred în cineva care să dorească binele României, chiar dacă este român. Mi-e foarte greu mie, Coraș, să cred în cineva că vrea cu adevărat s-avem industrie, s-avem procesare, s-avem comerț... Și ca mine sunt sigur că mai sunt mulți, care nu vorbesc pentru că le este frică. Noi am fost invadați de produsele din afară, cu interese foarte clare, cu foarte multe comisioane și probleme care acum se văd. Nu o dată am spus că noi, românii, ar trebui să o ducem bine. Țara asta a fost binecuvântată. Avem tot ce trebuie. Dumnezeu ne-a dat pământuri, ape, climă, pomi fructiferi, producție vegetală, zootehnie și oameni buni, deștepți, educați. Dar, din păcate, toți aceștia s-au retras sau au plecat din țară și au rămas să ne conducă oameni care n-au făcut practic ceva în viața lor. „Domne`, eu conduc ministerul ăsta pentru că mă pricep la asta.” Sunt, din păcate, niște neaveniți, pur și simplu puși politic într-o

68

poziție, pe interese meschine, și de aceea s-a ajuns aici. Țara este vândută, în acest moment.Reporter: Din punct de vedere economic,în ce fel ați avea nevoie să fiți ajutat acum?Ardelean Coraș: Am îmbrățișat la un moment dat ideea că e bine să amânăm niște rate, dar de fapt este un bumerang care mă face să mă îndatorez și mai tare. Prin urmare, fac eforturi să-mi plătesc totul la vreme. Am plătit la bugetul de stat, din greșeală, mai mult cu vreo 2.000 de lei. N-am întârziat, în ultimii zece ani, o zi după data de 25 a lunii cu plata obligațiilor. Am plătit impozitul la primărie încă de la începutul lunii martie. Aș avea nevoie de ce? Cine să-mi dea mie acum? Ce să cer eu unui stat desculț, cu porți deschise în care bate vântul a incompetență? De ce trebuie să se întâmple o tragedie ca să ne trezim? Poate că acum semnalul va veni de jos în sus și va fi auzit de cine trebuie, dacă vor mai fi cei care trebuie să audă. E momentul să reînviem industria agroalimentară din România.Admiterea 2020, on-line și on-site, la USAMV Cluj-Napoca Revista Fermierului Miercuri, 13 Mai 2020

La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, înscrierile pentru studiile de licență și de masterat, pentru anul academic 2020-2021, se fac în perioada 7 iulie – 1 octombrie 2020, la cele cinci facultăți ale Universității - Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Facultatea de Medicină Veterinară și Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor.La nivel de licență, înscrierea candidaților va fi continuă, începând cu data de 7 iulie 2020 și până la 1 octombrie 2020; ierarhizarea candidaților și declararea statusului de admis/respins/în așteptare se va face săptămânal, urmată de semnarea on-line sau on-site a contractelor de studii.Înscrierea la concursul de admitere se va realiza on-line prin completarea unui formular tip, accesibil pe site-ul admiterii, iar dacă condițiile de siguranță naționale permit, se va realiza și în campus în lunile iulie și septembrie, în sălile special amenajate; în luna august admiterea se va face doar on-line.

69

La programul de studii Medicină Veterinară, linia de studiu română, se elimină examenul grilă. La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licență va fi luată în considerare doar media de la Bacalaureat. Detalierea numărului de locuri, pe facultăți și domeniu de licență, se găsește la adresa: http://admitere.usamvcluj.ro/La nivel de master, înscrierea candidaților va fi continuă, începând cu data de 7 iulie 2020 și până la 1 octombrie 2020; ierarhizarea candidaților și declararea statusului de admis/respins/în așteptare se va face săptămânal, urmată de semnarea on-line sau on-site a contractelor de studii.Certificatul lingvistic pentru masterele desfășurate în limbi străine se va depune la dosar până în 5 octombrie 2020. Se va elimina certificatul de competență lingvistică la examenul de admitere la programe de master desfășurate în limba română.Proba de examinare (test grilă/interviu/eseu) la master se va face on-line pe platforma Google Meet cu înregistrare audio-video, conform calendarului și programării stabilite de comisia de concurs. Calendarul și programarea vor fi publice pe site-ul admiterii în cadrul unei secțiuni dedicate acesteia.Candidații declarați admiși vor semna Contractul de studii cu USAMV Cluj-Napoca, on-line.Candidații declarați admiși la concursul de admitere sesiunea 2020 vor depune la secretariatele facultăților actele în original până în 5 octombrie 2020.Detalierea numărului de locuri, pe facultăți și domenii, precum și alte informații privind Admiterea 2020 se găsesc la adresa: http://admitere.usamvcluj.ro.

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: Producția de lapte și lactate în luna martie 2020  meatmilk  13 mai 2020

După cum informează INS în ultimul raport tematic, în luna martie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 12,5% faţă de luna februarie 2020 și a scăzut cu 2,6% faţă de luna martie 2019.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,3% în perioada 1.I–

70

31.III.2020 faţă de perioada 1.I–31.III.2019.

Martie 2020 comparativ cu februarie 2020

În luna martie 2020 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 10615 tone (+12,5%).

Creşteri ale producției s-au înregistrat la: unt cu 290 tone (+27,9%), brânzeturi cu 404 tone (+5,6%), lapte de consum cu 1616 tone (+5,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 591 tone (+2,9%). Producţia a scăzut la smântână de consum cu 124 tone (-2,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna martie 2020 faţă de luna precedentă cu 365 tone (-2,6%).

Martie 2020 comparativ cu martie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 2578 tone (-2,6%).

Producţia de brânzeturi a scăzut cu 352 tone (-4,4%). Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 454 tone (+51,9%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2258 tone (+12,3%), lapte de consum cu 3445 tone (+11,7%), smântână de consum cu 335 tone (+6,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna martie 2020 cu 3753 tone (+37,4%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2019

71

În perioada 1.I – 31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 871 tone (-0,3%).

Producţia de brânzeturi a scăzut cu 95 tone (-0,4%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 577 tone (+21,3%), lapte de consum cu 10978 tone (+13,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4460 tone (+7,8%) și smântână de consum cu 531 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importată a crescut cu 10681 tone (+35,3%) în perioada 1.I – 31.III.2020 faţă de perioada 1.I – 31.III.2019.

Sorin Minea: ”Pentru viitor, singura șansă e miza pe calitate”  meatmilk 13 mai 2020

Ca urmare a evoluției epidemiei de Covid-19 în România, dar, mai ales, a decretării, acum două luni de zile, a Stării de Urgență, fapt care a determinat în bună măsură blocarea economiei, am dorit să vedem care ar trebui să fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activează în sectoarele autohtone de carne și lapte.Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate, ne-am adresat președinților principalelor asociații profesionale, care ne-au împărtățit viziunea lor. Le vom publica pe rând, începând cu această zi, seria răspunsurilor fiind deschisă de domnul Sorin Minea-Președinte Romalimenta:

”Pentru a depăși problemele de acum, singura șansă pentru managerii companiilor de procesare a cărnii este aceea de a miza pe calitate, concomitent cu reducerea cantității.

Consumatorul este mai atent la banii lui și la ce cumpără, și nu îl poți fideliza decât dacă îi oferi un produs cu un raport corect între preț și calitate, cu accent pe a doua componentă.

În același timp, și prin asta repet un lucru la care fac referire de mult timp, managerii trebuie să-și îndrepte producția spre specializare.

Nu mai merge demult cu pretenția că le poți face pe toate, că poți acoperi toată plaja de produse din potențialele opțiuni ale consumatorilor.

72

De aceea, firmele din occident pot oferi prețuri foarte mici, în comparație cu multe companii românești, pentru că au doar câteva repere pe care le produc în volum mare și la o calitate constantă, peste medie.

Asta, e o cale de scădere a costurilor de producție. O altă cale este legată de distribuție. Firmele de procesare a cărnii din România trebuie să se axeze mai mult pe distribuția teritorială, zonală, locală, a produselor, iar, în acest fel, se vor putea reduce și mai mult costurile, oferind eficiență mărită”.

Paradoxul carnii de porc: Producem putin, dar avem stocuri Agrostandard | 13 May, 2020

Romania produce o treime din necesarul intern de carne de porc si totusi exista stocuri, din cauza pretului, sustine ministrul Agriculturii, care este de parere ca aceasta situatie este determinata de importurile de carne la preturi foarte mici. Din pacate, probleme nu sunt doar la carnea de porc, ci si la lapte sau carnea de pasare, in conditiile in care vanzarile s-au redus semnificativ in ultimele luni pe fondul pandemiei de coronavirus. De altfel, procesatorii din industri carnii se asteapta sa treaca pe pierderi in acest an.

“Este un paradox. Producem cam 30% din carnea de porc pe care o consumam in Romania, dar avem stocuri si la carnea de porc tocmai datorita pretului. Trebuie sa vedem exact ce se intampla acolo si sa gasim o formula de a relansa, atat cresterea puiului de carne, cat si a porcului pentru carne”, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros.

El a anuntat ca va cere Comisiei Europene un sprijin financiar direct pentru lapte, carne de porc si de pasare, intrucat fermieri si procesatorii romani au stocuri foarte mari din aceste produse.

“Depozitarea privata este o masura care se refera la retragerea de pe piata a unor produse care sunt in stocuri mari. Am primit acceptul, tarile din UE, sa facem aceasta depozitare privata pentru produsele din lapte si aici sunt specificate foarte clar lapte praf, unt, anumite branzeturi si pentru carnea de vita, oaie si capra. (…) Ce voi cere in plus fata de ceea ce s-a obtinut pana acum la Comisie, in sedinta de miercuri, va fi asa: sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru lapte, carne de porc

73

si carne de pasare. Fermierii nostri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. Cerem acest lucru pentru ca, in 2015 si 2016, s-a acceptat la nivelul UE acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia. Practic, se modifica articolul 219 din Regulamentul 1308/2013”, a afirmat Oros.

Seful MADR a mai spus ca va mai cere Comisiei Europene ca fondurile disponibile in programul national vie-vin sa poata fi utilizate pentru evitarea pierderilor de podgorii.

INS: În T1, exporturile de alimente ale României au crescut cu 25,5 %! meatmilk  13 mai 2020

După cum se arată în ultimul raport emis de INS referitor la balanța comercială a României, în perioada 1.I-31.III 2020, exporturile FOB au însumat 17071,4 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 21526,5 milioane euro.În perioada 1.I-31.III 2020, exporturile au scăzut cu 2,6%, iar importurile au crescut cu 1,3%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2019.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2020 a fost de 4455,1 milioane euro, mai mare cu 732,4 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2019.

În luna martie 2020, exporturile FOB au însumat 5439,9 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7295,0 milioane euro, rezultând un deficit de 1855,1 milioane euro.

Faţă de luna martie 2019, exporturile din luna martie 2020 au scăzut cu 11,3%, iar importurile au scăzut cu 1,8%.

De remarcat faptul că, în primul trimestru al anului 2020, exporturile României de animale vii și produse alimentare, inclusiv materii prime, au crescut cu 25,5 %, față de aceeași perioadă a anului trecut. La rândul lor, exporturile de băuturi și tutun au crescut cu 56,4 %.

74

 Concomitent, importurile de produse alimentare și animale vii au crescut cu 16,1 %, pentru aceeași perioadă de comparare statistică.

Noi reguli avizate pentru etichetarea și comercializarea laptelui de către firme. Amenzi care merg până la interzicerea activității RETAIL Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 07:52

Producătorii nu vor mai putea comercializa lapte și produse lactate decât dacă sunt înscriși în ”Registrul Laptelui”, urmând ca numărul de autorizare să fie înscris pe eticheta produselor proprii. Produsele cu adaos de grăsimi vegetale vor fi realizate și comercializate separat de cele lactate. Nerespectarea noilor norme va atrage sancțiuni severe, care vor merge până la interzicerea activității firmei în cauză, prevede un proiect legislativ adoptat de Senat. Proiectul va fi transmis acum pentru dezbatere și vot final Camerei Deputaților.  Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Propunerea legislativă aduce noi reglementări sectorului laptelui și al produselor lactate, al preparatelor pe bază de lapte și al celor care au ca materie primă produse obținute din lapte, stabilind un nou cadru juridic în ceea ce privește prezentarea produselor și comercializarea acestora. Proiectul stabilește că orice operator economic va putea comercializa produse sub denumirea de lapte și produse lactate pe teritoriul României numai în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui și a inscripționării numărului din Registru pe eticheta produselor. Pe eticheta produsului, numărul de înregistrare în registrul laptelui va fi înscris în centrul unui dreptunghi, alb-roșu, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Registrului Laptelui va fi înființat în cadrul direcției tehnice de specialitate din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar producătorii trebuie să se înscrie în acesta pentru a putea desfașura activități în domeniul procesării laptelui crud și producției laptelui de consum și a produselor lactate, destinate comercializării. Registrul Laptelui va fi un document conceput în format electronic, care se actualizează permanent și poate fi consultat pe site-ul ministerului de resort. Înscrierea în Registrul Laptelui se face cu cel puțin 30 zile lucrătoare înaintea începerii comercializării laptelui de consum sau a produselor lactate. Aceste prevederi nu vor fi aplicate, însă, persoanelor fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie, care depășesc necesarul de consum propriu și sunt destinate vânzării pe piață.

Proiectul interzice folosirea denumirii de ”lapte și produse lactate” pe eticheta produselor finite, inclusiv mâncăruri, produse de patiserie și

75

pizzerie, fast-food, cofetărie, produse culinare din alimentația publică, care nu au în compoziția lor ingrediente ce se încadrează în definițiile laptelui și a produselor lactate. În cazul în care produsul finit conține amestecuri de lapte și produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale, se va menționa pe etichetă procentul fiecăruia dintre cele două categorii de produse.

Proiectul instituie interdicția de comercializare a produselor lactate cu adaos de grăsimi vegetale în același loc cu laptele și produsele lactate care nu conțin grăsimi vegetale. În același sens, se reglementează ca fabricarea produselor lactate cu adaos de grăsimi vegetale să se proceseze în partidă separată față de lapte și produse lactate. Totodată, produsele lactate cu adaos de grăsimi vegetale trebuie să fie comercializate într-un spațiu bine delimitat, cu atenționarea explicită către cumpărător a conținutului acestor produse, potrivit proiectului. Aceleași norme sunt aplicabile și vânzării produselor lactate cu adaos de grăsimi vrac comercializate vrac, precum și mâncărurilor, produselor de patiserie și pizzerie, fast-food, cofetărie, a produselor culinare din alimentația publică.

Încălcarea prevederilor menționate va fi considerată infracțiune și sancționată cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, iar, după caz, și cu sancțiunea contravențională complementară de oprire definitivă de la comercializare a produselor. Recidiva pentru astfel de încălcări va conduce și la anularea autorizației de relucrare/producție/comercializare a operatorului economic, precum și interzicerea desfășurării activității pentru care operatorul a fost sancționat contravențional pe o perioadă de 10 ani. 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Lidl va deschide în România încă două noi magazine: unul în Năvodari și unul în Moșnița Nouă 13 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Compania de retail Lidl continuă să se extindă în România și va mai deschide două două noi unități pe dată de 14 mai: unul în orașul Năvodari, județul Constanța, și celălalt în localitatea Moșnița Nouă, județul Timiș, informează firma prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

76

În ambele magazine noi deschise se vor aplică măsurile împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 luate de Lidl în toată rețeaua din România, prioritatea pentru firma fiind sănătatea și siguranță angajaților săi și a clienților. Compania le recomandă clienților să respecte, în același timp, măsurile individuale de prevenție în timpul cumpărăturilor.

Noul magazin Lidl din Năvodari este situat pe Str. D10, Nr. 1, iar cel din localitatea Moșnița Nouă se află pe Str. Ștefana, Nr. 1. Odată cu deschiderea celor două magazine Lidl, se vor crea aproximativ 20 noi locuri de muncă în fiecare dintre cele două orașe. Fiecare dintre cele două unități are o suprafață de vânzare de peste 1.300 m² și aproximativ 120 de locuri de parcare.

În parcările celor două magazine se va află câte o stație de încărcare pentru automobilele electrice, unde vor putea fi încărcate două mașini simultan. În plus, majoritatea locurilor din parcarea magazinului din Năvodari sunt echipate cu parasolare, se specifică în comunicatul transmis de companie. Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar și să ofere o experiență de cumpărături cât mai bună. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor și în conformitate cu normele de protecție a mediului, noile magazine Lidl din Năvodari și Moșnița Nouă dispun de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație, ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

În plus, magazinul din Năvodari dispune de un acoperiș verde cu o suprafață de peste 1.600 m2, fiind cel de-al zecelea astfel de magazin din portofoliul Lidl din România. Acoperișul verde oferă o multitudine de beneficii ce țîn de protecția mediului înconjurător. Acesta contribuie în primul rând la eficiența energetică a clădirii, prin menținerea unei temperaturi constante pe parcursul întregului an. În același timp, vegetația amplasată pe acoperiș are rolul de a filtra în mod natural apă pluvială, datorită multiplelor straturi componente, și de a reduce în același timp cantitatea de apă deversată în sistemele de canalizare.

Totodată, pentru că sănătatea angajaților, a clienților și a partenerilor este prioritară pentru Lidl, și în noile magazine din Năvodari și Moșnița Nouă se vor aplică măsurile împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer în rețeaua din România. Printre acestea se numără montarea unor panouri transparente de protecție la casele de marcat, limitarea numărului de clienți care pot intră în același timp în magazin, precum și montarea de dispensere cu soluție dezinfectantă pentru clienți și dezinfectarea constantă a zonelor intens tranzitate și obiectelor expuse (exemplu: toaletele, intrările și ieșirile, vitrinele frigorifice, cărucioarele și coșurile de cumpărături, benzile

77

și POS-urile de la casele de marcat etc.).

Parlamentul şi Guvernul au planuri diferite privind relaxarea: Terasele s-ar putea redeschide de luni, nu de la 1 iunie cum se preconiza iniţial Eduard Popescu 13.05.2020,

Proiectul de lege privind starea de alertă stabileşte, în varianta adoptată de Senat, că terasele care respectă măsurile de protecţie pot fi redeschise. Proiectul este discutat miercuri de deputaţi, apoi documentul va fi trimis spre promulgare preşedintelui. 

În varianta adoptată, marţi, de plenul Senatului, proiectul de lege pentru instituirea stării de alertă stabileşte ca terasele ce respectă măsurile de protecţie sanitară să poată funcţiona.

Forma finală a documentului va fi stabilită miercuri de Camera Deputaţilor. Dacă se respectă calendarul, noua lege va fi publicată vineri în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare la trei zile de la apariţie, adică luni, 18 mai.

Reprezentanţii Guvernului au spus, în mai multe rânduri, că deschiderea teraselor s-ar putea produce odată cu cel de-al doilea val de relaxare a măsurilor, programat pentru 1 iunie. Planul Executivului ar putea fi însă dat peste cap dacă deputaţii vor păstra măsura adoptată de senatori.

COMERŢUL ÎN ERA POST COVID-19 Cum ar putea schimba actualele evoluţii faţa retailului alimentar Companii / 12 mai

Severitatea impactului COVID-19 asupra sectorului de retail a depins de categoriile în care activează companiile, de exemplu alimentar, fashion, mobilier, electronice, şi de extinderea reţelei de magazine. În timp ce retailerii nonalimentari se confruntă cu închideri de magazine şi

78

pierderi masive de venituri în această perioadă, la celălalt capăt al spectrului, hipermarketurile şi supermarketurile au avut de câştigat, trecând de la cumpărăturile de panică, la stabilizarea operaţiunilor, menţinerea lanţurilor de aprovizionare şi dezvoltarea de noi canale, precum comerţul online şi livrările acasă. Spre deosebire de retailerii nonalimentari, care aveau o experienţă mai mare în online, pentru multe din reţelele de supermarketuri şi hipermarketuri ecommerce-ul este abia la început, iar această criză le-a accelerat planurile de digitalizare.

Ruxandra Târlescu, Partener PwC România / Mihai Aniţa, Partener PwC România

Unele dintre evoluţiile pe care le vedem în prezent vor deveni permanente, iar unele vor schimba definitiv faţa retailului alimentar. Iată câteva dintre tendinţele preconizate la nivel global de experţii PwC:

- Online-ul şi livrările acasă vor continua să se dezvolte

În această perioadă, dar şi în cea care va urma, teama oamenilor de pandemia de COVID-19 va persista, ceea ce înseamnă că vor încerca pe cât posibil să evite interacţiunea fizică şi aglomeraţia din supermarketuri. Acest lucru va aduce o oportunitate pentru retaileri să-şi dezvolte serviciile de online şi de livrare la domiciliu pe termen lung. În prezent, capacitatea de livrare este limitată şi vedem că aceştia depun eforturi pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, în unele cazuri prin parteneriate creative, precum colaborarea dintre Noriel şi Profi pentru anumite produse. Alţii şi-au extins parteneriatele cu furnizori precum Glovo sau foodpanda la nivelul mai multor oraşe din ţară.

Deşi menţinerea vânzărilor este obiectivul actual, baza costurilor se va îmbunătăţi pe termen lung, permiţând în cele din urmă comercianţilor să obţină profit din livrările la domiciliu. După ce se va întâmpla acest lucru, nimic nu va mai opri creşterea rapidă a comerţului alimentar online. Pe lângă efectele pandemiei, în România este încă mult loc de creştere pe segmentul comerţului online, ţara noastră ocupând ultimul loc în UE, potrivit celor mai recente date valabile pentru 2018 în ceea ce priveşte

79

ponderea populaţiei între 16-74 de ani care a cumpărat online, de 20% faţă de media UE de 60%, potrivit datelor Eurostat.

- etodele de plată digitale vor lua avânt

Pentru a evita riscul de a răspândi coronavirusul prin monede şi bancnote, acum se promovează pe scară largă plata fără numerar, chiar şi pentru plăţi mici. Odată ce consumatorii s-au obişnuit să utilizeze metode de plată fără numerar vor continua să le folosească şi după perioada de izolare. De asemenea, noile tehnologii precum "scanarea în timpul cumpărăturilor" sau "self checkout", nu doar că vor fi mai utilizate, ci vor fi preferate şi pe termen lung. Aceasta înseamnă că investiţiile în modernizarea magazinelor cu aceste tehnologii vor oferi companiilor un avantaj competitiv.

- Igiena produselor

Pandemia duce la aşteptări mai mari în ceea ce priveşte igiena produsului. De frica infectării, clienţii tind să se ferească de produsele vrac, fructe, legume sau produse de panificaţie. Reducerea deşeurilor de plastic a fost o tendinţă puternică în 2019, dar este posibil să fie inversată - cel puţin parţial şi pe termen scurt pentru a răspunde nevoii de siguranţă alimentară. Revenirea la plastic, deşi într-o formă îmbunătăţită, biodegradabilă pare a fi o modalitate de a înlătura temerile consumatorilor.

Rămâne de văzut cum retailerii de produse alimentare vor rezolva problema igienei pe scară largă. Soluţiile posibile includ utilizarea tehnologiilor precum blockchain în lanţurile de aprovizionare pentru a garanta transparenţa şi siguranţa produsului în orice moment.

- Discounterii şi produsele mai ieftine au şanse mari să câştige cote de piaţă

La fel ca după criza din 2008-2009, din cauza reducerii semnificative a puterii de cumpărare, pe fondul şomajului tehnic, al concedierilor sau reducerilor salariale, consumatorii se vor orienta către supermarketurile de tip discount care au o gamă de produse la preţuri mai mici şi sub marcă privată. Iar această tendinţă va persista cel puţin pe termen mediu.

- Arii cheie de acţiune în viitor

Pornind de la aceste tendinţe, pregătirea retailului pe termen scurt, mediu şi lung ar trebui să aibă în vedere câteva arii de acţiune.

Pe termen scurt este necesară ajustarea gamei de produse la solicitările de pe timpul pandemiei, anticiparea pierderilor şi investiţiile în marketing,

80

canalizarea resurselor din magazine către online şi accelerarea programelor de restructurare. Transformarea digitală trebuie realizată cât mai repede posibil, astfel încât retailerii să poată oferi întreaga gamă de tehnologii noi cu care consumatorii se vor obişnui în această criză. De asemenea, este un moment bun pentru identificarea de jucătorii mici ca potenţiali candidaţi pentru fuziuni şi achiziţii, concomitent cu analizarea oportunităţilor de verticalizare a lanţului de aprovizionare.

La aceste măsuri, se adaugă pe termen mediu extinderea reţelei de furnizori, implementarea unor instrumente de marketing la distanţă şi scalarea operaţiunilor de ecommerce.

Pe termen lung, evaluaţi lanţul de aprovizionare şi amprenta logistică pentru a creşte flexibilitatea şi capacităţile şi acceleraţi rolul automatizării în lanţul de aprovizionare şi în magazine pentru a spori rezistenţa. Strângeţi şi folosiţi datele despre noile segmente de clienţi pe care le-aţi câştigat în timpul crizei, digitalizaţi procesele de business şi externalizaţi din serviciile conexe.

Toate aceste perspective vor avea însă ca prioritate controlul costurilor şi cheltuielilor în întreaga organizaţie, menţinând astfel sănătatea financiară a companiilor.

Economia și oamenii au nevoie de restaurante, cafenele și hoteluri OPINII Marian Alecu scris astăzi, 07:04 1.ECONOMIA

Faptul că s-au repornit capacități mari de producție este lăudabil și de încurajat. Asta nu înseamnă, nici pe departe, că s-a rezolvat criza economică din industriile respective și, cu atât mai puțin, din întreaga economie. Ci doar că s-a făcut un pas. Criza va da semne că a fost rezolvată doar atunci când producția respectivelor capacități se va și vinde. Aici intervine scepticismul meu, care-mi spune că oamenii vor fi mai reticenți în a achiziționa mașini, electrocasnice etc. Deci fără vânzări, capacitățile de producție vor lucra pe stoc și vor fi nevoite să revină la șomaj. Cu tot ce decurge de aici; ajutor de șomaj de la stat, lipsă de bani (reprezentând contribuții) către stat. Veștile care vin dinspre sectorul agricol nu sunt nici ele dătătoare de mari speranțe. Vă veți întreba care este legătura.

A).Restaurantele și hotelurile, odată deschise, indiferent de volumul afacerii, mare sau mic, vor vira către stat lunar TVA, Cas, Cass etc. Bani care vor intra la bugetul de stat și care, mulți – puțini, vor ajuta.

B). Al 2-lea argument economic major pentru deschiderea restaurantelor și hotelurilor: cei 300 000 de angajați (potențial tot atâtea familii) trebuie multiplicați cu 5 (cinci), reprezentând numărul celor din industria orizontală

81

care lucrează pentru acest domeniu. Are statul bani să îi susțină în șomaj? Garantez că nu există antreprenori privați care să poată susține angajații mai mult de 3-4 luni.

C). Se tot repetă că această industrie reprezintă doar 2% din PIB, deci nu ar prea conta. Le recomand guvernanților să fie atenți la fiecare zecime de procent din PIB și să-l strângă cu mare grijă. Din calculele industriei, contribuția la PIB împreună cu industria pe orizontală dedicată HORECA depășescu 5%, deci un procent de luat în seamă.

D). Preponderent sursele de aprovizionare cu produse și servicii ale acestei industrii sunt locale și noi reprezentăm salvarea pentru legumele proaspete, pentru lapte, apă plată și minerală, bere, vin etc., toate produse 97% în România.

2.OAMENII Prin definiție omul este ființă socială și sociabilă. După două luni de izolare avem nevoie organic să ieșim să socializăm.  Oamenii vor merge în mijloace de transport în comun, la birouri, în spații închise, la coafor și fizerii, unde vor avea contact fizic nemijlocit cu alte persoane, dar nu au încă voie la terase? Este aceași unitate de măsură ?

Am citit sondaje de opinie în care respondenții spuneau că primul lucru pe care–l vor face după ridicarea restricțiilor este să meargă la o bere, iar doamnele să iasă la o cafea cu prietenele. V-ați gândit vreo clipă la eforturile făcute pe litoral pentru acest sezon? Dar la câți oameni așteaptă disperați să iasă din monotonia apartamentelor și să meargă la mare sau la munte ? Când le dăm drumul, în iulie? Știți bine că avem capacități de cazare limitate și șansa e a unui sezon de 3 luni? Știți că nimeni nu a anulat nunțile și botezurile fixate pentru partea a două a anului? Haideți să le cerem să respecte reguli stricte, dar să nu-i privăm de evenimente cruciale din viață. 3. DE ȘTIUT Industria restaurantelor, cafenelelor și hotelurilor este prima din România care a venit cu un set de propuneri cu reguli sanitare și de distanțare fizică (urăsc expresia "distanțare socială") mai severe chiar decât cele ale Guvernului, care garantează siguranța clientului și angajatului. În ciuda creșterii costurilor, restaurantele, cafenelele și hotelurile au anunțat la unison că nu măresc prețurile și că vor veni cu multe oferte promoționale.

Din datele pe care le avem, nici un angajat din acest domeniu de activitate, în șomaj sau activ, nu s-a îmbolnăvit cu virusul cel nenorocit. Cred că asta spune ceva despre felul cum noi respectăm standardele de igienă și distanțare fizică. 4.

CONCLUZIE Invit orice membru interesat al Guvernului să vadă faptic și palpabil toate măsurile luate pentru siguranță tuturor și să se convingă de seriozitatea cu care tratăm această problema și apoi să decidă. Luați, vă

82

rugăm, deciziile pe teren, convingeți-vă că suntem serioși și responsabili, că nu ne jucăm cu sănătatea publică și, într-un final, recunoașteți cinstit că și dumneavoastră vă lipsește ieșirea la restaurant sau măcar la o cafea! Marian Alecu este cel care a adus McDonald's în România și a condus mulți ani operațiunile lanțului de restaurante. Alături de fratele și de fiul său deține sau este acționar în mai multe companii cu afaceri în domeniul hotelier, restaurante, producție de bijuterii și consultanță

GLOBAL

Cel mai mare cumpărător de grâu din lume îşi face stocuri în lupta cu coronavirusul Catalina Apostoiu 13.05.2020

Cel mai mare cumpărător de grâu al lumii îşi accelerează achiziţiile de la cultivatorii locali în încercarea de a-şi face stocuri în condiţiile în care coronavirusul pune în pericol oferta externă, notează Bloomberg.

Egiptul a cumpărat 1,6 milioane de tone pe plan local în primele 3 săptămâni ale sezonului de recoltă început la mijlocul lunii aprilie, aproape dublul achiziţiilor efectuate în perioada similară a anului trecut.

ȘTIRI

FAO:   Alimentele s-au ieftinit pentru a treia lună consecutiv

Viorela Pitulice La mai 13, 2020 

Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, afectate de impactul economic și logistic al pandemiei COVID-19 care a avut ca rezultat reduceri semnificative ale cererii pentru mai multe mărfuri alimentare, anunță FAO. Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacționate, a înregistrat în medie în luna aprilie 165,5 puncte, în scădere cu aproximativ 3,4 la sută față de luna precedentă și cu 3 la sută față de luna aprilie din 2019. Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind în scădere cu 14,6 la sută față de luna martie, când a înregistrat o scădere lunară și mai mare. Scăderea prețurilor internaționale la țiței a redus cererea pentru trestia de zahăr folosită la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate către producția de zahăr, astfel fiind extinse disponibilitățile pentru export. Între timp, măsurile de limitare a circulației într-o serie de țări au contribuit la scăderea cererii. 

83

 Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 5,2 la sută în aprilie, determinat de scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia și rapiță. Un rol important l-au avut și cererea redusă de biocombustibili precum și scăderea cererii din sectorul alimentar, împreună cu producția de ulei de palmier mai mare decât se aștepta anterior în Malaezia și de asemenea prelucrarea producției de soia în Statele Unite ale Americii. Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a scăzut cu 3,6 la sută. Prețurile la unt și laptele praf au înregistrat scăderi de două cifre pe fondul creșterii disponibilităților la export, a creșterii stocurilor, a cererii slabe de import și a diminuării vânzărilor în restaurante în emisfera nordică. Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 2,7 la sută. O revenire parțială a cererii de import din China a fost insuficientă pentru a echilibra încetinirea importurilor în alte state, în timp ce marile țări producătoare au suferit blocaje logistice și o scădere accentuată a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza măsurilor de izolare la domiciliu.  “Pandemia afectează atât partea de cerere, cât şi de ofertă pentru carne, închiderea restaurantelor şi diminuarea veniturilor gospodăriilor ducând la un consum mai mic iar lipsa de mână de lucru, pe partea de procesare, afectează sistemele de producţie”, susţine economistul şef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage. Indicele FAO pentru prețurile la cereale a scăzut doar marginal, întrucât prețurile internaționale la grâu și orez au crescut semnificativ, în timp ce cele la porumb au scăzut brusc. Prețurile internaționale la orez au crescut cu 7,2 la sută față de luna martie, în mare parte datorită restricțiilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, în timp ce prețurile la grâu au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind îndeplinirea rapidă a cotei de export din partea Federației Ruse. În schimb, prețurile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au scăzut cu 10 la sută, diminuate de cererea redusă pentru utilizarea lor atât pentru hrana animalelor, cât și pentru producția de biocombustibili.

UNIUNEA EUROPEANA

84

Next AGRI meetings – 2020 13-05-2020 - 12:14

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 20 May (15.00-17.00) and 26 May (10.00-12.00).

Committee on Agriculture and Rural Development AGRI(2020)0520_1 DRAFT AGENDA

Extraordinary meeting, Wednesday 20 May 2020, 15.00 – 17.00, Brussels, Room: József Antall (4Q2), 20 May 2020, 15.00 – 17.00

With remote participation of AGRI Members, the Council and Commission

1. Adoption of agenda

2. Chair’s announcements

3. Amending Regulation (EU) No 1305/2013 as regards specific measures to provide exceptional temporary support under EAFRD in response to the COVID-19 outbreak

 AGRI/9/02892

85

 ***I 2020/0075(COD) COM(2020)0186 – C9-0128/2020Responsible:  AGRI

Exchange of views

4. Equivalence of field inspections carried out in Ukraine on cereal seed-producing crops and on the equivalence of cereal seed produced in Ukraine

 AGRI/9/02780 ***I 2020/0053(COD) COM(2020)0137 – C9-0100/2020

Responsible:  AGRIOpinions:  INTA  Decision: no opinion  

Exchange of views

5. Presentation of the report on the AGRI mission to Spain, 24-26 February 2020

6. Any other business

7. Next meetings 26 May 2020, 10.00 – 12.00 (Brussels)

.................................................................

Producătorii de lapte praf protestează în fața sediului Comisiei Europene  meatmilk  13 mai 2020

Consiliul European al Laptelui (EMB,) a coordonat mai multe campanii pentru promovarea unui sistem de reducere a volumului de lapte la nivelul întregii UE și pentru atacarea măsurilor de ajutor pentru depozitare privată pentru unt, lapte praf și brânză, inclusiv prin organizarea de proteste la sediul Comisiei Europene de la Strassbourg, după cum informează Dairy Reporter.

86

Erwin Schöpges, fermier de lapte belgian și președinte al EMB, a declarat că demonstrațiile au transmis un semnal important pentru factorii de decizie.

„Laptele praf degresat a devenit acum simbolul, la nivelul întregii UE, pentru măsurile de criză greșite implementate de Uniunea Europeană în sectorul produselor lactate. Aceste măsuri trebuie să adopte o direcție diferită, dacă vor avea vreun efect real în combaterea crizei ”, a spus Schöpges.

Criza sanitară a determinat prăbușirea cererii de lactate

Membrul comitetului executiv al EMB, Roberto Cavaliere, a declarat că închiderea școlilor, grădinițelor și instituțiilor publice, împreună cu blocarea aproape completă în sectorul ospitalității și cateringului, au dus la reducerea drastică a achiziției de produse lactate.

„În prezent, producem mult prea mult lapte și acest volum trebuie redus la nivelul întregii UE”, a spus Cavaliere.

„Noi fermierii de lapte suntem gata să ne asumăm partea noastră din responsabilitate și să participăm la un program de reducere a volumului coordonat de Comisia Europeană.”

Boris Gondouin, un fermier de lapte francez și, de asemenea, membru al comitetului executiv al EMB, a declarat că subvențiile nu fac nimic pentru a schimba realitatea dificilă cu care se confruntă fermierii de lapte în timpul crizei.

Scad prețurile la poarta fermei

„În special scade prețurile laptelui pentru producători. Cu toate acestea, 30 milioane EUR (32,5 mil. USD) – așa cum a fost anunțat provizoriu – sunt cheltuiți pentru subvenții pentru produsele lactate procesate și vor merge în industria privată. Aceasta înseamnă că măsura actuală a UE a fost luată pentru industria de prelucrare, nu pentru fermieri ”, a spus Gondouin.

Johannes Pfaller, fermier de produse lactate din Germania și membru al comitetului executiv al EMB, a declarat: „Este absolut absurd să irosim resurse pentru a face produse pentru care nu există cerere. Pur și simplu pentru ca aceste produse să fie apoi depozitate folosind subvenții. ”

Kjartan Poulsen, agricultor danez al produselor lactate și membru al comitetului executiv al EMB, a declarat că nu este prima dată când UE a ales instrumentul greșit de gestionare a crizelor.

87

„Fermierii de produse lactate de la EMB și alte asociații au evidențiat problema stocurilor masive acumulate în depozit în 2017, cu o demonstrație mare de lapte praf la Bruxelles. Prin urmare, este apelul nostru urgent la UE să înceteze utilizarea instrumentului de depozitare a intervenției și să înceapă colaborarea cu fermierii de lapte, astfel încât să putem implementa împreună un program de reducere a volumului ”, a spus Poulsen.

Demonstrațiile la nivel european urmează să continue cu unii producători germani, care anunță demonstrații suplimentare în zilele următoare.

Comisia Europeană recomandă redeschiderea graduală a frontierelor între statele membre   (proiect) Financial Intelligence   13 mai 2020,   

Comisia Europeană apreciază că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-şi redeschidă frontierele dintre ele pentru sezonul turistic dacă ţin sub control cazurile de COVID-19 şi dacă sistemele lor de sănătate sunt pregătite în această privinţă, potrivit proiectului unui document ce va fi prezentat miercuri de executivul comunitar, transmite dpa, potrivit Agerpres.

”Gestionate corect, în siguranţă şi într-o manieră coordonată, lunile care vin le-ar putea oferi europenilor şansa de a avea oarecare odihnă binemeritată, relaxare şi aer proaspăt”, indică documentul citat.

Totuşi, ridicarea restricţiilor de circulaţie aduce cu ea riscul unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus, avertizează Comisia.

Frontierele externe ale Uniunii Europene vor rămâne închise până la 15 iunie dacă cele 27 de state membre dau curs recomandării făcute săptămâna trecută de executivul UE.

Deşi decizia de a relaxa controalele frontaliere îi revine fiecărei ţări membre, Comisia Europeană consideră că vârful sezonului turistic din iunie până în august ar putea fi parţial salvat.

88

Restricţiile impuse de pandemia de COVID-19 practic au blocat în ultimele două luni sectorul turistic, care contribuie, direct sau indirect, cu aproape 10% la PIB-ul Uniunii Europene.

În contextul îmbunătăţirii situaţiei în multe ţări europene, restricţiile între zone cu grade similare de risc ar trebui să fie înlocuite cu o abordare pe măsură, mai arată proiectul propunerii CE.

Conform documentului, zonele în care are loc o circulaţie a persoanelor sporită trebuie să aibă suficiente locuri în spitale, precum şi o bună capacitate de testare, supraveghere şi monitorizare. 

ITALIA

Acord - Guvernul Italiei legalizează situația muncitorilor străini PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 17:00

Guvernul italian a ajuns la un acord cu privire la legalizarea situației lucrătorilor străini, a anunțat miercuri ministrul agriculturii al Italiei, Teresa Bellanova, informează dpa. Problema a provocat mari disensiuni în cadrul coaliției aflate la conducere în Italia, cu populiștii din Mișcarea Cinci Stele care se opuneau unei asemenea decizii, contestată cu vehemență și de partidul de extremă dreapta Liga, din opoziție, scrier News.ro. "Aceasta este o victorie pentru demnitatea oamenilor și femeilor și pentru respectul față de oameni care trăiesc în condiții foarte grele", a spus Bellanova în cadrul programului Radio Anch'io la postul public RAI.

Bellanova, fostă membră a Federației naționale sindicale a lucrătorilor agricoli, a susținut puternic această legalizare, limitată la lucrătorii din agricultură, menajere și personalul de îngrijire, dar de care ar putea beneficia sute de mii de oameni. Potrivit Teresei Bellanova, măsura a fost necesară pentru a acoperi lipsa acută de mână de lucru în agricultură cauzată de epidemia de coronavirus și pentru a-i ajuta pe lucrătorii ilegali în fața riscului de exploatare. Italia se bazează pe lucrători sezonieri din România, Bulgaria și din alte țări ale Europei de Est pentru a putea culege fructele din legumele din fermele sale, dar acești lucrători nu mai pot veni din cauza restricțiilor de călătorie.

Bellanova a spus că a încercat să organizeze coridoare speciale pentru lucrătorii sezonieri străini, dar că "oamenii nu mai sunt dispuși să vină" în Italia. Odată cu restricțiile de circulație și cu blocajele la frontiere, lucrătorii

89

europeni care înainte veneau în Italia pentru a munci ca zilieri în agricultură, majoritatea români, bulgari și polonezi, acum nu mai pot călători, astfel că sectorul agricol italian se confruntă cu riscul unei penurii de forță de muncă în plin sezon de recoltare. În consecință, membri ai guvernului condus de Giuseppe Conte au propus ca soluție legalizarea șederii în Italia pentru o parte din cei aproximativ 560.000 de migranți aflați în această țară fără acte în regulă și care să poată lucra astfel cu contracte de muncă în agricultură și în sectorul de îngrijiri. Această legalizare ar urma să constituie o parte a unui decret mult întârziat cu privire la măsuri de stimulare în valoare de 55 de miliarde de euro pentru susținerea economiei Italiei afectată de epidemie.

GERMANIA

Merkel pledează pentru o integrare sporită a zonei euro și chiar pentru o uniune politică Cancelarul german Angela Merkel s-a pronunţat miercuri pentru o integrare sporită a zonei euro şi chiar pentru o ''uniune politică'', în urma verdictului prin care Curtea Constituţională germană a apreciat că Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a atins limitele mandatului ei în cadrul programelor masive de sprijin economic pentru zona euro prin achiziţii de datorie publică şi i-a cerut să justifice aceste achiziţii, transmite AFP, citată de Agerpres. 13 mai, 2020 | Agerpres

În faţa acestei situaţii, guvernele europene vor trebui în viitor să-şi asume mai multe responsabilităţi în materie de politică monetară şi să nu mai lase partea esenţială a activităţii de sprijin pe seama BCE, a estimat Merkel într-o intervenţie în faţa Camerei Deputaţilor de la Berlin.

''Aceasta ne va incita să facem mai mult în materie de politică economică pentru a face să avanseze integrarea'' zonei euro, a subliniat cancelarul german. În opinia sa această chestiune va fi evidenţiată foarte rapid în cadrul dificilelor discuţii privind planul european de relansare economică în urma pandemiei COVID-19. ''Ne vom apleca cu siguranţă asupra acestei chestiuni în legătură cu ceea ce numim Fondul de relansare, întrucât aici se regăseşte solidaritatea europeană (...) şi cu cât răspunsul european în acest cadru va fi mai puternic cu atât mai mult BCE va putea lucra într-un cadru sigur'', a explicat Angela Merkel. După decizia Curţii Constituţionale germane, ''în prezent trebuie să acţionăm responsabil şi în mod inteligent pentru ca euro să poată supravieţui (...) şi va supravieţui'', a promis ea.

''Nu trebuie să uităm ceea ce (fostul preşedinte al Comisiei Europene) Jacques Delors spunea înaintea introducerii monedei euro: este nevoie de o

90

uniune politică, o uniune monetară nu va fi suficient'', a completat Angela Merkel, dar fără să intre în detalii asupra a ceea ce ea preconizează pentru o aprofundare a integrării zonei euro. Însă cu siguranţă că ea nu este dispusă să revină asupra opoziţiei sale faţă de mutualizarea datoriilor dorită de statele zonei euro din sudul Europei, notează AFP. Dar prin preluarea ideii unei ''uniuni politice'' şi a unei aprofundări a integrării, Merkel pare să facă un pas mai ales în direcţia Franţei, al cărei preşedinte Emmanuel Macron susţine aceste idei.

Curtea Constituţională germană a criticat sever într-un verdict emis săptămâna trecută programele de ajutor pentru zona euro ale BCE, cerând acestei instituţii să justifice în cel mult trei luni achiziţiile de datorie publică, şi de asemenea a respins decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care valida aceste acţiuni ale BCE. Decizia instanţei germane a provocat o criză în UE, întrucât instituţiile europene văd în ea o intruziune şi o contestare a domeniilor lor de competenţă, inclusiv o contestarea a întâietăţii deciziilor CJUE în faţa celor emise de instanţele naţionale din statele membre.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie - producţie de grâu semnificativ mai micăGheorghe GHIŞE 13 mai 2020

Evoluţia viitoare a pandemiei COVID-19 face dificil de oferit o proiecţie exactă a cursului pieței grâului precum şi a cererii locale și globale. Dar analiza individuală a perspectivelor privind recolta viitoare de grâu a marilor producători poate genera o imagine de ansamblu.

Viitoarea recoltă britanică de grâu se estimează că va fi de numai 9,5-10 milioane tone, cu 33% sub media pe termen lung și cu aproape 40% mai puţin decât producţia din 2019.

În Marea Britanie, la fel ca şi în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, seceta a lovit culturile de toamnă. "În mod tradițional" Marea Britanie produce cca. 14,5-15 milioane tone grâu în fiecare sezon şi exportă aproximativ 2 milioane tone, în cea mai mare parte grâu furajer, către Irlanda şi state din sudul Europei. De asemenea, ţara importă aproape 1,5 milioane tone grâu de panificaţie, de calitate superioară, din Canada, Franţa şi Germania.

Suprafața totală semănată cu grâu în toamnă, în Marea Britanie a scăzut cu 33% faţă de sezonul trecut. Pe baza producției medii din ultimele cinci sezoane, acest lucru ar putea echivala cu aproximativ 5 milioane de tone mai puțin grâu produs.

91

În aceste condiţii s-a produs o creştere semnificativă a pieței britanice pentru grâu (futures). Faţă de situaţia din perioada similară a anului trecut, cotaţiile futures pentru grâul britanic au crescut cu 35-40 lire sterline/tonă.

 Situaţia internaţională

Nu doar în Marea Britanie a avut parte de condiții meteorologice nefavorabile în ultimele 5-6 luni. La nivelul Uniunii Europene este posibil să se înregistreze o scădere de aproximativ 10-12 milioane tone grâu la recolta viitoare, comparativ cu sezonul trecut.

Rusia și Ucraina au avut o iarnă mai blândă și au o suprafaţă mai mare cultivată cu grâu, comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, nivelul de umiditate al solului este de asemenea foarte scăzut şi sunt necesare precipitații abundente pentru a se realiza randamente optime.

SUEDIA

Un cuplu din Suedia şi-a propus să deschidă “cel mai sigur restaurant” faţă de COVID-19 din lume. “Restaurantul” unic propus de cei doi va avea o masă şi un singur scaun aşezate pe o pajişte. Andreea Damian Ora si data publicarii: 09:32 13.05.2020

„Restaurantul” în aer liber s-a deschis pe 10 mai în Varmland și va găzdui un client pe zi. Meniul ineditului „restaurant”, care va fi deschis până pe 1 august, va cuprinde trei feluri de mâncare şi câteva cocktail-uri.

Rasmus Persson și Linda Karlsson sunt creatorii conceptului „masă pentru unul”. Premiza nu este interacțiunea cu ceilalți. Aceasta este o experiență individuală menită să fie savurată izolat.

Nu există chelner. De-a lungul duratei sale limitate, restaurantul va primi o singură persoană pe zi, astfel încât Persson și Karlsson să se poată ocupa îndeaproape de oaspete.

92

Cuplul nu face asta pentru bani. Modelul de plată ales de cei doi este „plăteşti cât vrei”. “Cu toții ne confruntăm cu momente dificile și există oameni care și-au pierdut locul de muncă. Vă întâmpinăm pe toți, indiferent în ce situație financiară vă aflați. Vrem să încurajăm oamenii să se așeze și să petreacă timp de calitate cu ei înșiși”, a spus Linda Karlsson.

DOSAR

Vinul de azi: SERVE Terra Romană Rose 2019 Profit.ro scris astăzi,

Contele Guy Tyrel de POIX este un producător francez de vinuri, proprietar a 50 de hectare de vie în Corsica (Domeniul Peraldi) și descendent al unei vechi familii nobiliare. În 1994, îndrăgostindu-se de Feteasca Neagră întâlnită la Ceptura, decide să se stabilească în România, unde înființează firmă S.E.R.V.E.

În 2005 se lansează gama Terra Romană, care conține vinuri atent selecționate, produse în ediție limitată, destinate celor mai pretențioase gusturi. Terra Romană Rose este unul dintre cele mai renumite rose-uri din România. Cupaj de Fetească Neagră și Merlot de pe colinele din împrejurimile Cepturei, Terra Romană Rose este produs astfel încât să satisfacă și cele mai exigențe și mai rafinate gusturi. Are culoare roz-somon, un nas complex și delicat în care distingem caprifoi, trandafir, piersica albă și un gust catifelat și persistent de fructe exotice, pomelo și caisă pârguită. Recomandăm servirea sa la o temperatură de 13° C, ca aperitiv sau alături de salate, fructe de mare, carne slabă la grătar sau brânzeturi ușoare. 

* * *

Combaterea afidelor din cultura de cartof 13 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În cultura cartofului, pe lângă cea mai păgubitoare boală, mana, dăunătorii cei mai importanți sunt afidele din cauza numărului mare de virusuri pe care le transmit.

93

Catalogarea acestor organisme nu este ușoară, deoarece ocupă loc undeva între organismele vii și nevii, alcătuite din proteine și acid nucleic, în majoritatea cazurilor de tip ARN (acid ribonucleic). Sunt cunoscute mai mult de 300 de specii care sunt vectorii a aproximativ 600 de virusuri ale plantelor.

În cultura cartofului transmiterea virusurilor de la un câmp la altul și în interiorul culturii este realizată preponderent de afidele aripate în timpul hrănirii lor, când, datorită aparatului bucal (tubular) de înțepat și supt (stileți) injectează saliva în celule și apoi sug amestecul de salivă și suc celular. Prin acest proces este foarte ușor ca virusul să fie “transportat” de la o plantă la alta, iar odată ce o plantă a fost afectată, agentul dăunator rămâne prezent în toate organele, inclusiv tuberculi, noile plante fiind astfel infectate inevitabil.

Durata de retenție a virusurilor de către afide poate varia de la minute, ore și până la zile sau săptămâni. Gradul de infectare diferit poate duce la reducerea taliei plantelor sau încetarea creșterii, astfel la scădere de producție în procent de 50-90%.

În România virusul Y (PVY) este considerat ca fiind cel mai important, dar mai sunt cunoscute și altele, de exemplu virusul răsucirii frunzelor (PLRV), virusul S (PVS), virusul M (PVM) etc.Începând din acest sezon, Corteva pune la dispoziția fermierilor un nou produs cu denumirea comercială Closer™, ce contine o substanta activă nouă, sulfoxaflor (Isoclast™ active), aparținând unei grupe chimice noi și anume sulfoximine, care combate foarte bine insectele cu aparat bucal de înțepat și supt. A fost dezvoltat și omologat în multe țări din lume, pentru majoritatea culturilor.

94

Este folosit pentru controlul afidelor din culturile de cartof, varză, salată, spanac, cu un efect de șoc si rezidual excepțional, determinând încetarea rapidă a hrănirii daunătorilor.

Doza este de 0.2 l/ha, cu un număr de 2 tratamente recomandate pe sezon, cu un timp de pauză de 7 zile.Avand acțiune sistemică (se deplasează către noile creșteri prin xilem) și translaminară (se deplasează în și prin țesuturile plantei), oferă control și asupra insectelor ascunse între plante și sub frunze, adică afide aflate în afara ariei de stropit. Isoclast™ active este o neurotoxină cu acțiune de contact și prin ingestie, afidele fiind combătute în decursul a 2-3 zile după aplicare.Câteva avantaje care îl caracterizează: stabilitate la razele UV. rezistență la spălare. stabilitate ridicată la diluanți cu pH diferit. eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide. compatibilitate excelentă cu alte produse de protecția plantelor. se degradează rapid în sol.

Momentul aplicării:Insecticidul Closer™ se poate aplica începând cu faza de formare a ramurilor laterale, până în faza primilor muguri florali din prima înflorescență vizibilă (BBCH 20-59) și/sau până la faza primelor bace vizibile (BBCH 70).Nu se folosește în timpul activității albinelor si se recomandă să nu fie folosit în locurile unde albinele își colectează hrana (nectar).Arpad JakabKey Account Manager Specialty Crops Farms Romania Centru & VestCorteva Agriscience Romania

* * *

Ministerul Mediului: 15 milioane de puieti, plantati pe timpul starii de urgenta Mai 13, 2020

95

Potrivit ministerului Mediului (MMAP), peste 15 milioane de puieti au fost plantati in Romania, pe durata starii de urgenta, incepand cu data de 16 martie si pana in prezent.Conform MMAP, odata cu demararea campaniei de impaduriri de primavara s-au plantat circa 21,1 milioane de puieti forestieri, dintre care 15,99 milioane doar in timpul starii de urgenta.

De asemenea, s-au împădurit 2.809 de hectare de teren şi au fost înfiinţate noi perdele forestiere pe o suprafaţă de 17 hectare.

În plus, au fost regenerate natural alte 4.629 de hectare, s-au realizat lucrări de completări pe 1.289 de hectare, respectiv lucrări de refaceri pe 178 de hectare. Aproape 7.500 de hectare de fond forestier, regenerate pana in prezentConform ministerului, din data de 16 martie până la ora actuală, au fost regenerate 970 de hectare fond forestier privat administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. În total, până în prezent, au fost regenerate 7.438 de hectare fond forestier de stat, menţionează Ministerul Mediului.Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale. În cele două campanii vor fi plantaţi peste 28 de milioane puieţi forestieri, cu o investiţie de 199,2 milioane lei, anunta Romsilva.

În ultimii şapte ani, Regia Nationala a Padurilor a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

96

Petre Daea s-a supărat că nu-i mai răspunde nimeni la telefon în minister 13.05.2020

PSD depune moţiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Petre Daea, fostul deținător al postului, este supărat că nu-i mai răspunde nimeni la telefon în minister.

În plus, acuză noul Guvern că a oprit toate programele începute de el.

Petre Daea: "De la instalarea guvernului Orban nu am putut găsi niciun canal de comunicare. Nici telefon, nici întâlniri.

Abandonând dialogul partidul a fost nevoie să apelăm la instrumente democratice.

De la începutul guvernării toate programele din agricultură, fie au fost blocate, fie au fost întârziate, fie au fost stabilite mecanisme care să întârzie activitatea fermierilor.

În locul acestor programe deosebite, ei au introdus analizele, au introdus controalele, folosindu-se de acest mod extrem de dăunător pentru țară și acela de a nu face nimic și de a controla ce au făcut alții." Redactare G.M.

* * *

Sistemul furajer: Două greşeli care degradează pajiştile!Nicolae Dragomir 12 mai 2020 -

Sistemul furajer asigură 50-60% din necesarul de furaje din producţia culturilor furajere anuale şi perene şi din culturile de pajişti semănate şi permanente.

Structura unui sistem furajer se diferenţiază pe zone de vegetaţie (câmpie, deal, munte), specii şi categorii de animale, nivelul tehnologic aplicat. Furajele de volum (masă verde, fân, siloz, paie) în raţiile de furajare ale animalelor rumegătoare (taurine, ovine, ecvidee) au o proporţie de 50-80%, mai mare în zonele de deal şi munte, unde pajiştile permanente pot asigura

97

peste 80% din necesarul acestor tipuri de furaje.

Seceta afectează şi pajiştileGestionarea optimă a unui sistem furajer în situaţia unor condiţii climatice extreme reprezintă, pentru fiecare crescător de animale, cea mai dificilă activitate pentru că ea condiţionează nivelul de întreţinere, sănătate şi productivitate al animalelor.

Anul agricol 2019/2020 a debutat la sfârşitul toamnei - începutul iernii cu o scădere drastică a cantităţilor de precipitaţii, care a continuat pe tot parcursul sezonului rece şi continuă şi în prezent. La nivelul României, în acest interval de timp, cantitatea de precipitaţii este de 5-10 ori mai scăzută faţă de media multianuală, favorizând instalarea unei secete pedologice moderate până la extremă, în multe regiuni ale ţării. De asemenea, diferenţa de temperatură, de 10-15 grade Celsius, între zi şi noapte, creează un stres puternic asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.

 Cauze principale ale degradării pajiştilor

În cazul pajiştilor permanente (sau seminaturale), dacă seceta va persista şi în perioada următoare, se va înregistra o degradare puternică a covorului vegetal, prin dispariţia din compoziţia floristică a unor specii perene de plante cu valoare furajeră ridicată şi înlocuirea acestora cu specii lipsite de importanţă furajeră, ce vor afecta atât producţia, cât şi calitatea furajului. Cele mai afectate suprafeţe de pajişti sunt cele cu o stare deja foarte avansată de degradare, ca urmare a neaplicării unui program special de gestionare şi exploatare a acestor terenuri.

Cauzele principale ale acestei degradări puternice a pajiştilor sunt:

1. Păşunatul continuu cu animalele, în orice zi sau sezon al anului, mai ales în perioada de iernare, constituie factorul cel mai important ce contribuie la degradarea floristică şi, în final, la distrugerea totală a covorului vegetal al pajiştilor.

2. Neaplicarea unor măsuri minime de întreţinere şi exploatare, conform obligaţiilor existente în orice contract de concesionare sau arendare a

98

pajiştilor, încheiat între deţinător (consiliile locale) şi utilizator (crescător de animale).

 Termen amânat de trei ori!

Scopul principal al amenajamentelor pastorale îl constituie programul de măsuri de întreţinere şi ameliorare a pajiştilor permanente, a unor tehnici speciale de exploatare şi gestionare a acestor suprafeţe, ţinând seama de condiţiile naturale specifice zonei şi de tipurile floristice de pajişti existente. Din nefericire, de la apariţia OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, care menţiona că modul de gestionare a pajiştilor se realizează pe baza amenajamentului pastoral, această acţiune nu a fost finalizată nici până astăzi. Deşi ultimul termen de finalizare al acestor proiecte a fost stabilit pentru 1 ianuarie 2020, s-a solicitat un nou termen, pentru 1 ianuarie 2021. De fapt, este a treia prelungire a termenului pentru ca aceste amenajamente să fie incluse atât în cadrul documentaţiei pentru concesionarea sau închirierea pajiştilor, cât şi pentru APIA, în vederea acordării de subvenţii.

Ce lucrări specifice de gestionare, întreţinere şi exploatare trebuie aplicate de către toţi utilizatorii de păşuni pentru diminuarea efectelor negative ale secetei care afectează suprafeţele de pajişti permanente şi semănate, aflaţi din ediţia 15-31 mai a revistei Ferma.

Am selectat pentru tine şi 9 specii furajere extrem de valoroase

* * *

Sistemul radicular – fundația succesului !In mai 13, 2020  3

În general tindem să evaluăm o cultură după partea aeriana a plantei, dar pentru a evalua sănătatea și performanța unei culturi este bine să ne îndreptăm atenția și asupra sistemului radicular. 

Un sistem radicular bine dezvoltat este important pentru orice cultură și are implicații directe asupra potențialului de producție, rezistenței la stres, absorbția și asimilarea nutrienților.

99

Dezvoltarea rădăcinii este mai intensă în primele fenofaze și scade în perioada fructificării. De aceea este bine să acordăm atenție dezvoltării acesteia încă de la început.Un sistem radicular bine dezvoltat este capabil să exploateze solul în mod optim, astfel avem toate premizele pentru o recoltă bună atât în condiții normale dar și in condiții de stres .

Universal Group propune fermierilor din România biostimulatorii cu aplicare radiculară din gama AgriTecno: Tecamin Raiz, Agriful și Agriful Antisal.

Tecamin Raiz este un biostimulator radicular destinat aplicării în stadiul de răsaduri, la trasplantare atât pentru legume, pentru flori și  plante ornamentale cât și pentru puieți de pomi și butași de viță de vie. Având în compoziție 16 aminoacizi, extract de alge, materie organică, micro și macro elemente, Tecamin Raiz ajutș la dezvoltarea unui sitem radicular puternic în primele stadii de vegetație, stimulează dezvoltarea perișorilor absorbanți, promovează o recuperare rapidă a răsadurilor după transplantare și asigură un aport esențial de nutrienți.

Biostimulatorii care au în compoziție acizi humici și fulvici, extracte de alge, materie organică sunt un instrument eficient, sigur și sustenabil pentru

100

un sistem radicular optim pe toata perioada de vegetație. Destinat aplicării radiculare, Agriful este un biostimulator omologat și pentru culturi ecologice,  care se poate aplica pe toată perioada de vegetație atât pentru legume cât și pentru fructe de pădure, pomi fructiferi, plante ornamentale și viță de vie.

Datorită compoziției: acizi humici și fulvici, materie organică, vitamine vegetale, macro și micro elemente, Agriful stimulează dezvoltarea sistemului radicular, marește capacitatea de absorbție și transport a substanțelor nutritive în plantă, sporește capacitatea de automenținere a fructelor în plantă, crește uniformitatea în dimensiune și coacere a fructelor, regenerează și activeaza microflora solului și îmbunătățește echilibrul hormonal.

Pentru solurile cu salinitate ridicată sau cu o carență mare de calciu, Agriful Antisal este soluția potrivită. Aplicat radicular pe toată perioada de vegetație a unei culturi, Agriful Antisal ameliorează problemele legate de salinitatea solului și a apei, previne și corectează carența de calciu, stimulează dezvoltarea sistemului radicular și îmbunătățește nutriția plantelor.

Aveți grijă de rădăcini. Ele sunt fundația succesului culturii dumneavoastră!

* * *

LEGE ADOPTATĂ ASTĂZI! DNA-UL PĂDURILOR!Agroinfo  13 mai 2020

VOTATĂ! Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea

101

infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.

Potrivit proiectului de lege, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu este condusă de un procuror-şef.

Direcţia are următoarele atribuţii: efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni prevăzute în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legi speciale; conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţia procurorului de către ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară organizaţi în cadrul structurilor specializate în combaterea infracţionalităţii de mediu, la nivel central şi teritorial; sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum şi exercitarea căilor de atac, participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei.

În cadrul instituţiei funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.

"În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu funcţionează, în limita posturilor prevăzute de lege, ofiţeri şi agenţi de poliţie detaşaţi în vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor date de lege în competenţa direcţiei", se mai arată în proiect.

Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora, se mai spune această iniţiativă legislativă.

"Pierdem anual 1 miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard. Şi riscăm pierderea a sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement. Şi, mai ales, se pierd vieţi. Oameni ucişi de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviţi de aerul otrăvit din oraşele mari ale României, inclusiv în Bucureşti. Din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului pădurilor. Cer - şi am toată încrederea - că Guvernul va implementa legea după ce va fi votată", a precizat Dan Barna, președintele USR, formațiunea care a inițiat proiectul de lege.

102

Au votat "pentru" 200 de deputaţi, patru au votat "împotrivă", iar 107 s-au abţinut. Pentru acest proiect, Camera Deputaţilor este primul for sesizat, iar decizional este Senatul. Sursa: Agerpres

* * *

* * *

103