Stiri 24 aprilie 2020 CURSUL DE SCHIMB 24.04.2020

1 EUR 4.8412

1 USD 4.4984

Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Când se întorc ploile şi frigul, unde cad ninsori 24 aprilie 2020, 07:58de Ionela Stănilă

Vremea continuă să se încălzească, însă ne bucurăm de soare doar două zile. De duminică, meteorologii anunţă un nou val de ploi şi frig. Temperaturile vor scădea în toate regiunile, iar la munte, pe creste, se vor semnala ninsori şi lapoviţă.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), vineri, 24 aprilie, vremea va fi predominant frumoasă şi va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil după-amiaza şi la începutul nopţii şi mai mult senin în restul intervalului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări trecătoare la munte, în special pe creste, iar noaptea pe suprafeţe restrânse îndeosebi în nord şi nord-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 23 de grade, mai coborâte în zona litoralului spre 12...13 grade, iar cele minime între 3 şi 11 grade, uşor mai scăzute în depresiuni.

În Bucureşti, vremea se va menţine predominant frumoasă, iar valorile termice vor continua să crească. Cerul va fi variabil, mai mult senin în prima parte a zilei şi pe parcursul nopţii, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 20...21 de grade, iar cea minimă de 6...7 grade.

Sâmbătă, vremea va fi mai caldă decât în mod caracteristic datei, în special în sudul şi sud-estul ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales după orele prânzului, când va ploua cu o probabilitate mai mare în nord şi centru,

1

precum şi în zonele de deal şi munte şi pe arii mai restrânse în restul teritoriului. Vor fi mai ales averse, trecător însoţite de descărcări electrice, iar cantităţile de apă pot fi izolat mai însemnate.

Pe crestele montane, în partea a doua a intervalului, se vor semnala şi precipitaţii sub formă de lapoviţă sau ninsoare. Vântul va avea local şi temporar intensificări în majoritatea regiunilor, dar cu cele mai mari viteze în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 13 şi 25 de grade, iar cele minime între 2 şi 11 grade.

În Capitală, conform ANM, vremea va fi mai caldă decât în mod caracteristic datei, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 7...9 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în cursul nopţii, dar probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla moderat.  

Duminică, 26 aprilie, vremea se va răci în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în prima parte a zilei când doar pe arii restrânse va ploua slab, cu o probabilitate mai mare în centru, nord şi est. La munte, în special pe creste, vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificări la munte, local în regiunile estice şi izolat în rest.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade, iar cele minime între 0 şi 10 grade, uşor mai scăzute în depresiuni unde vor fi condiţii de brumă. Şi în Bucureşti, vremea se va răci uşor faţă de intervalul anterior. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 5...7 grade.

Seceta extrema in sudul tarii si judetele din Moldova. Cine va primi despagubirile! Agrostandard | 23 April, 2020 |

Seceta a afectat serios culturile agricole in sudul tarii, dar si in judetele din Moldova, fermierii urmand sa primeasca despagubiri pentru suprafetele calamitate, promite ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Este vorba de circa 2,9 mil. ha infiintate in

2

toamna, grau in mare parte, calamitate, insa, in diverse proportii. “Toate judetele din Moldova si din sudul tarii sunt afectate de seceta si toate culturile semanate in toamna – 2,9 milioane de hectare cu grau secara, triticale, orz, orzoaica si rapita – sigur ca gradul de afectare este diferit si pe zone si pe culturi. De aceea nici nu vrem sa venim acum cu niste cifre privind despagubirile, pentru ca vrem sa avem o imagine completa astfel incat sa putem identifica clar toate sumele care sunt necesare si oamenii sa fie despagubiti corect. Nu vrem sa avansam sume si sa cream expectante. Trebuie sa facem lucrurile temeinic, dar cu siguranta vom despagubi pe toti cei care au fost afectati de seceta”, a declarat, joi, ministrul Adrian Oros.

La fixarea sumelor pentru despagubiri se va tine cont de dimensiunea pagubelor, cheltuielile medii pe fiecare fermier le-a avut, precum si de pierderea inregistrata, urmand ca apoi sa se gaseasca o formula “cat mai corecta si cat mai simpla”.

Ministrul nu a precizat insa daca vor fi despagubiti si fermierii din zonele unde se poate iriga. Cel mai probabil, acestia vor primi sume mai mici fata de cei din zonele neirigabile, a lasat sa se inteleaga Oros.

“Pentru cei care nu sunt pe suprafetele irigabile si sunt foarte grav afectati de aceasta seceta pedologica puternica si extrema nemaintalnita in ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judetene, Comisiile locale pentru situatii de urgenta sa consemneze toate pagubele produse de seceta astfel incat sa-i despagubim”, a precizat Oros.

Ministrul s-a plans de faptul ca in acest an, fermierii nu se inghesuie sa irige culturile, la acest moment, existand cereri doar pentru o suprafata de 102.000 ha.

“Daca suprafata contractata anul acesta a fost de 844.000 hectare, suprafata irigata acum care mi s-a cerut sa fie irigata este de 102.000 hectare. Facem apel la cei care au facut contracte cu noi sa faca cereri sa dam drumul la apa pe canale. Noi oricum am umplut apa pe canale pe o distanta de 1621 de kilometri, iar suprafata deservita in urma umplerii acestor canale ar fi de 504.000 hectare, dar din evidentele noastre pe judete ne arata ca se iriga doar pe 102.000 hectare”, a adaugat Oros.

Acesta a reamintit ca fermierii care nu se afla in suprafetele irigabile, dar sunt foarte afectati anul acesta de seceta vor primi despagubiri, “pentru prima data in ultimii 10 ani”.

3

“Pentru cei care nu sunt pe suprafetele irigabile si sunt foarte grav afectati de aceasta seceta pedologica puternica si extrema nemaintalnita in ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judetene, Comisiile locale pentru situatii de urgenta sa consemneze toate pagubele produse de seceta astfel incat sa-i despagubim. Vreau sa reamintesc ca vor fi despagubiti pentru prima data in ultimii 10 ani”, a mentionat seful MADR.

Generalul Caunei: ”Putem rezolva problema secetei in TOATA Romania! Avem nevoie de 8 aeronave”In apr. 24, 2020

În ediția de joi a emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu generalul Gheorghe Căunei, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), despre situația dificilă prin care trece țara noastră din cauza secetei. Potrivit șefului AASNACP, România ar putea rezolva această problemă ușor, dacă s-ar achiziționa aeronavele de care are nevoie instituția pe care o conduce, cu ajutorul cărora se pot creea precipitațiile de care au nevoie culturile fermierilor români. 

“Problema este cunoscută, trebuie să se găsească surse de finanțare. Peste tot este nevoie de bani. Noi putem crește precipitațiile și cu rachete, și cu aeronave: 3,5 milioane de hectare pe partea de rachete și 5 milioane de hectare pe parte de aviație, parte complementară. Acestea pot fi folosite și pentru creșterea precipitațiilor, și pentru combaterea grindinei. Noi am făcut această strategie și am spus că avem nevoie la nivel de țară de 8 aeronave. Am gândit ca în anul 2020 să cumpărăm trei, în 2021 încă trei și așa mai departe. Am făcut toate solicitările și așteptăm. În funcție de răspuns, noi vom interveni cât de repede se poate. Putem să creștem precipitațiile și mâine dacă avem aeronavele”, a precizat generalul Căunei în exclusivitate pentru AGRO TV.

4

Acesta susține că acolo unde norii au fost însămânțați, precipitațiile au crescut exponențial, ajungând de la 1 litru pe metru pătrat la 10 litri, iar costurile pentru implementarea unui astfel de sistem la nivelul întregii țări ar fi mult mai mici decât pentru alte soluții. 

”În medie, costul unui astfel de sistem se duce undeva la 10-15 euro/hectar, pentru creșterea precipitațiilor pe un sezon. În ceea ce pricește costul aeronavelor, există aeronave second hand care costă undeva la 2-3 milioane de euro și există aeronave noi care costă între 5 și 8 milioane de euro. Noi cu opt avioane putem crește precipitațiile în toată România, pe toate zonele. (…) După calculele noastre, apa pentru irigații obținută prin această metodă ar fi de 4 ori mai ieftină decât cea adusă din Dunăre sau din alte surse”, a subliniat șeful AASNACP.

Gheorghe Căunei a mai precizat că România este în urma multor altor state din acest punct de vedere, pentru că în alte țări, sistemul acesta se folosește de zeci de ani.

”Nu am inventat noi roata. Aceste lucruri le fac și alte țări de multă vreme. Avem colaborări internaționale, știm foarte bine cum și unde ne situăm în momentul de față și ce trebuie să facem. În Israel se creează de ani de zile apa potabilă prin aceste sisteme. (…) România este ultima țară din sud-estul Europei care a implementat acest sistem. Înaintea României cu 40-50 de ani sunt celelalte țări: Republica Moldova, Bulgaria, Serbia; plus alte țări din lume, precum Israel, China, Rusia etc.”, a mai adăugat Gheorghe Căunei.

APIA si SUBVENTII

VINE SUBVENȚIA APIA AȘTEPTATĂ DE MULȚI FERMIERI!Agroinfo  23 aprilie 2020 -

BANI PENTRU PLATA SUBVENȚIEI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat joi, 23 aprilie 2020, într-un briefing de presă susținut la sediul Ministerului Agriculturii că astăzi va fi aprobată, în ședința Guvernului, suma de 117 milioane de lei pentru plata subvenției la motorina folosită în agricultură, aferentă trimestrului IV al anului 2019.

Astăzi vom adopta în ședința de Guvern, o hotărâre de Guvern care se referă la schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină. Este vorba de o sumă de 117 milioane de lei, acciza la motorină pentru trimestrul IV 2019. Fac aici precizarea că, la începutul acestui an, am achitat și restanțele guvernului trecut din trimestrul II și trimestrul III, o sumă de 409 milioane

5

lei, 92  milioane lei, trimestrul II și 317 milioane lei, trimestrul III 2019, a anunțat astăzi, în urmă cu puțin timp, ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Odată aprobată de către Executiv suma pentru plata ajutorului de stat la motorină, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea demara, în zilele următoare, plățile restante către fermieri.

Ajutorul de stat la motorina folosită în agricultură se acordă prin rambursarea diferenței dintre acciza redusă, practicată pentru motorina utilizată la lucrări agricole, și acciza standard.

Pentru anul 2019, valoarea accizei la motorină a fost de 1,8959 lei/litru.

CUANTUM DUBLU PE HECTAR LA SPRIJINUL CUPLAT PENTRU ACESTE CULTURI! Agroinfo 24 aprilie 2020 Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi că a dublat suma alocată pentru plata sprijinului cuplat vegetal pentru anumite culturi care beneficiază de această subvenție europeană. Proiectul de hotărâre de Guvern care stabilește sumele pentru plata sprijinului cuplat vegetal aferent anului 2019 este afișat pe site-ul oficial MADR.

Suma alocată pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2019, pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă a crescut de la 3.457.080  de euro la  6.972.380 de euro.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi, 23 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, că s-a produs o eroare anul trecut când România a notificat la Comisia Europeană sumele pentru sprijinul cuplat vegetal aferent anului 2019. Au fost notificate sume mai mici, în scădere cu 35% față de anul precedent, 2018.

Anul trecut s-a făcut o eroare, nu a fost făcută cu rea intenție, pentru legumicultori s-au micșorat mult plafoanele raportat la 2018, cam 35% (plafoane pentru plata sprijinului cuplat vegetal n.r.). Am făcut o scrisoare comisarului (comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală n.r.), în care am invocat scăderea consumului de legume, slaba valorificare și asociere, ca să ne permită să reașezăm sumele și plafoanele. Față de suma la care se așteptau fermierii, anul acesta vor primi suma dublă la hectar, cam 5000 de euro, a spus șeful MADR.

Ca să le poată plăti fermierilor un sprijin cuplat de circa 5000 de euro pe hectar, Ministerul Agriculturii a dublat suma alocată pentru legumele cultivate în sere și solarii. Banii au fost obținuți dintr-un transfer între

6

subvenții. Concret, Ministerul Agriculturii a luat din banii alocați pentru alte culturi agricole pentru care fermierii așteaptă să-și încaseze sprijinul cuplat. Astfel, potrivit hotărârii de Guvern, publicată vineri, 24 aprilie, de MADR, s-au luat bani de la sprijinul cuplat pentru următoarele culturi: cânepă, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare.

SUBVENȚIA APIA PE HECTAR DE TREI ORI MAI MICĂ!Agroinfo 24 aprilie 2020

MAI PUȚINI BANI! Ministerul Agriculturii a transferat bani de la o schemă de sprijin cuplat vegetal la alta. În timp ce, legumele cultivate în sere și solarii beneficiază de dublarea valorii pe hectar, pentru cartoful timpuriu pentru industrializare, cuantumul a scăzut la jumătate.

Cea mai mare sumă a fost luată de Ministerul Agriculturii de la sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare și a fost transferată la sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă. Este vorba de 3.127.420 de euro.

Suma notificată anul trecut de România la Comisia Europeană pentru plata sprijinului cuplat, aferent anului 2019, la cartoful timpuriu pentru industrializare a fost de 4.995.000 de euro. După transferul de fonduri făcut de Ministerul Agriculturii, suma care le va fi împărțită anul acesta fermierilor eligibili pentru sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare a scăzut la 1.867.580 de euro.

Ministerul Agriculturii a luat bani și de la alte scheme de sprijin cuplat vegetal, dar sumele transferate, tot spre legumele din sere și solarii, sunt mai mici. De la sprijinul cuplat pentru cânepă a fost transferată suma de 94.430 de euro, inițial suma alocată pentru plata acestui sprijin a fost de 196.560 euro, iar acum este de 102.130 de euro. De la sprijinul cuplat pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp a fost luată suma de 249.140 de euro, suma notificată inițial pentru plata acestui sprijin a fost de 1.440.000 euro, iar acum suma a scăzut la 1.190.860 euro. De la sprijinul cuplat pentru castraveții pentru industrializare cultivați în câmp a fost luată suma de 44.310 euro, inițial pentru plata acestui sprijin era alocat plafonul de 53.650 euro, iar acum suma la plată a scăzut la 9.340 euro.

Prin transferarea acestor sume, plafonul alocat pentru plata din acest an a sprijinului cuplat, aferent anului trecut, pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în

7

stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă a ajuns la 6.972.380 de euro.

Proiectul de hotărâre de Guvern prin care s-a realizat transferul de fonduri a fost publicat vineri, 24 aprilie, pe site-ul Ministerului Agriculturii.

ANUNȚ DE ASTĂZI! SUMELE pentru SPRIJINUL CUPLAT VEGETAL! Agroinfo24 aprilie 2020 - TRANSFER ÎNTRE SUBVENȚII! Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, 24 aprilie 2020, pe site-ul oficial, un nou proiect de hotărâre de Guvern prin care sunt transferați bani de la o schemă de sprijin cuplat vegetal la alta. Astfel, unele dintre culturile agricole vor beneficia de mai puțini bani pe hectar în timp ce pentru altele cresc sumele pe hectar care vor fi plătite fermierilor.

Potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul oficial MADR, se aprobă plafonul maxim de 85.506,500 mii euro, în echivalent 406.121,672 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale peanul 2020.

Plafoanele notificate aferente unor măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin, în scopul finanțării unei măsuri de sprijin pentru anul de cerere 2019.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: cânepă, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare;

b) măsura care beneficiază de fonduri transferate: legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Se aprobă următoarele plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri efectuat:

a) 33.434,000 mii euro pentru soia;b) 16.354,250 mii euro pentru lucernă;c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru

8

industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;d) 102,130 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;e) 4.902,200 mii euro pentru orez;f) 840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;g) 131,760 mii euro pentru hamei;h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;j) 9,340 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;k) 6.972,380 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;m) 1.867,580 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2019.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

Plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal care au fost notificate inițial Comisiei Europene sunt:

a) 33.434,000 mii euro pentru soia;b) 16.354,250 mii euro pentru lucernă;c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe șifasole boabe;d) 196,560 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;e) 4.902,200 mii euro pentru orez;f) 840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;g) 131,760 mii euro pentru hamei;h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;i) 1.440,000 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;j) 53,650 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;k) 3.457,080 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum

9

în stare proaspătă;l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;m) 4.995,000 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Proiectul de hotărâre trebuie aprobat de Guvern și abia după aprobarea sa va fi stabilit cuantumul pe hectar pentru fiecare cultură agricolă, iar plata sprijinului cuplat vegetal va fi demarată de APIA.

APIA ANUNȚĂ: 30 APRILIE, TERMEN-LIMITĂ pentru TOȚI FERMIERII!agrointeligenta.ro - 24 aprilie 2020

Termen-limită pentru toți fermierii la mai multe scheme de sprijin! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le reaminteşte beneficiarilor de subvenții că, până la data de 30 aprilie 2020, la Centrele judeţene ale APIA se primesc, prin mijloace electronice (telecomunicații), următoarele:

– Cereri de plată aferente trim.I pentru ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 1727/2015, cu completările şi modificările ulterioare;

– Cereri de plată aferente serviciilor prestate pentru luna martie şi trim.I pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, în conformitate cu prevederile HG nr. 1179/2014, cu completările şi modificările ulterioare;

– Deconturile justificative aferente trim. III pentru Măsura M14 – Bunăstare animale – pachet a) şi pachet b).

În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Județene ale APIA sau poate fi descărcat de către aceştia de pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Toate documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura M14 privind bunăstarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor și cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pot fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare, sau vor fi transmise Centrelor Județene ale APIA prin orice mijloace electronice (telecomunicații).

10

APIA precizează  că măsurile privind depunerea electronică a cererilor de plată au fost instituite prin Ordinul nr.89/03.04.2020 pentru a veni în sprijinul beneficiarilor și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative ale epidemiei de coronavirus asupra activităților din sectorul agricol.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Adrian Oros, razboi contra vanatorilor de subventii! “E nesimtire! O sa fortez mana Comisiei!”In apr. 24, 2020

Problema vânătorilor de subvenții este una veche în agricultura românească, țara noastră confruntându-se cu acești profitori de mai bine de un deceniu. Problema se află și în atenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, care promite să facă tot ce îi stă în putință să scape de acești vânători de subvenții. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea i-a transmis șefului MADR nemulțumirile fermierilor legate de această situație, iar acesta a precizat că va încerca să forțeze mâna Comisiei Europene, pentru ca regulamentele să nu mai fie atât de rigide, iar oamenii să nu mai poată să profite de astfel de situații.

”Eu știu că este o problemă veche, din 2007 avem problema aceasta, din păcate. Știu că s-a încercat acum 2 ani de zile să se aloce ANT doar pentru animalele existente și Comisia Europeană nu a permis acest lucru. Sigur, în alte state acest ANT se dă, dar nimeni nu profită de chestia aceasta, că ANT-ul se dă pe tot exercițiul bugetar. Acolo doar din întâmplare îi scad cuiva animalele. La noi a fost un sport, și nu mă feresc să o spun, al acestor vânători de subvenții, care și în alte situații fac acest lucru. Profită de niște regulamente care sunt rigide, profită de anumite situații și vânează subvenții cu nesimțire. Sigur că este frustrant ca tu să ai un anumit număr de animale și să primești subvenție doar pe o parte din ele fiindcă nu l-ai avut la momentul acela de referință, iar altul, care și-a vândut toate animalele, să primească în continuare. 

11

Degeaba încerc acum să spun că vor rezolva. Eu voi încerca anul acesta, fiind un an de criză, să forțez mâna Comisiei, să dăm anul acesta subvenția doar la cei care au animalele, doar pentru animalele prezente. O să încerc acest lucru, să văd care e reacția Comisiei. Am văzut că pentru sprijinul cuplat vegetal, dacă am insistat, până la urmă au acceptat. Nu pot să promit mai mult decât că o să încerc, pentru că e aberant ce se întâmplă”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în exclusivitate la AGRO TV.

AFIR si FINANTARI

O NOUĂ SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT pentru FERMIERI!Agroinfo  23 aprilie 2020 -

OFICIAL. Ministrul agriculturii a anunțat astăzi că trebuie gândită o schemă de stat prin care să fie ajutaţi fermierii să cumpere echipamente de udat. Șeful de la Agricultură a adăugat că toți fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei extreme vor fi despăgubiți, fără nicio discriminare, fără nedreptăți și în mod real.

Atunci când a început planul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații (în guvernarea social-democrată n.r.), asta a fost, de fapt, ideea, toată infrastructura veche care ar fi deservit cam 2 milioane de hectare, dar care nu era viabilă, practic, nu se putea iriga, să se reabiliteze. Pentru infrastructura principală s-a dat o lege și s-a alocat un miliard de euro, s-a făcut un grafic de lucrări și până-n 2020 trebuia să se cheltuie banii, sigur, executînd niște lucrări foarte bune în așa fel încât 2 milioane de hectare să fie irigabile.

În paralel, infrastructura secundară care este utilizată de organizațiile de udători, pe măsura 4.3 (PNDR 2020 n.r.), ei puteau accesa fonduri europene să-și reabiliteze infrastructura secundară. Ideea era ca lucrările pe infrastructura principală să se facă exact acolo unde și organizațiile de udători fac lucrări pe infrastructura secundară astfel încât totul să aibă o logică, o noimă. Sigur, există asociații de udători care și-au făcut aceste lucrări, dar în acel program sau din acel program, nu au reușit să-și cumpere și dispozitive pentru udat.

Acum trebuie să gândim un nou program, o schemă de stat ca să-i ajutăm să-și cumpere această infrastructură pentru udat, pentru cei care nu au făcut-o. Unii și-au cumpărat din resurse proprii aceste facilității, alții, încă nu. De aceea, probabil, suprafața irigată este mult mai mică decât suprafața irigabilă și care ar putea să fie irigată datorită faptului că deja pe canalele principale este introdusă apa, a explicat ministrul agriculturii.

12

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus astăzi că se va găsi o formulă cât mai corectă și cât mai simpă, proceduri cât mai simplificate pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi agricole sunt distruse de secetă.

Pentru cei care, din nefericire, nu sunt în suprafețele irigabile și care sunt afectați foarte grav de această secetă pedologică, extremă și nemaiîntâlnită în ultimii ani, am dat acel Ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care comisiile județene, comisiile locale pentru situații de urgență să consemneze toate pagubele produse de secetă astfel încât să-i despăgubim. Și vreau să reamintesc, vor fi despăgubiți pentru prima dată în ultimii 10 ani. (...) Echipele sunt în teren, acolo unde fermierii ne anunță, vom merge, vom consemna pagubele și o să-i despăgubim. Unii dintre fermieri doresc să fie consemnate pagubele produse de secetă acum, pentru că doresc să întoarcă culturile, alții au spus că doresc spre sfârșitul lunii mai sau înainte de recoltă, în așa fel încât imaginea pagubelor respective produse de secetă să fie cât mai reală și noi dorim să-i despăgubim în mod real și să nu facem discriminări sau nedreptăți pentru acești fermieri care, oricum, au și alte probleme cauzate de criză, a spus Oros.

Ministrul agriculturii a adăugat că sunt afectate de secetă 2,9 milioane de hectare.

Toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă şi toate culturile semănate în toamnă - 2,9 milioane de hectare cu grâu secară, triticale, orz, orzoiacă şi rapiţă - sigur că gradul de afectare este diferit şi pe zone şi pe culturi. De aceea nici nu vrem să venim acum cu nişte cifre privind despăgubirile, pentru că vrem să avem o imagine completă în așa fel încât să putem identifica clar toate sumele care sunt necesare şi oamenii să fie despăgubiţi corect. Nu vrem să avansăm sume şi să creăm expectanţe. Vrem să facem lucrurile temeinic, dar cu siguranţă vom despăgubi pe toţi cei care au fost afectaţi de secetă, a spus șeful MADR, la conferința de presă susținută joi, 23 aprilie.

TRANSFER DE 82 MILIOANE DE EURO pentru AJUTOARE DE CRIZĂ ACORDATE FERMIERILOR! Agroinfo  23 aprilie 2020 – AJUTOARE DE CRIZĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi un transfer de 82 de milioane de euro din fondurile pentru Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru ajutoare de criză acordate fermierilor români. Este suma care a rămas neutilizată, neaccesată, din liniile de finanțare PNDR 2020.Într-o scrisoare transmisă de comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, către ministrul român al agriculturii, oficialul de la Bruxelles a aprobat transferarea unor sume din

13

fondurile europene disponibile în cadrul PNDR 2014-2020 pentru ajutoare de criză acordate fermierilor.

S-a aprobat o flexibilitate mai mare privind mutarea fondurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care au rămas neutilizate pentru măsurile accesate, pentru alte măsuri și anume pentru a atenua impactul crizei.

Noi dispunem de sume în valoare de 82 de milioane de euro, atât au mai rămas neutilizați din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, restul sunt programați pentru măsurile pe care le-am lansat anul acesta, a declarat astăzi, 23 aprilie 2020, ministrul agriculturii Adrian Oros.

Dealtfel, comisarul european Janusz Wojciechowski a propus, pe 15 aprilie 2020, când a participat la ședința Comisiei AGRI din Parlamentul European, să fie acordate ajutoare fermierilor din fondurile rămase neutilizate pentru Pilonul 2 al politicii agricole comune, dezvoltare rurală.

Dar mai avem încă o sursă de intervenție și ajutor pentru fermieri, pe care o consider foarte importantă, și anume fondurile încă neutilizate din cel de-al doilea pilon, din Fondul european de dezvoltare rurală. În opinia mea, aceste fonduri ar trebui utilizate în cea mai mare măsură posibilă pentru a sprijini fermierii în timpul crizei și trebuie transferați la un astfel de ajutor.

Nu este momentul să planificăm și să programăm noi investiții în dezvoltare agricolă, care ar putea fi realizate mai târziu.Acum trebuie să protejăm fermele, potențialul lor de producție, să salvăm piața agricolă, să protejăm fermierii și să asigurăm securitatea alimentară pentru cetățenii noștri. Această securitate există încă, dar trebuie să o protejăm și să o consolidăm, a spus Wojciechowski.

Anunțul făcut de comisarul european a fost publicat în premieră de AGROINFO aici: AJUTOR pentru FERMIERI DIN REZERVA AGRICOLĂ DE CRIZĂ!

MADR: 82 de milioane de euro, bani disponibili pentru măsuri de sprijinire a fermierilor români! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020 Ajutor de urgență pentru fermierii români afectați de criza cauzată de COVID-19. Adrian Oros, ministrul agriculturii, a anunțat astăzi, joi 23 aprilie, că 82 de milioane de euro au rămas neutilizate din PNDR 2014-2020 iar banii vor fi folosiți pentru ”atenuarea crizei” provocată de Coronavirus.

”(…) De asemenea, s-a aprobat o flexibilitate mai mare privind mutarea fondurilor din PNDR 2014-2020 care au rămas neutilizate, pentru măsuri

14

neaccesate, pentru alte măsuri și anume pentru a atenua impactul crizei. Noi dispunem de 82 de milioane de euro, atât au mai rămas neutilizați din PNDR 2014-2020, restul sunt bani programați pentru măsurile pe care le-am lansat anul acesta”, a spus ministrul agriculturii.

Anterior, eurodeputatul Dan Motreanu a cerut la Bruxelles folosirea fondurilor neutilizate din Programul de Dezvoltare Rurală pentru sprijinirea fermierilor afectați de COVID-19. Acesta a arătat că agricultorii și crescătorii de animale au nevoie de sprijin urgent, inclusi de plată mai rapidă a avansului APIA în vară și de despăgubiri pentru pierderile cauzate de blocajele la vânzarea produselor agroalimentare.

Motreanu a arătat că a trimis comisarului european mai multe scrisori în care i-a solicitat acestuia măsuri rapide și concrete pentru susținerea agricultorilor din România și din celelalte state membre UE:

– despăgubiri pentru fermierii care nu mai au unde să își desfacă produsele;

– plata avansurilor majorate pentru agricultori începând cu vara acestui an și nu din toamnă;

– prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru plăți;

– folosirea fondurilor neutilizate din Programul de Dezvoltare Rurală pentru sprijinirea fermierilor afectați de COVID-19.

Propunerile Clubului Fermierilor Români pentru modificarea ghidului AFIR – Submăsura 17.1 24 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Clubul Fermierilor Români a realizat o analiză privind Submăsura 17.1, evidențiind problemele cu care fermierii se confruntă în accesarea fondurilor alocate acesteia. În cadrul analizei se regăsesc propuneri de soluții identificate prin comunicarea directă cu fermierii pentru simplificarea procedurii, creșterea numărului de fermieri care vor accesa această facilitate, respectiv creșterea gradului de absorbție a acestor fonduri.Documentul cu propunerile Clubului privind modificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1 a fost transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern si Președinție.În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la

15

sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură / poliță de asigurare.Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multi-anuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor.Criza COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor.Asigurarea pe bani europeni, o măsură PNDR care are nevoie de modificări   Mihaela Prevenda Vineri, 24 Aprilie 2020 12:54

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că, fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, și totodată ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).„În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm

16

deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.Probleme și soluții(1) DocumenteSe alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.Opis dosar:

Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.

Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

17

Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurătoriRegistrul Agricol/APIA:Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

18

Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.Propuneri:

Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosareDosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

19

Propuneri:

Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsură 17.1).

Propunere:Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.(5) Termene răspunsTermene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.Propunere:Termenul de răspuns să fie extins la maxim 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.(6) Practica în alte state UE

În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către Asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

20

Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

EXCLUSIV! Un fermier dezvaluie miturile despre despagubirile de seceta In apr. 24, 2020

Fermierul Ștefan Gheorghiță din județul Brăila a dezvăluit în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” de la AGRO TV miturile despre despăgubirile de secetă. Acesta precizează că din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu sunt enunțate condiții clare de desăgubire sau nu sunt adecvate cu fenomenul secetei în sine.

„În primul rând legat de povestea cu irigațiile.  Noi vorbim de sectorul vegetal, de culturile mari, nu de legumicultură, floricultură unde dăm apa cu picătura. În sectorul vegetal, nu putem din irigații să suplinim cu apă 100% lipsa de rezervă de apă și de precipitații.  Asta înseamnă că în România cineva ar trebui să dea câte opt-zece udări pe toată suprafața. Eu mâ indoiesc că cineva are instalații pentru fiecare hectar în parte, plus costurile enorme. Nu putem să facem agricultură, sperând că vine ploaia”.

Fermierul a spus că investițiile necesită sume mari de bani, iar fermierii mici și mijlocii nu își permite acest lucru. Pe lângă aceasta, sectorul nu este predictibil și nimeni nu oferă asigurarea că vei recupera banii investiți și nu vei intra în datorii.

Al doilea mit este legat de asigurările de secetă. „Avem două culturi care se asigură de un singur asigurator din România. Se face doar la floare și porumb. Pentru aceste două culturi, asiguratorul spune: „Până la data de 5 aprilie faceți cerere de ofertă. Până pe 15 mai trebuie să vă faceți polița de asigurare”.  Păi dacă eu nu pot să semăn, ce să asigur pentru până pe 15 mai? (se întreabă revoltat fermierul).

Anul acesta polițele sunt pe trei fransize: 30%, 40%, 50% (Fransiza este suma pe care o vei suporta din buzunarul tău în cazul producerii unei

21

daune). Ceea ce nu spune asiguratorul la fermieri și îi păcălește prin omisiune este că: dacă este asigurat, de exemplu, la 42 de milioane valoarea producției, și are o daună totală înainte de recoltat, asiguratorul îți ia valoarea cheltuielilor.

Din valoarea cheltuielilor, de exemplu ai 20 de milioane de cheltuieli până la data pagubei. Și atunci, din 41 de milioane dăm fransiza 50%, deci 21 de milioane, adică NU MAI AI DE LUAT NIMICA. Fiindcă ceea ce trebuia să primești e fransiza. Adică ai luat o mare țeapă! Păi despre ce vorbim, asta sunt asigurările pe care le facem!”, explică fermierul Ștefan Gheorghiță din județul Brăila, în exclusivitate pentru AGRO TV.

Al treilea mit: „Avem următoarele chestiuni fundamentale de care nu a vrut să țină cont domnii de la minister. La ce procent de calamitate are voie fermierul să întoarcă? De exemplu, un fermier are 70% grad de calamitate,  în acest caz specialiștii pot confirma că nu mai merită să ții cultura.  Apoi vine cel de la FISC și spune că vă da deducere din 70%, iar restul de 30% rămâne iar din buzunarul fermierului”, spune specialistul.

O altă problemă constatată de Ștefan Gheorghiță se referă la termenii de timp inadecvați fenomenului de secetă. „Termenul precizat este de 3 zile de la producere. Păi ce seceta vine așa într-o noapte? Seceta se întâmplă în timp. Cum determin eu că am depășit cu 0.1% procentul de 30 care îl spune. Trebuia să stabilească trei zile de la constatare, nu de la producere, că nu-i grindină sau incendiu.

Sau să presupunem că comisiile au venit, și astăzi e calamitate de 70%, dar seceta continuă. Când va fi calimatate 100% mai vine cineva? Nu se spune nimic cât va fi această comisie specială în vigoare. Vin următoarele culturi și nu știm ce ne așteaptă. Tot anul va fi calamitate. Ce fac cei care au semănat și nu le mai răsare cultura. Fiindcă nu avem ce să constatăm, pentru că nu spune că și asta este calamitate”, a subliniat fermierul în exclusivitate la AGRO TV.

Emisiunea integrală „Agricultura la Raport” poate fi găsită pe canalul de Youtube AGRO TV.

ALTELE

Președintele Egiptului l-a sunat pe Iohannis pentru ca România să nu mai oprească exportul de cereale! Ramona Dascălu - 23 aprilie 2020

22

Președintele Klaus Iohannis a avut astăzi, joi – 23 aprilie, o convorbire telefonică cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, la solicitarea părții egiptene. Potrivit Administrației Prezidențiale, discuția celor doi șefi de stat s-a axat pe criza epidemiologică generată de coronavirus și pe modalitățile de cooperare pentru contracararea răspândirii acestuia.

De asemenea, cei doi președinți au discutat și despre suspendarea temporară a exportului de grâu românesc către statele din afara Uniunii Europene, în acest context Klaus Iohannis asigurându-l pe omologul său că țara noastră își dorește să exporte în continuare grâu în Egipt.

”Președintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe omologul egiptean de sprijinul său pentru continuarea aprofundării cooperării bilaterale, în toate domeniile de interes comun, în special în cel economic, Egiptul reprezentând principalul partener economic al României din Africa și Orientul Mijlociu. În acest context, a fost abordată măsura luată de autoritățile române privind suspendarea temporară a exportului de grâu pentru statele din afara Uniunii Europene. Președintele României a subliniat că măsura a fost aplicată pentru o perioadă redusă de timp, fiind  menită să asigure securitatea alimentară națională. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România este interesată să continue exportul de grâu în Egipt, ca parte a consolidării relațiilor economice dintre cele două țări”, arată presidency.ro.

În cadrul convorbirii, a fost subliniată dinamica foarte bună a relațiilor bilaterale, Președintele României amintind vizita oficială a Președintelui Republicii Arabe Egipt de anul trecut, precum și întâlnirea  din marja primului Summit între Uniunea Europeană și Liga Statelor Arabe (24-25 februarie 2019, Sharm El-Sheikh).

Cifre îngrijorătoare! Cât cartof mai producem în ţară?Liliana SIME  24 aprilie 2020 -

23

Suprafaţa cultivată cu cartofi în România s-a înjumătăţit. Cartoful românesc acoperă doar 40 la sută din nevoile pieţei autohtone, restul fiind asigurat de importuri.

În ciuda sprijinului cuplat, subvenţie europeană cu o valoare între 1000 şi 1.900 euro/ha, la nivelul anului 2018, plătită pentru cartoful timpuriu destinat industrializării şi pentru cartoful de sămânţă, suprafeţele cultivate cu aceste sortimente nu cresc. Vocea cultivatorilor de cartofi nu este auzită la Ministerul Agriculturii. Există o teamă că va dispărea cartoful românesc.

Acestea au fost subiectele fierbinţi discutate la Conferinţa Naţională a Cartofului, organizată pe 25 februarie a.c., la Poiana Braşov, de către Centrul pentru Management Agricol, Federaţia Naţională „Cartoful” (FNCR) şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof (INCDCSZ) din Braşov. Conferinţa e la cea de-a şasea ediţie şi a reunit peste trei sute de fermieri, cei mai mari şi performanţi cultivatori de cartofi din România.

O cultură cu un grad de risc foarte ridicat“Când vorbim de riscuri, un fermier producător de sămânţă certificată îşi riscă practic afacerea în fiecare an, pentru că dacă ar fi afectat de un organism de carantină, tot cartoful din fermă, atât cel contaminat, cât şi restul cartofului considerat probabil contaminat ar ajunge într-o groapă, iar fermierul nu va fi despăgubit pentru pierderea sa. Acest lucru se întâmplă în fiecare an în câteva ferme pe tot cuprinsul ţării, practic inevitabil şi imposibil de controlat de către fermier. În afara pierderii enorme, circa 40.000 de lei/ha, fermierul pierde şi sprijinul cuplat în totalitate, chiar dacă mai are suprafeţe neafectate“, a atenţionat Romulus Oprea, preşedintele FNCR.Acelaşi fenomen interesant se întâmplă şi în cazul cartofului timpuriu pentru industrializare. Deşi subvenţionate, suprafeţele acestei culturi nu cresc, menţinându-se în jurul cifrei de 2600 ha la nivel de ţară.„Când vorbim de procesatori, ne gândim la fabricile producătoare de chips, deoarece este singura formă de procesare care contează ca pondere şi pe care o mai avem în ţară. Din păcate, preţul practicat de aceste fabrici pentru achiziţia cartofului este foarte mic raportat la producţiile din România“, a spus preşedintele FNCR.

Statistici „umflate”, date eronateConform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prezentate în cadrul evenimentului, suprafaţa totală înfiinţată cu cartof a scăzut de la 54.000 ha, câte aveam în 2013, la 27.930 ha în 2019, iar suprafaţa totală înfiinţată cu cartof pentru consum a scăzut de la 52.530,4 ha, în 2013, la 24.668,75 ha în 2019. Suprafaţa înfiinţată cu cartof pentru sămânţă certificată a fost de 607,18 ha în 2019.

24

În ciuda realităţilor din ferme, raportările direcţiilor agricole judeţene sunt umflate la maxim.

“Suprafaţa estimată din raportările DAJ pentru 2019, cultivată cu cartof, este de nu mai puţin 174.435 hectare. Aşa să fie? Oare de unde îşi achiziţionează aceşti fermieri cartoful pentru sămânţă pentru a înfiinţa atâtea hectare cu cartof? Adică un necesar de 470.000 tone (!), când noi producem în ţară circa 10.000 tone de sămânţă certificată şi mai importăm cam tot 10.000 tone?! Vă daţi seama că pe o asemenea suprafaţa cultivată cu cartof se poate obţine aproape de trei ori necesarul de consum al ţării?! Cifrele APIA spun că am avea aproximativ 30.000 ha cultivate cu cartof pentru consum, hectare pe care le înmulţim cu o producţie medie de 20 de tone la hectar şi obţinem 600.000 tone cartof, la care se mai adaugă, probabil, 20.000 ha cu suprafeţe neînregistrate la APIA, care nu depăşesc o producţie de 10 tone la hectar, adică 200.000 tone cartof de consum şi astfel obţinem un total de 800.000 tone de cartof. Dacă pentru populaţia ţării avem nevoie de aproximativ 1.350.000 tone, iar noi am produce doar 800.000 tone, asta ar însemna că avem un deficit de 550.000 tone de cartof, care ar trebui să intre pe piaţa noastră din import. Ţinând cont că importurile de cartof intră pe piaţa românească încă din luna noiembrie, acest exerciţiu pare a fi cel mai aproape de realitate. Nu se pot crea politici agricole viabile dacă plecăm de la date ireale“, a mai spus Oprea.

România nu poate trăi din importuri!“Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă şi cartoful de sămânţă, o să avem mari probleme pe termen mediu şi lung. Am cerut stoparea concurenţei neloiale şi a importurilor. Am rugat, în regim de urgenţă, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanţuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piaţă”, a declarat Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume-Fructe.România nu poate trăi din importuri, a avertizat Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS). “România trebuie să se deschidă spre producţia de material biologic, şi-n domeniul vegetal, şi-n domeniul animal“, a subliniat Tabără.Printre necazuri şi o rază de speranţă, România a exportat, în decembrie 2019, peste 3.000 tone de cartofi în Marea Britanie.Cartoful este a patra cultură la nivel mondial, cu 368 milioane de tone, cultivat pe 17,6 mil. ha, cu o producţie medie de 20,9 t/ha, potrivit datelor FAOSTAT pentru anul 2018.

25

Romulus Oprea: „Ce fenomen ciudat! Subvenţionezi o cultură, cartoful pentru sămânţă, dar suprafeţele înfiinţate cu această cultură nu cresc. De ce nu cresc aceste suprafeţe? Este o cultură cu un grad de risc foarte ridicat”.

Sorin Chiru, directorul INCDCSZ Braşov: „Avem nevoie de o monitorizare mai corectă şi atentă a suprafeţelor cultivate, ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021-2027”.

26

Aurel Tănase: „Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm şi nu am primit nici un răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice şi sperăm ca acest lucru să devină realitate”.

DE CE SCADE SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU CARTOF?Cultivatorii de cartofi spun că motivele scăderii suprafeţelor sunt: instabilitatea preţurilor pentru cartoful de consum pe piaţa românească de la un an la altul, fapt generat de producţiile din vestul Europei, de cele din Polonia, care face din această cultură una neatractivă şi riscantă; lipsa spaţiilor adecvate de depozitare, care afectează calitatea cartofului şi, în consecinţă, încurajează importurile; lipsa sistemelor de irigat ce duc la producţii scăzute şi slab calitative; lipsa materialului de plantat de bună calitate, contribuind, de asemenea, la creşterea importului.“Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în ţară şi creează probleme de biosecuritate la nivel naţional (diverse boli la cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau în doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere”, a precizat Ioan Moroianu, director executiv FNCR.

TREI pesticide interzise - până când trebuie să eliminaţi stocurile?Dumitru Nedelcu  24 aprilie 2020

Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF), instituţie subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a decis luna trecută, în urma aplicării regulamentelor europene, retragerea certificatelor de omologare pentru trei pesticide: clorpirifos-metil, clorpirifos şi tiacloprid.

27

Măsurile ANF îi vizează şi pe fermierii care deţin stocuri cu produse obţinute pe baza celor trei pesticide, aceştia fiind obligaţi să elimine stocurile până la termenele fixate de autoritate. Avertizăm că Poliţia Fitosanitară efectuează controale inclusiv în ferme, după cum reiese din rapoartele înaintate către prefecturi.

Perioada de graţie• Ca urmare a aplicării prevederilor Reg. (UE) nr. 17/2020 din 10 ianuarie 2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active clorpirifos-metil, au fost retrase la data de 16 februarie 2020 certificatele de omologare pentru DASKOR 440/ (NURELLE M - a doua denumire comercială) - certificat de omologare nr. 168PC/16.03.2016 şi RELDAN 22 EC/ (PYRINEX M22 - a doua denumire comerciala) - certificat de omologare nr. 005PC/20.12.2011. Pentru stocurile existente pe teritoriul României se acordă o perioadă de graţie până la 16.04.2020, pentru eliminarea stocurilor (inclusiv la utilizatori).• Ca urmare a aplicării prevederilor Reg. (UE) nr. 18/2020 din 10 ianuarie 2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active clorpirifos, au fost retrase, în aceeaşi dată, certificatele de omologare pentru CENTURIO (certificat de omologare nr. 498PC/14.03.2019), HELIOS 480 EC (certificat de omologare nr. 126PC/22.07.2015), NURELLE D 50/500 EC (certificat de omologare nr. 1135A/29.02.1988), PYRIFOS 480 EC/(ACTIPIR 480 EC - a doua denumire comerciala) - certificat de omologare nr. 124PC/22.07.2015, PYRINEX 25 CS (certificat de omologare nr. 2046/16.01.2013), PYRINEX 48 EC (certificat de omologare nr. 1060/29.02.1984), PYRINEX QUICK (certificat de omologare nr. 2287/28.10.2004) şi SINTOGRILL (certificat de omologare nr. 209PC/20.10.2016). Pentru stocurile existente pe teritoriul României se acordă o perioadă de graţie până la 16.04.2020 pentru eliminarea stocurilor (inclusiv la utilizatori).

Tiaclopridul, abia la anulTotodată, ca urmare a aplicării prevederilor Reg. (UE) nr. 2020/23 din 13 ianuarie 2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active tiacloprid, certificatele de omologare vor fi retrase la data de 3 august 2020, pentru produsele BISCAYA 240 OD (certificat de omologare nr. 2720/25.10.2007), CALYPSO 480 SC (certificat de omologare nr. 2001/22.06.1999), PROTEUS OD 110 (certificat de omologare nr. 2522/22.02.2005) şi SONIDO 400 FS (certificat de omologare nr. 034/17.12.2013).Pentru stocurile existente pe teritoriul României se acordă, din momentul retragerii ornologării, trei luni pentru comercializare şi distribuire (până la data 03.11.2020), la care se adaugă trei luni pentru depozitare, utilizare şi eliminare stocuri la utilizatori (până la data 03.02.2021).Potrivit informării făcute pe site-ul ANF, a fost respinsă solicitarea societăţilor autorizate să importe şi să comercializeze seminţe şi material

28

săditor pe teritoriul României privind acordarea unei perioade de amânare a punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1500 al Comisiei privind nereînnoirea aprobării substanţei active tiram, precum şi de interzicere a utilizarii şi a vânzării seminţelor tratate cu produse de protecţie a plantelor care conţin tiram. Pentru mai multe informaţii, consultaţi site-ul anfdf.ro, rubrica ”Lista produselor de protecţia plantelor omologate în şedinţa din 3.02.2020”.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Normele metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, din 17.12.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 93/2020 la 23.04.2020

Ordinul nr. 1508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 93/2020 la 23.04.2020

Ordinul nr. 93/2020 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 331 din 23.04.2020. A intrat în vigoare la 23.04.2020

Ordonanţa militară nr. 9/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Modificat de Rectificare 2020 la 23.04.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 557/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 988/2014 în ceea ce

29

priveşte contingentele tarifare ale Uniunii pentru anumite produse agricole originare din Republica Moldova, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 128 din 23.04.2020. Va intra în vigoare la 26.04.2020

Decizia nr. 556/2020 de prelungire a derogării temporare de la Regulamentul de procedură al Consiliului introdusă prin Decizia (UE) 2020/430, având în vedere dificultăţile de călătorie cauzate în Uniune de pandemia de COVID-19, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 128 din 23.04.2020. A intrat în vigoare la 21.04.2020

……………….

INTERNE

Ministrul agriculturii se aşteaptă ca recolta de grâu, orz, rapiţă şi secară să se înjumătăţească din cauza secetei, dar fermierii cred că „este prea optimist“ Florentina Niţu 24.04.2020,

Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii: Sperăm să reuşim să dezgheţăm viaţa economică într-o lună, două, prin consum şi prin activitate mai intensă.„Trebuie să gândim un nou program de irigaţii, pentru că unii fermieri nu au infrastructură pentru udat, de aceea suprafaţa irigată este mai mică decât cea irigabilă. (...) Am alocat bani pentru irigaţii, dar vrem să fie făcute corect, banii să fie cheltuiţi cât mai bine, astfel încât suprafaţa irigabilă, să fie şi irigată.“

Seceta prelungită din anul agricol 2020, de mai bine de şapte luni, a afectat deja mare parte din culturile de grâu, orz, rapiţă şi secară însămânţate în toamnă, iar ministrul agriculturii consideră că producţia va scădea până la jumătate, dar fermierii cred că „este prea optimist”.

Ei susţin că dacă nu plouă în următoarele zece zile, pierderile ar putea fi chiar de 60-70%, iar despre irigaţii nu poate fi vorba, deoarece România irigă în prezent numai 100.000 de hectare, dintr-un milion de hectare irigabile, deşi suprafaţa cultivată a României este de 8,5 milioane de hectare.

30

Ministrul Agriculturii: Seceta nemaiîntâlnită până acum a afectat toate culturile şi o să îi despăgubim pe fermieri, pentru prima dată în ultimii zece ani Florentina Niţu 23.04.2020,

Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, spune că fermierii afectaţi de seceta prelungită, din august 2019 până în prezent, vor fi despăgubiţi, în urma verificărilor în teren pentru constatarea calamităţii naturale. El a menţionat că deocamdată nu a fost stabilită o sumă, dar nici nu ştie dacă vor fi despăgubiţi toţi fermierii, cum ar fi cei din zonele în care există sisteme de irigaţii, dar nu au contractat acest serviciu.

„Seceta este extremă, iar noi avem o suprafaţă irigabilă de 10% din suprafaţa agricolă. Asta este. Aici suntem în acest moment. (...) Suprafaţa contractată pentru irigaţii a fost de 844.000 de hectare în acest an, iar suprafaţa irigată acum este de 102.000 hectare. Fac apel la oameni să depună cereri să dăm drumul la apă. Seceta nemaiîntâlnită până acum a afectat toate culturile şi o să îi despăgubim pe fermieri, pentru prima dată în ultimii zece ani”, a a spus Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, într-un briefing de presă.

Ministrul a menţionat că toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării au fost afectate de secetă, dar gradul de afectare este diferit pe zone şi pe culturi. „Vom despăgubi toţi fermierii afectaţi de secetă, după ce vom avea o imagine completă, după ce vom vedea dimensiunea pagubei şi a cheltuielilor cu investiţia.”

El a adăugat că în 2016 a fost alocată suma de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii, de 2,2 milioane de hectare, dar s-au cheltuit doar 200 de milioane de euro până în prezent.

„Trebuie să gândim un nou program de irigaţii, pentru că unii fermieri nu au infrastructură pentru udat, de aceea suprafaţa irigată este mai mică decât cea irigabilă. (...) Am alocat bani pentru irigaţii, dar vrem să fie făcute corect, banii să fie cheltuiţi cât mai bine, astfel încât suprafaţă irigabilă, să fie şi irigată”, a mai spus Oros.

Ministrul Agriculturii, despre efectele secetei: Dacă mai obţinem 50-60% din recolta de cereale însămânţate în toamnă - grâu, orz, rapiţă, secară, va fi bine Florentina Niţu 23.04.2020

Seceta prelungită şi acută din anul agricol 2020 a afectat drastic culturile de păioase, iar Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, spune că circa jumătate din recolta de cereale însămânţate în toamnă - grâu, orz, rapiţă, secară - este compromisă. Totuşi, el susţine că producţia va acoperi consumul necesar al populaţie şi nu poate fi vorba de o viitoare criză alimentară. 

31

„Dacă mai obţinem 50-60% din recolta de cereale însămânţate în toamnă - grâu, orz, rapiţă, secară - va fi bine. Consumul intern de grâu este de 2,5-3 milioane de tone, dar producţia într-un an normal este de 9 milioane de tone, iar anul aceasta dacă facem 5-6 milioane de tone va fi bine. Consumul intern va fi acoperit, dar trebuie să avem grijă să ţinem cerealele în ţară”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, într-un briefing de presă.

El a adăugat că nu există riscul ca România să rămână fără grâu. De altfel, ministerul de resort monitorizează stocurile de alimente, pentru a garanta siguranţa alimentară. Acum, explică Oros, sunt suficiente stocuri de alimente, ba chiar producătorii de lactate, carne de pui şi de vită, fructe şi legume, au rămas stocuri foarte mari, pentru că au crescut producţia odată cu cererea, care acum s-a domolit, şi sunt nevoiţi să scadă preţul produselor. 

„Sperăm să reuşim să dezgheţăm viaţa economică într-o lună, două, prin consum şi prin activitate mai intensă. Această perioada o să ne înveţe multe lucruri. Sper să nu mai fim dependenţi de banii comercianţilor care fac jocurile. Să facem produse procesate în România, să nu mai depindem de nimeni. Acum trebuie să luăm măsuri punctuale să gestionăm criza, apoi să repornim economia”, a mai spus ministrul.

Stocuri foarte mari de lactate, legume, carne de pui si vita in Romania!Agrostandard | 24 April, 2020 | In plina pandemie de coronavirus, cand multe tari se confrunta cu fenomenul de foamete, Romania are stocuri foarte mari de lactate, carne de pui, carne de vita si legume, pentru ca oferta este mai mare decat cererea de pe piata. Asa se si explica de altfel, preturile foarte mici primite de producatori, cel mai bun exemplu, fiind laptele. Nu mai vorbim de legume, sector in care foarte multi fermieri au ramas cu marfa nevanduta, vanzarile fiind mai mici cu 80%, potrivit asociatiilor din sector. La cereale, stocurile sunt suficiente, insa, din pacate, estimarile pentru noua recolta nu sunt deloc optimiste.

“Noi monitorizam tot timpul aceste stocuri. Sigur ca aceste cifre le luam de la agentii economici si mergem pe rezonabilitatea si veridicitatea acelor cifre. Dimpotriva, as spune ca sunt foarte multi dintre producatorii si procesatorii nostri care au stocuri foarte mari care nu sunt vandute si au probleme, pentru ca s-a schimbat comportamentul de cumparare foarte mult si datorita restrictiilor de miscare – si nu numai, dar s-a inchis tot ce inseamna HORECA, unde foarte multi producatori erau nisati exact pe acest domeniu. Avem stocuri foarte mari la lapte si produse lactate, procesatorii incearca sa plateasca tot mai putin pe litrul de lapte pentru ca nu mai au ce sa faca, nu mai unde sa il proceseze si sa il depoziteze. Au stocuri foarte

32

mari la carne de pui, legume, carne de vita. Sunt cateva sortimente pentru care avem stocuri foarte mari, deci nu se pune problema sa lipseasca ceva din produsele de baza”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii estimeaza o productie de grau de circa 5 mil. de tone, in acest an Agrostandard | 24 April, 2020 |

Productia de grau din acest an este puternc afectata de seceta, care a facut ravagii in judetele din sudul tarii si regiunea Moldovei.

Teoretic, in jur de 3 mil. ha de culturi (grau, secara, triticale, orz, orzoaica si rapita) infiintate in toamna, sunt calamitate in diverse proportii, inclusiv 100%. In cel mai optimist scenariu, oficialii de la Ministerul Agriculturii estimeaza o productie de 5-6 mil. tone, fata de circa 10 mil. de tone, anul trecut. Consumul intern se situeaza intre 2,5 si 3 milioane de tone, asa ca, teoretic, cel putin, nu ar fi cazul sa ne ingrijoram, va trebui, insa, “sa avem grija sa tinem cerealele in tara” in contextul pandemiei de coronavirus, a

“Au fost si multe avertismente, sigur multe dintre ele nefondate, din partea unor organizatii internationale, ca o sa vina o foamete mare si fiecare tara incerca sa ia niste masuri. Am luat aceste masuri pana ne-am convins ca stocurile pentru cereale si pentru produsele de baza vor fi suficiente pana la noua recolta, care, din pacate, va fi foarte slaba. Daca va fi 50% – 60% va fi foarte bine. In anii foarte buni, cand a plouat, am produs undeva la noua milioane de tone de grau, iar consumul intern este intre 2,5 si 3 milioane de tone, dar daca va fi jumatate, va fi la 5-6 milioane de tone. Consumul intern va fi acoperit, dar va trebui sa avem grija sa tinem cerealele in tara”, a afirmat Oros.

Dupa cum bine se stie, Romania este un jucator important pe piata cerealelor la nivel international. In 2019, tara noastra a exportat 6 mil. de tone de grau si meslin (dintr-o productie de aproximativ de 10 mil. tone), in valoare de 1,13 miliarde euro, iar dinamica din primele doua luni din 2020 a starnit ingrijorare in randul autoritatilor.Acestea au introdus chiar pentru aproape o saptamana interdictii la exportul de cereale, o decizie care a luat cu surprindere pe multi.

33

ORDONANȚĂ MILITARĂ PENTRU ÎMPUȘCAREA MISTREȚILOR! Agroinfo : 23 aprilie 2020 LIBER LA VÂNĂTOAREA DE MISTREȚI! În următoarea Ordonanţă Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreţi. Aceasta ar fi necesar să reînceapă din două motive: în primul rând pentru controlul populaţiei de mistreţi, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea şi răspândirea pestei porcine africane, dar încep să producă pagube în producţiile agricole vegetale, a anunțat joi, 23 aprilie, ministrul agriculturii, Adrian Oros

Ştiţi cu toţii că datorită măsurilor luate pentru combaterea pandemiei au fost interzise anumite activităţi printre care şi vânătoarea, inclusiv vânătoarea de mistreţi, dar zilele acestea am discutat cu colegii mei, cu domnul Alexe (Costel Alexe, ministrul Mediului, n.r.) şi cu domnul Vela (Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, n.r.), cu premierul Ludovic Orban, ca în următoarea Ordonanţă Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreţi. Aceasta ar fi necesar să reînceapă din două motive: în primul rând pentru controlul populaţiei de mistreţi, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea şi răspândirea pestei porcine africane, dar încep să producă pagube în producţiile agricole vegetale, care oricum sunt afectate grav şi de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanţă Militară, cu siguranţă, o să redeschidem vânătoarea la mistreţi, a declarat astăzi, ministrul Adrian Oros într-o conferinţă de presă.

Agricultorii români sunt disperați de atacurile repetate ale mistreților. Culturile agricole sunt distruse pe suprafețe mari.

În momentul acesta nu pot fi vânați mistreții din cauza restricționării activității de vânătoare. Solicităm includerea acestei activitati in categoria celor exceptate pentru a putea iesi in câmp și a rezolva urgent o problema deosebit de grava atat pentru sanatatea animalelor cat si pentru culturile agricole!!! Propunem autorizarea vanatorii la mistreti pentru numarul maxim de persoane care pot efectua activitatea fara a contraveni astfel procedurilor de prevenire a respandirii Covid19, au cerut guvernanților fermierii români, membri în Asociația Producătorilor de Porumb din România, pe data de 16 aprilie 2020.  VEZI AICI SCRISOAREA FERMIERILOR!Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), România avea, la începutul lunii aprilie, 443 de focare de pestă porcină africană în 203 localităţi din 27 de judeţe, însă în 11 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi, aceştia fiind responsabili de răspândirea virusului pe teritoriul ţării.

34

FERMIERUL MUSCĂ: TRIST, FERMIERII ROMÂNI VOR MAI PRODUCE DOAR 15% DIN CARNEA DE PORC! Agroinfo24 aprilie 2020 -

FERME MARI RENUNȚĂ LA CREȘTEREA PORCULUI ȘI PLEACĂ DIN ROMÂNIA! Fermierul Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, Arad, spune că sunt ferme mari care renunță la creșterea porcului și pleacă din România. Decizia de a da liber la vânarea mistreților a venit târziu, iar fermele din România vor ajunge să producă doar 10%-15% din carnea de porc, românul va mânca doar din import.

Este un fenomen îmbucurător faptul că s-a lansat astăzi (joi, 23 aprilie n.r.) ideea de la Ministerul Agriculturii că începînd cu Ordonanța militară următoare se va da drumul la împușcatul mistreților. Sigur că este o idee pentru noi cei care ne ocupăm de creșterea porcului și producerii cărnii de porc din România. Este o idee foarte bună, dar pot să vă spun că a venit foarte târziu în condițiile în care, la această dată, după toate statisticile, în România se mai produce 30% din carnea de porc, iar 70% este carne pe care românii o importă, pe care o mănâncă românii importată din alte țări din Uniunea Europeană. Este trist, sper cel puțin să se respecte legea care spune un mistreț pe kilometru pătrat. Pentru că s-a dat drumul la vânătoare, dar dacă nu se pune și condiția deținătorilor fondurilor de vânătoare, a vânătorilor, într-adevăr, să împuște, atunci nu vom mai avea niciun  succes dacă totul rămâne la latitudinea acestora.

Ne gândim că la ora actuală grâurile sunt mari, culturile de rapiță sunt mari, într-o lună de zile vine și porumbul, mistreții pot să se ascundă în aceste culturi și aia înseamnă că în anul acesta nu se mai poate face nimic, pentru că intră în culturi, și doar așteptăm să vină toamna acestui an ca să împușcăm mistreții.

Dar, sigur, dacă așteptăm și toamna anului 2020 ca să împușcăm mistreții, vom ajunge să mai producem 10-15% din carnea de porc în România, ceea ce este o treabă foarte tristă, mai ales că la ora actuală sunt societăți care și-au exprimat gândurile, destul de sumbre, chiar să plece, să renunțe la creșterea porcului în România, să plece în alte țări. Firme mari, firme care au avut un cuvânt de spus. Dar sper să se trezească, eu spun că aceasta e o problemă de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării n.r.), trebuie discutat în Consiliul Național, să se implice și președintele țării, să se dea o lege foarte clară să se scoată mistreții, pentru că mistreții sunt cei care au produs pesta porcină africană și au dus la scăderea cărnii de porc din România, să avem doar 30% din această carne, este mesajul transmis video pe facebook de unul dintre cei mai mari fermieri din România.

35

Dimitrie Muscă exploatează circa 7.000 de hectare în județul Arad, deține ferme de creștere a porcilor, dar și de creștere a bovinelor. Combinatul Agroindustrial Curtici are lanț integrat, procesează materia primă, iar produsele sunt vândute prin magazinele proprii.

Dimitrie Muscă: ”Mulți renunță! Vom ajunge să mai producem doar 10-15% din carnea de porc în România” Angelica Lefter - 24 aprilie 2020

Anunțul ministrului Adrian Oros că vânătoarea mistreților va fi reluată a fost primită cu bucurie, dar și cu tristețe în ferma familiei Muscă din Arad. Pe de-o parte, inginerul Dimitrie Muscă s-a bucurat că apelul fermierilor a fost ascultat, dar pe de altă parte se teme că măsura vine târziu și nu este suficientă pentru a salva sectorul de creștere a suinelor din România.

De câțiva ani, fermele de porci din România sunt sub atac, iar foarte multe dintre ele au fost decimate total de pesta porcină africană. Încă de la început, ing. Muscă a indicat mistrețul ca un vector de răspândire a virusului și a cerut intervenția statului pentru controlul populațiilor de porci sălbatici.

”Este un fenomen îmbucurător faptul că s-a lansat (astăzi n.r. joi – 23 aprilie) ideea de la Ministerul Agriculturii că începând cu ordonanța militară următoare se va da drumul la împușcatul mistreților. Sigur că este o idee, pentru noi, cei care ne ocupăm de creșterea porcului și producerea cărnii de porc din România, este o idee foarte bună, dar pot să vă spun că a venit forte târziu, în condițiile în care la această dată, după toate statisticile în România se mai produce 30% din carnea de porc, iar 70% este carne pe care românii o importă din alte țări din Uninunea Europeană.

Este trist! Sper cel puțin să se respecte legea care spune: un mistreț pe kilometru pătrat. S-a dat drumul la vânătoare, dar dacă nu se pune și condiția deținătorilor de fonduri de vânătoare, a vânătorilor, într-adevăr să împuște, atunci nu vom mai avea niciun succes, dacă totul rămâne la latitudinea acestora.

Ne gândim că la ora actuală culturile de grâu și de rapiță sunt mari, într-o lună de zile vine și porumbul. Mistreții pot să se ascundă în aceste culturi,

36

așta înseamnă că în anul acesta nu se mai poate face nimic pentru că intră în culturi și așteptăm să vină toamna acestui an ca să împușcăm mistreții.

Dacă așteptăm și toamna anului 2020 ca să împușcăm mai departe mistreții, vom ajunge să mai producem 10-15% din carnea de porc în România, ceea ce este o treabă foarte tristă, mai ales că la ora actuală sunt societăți care și-au exprimat gândurile destul de sumbre, chiar să plece, să renunțe la creșterea porcului în România, să plece în alte țări, firme mari, firme care au avut un cuvânt de spus.

Sper să se trezească, eu spun că acest lucru este unul de CSAT, acest lucru trebuie discutat în Consiliul Național, să se implice și Președintele țării, să se dea o lege foarte clară, să se scoată mistreții, pentru că mistreții sunt cei care au produs Pesta Porcină Africană și au dus la scăderea cărnii de porc din România, să avem doar 30% din această carne”, este mesajul fermierului Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici din județul Arad.

FERMIERUL MUSCĂ: TRIST, FERMIERII ROMÂNI VOR MAI PRODUCE DOAR 15% DIN CARNEA DE PORC! Agroinfo  24 aprilie 2020 - FERME MARI RENUNȚĂ LA CREȘTEREA PORCULUI ȘI PLEACĂ DIN ROMÂNIA! Fermierul Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, Arad, spune că sunt ferme mari care renunță la creșterea porcului și pleacă din România. Decizia de a da liber la vânarea mistreților a venit târziu, iar fermele din România vor ajunge să producă doar 10%-15% din carnea de porc, românul va mânca doar din import.

Este un fenomen îmbucurător faptul că s-a lansat astăzi (joi, 23 aprilie n.r.) ideea de la Ministerul Agriculturii că începînd cu Ordonanța militară următoare se va da drumul la împușcatul mistreților. Sigur că este o idee pentru noi cei care ne ocupăm de creșterea porcului și producerii cărnii de porc din România. Este o idee foarte bună, dar pot să vă spun că a venit foarte târziu în condițiile în care, la această dată, după toate statisticile, în România se mai produce 30% din carnea de porc, iar 70% este carne pe care românii o importă, pe care o mănâncă românii importată din alte țări din Uniunea Europeană. Este trist, sper cel puțin să se respecte legea care spune un mistreț pe kilometru pătrat. Pentru că s-a dat drumul la vânătoare, dar dacă nu se pune și condiția deținătorilor fondurilor de vânătoare, a vânătorilor, într-adevăr, să împuște, atunci nu vom mai avea niciun  succes dacă totul rămâne la latitudinea acestora.

37

Ne gândim că la ora actuală grâurile sunt mari, culturile de rapiță sunt mari, într-o lună de zile vine și porumbul, mistreții pot să se ascundă în aceste culturi și aia înseamnă că în anul acesta nu se mai poate face nimic, pentru că intră în culturi, și doar așteptăm să vină toamna acestui an ca să împușcăm mistreții.

Dar, sigur, dacă așteptăm și toamna anului 2020 ca să împușcăm mistreții, vom ajunge să mai producem 10-15% din carnea de porc în România, ceea ce este o treabă foarte tristă, mai ales că la ora actuală sunt societăți care și-au exprimat gândurile, destul de sumbre, chiar să plece, să renunțe la creșterea porcului în România, să plece în alte țări. Firme mari, firme care au avut un cuvânt de spus. Dar sper să se trezească, eu spun că aceasta e o problemă de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării n.r.), trebuie discutat în Consiliul Național, să se implice și președintele țării, să se dea o lege foarte clară să se scoată mistreții, pentru că mistreții sunt cei care au produs pesta porcină africană și au dus la scăderea cărnii de porc din România, să avem doar 30% din această carne, este mesajul transmis video pe facebook de unul dintre cei mai mari fermieri din România.

Dimitrie Muscă exploatează circa 7.000 de hectare în județul Arad, deține ferme de creștere a porcilor, dar și de creștere a bovinelor. Combinatul Agroindustrial Curtici are lanț integrat, procesează materia primă, iar produsele sunt vândute prin magazinele proprii.

Adrian Oros: ”Avem capacitate de abatorizare de 400%, dar abatoarele sunt dispuse prost” In apr. 24, 2020

Abatoarele rămân o problemă discutată intens în agricultura românească. Mulți fermieri se plâng de lipsa lor și cer înființarea unor abatoare mobile care să le permită să prelucreze carnea mai ușor. Totuși, se pare că realitatea din teren nu se potrivește cu cea de pe hârtie. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a vorbit despre această problemă cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care a precizat că România are o capacitate de abatorizare de patru ori mai mare decât ar avea nevoie, însă abatoarele sunt dispuse prost pe teritoriul țării. Urmăriți declarațiile complete ale șefului MADR pe acest subiect:

38

Pretul laptelui, in cadere libera! Ce solutii promite Ministrul Agriculturii apr. 24, 2020

Problema laptelui este una din ce în ce mai drastică în România de astăzi. Odată cu intrarea în pandemie, prețul laptelui a început să scadă, ajungând la o cotație cu 30% mai mică decât era înainte de această criză. Mai mult, unii fermieri spun că nu și-au mai primit banii de la procesatori de luni bune, fiind anunțați, în același timp, că nu le va mai fi preluat nici laptele, din cauza stocurilor mari deja existente.

Realizatorul AGRO TV, Ovidiu Ghinea, a discutat această problemă cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”. Șeful MADR a promis în fața telespectatorilor AGRO TV că încearcă să găsească soluții pentru a rezolva problema producătorilor de lapte, însă aceste măsuri trebuie gândite bine și aplicate temeinic, pentru a nu înrăutăți și mai mult situația.

”Cu laptele, într-adevăr, este o problemă foarte mare la nivelul întregii Europe. În România sunt stocuri mai de lapte, carne de vită, ouă și legume. Acasă la fermieri sunt stocuri imense. Prețul laptelui am înțeles că a scăzut undeva la 1,2 lei, se îndreaptă spre 1. E o problemă foarte mare și e o problemă la fel de mare faptul că oamenii nu primesc banii la timp. Procesatorii spun că nu au cum să vândă, au deja stocuri foarte mari.

Am văzut o propunere din partea Comisiei Europene, dar fără finanțare: să finanțăm depozitarea privată. Asta ar fi o soluție. Până trece criza, să finanțăm depozitarea privată, dar trebuie să identificăm sursele de bani și să facem acest lucru în așa fel încât să-i prindem pe toți. Pentru că dacă finanțăm doar unele locuri și salvăm doar câteva ferme sau câteva fabrici și pe ceilalți îi lăsăm de-o parte, ce-am făcut? Lucrurile acestea trebuie gândite foarte bine și făcute temeinic, pentru ca statul să nu strice mai mult, încercând să repare. Știm că este o problemă foarte mare și căutăm soluții și pentru problema laptelui, pentru că o vacă nu e ca un hotel – l-ai închis, trece criza și deschizi hotelul. O vacă, dacă ai pierdut-o și ai ieșit din curba lactației, gata”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în exclusivitate la AGRO TV.

UN CIOBAN I-A SCRIS PREȘEDINTELUI: DUC ANIMALELE ÎN MUNȚI SĂ LE MĂNÂNCE URȘII! NU AM UN METRU DE PĂȘUNE! Agroinfo 24 aprilie 2020 - PE PĂȘUNI SUNT VÂNĂTORII DE SUBVENȚII! Un crescător de ovine din Orăștie, județul Hunedoara, le-a scris președintelui României, prim-ministrului țării și ministrului agriculturii. Scrisoarea ciobanului

39

a fost postată pe un grup al oierilor români de pe Facebook și a fost trimisă și către AGROINFO. Mă văd nevoit să-mi donez animalele statului sau să le duc în munți să le mănânce urșii, măcar nu vor mai suferi de foame. Nu avem un metru de pășune pentru ele, a scris cu disperare și furie oierul.

Domnule ministru al agriculturii, domnule prim-ministru și domnule președinte al României (România lucrului bine făcut), la schimbarea guvernului ați promis că vor fi demarate controale. Însă, controalele sunt făcute celor corecți sau pe proștii țării. De exemplu, în municipiul Orăștie, județul Hunedoara, primăria și direcția sanitar veterinară, susțin că pe raza localității există un număr de 300 și ceva de bovine, dar în pășunile orașului pasc doar animalele băieților deștepți, vânători de subvenții, cămătarii statului.

În 300 și ceva de ha, pasc doar 100 de bovine și 500 de ovine. Ovinele mele, în număr de aproape 1500, pasc în 78 ha; iar bovinele, aproape 80, n-am unde să le țin fiindcă primăria mi-a interzis sa intru cu ele măcar în pășunea ovinelor. Și chiar dacă mi-ar fi permis, nu ar fi avut ce sa mănânce. În aceeași situație mai sunt și alți crescători de animale, nu avem un metru de pășune pentru bovine (restul de 200 de capete) dar avem datorii la stat și ANAF.

Este corect ca noi să avem obligații fata de stat, iar statul sa nu aibă obligații față de noi? Vă rog să faceți dreptate! Puneți-vă în locul nostru puțin. Ce să facem cu aceste animale? Eu mă văd nevoit să le donez statului român sau să le duc în munți să le mănânce urșii, măcar nu chinuie sau suferă de foame.

Ați făcut un lucru bun, ați dat banii tot la hoți. Fermierii adevărați rămân tot sclavii statului, a scris oierul Romi Mariș în scrisoarea adresată președintelui României și celor doi guvernanți.

Pe lângă această scrisoare deschisă, crescătorul de oi i-a mai trimis una, pe 12 aprilie 2020, ministrului agriculturii, Adrian Oros în care-i cere, în disperare, să fie ajutat să plece cu animalele din țară.

40

Datorită faptului că Asociația Zonală a Crescătorilor de Animale Agrozoo a fost desființată în anul 2015 am fost chemați de șeful acestei asociații pentru a semna transferarea pășunii de pe asociație pe persoane. A spus că deși vom semna pentru împărțirea pășunii, vom umbla cu animalele ca până atunci. Această înțelegere a fost valabilă 2 ani după, treburile s-au schimbat. Am făcut plângeri la primărie (primăria Orăștie n.r.), la unele mi s-a răspuns. La altele, mi-au spus să-mi pasc animalele pe pășunea mea, dar cum pentru vaci nu am pășune, să nu fiu prins cumva că le duc pe pășunea oilor pe care o dețin că-mi vor rezilia contractul de închiriere.

Sunt singurul fermier din cei 7, care au semnat, care și-a mărit efectivul de animale, restul l-au scăzut din diferite motive. O persoană care atunci avea 15 bovine și 10 ha de pășune, acum are 3 bovine și același număr de hectare. (...) Anul acesta am depus petiții la primărie, prefectură, direcția agricolă, acum pun și la minister. Am cerut pășune la primărie, însă mi s-a spus că nu au unde să-mi dea. Cer ajutorul ministerului și statului român dacă mi se poate da și mie o suprafață de pășune pentru bovine deoarece nu este corect ca eu să am datorii față de stat după atâtea animale, iar mie îmi dă statul subvenție 300 și ceva de lei pe cap de animal și am trecute la subvenție doar 26 de bovine, altfel ajutați-mă să plec cu ele în altă țară dacă în România nu am loc, scrie supărat foc ciobanul din Orăștie.

Crescătorul Romi Mariș se zbate de mai bine de doi ani să obțină un petec de pășune pentru vaci. A făcut nenumărate cereri, memorii, petiții și toate în zadar. În schimb, dacă vacile lui pasc pe pășunile din munți, unde nu prea ajunge nimeni, oierul este imediat avertizat și amenințat cu amenzi.

AGROINFO, mereu alături de fermieri, a mediatizat situația dramatică în care se află crescătorul de animale din Orăștie pentru ca autoritățile să-l ajute cumva pe acest fermier să nu renunțe la animale. Lucrurile însă se mișcă foarte greu sau aproape deloc. 

O TORNADĂ I-A DISTRUS SOLARUL! Daniel Gârea, legumicultor: ”Nu știu dacă mai am puterea să o iau de capăt!”agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

https://youtu.be/dxBFiQN-1rM

41

Nimic nu anunța, în câmp, dezastrul cea avea să vină după-amiază, în jurul orei 16.00. O tornadă în toată regula a măturat efectiv solarul unuia dintre tinerii producători agricoli din satul Pitulicea, comuna Glodeanu Sărat, județul Buzău. La momentul în care s-a produs periculosul fenomen, fermierul Daniel Gârea se afla acasă, dar a auzit bubuitura când tornada i-a rupt structura la care a muncit luni de zile.

Vârtejul s-a pornit din senin

Imediat după Revelion, în ianuarie, Daniel Gârea a început construcția solarului de 1.300 de metri pătrați pe cont propriu. Era finalizată lucrarea în proporție de 95%, iar legumicultorul se pregătea să planteze primele răsaduri. ”Nimic nu a anunțat tornada. A fost o zi neobișnuit de caldă, cred că am avut 25 de grade Celsius și vânt deloc. Noi în zonă am mai avut astfel de fenomene, însă acum tornada, deși a fost de dimensiuni mari, a fost foarte localizată”, ne-a povestit fermierul la orele serii, când s-a întors din câmp, încă șocat de cele întâmplate.

Pentru Daniel Gârea, lovitura primită este încă un necaz ce se adaugă la cele cu care deja se confruntă de când s-au instalat restricțiile de circulație în România, pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Persoană fizică, legumicultorul își vinde producția pe cont propriu, pe ”piața liberă”, cum spune chiar el. Și este tare greu. La acest moment, fermierul are la recoltat numai castraveți, recoltă abia începută, și spera ca noul solar să îl ajute să își completeze veniturile. Acum nu știe dacă mai are forța și mai ales resursele pentru a o lua de la capăt: ”O parte din materiale cred că le mai pot folosi pentru a începe din nou să ridic solarul. Doar că de unul singur, îmi va lua săptămâni întregi, nu știu când o să termin. Și, în paralel, trebuie să muncesc și la în celălalt solar, unde am cultura pe rod. Nu știu dacă mai am puterea să o iau de capăt, cred că producție pe acest an sunt șanse mici să mai fac în noul solar”.

Zonă lipsită de păduri

De asigurare nu poate fi vorba: solarul distrus nu era nici măcar finalizat 100%. În plus, zona a fost lăsată în paragină, fiind predispusă parcă la apariția fenomenelor extreme. ”Nu este prima dată când se formează astfel de vârtejuri în câmp. Suntem într-o zonă fără păduri, cu lacuri secate. Avem zeci de hectare în jur, pe locul unor foste vii de CAP, dar unde acum nu mai e nimic, nu se cultivă nimic. Aici, pe coaste, dacă s-ar face plantări de copaci, am fi protejați, numai că de 30 de ani, de după Revoluție, nimeni nu a demarat niciun demers în acest sens. Vorbim despre terenuri ale statului care nu produs nimic, paragină. În astfel de situații, cu fenomene meteo

42

cumplite, statul ar trebui să intervină și să acorde un sprijin, despăgubiri. Nu ne putem lupta la desfârșit, singuri, în fața naturii”, ne-a spus fermierul.

Dacă puteți ajuta, vă rugăm să o faceți!

Dacă în aceste momente dificile, puteți veni în sprijinul familiei Gârdea, orice mână de ajutor este binevenită. Fie că puteți ajuta la reconstrucția solarului, fie puteți veni în sprijinul lui Daniel pentru a-i ușura munca de vânzare a recoltei de castraveți, vă rugăm să luați legătura direct cu legumicultorul buzoian la numărul de telefon 0736.815.166 sau să ne sunați la numărul redacției: 0744.311.359.

Seceta îi lovește și pe crescătorii de animale! ”Primarul ne-a interzis să mai luăm apă de la fântâna din sat” agrointeligenta.ro - 24 aprilie 2020

Situație fără precedent în satele românești unde seceta îi sperie pe localnici și îi presează pe primari să ia măsuri preventive pentru securizarea resurselor de apă pentru consum. Cum precipitațiile întârzie să apară, în localități începe să scadă nivelul de apă din fântâni, iar la cele cu adâncimi mici, apa a secat, astfel că s-a ajuns ca inclusiv pentru apa de băut, multe comunități să depindă de puțurile comunale forate la adâncimi mai mari. În acest context apare pentru primari întrebarea: cum se asigură accesul la apă atât pentru săteni, cât și pentru animale?

Primarul l-a anunțat pe fermier să își schimbe sursa de apă

În satul Visuia din comuna Miceștii de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, am întâlnit un caz aparte. Un fermier, crescător de vaci, reclamă că primarul i-a restricționat accesul la fântâna de unde lua apa pentru animale. Telefonul a venit direct de la primar, iar crescătorul spune că va fi obligat să parcurgă kilometri buni pentru a aduce apă animalelor.

”Azi dimineață, pe la ora 11 și ceva, aproape 12.00, îl sună primarul pe tata și îi spune să nu mai ducem apă la animale de la fântână pentru că nu mai au oamenii pentru consum. Acasă am două fântâni și niciun litru de apă în ele, am 24 de vaci mari si alte animale care consumă 4.000 de litri de apă la 3

43

zile de apa„, a povestit ieri, joi – 23 aprilie, pe Grupul Văcarilor din România, Tudorel Rus.

Crescătorul spune că nu sunt probleme cu apa la fântână

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu Teodor Rus, administratorul fermei de familie din localitatea bistrițeană Visuia, tatăl tânărului Tudorel Rus care ne-a spus că de ieri de când a primit cumplita veste nu s-a schimbat nimic, primarul nerevenind asupra deciziei. ”Nu s-a rezolvat nimic. Apă este în fântână acolo, dar să nu mă duc eu să aduc apă că ar fi mai jos o altă fântână și să nu scadă în fântâna aceea apa, să nu mai aibă oamenii apă de băut. Asta ne-a zis domnul primar. Numai că fântâna e mereu plină de apă. Eu merg la două-trei zile și aduc o vidanjă de apă, nu aduc în fiecare zi. Dar sunt vreo două-trei persoane, plus primarul, care țin ca eu să nu mai iau apă pentru animale, să mă duc să aduc din altă parte”, ne-a spus Teodor Rus. La acest moment, ambele fântâni sunt pline ochi de apă: și cea de unde se ia apa pentru animale, și cea de unde vin sătenii să ia apă

Ferma este aprovizionată cu apă adusă cu cisterna

Ferma familiei Rus mai include și teren agricol, 20 de hectare pe care ia și subvenție și pe care se cultivă hrana animalelor. Astfel, vorbim despre o fermă care integrează producția vegetală. Laptele este vândut către fabrica de lactate Monor, iar procesatorul ridică o dată la două zile o cantitate de 470-480 de litri pentru care prețul este de 1,3 lei pe litru. Apă curentă în sat nu există, astfel că familia Rus face eforturi pentru a-și aproviziona ferma cu apă și pentru a ține animalele în viață. ”Nu am vrut să dau drumul animalelor la apă. Mergem noi cu vidanja și luăm, ne chinuim cum putem. Nu am vrut să ieșim cu animalele, să stricăm drumul, mizerie. Am vrut să fie bine pentru toată lumea. Alții vin și iau apă pentru a uda pomii, nucii. Pentru animale nu are cine să mai meargă”, spune fermierul.

Primarul spune că vrea să protejeze sursa pentru apa de consum

Am luat legătura cu primarul comunei Miceștii de Câmpie, Ioan Becan. Acesta ne-a spus că a aflat de nemulțumirile crescătorului Teodor Rus, dar că a fost nevoit să ia decizia de a-i comunica să meargă la altă fântână întrucât mai mulți oameni din sat s-au plâns că după ce fermierul vine cu cisterna, cea de-a doua fântână, din care se aprovizionează sătenii, rămâne fără apă.

”Altă fântână este, i-am spus să își aducă apă de acolo că de aici se folosesc oamenii mai în vârstă. Avem o fântână comunală foarte mare de unde se poate fermierul alimenta pentru animale. Nu e o problemă. Am vrut să

44

prevenim o lipsă de apă, așa că am anunțat că tractoarele și cei care alimentează pentru animale să meargă în afara satului. Aici oamenii merg cu găleata și iau apă din fântână. (…) I-am și spus domnului crescător: mai pui un litru de motorină și mergi și iei apă de acolo, iar dacă nu va mai fi apă acolo sau vezi că scade, atunci mă anunți și vedem ce se poate face. Aici la noi dacă se consumă multă apă, riscăm să rămână sătenii fără apă de băut. Am dat dispoziție secretarului să facă o adresă ca cei care au ferme să nu consume apa din sursele folosite de oameni care își iau apă pentru consumul propriu. Sunt mulți care merg cu tractoarele, umplu cisterna și apoi merg acasă și își aruncă la ei în fântână. Am zis că preventiv să încercăm să ne limităm. Să nu facem abuz”, ne-a declarat primarul.

Celaltă fântână este la o distanță de ”un kilometru și ceva”

Edilul spune că oamenii i-au semnalat că fântâna de unde se aprovizionează cu apă nu mai are nivel după ce din cealaltă se trage apa pentru animale, cele două având aceeași sursă. ”Mi-a spus lumea, oamenii în vârstă mai ales: vă rugăm să luați măsuri că se gată apa și noi nu mai avem de unde să consumăm. Nu e nimeni absurd. Când o să vină ploile, revenim la normal, dar acum am vrut să prevenim orice probleme. Nu luam această măsură dacă știam că cei cu animale nu au alte surse de apă, iar în cazul despre care vorbiți, fermierul are vidanjă de 3.000 de litri și două tractoare, are posibilitatea de a se aproviziona de la altă fântână aflată la un kilometru și ceva, dar tot pe raza satului. Este drum asfaltat până aproape de fântână, este acces”, ne-a mai declarat primarul din Miceștii de Câmpie.

Plan de rezervă: noi fântâni…

În cazul comunei bistrițene, deja se iau în calcul și alte măsuri pe termen mediu pentru că este clar să tensiunile legate de sursele de apă vor continua. ”Am vorbit cu vicele în Primărie ca dacă situația continuă, să găsim un loc, pe pământ al primăriei, să mai facem niște fântâni, tot numai pentru animale. Numai că la acest moment, această soluție am găsit-o, ca cei care au posibilitatea să își aducă apă, iar oamenii în vârstă din sat să aibă acces să se aprovizioneze fără probleme”, ne-a spus primarul.

…dar nu mai bine apă curentă, canalizare…utilități?

Cu siguranță, dacă ploile nu își vor face apariția în curând, cazul de la Visuia îl vom vedea replicat și în alte comune. O tensiune, o teamă, o sete de apă la propriu și la figurat. O situație în care fermierii vor fi sacrificați de foarte mulți edili care vor să fie siguri că sursa de apă pentru consum este asigurată. Nu poți să îi condamni, așa este și corect. Păcat însă că, în 2020, ne luptăm pentru accesul la fântână, iar aceiași primari care ar fi trebuit să

45

asigure apă curentă, canalizare, toate utilitățile, sunt acum în postura de a alege cine, cum, de unde mai  mai bea apă!

https://www.mediafax.ro/economic/agricultura-intre-seceta-si-epidemie-60-din-productia-de-cereale-e-compromisa-19094720?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+MediafaxEconomic+%28Mediafax+-+Economic%29

46

Fermierii spun că agricultura este la ATI. Ministrul face o anchetă privind calitatea sistemului de irigaţii şi vrea să vadă cine e vinovat că se irigă doar 10% din suprafaţa arabilă Florentina Niţu 24.04.2020,

În prezent, România irigă circa 100.000 de hectare, însă au fost contractate pentru irigare peste 800.000 de hectare ♦ Suprafaţa irigabilă a ţării este de 1 milion de hectare, iar suprafaţa totală cultivată este de 8,5 milioane de hectare  După cel de-al Doilea Război Mondial, România avea o suprafaţă irigată de 200.000 de hectare

În perioada comunistă au fost amenajate 3,1 milioane de hectare de teren pentru irigaţii ♦ Cel mai mult, România a irigat 1,5 milioane de hect În 2016, a fost creat Programul Naţional de Irigaţii, cu un buget de 1 miliard de euro, pentru a moderniza şi amenaja sistemul de irigaţii pe 2,2 milioane de hectare de teren ♦ Până în prezent au fost cheltuţi 200 de milioane de euro ♦ Agricultura a contribuit cu 4,1% la PIB-ul României în 2019.

Fermierii spun că agricultura este la ATI din cauza secetei prelungite ce persistă de şapte luni şi care a afectat drastic culturile de grâu, orz, rapiţă şi secară, însămânţate în toamnă, iar autorităţile ar trebui să ia măsuri concrete,

47

acum, pentru a moderniza şi extinde suprafaţa irigabilă a României, de numai 1 milion de hectare în prezent, sub 10% din suprafaţa arabilă.

„Seceta este extremă, iar noi avem o suprafaţă irigabilă de 10% din suprafaţa agricolă. Asta este. Aici suntem în acest moment. (...) Suprafaţa contractată pentru irigaţii a fost de 844.000 de hectare în acest an, iar suprafaţa irigată acum este de 100.000 hectare. Fac apel la oameni să depună cereri să dăm drumul la apă. Seceta nemaiîntâlnită până acum a afectat toate culturile şi o să îi despăgubim pe fermieri, pentru prima dată în ultimii zece ani“, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, ieri, 23 aprilie, într-un briefing de presă.

Buletinul de avertizare al Oficiul Fitosanitar Bihor pentru combaterea rapănului şi a făinării la măr şi păr 24 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Oficiul Fitosanitar Bihor comunică  tratamentul pentru combaterea rapănului şi a făinării la măr şi păr. Se mai combat şi monilioza, omizile defoliatoare, afidele şi psilidele.

 Efectuaţi tratamentul folosind unul dintre amestecurile:

1. SYSTHANE FORTE – 0,02 %   +  CALYPSO 480 SC – 0,02%   sau2.DAGONIS – 1,2 l/ha   + MOSPILAN 20 SG – 0,02 %    sau3.TOPSIN 70 WDG – 0,07 %   +  MAVRIK 2F -0,05%.

 La efectuarea tratamentului se mai pot utiliza şi alte produse de protecţie a plantelor cu efect similar, omologate în România.

Perioada optimă pentru efectuarea tratamentului: 10-15% petale scuturate.

Tratamentul se repeta după doua saptamîni utilizîndu-se un alt amestec din cele mai sus menţionate.                                                                                

La prepararea soluţiei se vor respecta toate instrucţiunile de folosire, de pe eticheta produsului.

Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondiţionalitatea, toate informaţiile privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor de către

48

utilizatorii profesionişti vor fi completate la zi în Registrul de evidenţă a tratamentelor şi păstrate cel puţin 3 ani.

După golire, ambalajele din material plastic se  vor  clăti obligatoriu   de 3 ori, soluţia rezultată golindu-se în rezervorul maşinii de tratat. Ambalajele  se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Se vor respecta normele de tehnica securităţii muncii, protecţia albinelor şi a mediului înconjurător aşa cum prevede legislaţia în vigoare precum şi Protocoalele de colaborare nr. 328482/2015 şi nr. 3242/F/2016.

VIDEO Dimitrie Musca, despre vanatoarea mistretilor: ”O masura imbucuratoare, dar tarzie” apr. 24, 2020

https://youtu.be/REpVEB1A84c

Vânătoarea de mistreți va putea fi reluată în curând! Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că în următoarea Ordonanță Militară va fi inclusă această permisiune. Această măsură este necesară pentru combaterea şi răspândirea pestei porcine africane, dar și pentru a înlătura pagubele în producţiile agricole vegetale. Decizia a fost luată de Adrian Oros în colaborare cu ministrul Mediului Costel Alexe, ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela și premierul Ludovic Orban.

Dimitrie Muscă, directorul CAI Curtici, unul dintre cei mai vocali fermieri în privința problemei mistreților și a răspândirii pestei porcine africane, salută decizia Ministerului Agriculturii, însă pune că măsura vine prea târziu, pagubele fiind deja extrem de mari.

”Este un fenomen îmbucurător faptul că s-a lansat astăzi ideea de la Ministerul Agriculturii ca începând cu Ordonanța Militară următoare să se dea drumul la împușcarea mistreților. Sigur că, pentru noi cei care ne ocupăm de creșterea porcilor și producerea cărnii de porc, este o idee foarte bună, dar a venit foarte târziu, în condițiile în care la această oră România mai produce 30% din carnea de porc pe care o consumă.

49

Este trist, dar sper că se va respecta legea care spune 1 mistreț pe kilometru pătrat, pentru că s-a dat drumul la vânătoare, dar dacă nu li se pune și condiția deținătorilor fondurilor de vânătoare și vânătorilor să împuște, nu vom avea niciun succes.

La ora actuală grâul e mare, culturile de rapiță sunt mari, într-o lună vine și porumbul, mistreții pot să se ascundă în aceste culturi, ceea ce înseamnă că nu se va mai face nimic și trebuie să așteptăm să vină toamna viitoare. Dacă mai așteptăm până în toamna anului 2020 ca să împușcăm mistreții, vom mai produce doar 10-15% din carnea de porc necesară, ceea ce este o treabă foarte tristă.

Eu spun că aceasta este o problemă de CSAT. Trebuie să se implice și Președintele țării, să se dea o lege foarte clară să se elimine mistreții, pentru că mistreții au produs pesta porcină africană și au dus la scăderea cărnii de porc produsă în România”, este mesajul transmis de Dimitrie Muscă pentru AGRO TV.

Fermierii – eroii locali! „Voi asigurati securitatea alimentara a Romaniei pe timp de pandemie”  apr. 24, 2020

Fermierii români sunt eroii locali în această perioadă de criza cauzată de coronavirus. Agricultura, alături de sistemul medical, este un sector prioritar strategic al întregii țări care asigură securitatea alimentară a României, indiferent de greutățile prin care trec fermierii. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează raportul „Cum asigurăm securitatea alimentară a României pe timp de pandemie. Rolul fermelor mici și mijlocii” care descrie la cald situația din agricultură în perioada de după insitituirea stării de urgență.  Raportul prezintă provocările întâmpinate de

50

micii fermieri din două sectoare sensibile: legume, fructe și lapte. Specialiștii CRPE subliniază rolul formelor asociative în sprijinirea fermierilor de a se adapta noilor constrângeri și realități și analizează succint măsurile de sprijin luate de autorități.

În raport se prezintă câteva modele de sprijin pentru micii fermieri și comunitățile rurale din alte țări europene și propune măsuri urgente de realocare a banilor europeni destinați dezvoltării rurale pentru a salva și canaliza spre desfacere producția micilor fermieri. Nimeni nu știe cât va dura criza sanitară și economică generată de pandemia de COVID-19. Cele mai pesimiste estimări în acest moment indică peste 5 ani. Previziunile sunt că pandemia își va acutiza periodic manifestarea, ceea ce va genera noi intervale de distanțare socială, restricții de circulație, noi șocuri pentru activitatea economică.

Ceea ce rămâne o constantă este faptul că oamenii trebuie să mănânce. Agricultura este, în acest context, alături de sistemul medical, unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei țări, care trebuie să rămână în picioare și să asigure securitatea alimentară – adică să furnizeze hrană la prețuri accesibile pentru toți cetățenii.

Fermierii mici și mijlocii pot furniza mâncare sănătoasă atât satelor, cât și orașelor, dacă sunt sprijiniți să se adapteze la modurile de consum ale secolului 21 – vânzări online tip ”coșul de legume” individual sau prin food hub-uri, livrări către marii retaileri prin intermediul cooperativelor agricole, care sunt capabile să colecteze cantități mari și omogene de produse și să le livreze marilor lanțuri la volumele și parametrii necesari.

Chiar dacă indicii teoretici de securitate alimentară plasează România într-o situație bună în acest domeniu, iar autoritățile declară în acest moment că ”avem de toate”, nivelul crescut de importuri de produse agro-alimentare cu valoare adăugată, corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.

Soluții propuse de CRPE pentru asigurarea securității alimentare a României din perspectiva fermierilor mici și mijlocii:

Cooperativele și food hub-urile funcționale existente ar putea să fie stimulate și capacitate

Configurarea unei măsuri de susținere a digitalizării vânzării producției de către fermier

51

Finanțare adițională și mai flexibilă pentru proiecte de cooperare tip lanț scurt

Acordarea de subvenții pentru procesatori și industria alimentară Stimularea lucrătorilor din agricultură întorși acasă din vest să rămână

să lucreze în fermele din România Configurarea de instrumente financiare pentru ferme mici și IMM-uri

din agricultură – fond de garantare/împrumut cu costuri mici, pentru că aceștia să își poată susține cash flow-ul

Conform celor mai recente date publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România a înregistrat în primele 8 luni ale anului 2019 un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, acesta fiind în creștere cu peste 8% față de 2018. Prin urmare, este necesară creșterea ponderii fermierilor care se asociază în cooperative, grupuri de producători, food hub-uri, lanțuri scurte de aprovizionare și sisteme de calitate, spun specialiștii CRPE. De asemenea, trebuie investit în pregatirea viitoarei generații de tineri fermieri.

Raportul integral poate fi accesat la: http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2020/04/CRPE_Policy-Brief-44.pdf

O ferma infloritoare la doar 30 de ani! Cheia spre succes – digitalizarea apr. 24, 2020

ASDA, Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii atrage zi de zi tot mai mulți membri, ceea ce înseamnă că este deja o importantă portavoce pentru fermierii români, fie că vorbim de cei mici ori de cei mari. Un exemplu de succes în acest sens este Alexander Degianski, fermier, dar și manager de firmă, care la doar 30 de ani conduce o afacere înfloritoare ce însumează 5000 de hectare de teren agricol, dar și 5000 de hectare de pădure. Succesul său stă în asigurarea securității oamenilor, dar și în convingerea că digitalizarea agriculturii este nu o chestiune de viitor, ci una actuală, fără de care nu se poate atinge performanța.

Pornind de la acest lucru, Alexander nu a ezitat să investească în acest domeniu și a decis să  angajeze un specialist IT care a conceput un program

52

adaptat special nevoilor fermei, pe care Alexander Degianski, împreună cu partenerii săi belgieni, îl folosesc. Și asta nu este totul. Tânărul fermier a pus mare accent și pe tehnologia de ultimă generație  care are rolul să vină în sprijinul angajaților și nu să îi înlocuiască. Fermierul spune însă că experiența l-a învățat că eforturile au meritat din plin și s-au reflectat în performanță și productivitate.

”Acesta însă poate fi un orizont îndepărtat pentru micul fermier, însa cei care au dorit să vadă pe viu ce presupune, au fost mereu bine primiți și cu drag le-am împărtășit experiența noastră, așa cum o vom face și de acum înainte”, a precizat ăn exclusivitate pentru AGRO TV Alexander Degianski. Tot el vine însă și cu o propunere: asocierea ar putea fi soluția care să îi ajute pe mici fermieri în aceste demersuri, însă din păcate,  această idee nu este întotdeauna îmbrățișată cu convingere. Autor: Elena Picu

Viitorul agriculturii va fi cu siguranţă unul digital Ferma 24 aprilie 2020 Ceea ce numim astăzi Agricultura 4.0 este strict legat de cea de-a patra revoluţie industrială.

Ea nu poate fi scoasă din acest context, pentru că industria în ansamblul ei a suferit schimbări majore, prin digitalizare, informatizare, tehnologizare de foarte mare precizie. Iar zona de construcţie a maşinilor agricole a evoluat în aceeaşi direcţie. Din punct de vedere constructiv, o maşină agricolă este astăzi bazată o treime pe partea de mecanică şi hidraulică, o treime pe partea de comandă şi control, iar o treime pe electronică şi sisteme de automatizare.Inovaţiile digitale vor prelua controlul, iar agricultura viitorului va utiliza tehnologii precum senzori, roboţi, drone etc., ceea ce va face ca afacerile să fie mai profitabile, mai eficiente, mai sigure şi mai prietenoase cu natura pe întreg lanţul agroalimentar.

Digitalizarea vine ca o mănuşă acolo unde există un management al fermei bine pus la punct. Ea oferă date şi chiar soluţii. Există astăzi softuri de analiză care îţi fac tot felul de interconexiuni. Avem, spre exemplu, platforme prin care monitorizăm pe fiecare suprafaţă cantitatea de materiale cumpărate, tot ce înseamnă input. Pe de altă parte, putem monitoriza deplasările maşinilor agricole, consumurile de combustibil, în timp real sau pe suprafaţa lucrată. Putem chiar calcula uzura pieselor de schimb. Nu în ultimul rând, putem trasa hărţi satelitare sau la nivelul solului, prin intermediul cărora se poate analiza structura parcelelor, productivitatea şi o mulţime de alţi parametri. Se poate face inclusiv o cartare agrochimică a solului.

53

Sunt fermierii români pregătiţi să răspundă noilor provocări tehnologice? Cu siguranţă DA. Fermierii români s-au profesionalizat foarte mult, în marea lor parte, şi sunt foarte deschişi la nou. Din punct de vedere al receptivităţii sau al dorinţei de a aplica tehnologii inovatoare, România stă foarte bine. Suntem deschişi la a utiliza tehnologii digitale, software şi IT, inclusiv în agricultură. În ce măsură oamenii sunt dispuşi să plătească pentru digitalizare rămâne de văzut. Pentru că dacă o platformă inteligentă de integrare a inputurilor, spre exemplu, costă în jur de 500 de euro, nu ştiu câţi fermieri şi-o doresc cu adevărat ştiind că vor trebui să plătească anual o anumită subscribţie. De aceea cred că deschiderea e foarte mare până se ajunge la bani.

În viitor, ora exactă în Agricultura 4.0 se va da peste Atlantic. Europa este foarte conservatoare şi plătim un preţ pentru asta. Nu ştiu dacă chiar peste tot vor exista roboţi sau, mă rog, vehicule autonome. Pe scară largă, nu cred că suntem încă în stare să le accesăm. În schimb, cred că fiecare fermă va avea cel puţin o platformă digitală de monitorizare şi control a diverselor operaţii.

Ovidiu Ranta, specialist în mecanizarea agriculturii şi conferenţiar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grupul Cris-Tim a achitat în avans impozitele la bugetul statului în sumă de 20 de milioane de lei C.B.Miscellanea / 24 aprilie

Grupul Cris-Tim, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa produselor alimentare, a achitat în avans taxele şi impozitele la bugetul statului şi bugetele locale, în sumă de 20 de milioane de lei, în vederea susţinerii economiei, informează un comunicat al grupului transmis vineri AGERPRES.

"În dorinţa de a veni în sprijinul eforturilor de susţinere a economiei, de echilibrare a bugetului de stat şi a celor locale, companiile grupului Cris-Tim au achitat în avans taxele şi impozitele datorate, renunţând să beneficieze de facilităţile anunţate de autorităţi. Astfel, o sumă totală de 20 de milioane lei a fost direcţionată către bugetul de stat şi cele locale", se arată în comunicatul companiei.

Reprezentanţii Grupului Cris-Tim susţin că în prezent se afla în situaţia în care modificarea comportamentului de consum nu pune în pericol stabilitatea financiară a companiei, capacitatea de protecţie a clienţilor şi a celor 2.500 de angajaţi ai săi.

54

"Deciziile pe care le-am luat sunt născute din spirit de solidaritate, din respect pentru oameni, sunt contribuţii modeste făcute în sprijinul celor profund afectaţi de această situaţie extraordinară. Ne bazăm mai mult ca oricând pe inspiraţia, seriozitatea şi profesionalismul celor care gestionează criza medicală. Avem aşteptări foarte mari de la cei care gestionează bugetele administraţiilor de stat, în speranţa unui viitor în care execuţia bugetară nu va mai fi creditată de companii, mă refer la identificarea unui mecanism mai eficient de rambursare a TVA-ului şi plata la timp a concediilor medicale. Sperăm ca industriile mai puţin afectate să ni se alăture, fiind convinşi că actuala criză este şansa schimbării paradigmei României neputincioase" a declarat Radu Timiş, preşedintele grupului Cris-Tim.

De asemenea, pentru a susţine eforturile sistemului medical, familia Timiş, deţinătoarea grupului Cris-Tim, a donat 1,45 de milioane de lei, în cadrul teledonului "Români împreună", pentru utilarea secţiilor ATI cu echipamente şi aparatură medicală.

"Una dintre valorile grupului Cris-Tim a fost, încă de la înfiinţare, grija pentru oameni, astfel că suntem mândri de implicarea noastră alături de Fundaţia Mereu Aproape în dotarea cu echipamente şi aparatură medicală a secţiilor ATI din toată ţara", a precizat Cristina Timiş, vicepreşedintele grupului Cris-Tim.

Unilever: Ne aşteptăm ca pandemia de COVID-19 să schimbe comportamentul de consum pe termen lung. „Vedem că oamenii fac stocuri, dar nu mai consumă aproape deloc bunuri în afara locuinţei, iar acest lucru afectează în special diviziile noastre de îngheţată şi de food service” Cristina Roşca 24.04.2020 Gigantul anglo-olandez Unilever, cu afaceri anuale de peste 50 mld. euro, este unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum din lume, fiind activ atât pe segmentul alimentelor, cât şi pe cel al bunurilor de îngrijire personală şi a locuinţei.

Comportamentul de consum se va schimba pe termen lung ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi ca urmare a crizei economice provocate de aceasta, spune Alan Jope, CEO al grupului Unilever.

„COVID-19 are un impact fără precedent asupra oamenilor şi a economiilor de pretutindeni. Unilever s-a mişcat rapid pentru a putea menţine funcţionale operaţiunile în timpul crizei şi pentru a ne pregăti de creştere în noua nor-malitate.“

55

Executivul Unilever spune că fabricile companiei funcţionează în pofida numeroaselor schimbări care au loc pe întreg lanţul de producţie, astfel că produsele au fost prezente pe rafturile magazinelor. „De asemenea, dezvoltăm producţia unde e nevoie, adică la alimente şi bunuri de îngrijire.“

Chiar dacă restaurantele sunt închise, vânzările de vinuri ale Purcari au crescut. Acţiunile se apreciază la Bursa de la Bucureşti. Ce spune compania despre răscumpărări de acţiuni Liviu Popescu 23.04.2020

♦ Purcari raportează o creştere a vânzărilor de 9% în T1/2020, susţinută de majorarea cu 36% în România ♦ Restaurentele s-au închis pe finalul lunii martie.

Purcari (WINE), companie vinicolă regională şi care cuprinde o familie de patru vinării, în Republica Moldova şi în România, a anunţat într-o prezentare către investitori că veniturile pe T1/2020 s-au majorat cu 9% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Astfel, potrivit calculelor ZF, vânzările Purcari au ajuns la circa 46 mil. lei în primele trei luni din 2020.  

Această dinamică a fost susţinută de majorarea vânzărilor cu 36% în piaţa din România, Polonia (12%), Ucraina (61%). Pe de altă parte, Purcari a înregistrat scăderi în China (50%) şi în Republica Moldova (17%), segment care este afectat de reducerea vânzărilor în HORECA.

Vânzările de bere la PET au coborât pentru prima dată după mai bine de un deceniu la sub 45% din piaţă Mădălina Panaete 23.04.2020,

56

♦ Istoria berii la PET începea în România în 1998, atunci când Bere Mureş, la acea vreme o afacere antreprenorială românească, a introdus acest tip de ambalaj.

Ponderea PET-ului (ambalaj din plastic) în totalul vânzărilor de bere a scăzut în 2019 cu aproximativ trei puncte procentuale faţă de anul anterior, ajungând la 44,5%, arată datele Asociaţiei Berarii României.

Astfel, berea la PET coboară pentru prima dată mai bine de un deceniu la sub 45% din consum şi continuă trendul descendent pe măsură ce românii încep să aleagă tot mai multe produse mai scumpe având în vedere preţul per cantitate, aşa cum este cazul berii la sticlă. De exemplu, vânzările de bere la sticlă au avansat anul trecut cu 1,5 puncte procentuale, la o pondere de 30% din volumele de bere, iar vânzările de bere la doză au avansat cu un ritm asemănător la 22,2% din piaţă. Berea la draft şi-a menţinut ponderea în vânzările totale, de 3,5%.

Antreprenori locali. Antreprenorul român Levente Bara, care a fondat şi vândut producătorul Supremia pentru 30 mil. euro, deţine o fabrică de condimente în Indonezia Cristina Roşca 23.04.2020,

Levente Bara: Îmi împart timpul între SUA, România şi Indonezia, am un portofoliu de business diversificat.

„Sunt cel mai mare investitor român din această ţară.“

Omul de afaceri Levente Bara, cunoscut în special pentru că a dezvoltat de la zero şi apoi a vândut producătorul de ingrediente pentru industria alimentară şi de condimente Supremia, a rămas implicat în domeniu, el deţi-nând în continuare o fabrică în Indonezia şi operând distribuţia bunurilor realizate de aceasta în mod direct în Europa şi SUA.

Fabrica de condimente Natural Java Spice a fost deschisă în 2013, ca fur-nizor de materie primă pentru Supremia, ea realizând doar condimente şi doar de origine Indonezia. Unitatea de producţie e amplasată, după cum îi spune şi numele, pe insula Java.

57

  Raul Ciurtin, Prefera Foods: Statul trebuie să susţină producătorii români prin garanţii pentru creditele de investiţii. Producţia locală e cheia dezvoltării viitoare a României  Cristina Roşca 22.04.2020, Câştigătorii acestei crize provocate de pandemia de Covid-19 ar putea fi producătorii locali, care au nevoie însă de susţinerea statului pentru a se dezvolta şi pentru a susţine la rândul lor economia, crede antreprenorul Raul Ciurtin, fondatorul producătorului de conserve Prefera Foods.

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/video-raul-ciurtin-prefera-foods-statul-trebuie-sa-sustina-19090633

„Un lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai important să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România.”

Antreprenorul mai spune că în această perioadă fără precent, statul român trebuie să înţeleagă că avem nevoie de investiţii în infrastructură, în sistemul medical şi în sectoarele vitale pentru economie şi populaţie. Aceste investiţii ar putea apoi genera creştere.

Deci, în opinia sa există doi piloni de dezvoltare: investiţiile statului şi producţia locală.

„Cred că singurul lucru evident pentru multă lume în această lună e că producătorii locali şi producţia locală sunt cheia dezvoltării şi sunt partenerii cei mai viabili şi pentru retaileri şi pentru consumatori.”

Antreprenorul Raul Ciurtin, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria alimentară, este omul care a dus producătorul de lactate Albalact la afaceri de peste 100 mil. euro şi l-a vândut apoi gigantului francez Lactalis. El a creat ulterior Prefera Foods.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Legea supermarketurilor - ce se schimbă în relaţia fermier-comerciant?Dumitru Nedelcu 23 aprilie 2020 -

58

E lege: fermierii pot încheia ”parteneriate directe” cu hypermarketurile. Ce condiţii şi obligaţii trebuie să respecte fiecare parte contractuală?

Am semnalat într-un articol anterior, publicat în numărul 1 din martie al revistei Ferma, că deputaţii din Comisia pentru Agricultură au dezbătut pe fond, în şedinţa din 4 februarie, o propunere legislativă veche, datând din 2016, anume Pl-x 411, aparţinând unui senator din Arad, Ioan Cristina, care nu se mai regăseşte în actuala componenţă a Parlamentului.

PL-x 411 viza unele modificări ale Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, lege care a mai fost modificată prin Legea 150/2016. Senatul a respins acest proiect legislativ, care apoi a ajuns la Camera Deputaţilor şi, iată, la începutul lunii februarie a fost iar luat în dezbatere.

Ei bine, PL-x 411/2016 a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor în şedinţa din 25 februarie, dar este de remarcat că modificările propuse de senatorul din Arad au fost „rase” de deputaţii din Comisia pentru Agricultură, care au abrogat şi amendamente ale legii 150/2016, după sesizările primite de la Comisia Europeană, dar au adus şi amendamente noi, astfel încât putem susţine că avem o nouă lege a comercializării produselor alimentare care reglementează relaţiile dintre comercianţi şi furnizori.

Ce este ”parteneriatul direct”?Deocamdată, trecem în revistă noile prevederi ale legii, care va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Werner Iohannis pentru promulgare, apoi îşi va produce efectele după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, urmând să aflăm în viitor cum va fi aplicată şi cum vor beneficia fermierii şi consumatorii de noul cadru legal.

Mai întâi, iată cum au definit deputaţii parteneriatul direct: ”relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de

59

producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari şi distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni”. După cum e de observat, relaţia se stabileşte între comerciant şi forme asociative, respectiv agenţi economici. Un fermier care nu este afiliat sau nu deţine o societate comercială nu are şansa să vândă direct unui retailer.

Serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiilor de vânzare ale comerciantului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activitaţii şi imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial.Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, altele decât cele legate de actul comercial. Serviciile legate direct de actul comercial sunt incluse în contractul dintre părţi. Fac excepţie serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operaţiunile de promovare, de marketing şi de publicitate, dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor şi cumpărător printr-un acord clar şi lipsit de ambiguitate.

 PRODUSE PROASPETE

Comerciantul poate acorda, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcţie de ţara de origine.Comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produse alimentare poate, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte şi produse de panificaţie, să dispună ca produsele din cantitatea de marfă intrată să corespundă gradual fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la alimente proaspete. Această prevedere înlocuieşte obligaţia comerciantului de a achiziţiona astfel de alimente provenite în proporţie de cel puţin 51% din lanţul alimentar scurt, obligaţie instituită prin Legea 150/2016.

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

Eurocommerce: E nevoie de comerț liber, nu de protecționism! meatmilk 24 aprilie 2020

Potrivit comunicatului emis de Eurocommerce, directorul general Asociației Europene a Retail-ului, Christian Verschueren, a chemat liderii din întreaga lume să conducă recuperarea economică după pandemia COVID-19 prin eliberarea comerțului global:

60

”Înainte ca virusul să devină o criză globală, am văzut o răspândire îngrijorătoare a unei dezvoltări la fel de pernicioase – credința greșită că creșterea economică poate veni din impunerea tarifelor și blocarea importurilor. Dacă vrem să vedem că economia mondială începe să crească din nou după o criză, poate la fel de proastă ca în anii 1930, liderii mondiali ar trebui să se adune acum pentru a fi de acord cu privire la modul de realizare a acestui lucru.

Mai presus de toate, trebuie să evite aceleași greșeli comise atunci și de închiderea comerțului internațional. Lanțurile de aprovizionare sunt complexe și globale, iar acestea trebuie să rămână deschise dacă toate economiile noastre se vor recupera rapid.

Comercianții cu amănuntul și angrosiștii depind de comerțul transfrontalier și global pentru a obține consumatorii produsele pe care se așteaptă să le vadă în magazine sau producătorii de componente trebuie să rămână în afaceri. Toți economiștii prognozează impactul virusului va deprima PIB-ul tuturor țărilor în mod semnificativ și, cu incertitudinea cu privire la viitorul locurilor de muncă ale oamenilor, încrederea consumatorilor este la fel de scăzută ca după criza financiară din 2009.

OMC a avertizat că, dacă guvernele nu acționează – și acționează împreună – pentru a evita acest lucru, este posibil ca comerțul mondial să fi scăzut cu 30% până la sfârșitul acestui an. Deși pot exista motive temeinice pentru a căuta la mare parte unele activități pentru a crea reziliență suplimentară și pentru a atinge anumite obiective de sustenabilitate, cel mai rău lucru pe care guvernele îl pot face singure și economia mondială este să-l deprime mai departe cu politici protecționiste, fie prin impunerea de tarife, fie prin protejarea întreprinderilor de stat neeconomice.

Verschueren a concluzionat:

”Comerțul global a fost motivul creșterii fără precedent a prosperității și a eliminat milioane din sărăcie începând cu 1948, când a fost format GATT. UE a condus lumea să reziste politicilor greșite ale unor mari parteneri comerciali care cred că comerțul este un joc cu sumă zero. Ar trebui să continue acest lucru, iar alți parteneri comerciali procedează la fel”.

Cum au evoluat vânzările în comerţul alimentar în T1: Magazinele mici câştigă teren în faţa reţelelor pe format mare, iar pandemia de Covid-19 ar putea să le ajute pe termen lung Cristina Roşca 24.04.2020,

♦ Magazinele mici - supermarketurile, unităţile de proximitate şi discount - şi-au majorat vânzările cu 26% în primele trei luni din 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior ♦ În aceeaşi perioadă,

61

magazinele mari - hipermarketuri şi cash&carry - au un plus de 18% în ceea ce priveşte vânzările de bunuri de larg consum ♦ Astfel, se observă încă o dată că magazinele moderne pe format mic, amplasate strategic aproape de consumatori, câştigă teren şi cotă de piaţă, iar această perioadă de izolare la domiciliu le pune într-o poziţie fericită.

Vânzările de alimente, de produse de îngrijire personală şi produse pentru casă au crescut pe linie în primul trimestru din 2020, cu rate cuprinse între 22 şi 27%, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă RetailZoom. Se observă însă diferenţe masive între formate. Mai exact, vânzările de produse pentru casă au crescut cu 35% în magazinele mici - supermarketuri, unităţi de proximitate şi discount. Ritmul a fost de „doar“ 20% în cazul magazinelor mari.

Pe toate cele trei segmente mari ale pieţei de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire personală şi produse de curăţenie - se observă astfel de diferenţe importante, evidenţiind o tendinţă mai veche în consum, magazinele mici câştigă teren în faţa celor mari.

BRAVO, Carrefour! S-a lansat LĂDIȚA CU VERDEȚURI cu 25 produse de sezon de la producători locali! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

Unul dintre marii retaileri din România a făcut un pas important în relația cu producătorii români. Începând din această săptămână, Carrefour a lansat LĂDIȚA CU VERDEȚURI, care reunește exclusiv legume și verdețuri de sezon provenite din fermele locale. LĂDIȚA CU VERDEȚURI ajunge la vânzare luna aceasta în hipermarketuri și în aplicația Bringo, iar prețul ei este fix: 19,99 de lei. Pentru fiecare lădiță vândută până la 15 mai, Carrefour va dona echivalentul a 25% din valoare pentru proiecte dedicate producătorilor locali.

Noi, cei de la Agrointeligența – AGROINTEL.RO am fost printre primii la care a ajuns ”Lădița cu verdețuri” și vă putem spune că am primit legumele proaspete și gustoase! Este vorba despre un produs sezonier, dar dacă se va bucura de succes, cu siguranță proiectul va fi extins.

62

”Este o periodă dificilă și pentru micii producători agricoli care duc greul crizei. În mijlocul unei pandemii care a schimbat obiceiurile de consum și pe fondul unui excedent de producție, fermierii locali, parteneri cheie în ecosistemul Carrefour, nu vor rămâne cu legumele pe câmp și nici în depozite. Noi, la Carrefour continuăm să le achiziționăm întreaga producție la un preț corect și lansăm un nou produs sezonier: lădița cu verdețuri proaspete, disponibilă în magazine și online”, ne-au transmis cei de la Carrefour.

”Lădița cu verdețuri” poate fi cumpărată din magazinele Carrefour la preț fix: 19,99 lei. La noi a ajuns atent împachetată într-un ambalaj de tip plasă pentru a permite legumelor să ”respire”, dar și protejându-le totodată. Cu o foarfecă, nerăbdători, am desfăcut lădița și am descoperit că toate bunătățile s-au păstrat proaspete și intacte!

O lădiță cu 25 de produse prospete, de sezon Lădița de la Carrefour asigură tot necesarul de legume și verdețuri proaspete de sezon. Am primit legături mari de ceapă verde, spanac cât pentru o mâncărică pentru toată familia, legături de lobodă, o salată creață uriașă, o salată verde de mărime medie, mărar, pătrunjel verde, leușean, buchete mari de ridichi și legături cu căpățâni noi de usturoi. În total, 25 de produse toate provenind din ferme locale!

De unde provin produsele din lădiță Tot ce am găsit în ”Lădița cu verdețuri” provine din ferme românești, de la producători locali.

”Vrem să ne întărim angajamentul față de micii producători locali și susținerea acestora este foarte importantă pentru noi. Astfel, produsele din lădița cu verdețuri, în funcție de zonă, provin de la Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, de la producători din programul Creștem România BIO aflați în primii ani de conversie la agricultura ecologică, dar și de la sute de alți fermieri din țară, cu care Carrefour are contract sezonier”, ne-au comunicat cei de la Carrefour.

Echivalentul a 25% din prețul lădiței, direcționat către programe pentru producătorii locali

Din valoarea ”Lădiței cu verdețuri”, Carrefour donează echivalentul 25% pentru proiecte de susținere a agriculturii românești: ”În plus, #PunemUmărul și pentru fiecare lădiță vândută până pe 15 mai, donăm echivalentul a 25% din valoarea acesteia către Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii pentru a susține implementarea de programe sustenabile în agricultură, un domeniu cu atât de mult potențial în România”.

63

Bravo, Carrefour! Felicitări pentru inițiativă, pentru acest proiect de susținere și promovare a produselor românești!

În plină criză, compania care adminstrează restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România rămâne fără director general. Georgios Argentopoulos pleacă de la conducerea Sphera Group Liviu Popescu 24.04.2020,

Sphera Group (SFG), administratorul restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a anunţat că Georgios Argentopoulos s-a retras din funcţia de director general, decizia fiind de comun acord.

“Traversăm o perioadă fără precedent pe fondul pandemiei de COVID-19, care afectează vieţile personale ale fiecăruia dintre noi în multe feluri. În aceste momente, cu toţii trebuie să luăm decizii dificile, care cred că ar trebui să fie determinate mai ales de valori fundamentale precum sănătatea, şi susţinerea şi aproprierea de familiile noastre”, spune Georgios Argentopoulos.

Consiliul de Administraţie al Sphera Franchise Group va începe procedurile de numire a unei persoane care să preia responsabilităţile şi îndatoririle necesare poziţiei de CEO. Argentopoulos va rămâne membru şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Sphera până la data de 28 mai 2020.

Sphera are 600 mil. lei capitalizarea iar de începutul anului 2020 are minus 18%.

Springtime continuă să le fie alături eroilor din prima linie prin două campanii create special pentru ei On Apr 24, 2020Springtime este unul din cele mai îndrăgite lanțuri de restaurante cu servire rapidă din România începându-și activitate încă din 1992.

“Pentru că ne pasă” este una din valorile companiei, valoare care au impreganat-o încă de la începuturi pentru că folosesc cele mai proaspete

64

ingrediente dând preparatelor un gust plăcut și unic. La ei poți mânca nu doar repede, ci și bine.

Plecând de la această valoare Springtime a dat startul a două campanii menite să vină în sprijinul tuturor eroilor care lupta în perioada această pentru noi, pentru România. De la poliție, jandarmerie, armata și până la cadre medicale, toți simt grijă pe care Springtime o are pentru ei.

Pe de o parte oferă celor care sunt zi de zi, moment de moment, pe străzi, ocupându-se de  protecția românilor, un discount de 50% pentru orice produs comandat iar pe de altă parte, cadrelor medicale ce lupta în spitale fără încetare pentru sănătatea noastră oferă gratuit, zilnic, mese calde și produse alimentare prin campania #pentrueroi.

Totodată a reușit să unească furnizori din industria HORECA, furnizori care au devenit apoi parteneri în campania #pentrueroi. Cei mai noi parteneri care s-au adăugat de curând demersului sunt Albalact, Dr Oetker și Nordic Import-Export.

Albalact va oferi lapte, iaurturi, brânză Făgăraș, precum și Latte Shakissimo, Dr Oetker va îndulci cu deserturi iar Nordic Import-Export va oferi brânzeturi, mezeluri, sosuri și conserve de legume.

Pentru că împreună suntem mai puternici campania Springtime #pentrueroi a reușit să strângă la acest moment 8 parteneri: Patriarhia Ortodoxă Română care se ocupă de livrarea meselor calde și a pachetelor cu alimente, precum și furnizori din industria food și Pharma: Horeca Insight, Bunătăți de Topoloveni, Mandy Foods,  Albalact, Pharma Health, Nordic Import-Export și Dr Oetker. Împreună au arătat că le pasă și s-au alăturat valorii pe care Springtime o are.

65

Maissam Mrad – Springtime

 “În aceste momente am creat cele două campanii pentru a le arată eroilor că ne pasă, că îi respectăm și că suntem alături de ei în această lupta. Vorbim de absolut toți eroii zilelor noastre, toate categoriile implicate de la jandarmi, poliție, armata la cadre medicale. Suntem alături de cei care au grijă de viață și siguranță noastră. Perioada pe care o traversăm ne învață, printre altele, și lecția solidaritățîi. De 28 de ani, de când suntem prezenți pe piață românească în mediul de afacere am învățat să îi cunoaștem pe clienții noștri și să le câștigăm încrederea. Afacerea noastră s-a dezvoltat pentru că am respectat preferințele românilor. A venit momentul să fim recunoscători, să fim uniți și să ii tratăm cu recunoștință pe cei datorită cărora vom putea continuă și mâine, și peste un an sau zece.” a declarat Maissam Mrad.Peste 1000 de pachete cu alimente calde au ajuns deja la personalul medical din șase spitale bucureștene, în cadrul campaniei #pentrueroi, care a demarat în urmă cu o săptămâna.

Mai multe detalii despre cele două campanii puteți găși atât pe site-ul și pagină de facebook Springtime cât și pe site-ul www.pentrueroi.ro.

Cum trece de criză industria HORECA? ( episod 2) Last updated Apr 24, 2020Motto: “Când valul coboară, se vede cine înoată dezbrăcat!” – Warren Buffet

În prima parte a acestui articol am prezentat ponderile costurilor și profitului în cadrul cifrei de afaceri, aceste ponderi fiind prezentate mai jos:

66

De asemenea, am propus un model pe care unii îl caracterizează pesimist, respectiv, pe perioada crizei, și anume lunile martie, aprilie, mai, cifra de afaceri este 0, urmând ca pe perioada ulterioară deschiderii (iunie, iulie, august) cifra de afaceri să fie 50% dintr-o lună normală pre criză, iar până la sfârșitul anului (septembrie octombrie, noiembrie, decembrie) cifra de afaceri să urce până la un nivel de  75% dintr-o lună normală).

Haideți să analizăm costurile și să vedem ce modalități de adecvare a acestora putem identifica. Să începem cu food cost, cost care, teoretic, are cea mai mare pondere în cifra de afaceri. Pe perioada crizei, dacă am avut locațiile închise, acest cost a avut valoarea zero, urmând ca la momentul repornirii să se încerce o renegociere cu furnizorii principali. În orice caz, acest cost este un cost variabil, fiind influențat, de principiu, exclusiv de cifra de afaceri. Așadar, acest cost va evolua natural în funcție de evoluția cifrei de afaceri. Presupunând că în perioada de până la sfârșitul anului cifra de afaceri va evolua la 50% și respectiv 75% din nivelul normal, atunci și food costul va scădea și el proporțional.

Costurile cu salariile pe perioada crizei teoretic au fost zero pentru companie, în ipostaza în care s-au închis locațiile, fie că vorbim aici de faptul că angajații au fost concediați, fie că acest cost este suportat prin intermediul șomajului tehnic. Având în vedere faptul că până la sfârșitul anului s-a prognozat o reluare a activității cu cifre în scădere (de 50% și respectiv 75%), este normal ca și costurile salariale să înregistreze o scădere. Aceasta poate fi obținută prin trei modalități:

1. fie menținerea tuturor angajaților și aceștia să accepte o scădere a salariilor cu 25%;

2. fie concedierea a 25% din angajați;

67

3. fie acordarea de către guvern a unui sprijin post criză pentru perioada de până la sfârșitul anului de 25% din costul forței de muncă, evident cu condiția menținerii tuturor angajaților. Aceasta a treia măsură poate fi implementată de guvern și în două etape, respectiv 75% din salariu pe perioada lock-down, 50% pentru următoarele 3 luni și respectiv 25% pentru cele patru luni rămase până la sfârșitul anului. În simularea pe care o facem o să luăm în calcul o scădere cu 25% a costurilor salariale.

Cu privire la chirii, aici lucrurile devin puțin mai complicate, întrucât implică și un proprietar care, este foarte posibil, ca la rândul lui să fi finanțat spațiile respective prin credite. Sigur că și acesta are posibilitatea amânării ratelor, dar negocierea este de așteptat să fie foarte dură. Modelul pe care îl propun este agrearea unei modalități de plată a chiriilor pe principiul 25-50-75, respectiv pentru perioada de lock-down (martie-mai) să se plătească 25% din valoarea chiriei contractuale (trei luni), pentru următoarele trei luni (iunie-august) 50%, și următoarele trei luni (septembrie-noiembrie) 75%, urmând ca din decembrie chiria să revină la valoarea contractuală. Cea mai bună strategie de negociere cu proprietarii, după părerea mea, este un principiu după care eu întotdeauna m-am ghidat, și anume “Cea mai bună minciună este adevărul!”. În momentul în care mergeți la proprietarii spațiilor cu calculele pe care le voi prezenta și eu mai jos, practic aceștia vor înțelege că au două variante: fie consolidarea unui parteneriat pe termen lung în care fiecare parte pierde ceva, fie riscă să rămână cu spațiile neînchiriate pe o perioadă relativ lungă de timp.

Peste amortizări vom trece relativ repede, practic amortizarea fiind relativ constantă, cu excepția perioadei de lock-down când nu se înregistrează amortizare.

Cheltuielile cu consumabilele și obiectele de inventar în mod normal ar trebui să fie și acestea variabile în funcție de cifra de afaceri, de aceea le-am previzionat ca și trend proporțional cu cifra de afaceri.

În ceea ce privește categoria altor cheltuieli, acestea au de regulă un caracter semivariabil, în această categorie incluzându-se de obicei o parte fixă mai mare, contabili, avocați, pază, impozite și taxe locale etc, dar și o mică parte variabilă ce se referă la mentenanță, consultanță, abonamente, combustibil, etc. Acesta este și motivul pentru care, având o componentă fixă semnificativă, aceste cheltuieli sunt mai greu de redus la valori foarte scăzute. De aceea, în modelul financiar prezentat am previzionat o scădere a acestor cheltuieli cu 50% pe perioada de lock-down (martie-mai), cu 25% pe următoarele 3 luni (iunie-august), din septembrie acestea revenind la 100%.

68

În tabelul de mai jos s-au centralizat toate propunerile de mai sus, făcându-se simularea astfel încât rezultatul exercițiului financiar 2020 să fie 0 (break-even point). Astfel, luând ca bază 100% din venituri, s-au previzionat veniturile și cheltuielile principale obținute în ipotezele prezentate anterior, situația prezentându-se astfel:

Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Grad de realizare a veniturior

100% 100% 0% 0% 0% 50% 50% 50% 75% 75% 75% 75%

Cifra de afaceri 100 100 0 0 0 50 50 50 75 75 75 75

Food cost 30 30 0 0 0 15 15 15 22.5 22.5 22.5 22.5

Salarii 25 25 0 0 0 18.75 18.75 18.75 18.75 18.75 18.75 18.75

Chirii 12 12 3 3 3 6 6 6 9 9 9 12

Amortizari 5 5 0 0 0 5 5 5 5 5 5 5

Utilitati si telecomunicatii

3 3 0.75 0.75 0.75 1.5 1.5 1.5 2.25 2.25 2.25 2.25

Consumabile si obiecte de inventar

3 3 0 0 0 1.5 1.5 1.5 2.25 2.25 2.25 2.25

Alte cheltuieli 10 10 5 5 5 7.5 7.5 7.5 10 10 10 10

Profit luna 12 12 -8.75 -8.75 -8.75 -5.25 -5.25 -5.25 5.25 5.25 5.25 5.25

Profit cumulat 12 24 15.25 6.5 -2.25 -7.5 -12.75 -18 -12.75 -7.5 -2.25 0

Acest tabel ar trebui customizat de către fiecare antreprenor HORECA prin raportarea la cifrele aferente anului precedent, defalcate pe fiecare lună pentru a avea rezultate în cifre absolute, și nu în procente, cum am prezentat anterior.

69

Trebuie să aveți în vedere că în ipostaza în care nu reușiți să negociați în parametrii propuși de noi, atunci automat va trebui să veniți cu bani de acasă dacă mai doriți să aveți un business. Modelul prezentat propune atingerea punctului de echilibru în anul 2020, în ciuda unei scăderi de venituri estimate de circa 45%. După publicarea primei părți a acestui articol am fost criticat, spunându-mi-se că acest model de revenire post virus este prea pesimist, dar sfatul meu este: “Haideți să fim pregătiți pentru ce este mai rău, că la mai bine o să ne descurcăm, zic!”

Material realizat în exclusivitate pentru Horeca Insight de către Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil și reprezentantul CECCAR în VAT Expert Group.

DIVERSE

Pierderi de 2 milioane euro pentru o fermă din Buzău din cauza pestei porcine Ana Felea Miscellanea / 24 apriliePeste 7000 de animale dintr-o fermă din Buzău urmează să fie eutanasiate după ce Direcţia Sanitar Veterinară a confirmat acolo prezenţa virusul pestei porcine. Confirmarea a venit chiar recent, iar autorităţile judeţen au întrunit de urgenţă Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor unde au fost adoptate toate măsurile care se impun pentru stoparea răspândirii virusului.

"Exploataţia respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport. În exploataţie vor fi eutanasiate toate animalele iar cadavrele ecarisate", se arată într-un comunicat emis de Prefectura Buzău.

Totul ar fi ieşit la iveală la mijlocul săptămânii trecute când proprietarul fermei şi-a găsit un animal mort. Cum bărbatul este de meserie medic veterinar a identificat imediat semnele virusului pestei porcine aşa că a cerut probe pentru diagnosticarea bolii. Imediat ce a venit rezultatul analizelor ferma a fost închisă şi au demarat deja procedurile pentru punerea în aplicarea a tuturor măsurilor ce se impun în astfel de situaţii.

În total vor fi eutanasiate peste 7000 de animale, iar pierderea este estimată la 2 milioane de euro.

Primul focar la o fermă, din Buzău

70

Autorităţile din Buzău rămân în alertă pentru că , de la confirmarea prezenţei virusului pestei porcine pe teritoriul României, judeţul nu a avut niciun focar de boală înregistrat la o exploataţie comercială. Astfel, cel confirmat la ferma din Glodeanu Siliştea este primul focar , iar acum este în desfăşurare o anchetă epidemiologică menită să arate de unde a fost adus virusul în fermă.

La această dată, Pesta Porcină Africană în judeţul Buzău nu mai evoluează în nici o gospodărie individuală (exploataţie non profesională) iar în mediul silvatic, la porcul mistreţ sunt înregistrate 60 de cazuri pe raza a 18 fonduri cinegetice.

"DSVSA solicită în continuare sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor, chiar şi în actuala conjunctură epidemiologică naţională generată de evoluţia COVID - 19, pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorităţi, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA Buzău. Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile întreprinse de autorităţilor au fost, sunt şi vor fi conjugate pentru a gestiona eficient orice potenţială situaţie epidemiologică apărută, pentru a înlătura rapid potenţialul viral şi pentru a împiedica răspândirea bolii", a declarat Adonis Dragnea, directorul DSVSA Buzău.

Acesta a ţinut să reamintească faptul că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social şi economic.

UNIUNEA EUROPEANA

Siegfried Mureșan:   Bugetul   UE   trebuie să conțină suficiente rezerve pentru a putea reacționa în cazul unor crize neprevăzute în următorii 7 ani Financial Intelligence   24 aprilie 2020,

71

 Sursa foto: facebook.com/pg/SiegfriedMEP

Bugetul UE trebuie să conțină suficiente rezerve pentru a putea reacționa în cazul unor crize neprevăzute în următorii 7 ani, consideră europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a enumerat patru condiții pentru ca viitorul buget sa fie votat.

Mureșan a scris pe Facebook: “Concluzia videoconferinței Consiliului European de aseară este următoarea: Comisia Europeană trebuie să vină rapid cu o nouă propunere de Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

Era și timpul să se ia această decizie.

De un an de zile spun că proiectul de buget al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani prezentat de Comisia Europeană încă din mai 2018 este depășit.

În ultimii 2 ani am adăugat noi priorități pe agenda europeană, iar oamenii așteaptă rezultate de la Uniunea Europeană și în următoarele domenii: siguranța cetățeanului, controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene, digitalizare, combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, îmbunătățirea eficienței energetice.

Cel târziu în decembrie 2019, când Comisia Europeană a prezentat un program ambițios de protecție a mediului și combatere a schimbărilor de climă (Pactul Ecologic European), trebuia să se modifice proiectul de buget al Uniunii Europene.

72

Ce urmează în continuare:Comisia Europeană va prezenta un nou proiect de buget, iar pentru ca acesta să devină realitate trebuie să primească acordul tuturor celor 27 state membre ale Uniunii Europene și al Parlamentului European.

Vă spun foarte clar: pentru a primi votul Parlamentului European, Bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani trebuie să îndeplinească 4 condiții:

 Să asigure finanțarea suficientă a priorităților tradiționale ale Uniunii Europene: agricultura și politica de coeziune. Trebuie să asigurăm suficiente fonduri pentru fermieri și, de asemenea, avem în continuare nevoie de bani pentru autostrăzi, modernizarea căilor ferate, reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă, canalizare și electricitate la sate.

 Să finanțeze noile priorități ale Uniunii Europene conform așteptărilor oamenilor, conform promisiunilor pe care politicienii le-au făcut și să nu le finanțeze prin reducerea finanțării pentru politicile tradiționale ale Uniunii.

 Să cuprindă un plan de susținere a tuturor celor afectați de coronavirus. Acest plan trebuie să conțină în primul rând Fondul European de Solidaritate Împotriva Coronavirus de 50 de miliarde de euro pe care eu l-am propus, iar Parlamentul European l-a adoptat și acum a devenit poziție oficială a Parlamentului. Acest fond este destinat investițiilor în spitale, în sistemul medical din Europa astfel încât cetățenii europeni să aibă garanția că, oriunde s-ar afla în Europa, beneficiază de servicii medicale bune, indiferent dacă trecem sau nu printr-o criză. Trebuie să nu mai vedem țări, regiuni sau orașe care se dovedesc incapabile să salveze viața cetățenilor lor.

 Să conțină suficiente rezerve pentru ca Uniunea Europeană să poată reacționa în cazul în care vor apărea crize neprevăzute în următorii 7 ani. Este o perioadă lungă de timp, sigur vor apărea crize neprevăzute, așa cum au apărut și în ultimii 7 ani. Pentru ca Uniunea Europeană să poată reacționa, să poată ajuta, are nevoie de rezerve de bani în buget.”

Next AGRI meetings – 2020 24-04-2020 - 15:28

73

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

- 28 April (9.00-9.30 - 17.00-18.30) (27 April is cancelled)

- 30 April (10.00-12.00)

A fost publicat ”Ghidul UE pentru întoarcerea la locul de muncă în condiții de siguranță”  meatmilk 24 aprilie 2020

Cum se pot garanta sănătatea și siguranța lucrătorilor atunci când se întorc la locul de muncă? Această întrebare importantă îi preocupă pe mulți angajatori în acest moment în care țările UE planifică sau realizează întoarcerea treptată la locul de muncă după coronavirus. Pentru a răspunde la această întrebare, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) a publicat astăzi un ghid privind întoarcerea la serviciu.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a spus: „Astăzi, mai mult decât oricând, este foarte evident că protejarea și promovarea securității și a sănătății în muncă sunt de o importanță capitală pentru lucrători, companii, sisteme de protecție socială și societate în ansamblu.

Acest ghid oferă răspunsuri la întrebări practice ale angajatorilor, cum ar fi: cum pot reduce la minimum expunerea la coronavirus la locul de muncă și cum își pot actualiza evaluarea riscurilor, având grijă de lucrătorii care au fost bolnavi. Ghidul va ajuta angajatorii și companiile să gestioneze întoarcerea la locul de muncă și să ofere sfaturi practice personalului.”

Pentru Comisie este extrem de important să se asigure că lucrătorii se pot întoarce la locul de muncă într-un mediu sigur și sănătos. Prin urmare, ghidul publicat astăzi reprezintă o contribuție esențială a UE în această perioadă importantă. De asemenea, ghidul conține linkuri către informații

74

naționale privind sectoare și ocupații specifice. Ghidul se referă la mai multe aspecte:

Evaluarea riscurilor și măsuri adecvate

Implicarea lucrătorilor

Grija față de lucrătorii care au fost bolnavi

Planificarea și învățarea pentru viitor

O permanentă bună informare

Informații pentru sectoare și ocupații

La ghidul elaborat de EU-OSHA în cooperare cu Comisia Europeană au contribuit, de asemenea, Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă și Comitetul inspectorilor de muncă principali. Ghidul va fi actualizat regulat cu informații fiabile, în funcție de evoluția situației.

Context

Epidemia de coronavirus arată importanța vitală a unor măsuri și condiții solide de securitate și sănătate în muncă în toate sectoarele de activitate.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) este agenția care pune la dispoziția Uniunii Europene informații privind securitatea și sănătatea în muncă.

La începutul crizei provocate de coronavirus, EU-OSHA a publicat deja un ghid referitor la locurile de muncă.1 Acesta a reunit cele mai semnificative informații și recomandări disponibile privind epidemia de coronavirus.

Informații suplimentare: Ghidul UE „COVID-19: întoarcerea la locul de muncă”2

Au fost stabilite cotele și valorile de stocare privată la carne și lactate  meatmilk  24 aprilie 2020

1 https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_guidance_for_the_workplace 2 https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_Back_to_the_workplace_-_Adapting_workplaces_and_protecting_workers

75

Comisia Europeană a cedat presiunii parlamentarilor din UE și a industriei agroalimentare și a anunțat măsuri excepționale de piață miercuri (22 aprilie), după ce a spus că nu au mai rămas suficienți bani pentru desfășurarea lor cu mai puțin de o săptămână în urmă, informează Euractiv.

Un ajutor cu impact După cum am anunțat anterior, Comisia a anunțat că a pregătit un pachet pe termen scurt cu trei acte delegate și nouă acte de punere în aplicare pentru adoptare, întrucât statele membre au nevoie să aprobe măsurile.

Pachetul își propune să abordeze tulburările deja observate, precum și riscurile viitoare pentru piețele agricole și include ajutorul de depozitare privată (PSA) pentru produsele lactate și din carne și flexibilitatea pentru unele programe de sprijin pe piață, precum și derogări excepționale de la normele UE privind concurența care va permite operatorilor să adopte măsuri de autoorganizare a pieței.

Prioritatea Comisiei este de a trimite mesajul potrivit sectorului și de a oferi ajutor sectoarelor cu impact puternic, au declarat pentru EURACTIV surse executive ale UE.

Cantități și valori Sursele au confirmat că ajutorul de depozitare privată a brânzeturilor va viza o cantitate maximă de 100.000 de tone, dar pentru alte măsuri, nu se pot furniza detalii suplimentare cu privire la cantități, deoarece aceste informații sunt predispuse la denaturarea piețelor.

Sumele finale vor depinde, de asemenea, de adoptarea măsurilor, care pot fi modificate în consultarea cu țările UE, astfel încât Comisia va dezvălui în mod oficial detalii complete ale propunerilor după ce vor fi adoptate.

Cu toate acestea, un document obtinut de EURACTIV arată că bugetul maxim pentru măsurile PSA este stabilit în general la 76 de milioane EUR.

76

Acesta va stabili depozitarea între trei și șapte luni pentru 330.000 tone de produse lactate, cum ar fi pulbere de lapte degresat (90.000 tone), unt (140.000 tone) și brânză (100.000 tone) și timp de minim 3 până la maxim 5 luni pentru 61.000 tone de fripturi de vită (25.000 tone) și carne de oaie / capră (36.000 tone).

O formă tradițională de intervenție publică a UE în sectorul agroalimentar înființat în Organizația Mondială a Comerțului (OMC), ajutorul pentru depozitare privată constă în eliminarea temporară a produselor de pe piețele perturbate, cu scopul de a reduce o ofertă pe termen scurt și de a restabili o anumită echilibru pe termen lung.

De asemenea, Comisia propune să declanșeze alte măsuri excepționale instituite prin regulamentul Organizației comune de piață (OCM), care constituie o rețea de siguranță pentru fermieri în cazul crizelor de piață.

În special, executivul UE a prezentat acte de punere în aplicare pentru a autoriza derogarea de la normele de concurență în conformitate cu articolul 222 din Regulamentul OCP, care permite sectoarelor afectate în special de criză să pună în aplicare retragerea de pe piață sau distribuirea gratuită a produselor și stocarea lor de către operatori privați pentru o perioadă de maxim șase luni.

Aceste măsuri sunt propuse pentru sectoarele cartofului și florilor, în timp ce în sectorul laptelui se ia în considerare doar planificarea temporară a producției.

Întărirea programelor de alimentație a copiilor în școli În cele din urmă, Comisia a solicitat să introducă flexibilitate în punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline și apicultură, precum și în schema școlară a UE, concepută pentru a ajuta copiii să urmeze o dietă sănătoasă, aducând fructe, legume și lapte în școli.

Propunerile au fost dezvăluite la doar o săptămână după ce comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski le-a spus europarlamentarilor Comitetului pentru agricultură al Parlamentului European (COMAGRI) că bugetul actual pentru PSA și alte măsuri de piață este prea restrâns.

El a mai spus că măsurile de intervenție ale pieței sunt proiectate inițial pentru a remedia problemele ocazionale pe una sau câteva piețe simultan, însă amploarea crizei actuale depășește posibilitățile bugetului curent.

77

„Acesta este motivul pentru care căutăm alte surse de asistență”, a spus Wojciechowski, adăugând că lipsa măsurilor de piață nu înseamnă că fermierii sunt lăsați să se apere pentru ei înșiși.

Reacția miniștrilor Ca reacție la audierea lui Wojciechowski, toți miniștrii fermelor UE-27 au solicitat, într-o declarație comună, a fost de acord vineri (17 aprilie) pentru a activa PSA pentru a sprijini acele sectoare agroalimentare în care tulburările importante ale pieței și impactul prețurilor din cauza crizei COVID-19 au avut a fost evaluat.

În aceeași zi, eurodeputații din COMAGRI au scris o scrisoare separată adresată lui Wojciechowski, solicitând executivului UE să activeze clauze de urgență și să intervină direct pe piețele agricole.

Presată de parlamentarii UE și de industrie, Comisia a cedat și a propus pachetul pe termen scurt, deși măsurile de piață prezentate nu sunt aceleași cu cele solicitate în zilele anterioare, iar bugetul este destul de mic.

„Sunt încrezător că aceste măsuri vor scuti piețele și vor da rezultate concrete în mod rapid”, a comentat comisarul pentru agricultură. Comisia dorește ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie.

Contactate de EURACTIV, surse din organizația de fermieri COPA-COGECA au confirmat că au salutat măsurile ca prim pas, dar au subliniat că vor fi necesare acțiuni suplimentare.

C.E. propune asistență financiară de 3 md euro pentru zece țări terțe meatmilk  24 aprilie 2020Conform comunicatului emis de instituția europeană, Comisia Europeanăa adoptat o propunere privind un pachet de asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 3 miliarde de euro destinat unui număr de zece parteneri din cadrul politicii de extindere și de vecinătate, pentru a-i ajuta să limiteze impactul economic negativ al pandemiei de coronavirus.Propunerea vine în completarea strategiei „Echipa Europa”, răspunsul ferm și specific al UE de sprijinire a eforturilor depuse de țările partenere în combaterea pandemiei de coronavirus. UE dă astfel o dovadă importantă de solidaritate cu aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.

În urma unei evaluări preliminare a nevoilor de finanțare, propunerea prevede distribuirea fondurilor AMF după cum urmează:

Republica Albania (180 de milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 de milioane de euro), Georgia (150 de milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 de milioane de euro), Kosovo (100 de milioane de euro),

78

Republica Moldova (100 de milioane de euro), Muntenegru (60 de milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 de milioane de euro), Republica Tunisiană (600 de milioane de euro) și Ucraina (1,2 miliarde de euro).

Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, Valdis Dombrovskis, a declarat: „Sprijinirea vecinilor noștri este esențială în această perioadă de criză, ca să menținem stabilitatea întregii regiuni.

Din răspunsul global al UE la pandemia de coronavirus face parte și necesitatea de a sprijini țările vecine să atenueze cele mai grave efecte economice ale acesteia. Aceste „programe AMF pentru situații de criză” vor ajuta 10 țări să își asigure stabilitatea macroeconomică și să își protejeze cetățenii și întreprinderile în timpul crizei.”

Paolo  Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Solidaritatea europeană nu trebuie să se oprească la frontierele Uniunii noastre, deoarece, în această criză globală, învingem sau pierdem împreună. Astăzi, Comisia Europeană face un pas decisiv pentru a sprijini zece dintre vecinii noștri în lupta împotriva coronavirusului. Fac apel la Parlamentul European și la Consiliu să convină rapid asupra acestui pachet important.”

Fondurile AMF le vor fi puse la dispoziție timp de 12 luni sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase, pentru a ajuta aceste țări să își acopere nevoile de finanțare imediate și urgente. Împreună cu sprijinul din partea Fondului Monetar Internațional, aceste fonduri pot contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și la crearea unui spațiu de manevră care să permită alocarea de resurse menite să protejeze cetățenii și să atenueze consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de coronavirus. Acest instrument rămâne disponibil și pentru alte țări eligibile care se confruntă cu dificultăți legate de balanța de plăți.

Propunerea Comisia trebuie adoptată de către Parlamentul European și Consiliul UE. Având în vedere necesitatea urgentă a acestui sprijin, Comisia se bazează pe cooperarea colegiuitorilor pentru a asigura adoptarea rapidă a propunerii.

Odată ce propunerea va fi fost adoptată, Comisia este pregătită să plătească prima tranșă, cât mai curând după adoptarea deciziei de asistență macrofinanciară și semnarea unui memorandum de înțelegere cu fiecare țară parteneră. A doua tranșă ar putea fi plătită în al patrulea trimestru al anului 2020 sau în prima jumătate a anului 2021, cu condiția ca măsurile de politică aferente să fi fost puse în aplicare în timp util.

Context

79

Echipa Europa

Răspunsul UE face parte din abordarea intitulată „Echipa Europa” care vizează salvarea de vieți prin oferirea de sprijin rapid și specific partenerilor noștri, pentru a face față acestei pandemii. Acesta combină resurse din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care să sprijine țările partenere și să abordeze nevoile lor de finanțare pe termen scurt, precum și impactul structural pe termen mai lung asupra societăților și economiilor acestora.

Cifra globală a pachetului „Echipa Europa” se ridică la peste 20 de miliarde de euro. Primele pachete din cadrul Echipei Europa sunt deja puse în aplicare în vecinătatea imediată a UE: în Balcanii de Vest, la est și la sud.

UE, în calitate de actor global cu o contribuție majoră la sistemul internațional de dezvoltare, promovează un răspuns multilateral coordonat, în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite, cu instituțiile financiare internaționale, precum și cu G7 și G20.

Asistența macrofinanciară (AMF)

Asistența macrofinanciară face parte din angajamentul mai larg al UE față de țările vecine și țările implicate în procesul de aderare și este concepută ca un instrument excepțional de răspuns la criză al UE. Este disponibilă pentru țările candidate sau potențial candidate și țările din vecinătatea UE care se confruntă cu probleme grave privind balanța de plăți cu condiționalitate în materie de politici.

Pentru a beneficia de o AMF, țările ar trebui să îndeplinească anumite condiții prealabile în materie de politici, în ceea ce privește respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. De asemenea, ar trebui să beneficieze de un program de asistență financiară al FMI. În ceea ce privește punerea în aplicare a AMF, Comisia va asigura coerența cu operațiunile de asistență macrofinanciară recente și în curs de desfășurare.

Pe lângă asistența macrofinanciară, UE sprijină țările din vecinătate și din Balcanii de Vest prin alte câteva instrumente, inclusiv ajutorul umanitar, sprijinul bugetar, programe tematice, asistență tehnică, mecanisme de finanțare mixtă și garanții din partea Fondului european pentru dezvoltare durabilă menite să sprijine investițiile în sectoarele cele mai afectate de pandemia de coronavirus.

80

UE anunta masuri exceptionale pentru sectorul agroalimentar In apr. 24, 2020

Comisia Europeană propune măsuri excepționale suplimentare pentru a sprijini în continuare cele mai afectate piețe agricole și alimentare. Sectorul agroalimentar din UE manifestă rezistență în contextul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, unele piețe au fost puternic afectate de consecințele acestei crize de sănătate publică.

Uniunea Europeană, împreună cu alți 21 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), s-au angajat să asigure o activitate comercială transparentă și previzibilă cu produse agricole și alimentare pe durata actualei crize globale de sănătate. Co-semnatarii declarației comune se angajează să asigure buna funcționare a agriculturii mondiale și a lanțurilor de aprovizionare agroalimentară și să evite măsuri cu un potențial impact negativ asupra securității alimentare, nutriției și sănătății altor membri ai organizației și a populațiilor acestora. 

Declarația solicită ca orice măsuri de urgență legate de agricultură și de produsele agroalimentare să fie aplicate țintit, în mod proporțional, transparent, temporar și în concordanță cu normele OMC. Măsurile ar trebui să nu denatureze comerțul internațional cu aceste produse, nici să creeze bariere comerciale nejustificate. Mai degrabă, membrii OMC sunt încurajați să pună în aplicare soluții de lucru temporare pentru a facilita comerțul. De asemenea, semnatarii se angajează să poarte un dialog constant pentru a îmbunătăți pregătirea și reacția la pandemii, inclusiv prin coordonare multilaterală.

Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, a declarat: „Consecințele crizei coronavirusului sunt resimțite din ce în ce mai mult în industria alimentară. Acesta este motivul pentru care am decis să acționăm rapid, pe lângă măsurile luate deja de la începutul crizei. În starea actuală de dezvoltare a pieței, măsurile propuse vizează trimiterea unui semnal pentru stabilizarea piețelor. Sunt considerate a fi cele mai potrivite pentru asigurarea stabilității prețurilor și a producției în viitor, asigurând astfel aprovizionarea și securitatea alimentelor. Noile măsuri excepționale urmăresc să sprijine cele mai afectate sectoare agroalimentare, abordând perturbările deja observate, precum și riscurile viitoare. Sunt încrezător că aceste măsuri vor atenua presiunea asupra piețelor și vor da rapid rezultate concrete”.

81

Măsurile excepționale anunțate ca răspuns la criza cauzată de coronavirus includ:

Ajutor pentru depozitarea privată: Comisia propune să acorde ajutor pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte degresat, unt, brânză) și produse din carne (bovine, ovine și caprine). Acest regim va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pentru o perioadă minimă de 2 până la 3 luni și o perioadă maximă de 5 până la 6 luni. Această măsură va reduce oferta disponibilă pe piață și va reechilibra piața pe termen lung.

Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pieței: Comisia va introduce o anumită flexibilitate în implementarea programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline, apicultură și Programul UE pentru școli (lapte, fructe și legume). Aceasta va redirecționa prioritățile de finanțare către măsurile de gestionare a crizelor pentru toate sectoarele.

Derogare excepțională de la normele UE privind concurența: aplicabilă sectoarelor de lapte, flori și cartofi, Comisia va autoriza derogarea de la anumite reguli de concurență prevăzute la articolul 222 din regulamentul privind organizarea comună a piețelor, care să permită operatorii să adopte măsuri de autoorganizare a pieței. În mod concret, aceste sectoare vor fi autorizate să ia măsuri colective pentru stabilizarea pieței. De exemplu, sectorul laptelui va avea voie să planifice colectiv producția de lapte, iar sectorul de flori și cartofi va avea voie să retragă produsele de pe piață. De asemenea, va fi permisă stocarea de către operatori privați. Aceste acorduri și decizii vor fi valabile numai pentru o perioadă de maximum șase luni. Mișcările prețurilor de consum vor fi monitorizate îndeaproape pentru a evita efectele negative.

Comisia intenționează să adopte aceste măsuri până la sfârșitul lunii aprilie. Statele membre trebuie să fie consultate în prealabil și să voteze aceste măsuri. Prin urmare, acestea sunt supuse unor schimbări. Detaliile acestor propuneri vor fi dezvăluite în momentul adoptării finale.

Pachetul anunțat vine în completarea unui alt set cuprinzător de alte măsuri adoptate într-un stadiu precoce de Comisie pentru sprijinirea sectorului agroalimentar în contextul crizei actuale, precum creșterea sumelor de ajutor de stat, plata avansurilor mai mari și prelungirea termenelor pentru prezentarea cererilor de plată. Relaxarea sporită a normelor politicii agricole comune are drept scop reducerea sarcinii administrative pentru fermieri și administrațiile naționale. ..............................................................................

POLONIA

82

În plină pandemie de coronavirus, Polonia se confruntă cu o secetă fără precedent 24 apr, 2020 | Agerpres

Afectaţi deja de pandemia de coronavirus care i-a lipsit de muncitorii sezonieri ucraineni, fermierii polonezi se confruntă în prezent şi cu o secetă fără precedent, informează AFP, citată de Agerpres.

"Este o mare panică pentru că nu ştim ce se va întâmpla cu noi", spune Adrianna Bukowska-Lazarska, a cărei fermă produce peste 300 de tone de căpşuni pe an în regiunea Czerwinsk, la aproximativ 50 de kilometri vest de capitala Varşovia.

Seceta riscă să reducă producţia alimentară, a avertizat ministrul polonez al Agriculturii, Jan Krzysztof Ardanowski (foto). Potrivit acestuia, Polonia nu se va confrunta cu o criză de alimente dar există riscul ca preţurile să crească. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, s-a arătat şi el îngrijorat şi miercuri a făcut un apel către compatrioţii săi să economisească apa. "Nu am mai văzut un nivel al apelor atât de scăzut de când se fac măsurători, adică de peste 100 de ani", precizează Grzegorz Walijewski, purtătorul de cuvânt al Institutului de meteorologie şi gospodării a apelor din Polonia (IMGM). Fenomenul nu este o noutate dar se agravează.

Statistic, un polonez dispune de 1.600 metri cubi de apă pe an, adică de trei ori mai puţin decât media în Uniunea Europeană. "Resursele noastre sunt comparabile cu cele ale Egiptului", a avertizat Curtea de Conturi a Poloniei, care în luna iunie a anului trecut a publicat un raport intitulat "Polonia, deşertul Europei".

"Iarna care a trecut nu am avut zăpadă. Acum nu avem ploi. Am avea nevoie să plouă liniştit timp de o săptămână", a explicat Marian Sikora, preşedintele Federaţiei producătorilor agricoli. "Pământul este uscat. Trebuie să săpăm o groapă cu o adâncime de 15 centimetri pentru a găsi umiditate", adăugă fermierul. Pentru moment, căpşunele doamnei Adrianna Bukowska-Lazarska nu duc lipsă de apă, un sistem de irigaţii pe care l-a instalat este alimentat cu apă provenită de la un puţ de mare adâncime. "Costurile mele s-au dublat. E nevoie de electricitate pentru pompe şi pentru a încălzi şi filtra apa care este prea rece", spune Adrianna Bukowska-Lazarska.

83

Însă chiar dacă căpşunele poloneze cresc graţie irigaţiei artificiale, cultivatoarea nu este sigură că le va putea culege. De mai mulţi ani de această sarcină se ocupau muncitorii sezonieri veniţi din Ucraina şi Belarus. Odată cu închiderea frontierelor şi a măsurilor de carantină impuse în contextul pandemiei de coronavirus, muncitorii sezonieri din străinătate s-au rărit. Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Agriculturii din Polonia, în 2018 şi 2019 aproximativ 60.000 de ucraineni au lucrat în sectorul agricol polonez. În pofida pandemiei, Guvernul de la Varşovia a decis să le deschidă frontierele.

"Însă oamenilor le este frică", crede Adrianna Bukowska-Lazarska. Le este teamă să fie separaţi de familiile lor, teamă să nu se îmbolnăvească şi să fie introduşi în carantină fără a putea munci timp de două săptămâni. Pe lângă secetă şi lipsa de muncitori sezonieri, fermierii polonezi au şi un alt inamic: fake news. "Am auzit un zvon că trebuie să spălăm căpşunele cu apă caldă pentru a elimina virusul care se pune pe ele. Căpşunele nu suportă acest lucru şi ar trebui să le transformăm în compot", spune Adrianna Bukowska-Lazarska. Zvonul este unul fals, a confirmat Ministerul Sănătăţii din Polonia, citând o decizie a Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), conform căreia nu există dovezi referitoare la transmiterea bolii COVID -19 prin consumul de alimente.

TURCIA

Turcia cel mai mare exportator de făină şi produse de panificaţieGheorghe Ghise 24 aprilie 2020

În primele opt luni ale sezonului curent (iulie 2019-februarie 2020), Turcia a importat aproximativ 7,3 milioane tone grâu, iar până la sfârșitul sezonului (30 iunie) se estimează că se va ajunge la 10,5 milioane tone, cu 61% mai mult faţă de sezonul precedent. În acelaşi timp, se preconizează că exporturile turceşti de produse pe bază de grâu vor atinge 6,8 milioane tone.

Numai Rusia a livrat către Turcia, în acest sezon de comercializare 4,8 milioane tone grâu de panificaţie, adică 66% din totalul volumului de grâu importat de această ţară. Turcia este cel mai mare client pentru grâul rusesc, înantea Egiptul. Cel de-al doilea mare furnizor de grâu pentru Turcia este Ucraina, cu aproape un milion de tone livrate în acest sezon. De asemenea, Turcia a importat mai mult de 1,3 milioane tone grâu dur din Canada, Mexic și Spania.

84

Grâul importat de Turcia este folosit preponderent pentru fabricarea și export ulterior de produse precum biscuiți, făină, paste, pâine şi făină, ţara fiind cel mai mare exportator mondial de făină de grâu şi al doilea mare exportator de paste. Ministerul Comerțului din Turcia a elaborat un regim de taxare activă pentru a permite exportatorilor să importe grâu fără taxe vamale, dacă acesta va fi procesat și reexportat. Totuşi, în sezonul 2019/2020, importurile de grâu vor depăși substanțial exporturile de făină şi produse de panificaţie, întrucât producția internă a fost mai mică decât cererea, iar guvernul a crescut rezervele de grâu.

Potrivit datelor oficiale, comerțul internațional cu grâu, făină şi produse de panificaţie a generat un profit în valoare de 12,5 miliarde USD pentru economia turcă, în ultimii 17 ani. Turcia a importat 63,7 milioane tone de grâu în valoare de 17,4 miliarde dolari în perioada 2002-2019 şi a exportat 75,7 milioane tone grâu și produse pe bază de grâu în valoare de 29,9 miliarde de dolari. În sezonul 2019/2020, se preconizează că exporturile turceşti de produse pe bază de grâu vor atinge 6,8 milioane tone.

Turcia are în cca. 542 unităţi de morărit panificaţie comercial active la nivel naţional şi care pot produce cca. 30 milioane tone făină de grâu.

 Turcia un jucător important pe piaţa internaţională

În ultimii ani, Turcia a devenit un jucător cheie pe piața internațională a grâului, pe măsură ce importurile sale au crescut la un nivel record. Această transformare se datorează producției scăzute şi consumului intern mai mare. De asemenea, un efect important l-au avut şi creșterea importurilor guvernamentale pentru stabilizarea prețurilor interne precum și export ridicat de produse pe bază de grâu.

Efectele Secetei prelungite din iarna trecută, în toate regiunile au fost atenuate de precipitaţiile apărute în a doua jumătatea a lunii martie. Cu toate că suprafaţa semănată în toamnă cu grâu a ajuns la 7,25 milioane hectare (+3,4% faţă de sezonul precedent), producția de grâu este estimată la doar 18 milioane tone, în scădere față de cele 19 milioane tone obţinute în sezonul trecut și cu peste 14% mai mică decât recordul de 21 milioane tone stabilit în sezonul 2017/2018. Poducția de orz este de așteptat să fie apropiată cu cea obţinută sezonul trecut, respectiv 7,9 milioane tone, de pe o suprafață cultivată de 3,8 milioane hectare.

Consumul de produse pe bază de grâu a crescut dramatic în ultimii ani, fiind estimat la 19,9 milioane tone, în creştere cu 1% faţă de anul trecut. Turcia are o populație de 81 de milioane, cu o rată de creștere demografică de 1,2% pe an. Țara găzduiește în prezent aproximativ 5 milioane de refugiați, dublu față de situaţia din urmă cu doar trei ani și care se bazează foarte mult pe

85

produsele de bază, precum pâinea. Reducerea puterii de cumpărare datorată unei lire devalorizante, a obligat populația să crească consumul de produse pe bază de grâu în detrimentul produselor proteice.

SUA

Ţara în care oamenii cheltuie pe mâncare aruncată mai mult decât pe utilităţ iar fermierii aruncă tone de alimente Andra Stroe  24 aprilie 2020

Un studiu coordonat de Zach Conrad, reprezentant al departamentului de Ştiinţele Sănătăţii din cadrul William & Mary University, Virginia, SUA, arată că un american obişnuit consumă zilnic doar 59% din mâncarea pe care o cumpără, restul de 41% fiind aruncată la gunoi, scrie Daily Mail. Echivalentul în bani al mâncării aruncate este de 3,62 dolari, triplu faţă de preţul reieşit în 2008 ani în urma unui studiu similar.

Astfel, pe parcursul unui an un american obişnuit cheltuie peste 1.300 de dolari pe mâncare irosită, adică mai mult decât cheltuie pe gaze, haine noi, încălzire şi electricitate sau pe taxele de proprietate. Studiul a fost realizat pe un eşantion de aproape 40.000 de persoane, dintre care 80% erau americani non-hispanici, 65% dintre ei având un raport venit / sărăcie de cel puţin 2 , ceea ce înseamnă că au câştigat cel puţin două ori mai mult decât ar fi pragul de venit pentru a fi considerat „sărac”.

De asemenea, studiul a arătat că şi beneficiile nutritive ale alimentelor consumate în rândul americanilor sunt scăzute. Doar unul din zece americani a consumat cantitatea recomandată de fructe şi legume şi între 60 şi 70% dintre americani au depăşit porţiile zilnice recomandate pentru zahăr şi grăsimi saturate.

Un raport recent al Asociaţiei Internaţionale a Alimentelor Lactate a arătat că fermierii americani aruncau peste 3,7 milioane de litri de lapte proaspăt pe zi, de teamă să nu se strice. Fermele individuale de pui distrug până la 750.000 de ouă proaspete pe săptămână, care nu mai pot fi expediate în magazine. În Idaho, unii fermieri au fost nevoiţi să arunce peste 500.000 de cartofi pe care nu au reuşit să-i livreze în lanţurile de aprovizionare.

DOSAR

Să înțelegem vinul românesc în 2020! Liviu Grigorică: “Facem vin – destul de mult, destul de bun!” aprilie 24, 2020 Cezar Ioan

86

Recunosc, ideea unei mici broșuri de prezentare a vinurilor românești în limbi de circulație internațională mi-a venit (la începutul anului) de la perspectiva meciurilor de fotbal din cadrul Euro 2020, care ar fi trebuit să aibă loc în iunie în București.

După care, stând drept și judecând drept, m-am gândit că o astfel de broșură ar fi de interes și pentru mulți dintre conaționalii noștri. Am decis să întreb specialiștii ce ar fi de spus despre vinul românesc unor oameni care poate îl cunosc mai puțin, dar ar putea fi interesați. Liviu Grigorică, interlocutorul meu în acest articol, are în palmares reușite care-l recomandă drept unul dintre cei mai avizați profesioniști de la care să pornească un demers de tipul “Să înțelegem vinul românesc în 2020”.

Grigorică “a făcut diferența” în materie de vin în toate proiectele prin care a trecut de când îl cunosc, din urmă cu aproape două decenii: Bodega Pietroasa, Corcova, Crama Oprișor, Crama Rotenberg, Negrini,  ViaViticola Sarica-Niculițel, Velvet Winery – și altele. Dincolo de reușitele lui în crearea de vinuri, are și avantajul unei “priviri de deasupra” – prin prisma studiilor și călătoriilor profesionale făcute în țară și străinătate și prin contactul cu furnizorii externi de tehnologii pe care îi reprezintă firma lui, Bevitech, în România.

Disclaimer: admit că unele dintre întrebările de mai jos au fost dinadins “direcționate” ca să-mi susțină o prejudecată pentru care sper să fiu iertat – și anume aceea că industria vinului din România, în ansamblul ei, e aproape complet lipsită de proiecte de promovare generică. E vina mea, nu a interlocutorului.

România ar trebui să se despartă de mitologia Lumii vechi a vinului și să spună ceva care să-i facă mândri pe români și curioși pe străini

– Liviu, cum crezi că ar trebui să sune primul paragraf cu informații despre vinurile României pe care ar trebui să-l citească un vizitator străin? Dar un concetățean de-al nostru? Ce ar fi bine să știe acest gen de public?

87

Cred că ar trebui să fie un paragraf care să sintetizeze vinul românesc și care să nu conțină absolut nimic din “mitologia“ comunicării tradiționale ce ne plasează în Lumea veche, tradiționalistă, europeană – milenii de vinificație continuă și vinuri pentru care se băteau capetele încoronate, familii care fac vin de multe generații, soiuri nemaiîntâlnite extrem de valoroase șamd. Semințele de struguri descoperite la Cucuteni ne plasează doar în lumea celor “apropiați de” vița-de-vie în urmă cu milenii, iar cei 30 de ani de antreprenoriat românesc pot însemna maxim 2 generații din aceeași familie implicate în afacerea cu vin. Cât despre studierea și cunoașterea soiurilor românești, a tipicității lor, a expresivității lor în funcție de terroir sau clonă… discutăm cu altă ocazie.

Revin la întrebare. Ar trebui să fie un paragraf care să-i facă mândri pe români și curioși pe străini. Să explicăm că în România se face vin – destul de mult și chiar bun. Să impunem denumirile românești de soi și să nu le mai traducem scolastic (vă închipuiți cum sună “Strong black“ în loc de “Negru vârtos”). Că nu e doar vina noastră că nu ne știe aproape nimeni. Putem să ne gândim la alții de pe lumea asta: Argentina e cel mai important producător de vin din America de Sud; Chile este locul unde găsești un raport calitate/preț excelent dar și câteva vinuri extrordinare; probabil cel mai puternic simbol al occidentalizării Chinei o reprezintă consumul și producerea de vin pentru 1,3 miliarde de oameni; Africa de Sud e întotdeauna o finalistă la orice concurs de frumusețe și pitoresc al viilor, iar Noua Zeelandă este țara peisajelor din imperiile holywoodiene și a Sauvignon-ului Blanc. Avem atâtea lucruri bune pe care să le comunicăm: facem vin aproape peste tot în România, avem câteva soiuri locale destul de valoroase, am demonstrat de atâtea ori că știm să vinificăm în fel și chip soiurile internaționale, iar cu unele vinuri putem face orice degustare comparativă cu monștri sacri de pe piața internațională.

Nichita descria România în 4 cuvinte: “Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși“. Cât despre paragraful descriptiv al vinului românesc… să așteptăm “creativii“ din marketing!

– Care ar trebui să fie “linia a doua” de informații și argumente, în ordinea importanței, după acest prim paragraf? Pe scurt.

Voi încerca sa enumăr câteva lucruri care par, la prima vedere, importante pentru un consumator de vin: majoritatea cramelor au tehnologii moderne și calitatea vinurilor nu ne va dezamăgi; oferta generală este în trend internațional, avem majoritatea stilurilor comune de vinuri linistite sau spumante, indiferent de culoare (de la seci la vinuri licoroase, proaspete ori

88

maturate în butoaie, uneori învechite în sticlă); în fiecare oraș vom găsi vinurile a cel puțin 50 de crame românești, însă destul de rar o ofertă ce include doar producători locali;  dacă săpăm bine ori sunăm un prieten bine informat, găsim vinuri cu un excelent raport calitate / preț / notorietate / recunoaștere socială, de la nivelul de bază și până la superpremium; cu voia dumneavoastră, ultima informație de pe listă: suntem unul dintre principalii producători europeni de vin.  

Vinul românesc a câștigat un an pentru a se promova în ochii fanilor de fotbal

– Crezi că ar funcționa o promovare pentru străinii care ne vor vizita la meciuri axată pe mesaje generice despre vinul românesc? Pe drumul dintre aeroport și stadion, pe stadion sau la restaurantele și hotelurile pe care le vor frecventa?

Campionatul s-a amânat pentru anul viitor, vom vedea. Într-un fel am câștigat un an în care se poate gândi o strategie pentru promovare. Fără să minimizez importanța numărului mare de suporteri ce vor veni la noi, îmi amintesc, totuși, că la ultimul mare eveniment fotbalistic european din București s-a băut foarte multa bere. Vinul, nu cine știe ce. Totuși, mesajele generice despre vinul nostru la aeroport și pe tot drumul până în centru sunt extrem de importante. Mini cărți de vizită cu brandurile vinurilor disponibile la orice hotel bucureștean nu ar strica deloc. Organizarea unor degustări și vizite la crame ar fi binevenită. Chiar dacă microbiștii nu vor bulversa vânzările de vin în restaurante sau terase, ideea existenței vinului românesc le va rămâne întipărită în memorie. Poate vor cumpăra o sticlă înainte de plecare, poate vor căuta vinul nostru pe rafturile magazinelor din țara lor. Vreau a subliniez un lucru pe care eu îl consider extrem de important: toate aceste acțiuni de promovare trebuie făcute pentru scoaterea la rampă a vinului românesc în general. Avem nevoie de crearea unui brand inteligent de țară pentru vin (dacă vrei, e chiar sinteza în câteva cuvinte a paragrafului introductiv despre care m-ai întrebat). Acțiunile individuale ale cramelor pot fi extraordinare, dar au nevoie de umbrela strălucitoare a unei comunicări naționale extrem de bine făcute, din care nu exclud asocierea vin-gastronomie românească ori promovarea independentă a producătorilor dintr-o asociație sau zonă viticolă.

Capacitatea de inovație, de a risca (adeseori de neînțeles) și oamenii din domeniu sunt principalele resurse. Dar oferta e încă limitată

–  Ceea ce ne duce la întrebarea fundamentală: prin ce este vinul românesc atractiv și diferit? Și la ce nivel calitativ se prezintă el azi – în

89

supermarketuri și în restaurante, dar și în comunicarea fără finalitate comercială imediată – în această “vitrină” pe care o reprezintă Bucureștiul? O comparație cu situația din alte capitale de țări producătoare ar fi binevenită, chiar și una subiectivă, rezultată în urma experiențelor tale personale, fără cifre.Aparent, nu avem nimic extraordinar sau diferit față de alte țări. La prima vedere, producem vinuri corecte, din vii de multe ori foarte tinere – și nu avem, în general, mai mult de 20 de recolte de pe aceeași plantație. Cu toate acestea, am putea să privim și cu alți ochi ceea ce se întâmplă în acest sector. Pasiunea, dăruirea, capacitatea de a risca, de multe ori de neînțeles, au făcut ca viticultura și vinificația din România să fie altfel. Oamenii din acest domeniu sunt principala resursă care ne-a permis ca în mai puțin de două decenii să ne reinventăm, iar de la un sistem majoritar etatist să ajungem la sute de plantații și crame private. Chiar dacă s-au făcut nenumărate greșeli, iar “perseverare diabolicum“, entuziasmul nu ne-a pierit. Capacitatea de creație și de inovație a unora amestecată cu inepuizabila dorință de improvizație sau lipsă de viziune a altora au creat o imagine eclectică a vinului românesc. Vinuri corecte, bine lucrate, cu tipicitate de soi și stiluri bine conturate, se găsesc pe rafturi alături de sticle ce au ca principală calitate prețul foarte mare al ambalajului.

“Vitrina“ bucureșteană este de multe ori pervertită de taxe de listare sau interese personale. Pentru orice consumator, indiferent dacă este român sau străin, este destul de greu să facă o alegere clară și logică doar privind o listă de vinuri sau scanând peretele de etichete dintr-un raion specializat. Pe de altă parte, modul de așezare al vinurilor pe raft sau în menu, în funcție de zona viticolă de origine, este comună tuturor capitalelor lumii. Marele dezavantaj autohton este lipsa de notorietate. Un român are deja o idee despre ce ar alege când vede pe lista Bordeaux, Bourgogne, Champagne, Provence, Cote du Rhone sau Piemont, Toscana, Prosecco, Alto Adige, Puglia. Hai să ne punem și în pielea unui străin care citește Dealu Mare, Târnave, Cotnari, Mehedinți, Drăgășani. Complicat, nu? Dacă structura listei de vinuri e asemănătoare cu a celor similare din alte capitale, conținutul este foarte diferit. Dacă în București vizitezi 3-4 restaurante te reîntâlnești cu vreo câteva vinuri în menu. Acest lucru este extrem de greu, chiar imposibil, în alte capitale. Pe scurt, oferta este încă limitată, iar capacitatea restaurantelor, magazinelor sau a distribuitorilor de a paria pe “anonimi“, bazându-se doar pe expertiză și nu pe notorietate ori beneficii colaterale, e foarte mică. 

90

Pe vremuri, găseam în fiecare săptămână vinuri cu defecte pentru cursul meu. Azi, le caut cu lunile sau sunt nevoit să le creez eu în laborator

– O scurtă caracterizare a stadiului în care e reprezentat vinul românesc pe principalele canale de vânzare, din punct de vedere “tehnic”: sunt vinuri corecte, sunt mai mult decât corecte?; au personalitate distinctă, olfactiv și gustativ, sau se înscriu într-un trend mai degrabă “internaționalist – industrial”? Aș vedea poziționarea pe o axă în care la un capăt este Australia și Chile, iar la celălalt Ungaria și Georgia – și-aici te provoc să intri într-o capcană și să explici cititorilor mei în câteva cuvinte de ce am ales aceste două “capete” de axă. 

De aproape două decenii predau, printre altele, un curs de boli și defecte ale vinurilor. Au fost ani în care strângeam materialul didactic doar din probele trimise la degustare într-o săptămână. Astăzi, trebuie să le caut cu lunile sau să le creez în laborator. Concluzia: majoritatea vinurilor românești sunt cel puțin corecte, perfect fidele trendului tehnologic internațional. Programele europene și potența investițională au democratizat accesul la echipamente atât în podgorii cât și în crame. Ce e mai greu de realizat înseamnă tipicitate, adaptarea la caracteristicile zonei și a soiului, scoaterea în evidență a unor specificități locale, constanță în calitate, crearea de gusturi noi. Pe scurt, terroir și personalitatea unui producător sau brand. Aici cred că mai avem serios de lucrat, sunt relativ puțini producători români care au reșit să-și creeze, în mod coerent, o identitate senzorială asociată unui portofoliu distinct.

Dacă tot m-ai provocat, aș face o paranteză: australianul Yellow Tail (peste 130 de milioane de sticle anual) ori chilianul Vina Maipo (peste 30 de milioane de sticle) sunt excelente exemple de marketing industrializat. În același timp, Grange și Almaviva sunt câteva dintre răspunsurile emisferei sudice la întrebarea: “Ce e mai important pentru un vin superpremium – terroir-ul sau brandul?”. Asta ne arată că și în zone ce au început prin a face mult, ieftin și bun s-a ajuns la vinuri de excepție.

Revenind la întrebare, e absolut normal ca pentru majoritatea vinurilor din raft să te astepți la minim “corect, expresiv, caracteristic soiului“, iar producătorii români să urmeze acest trend. Atât Ungaria cât și Georgia fac și acest lucru pentru o anumită categorie de vin. Ce au ei în plus, iar la noi e mai puțin vizibil, este reinventarea lor ca națiuni producătoare de vin. Georgienii defilează cu zecile de soiuri autohtone cu nume greu de pronunțat și cu macerarea îndelungată în qvevri, ungurii au scos în evidență că în Tokaj există Furmint sec maturat iar Cabernetul franc a fost “adoptat“ ca soi

91

roșu stindard național. Noi ne lăudăm cu Feteasca Neagră, despre a cărei tipicitate încă mai discutăm iar clonele încă le studiem. În plus, nici nu prea am plantat așa de multă (circa 4% din total suprafață). Am ignorat complet Băbeasca Neagră până ce a fost “adoptată“ de moldoveni (bravo lor!) sub numele de Rară Neagră. În ceea ce privește soiurile albe autohtone, în afara câtorva excepții, am îmbrățișat stilul industrial.

Pe scurt, putem să facem vin corect și băubil, dar nu atât de mult sau de eficient ca în emisfera sudică. Avem soiuri naționale interesante, dar nu ne stresăm îndeajuns să le înțelegem și să le scoatem cum trebuie la lumina rampei, așa cum fac alții. Se întâmplă lucruri bune în viile și cramele românești, avem vinuri de excepție și chiar businessuri de succes, dar într-un mod individualist, fără o strategie generală ori o idee de marketing național. Ar fi nevoie de o acțiune sinergică a faptelor ( ), ideilor, conceptelor 🙂pentru a stabili un brand de țară care să includă și sloganul cerut de tine la începutul interviului.

* * *

Povestea emoţionantă a lui Easter, mielul născut din părinţi salvaţi de pe nava eşuată în Portul Midia: „Vă transmite toată dragostea noastră“ 24 aprilie 2020, 11:29de Sinziana Ionescu

Easter, mielul născut la adăpostul Arca, din părinţi salvaţi de la Midia FOTO Kuki Bărbuceanu

Un mieluţ s-a născut înainte de Paşti în adăpostul Arca, unde sunt îngrijite ovinele salvate de pe nava Queen Hind din Portul Midia. Easter a venit pe lume ca un autentic simbol al vieţii.

A fost sărbătoare în adăpostul Arca de la Periş, Ilfov, unde trăiesc cele 185 ovine salvate de pe nava scufundată în Portul Midia. O pereche de cornute a dat naştere unui mieluţ, cu câteva zile înainte de Paşti. Puiul, de sex feminin, a primit numele Easter (Paşti, în engleză). Kuki Bărbuceanu, tutore al turmei recuperate de pe naşa eşuată „Queen Hind“, a avut ideea de a-şi dona ziua de naştere, serbată la 19 aprilie, pentru a strânge fonduri pentru animale: „Ziua

92

de naştere mi-o petrec printre ei, aşa că profit de ocazie să vă mulţumesc, şi în numele lor, pentru ajutor!“ În sprijinul apelului său, Kuki a chemat un invitat-surpriză: pe Easter, mielul născut înainte de Paşti. 

„Easter a venit să vă mulţumească pentru ajutor. Dacă nu ştiţi, Easter s-a născut acum câteva zile la sanctuarul Arca. Mama ei a fost salvată de la Midia, împreună cu 177 de berbecuţi şi alte două oiţe“, a postat Kuki pe Facebook. Răspunsul oamenilor l-a copleşit pe sărbătoritul Kuki: „V-ar pupa pe voi toţi cei 177 de berbeci, 4 oi şi cei 4 mieluţi din turma veselă de la Periş, dar au desemnat-o pe Easter să vă arate cum pupă ei şi să vă transmită

toată dragostea noastră!“  Easter şi mama ei Sursa Kuki Bărbuceanu Vasul „Queen Hind”, o navă sub pavilionul statului Palau, care transporta 14.600 de oi către Libia, s-a răsturnat în 24 noiembrie 2019, în Portul Midia din Constanţa. Echipajul s-a salvat în ultimul moment, dar animalele au rămas captive în boxe.  Ovinele supravieţuitoare au fost preluate în custodie de ONG Letea Wild Horses, care le-a dus într-un adăpost amenajat în Ilfov. Berbecuţii au fost scoşi joi, 23 ianuarie, pe pajişte. Reacţia lor a fost grăitoare: animalele s-au împotrivit libertăţii ca şi cum ar fi fost duse la tăiere. Natura şi-a urmat însă cursul şi aşa a apărut Easter pe lume. 

* * *

Cartofii noi românești din Dăbuleni au luat drumul piețelor din țară ZiarulAgricol 24 aprilie 2020În patria lubenițelor, Dăbuleni, au ieșit la vânzare cartofii noi din solariile fermierilor harnici. Chiar dacă mai sunt două luni până când celebrii pepeni roșii vor fi gata, oamenii de aici nu stau degeaba și au pus în spații protejate cartofi noi încă din luna ianuarie.

93

Am mers la fermierii din zonă, iar în solarii se lucra de zor, la recoltatul cartofilor mari și sănătoși care ajung și în piețele din București. Cu 7 lei pentru un kilogram la en-gros și 5 lei pentru un kilogram luat direct de acasă, cultivatorii se mândresc că îi așteaptă pe cumpărători cu marfă proaspătă și îi încurajează să consume produse românești.

În solarul familiei Tone Robert din Dabuleni, 1000 de metri pătrați sunt cultivați cu cartofi noi și se așteaptă o producție de peste 1500 de kilograme. Este multă muncă, iar condițiile nu sunt întotdeauna favorabile.

Dacă la cartofii plantați în Ianuarie în solarii, vremea nu a adus stricăciuni, despre cei din câmp nu se poate spune același lucru. Gerul din ultima perioadă a afectat producția, în sensul că cei din câmp au pierdut lujerul principal, dar au răsărit din cei secundari. Cristina Stoicea are trei hectare cultivate în câmp și speră ca în luna mai, spre final, să iasă pe piață cu primii cartofi noi.

    * * *

Coronavirus   : le confinement provoque une crise sociale mondiale

Quelque 22 millions de chômeurs supplémentaires aux Etats-Unis en un mois, des banques alimentaires débordées à travers le monde… Le coût humain du confinement est déjà important. Et cela devrait aussi se traduire par une hausse de la mortalité, même une fois la pandémie vaincue.

94

Par Eric Albert, Julien Bouissou et Béatrice Madeline Publié le 21 avril 2020 à 03h20 - Mis à jour le 21 avril 2020 à 17h12

Des bénévoles ordonnent des produits de première nécessité à la banque alimentaire de Norwood et Brixton, dans le sud de Londres, le 20 avril. PHILIPP EBELING POUR « LE MONDE »

Dans les rues de Naples, des paniers suspendus ont fait leur apparition. La population y dépose de la nourriture pour ceux qui n’ont plus rien. Au Royaume-Uni, le nombre de Britanniques n’ayant pas mangé à leur faim a quadruplé au cours des trois premières semaines du confinement. En France, aux Restos du cœur, « on voit arriver une population nouvelle de bénéficiaires : des personnes hébergées dans les hôtels ou les centres sociaux, ou bien qui vivent dans des squats ou des bidonvilles », décrit Patrice Blanc, son président. Près de Delhi, en Inde, un migrant s’est suicidé le 16 avril. Ce travailleur journalier, père de quatre enfants, avait vendu la veille son téléphone portable pour pouvoir acheter de la nourriture à sa famille.

Partout à travers la planète, le confinement de plusieurs milliards de personnes est en train de provoquer un gigantesque choc social. La première répercussion visible se trouve dans les soupes populaires et les banques alimentaires. Des millions de personnes qui vivaient sans réserve financière ont basculé en même temps, soudain sans ressources. Mais la grande crainte est que ce ne soit qu’un début. « Pendant l’austérité [de 2010 à 2018], ça a déjà été dur, mais cette fois-ci, ça risque d’être le Far West », s’inquiète

95

Alison Inglis-Jones, de la banque alimentaire de Norwood et Brixton, dans le sud de Londres.

Selon le Fonds monétaire international (FMI), le produit intérieur brut mondial va reculer de 3 % en 2020, bien plus que lors de la grande récession de 2009, quand il avait baissé de 1,7 %. « A moins qu’on trouve une parade, les conséquences sociales risquent d’être bien pires », avertit Michael Marmot, professeur à University College London et auteur d’un rapport de référence sur les inégalités dans la santé au Royaume-Uni.

PHILIPP EBELING POUR « LE MONDE »

Au Royaume-Uni, les banques alimentaires font face à une demande sans precedent Par Eric Albert 21 avril 2020 REPORTAGEUn million et demi de Britanniques ont passé au moins une journée sans manger depuis le début du confinement, le 23 mars.

La nef de St Margaret the Queen est désormais barrée d’étagères remplies à ras bord de produits alimentaires. Depuis le début du confinement au Royaume-Uni, cette église du sud de Londres est utilisée par cinq banques alimentaires du voisinage comme un immense hangar où rassembler les dons et les collectes. Des céréales, des paquets de soupe, des boîtes de haricots rouges, du papier toilette, du thé, des barres de chocolat… Une dizaine de volontaires s’activent à préparer les colis, qui doivent permettre à leurs bénéficiaires de tenir trois jours.

« J’ai rencontré une femme qui organise de l’événementiel, d’autres qui sont dans le théâtre… » Alison Inglis-Jones, membre d’une banque alimentaire

Jamais la demande n’a été aussi forte. « La semaine dernière, on a servi 700 personnes. Plus du triple du niveau habituel », explique Alison Inglis-Jones, membre du conseil d’administration de la banque alimentaire de Norwood et Brixton, qui fait partie de l’association Trussell Trust. Au

96

Royaume-Uni, la pandémie et le confinement ont soudain provoqué le basculement de nombreuses familles qui étaient déjà au bord de la pauvreté. « On a vu arriver beaucoup de personnes qui travaillent à leur compte, dont les revenus se sont arrêtés d’un coup, explique Mme Inglis-Jones. J’ai rencontré une femme qui organise de l’événementiel, d’autres qui sont dans le théâtre… »

* * *

Vinul de azi: Montemajor Equinox Aglianico Rosso Amabile 2017 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Montemajor este proprietatea unui renumit oenolog, Mario Ercolino și a soției sale, Roberta Pirone. Deși podgoria este situată în Campania, cei doi soți au cumpărat, în timp, mai multe vii din sudul Italiei. Atent alese, ele au o expunere extraordinară, vițe vechi și un potențial formidabil. Mario Ercolino a învățat să facă vin de la părinții săi, alături de care a lucrat la cunoscuta lor proprietate Feudi di San Gregorio, cea care a pus Campania pe harta mondială a vinului.

Vinurile lui sunt recunoscute pentru corpolență, puritatea fructului și finețea deosebită. De regulă, el recoltează cu 7-10 zile mai târziu, pentru a obține un surplus de maturitate și intensitate. Este foarte iubit de critici și, în special, de Luca Maroni.    

Vinul de azi - Montemajor Equinox Aglianico Rosso Amabile 2017- este un cupaj de Aglianico și Piedirosso - struguri culeși manual, de Echinox - 21 septembrie 2017, când ziua a fost egală cu noaptea.  Vinul de astăzi are o culoare roșu-rubiniu strălucitor, nasul este intens, cu note florale, de cireșe, fructe roșii și mirodenii. Gustul este proaspăt, bogat, catifelat și echilibrat, cu arome de fructe roșii și mirodenii. Se recomandă a fi degustat alături de supă de legume, miel, grătar de carne albă, paste sau brânzeturi măturate, la

97

o temperatură de 15-18°C. 

* * *

Ministerul Mediului ia în calcul posibilitatea accesului liber în păduri pentru oricinePosted by: Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 24 April 2020

În prezent, legislația silvică prevede accesul public în pădure numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens. În urma unei întâlniri cu Asociația Kogayon, Costel Alexe, ministrul Mediului, a anunțat că ia în calcul să modifice acest articol.Florin Stoican, de la Asociația Kogayon, a inițiat o petiție de strângere de semnături prin care solicită accesul liber în pădure, prin modificarea articolului 54 din Codul Silvic care limitează permisivitatea doar la zonele amenajate și pe trasee marcate în acest sens.„Solicităm completarea Art. 54 cu prevederi care permit accesul public în pădure:

accesul pe jos trebuie să fie liber, pe răspunderea exclusivă a celui care vrea să se plimbe, cu asumarea conştientă a riscurilor, ca în orice activitate outdoor;

accesul cu bicicleta trebuie permis pe drumuri forestiere şi pe alte trasee stabilite;

accesul motorizat trebuie reglementat pe drumurile forestiere, cu posibilitatea interzicerii în funcţie de nevoile de administrare ale pădurii”, se arată în petiția care a fost semnată, până acum, de 9.087 de persoane.

Scopul liberului acces în pădure, scrie Stoican, este pentru recreere, cunoaştere, educaţie, sănătate. În plus, acesta a subliniat că accesul liber nu înseamnă că în pădure se poate intra oricând si oriunde, că reglementările și amenzile privind depozitarea deșeurilor, camparea, aprinderea focului și distrugeri trebuie înăsprite și, mai ales, aplicate. În plus, competițiile sportive motorizate și turismul motorizat ar trebui să fie permise doar în zone special amenajate, și nu în pădure.În urma întâlnirii pe care reprezentanții asociației Kogayon au avut-o cu ministrul Mediului, Costel Alexe, acesta a precizat că susține acest demers, dar că modificarea articolului trebuie să țină cont și de siguranța și protecția celor care se aventurează în pădure.„Va trebui astfel să avem o discuție detaliată despre asumarea răspunderii pentru cei care intră în pădure, deoarece pot exista anumite riscuri, despre pădurile aflate în proprietate privată dar și despre restricțiile în zonele în care se desfășoară lucrări silvice. Însă pentru acestea din urmă nu cred că putem discuta despre recreere, pentru că avem acolo în vigoare norme de protecția muncii”, a declarat Alexe.

98

* * *

Mii de familii sarace din satele Romaniei primesc sprijin Aprilie 24, 2020

Mii de familii sarace din satele Romaniei sufera din cauza pandemiei generate de covid-19. Pentru ca nu mai pot sa isi vanda marfa la piete, au ramas fara sursa de venit si de supravietuire.

Pentru multe dintre aceste familii speranta vine doar de la ONG-uri. World Vision Romania doneaza alimente, produse de igiena si rechizite pentru 7.800 de copii si parinti din comunitati din mediul rural, afectate de criza COVID-19.

Fundatia World Vision Romania sustine in aceasta perioada 7.800 de copii si parinti vulnerabili din 63 de comunitati rurale aflate pe teritoriul a cinci judete (Cluj, Dolj, Ialomita, Valcea, Iasi si Vaslui), oferindu-le pachete cu alimente de baza, articole de igiena si rechizite. Valoarea totala a acestor donatii se ridica la peste 150.000 de euro, iar initiativa se inscrie in seria interventiilor de urgenta pe care Fundatia World Vision Romania le-a desfasurat de fiecare data cand a fost nevoie de o astfel de actiune pe plan local.

Odata cu masurile de restrictie impuse de epidemia de COVID-19, saracia de la sate nu mai este pur si simplu o problema sociala. Multe familii din mediul rural isi pun in acest moment problema supravietuirii. Putinele locuri de munca existente, majoritatea de zilieri, fie au disparut deja, fie sunt din ce in ce mai putine. Pandemia ii afecteaza cel mai acut pe cei mai vulnerabili – familiile sarace, cu copii orfani sau parinti emigrati, comunitatile defavorizate si locuitorii satelor izolate.

Cei 7.800 de copii si parinti vor primi in total 2.400 de pachete cu alimente esentiale, fiecare dintre acestea continand pachete de faina, malai, paste si conserve de carne, cutii de sos de rosii, 6 sticle de ulei si 3 pungi de orez. De asemenea, beneficiarii vor primi 2100 de pachete cu articole de igiena: sapun lichid, clor, sapun solid, detergent de rufe, servetele umede, sampon, pasta de dinti, alcool medicinal si solutie dezinfectanta. In plus, copiii nevoiasi urmeaza sa primeasca 1.100 de pachete de rechizite, constand fiecare in cate 3 blocuri de desen, 5 caiete dictando, 5 caiete de matematica si 5 caiete tip I si II, creioane colorate, carioci, cate 10 pixuri, acuarele si pensule.

World Vision Romania a distribuit deja pachete de ajutor pentru 3800 dintre cele mai vulnerabile persoane inainte de sarbatorile de Pasti.

99

„Ne-ati readus speranta ca lucrurile o sa fie mai bune. Suntem o familie cu 6 copii si traim din cresterea animalelor. Pana la restrictii mergeam la piata in oras unde vindeam branza si lapte. Acum am ramas fara niciun venit. Aveam mare nevoie de alimente pentru copii, dar si de sapun si detergent.  In satul nostru nu este magazin, suntem aprope singuri, au mai ramas doar cateva familii,   comuna este la 7 km, iar pentru a cumpara cate ceva trebuie sa mergem pana acolo. Multumim pentru grija si sfaturile date copiilor.” a spus Cristina, o mama de 32 de ani din comuna Predesti, judetul Dolj.

World Vision Romania a desfasurat in ultimele saptamani, in comunitatile in care activeaza organizatia, si o serie de actiuni de informare cu privire la epidemia de COVID-19, riscurile infectiei si masurile necesare pentru a ne proteja. Peste 7.250 de parinti si copii din mediul rural au luat parte la aceasta campanie.

„In familiile cu copii din mediul rural, riscul de saracie era de 42,5% in conditiile in care Romania nu se confrunta cu problema pandemiei. Aceasta situatie s-ar putea inrautati in lunile care urmeaza. Proiectele World Vision Romania le asigura cele necesare familiilor si copiilor ce traiesc intr-unele dintre cele mai sarace comune si sate, in aceste momente in care singura sursa de venit, pentru multi, sunt ajutoarele sociale. Acesti oameni si copiii lor au si vor avea in continuare nevoie de tot ajutorul pe care il putem da”, a declarat Mihaela Nabar, director executiv al Fundatiei World Vision Romania.

Astfel, inca de la inceputul pandemiei de coronavirus, World Vision Romannia a lansat o campanie de strangere de fonduri pentru a interveni de urgenta cu ajutorul necesar  pentru cei peste 14.000 de copiii si 7.000 de familii care fac parte din programele sale. Este in continuare mare nevoie de donatii pentru familiile de la sate, iar aici se poate dona.

* * *

Auchan și Leroy Merlin au terminat amenajarea Unității de Suport Medical Bucureștii Noi și au predat-o astăzi autorităților române 24 apr, 2020 |

100

Companiile Auchan și Leroy Merlin au început în urmă cu 19 zile  amenajarea unei unități pre-spitalicești pentru tratarea bolnavilor noncritici de Covid-19. Unitatea se află în cartierul Bucureștii Noi, într-o clădire de 7.500 m2 pusă la dispoziție de Leroy Merlin. Peste 50 de companii au răspuns solicitării de susținere și solidaritate lansate de Auchan și Leroy Merlin. Unitatea de Suport Medical Bucreștii Noi va fi preluată de Departamentul de Situații de Urgență (DSU) și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”

ECONOMICA.net Astăzi, 24 aprilie, Unitatea de Suport Medical Bucureștii Noi a fost predată oficial autorităților române, la eveniment fiind prezenți președintele României, Klaus Iohannis,  premierul  Ludovic Orban, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne,  Marcel Vela, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, general de brigadă Dan-Paul Iamandi, și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. În cele 3 săptămâni de la inițierea proiectului, peste 50 de companii au răspuns apelului de implicare și au oferit produse, servicii sau sprijin material pentru a echipa centrul de spitalizare în cel mai scurt timp, se mai precizează în comunicat. Grație eforturilor acestora, dar și a multor voluntari care s-au implicat, prin diverse activități, amenajarea clădirii a fost finalizată și această acomodează: 350 de paturi spații de cazare pentru medici spații sanitare și dușuri pentru pacienți zone distincte de luat masa pentru cadre medicale și pacienți zonă dedicată media pentru pacienți De asemenea,

101

clădirea beneficiază de toate utilitățile de bază, precum și de servicii conexe de funcționare a spațiului (wi-fi, curățenie, etc.), iar pacienții și personalul medical vor avea mesele zilnice asigurate.

„Ne bucurăm că am reușit să facem acest centru de suport medical în 19 zile și mulțumim tuturor companiilor care au răspuns apelului Auchan și Leroy

Merlin precum și autorităților partenere. As vrea să salut, încă o dată, extraordinara implicare și solidaritate, exact când a fost nevoie. În același

timp, colaborarea foarte bună și permanentă avută cu Ministerul Sănătății și DSU, încă din primul moment al realizării acestui proiect,  ne permite astăzi

să le predam clădirea conform standardelor stabilite de ei. Sper să nu o folosească niciodată. Noi ne continuăm misiunea asumată în această

perioadă, pregătind, în paralel, unitatea de suport medical din Cluj, împreună cu autoritățile de acolo.”, a declarat Ionuț Ardeleanu, director general

Auchan Retail România. „Lucrurile au avansat rapid și dovada stă în faptul că astăzi predăm unitatea de suport medical. Cum am mai spus, am pornit

acest proiect fără un obiectiv anume, este doar o formă de ajutor din partea a două companii prietene, cărora le place să lucreze împreună, și a peste 50 companii care au răspuns pozitiv și prompt la apelul nostru de implicare.

Suntem mândri!” a declarat  Frédéric Lamy, director general Leroy Merlin. Companiile care s-au implicat direct sau prin intermediul Asociației "Zi de Bine" și Fundației "Prețuiește Viața" în dotarea Unității de Suport Medical

Bucureștii Noi sunt: Yusen Logistics (transport containere), Alpinmax (servicii montaj containere), Romstal (echipamente și materiale), Sinclea (servicii curățenie), DAAS (servicii de recondiționare și întreținere sistem

climatizare), Damart (lucrări de construcții civile spațiu), AVI Compact (servicii de recondiționare și întreținere sistem climatizare), Marco&Alex (refacere sisteme electrice), Symmetrica (structură containere), Speed Fire Protection (contribuție financiară), Decathlon (măști și alte echipamente), Ceetrus (contribuție financiară), Oney (contribuție financiară), High Tech (instalații camere video), Fabryo (vinarom pentru pereți, vopsea lavabilă), Regina Maria (consultanță amenajare necesar medical), Omifa (servicii de

montaj mobilier), Homelux (materiale de construcții), Decor Floor (materiale de construcții), Popovici Nițu & Asociații (consultanță juridică),

Filip & Company (consultanță juridică), Nepi Rockcastle (contribuție financiară), CA IMMO (contribuție financiară), Sogardi (contribuție

financiară), Coca-Cola HBC (suport logistic, voluntariat, contribuție bunuri, contribuție financiară), Irbis Guard Group (contribuție financiară), IKEA (mobilier și alte echipamente), Romcarton (pereți despărțitori, noptiere și

coșuri de gunoi), Omul și Muntele (contribuție financiară), BMF Grup (lucrări instalații electrice și sanitare), Vivre (diverse obiecte de mobilier și

lenjerie), Green Future (perne, pilote, saltele), Nestle (cafea, aparate de cafea și alte bunuri), Altex (echipamente IT și Electro), Einhell (mobilier și alte

102

echipamente), Weber Group (pulverizatoare pentru dezinfectanți), ID Logistics (contribuție financiară), Aplast (tâmplărie PVC), Docentris

(imprimante), SSAB (contribuție financiară), Orange (asigurarea infrastructurii de comunicații mobile și fixe), DSV (servicii transport),

General Security (echipamente de sonorizare și alte echipamente), Inaplast (materiale), ArtMatch (materiale print), Meli Melo (măști de protecție), LA Print (print signalistic), Axico grup (materiale print și montaj signalistică),

ROM Tatay (materiale sanitare), Promelek (materiale), P&G (diverse bunuri de igienă personală), Pigna (materiale birotică), Itgenetics (imprimante),

RPD (materiale birotică), Casa Rusu (diverse obiecte de mobilier), Petrom (contribuție financiară).  

* * *

Cultura de căpşun la start - greşeli de evitat la înfiinţarea plantaţieiFerma  24 aprilie 2020

Nici n-am ieşit bine din iarnă, care în anumite zone nu şi-a făcut simţită prezenţa în felul în care atât noi, cât şi plantele, eram obişnuiţi, că ne gândim la înfiinţarea noilor plantaţii sau culturi.

Noi vă propunem să alegeţi căpşunul. Iată care sunt paşii de început pentru o plantaţie reuşită?

Cu toţi suntem de acord că vremea este foarte capricioasă şi a devenit un factor-problemă, iar căpşunul, deşi este o cultură accesibilă şi relativ uşor de întreţinut, nu scapă neafectat de aceste schimbări şi presiuni ale vremii.În primul rând, ca specialist conştientizez că în ultimii ani au apărut o mulţime de soiuri noi, fiecare cu fişa lui tehnică, având calităţile şi necesităţile lui, foarte diferite de la un soi la altul. În plus, literatura de specialitate nu mai prea este de actualitate, iar informaţiile din mediul internetului sunt foarte vaste şi de foarte multe ori eronate. Din start trag un semnal de alarmă: pentru a reuşi, trebuie să stăpânim foarte bine tehnologia de bază a culturii, pentru a evita greşelile care ar putea compromite plantaţia. În principiu, e uşor să sugerezi o soluţie rapidă când nu cunoşti

103

mai multe informaţii despre o problemă, când nu înţelegi cauzele producerii ei sau cât de mare şi de complexă este aceasta. Pentru asta avem nevoie de ajutorul celor care ştiu să selecteze informaţia potrivită pentru noi şi să o combine cu practica. Sunt convinsă că în acest domeniu, accesul la o informaţie corectă ne poate ajuta să manageriem mai uşor provocările care vin odată cu succesul unei culturi.

De unde începem?Ca producători, ne aşteptăm ca fructele noastre de căpşuni să fie perfect uniforme şi cât mai mari, dar să aibă un gust cât mai dulce şi învăluit de aroma unică şi specifică soiului ales. Ca să putem atinge acest ţel, trebuie să ne asigurăm că plantele sunt sănătoase. Considerăm că plantele sunt sănătoase atunci când se dezvoltă într-un mediu ferit de boli şi de dăunători şi au un conţinut ridicat de minerale şi de zaharuri, precum glucoza şi fructoza. Un nivel optim de minerale şi de nutrienţi ajută planta să funcţioneze la capacitate maximă şi să formeze zaharuri, aminoacizi şi proteine. Aceşti compuşi vor ajuta planta să-şi creeze un sistem imunitar cât mai puternic împotriva bolilor, iar pereţii celulari să reziste împotriva atacurilor insectelor dăunătoare. Pornind de la înţelegerea acestui mecanism, vom şti de ce e important să respectăm fiecare pas din tehnologia de înfiinţare a unei culturi de căpşuni, pentru a evita ca mai târziu să investim suplimentar în soluţii de combare, acţiuni care ar fi putut fi prevenite.

Eşti căpşunar debutant? Ai grijă cum alegi terenul!Cei care sunt la început în domeniu şi doresc să înfiinţeze o cultură de căpşuni, trebuie să fie atenţi la alegerea terenului optim pentru această cultură.Căpşunul preferă, în general, solurile cu textură mijlocie, lutoase, luto-nisipoase, permeabile şi cu o bună capacitate de reţinere a apei, evitând zonele în care se formează crustă după ploi (luncile râurilor, cernoziomuri, soluri cenuşii sau brun-roşcate de pădure). pH-ul solului e indicat să fie cuprins între 5,5 şi 6,5, cu o reacţie slab acidă sau neutră.Ar fi de preferat ca terenul pentru căpşun să fie plan (fără denivelări) sau cu zone unde bălteşte apa. De asemenea, trebuie să fie bine lucrat înainte de înfiinţarea culturii, bine mărunţit, fertil, afânat, reavăn pe o adâncime de minim 20 cm, pentru cultura clasică la sol pe paie, sau peste 35 până la 45 cm, pentru cultura pe folie de mulcire.

Greşeala majoră pe care o fac mulţi începătoriCăpşunul este o plantă cu sistem radicular relativ superficial, este pretenţios la însuşirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenul anterior cultivării căpşunului trebuie să-l îmbogăţească în substanţe nutritive şi să nu facă parte dintre speciile care pot prezenta boli şi dăunători comuni cu căpşunul, cum ar fi usturoi, cartof, ceapă, castraveţi, tomate, vinete, ardei,

104

deoarece aceste culturi contribuie la apariţia nematozilor (viermi din sol) şi servesc drept gazdă intermediară pentru aceşti dăunători.Şi cea mai frecventă greşeală şi un factor important: NU se plantează căpşun după căpşun pe aceeaşi suprafaţă de teren, numai după o perioadă de minim de 3 ani de repaus. Solurile sunt epuizate şi infestate de boli şi dăunători.Cercetările din marile centre din California au demonstrat în ultimii ani că este benefic să schimbăm chiar soiurile folosite o dată la câţiva ani, pentru a evita ca agenţii patogeni să se adapteze treptat şi sistemul imunitar al plantei să cedeze.

Alle ORLAIE

LA CE TREBUIE SĂ FIM ATENTI ÎN CULTURILE EXISTENTE?În culturile deja înfiinţate, una dintre lucrările omise primăvara, trecând direct la curăţarea frunzelor, este intervenţia în caz de descălţare a plantelor. Fenomenul constă în dezvelirea unei părţi a sistemului radicular, produsă prin sfărâmarea şi deplasarea pământului de pe rădăcini, din cauza alternării îngheţului cu dezgheţul la suprafaţa solului. Dacă nu intervenim, plantele rămân cu rădăcina afară, se deshidratează şi se usucă.

* * *

Cum te pregatesti din timp pentru lucrarile de toamna Aprilie 24, 2020

Lucrarile de toamna sunt esentiale pentru a avea anul urmator recolte bogate si sanatoase, fie ca e vorba despre culturile de camp, din gradina sau din livada. In aceasta perioada, temperaturile incep sa scada si ploile devin abundente, iar acesti factori pot aduce numeroase probleme in culturile de fructe si legume. Daca nu efectuezi corect lucrarile necesare de toamna, bolile se mentin si daunatorii raman activi si pot pune in pericol intreaga recolta.

Pentru a avea siguranta ca vei efectua corect si la timp lucrarile de toamna, e bine sa te pregatesti din timp cu tot ce e necesar. Iata cateva sfaturi orientative care te vor ajuta sa pui la punct un plan pentru lucrarile de toamna:

Echipeaza-te cu ustensilele necesareDaca ai o gradina sau un solar cu dimensiuni reduse, poti folosi unelte manuale, precum coasa sau sapa. Pentru florile din gradina si pomii fructiferi, ai nevoie de unelte de taiat, precum foarfecele sau clestii. Pentru a

105

aplica tratamentele fitosanitare e necesara o pompa, iar pentru a pregati solul pentru fertilizare, poti folosi o motosapa.

In schimb, lucrarile din camp sunt mai ample si au un grad de mecanizare ridicat, asa ca vei avea nevoie de utilaje agricole specializate. In principiu, vei avea nevoie de tractoare, discuri, pluguri si echipamente de stropit pentru a lucra pamantul si a aplica tratamentele necesare.

Ia in calcul curatarea soluluiCuratarea solului de crengi si frunze uscate este o etapa importanta inainte de a incepe orice alta lucrare de intretinere a unei culturi noi. Resturile vegetale trebuie indepartate, deoarece aici pot ierna agentii patogeni care vor ataca plantele in sezonul urmator. 

Pentru aceste lucrari va trebui sa ai la indemana un aspirator de frunze si un tocator special pentru a marunti crengile mari si uscate din livada cu pomi fructiferi. In gradinile de mici dimensiuni, e suficient sa folosesti o grebla pentru a aduna resturile vegetale. Poti folosi ulterior aceste resturi pentru a obtine compost, lucrare despre care poti citi mai multe in cele ce urmeaza.

Construieste compartimente pentru compostCompostul este un tip de fertilizant natural pe care il poti folosi atat pentru culturile de legume, cat si pentru florile si plantele din gradina. Poti obtine compost prin amestecarea resturilor vegetale, precum frunze, crengi si iarba cu resturi alimentare sau gunoi de grajd.

Toate aceste ingrediente trebuie pastrate intr-un recipient pentru cel putin sase luni, inainte de a le folosi. Poti construi compartimente pentru compost direct in gradina, amplasate in locuri umbroase, intrucat soarele duce la oxidarea materiei organice. Totodata, compartimentele nu trebuie sa aiba mai mult de un metru cub, deoarece procesul de compostare va fi incetinit.

Pregateste tratamentele necesareTratamentele fitosanitare reprezinta o masura suplimentara pentru a feri culturile de fructe si legume, dar si pomii fructiferi de boli, daunatori si buruieni. Tratamentele vin completarea altor masuri de protectie, precum curatarea solului de resturile vegetale sau folosirea unor seminte si soiuri rezistente si de calitate.

Tine cont ca fiecare cultura in parte are nevoi diferite, iar tratamentele trebuie aplicate in diferite stadii ale perioadei de vegetatie. Eventual, poti aplica si regulatori de crestere, are au rolul de a imbunatati rezistenta plantelor la temperaturile scazute din timpul iernii.

106

Exista numeroase lucrari de toamna care trebuie efectuate pentru a avea o recolta sanatoasa. In acelasi timp, este bine sa te pregatesti din timp si sa ai la dispozitie utilajele necesare, sa stii ce tratamente trebuie sa aplici si sa ai un plan bine pus la punct pentru curatarea solului si protejarea culturilor in timpul iernii. Tine cont si de faptul ca exista diferite lucrari de toamna in functie de cultura pe care o ingrijesti.

* * *

Sutele de urși din parcul Libearty de la Zărnești, tot mai greu de hrănit din cauza crizei / Lupta pentru supraviețuire a sanctuarelor pentru animale din Europa • 24 APRILIE 2020 • 

De la parcul Libearty în România, cel mai mare refugiu pentru urși bruni, la cel din Arcturos în Grecia, sanctuarele de animale sălbatice din Europa, lipsite de vizitatori, plătesc la rândul lor prețul izolării impuse pentru a opri pandemia de Covid-19, scrie publicația franceză L’OBS, care preia un reportaj AFP, citat de Rador.

Asociația AMP (milioane de prieteni) care administrează parcul Libearty, din Carpați, nu reușește decât cu greu să hrănească sutele de urși din captivitate de pe 69 de hectare situate în Transilvania, în apropierea orașului Zărnești.“Biletele și suvenirurile reprezintă circa o treime din încasările noastre anuale”, explică pentru AFP Cristina Lapis, fondatoarea și președinta AMP.

107

Ea amintește că “urșii au nevoie de două tone de hrană pe zi, un cost greu de acoperit în ultimul timp” și speră că “izolarea se va termina la începutul lui mai, pentru ca să vină din nou vizitatori”.

La Tirana, în Albania, personalul de la zoo se străduieşte de asemenea 24 de ore din 24 să hrănească animalele și în special patru urși, explică directorul, Luli Shehaj.

Măsurile de izolare luate de guvern în martie au venit în cel mai greu moment posibil, în special pentru parcurile care adăpostesc urși, deoarece aceștia tocmai își terminau hibernarea.

„Un șoc economic”

Pentru asociația Arcturos, care administrează un sanctuar în nordul Greciei, această izolare reprezintă “un șoc economic”, potrivit purtătorului său de cuvânt, Panos Stefanou.

Sanctuarul adăpostește 24 de urși, 12 lupi, 25 de câini ciobănești și un cerb aproape de Mont Vitsi, la circa 600 Km nord-vest de Atena și în mod normal atrage mii de vizitatori în fiecare luna începând din martie.

“Avem cu ce să rezistăm până la sfârșitul lui aprilie”, afirmă Panos Stefanou, care subliniază că lunar refugiul cheltuieste 43.000 de euro, din care 12.000 pentru a hrăni animalele.

Două dintre animale – un urs mascul și o lupoaică – sunt răniți și au nevoie de îngrijiri suplimentare.

O cerere de donații lansată pe 26 martie a permis să se acopere cheltuielile pentru două săptămâni, notează acest ONG, al cărui sit se află în zona Natura 2000 – o rețea de situri naturale protejate ale Uniunii Europene.

“Vom lansa noi apeluri donatorilor și sponsorilor”, dă asigurări Panos Stefanou. “Dar dacă izolarea continuă până la sfârșitul lui mai, asociația va avea o pierdere de 180.000 de euro”, se plânge el.

Arcturos desfășoară campanii de sensibilizare, oferă îngrijire veterinară și se străduieşte să reintegreze animalele sălbatice în natură. Lupii și urșii din Balcani găsesc un refugiu în acest sanctuar, dar și marii prădători veniți din Austria sau din Georgia.

108

Să profite de acalmie

Totuși, fauna sălbatică pare să beneficieze de liniștea regăsită în ultimele săptămâni. Unele animale au profitat chiar de ea pentru a veni în orașele părăsite de oameni.

În orașul apropiat de Kastoria, o ursoaică și cei trei pui ai ei au fost văzuți la începutul lui aprilie umblând pe malul unui lac care, în vremuri normale, este locul de plimbare preferat al locuitorilor.

În Spania, acalmia neobișnuită a permis căprioarelor, mistreților, vulturilor și bufnițelor să se plimbe în oraș.“Am observant schimbări la anumite specii din cauza izolării”, constată Miguel Higueras, director al agenției forestiere din regiunea Madrid.

“De exemplu, căprioarele ies rareori din păduri, iar acum le vedem aproape de centrele urbane și de autostrăzi”, continuă el.

La Tel Aviv, zeci de șacali au fost zăriți căutând mâncare în pubelele dintr-un parc pustiu, de obicei asaltat de persoane care fac jogging și de familii.

Fundația pentru animale sălbatice din Sofia, care se ocupă de animalele sălbatice de talie mică rănite, subliniază că zonele urbane “sunt teritorii pe care, să nu uităm, noi le-am luat naturii”.

Asociația bulgară a avertizat publicul că nu trebuie să hrănească animalele sălbatice.

“Viața unui animal sălbatic este și așa complicată, nu trebuie s-o facem mai grea (…). Animalele sălbatice trebuie să rămână departe de oameni, este pentru binele lor. Dacă totul pare normal, puteți admira animalul de la distanță și apoi să plecați”, subliniază asociația.

Sursa: nouvelobs.com/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu

Sursa Foto: AMP Libearty – Bear Sanctuary

* * *

Aplicaţia Farmi vă face viaţa mai uşoară Ferma: 24 aprilie 2020 - FARMI este o nouă aplicaţie agronomică, disponibilă acum şi în România. Farmi reprezintă un pas înainte pentru agricultura digitală. 

109

Aplicația FARMI a fost lansată pentru piața franceză în 2017. Din acel moment, peste 8000 de fermieri o folosesc în fiecare zi, iar tot de atunci s-au emis mai multe actualizări bazate pe cerințele fermierilor.

Ne bucurăm că putem introduce această aplicație utilă și foarte practică într-o țară nouă, cum este România. Farmi a mai fost lansată și în țări precum Cehia și Ucraina, iar în perioada următoare va putea fi folosită și în Rusia, Polonia și Bulgaria. Să începem să vă facem viața mai ușoară!

Ce este Farmi? 

Farmi este o aplicație nouă, dedicată tuturor celor interesaţi de agricultură. Cu Farmi, utilizatorii pot avea toate informațiile importante despre agricultură într-o singură aplicație. Farmi are diferite funcționalități:

Prognoza meteo pentru profesioniștii agricoli; Studiul cotațiilor Euronext și Chicago; Rezumat știri agricole; Contul Meu; Consiliere tratamente specifice.

 Click aici pentru a descărca aplicația Farmi din Google Play sau AppStore

Proiectată pentru a sprijini fermierii în munca lor de zi cu zi, aplicaţia Farmi centralizează toate datele utile pentru activitățile lor agricole într-o interfață intuitivă. Cele cinci caracteristici ale sale permit fermierilor să eficientizeze gestionarea operațiunilor și să beneficieze pe deplin de expertiza specialiștilor.

Cu Farmi, toți fermierii, clienții sau orice persoană dorește să o acceseze au astăzi la dispoziție o aplicaţie gratuită care va evolua în funcție de nevoile lor.

 Prognoză meteo pentru profesioniștii agricoli

Prognoza meteo fiabilă, adaptată specificului local, și satisfacerea nevoilor afacerii: schimbarea condițiilor în timp real, economisirea timpului,

110

facilitarea luării deciziilor, planificarea activităților și a tratamentelor din fermă sunt câteva dintre nevoile fiecărui fermier sau agronom.

 Sfaturi pentru optimizarea eficienței tratamentelor

Pe baza prognozelor meteo ale unui expert internațional, agronomii noștri au dezvoltat un algoritm care, în funcție de viteza vântului, de temperatură, precipitații, umiditate și având în vedere eficacitatea unui produs și constrângerile de reglementare, vă va permite să definiți rapid dacă în câmp condițiile sunt favorabile sau nu pentru tratamentul planificat. Cu Farmi veți putea anticipa și planifica tratamentele în conformitate cu recomandările pentru următoarele 7 zile: „Se recomandă pulverizarea / Pulverizare cu posibile dificultăți / Pulverizarea nu este recomandată”.

 Radar de precipitații

Un adevărat instrument de lucru care ajută la gestionarea tuturor terenurilor: radarul nostru de precipitații permite vizualizarea tipurilor de precipitații prin parcele dvs. în 3 ore.

 Studiul cotațiilor Euronext și Chicago

Economisiți timp consultând foarte repede toate ofertele, datorită afișării optimizate ale cotațiilor Euronext și Chicago (CBOT) în aplicația Farmi.

 Rezumatul știrilor agricole

În fiecare zi, se pot accesa cele mai bune informații agricole din principalele surse: informații despre piață, utilaje, agronomie, noi tehnologii, reglementări etc.

Datorită aplicației Farmi, fermierul este capabil să ia decizii raționale. Calitatea și precizia informațiilor fac parte dintr-o abordare agricolă responsabilă și durabilă. Mai mult decât o aplicație utilă, Farmi este un instrument de luare a deciziilor cu trei avantaje: Acces la datele despre parcele, Management agronomic, Sfaturi pentru utilizarea corectă a produselor.

 Conturile mele

Gestionează-ţi conturile ca un profesionist! Cu Farmi se pot accesa conturile de oriunde v-ați afla. În timpul recoltării, este foarte important să fiți conectat și să supravegheați livrările și contractele. Cu Farmi se pot verifica cu ușurință livrările și cantitățile pe care trebuie să le livrați conform contractelor pe care le aveți.

 Farmi - Erbicide OAD

111

 Farmi OAD vă va ajuta să aveți grijă de culturile dumneavoastră. Acest instrument este o tehnologie interesantă pentru a oferi sfaturi fermierilor oriunde, în orice moment. Cu acest erbicid OAD, fermierul poate selecta buruienile prezente în culturile sale și, folosind o bază de date creată de agronomi profesioniști, aplicația vă va propune o listă de produse eficiente în raport cu diferitele buruieni selectate.

 O aplicație în continuă evoluție

Revoluția digitală ne-a schimbat stilul de viață și practicile. Internetul ocupă un loc important în viața profesională a agricultorilor, care sunt tot mai interesați de utilizarea aplicațiilor agricole pentru activitatea lor zilnică, de aceea aplicația mobilă Farmi își propune să fie constant dezvoltată, să vină în sprijinul tuturor celor conectați, cu informații actualizate și utile.

Desigur că nu înlocuiește expertiza fermierului, știrile tehnologice sunt instrumente ajutătoare pentru fermele mai competitive, mai performante și mai prietenoase cu mediul.

Click aici pentru a descărca aplicația Farmi din Google Play sau AppStore un articol realizat de SOUFFLET AGRO ROMANIA

* * *

* * *

112