Stiri 12 martie 2020

CURSUL DE SCHIMB 12.03.2020

1 EUR 4.8157

-0.0010

1 USD 4.2856

EFSA: Nu există nici o dovadă a transmiterii COVID-19 prin alimente!Liviu GORDEA  11 martie 2020 -

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a transmis o informare prin care a dat asigurări că "nu există dovezi că alimentele ar fi o sursă sau o cale de transmitere probabilă" a noului coronavirus.

Pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la răspândirea virusului COVID-19, EFSA a emis o declaraţie pe site-ul său în care se susţine că este puţin probabil ca boala să fie răspândită prin alimente şi a adăugat că monitorizează îndeaproape situaţia, deoarece apar în permanenţă informaţii noi despre focar.

Cercetătorul şef al EFSA, Marta Hugas, a declarat că "focarele anterioare de coronavirus asociate, cum ar fi sindromul respirator acut sever (SARS-CoV) şi coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), arată că transmiterea prin consumul de alimente nu a avut loc". "În acest

1

moment, nu există dovezi care să sugereze că actualul coronavirus este diferit în acest sens!", a precizat autoritatea europeană.

Sursa infecţiei iniţiale, originară din Wuhan (China), se crede că provine de la animale. Cu toate acestea, deşi cercetătorii încă studiază specificul modului în care se transmite COVID-19, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a confirmat că virusul se răspândeşte de la o persoană la alta, în general, prin picături de secreţii respiratorii de la subiectul infectat, care sunt expulzate prin strănut, tuse sau expiraţie.

Există, totuşi, posibilitatea transmiterii prin suprafeţe care au fost contaminate în prealabil, însă aceasta apare doar într-o perioadă scurtă de timp după contaminare, din cauza stabilităţii relativ scăzute a coronavirusurilor în mediu.

APIA si SUBVENTII

DECIZIA APIA în CRIZA CORONAVIRUS! Agroinfo11 martie 2020

ULTIMA ORĂ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi, 11 martie 2020, că a suspendat activitatea de vizare a carnetelor de rentier agricol. Decizia a fost luată în condițiile pandemiei Coronavirus.

În contextul măsurilor luate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de prevenire a riscului de răspândire la nivel național a infecţiei cu Coronavirus SARS-CoV-2, informăm că a fost aprobată de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decizia APIA de suspendare a activității de vizare a carnetelor de rentier agricol, începând de mâine, 12 martie 2020.

Această decizie este luată în aplicarea art.2 din Hotărârea nr. 6 din data de 06.03.2020 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

Activitatea de vizare va fi reluată de către Centrele judeţene ale APIA începând cu data de 4 mai 2020.

Precizăm că în conformitate cu prevederile OMADR nr. 1272/2005,  cu modificările și completările ulterioare, vizarea carnetelor de rentier agricol se realizează până la data de 31 august 2020.

2

ULTIMA ORĂ de la APIA ÎN PLINĂ CRIZĂ DE INFECȚII CU CORONAVIRUS! agrointeligenta.ro - 11 martie 2020

Decizia la APIA în plină epidemie cu noul coronavirus COVID-19! În contextul măsurilor luate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de prevenire a riscului de răspândire la nivel național a infecţiei cu Coronavirus SARS-CoV-2 a fost aprobată de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decizia APIA de suspendare a activității de vizare a carnetelor de rentier agricol, începând de mâine, 12 martie 2020.

Această decizie este luată în aplicarea art.2 din Hotărârea nr. 6 din data de 06.03.2020 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

Activitatea de vizare va fi reluată de către Centrele judeţene ale APIA începând cu data de 4 mai 2020.

APIA precizează că în conformitate cu prevederile OMADR nr. 1272/2005, cu modificările și completările ulterioare, vizarea carnetelor de rentier agricol se realizează până la data de 31 august 2020.

De subliniat că aceasta este prima măsură pe care APIA o ia în contextul infecțiilor tot mai numeroase cu noul coronavirus COVID-19. Astfel, beneficiarii rentei viagere sunt primii pentru care se ia o măsură de protecție, mai ales că între aceștia se află și numeroase persoane vârstnice la care riscurile sunt maxime în cazul îmbolnăvirii.

Referitor la campania de depunere a cererilor unice, nu există informații că aceasta ar putea fi sistată întrucât în această fază la centrele APIA fermierii vin pe bază de programare, neexistând riscul aglomerațiilor.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Partidul lui DACIAN CIOLOȘ cere să se amâne lansarea sprijinului pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER! Ramona Dascălu - 11 martie 2020 Partidul PLUS, condus de fostul comisar european pe Agricultură Dacian Cioloș, solicită Ministerului Agriculturii să amâne lansarea submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tânărului fermier”, în

3

contextul măsurilor adoptate la nivel național pentru stoparea răspândirii virusului COVID-19.

„PLUS consideră această inițiativă ca fiind lăudabilă, însă inoportună în actualul context al răspândirii infecției cu (Coronavirus COVID-19) la nivel internațional și în condițiile în care sunt adoptate, la nivel național, măsuri pentru a stopa extinderea acestei epidemii. Prin urmare, solicităm Ministerului Agriculturii să amâne lansarea acestei măsuri”, a declarat Daniela Giurcă, membru al CNPP PLUS, potrivit stiri.plus.

Cererea PLUS vine după ce săptămâna trecută Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tânărului fermier” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Dacă nu va fi luată în calcul o amânare a lansării acestui pachet de facilități pentru tinerii fermieri, proiectele se vor depune începând cu luna aprilie, așa cum a anunțat oficial chiar Ministerul Agriculturii în luna ianuarie a acestui an. 

În România, până la această oră au fost confirmate 31 de cazuri de infectare cu coronavirus.

APIA suspendă de joi activitatea de vizare a carnetelor de rentier  SIMONA DAN 11 MARTIE 2020Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) suspendă, începând de joi, 12 martie, activitatea de vizare a carnetelor de rentier agricol, în contextul epidemiei de coronavirus, informează instituţia.

„În contextul măsurilor luate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de prevenire a riscului de răspândire la nivel naţional a infecţiei cu Coronavirus SARS-CoV-2, informăm că a fost aprobată de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decizia APIA de suspendare a activităţii de vizare a carnetelor de rentier agricol, începând de mâine, 12 martie 2020. Această decizie este luată în aplicarea art.2 din Hotărârea nr. 6 din data de 06.03.2020 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României”, se arată în comunicatul APIA.

Activitatea de vizare va fi reluată de către Centrele judeţene ale APIA începând cu data de 4 mai 2020.

4

Potrivit sursei citate, vizarea carnetelor de rentier agricol se realizează până la data de 31 august 2020.

ȘEF APIA MUREȘ: SUBVENȚIA PE PĂȘUNE AJUNGE LA 500 EURO/HA! Agroinfo: 12 martie 2020 - DE LA 350 DE EURO/HA PÂNĂ LA 500 EURO/HA. Subvenția pentru pășune și fânațe poate urca la 350 de euro/ha, 400 de euro/ha și chiar 500 euro/ha dacă la plata pe hectar sunt adăugate și plățile compensatorii acordate fermierilor pe măsura de agro-mediu și climă PNDR 2020, a spus Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, într-o conferință de presă susținută la Prefectura Mureș, citat de publicația Zi de Zi.

Șeful APIA Mureș a anunțat care sunt schemele de plată pe hectar de care beneficiază fermierii și în anul 2020.Calculul este făcut în funcție de cuantumul de care au beneficiat agricultorii în anul de cerere 2019.

Sunt schemele de plăți directe, cea mai importantă, care a fost și în exercițiul financiar, este SAPS, în cuantum de 102 de euro pe hectar. Apoi vine plata redistributivă pe două paliere, între 1 și 5 hectare, unde valoarea este de 5 euro/hectar, iar pe palierul 5-30 de hectare, valoarea sprijinului este de 40 de euro pe hectar. De la 30 de hectare în sus această plată nu se mai face, dar se efectuază pentru toți fermierii, de la un 1 la cel mai mare număr de hectare. O componentă importantă din aceste scheme de plăți directe o reprezintă plata de înverzire în cuantum de 58 de euro la hectar. În situația în care avem și schema pentru tânărul fermier, de 31 de euro la hectar, o creștere semnificativă de la 25 de euro în 2018, per total avem o medie de 180-200 de euro la hectar ce reprezintă  plata directă pe suprafață, plus cunoscutele măsuri de agromediu pentru pășuni și fânețe care pot urca la 350-400 de euro, chiar 500 de euro.

Dacă cumulăm plățile de agromediu plus plata pentru zona montană defavorizată, aici sunt 21 de comune în județ (Mureș n.r.) care beneficiază și de aceste plăți, mai avem un plus de 87 de euro la hectar. Deci, undeva între 200 și 500 de euro au la dispoziție fermierii, plată la hectar prin APIA, în funcție de specificul fiecăruia, dacă își doresc acest lucru. Spun acest lucru deoarece măsurile de agromediu sunt niște măsuri complementare cu anumite cerințe specifice și rămâne la latitudinea fermierului dacă dorește să respecte cerințele specifice măsurilor de agromediu.

Din punctul meu de vedere nu sunt forte greu de aplicat, sunt sume substanțial mai mari față de plata directă pe suprafață. În acest sens, chiar îi invit pe fermieri să aplice pentru măsurile de dezvoltare rurală. Aici nu avem un plafon în ce privește sumele acordate, se pot accesa și în anul 2020

5

scheme de dezvoltare rurală, atât pe măsurile de agromediu cât și în ce privește agricultura ecologică unde, de asemenea, avem sume consistente. Aici, subvenția poate să meargă de la 140 la 600 de euro la hectar, în funcție de categoria de folosință a terenului  și culturile cultivate, a declarat Ovidiu Săvâșcă, șeful APIA Mureș, citat de Zi de Zi.

DIRECTOR APIA: BANII AJUNG ÎN APRILIE ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 12 martie 2020 SUBVENȚII PE HECTAR, RESTANTE. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le va achita fermierilor în aprilie 2020 sprijinul cuplat pentru lucernă, soia și sfeclă de zahăr, aferent anului de cerere 2019. Anunțul a fost făcut de directorul executiv APIA Mureș, într-o conferință de presă susținută la Târgu Mureș.

Mai avem încă de plătit către beneficiarii noștri, cei care au solicitat scheme de sprijin în sectorul vegetal cuplat de producție, SCV-urile cum mai sunt ele cunoscute, atât la soia, lucernă și sfeclă de zahăr, culturi ce se cultivă cu preponderență în județul Mureș. La aceste scheme de plată termenul limită la care trebuiesc aduse documente de livrare a producției sau de procesare este până la data de 31 martie. Doar după această dată, în urma stabilirii suprafeței determinate la plată, se va stabili cuantumul, când vom ști suprafața care poate fi plătită. Pentru aceste scheme, plata va începe undeva în cursul lunii aprilie. Practic, vor mai fi câteva milioane de euro, iar suma spre care ne vom îndrepta este de undeva la 100 de milioane de euro, strict pe județul Mureș, a declarat Ovidiu Săvâșcă, citat de Zi de Zi.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru sprijinul cuplat vegetal pentru aceste culturi, valabil pentru anul de cerere 2018:SOIA - 206 euro/ha = 960,7428 de lei/haLUCERNĂ - 95,08 euro/ha = 443,4341 lei/ha SFECLĂ DE ZAHĂR - 824,99 euro/ha = 3.847,5883 lei/ha

SCHIMBARE la DEPUNEREA CERERILOR APIA DIN CAUZA CORONAVIRUSULUI! Agroinfo 12 martie 2020 - MĂSURI SPECIALE DIN CAUZA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS! Ce se întâmplă la APIA în plină campanie de depunere a cererilor unice pentru subvenţii, sub ameninţarea coronavirusului Covid-19!

Pe 11 martie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că a decis să suspende activitatea de vizare a carnetelor de rentier agricol începând din 12 martie, urmând ca activitatea să fie reluată începând din 4 mai 2020.

6

Directorul executiv al APIA Timiş, Florin Faur, spune că această măsură a fost luată pentru a-i proteja pe rentierii agricoli, care fac parte din categoria de vârstă cea mai vulnerabilă la boala provocată de coronavirusul Covid-19, toţi fiind fermieri care au peste 62 de ani.

AGROINFO a vrut să afle direct de la Adrian Pintea, directorul general al APIA, dacă va fi suspendată şi depunerea cererilor unice de plată pentru subvenţiile agricole pe anul 2020 şi dacă în centrele Agenţiei de Plăţi din ţară au fost luate măsuri speciale de prevenire a răspândirii coronavirusului Covid-19, atât pentru fermieri cât şi pentru angajaţii instituţiei, având în vedere că mii de fermieri sunt programaţi zilnic la birourile APIA din toată ţara pentru depunerea cererilor.

În momentul de faţă, asta (suspendarea activităţii de vizare a carnetelor de rentier - n.red.) este singura măsură pe care am luat-o împreună cu ministerul (Ministerul Agriculturii - n.red.). În momentul în care va fi vreo întrerupere, vom anunţa. A declarat șeful APIA, Adrian Pintea, pentru AGROINFO.

Deocamdată sunt făcute programări, în fiecare centru local şi judeţean se dezinfectează din trei în trei ore, sunt luate măsuri de dezinfecţie suplimentară şi activitatea continuă în ritm normal. Dacă vor apărea alte probleme, atunci vom lua măsurile care se impun. Programul de lucru, conform ultimei hotărâri de la CNSSU (Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă - n.red), este afişat pe site-ul Agenţiei, respectăm hotărârea care a fost dată, cea care spune că unde sunt peste 99 de persoane să se vină la lucru în trei etape, pentru că hotărârea se referă strict la personalul care vine cu mijloace de transport public, pentru a nu veni toţi buluc odată.

Este un decalaj de venire la servicu de 30 de minute, dar mai mult pentru oraşele reşedinţe de judeţ. Nici un centru judeţean al APIA nu are peste 100 de persoane, dar totuşi, preventiv, acolo unde este cazul, se face un decalaj al începerii programului între 30 de minute şi o oră, a declarat Adrian Pintea pentru AGROINFO.

Acesta este anunţul făcut de APIA pe 12 martie 2020:

Program de lucru APIA în perioada 12.03.2020 - 31.03.2020

Conform Deciziei nr.189/11.03.2020, în perioada 12.03.2020 – 31.03.2020, cu posibilitatea de prelungire, APIA Aparatul Central, Centrul Municipiului Bucureşti şi Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îşi vor desfăşura programul de lucru după cum urmează:Luni - Joi: 8:00 – 16:30 / 8:30 - 17:00 / 9:00 - 17:30 / 9:30 - 18:00Vineri: 8:00 - 14:00 / 8:30 - 14:30 / 9:00 - 15:00 / 9:30 - 15:30

7

Directorii direcţiilor din cadrul APIA Aparatului Central, Conducerea Centrului Municipiului Bucureşti şi a Centrelor judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au obligaţia să stabilească programul de lucru al angajaţilor în mod diferit, potrivit intervalelor de timp de mai sus, astfel încât să se asigure continuitatea activităţii în intervalul 8:00 – 18:00, respectiv 8:00 – 15:30.

Potrivit şefului Agenţiei de Plăţi, la centrele APIA se prezintă zilnic, în medie, 14-15 fermieri pe funcţionar. Pe zi vin undeva între 15.000 şi 17.000 de fermieri în toată ţara, a precizat Pintea. Acesta a mai spus că pe lângă cele 42 de centre judeţene (inclusiv Municipiul Bucureşti), în toată ţara sunt 261 de centre locale APIA, iar fiecare centru local al Agenţiei de Plăţi are între 7 şi 10 angajaţi.

AFIR si FINANTARI

UE: fonduri europene de 200 milioane de euro pentru promovarea produselor agricole Martie 12, 2020

Comisia Europeana a anuntat ca activitatea de promovare a produselor agro-alimentare atat in interiorul cat si in afara UE se va bucura de o finantare de 200,9 milioane de euro, relateaza Agerpres.

„Reputatia Europei pentru produse agro-alimentare nu are rival la nivel mondial. UE nu este din intamplare cel mai mare exportator mondial de produse agro-alimentare. Politica noastra de promovare, care beneficiaza de un buget majorat, ii sprijina pe producatorii din UE sa isi faca cunoscute produsele atat in interiorul cat si in afara UE”, a declarat comisarul european pentru Agricultura, Phil Hogan.

Mai mult de jumatate din bugetul pentru 2020 (118 milioane euro) va merge spre campanii de promovare pe pietele din afara UE cu un potential mare de crestere, precum Canada, China, Japonia, Coreea de Sud, Mexic si SUA. Printre sectoarele eligibile se numara lactatele si branzeturile, uleiurile alimentare, uleiul de masline si vinurile. Campaniile de promovare selectate

8

ar urma sa creasca competitivitatea si consumul de produse agro-alimentare din UE, sa le majoreze vizibilitatea si cota de piata in tarile tinta.

Alte sume alocate catre agricultura europeana

Tot pentru anul 2020 a fost alocata si o suma de 100 de milioane de euro pentru programe simple, in timp ce 91,4 milioane de euro au fost directionati catre programe multiple.

Dupa publicarea apelului pentru trimiterea de propuneri pentru campaniile de promovare din 2020, organizatiile de producatori vor fi eligibile sa-si trimita propunerile si sa aplice pentru finantare.

FERMIERII CARE BENEFICIAZĂ DE FACILITĂȚI FISCALE!Agroinfo  12 martie 2020

ANUNȚ! Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că pot beneficia de facilități fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004  modificată prin Legea nr. 21/2019.

Potrivit acestora, pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producția comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile și clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 și Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autoritățile publice au recunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste normă se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența Legii Cooperației Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiționată de corespondența cu prevederile Codului Fiscal, și pe cale de consecință facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilități.

9

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) și b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realității datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori și cooperativei.

Verificarea ulterioară a acestora este de competența autorităților fiscale din ANAF și a Curții de Conturi.

Precizăm că potrivit Legii, membrii cooperatori și cooperativa au obligația menținerii activității cooperativei în condiții similare pentru cel puțin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilități.

Susținerea activităților agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită și de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole.Legea cooperației agricole și actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilități(membri cooperatori) și metodologia de aplicare.

Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităților publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz și poate deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.

Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Comunicat UNCSV

Eşti membru în COOPERATIVĂ? Poţi fi SCUTIT de PLATA IMPOZITULUI pe proprietate Ferma: 12 martie 2020 Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reaminteşte membrilor cooperatori şi cooperativelor agricole că pot beneficia de facilităţi fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004 modificată prin Legea nr. 21/2019.

10

Potrivit acestora, pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producţia comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile şi clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 şi Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autorităţile publice aurecunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste norme se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa Legii Cooperaţiei Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiţionată de corespondenţa cu prevederile Codului Fiscal, şi pe cale de consecinţă facilităţile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilităţi.

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperaţiei Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) şi b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realităţii datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori şi cooperativei.Verificarea ulterioară a acestora este de competenţa autorităţilor fiscale din ANAF şi a Curţii de Conturi.Potrivit Legii, membrii cooperatori şi cooperativa au obligaţia menţinerii activităţii cooperativei în condiţii similare pentru cel puţin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilităţi.Susţinerea activităţilor agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită şi de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole.Legea cooperaţiei agricole şi actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilităţi(membri cooperatori) şi metodologia de aplicare.

11

Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităţilor publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz şi poate deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.U.N.C.S.V. îşi manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînţelegeri şi avem speranţa într-o bună colaborare între membri cooperatori şi autorităţile locale.

ALTELE

Emil Dumitru (MADR): Activitatea APIA nu este afectata de coronavirus In mart. 12, 2020

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, a vorbit recent despre activitatea din ultimele zile de la APIA, în contextul extinderii numărului de cazuri de coronavirus pe teritoriul României. 

Potrivit secretarului de stat, pentru moment nu a fost afectată în niciun fel activitatea APIA, iar fermierii se prezintă la centrele locale și județene așa cum au fost programați.

”Noi am făcut multe lucruri pe ce înseamnă coronavirus ca să nu blocăm cererea de plată pe suprafață și fiecare centru local și centru județean APIA sună pe fiecare fermier care trebuie să depună o cerere unică de plată, să asigurăm numărul de fermieri care sunt programați, să respectăm programările ca să nu se creeze în ultima perioadă aglomerări la centrele locale și la centrele județene.

Suntem la un grad de depunere de 103% depunere de cereri, practic oamenii au înțeles, ba unii din propria inițiativă au venit să depună. Ieri, pe 10 martie, am avut programați 15.500 de fermieri și au fost primiți 17.169, adică 110,77%. Avem 298. 887 de hectare depuse până la această dată. O

12

mare parte din fermierii mai mari încă nu fost programați tocmai pentru a-și stabili planul de culturi și în perioada următoare când vor veni, să reușim să gestionăm cererile, aproximativ 840 de mii de fermieri cu 9,7 milioane hectare”, a precizat Emil Dumitru.

Acesta susține că angajaților APIA le-au fost asigurate toate condițiile necesare, astfel încât să nu existe probleme legate de infecția cu virusul COVID-19.

”Noi credem că ducem la bun sfârșit fără niciun fel de problemă, am asigurat în spațiile APIA dezinfectanți și tot ce ține de organizare și sperăm să nu avem niciun fel de problemă cu coronavirus pe, practic, cea mai importantă acțiune de depunere de cereri din fiecare an – plata unică pe suprafață”, a mai spus secretarul de stat.

Reamintim că termenul limită pentru depunerea cererilor unice la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este 15 mai.

Lecția coronavirusului: Fermele și fermierii României sunt obiective de siguranță națională! Trebuie să ținem cu dinții de agricultură ! Vlad Macovei - 12 martie 2020

În paralel cu lupta propriu-zisă, în zona medicală, cu această pandemie de coronavirus, statele lumii vor mai duce un război, la fel de nemilos și important, de care va depinde stabilitatea societății așa cum o știm. Este vorba de securitatea alimentară, de capacitatea unui stat de a-și asigura cât mai mult din necesarul de hrană al populației, de ușurința cu care cetățenii pot accesa o mâncare de o calitate bună, la prețuri rezonabile, de rapiditatea cu care poți interveni către cele mai vulnerabile regiuni și categorii sociale, de posibilitatea de a ajuta statele din jur și în acest fel de a crește influența și avantajele pe care țara respectivă le poate opține, în ajutor medical, în schimburi comerciale și în decizii strategice.

Este momentul ca întreaga clasă politică din România să își dea mâna în realizarea unui Pact Național pentru Siguranța Alimentară, care ar trebui să prevadă următoarele lucruri:

13

1. Adoptarea rapidă a celor mai importante legi pentru sprijinul agriculturii și industriei alimentare, după o consultare reală cu proprietarii de afaceri în această zonă, cu mediul academic și universitar, cu mediul asociativ și cu liderii de opinie.

2. Consens politic cu privire la fondurile europene din Noua Politică Agricolă Comună. Niciun pas înapoi, cu orice risc, în ceea ce privește banii pentru fermieri și industriașii alimentari. România nu va accepta nicio scădere, a niciunui nivel de fonduri, nici pentru fermierii mari, nici pentru cei mici, pentru absolut nimic, sub nicio formă. Flexibilitate pe alte domenii, pentru a obține un compromis, inflexibilitate pe agricultură. Luăm tot ce este pe masă sau răsturnăm masa. Orice politician care va încerca să joace la ruletă viitorul agriculturii și a fermierilor, mai mari sau mai mici, este un criminal, se va face vinovat, la propriu, de genocid, la un moment dat. Credeți că peste câțiva ani nu poate veni un nou coronavirus, și mai ucigaș? Presupunând că scăpăm relativ ușor de cel prezent și am putea fi tentați să zicem, gata, hai să uităm de fermieri.

3. Intervenție administrativă și politică pentru asigurarea în bune condiții a aprovizionării cu materii prime, cu produse și servicii, prioritate în zona de transport și la graniță, intervenție promptă diplomatică atunci când un alt stat ne crează probleme.

4. Soluții realiste, imediate și corecte din punct de vedere sanitar-veterinar pentru a relansa sectorul de creștere a porcului (inclusiv în zona maternităților pentru a reporni producția de purcei), suport în lupta cu concurența neloială din Ucraina și Polonia pentru sectorul de creștere a păsărilor, scheme de sprijin pentru dezvoltarea fermelor performante cu vaci de lapte și de carne. Încurajare pentru sectorul ovin. Corectitudine, transparență și eficiență. Norme inteligent construite, nici să încălcăm normele europene dar nici să fim noi care le adoptă pe cele mai dure.

5. Sprijin legislativ, administrativ, fiscal și programe finanțate european pentru investițiile în lanțurile de producție și colectare în zona de legume-fructe. Dacă există cineva care vrea să investească în piețe de gros, în centre de colectare pentru retail, acela trebuie protejat și ajutat.

6. Un suport real pentru salvarea gospodăriei țărănești, a tradițiilor rurale. Încurajarea celor care practică agricultura de subzistență să treacă în zona de semi-subzistență. Programe pentru ferma mică, de familie, mai ales în zona de deal și munte. Descurajarea activă a micilor fermieri de a mai cultiva grâu și porumb (poate doar pentru nutrețul propriilor animale) și de a trece la culturi cu valoare adăugată mai mare (horticultură, integrarea cu zootehnia,

14

agricultura bio, procesare, produs tradițional), în paralel cu politici publice de asigurare, pe cât posibil, a pieței de desfacere.

7. Încetarea demonizării fermierilor mari. Cu excepția celor care au încălcat legea sau a celor care au dat tunuri cu statul, fermierii mari vor fi ascultați și sprijiniți. Producția pe care aceștia o obțin, stabilizarea socială prin plata arendei către micii proprietari de teren, mai ales în zona de câmpie și colinară, toate acestea sunt esențiale în această perioadă critică pentru viitorul satului românesc, pentru asigurarea materiilor prime în procesare în cazul unui blocaj masiv al comerțului intra și extracomunitar. Asumare publică din partea fermierilor mari că vor sprijini fermele de familie și vor asigura întreg sprijinul lor de comunicare și influență pentru ca micii producători agro-alimentari să prospere, alături de ei, în România noastră.

8. Stabilizare fiscală pentru industria alimentară, astfel încât surplusul de materie primă (cereale, oleaginoase, legume-fructe, lapte, carne) care ar rezulta în urmă blocării schimburilor intra și extracomunitare să poate fi absorbit și procesat în țară, pentru piața internă, pentru siguranța alimentară a României.

9. Parteneriat cu retailerii pentru continuarea politicii, demarată în urmă cu doi-trei ani, de acces masiv a produselor alimentare românești pe rafturile supermarketurilor, în beneficiul consumatorului român.

10. Strategie de comunicare națională privind patriotismul alimentar: Atunci când ai două produse alimentare, unul din producția internă și celălalt din import, la același nivel de preț și cu o calitate similară, este normal să îl preferi pe cel din producția internă. Simplu, clar, eficient.

Sper că au intrat la loc în văgăunile din care au ieșit cei cărora le puțea de soarta fermierilor români, care ziceau că e foarte bine dacă vor dispărea, că ei vor cumpăra mâncare din import, ce a așa grav. Să vedem acum ce vor mai cumpăra când toate statele blochează circulația mărfurilor și își păstrează pentru piața internă, producția alimentară. Sper că actualului ministru de Finanțe și premier desemnat i-au ieșit din cap figurile că nu avem nevoie de subvenții europene pentru femierii români, că ar trebui să renunțăm voluntar la acestea, că ne va fi mai bine. Mai cred că e bine că avem fermieri destoinici, mai mari sau mai mici, vom tot auzi de siguranța alimentara a României în perioada următoare. Politicienii ar trebui să se poarte cu ei având mare, mare grijă. Sunt un “bun” național strategic în aceste momente complicate.

În concluzie: Niciun pas înapoi în negocierile legate de subvențiile agricole în perioada 2021-2027! Cine va ameți lucrurile, va plăti un preț uriaș, luați

15

aminte! Noi, cei la Agrointeligența, lider în informarea și susținerea fermierilor, ne vom bate în fiecare zi, public și asumat, pentru protejarea intereselor agricultorilor, mai mari sau mai mici. 230.000 de cititori unici în urmă cu două zile pe agrointel.ro, record absolut. Chestiunile de siguranță alimentară a țării se pare că fac audiență. Sunt alături de dumneavoastră, contați pe mine!

PS: Din motive evidente, de interzicere a adunărilor publice cu peste 100 de participanți, în luna martie, seria de mese rotunde Săptămâna Forța Fermierilor, ce era programată în intervalul 16-19 martie, se amână. În acest moment, opțiunea noastră este să organizăm un eveniment de deschidere a acestei campanii prin care să dăm posibilitatea fermierilor să spună public care sunt riscurile și oportunitățile anului 2020 în sectorul agroalimentar, eveniment pe care să îl organizăm joi, 2 aprilie, la Palatului Parlamentului, urmând ca mai apoi, în funcție de evoluția pandemiei, să organizăm dezbaterile așezat, pe zile și grupe de lucru. Vă vom ține la curent și vă așteptăm alături de noi!

Covid-19 şi agricultura. De FERMIERUL ROMÂN depinde SIGURANŢA noastră ALIMENTARĂ! Nicoleta Dragomir  12 martie 2020 - 13:43Sectorul agricol nu scapă de efectele pandemiei provocate de noul coronavirus Covid-19, care a afectat 120 de ţări în doar două luni de zile şi se extinde rapid. Impactul se vede deja atât local, cât şi global.

Aprovizionarea cu alimente. Panica şi măsurile stricte (restricţii de transport, carantină, care vor fi probabil extinse în perioada următoare) impuse de state pentru a-şi proteja cetăţenii de coronavirus au golit rafturile supermarketurilor şi în România. Ministrul Adrian Oros a încercat să dea asigurări că vom avea suficiente alimente, dar declaraţiile sale sunt uşor de pus la îndoială, când în topul importurilor este, de câţiva ani buni, carnea de porc, şi statisticile oficiale arată că importăm chiar şi cantităţi mari de pâine congelată. Ori, cu importurile în mare impas şi stocurile care nu se ştie cât vor face faţă cererii...În astfel de situaţii devine evidentă importanţa uriaşă, chiar vitală, a producătorilor locali şi a lanţului scurt de aprovizionare cu produse agroalimentare. Poate învăţăm, măcar forţaţi de împrejurări, să mâncăm produse româneşti, de la marii şi micii producători deopotrivă.

Toţi ochii sunt pe burse. Şocul provocat de coronavirus în China, cel mai mare importator de produse agroalimentare din lume, va afecta pieţele globale, mai interconectate ca niciodată. Nici un colţ de lume nu va scăpa de efecte, iar ce e mai rău abia urmează, avertizează analişti economici şi

16

instituţii internaţionale.Pe piaţa lactatelor, răspândirea rapidă a noului virus, incertitudinile legate de cererea venită din partea Chinei şi creşterea producţiei de lapte în UE şi în SUA au scăzut deja preţurile unor lactate de bază pe principalele pieţe europene.Acordul comercial prin care China se obliga, la începutul anului 2020, să importe din SUA produse agroalimentare în valoare de 80 miliarde de USD în următorii doi ani pare deja imposibil de realizat. Fermierii americani care sperau la exporturi mai mari şi la preţuri mai bune pentru produsele lor, printre care lapte, carne de vită, soia, au văzut preţurile scăzând dramatic în câteva săptămâni.

Forţa de muncă în ferme. Producătorii italieni de ulei de măsline se tem că nu vor avea suficienţi zilieri în acest sezon, din cauza restricţiior de circulaţie a persoanelor, impuse cu scopul de a preveni extinderea coronavirusului. Mulţi dintre lucrătorii din fermele italiene au fost, în anii trecuţi, români.

În China, un producător de drone a anunţat că au crescut vânzările către ferme mari şi distribuitori de produse agroalimentare, însă fermele mici depind în mare parte de forţa de muncă manuală.Aceleaşi probleme şi întrebări au apărut deja şi în fermele din România. Pe bună dreptate, fermierul Costel Caraş întreabă autorităţile ce se întâmplă dacă într-o fermă de vaci cu lapte un angajat a contactat virusul şi intră la izolare? Dar dacă şi ceilalţi muncitori au aceeaşi soartă? Vacile trebuie mulse, laptele trebuie preluat din ferme... Pe scurt, PRODUCŢIA AGRICOLĂ TREBUIE SUSŢINUTĂ cu orice mijloace şi în orice condiţii de către statul român! Aici nu mai vorbim de promisiuni şi "las' că facem", ci de SIGURANŢA ALIMENTARĂ! Poate ar fi cazul ca guvernul, oricare ar fi el, dar şi consumatorii de produse agroalimentare, să priceapă că rolul fermierilor români este VITAL pentru economia naţională, acum mai mult ca niciodată!

Mai multe evenimente au fost amânate sau anulate, atât în România, cât şi în alte ţări din Europa. Târgul Agraria de la Cluj va fi reprogramat, Salonul Internaţional de Agricultură (SIA) de la Paris s-a închis cu o zi mai devreme, fermierii britanici au amânat un protest cu sute de persoane, iar FAO - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, cu sediul în Roma, Italia, şi-a trimis angajaţii să lucreze de acasă.

17

FERMA MEDIA GRUP. Celulă de Criză, minut cu minut, în sprijinul fermierilor! Agroinfo: 12 martie 2020 - Ştim că într-o pandemie fiecare ramură a economiei unei ţări este importantă. Atenţia noastră se îndreaptă însă, în mod firesc, cu toate forţele disponibile, către fermierii din România, pentru care am apărut şi cărora le dedicăm întreaga noastră activitate jurnalistică.

De aceea, Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar.De aceea, vă invităm dragi fermieri să ne scrieţi, să ne sunaţi, pe coordonatele cunoscute, suntem deschişi nonstop la dispoziţia dumneavoastră, semnalaţi-ne orice problemă aveţi.Vă promitem că vom fi interfaţa rapidă între dumneavoastră şi instituţiile statului şi vom încerca să aflăm în timp util o rezolvare la obstacolele pe care le întâmpinaţi.

PRODUCŢIA AGRICOLĂ TREBUIE SUSŢINUTĂ cu orice mijloace şi în orice condiţii de către statul român! Aici nu mai vorbim de promisiuni şi "las' că facem", ci de SIGURANŢA ALIMENTARĂ! Poate ar fi cazul ca guvernul, oricare ar fi el, dar şi consumatorii de produse agroalimentare, să priceapă că rolul fermierilor români este VITAL pentru economia naţională, acum mai mult ca niciodată!

De asemenea, adresăm tuturor românilor chemarea să ne scrie pe paginile de facebook (sau pagina) agroinfo, revista ferma cu orice nelămurire privind alimentele, aprovizionarea etc.Vom prelua absolut toate semnalele din domeniu şi vom răspunde la ele pe site-urile Ferma Media Grup: agroinfo.ro şi revista-ferma.ro.Sunt zile în care rafturile magazinelor alimentare se golesc cu mare viteză. Vor ajunge cantităţile de făină, mălai, zahăr. Dar carnea sau uleiul?

18

Sunt momente în care industria de evenimente din domeniul agricol este total pusă la pământ. Ce se va întâmpla cu industria de profil?Sunt întrebări privind soarta unor programe de sprijin pentru fermieri. Cum şi când aveţi acces la instituţiile statului din agricultură?La toate acestea şi la multe altele vom încerca să oferim răspuns în orele şi zilele care vor urma.

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo şi prin whatsup la telefon 0722814021.În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

ANSVSA: Stocurile de produse alimentare sunt suficiente pentru a satisface nevoile de consum  SIMONA DAN 12 MARTIE 2020

Stocurile de produse alimentare sunt suficiente pentru a satisface nevoile cetăţenilor, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), care face un apel la calm către populaţie.Conducerea ANSVSA a avut discuţii în acest sens cu reprezentanţii industriei alimentare, care au dat asigurări că există stocuri suficiente de materie primă şi că producţia se desfăşoară în ritmul şi parametrii normali.

„Cu acest prilej, s-a menţionat despre existenţa procedurilor interne ale operatorilor, care au rolul de a asigura respectarea normelor şi cerinţelor de igienă, astfel încât produsele aflate la comercializare să fie sigure pentru consum”, se arată în comunicatul autorităţii.

19

Din punctul de vedere al operatorilor din industria alimentară, capacitatea de producţie a acestora este mai mare decât cererea actuală.

„Discuţii referitoare la stocurile de produse alimentare au avut loc şi cu reprezentanţii Marilor Reţele Comerciale, care au asigurat, la rândul lor, că există stocuri suficiente de produse alimentare şi că magazinele se aprovizionează în permanenţă. Marile magazine funcţionează cu un stoc de rulaj, iar, în funcţie de cererea zilnică, îşi ajustează stocurile şi producţia. În momentul de faţă, la operatorii economici din domeniul alimentar şi pe platformele logistice ale marilor magazine, există cantităţile necesare acoperirii solicitărilor de alimente din ultima perioadă”, spun reprezentanţii ANSVSA.

De asemenea, Autoritatea este în permanentă legătură cu reprezentanţii acestor entităţi şi monitorizează producţia şi comerţul cu alimente pe fiecare verigă a lanţului alimentar.

În cazul fermelor comerciale, acestea asigură cele mai bune măsuri de biosecuritate menite să împiedice, atât pătrunderea agenţilor patogeni care afectează animalele, cât şi pe cei care afectează omul. Prin acest plan de măsuri, fermierii asigură continuitatea livrării de animale către abatoare pentru sacrificare şi a necesarului zilnic de carne proaspătă.

ANSVSA este responsabilă pentru sectorul „Alimentaţie şi agricultură” – Producţia şi furnizarea de hrană şi asigurarea securităţii şi siguranţei alimentelor, în conformitate cu prevederile din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2010, privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice.

Astfel, în responsabilitatea şi monitorizarea permanentă a ANSVSA sunt 53 de operatori economici care sunt desemnaţi „Infrastructuri Critice Naţionale”, pentru sectoarele: „Producţie”(ferme de bovine, de porcine, de ovine/caprine, păsări), „Procesare/prelucrare” (morărit şi panificaţie, lapte şi derivate, abatoare carne roşie şi pasăre, ulei, zahăr, conserve de legume şi fructe) şi „Depozitare” (depozite de alimente), a căror producţie şi stocuri pot asigura necesarul de hrană pentru populaţie.

Nu în ultimul rând, Autoritatea este în permanent contact cu alte instituţii implicate în gestionarea unor situaţii de criză: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi Instituţia Prefectului.

20

„ANSVSA recomandă consumatorilor să cumpere produse alimentare fără a face stocuri, numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, pentru a avea garanţia unor produse sigure, care sunt controlate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă”, se mai arată în comunicat.

Inițiativă europeană: premierea orașelor și a școlilor care contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos  REDACȚIA FIR 11 MARTIE 2020

„Premiul pentru promovarea unor obiceiuri sănătoase”, ediția 2020 (The 2020 EU Health Award), va recunoaște și va recompensa inițiative ale orașelor și școlilor care au contribuit la promovarea unui stil de viață sănătos pentru copii cuprinși în categoria de vârstă 6-18 ani, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.Aceasta este o inițiativă europeană prin care se dorește încurajarea demersurilor orașelor și școlilor din Uniunea Europeană în privința sensibilizării tinerilor pentru adoptarea unor stiluri de viață sănătoase.

Premiile acordate sunt (atât pentru orașe cât și pentru școli):

Premiul I: 50.000 euro

Premiul al II-lea: 30.000 euro

Premiul al III-lea: 20.000 euro

Practicile prezentate în cadrul acestui concurs trebuie să fi fost în curs de implementare la 1 ianuarie 2017, iar inițiativele pot fi deja încheiate, dar nu înainte de 1 ianuarie 2017, sau pot fi încă în desfășurare la momentul lansării prezentului anunț.

Câteva exemple de acțiuni întreprinse pot fi: promovarea unui regim alimentar sănătos, creșterea gradului de conștientizare asupra greutății corporale sănătoase, prevenirea utilizării tutunului în rândul tinerilor.

21

Aceste practici trebuie să fi fost puse în aplicare suficient de mult timp pentru a se demonstra efectul benefic și luarea unor măsuri de îmbunătățire a acțiunilor în vederea atingerii obiectivului țintit.

Cine este eligibil pentru participarea la acest concurs?

Orice oraș cu mai mult de 30.000 de locuitori. În țările în care nu există nici un oraș cu mai mult de 30.000 de locuitori, cel mai mare oraș este eligibil pentru a aplica.

Orice școală primară, secundară ale căror inițiative sunt destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani.

Termenul de depunere este 29 aprilie 2020, la ora 11.00 a.m., ora Bruxelles-ului. Puteți afla mai multe detalii accesând link-ul: https://ec.europa.eu/health/award/call_healthylifestyle_en

MADR: Operatorii economici care intră pe Legea risipei alimentare trebuie să depună rapoartele până la 31 martie  SIMONA DAN 12 MARTIE 2020

Operatorii economici care optează pentru aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare au obligaţia să transmită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până la data de 31 martie a fiecărui an, rapoartele pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent, a anunţat, joi, MADR.Potrivit sursei citate, raportarea va cuprinde, în mod obligatoriu, tipul/categoria produs donată/recepţionată, cantitatea donată/recepţionată (kg), contractul de donare alimente, datele de identificare ale donatorului/receptorului (numele şi codul fiscal).

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată şi HG nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei legi reglementează măsurile de prevenire a risipei de alimente pe întreg lanţul agroalimentar şi se adresează operatorilor economici, din cadrul fiecărei verigi a acestuia.

22

În ceea ce priveşte planul de diminuare a risipei alimentare, MADR precizează că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, operatorii care optează să întreprindă acţiuni pentru diminuarea risipei alimentare au obligaţia să elaboreze planul de diminuare a risipei alimentare, iar postarea planului pe site-ul propriu este opţională.

Ministerul Agriculturii este autoritatea care realizează şi gestionează baza de date cu operatorii receptori şi publică pe site-ul propriu Lista operatorilor receptori. Până în prezent, sunt înscrişi în lista operatorilor receptori un număr de 11 entităţi (organizaţii, asociaţii, fundaţii), ale căror date de identificare sunt disponibile pe site-ul MADR.

România este semnatară a Acordului de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015 prin care a confirmat alături de celelalte state membre UE, precum şi de statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), angajamentul referitor la reducerea cu 50% a risipei de alimente până în anul 2030, prevăzută în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în cadrul summit-ului ONU de la New York, în septembrie 2015.

Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creşterii neanticipate a consumului. Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro Iulian Anghel 12.03.2020

♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

23

Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrângeri din afară. Vânzările cu amă-nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank - pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în

24

structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expedieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

“În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalansarea politicii economice, continuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.

România a devenit a 13-a economie din UE, după ce a depăşit Cehia 11 martie 2020, 18:56 de Elena Deacu

România a depăşit Cehia din punct de vedere al produsului intern brut România a devenit anul trecut a 13-a cea mai puternică economie din Uniunea Europeană (fără Marea Britanie), după ce produsul intern brut al ţării l-a depăşit pe cel al Cehiei, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Economia României, pusă pe butuci de coronavirus. Analiştii reduc esti... INS: România a avut un PIB de 1.053 miliarde lei, anul trecut, în creş... Eurostat a publicat marţi estimările preliminare cu privire la evoluţia PIB-ului şi a componentelor pentru ţările membre ale Uniunii Europene în anul 2019.

25

„Din perspectiva evoluţiei PIB-ului nominal în 2019 România a înregistrat un nivel de peste 222 miliarde euro, depăşind Cehia şi poziţionându-se pe locul 13 la nivelul Uniunii Europene (fără Marea Britanie)", spune Andrei Rădulescu. Este totuşi de menţionat faptul că Cehia a avut, la nivelul anului 2019, o populaţie de circa 10,6 milioane de locuitori, cu mult sub a României. „România a depăşit Grecia în 2017 şi Portugalia în 2018. De asemenea, atragem atenţia cu privire la faptul că PIB-ul nominal a crescut cu aproximativ 97 miliarde euro în deceniul anterior (2009-2019)”, mai arată în raportul citat. Potrivit analistului, această evoluţie a fost puternic influenţată de reducerea economiei informale, în contextul dezvoltării reţelelor de comerţ şi fiscalizării mai active.

Pe de altă parte, dinamica investiţiilor productive a fost una lentă în deceniul anterior, în contextul resimţirii impactului valurilor Marii Recesiuni.

În acest context, Andrei Rădulescu subliniază că una din provocările cu care se confruntă economia României în acest deceniu este tranziţia de la cantitativ la calitativ, prin implementarea unui mix echilibrat de politici economice, axat pe dezvoltare durabilă. Andrei Rădulescu estimează că România poate intra în primele 10 economii ale Uniunii Europene până la finalul acestui deceniu, după un „scenariu condiţionat de implementarea de proiecte investiţionale pe criterii de calitate şi eficienţă”.

Programul guvernamental de măsuri economice şi sociale pentru a limita efectele evoluţiei Covid-19 în România  meatmilk  12 martie 2020

În contextul epidemiei de coronavirus, Guvernul a elaborat un plan de nouă măsuri, menite să ajute firmele aflate în dificultate financiară şi pe angajaţii acestora, după cum urmează:

1. Realocarea din bugetul de stat a unei prime tranşe de 10 miliarde de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, în vederea achiziţionării de medicamente, materiale sanitare şi echipamente medicale. (Finantare prin realocari de la bugetele MFP şi MFP Actiuni Generale şi Ministerului Dezvoltării) 

26

2. Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure gratuit medicamente, materiale sanitare şi echipamente medicale pentru prevenirea coronavirus, prin intermediul medicilor de familie. (Finanţare prin realocări de la bugetele MFP şi MFP Actiuni Generale şi Ministerului Dezvoltării)

3. Guvernul va finanţa o schemă de ajutor de stat de 300 de milioane de lei pentru sprijinirea companiilor strategice naţionale CFR şi TAROM. ( modificarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare). (Finantare din bugetul Ministerul Transporturilor) 

4. Scutirea de la plata contribuţiilor (CAS si CASS) pentru o perioadă de 3 luni pentru angajaţii companiilor care activează în domeniile turismului, transportului şi divertismentului. Acestea vor fi suportate de către stat. (Finantare de la bugetul general consolidat) 

5. Pentru persoanele aflate în izolare/carantină se va asigura plata facturilor pentru utilităţi şi suspendarea pentru 3 luni a plăţii ratelor bancare. De asemenea, se vor suplimenta bugetele primăriilor prin transfer de la bugetul de stat pentru a asigura un coş minim de alimente celor aflaţi în izolare la domiciliu. (Finantare de la bugetele locale iar acolo unde este cazul, prin transfer de la bugetul de stat) 

6. În situaţia în care epidemia de coronavirus ajunge în etapa a treia (peste 2000 de cazuri confirmate) se va suspenda, pentru 3 luni, plata ratelor bancare pentru populaţie.

7. Angajaţii IMM-urilor din sectoarele puternic afectate de impactul negativ al crizei coronavirus vor fi scutiţi de plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit. (Finanţare de la bugetul general consolidat)

8. Guvernul va elabora un plan privind stocurile de hrană pentru populaţie, prin protocoale cu furnizorii, distribuitorii şi retailerii de alimente. 

9. Românii din ţară, precum şi cei din Diaspora care s-au întors acasă şi care nu beneficiază de o asigurare de sănătate în ţară vor avea parte de tratament gratuit în cazul infectării cu coronavirus. (Finantare analogă Măsurii 1, din Bugetul suplimentat al Ministerului Sănătăţii si CNAS), informează diacaf.com, citând surse guvernamentale.

27

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia nr. 273/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/292], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 274/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/293], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 275/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/294], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 276/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/295], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 277/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/296], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 278/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/297], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 281/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/300], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 282/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/301], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 284/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/302], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 285/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/303], Comitetul Mixt al SEE

28

Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 286/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/304], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 287/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/305], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia nr. 327/2019 de modificare a anexei XXI (Statistică) la Acordul privind SEE [2020/345], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 376/2020 privind autorizarea norbixinei (annatto F) ca aditiv în hrana pisicilor şi a câinilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 69 din 06.03.2020. A intrat în vigoare la 06.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 377/2020 privind autorizarea selenatului de sodiu ca aditiv pentru hrana rumegătoarelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 69 din 06.03.2020. A intrat în vigoare la 06.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 378/2020 privind autorizarea L-leucinei ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 69 din 06.03.2020. A intrat în vigoare la 06.03.2020

Decizia nr. 280/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/299], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 68 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 386/2020 de modificare a anexei II la Decizia 2007/777/CE în ceea ce priveşte lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a produselor din carne şi a stomacurilor, vezicilor şi intestinelor tratate şi de modificare a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 în ceea ce priveşte lista ţărilor terţe, a teritoriilor sau părţilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune de carne proaspătă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 73 din 10.03.2020. A intrat în vigoare la 10.03.2020

29

INTERNE

MADR, clarificari despre autorizatiile acordate pentru pesticidele care ucid albinele Martie 12, 2020

In perioada 20.01.2020 – 01.05.2020, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea in situatii de urgenta a trei produse de protectie a plantelor pe baza de neonicotinoide la tratarea semintelor de porumb, pentru semanatul culturilor de porumb, precum si utilizarea in perioada 20.01.2020 – 18.05.2020 a semintelor de sfecla de zahar tratate cu un produs de protectie a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semanatul culturilor de sfecla de zahar.

Romania, alaturi de alte state din Uniunea Europeana (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de insamantare din anul 2020 autorizatii conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semintelor de sfecla de zahar tratate cu produse de protectie a plantelor  pe baza de neonicotinoide.

Conform autorizatiilor emise de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, tratamentul semintelor de porumb va fi efectuat numai de catre prestatorii de servicii autorizati, care fac dovada ca tratamentul se va face in instalatii profesionale si cu personal calificat (statii/masini de tratare a semintelor), iar in cazul semintelor de sfecla de zahar, tratamentul este efectuat in instalatii profesionale, autorizate la nivelul UE si in conformitate cu standardele ESTA.

Avand in vedere ca floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere si luand in considerare importanta sectorului apicol din Romania, in acest an Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nu a mai acordat autorizatii pentru utilizarea in situatii de urgenta a produselor de protectie a plantelor pe baza de neonicotinoide pentru tratarea semintelor de floarea soarelui.

Tinand cont de potentialul ridicat de atac al daunatorilor de sol Tanymecus dilaticollis si Agriotes spp. si luand in considerare faptul ca nu exista solutii

30

care sa permita mentinerea competitivitatii fermelor din Romania, pana la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesara utilizarea de samanta tratata in zonele unde fara o astfel de solutie cultura de porumb va fi compromisa, fermierii putand inregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

In sezonul agricol 2020, semintele tratate de porumb vor fi folosite doar in zonele cele mai afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dillaticolis si Agriotes spp, unde se depaseste pragul  economic de daunare(PED).

Precizam ca informatiile aparute in Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autorizatiilor emise de catre Romania in luna ianuarie 2020 si consideram ca acestea se refera la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene in Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru Romania si Lituania de a repeta acordarea de autorizatii in temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protectie a plantelor care contin substantele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semintelor de rapita impotriva organismelor daunatoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

Fără derogare, ce facem cu floarea? Avem variante de TRATAMENT!Paula CIUPAG : 12 martie 2020 -

Derogarea pentru tratamentul porumbului cu substanţe pe bază de neonicotinoide a fost dată de Ministerul Agriculturii din România, nu de Comisia Europeană şi doar pentru anul acesta. Ce soluţii ne recomandă inginerul agronom Aurel Pană?

“Chiar acum am venit dintr-o staţie de tratare şi am văzut că pentru porumb încă se foloseşte Imidaclopridul, spre exemplu Nupridul, asta pentru că nu este o plantă meliferă ca să aibă efecte negative asupra entomofaunei utile, în speţă albinelor. Floarea-soarelui însă, fiind o plantă meliferă, nu a putut beneficia de această derogare”, ne-a spus specialistul.

31

Toată lumea caută alternative, omologate, neomologate... Inginerii agronomi, specialiştii au testat tot felul de combinaţii de produse. “Eu am lucrat destui ani pe zona aceasta, am lucrat la ALCEDO, chiar la fosta Întreprindere de Pajişti Călăraşi, actualmente Minerva, am făcut acolo loturi de hibridare şi loturi semincere pentru marile companii din România şi aveam o staţie de tratament seminţe cu spumă, una foarte modernă cu care se făcea o peliculă de 100%, fiind spumă nu folosea nici pulbere, nici lichid, iar protecţia era desăvârşită. 

Acum, soluţiile sunt puţine, una dintre ele este Piretroidul pe bază de Cipermetrin, în momentul de faţă produsul Langis, omologat pentru combaterea viermilor sârmă – Agriotes. Cu 2 litri pe tona de sămânţă, poţi să obţii o peliculă foarte bună. Recomandarea mea, venită în urma propriilor mele experimente este să se pună şi un îngrăşământ, foliar aş putea să-l denumesc, iar acesta este Microfert U, produsul Alchimex, tocmai pentru a crea o rezistenţă mai puternică, ţinând cont că Cipermetrinul nu poate înlocui 100% Imidalclopridul. Şi atunci ajutăm planta, dându-i un start bun. Puneam pe el un Microfert U, în doză de 2,5 litri pe tonă odată cu acest insecticid. Asta pentru a crea nu doar o zonă de protecţie, dar şi una de start astfel încât mica plăntuţă să aibă o pornire rapidă şi să-şi formeze rădăcini puternice”, a explicat inginerul Aurel Pană.

Potrivit specialistului, îngrăşământul foliar are şi avantajul că are un pH acid şi permite descompunerea piretroidului – insecticidului - mai lent, asigurând o protecţie îndelungată.

Cu ce alte tratamente puteţi interveni în primele faze vegetative ale culturii de floarea soarelui, aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 aprilie 2020!

Exportul de cereale românești, în pericol de a fi pierdut! Prețul alimentelor poate exploda! Angelica Lefter - 11 martie 2020

Prețurile alimentelor vor crește în acest an (2020), potrivit analiștilor. Seceta extremă de anul trecut ar putea pune capăt exporturilor istorice de grâu ale României. 2019 a fost un an cu scădetri masive față de 2018. Analiștii au avertizat că exporturile de grâu ale României sunt pierdute pe acest an, scrie mediafax.ro.

O creștere semnificativă va avea loc la prețurile alimentelor, în acest an, pe fondul secetei din 2019, care a rămas în memoria colectivă ca fiind ”anul secetei extreme”. Analistul economic, Mircea Coșea, a declarat că ”Exportăm cereale și importăm produse de panificație și carne de porc, din punctul de vedere al situației cetățeanului de rând, vom asista la o creștere a prețurilor, asta este indubitabil”, a spus expertul.

32

La rândul său, inginerul agronom Nicolae Vasile a punctat pentru mediafax.ro că: ”este cert că producția de rapiță va fi mult diminuată, datorită suprafețelor o dată, și nici producția apoi nu se va înscrie cum a fost acum doi ani de zile. Suprafața de floare va fi mult diminuată datorită tratamentului seminței. Mulți fermieri au refuzat să mai semene această cultură de floarea-soarelui”.

Cu siguranță România nu va mai exporta ca în anii trecuți. Dacă în 2018 au fost condiții meteorologice aproape ideale și țara nostră a înregistrat recoduri la majoritatea culturilor, anul acesta 2020,  din cauza secetei de anul trecut, exportul va fi vizibil redus.

Este explicația pe care o oferă și analistul Mircea Coșea: ”România exporta în anii trecuți cantități importante de cereale 0.59 CUT 1.02. Probabil că anul acesta nu se mai poate 1.04 CUT 1.10 Consecinețele se văd în balanța comercială. Noi va trebui din nou să importăm cantități importante de produse alimentare, de legume, de fructe. Nu reușim să le prelucrăm în țară, o chestiune foarte gravă pentru România”.

Recolta de grâu a României a fost anul trecut, în 2019, cu aproximativ 80.000 de tone mai mică decât în anul precedent 2018, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cooperativa agricolă făcută după un model danez, care vrea să reînvie laptele la sticlă în România 12 martie 2020, 05:54 de Costel Crangan

Nu este o navă spaţială ,ci instalaţia de muls de la Agrimat Matca FOTO Agrimat Investiţia în valoare de 4 milioane de euro este în curs de realizare de către cooperativa agricolă Agrolact Moldova, înfiinţată de cinci fermieri din judeţele Galaţi şi Bacău. Fabrica de lapte va fi la Sascut, iar membrii cooperativei vor furniza acolo laptele din fermele lor.

Într-o vreme în care agricultura tinde spre robotizare, iar industria alimentară seamănă tot mai mult cu cea chimică, cinci fermieri din judeţele Galaţi şi

33

Bacău au decis să reînvie tehnologiile clasice şi să pună la punct o cooperativă de producţie – Agrolact Moldova – care să readucă pe mesele românilor lactate ca odinioară. Unul dintre membrii aceste cooperative este inginerul agronom Gavrilă Tuchiluş, directorul general al Agrimat Matca (una dintre cele mai vechi şi mai moderne exploataţii agricole din judeţul Galaţi, care lucrează circa 4.500 de hectare de pământ).

Aceasta ne-a povestit că asocierea a pornit după o perioadă destul de lungă de tatonări, pe fondul dorinţei proprietarilor de ferme moderne de vaci de lapte (în special Holstein) de a avea un cuvânt de spus în piaţa laptelui. De altfel, la un moment dat, fermierul gălăţean a fost foarte aproape să renunţe la ferma zootehnică, fiind nemulţumit de preţurile practicate la achiziţie de către procesatorii de la lapte, însă nu s-a îndurat să-şi abandoneze şeptelul selectat cu foarte multă trudă şi cu costuri substanţiale, aşa că a decis să investească în lanţul de producţie.

Noua fabrică de lapte a cooperativei Agrolact este în curs de construire la Sascu (Bacău), iar în cursul lui 2020 va începe producţia. Va avea o capacitate de procesare de 70.000 de litri de lapte pe zi, iar produsul va purta eticheta unui nou brand: Huzur. Va surprinde cu ambalajul din sticlă, nu din carton sau plastic, iar în viitorul apropiat se va trece şi la producţia de brânzeturi, după reţete tradiţionale. „Din laptele pe care îl producem tot noi, în fermele noastre, vrem să obţinem produse foarte bune, pentru că populaţia din România are nevoie şi de calitate, nu doar de cantitate. O să venim către consumator cu laptele cel mai bun, la un preţ accesibil. Vrem să readucem românilor laptele copilăriei. Se va găsi pe rafturile multor supermarketuri şi vom ajunge cu distribuţia până în cel din urmă sat al ţării”, spune Gavrilă Tuchiluş.

Inginerul Gavrilă Tuchiluş FOTO Arhivă Adevărul

Valoarea proiectului este de 4 milioane de euro (cu TVA), 39% fiind o finanţare europeană nerambursabilă obţinută în 2017, iar diferenţa fiind acoperită de membrii cooperativei din fonduri proprii. „Modelul este după o exploataţie daneză din anul 1887. Sperăm să putem face primele probe tehnologice în luna mai a acestui an”, afirmă fermierul.

34

Interesant este şi că tehnologia folosită presupune ca laptele să fie într-un circuit închis pe toată perioada de procesare, adică din clipa din care este muls şi până când clientul desface sticla. Practic, nu este nicio secundă expus aerului sau contactului cu omul, ci este permanent într-o instalaţie etanşă, care respectă cele mai înalte standarde de igienă şi de carantină sanitară.

Ferma de vaci de la Matca a inginerului Gavrilă Tuchiluş a fost una dintre primele din România care, acum câţiva ani, a pus problema bunăstării animalelor la un nivel de avangardă. Fermierul a investit, în 2014, pentru grajduri, în instalaţii de climatizare moderne şi într-o instalaţie de sonorizare. Vacile de la Matca au fost primele din Moldova care au început să treacă peste arşiţa verii în adăposturi cu aer condiţionat, pe fond sonor ca la filarmonică.

Apelul lui Petre Daea: Aprovizionați populația cu produse românești direct de la micii fermieri! agrointeligenta.ro - 11 martie 2020 Apel al fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, către actualul deţinător al portofoliului! Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Petre Daea îi solicită ministrului Adrian Oros să dea drumul aprovizionării populației cu produse agroalimentare ”cunoscute, controlate, transportate pe distanțe mici, cu manipulări reduse, respectându-se regulile de igienă și de siguranță alimentară”.

Iată mesajul ministrului Petre Daea:

”Dați drumul la Casa de Comerț Unirea, domnule ministru Oros!

Ați controlat 4 luni. Mai puteți controla, nu vă oprește nimeni!

Dar,

Aprovizionarea zilnică a populației, în mod organizat și continuu, cu produse agroalimentare cunoscute, controlate, transportate pe distanțe mici, cu manipulări reduse, respectându-se regulile de igienă și de siguranță alimentară, este necesară indiferent de sezon și perioadă – iar Casa de Comerț Unirea este un bun instrument pe care îl are țara pentru aprovizionarea populației cu produse românești.

Acum suntem și nu știm cât rămânem, într-o perioadă delicată, căreia, trebuie să îi facem față cu ce avem si cum putem.

35

Avem – Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, societate comercială cu capital integral de stat, ce își desfășoară activitatea în baza principiilor economiei de piață, care poate lua produsele de la micii fermieri.

Putem – realiza producții în România pentru a asigura hrana populației. Avem unde și cu cine. Important este să le valorificam organizat în folosul producătorului, consumatorului și statului român.

Cunosc bine ce înseamnă colaborarea, știu cât de importantă, necesară și utilă este, mai ales in asemenea împrejurări”.

Buruienile cu frunză lată, problemă predominantă la cerealele din zona Moldovei. Ce produs preferă fermierii pentru a-și salva culturile! agrointeligenta.ro - 12 martie 2020 Provocările anului agricol 2019-2020 au trecut la o nouă etapă. Iarna blândă și cu o cantitate mică de precipitații va duce la o sensibilitate ridicată a culturilor la desprimăvărare. Astfel, tratamentele care urmează trebuie planificate cu o precizie maximă, pentru a duce la rezultatele

36

scontate. Produse, tehnologii, momente optime de folosire – toate acestea au fost discutate la Forumul Bayer de la Iași

https://youtu.be/XB0JY6WRVZI „Este un calendar de care trebuie să ținem cont. Vrem ca fermierii să cunoască tot ce e în spatele unui produs, care sunt condițiile pe care ei trebuie să le întrunească atunci când folosesc un produs de protecție a plantelor. De multe ori se întâmplă să alegem cel mai bun produs, dar să nu-l folosim în cele mai bune condiții. Ne dorim să trecem mai departe de produs și să vorbim de un management integrat, adica a folosi toate resursele și uneltele pe care fermierii le au la dispoziție pe lângă ce înseamnă produsul de protecție a plantelor”, a declarat Florin Marian, Agronomic solutions manager Bayer.

Sute de fermieri au fost prezenți la Iași pentru a vedea prezentările pregătite de Bayer, dar și pentru a pune întrebări specialiștilor acestei companii. Au fost interesați de soluțiile Bayer din culturile de cereale păioase, care sunt cele mai importante în zona Moldovei. Tehnologia Climate FieldView, dar și produsele Aviator XPro, Secator, Atlantis Flex și Prosaro au fost puse pe masa discuțiilor de cea mai importantă firmă de produse de protecție a plantelor din România.

„Am discutat despre erbicidele, fungicidele din portofoliu, am atins problema insecticidelor și încercăm să acoperim toate problemele de protecție a culturilor de cereale azi. Ca probleme predominante în zona Moldovei în culturile de cereale sunt buruienile cu frunză lată, aici noi rezolvăm foarte bine asta cu produsul Sekator Progress OD din pachetul Falcon Pro. Este o soluție pe care fermierii o aleg azi pe mai bine de jumătate de milion de hectare în toată țara. Este și produsul preferat și în zona Moldovei. Sunt probleme la pornirea în vegetație cu făinarea, în anii mai ploioși, sunt probleme cu ruginile, cu septoriozele”, a completat Adrian Cosor, Manager cultura cerealelor Bayer.

Șef APIA anunță calendarul complet al plăților pentru subvenții! agrointeligenta.ro - 12 martie 2020

Calendarul campaniei pentru subvenții, anunțat de un șef din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Directorul executiv

37

APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, a precizat în cadrul unei conferințe de presă care este graficul care va fi respectat pentru depunerea cererii unice dar și pentru controalele în teren și plata subvențiilor în 2020!

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată este 2 martie – 15 mai, plățile urmând să înceapă pe 15 octombrie, cele în avans, respectiv 1 decembrie, cele regulate.

„În perioada 2 martie – 15 mai 2020 se depun Cererile Unice de Plată. Urmează apoi primul control administrativ în sistem. Concomitent are loc și un control preliminar, instituit de trei ani la nivel european, prin care fermierii, după data limită de depunere a cererii mai pot face niște modificări în cazul unor suprapuneri sau supradeclarări, fără a fi penalizați. Până la data de 1 iulie, dată la care conform calendarului de activități al APIA se extrage eșantionul de control pe teren, demarează și campania de control în teren în intervalul 1 iulie – 1 octombrie. De la 1 octombrie până pe 15 octombrie toate datele culese din teren se introduc în baza de date, după care, ca în fiecare an, începând cu data de 15 octombrie până pe 30 noiembrie demarăm campania de plată în avans, iar de la 1 decembrie începe plata regulată”, a spus directorul APIA, potrivit www.zi-de-zi.ro.

Acesta a subliniat că unul dintre beneficiile care le-a constatat, atât la nivel de administrație cât și fermierii este faptul că s-a spus stop la data de 15 mai și s-au încadrat cu acest calendar menționat, fapt pentru care la această dată s-a ajuns cu plățile la un procent de peste 97%.

”Mai precis, 97 % din fermierii mureșeni care au depus cerere de plată în Campania 2019 sunt cu banii în conturi la momentul de față. Cât privește restul de 3%, o parte din ei sunt mici fermieri cu scheme de sprijin cuplat care, doar după ce avem cuantumul pe schema de sprijin cuplat putem să-i plătim, pentru că aici există ”riscul” de a sări din schema de mic fermier dacă cuantumul pe hectar depășește 1.250 de euro, tocmai de aceea nu se plătesc decât după ce avem acest cuantum. Aceștia sunt undeva la 1,5 – 1,8% din numărul de fermieri, restul până la 3% sunt fermieri cu anumite plăți restante la anumite scheme de plată”, a precizat Ovidiu Săvâșcă.

Reamintim că graficul plăților APIA pe suprafață și cap de animal în 2020 a fost asumat oficial de Ministerul Agriculturii. Pe site-ul MADR a fost publicat un grafic în care se arată care sunt datele fixe pentru primirea cererilor unice, controalele în teren dar și termenul până la care se fac plățile pentru această campanie.

38

Dupa coronavirus, si pesta porcina africana a ajuns in Mures In mart. 12, 2020

În urma confirmării unui caz de pestă porcină africană la mistreţi (PPA) în fondul de vânătoare 63 Târnăveni, prefectul județului Mureș, Mara Togănel a convocat astăzi ședința Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB) al judeţului Mureș, transmite mures.ro

Deoarece zona afectată include localități din județele Mureș, Sibiu și Alba, în urma propunerii prefectului județului Mureș, ședința s-a derulat în sistem videoconferință cu reprezentanții CLCB din cele două județe care se confruntă cu această situație, Alba și Sibiu. “Sâmbătă a fost confirmat de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală cazul de pestă porcină. Proba a fost recoltată de către DSVSA Mureș din rămășițele unui cadavru de mistreț, fiind urmate toate procedurile în vigoare. În această dimineață, am luat măsurile care se impun în astfel de cazuri împreună cu omologii noștri din județele Alba și Sibiu. Cred că s-a acționat unitar între cele trei județe, a fost prezentat şi aprobat Planul de măsuri pentru prevenirea apariţiei pestei porcine la porcii domestici şi de combatere a acesteia la mistreţi în judeţul Mureș” a declarat prefectul județului Mureș, Mara Togănel.

Zona afectată reprezintă aria calculată cu o rază de 13 km de la cazul confirmat de pestă porcină africană la mistreţ și cuprinde zona infectată (rază de 8 km) și zona tampon (rază de 5 km).

Zona infectată cuprinde localitățile Deleni, Băgaciu, Botorca, Târnăveni, Adămuș, Cornești, Dâmbău, Seuca (din județul Mureș).

Zona tampon cuprinde localităţile Cuștelnic, Bobohalma, Gănești, Păucișoara, Subpădure, Hărănglab, Deaj, Abuș, Crăiești, Herepea (din judetul Mureș).

Pentru exploataţiile de porci domestici din zona infectată s-a luat măsura de punere sub supraveghere oficială şi se aplică măsuri de restricţionare a mişcării animalelor.

39

Asociaţia Eco Ruralis: Interzicerea reproducţiei porcinelor în gospodăriile ţărăneşti este o anomalie. Aici sunt îngrijiţi cel mai bine, nu în ferme cu 10.000 de capete Florentina Niţu 12.03.2020,

„Obligativitatea de a achiziţiona purcei doar de la fermele comerciale duce la perturbarea economiei locale circulare, a practicilor tradiţionale şi naturale de reproducere a animalelor şi la o uniformizare genetică a raselor de porcine.“Asociaţia Eco Ruralis, formată din 12.000 de gospodari, mici fermieri din toate judeţele ţării, susţine că proiectul de ordin prin care Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor propune interzicerea reproducţiei porcinelor în gospodăriile ţărăneşti este o anomalie.

Această normă sanitar-veterinară a fost dată cu scopul de a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine africane, respectând condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine, spun reprezentanţii ANSVSA.

Controale in trafic! ANSVSA ia masuri pentru prevenirea raspandirii pestei porcine africane In mart. 12, 2020

În vederea prevenirii propagării peste porcine africane (PPA) pe teritoriul României, în perioada 30.03.2020 – 18.04.2020 vor fi organizate controale oficiale pentru verificarea modului de respectare de către operatorii din sectoarele creșterii animalelor și alimentar a prevederilor legale.

În acest sens, la nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor fi constituite echipe mixte care, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, vor efectua controale oficiale pentru verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine vii. Acestea vor viza în special măsurile privind restricționarea mișcărilor de porci, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA. Controale oficiale vor

40

avea un caracter nediscriminatoriu şi se vor desfăşura în trafic, în vederea verificării mijloacelor de transport a porcinelor vii.

În timpul acțiunii de control, inspectorii DSVSA vor verifica următoarele aspecte:

documentele însoţitoare (certificate sanitare veterinare de transport, documente cu informații despre lanțul alimentar, formularele de mișcare pentru suine vii, registrul transportatorului, avize interjudețene), care trebuie să ateste originea loturilor de porci vii, rutele de deplasare prestabilite;

autorizarea sau înregistrarea mijloacelor de transport, starea de igienă a acestora și daca a fost efectuată dezinfecția lor.

Tot în cadrul acestei acțiuni vor fi verificate în trafic mijloacele auto proprietate personală, în vederea verificării mișcării porcinelor vii, proveniți din gospodăriile populației, precum și a cărnii proaspete de porc, a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor din carne de porc, destinate consumului propriu și care au fost obținute de la porcii vii proveniți din exploatațiile non-profesionale.

Seceta, efecte grave asupra economiei! Preturile vor creste considerabil! In mart. 12, 2020

Noul an agricol a fost marcat de o toamnă secetoasă și călduroasă, după care a urmat o iarnă cu temperaturi care au depășit valorile normale, cu puține ploi. Aceste condiții meteorologice vor avea consecințe grave asupra producției de grâu, care poate pune capăt exporturile istorice de grâu ale României.

Potrivit specialiștilor, condițiile de secetă vor duce la creșterea prețurilor de pe piața agroalimentară în anul 2020. Seceta extremă din 2019 ar putea pune capăt și exporturilor istorice de grâu ale României. Prin urmare, analiştii economici trag semnal de alarmă și spun că vom avea o creştere sigură a preţurilor la alimente în acest an.

„Cert este că producţia de rapiţă va fi mult diminuată, datorită suprafeteţelor o dată, şi nici producţia apoi nu se va înscrie cum a fost acum doi ani de zile. Suprafaţa de floare va fi mult dimiunată datorită tratamentului seminţei.

41

Mulţi fermieri au refuzat să mai semene această cultură de floarea soarelui”, a declarat Nicolae Vasile, inginer agronom.

În 2018, datorită condiţiilor meteorologice favorabile, România a înregistrat recorduri istorice la majoritatea culturilor. De exemplu, producția de grâu a fost de 10,27 milioane tone, cu 135.000 tone mai mult ca în 2017, iar productivitatea medie a fost de 4.870 kg/ha. Anul acesta, însă, fermierii s-au luptat cu condițiile meteo nefavorabile și au aplicat tehnologii în ceea ce priveşte conservarea apei în sol.

„România exporta în anii trecuţi cantităţi importante de cereale. Probabil că anul acesta nu se mai poate. Consecinţele se văd în balanţa comercială. Noi va trebui din nou să importăm, să importăm cantităţi importante de produse alimentare,de legume, de fructe. Nu reuşim să le prelucrăm în ţară, o chestiune foarte gravă pentru România”, a declarat analistul economic, Mircea Coşea.

În anul 2019, țara noastră a avut o recoltă de peste 10 milioane de tone de grâu, în ușoară scădere, cu aproximativ 0,8%, faţă de producţia anului 2018. De remarcat este faptul că, în ultimii 12 ani, de când România a intrat în Uniunea Europeană, producția de grâu la nivel național a avut un trend ascendent, de la trei milioane de tone de grâu în 2007 la zece milioane de tone de grâu, în 2019.

Potrivit statisticilor INS, media producției de grâu în anul 2019 a fost de 4,78 tone/ha, puțin mai redusă decât în ultimii doi ani, când s-au înregistrat 4,80 tone/ha (2018), respectiv 4,88 tone/ha (2017).

Pe ce se bazează agricultura românească: 42% din companiile înregistrate au activităţi de cultivare a cerealelor. „Să cultivi cereale este facil, iar statul sprijină această activitate prin subvenţii. Să faci procesare necesită cunoştinţe ample“.Florentina Niţu 12.03.2020,

România, caracterizată drept grânarul Europei datorită producţiilor record de cereale din perioada comunistă, este astăzi o ţară preponderent cerealieră, având în vedere că aproape jumătate din companiile din agrobusiness au activităţi de cultivare a cerealelor. Dintr-un număr de 20.358 de companii din sectorul

42

agricol, 8.537 sunt producătoare de cereale, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a firmelor.

„Tehnologiile de cultură sunt complet mecanizabile şi presupun mai puţină forţă de muncă manuală, nu implică investiţii suplimentare în construcţii speciale, fermierii s-au specializat pe câteva culturi şi au deprinderile necesare, produsele obţinute sunt mai puţin perisabile, iar valorificarea producţiei este mai rapidă şi economic, nu este de neglijat“, a explicat Costică Ciontu, decanul Facultăţii de agricultură, din cadrul USAMV Bucureşti.

Grafic ZF : Topul principalelor activităţi din agricultură

Isagri România, filială a producătorului francez de soluţii software pentru sectorul agricol, vrea să depăşească 1 milion de euro cifră de afaceri. Preţurile soluţiilor dezvoltate de Isagri încep de la 1.000 de euro şi pot depăşi 50.000 de euro Alexandra Cepăreanu 12.03.2020,

Alexandru Coclişan, country manager în cadrul Isagri

Dezvoltatorul de soluţii software pentru sectorul agricol Isagri Ro-mânia, filiala locală a companiei franceze cu acelaşi nume, a încheiat anul 2019 cu afaceri de 900.000 de euro, iar pentru anul în curs repre-

43

zentanţii estimează că cifra de afaceri a companiei locale va depăşi pragul de 1 milion de euro.

„Isagri România începe anul fiscal la 1 iulie şi îl închide la 30 iulie. Ambiţiile noastre pentru anul următor vizează depăşirea milionului de euro cifră de afaceri“, a spus pentru ZF Alexandru Coclişan, country manager în cadrul Isagri.

Isagri România dezvoltă şi adaptează pentru piaţa locală produse digitale pentru sectorul agricol, precum programul software de management agricol Geofolia, programul de management al contractelor de arendă Arendaş (produs achiziţionat anul trecut şi dezvoltat în România), staţii meteo Meteus, dar şi alte aplicaţii de gestiune a costurilor pentru telefon şi gps-uri pentru măsurători.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Piața laptelui și a produselor lactate în primele două luni ale anului REDACȚIA FIR 12 MARTIE 2020

Prețul mediu al laptelui în Uniunea Europeană a scăzut la poarta fermei, în luna ianuarie a.c., cu 0,7% față de luna anterioară, până la 35,34 euro/100 kg (35,34 c/kg), conform datelor publicate de Comisia Europeană.Prețul mediu al untului a ajuns la 351 euro/100 kg în săptămâna 2 – 8 martie a.c., cu -1,7% mai mic decât în urmă cu 4 săptămâni. Laptele praf degresat în UE-27 a ajuns, în medie, la 249 euro/100 kg, scăzând cu 3,2% în ultimele 4 săptămâni. Laptele praf s-a ieftinit cu 1,8%, până la 297 euro/100 kg.

Costurile cu furajele și energia au scăzut cu 1,3% și, respectiv, cu 4,5%, în săptămâna 2 – 8 martie a.c. față de ultimele patru săptămâni.

În SUA, prețul mediu al laptelui a scăzut din noiembrie 2019 cu 17%, ajungând la 38,4 c/kg. În Noua Zeelandă a crescut ușor în ianuarie 2020, până la 33,91 c/kg, fiind cu 13% mai mare față de ianuarie 2019.

44

În România, prețul mediu de consum, în ușoară creștere la lapte și unt

În România, prețul mediu de consum al laptelui a rămas relativ stabil în luna februarie a.c. comparativ cu ianuarie, însă în ușoară creștere față de decembrie 2019, cu 0,56%. Laptele de vacă a avut aceeași evoluție, cu un preț mediu stabil în februarie față de ianuarie și în ușoară creștere, cu 0,57%, comparativ cu decembrie 2019. Prețul untului a crescut în luna ianuarie a.c., în medie, cu 0,94% față de decembrie 2019, iar în februarie a fost mai mare cu 1,4% comparativ cu decembrie 2019 și cu 0,1% peste nivelul mediu din luna anterioară.

În luna ianuarie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 1.174 tone (-1,4%), comparativ cu aceeași lună din 2019, și a crescut cantitatea de lapte brut importat cu 2.775 tone (+27,1%) în perioada raportată. Scăderi ale producției s-au înregistrat și la unt, cu 64 tone (-6,5%), conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Producţia a crescut la următoarele produse lactate, în ianuarie 2020 față de ianuarie 2019: lapte de consum cu 4.684 tone (+17,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 719 tone (+3,6%), smântână de consum cu 59 tone (+1,0%) și brânzeturi cu 64 tone (+0,9%).

Comparativ cu luna decembrie 2019, în ianuarie a.c., cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 902 tone (+1,1%), însă și importurile de lapte brut au crescut cu1.348 tone (+11,5%). A scăzut producţia de unt cu 182 tone (-16,6%), de smântână de consum cu 294 tone (-4,7%) și de lapte de consum cu 292 tone (-0,9%), în luna ianuarie a.c., comparativ cu luna precedentă. Creșteri ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4221 tone (+25,4%) și brânzeturi cu 201 tone (+2,8%), potrivit INS.

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna februarie 2020  meatmilk  12 martie 2020

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna februarie 2020. 

45

Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul: Olympus, Napolact, Delaco, Hochland și Actimel.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de: Muller Romania, Delaco, Nucet-Bunatati manastiresti, Olympus și Iaurtul Danone.

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri: Coco Rico, Transavia, Scandia Sibiu, Caroli Foods şi Agricola Bacău, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de:

Cris-Tim, Ana și Cornel, Scandia Sibiu, Kosarom, şi Pate Bucegi. Clasamentele complete le puteţi consulta pe iqads.ro.

OFERIND POSIBILITATEA ANGAJAŢILOR SĂ RĂMÂNĂ ACASĂ CU COPIII Cotnari SA îşi reduce activitatea de producţie cu peste 25%, din 16 martie C.P. Comunicate de presă / 12 martie

Compania Cotnari SA, unul dintre cei mai mari producători de vinuri cu denumire de origine controlată din Europa, a decis să îşi reducă activitatea de producţie începând din 16 martie 2020, cu peste 25%, ca urmare a Hotărârii Directoratului, conform unui comunicat de presă.

Acesta arată: "Hotărârea luată de către membrii Directoratului oferă posibilitatea angajaţilor care au copii cu vârsta de până la 14 ani să rămână la domiciliu şi să aibă grijă de aceştia, în perioada în care şcolile şi grădiniţele sunt închise.

Activităţile de producţie şi îmbuteliere care se desfăsoară la cramă nu oferă posibilitatea angajaţilor să îşi desfăşoare de acasă sarcinile de serviciu".

Compania subliniază că, în această perioadă, angajaţilor care vor rămâne acasă nu le va fi suspendat contractul de muncă, ci vor primi 75% din salariul prevăzut în contractul de muncă.

46

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Florin Ciobanu: "Fermierii se tem că vor fi închise pieţele agroalimentare!" Nicoleta Dragomir  12 martie 2020 - Mai mulţi fermieri ne-au întrebat ce se va întâmpla cu pieţele din oraşe şi sate, în condiţiile agravării crizei generată de Coronavirus. Vor fi închise ca şi târgurile de animale? Fermierii pregătesc un plan de aprovizionare cu alimente a oraşelor, în caz de necesitate.

Aceeaşi problemă o ridică şi Florin Ciobanu, preşedinte Asociaţia Tinerilor Fermieri Olt. Acesta ne-a comunicat că a alertat deja mai multe organizaţii ale fermierilor şi aşteaptă până mâine propuneri, idei, soluţii, pentru a pune la punct un plan de acţiuni.

"Dacă situaţia actuală se precipită, fermele de familie vor juca un rol esenţial în aprovizionarea cu hrană a populaţiei. Dacă ne uităm in istorie, şi pe timp de război, de criză economică, de cataclisme (cutremure sau inundaţii ), gospodăria ţărănească a livrat produse agricole către consumatorul român! În perioada imediat următoare, asociaţiile tinerilor fermieri şi cooperativele legumicultorilor, apicultorilor şi crescătorilor de animale, vor construi un program de intervenţie cu produse româneşti către comunităţile din urban, în contextul blocării importurilor din alte ţări. Vom deschide şi canale de comunicare cu autorităţile locale şi judeţene pentru identificarea de soluţii rapide de aprovizionare, în caz de forţă majoră, a oraşelor. Sperăm ca situaţia din Italia sa nu se întâmple şi la noi dar, pentru orice eventualitate, trebuie sa ne organizăm pentru ce este mai rău!", spune Florin Ciobanu.

Revenim cu un răspuns oficial legat de situaţia şi soarta pieţelor agroalimentare din România.

În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo şi prin WhatsApp la telefon 0722814021.În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de

47

utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Marian Alecu, antreprenorul care a adus McDonald’s în România, donează 5% din veniturile firmelor controlate de familia sa luptei împotriva coronavirusului Ioana Matei 12 martie

„Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate”, a spus Marian Alecu.

Antreprenorul spune că a fost inspirat de o iniţiativă a Intensa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.

Atât fratele lui Marian Alecu, cât şi fiul său sunt acţionari în diferite afaceri, în varii domenii: HoReCa, bijuterii, fashion, consultanţă, imobiliare.  

Potrivit interviurilor acordate anterior Business MAGAZIN, timp de 16 ani numele lui Marian Alecu a venit la pachet cu cel al McDonald’s România, lanţ de restaurante al cărui prim angajat a fost şi pe care l-a condus până în 2009.

BY LANTULALIMENTAR  2020-03-12  

48

Shopping în epoca lui #coronavirus, și-a intitulat Corina Murafa, directoarea biroului Ashoka Romania, statusul publicat astăzi pe facebook, după ce a făcut cumpărături la tarabele și micile magazine din Piața Matache, în timp ce numeroși bucureșteni s-au înghesuit prin hypermarketuri pentru a-și face provizii pentru mai multe zile, de teama epidemiei provocate de COVID – 19.Iată lista de cumpărături, plus câteva note scurte despre vânzători:

”Rădăcinoase și verdețuri din Matache, de la Nea Petrică (la el se poate plăti și cu cardul). Cartofi și usturoi de la Nea Nelu – și la el se poate plăti cu cardul. Fac parte din facțiunea reformistă a pieței. Carne de la La Mircea Măcelaru’, dacă nu știați, cam cea mai șmecheră măcelărie cu porc din București (cu neporc e clar Abu Bakri, mai mică și mai de cartier decât Mircea, care e un fel de holding al cârnaților deja). La MM se stătea regulamentar la coadă afară, cu spațiu de 1,5 m între oameni și înauntru nu intrau decât două persoane în același timp. Am senzația că însuși MM vindea. Lapte, orez, mălai de la o doamnă drăguță tot din Matache. Un vin moldovenesc destul de fancy și niște bere craft de la ceva butic hipsteresc de pe Dinicu Golescu. Iar nelipsitele șervete de bucătărie și hârtie igienică de la Nea Puiu, de peste drum, liderul informal al străzii de vreo 30 de ani.”Recomandarea Corinei e clară: ”Se poate și fără înghesuială și c-o mână de ajutor către micii antreprenori, care au mare nevoie de noi zilele astea”.

Mesajul unui antreprenor român: ”Nu mai cumpărați excesiv! Veți rămâne fără locuri de muncă!” Agrointeligența 12 martie 2020

Mesaj al unui antreprenor român pentru toți cei care în această perioadă cumpără excesiv produse, aglomerând marile magazine și făcându-și stocuri pentru mai multe luni. ”Cheltuiți-vă banii fix ca pânâ în momentul când ați auzit prima data de coronavirus„, este îndemnul lui Lucian Florea, fondatorul FRYDAY, un lanț de restaurante de tip fast-food din zona Moldovei.

49

Semnând cu numele său, în calitate de ”muncitor pe câmpul antreprenorial”, Lucian Florea a postat pe Facebook următorul mesaj:

Dragi Români,Cheltuiți-vă banii fix ca pânâ în momentul când ați auzit prima data de #oronavirus.Nu vă suprastocați cu hârtie igienică, făină, mălai, zahăr și alte chestii creând astfel o destocare în supermarketuri dar care va induce o panică inutilă în rândul populației la văzul rafturilor goale.Veți rămâne făra bani pentru lucruri esențiale care țin micile companii în viață și automat dvs si cei apropiați, odata cu falimentul acestui sector (care este unul dintre motoarele unei țări sănătoase), veți rămâne fără locuri de muncă.Se va ajunge la un vid în piață, iar colapsul va fi unul nimicitor și chiar dacă unii se vor bucura că patronii dau faliment, efectul de bumerang va fi conștientizat de toata pătura, inclusiv cea a angajaților fix atunci cand va sosi ziua de salar dar în cont “va suna” a gol.Atentie !!! – > Ulterior vor urma interviuri unde nu se vor mai putea emite pretenții de leafă europeană pe program de femei însărcinate deoarece nu prea va mai avea cine sa facă angajări !

Sfat propriu și personal:Subconștientul nu știe de glumă, dacă ne considerăm bolnavi și slabi, așa vom ajunge. Daca tot stăm pe acasă zilele acestea, recomand cu căldura cartea “Puterea extraordinara a subconștientului tău”, chiar funcționează (testat pe subsemnatul)Vorba lui Mandachi, circula virusul prostiei “dezlegat “ prin România de atâția amar de ani și nu ne-am mai panicat așa, deci scuza că “n-am timp” nu se mai aplică.Putem depăși perioada dificilă prin educație și bun simț.

Concluzii:

1. NU dați banii aiurea pe hârtie igienică în exces, s-ar putea sa nu aveți ce sterge cu ea când rămâneți fara cash.

2. Cheltuiți bani la magazinele de la colțul blocului, restaurante locale și alte locuri unde fiecare încasare înseamnă un posibil loc de muncă asigurat pentru cineva.

3. Orice SUPRASTOCAJ dintr-un loc va fi un DESTOCAJ în alt loc.

PS: platiți pe cât posibil doar cu cardul

PS2:Vaslui si Botoșani – Zero cazuri confirmate.

50

#Restul e #cancan ❗️

Cu respect, Lucian Florea

Sphera Group: Implementarea în totalitate a planului de dezvoltare pe piaţa din Italia este incertă. Criza generată de coronavirus va afecta negativ operaţiunile şi rezultatele noastre din acest an Roxana Rosu 12.03.2020,

Sphera Franchise Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a anunţat că planurile de extindere pe piaţa de Italia, unde compania are deja 16 restaurante, vor fi impactate de epidemia de coronavirus.

” Grupul Sphera şi-a propus o expansiune importanta a brandului KFC in Italia. In prezent operam 16 restaurante, marea majoritate localizate in partea de nord a ţării, şi plănuim să deschidem alte 9 unităţin cursul acestui an. Criza generata de epidemia de coronavirus va afecta negativ operatiunile si rezultatele noastre din acest an. Suntem in curs de revizuire a proiectiilor pe baza celor mai recente informatii disponibile si vom informa investitorii la momentul oportun”, precizează un anunţ publicat la BVB.

”Ne asteptam la un impact negativ semnificativ asupra operatiunilor noastre curente si de dezvoltare in urmatoarele luni”, se mai arată în comunicat.

Restaurantele operate în Italia contribuie cu aproximativ 10% la vânzările consolidate ale grupului, Sphera precizând că impactul acestei crize este considerat sub control de către managementul companiei.

ZF Live. Dragoş Gavriluţă, Clariant România: România poate fi un exportator de biocombustibil din paie, potenţialul trebuie dezvoltat. Elveţienii de la Clariant construiesc la Podari, lângă Craiova, o fabrică de combustibil alternativ de 140 mil. Euro Georgiana Mihalache 11.03.2020,

51

Dragoş Gavriluţă, directorul de proiect al fabricii de bioetanol Clariant în România: Capacitatea fabricii de la Podari va fi de 50.000 de tone pe an, este mai mare decât cea din Germania.

Fabrica va începe să producă bioetanol în 2021, iar capacitatea de producţie este de 50.000 de tone pe an.

Potenţialul agricol al României poate duce ţara în fruntea producătorilor europeni de biocombustibil, în contextul în care accentul se pune din ce în ce mai mult pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi la nivel mondial, a susţinut Dragoş Gavriluţă, directorul de proiect al fabricii de bioetanol Clariant în România, la ZF Live.

Elveţienii au luat decizia în 2017 să investească 100 mil. euro într-o fabrică de bioetanol în România. După ce au analizat potenţialul agricol al ţării, au pus pe hartă noua fabrică a grupului, la Podari, judeţul Dolj, iar investiţiei iniţiale s-au adăugat 40 mil. euro din fonduri de la Uniunea Europeană.

COVID-19: Masuri adoptate de retaileri pentru a opri raspandirea virusului In mart. 12, 2020

Conform unui comunicat, conducerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a organizat o întâlnire cu reprezentanţii şi membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR). În cadrul întâlnirii care a a avut loc la iniţiativa ANPC, reprezentanţii retailerilor au prezentat un sumar al acţiunilor întreprinse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus COVID-19.  

52

În cadrul întâlnirii, membrii AMRCR au adus la cunoştinţa ANPC o serie de măsuri implementate în cadrul reţelelor de retail pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus COVID-19, astfel:  

-La nivelul lanţurilor comerciale din cadrul AMRCR s-au luat măsuri menite să prevină aglomerările şi s-au implementat măsurile recomandate pentru dezinfectarea zonelor de interacţiune intensă (cărucioare, clanţe/mânere, uşi acces, benzi case de marcat, POS, butoane lift, grupuri sanitare etc);

-Personalul din cadrul magazinelor este instruit şi monitorizează permanent respectarea distanţei de siguranţă (minim 1 m) între clienţi, inclusiv prin folosirea unor mijloace de semnalizare precum benzi pe podea, afişe la casă sau distanţatoare sub diverse forme de panotaj ;

-Marile lanţuri comerciale au stabilit grupuri interne de lucru pentru implementarea tuturor măsurilor menite să protejeze sănătatea clienţilor şi angajaţilor deopotrivă;

-Nu au fost semnalate la nivelul AMRCR situaţii de majorări de preţuri;

-Stocurile de alimente de bază nu reprezintă o problemă, iar traficul de consumatori variază în funcţie de specificul şi formatul fiecărui magazin;

-La acest moment nu sunt probleme legate de stocurile de produse dezinfectante, deşi cererea continuă să fie foarte mare;

-Clienţii sunt informaţi cu privire la măsurile de prevenire a infecţiei cu COVID-19 printr-o serie de afişe şi mesaje în cadrul punctelor de vânzare;

-S-au sistat activităţile de sampling şi cele de testare a produselor dermo-cosmetice în magazin;

-În condiţiile suspendării activităţii şcolare, s-au implementat sisteme şi programe speciale de lucru pentru a veni în sprijinul angajaţilor cu copii;

-Programul de lucru a fost regândit pentru a se limita aglomerările în mijloacele de transport;

-S-a implementat o procedură de triaj a angajaţilor pentru a preveni accesul la locul de muncă a persoanelor care prezintă simptomatologie specifică (ex. febră, tuse, stare de rău);

53

-Au fost stabilite componenţe clare nominale ale echipelor de lucru, precum şi perimetre stricte în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea şi fluxuri de deplasare în cadrul activităţii;

Membrii au informat că există proceduri interne cu privire la orice situaţia deosebită ce este raportată imediat angajatorului şi autorităţilor. Pentru clienţii din magazine, în această perioadă se recomandă:  

-Păstrarea unei distanţe de siguranţă de minim 1 metru faţă de celelalte persoane din magazin;

-Respectarea indicaţiilor şi mesajelor afişate în magazine;

-Evitarea cumpărăturilor în orele de vârf;

-Efectuarea cumpărăturilor la cele mai apropiate magazine pentru a se evita folosirea mijloacelor de transport în comun;

-Evitarea desfacerii în magazin a produselor ambalate;

-Folosirea mănuşilor de unică folosinţă sau a pungilor disponibile în magazin;

-Utilizarea dispenserelor cu produse dezinfectante poziţionate în spaţiile publice. (Biroul de Presa ANPC)

Auchan îşi vede afacerile date peste cap din cauza Covid-19 meatmilk 12 martie 2020

European Supermarket Magazine informează că oficiali ai Auchan-Franța, au declarat că performanța sa din acest an va depinde de impactul focarului de coronavirus, după ce rezultatele din 2019 au arătat primele avantaje ale planului de revenire a retailerului.Pentru a-și îmbunătăți rezultatele, Auchan a redus costurile și a închis sau a vândut magazine neprofitabile din Franța, Rusia, China și din alte părți. De asemenea, a ieșit din operațiuni în pierdere în Italia și Vietnam.

Totuși, Auchan a avertizat asupra impactului potențial al focarului de coronavirus asupra operatorului său de hipermarketuri chinez Sun Art

54

Retail, care se confruntă deja cu o concurență acerbă. Aproximativ 29% din veniturile lui Auchan sunt obținute în Asia.

„Evoluția rezultatelor economice depinde de consecințele COVID-19 asupra economiei chineze și a rezultatelor Sun Art, care este prea devreme pentru a estima, precum și de alte țări”, a declarat grupul într-un comunicat.

Deja, Sun Art Retail a închis patru magazine în ianuarie și februarie, în regiunea Hubei, și aștepta permisiunea să le redeschidă, a declarat, într-o conferință de presă, președintele Auchan Retail, Edgard Bonte.

El a mai spus că, acasă, în Franța, clienții îngrijorați de focarul de coronavirus fac stocuri cu consumabile de bază.

Auchan Retail a menționat că a avut în vedere în continuare realizarea unei marje de câștig înainte de dobândă, impozite, amortizare și amortizare (EBITDA) de 6% până în 2022 și pentru aceasta va avea nevoie de economii de 1,1 miliarde EUR, din care 239 milioane EUR în 2019

Lanţul de cafenele Meron, fondat de Bogdan Ciocian în Cluj, estimează pentru 2020 afaceri de 4 mil. euro şi vrea să ducă brandul şi pe alte pieţe Roxana Rosu 12.03.2020,

Firma are o echipă de aproximativ 100 de angajaţi şi 80.000 de clienţi lunar

Lanţul de cafenele Meron, fondat de Bogdan Ciocian în Cluj-Napoca, estimează pentru 2020 o cifră de afaceri de 4 milioane euro, cu 60% peste nivelul din 2019, pe baza planurilor de extindere atât la nivel na-ţional, cât şi internaţional.

Astfel, pe parcursul anului 2020, brandul îşi propune să deschidă 8 noi locaţii în ţară, în Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Braşov, Bistriţa, Bucureşti şi Sibiu, prima din acest an fiind la Târgu Mureş.

55

Ce măsuri ia lanţul de retail Lidl pentru a îşi proteja clienţii şi angajaţii de coronavirus: Măsuri sporite de de curăţenie şi dezinfecţie, iar angajaţii nu mai participă la training-uri, la şedinţe şi evită călătoriile Ramona Cornea 12.03.2020,

Discounterul german Lidl urmăreşte evoluţia răspândirii în Europa a virusului COVID-19  şi a adoptat o serie de măsuri pentru preveni răspândirea acestui virus în rândul angajaţilor şi clienţilor.

Astfel, retailerul a suplimentat cantitatea de dezinfectant disponibilă pentru angajaţii din magazine, a sporit măsurile de curăţenie şi dezinfecţie a zonelor, respectiv obiectelor expuse şi intens tranzitate, precum toaletele, mânerele, coşurile şi cărucioarele de cumpărături.

”De asemenea, am anulat training-urile din luna martie care nu sunt obligatorii din punct de vedere legal şi am interzis şedinţele cu un număr mai mare de 30 de participanţi tot ca măsură de prevenţie. Călătoriile în interes de serviciu, ce presupun transportul cu avionul sau trenul sunt permise doar în cazuri excepţionale şi le-am recomandat colegilor noştri să evite şi călătoriile în interes personal”, au spus reprezentanţii Lidl pentru ZF.

De asemenea, compania a înfiinţat o celulă de criză care monitorizează evoluţia răspândirii virusului şi ia măsurile necesare pentru a proteja angajaţii şi clienţii, în strânsă legătură cu autorităţile naţionale şi locale.

 

GLOBAL

De ce ne înghesuim la cumpărături în situaţii de criză. Exemplul ţării care a reuşit să controleze această isterie 11 martie 2020, 03:45 de Maria Cristina Teodorescu

Majoritatea statelor s-au confruntat cu isteria cumpărăturilor, generată de panica legată de noul focar de coronavirus. Dar cum poate fi motivată atitudinea celor care dau iama în magazine şi uneori achiziţionează produse inutile sau în cantităţi uriaşe? Exemplul vine de la Singapore care a reuşit să tempereze nu doar criza din magazine, ci şi focarul de COVID-19.

56

Social media a fost inundată cu imagini din întreaga lume ce prezintă cărucioare de cumpărături aliniate la casă, rafturi goale şi cumpărători necăjiţi care transportă provizii pentru cel puţin câteva luni.    Aceste tipuri de postări răspândesc isteria şi ştirile false, în măsura în care priorităţile legate de coronavirus trebuie să fie altele. Dacă doresc să limiteze isteria unora dintre cumpărători, autorităţile trebuie să demonstreze că se află în control prin acţiuni concrete şi o comunicare susţinută şi transparentă.  

Recuperarea controlului  

Potrivit The Conversation, în cercetările efectuate de specialişti se constată că această presupusă necesitate a oamenilor de a-şi satisface nevoile de bază provine, de fapt, din încercarea de a compensa o pierdere a controlului, de a rezolva o problemă sau de a îndeplini o sarcină. Asta se întâmplă cu toţi cei care aleg să cumpere făină, orez, produse de curăţenie şi hârtie în cantităţi ilogic mari.   Ca o consecinţă a acestor acţiuni, au avut loc creşteri ale preţurilor, precum şi epuizarea stocurilor de echipamente vitale de sănătate acolo unde este cel mai mult nevoie (vedeţi criza măştilor de protecţie din farmaciile din toată lumea).

https://twitter.com/KarenStopHate/status/1235624136602509314?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1235624136602509314&ref_url=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Finternational%2Fin-lume%2Fisteria-cumparaturilor-exemplul-vine-singapore-1_5e683fff5163ec4271dbb3de%2Findex.html

Nu doar în România, rafturile au rămas goale, ci şi în Marea Britanie.    În perioadele de criză, oamenii nu vor dezbateri, ci vor să treacă la acţiune   Pentru a calma anxietatea oamenilor şi a-i ajuta să-şi redobândească sentimentul de control, este de competenţa guvernelor să semnaleze că au în

57

minte un plan de joc şi că fac măsuri în timp util pentru a rezolva problemele ce ar putea surveni.  

Singapore - care nu a avut decese legate de virus, ci doar 112 cazuri de infectare şi o rată extraordinară de recuperare - a fost prezentat ca un exemplu al modului de controlare a epidemiei şi de comunicare a măsurilor pentru a nu destabiliza încrederea cetăţenilor.   La o zi după primele semne că oamenii încep să se panicheze şi cumpără isteric orez şi tăieţei instant, premierul Lee Hsien Loong a ieşit pentru a face un apel la calm, asigurându-i pe locuitori că „avem provizii ample, nu este nevoie să vă aprovizionaţi”.   

https://twitter.com/i/status/1233244413016584192

Discursul Ministrului Sănătăţii din Singapore, Mr. Gan Kim Yong, a stârnit aprecierea internauţilor din toată lumea.  

Singapore a fost una dintre primele ţări care a impus restricţii de intrare tuturor celor cu istoric de călătorie recent în China şi în anumite părţi din Coreea de Sud.   Ţara a introdus, de asemenea, screening-ul de temperatură, sisteme pentru identificarea persoanelor care au fost în contact cu operatorii de transport şi regimuri stricte de carantină la spital şi acasă pentru pacienţii potenţial infectaţi. Acţiuni ferme, sub formă de amenzi şi închisoare, sunt întreprinse faţă de cei care încalcă aceste noi reguli.   Guvernul a făcut declaraţii publice periodice şi a fost foarte sincer cu populaţia despre pericolele cauzate de coronavirus. Mai mult decât atât, a folosit principalul canal folosit de rău-intenţionaţii care trimiteau ştiri false - WhatsApp - pentru a trimite informaţii oficiale şi notificări zilnice populaţiei.   La o săptămână după isteria din magazine, lucrurile s-au calmat şi cumpărătorii au revenit la achiziţiile în cantităţi normale.   Înţelegerea greşită   Exemplul din Singapore contrastează cu ceea ce se întâmplă în Japonia şi Iran, unde guvernele sunt muştruluite pentru lipsa de transparenţă. Neîncrederea populaţiei derivă din îngrijorarea că guvernele ar putea ascunde în mod deliberat sau nu pot avea acces la informaţii exacte.  

58

Această neîncredere a dus la stocarea de bunuri, iar în Japonia s-a tradus prin epuizarea stocurilor la hârtie igienică. Au urmat cozile la case şi măsurile de creştere a preţurilor. Acum, furtul de hârtie igienică este atât de obişnuit încât în unele locuri rolele au fost securizate cu lanţuri.

https://twitter.com/DJ_meatkun/status/1234040333417107459?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1234040333417107459&ref_url=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Finternational%2Fin-lume%2Fisteria-cumparaturilor-exemplul-vine-singapore-1_5e683fff5163ec4271dbb3de%2Findex.html

Hârtia igienică este unul dintre cele mai rare produse din magazine, astfel încât în locurile publice a ajuns să fie bine păzită.   O comunicare transparentă din partea autorităţilor, chiar şi atunci când veştile nu sunt tocmai bune, însoţită de acţiuni concrete împărtăşite populaţiei în mod liniştitor, este cea mai simplă cale pentru a evita panica din magazine.

MADR: Trimiteţi rapoartele privind diminuarea risipei alimentare meatmilk 12 martie 2020

Conform unui comunicat transmis redacţiei Meat.Milk, MADR reamintește că operatorii economici care optează pentru aplicarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au obligația să transmită la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la data de 31 martie a

59

fiecărui an, rapoartele anuale pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie a anului precedent.Facem precizarea că implementarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată a început cu anul 2019, astfel primul termen de raportare este 31 martie 2020, pentru anul 2019.

Raportarea va cuprinde, în mod obligatoriu, tipul/categoria produs donată/recepționată, cantitatea donată/recepționată (kg), contractul de donare alimente, datele de identificare ale donatorului/receptorului (numele și codul fiscal).

Legea nr. 217/2016  privind diminuarea risipei alimentare, republicată și H.G. nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare reglementează măsurile de prevenire a risipei de alimente pe întreg lanțul agroalimentar și se adresează operatorilor economici, din cadrul fiecărei verigi a acestuia.

În ceea ce privește planul de diminuare a risipei alimentare, menționăm faptul că în conformitate cu legislația în vigoare, operatorii care optează să întreprindă acțiuni pentru diminuarea risipei alimentare, au obligația să elaboreze planul de diminuare a risipei alimentare.

Postarea planului de diminuare a risipei alimentare pe site-ul propriu este opțională, conform art. 4 din H.G. 51/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea care realizează și gestionează baza de date cu operatorii receptori și publică pe site-ul propriu Lista operatorilor receptori. Până în prezent, sunt înscriși în lista operatorilor receptori un număr de 11 entități (organizații, asociații, fundații), ale căror date de identificare sunt disponibile pe site-ul MADR, la secțiunea Ind. Alimentară, Risipă alimentară.

Reamintim că România este semnatară a Acordului de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015 prin care a confirmat alături de celelalte state membre UE, precum și de statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), angajamentul referitor la reducerea cu 50% a risipei de alimente până în anul 2030, prevăzută în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în cadrul summit-ului ONU de la New York, în septembrie 2015.

60

Reuters: un nou virus face ravagii in culturile de legume din Europa. Boala nu are tratament Martie 12, 2020

Potrivit Reuters, un virus foarte periculos ameninta rosiile si ardeii din Franta dupa ce a afectat deja mai multe state din Europa, precum: Spania, Italia, Grecia, Olanda sau Marea Britanie, dar si Turcia, SUA si China.

Cunoscut sub numele de Tomato brown rugose fruit virus (ToBREV), virusul este complet inofensiv pentru oameni insa devastator pentru culturile de legume, chiar si pentru acelea crescute in sere sau solarii. Virusul poate fi transmis prin semintele, plantele sau fructele infectate, dar si prin simplul contact, si poate supravietui o perioada lunga de timp fara a-si pierde puterea de infectare.

Anses: Nu exista tratament pentru acest virus si nici soiuri rezistente

„Anses confirm ca exista un risc ridicat de introducere si raspandire a virusului in Franta cu un impact potential semnificativ asupra culturilor, atat pentru sectorul profesional cat si pentru productia in fermele de familie”, a informat Agentia intr-un comunicat de presa.

Virusul denumit Tomato brown rugose fruit virus (ToBREV) provoaca aparitia unor pete galbene sau maro pe foi si deformarea fructelor, care nu mai pot fi astfel comercializate. Agentia recomanda distrugerea prin foc a tuturor plantelor care ar putea fi contaminate. De asemenea, Anses recomanda cultivatorilor de legume sa cumpere doar seminte omologate si, daca este posibil, din afara tarilor europene contaminate.

UNIUNEA EUROPEANA

Nu mai aruncati mancare! Incalzirea globala, accelerata de risipa

alimentara In mart. 12, 2020 Omenirea trebuie să schimbe felul în care sunt produse alimentele, pentru a opri încălzirea globală. Acest fenomen este accelerat în fiecare

61

an, din cauza tonelor de alimente risipite anual, este mesajul transmis de europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa de Facebook. Potrivit unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite (ONU), un sfert din solul non-glaciar al planetei a fost deja deteriorat, iar predicțiile pentru următoarele decenii sunt îngrijorătoare. Vă redăm textul integral scris de Daniel Buda:

Conform unui raport recent al ONU, omenirea a deteriorat aproximativ un sfert din solul non-glaciar de pe planetă. Încălzirea globală a dus la creșterea intensității și frecvenței secetelor, inundațiilor și valurilor de căldură care afectează în mod ireversibil ecosistemele. Defrișările reprezintă una dintre principalele cauze ale încălzirii planetei pentru că slăbesc capacitatea solului de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă și a preveni acumularea gazelor cu efect de seră.

Cercetătorii recomandă schimbarea felului în care sunt produse alimentele pentru a opri încălzirea accelerată din ultimii ani. Printre soluții, cele mai eficiente ar fi reducerea irosirii de alimente, plantarea de arbori pe terenurile agricole și îngrijirea adecvată a solului. Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri semnificative pentru a sprijini aceste recomandări, însă acțiunile prezente s-au dovedit a fi insuficiente dată fiind amploarea acestei probleme. Din păcate, în timp ce tone de alimente ajung să nu fie consumate niciodată, aproape un miliard de oameni trăiesc în foamete. Am adresat Comisiei Europene o întrebare în care i-am solicitat să îmi transmită instrumentele de care dispune în vederea reducerii irosirii de alimente și combaterii încălzirii globale.

Stella Kyriakides, Comisar European pentru Sănătate și siguranță alimentară, mi-a transmis faptul că strategia „De la fermă la consumator” este menită să încurajeze un consum durabil de alimente, să promoveze modele de afaceri circulare și axate pe o bioeconomie durabilă și să aibă în vedere acțiuni suplimentare care să contribuie la diminuarea cantității de deșeuri alimentare sau la transformarea lor în produse utile.

62

Iată răspunsul Comisarei Kyriakides:

„Prevenirea risipei de alimente a fost un domeniu prioritar în planul de acțiune al Comisiei pentru economia circulară. Toate inițiativele prevăzute la nivelul UE au fost lansate.

În 2016, Comisia a înființat o platformă a UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente, care a publicat, la 12 decembrie 2019, o serie de recomandări de acțiune în fiecare etapă a lanțului valoric alimentar, inclusiv pentru gospodării, serviciile de catering și comerțul cu amănuntul. De asemenea, Comisia a adoptat orientări pentru a facilita donarea de alimente și utilizarea ca hrană pentru animale a alimentelor care nu mai sunt destinate consumului uman, precum și o legislație privind cuantificarea și raportarea deșeurilor alimentare în UE. Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune stabilirea unui obiectiv la nivelul Uniunii pentru reducerea risipei de alimente. Mai multe informații cu privire la inițiativele întreprinse la nivelul UE pot fi găsite pe site-ul Comisiei dedicat măsurilor de prevenire a risipei de alimente.

În cadrul Pactului ecologic european, strategia „De la fermă la consumator” este menită să încurajeze un consum durabil de alimente, să promoveze modele de afaceri circulare și axate pe o bioeconomie durabilă și să aibă în vedere acțiuni suplimentare care să contribuie la diminuarea cantității de deșeuri alimentare sau la transformarea lor în produse utile.Nu în ultimul rând, în cadrul Orizont 2020 și Orizont Europa, programele-cadru de cercetare și inovare ale UE, Comisia continuă să sprijine proiecte de cercetare și inovare care vizează reducerea risipei de alimente.”

FRANTA

https://www.euronews.com/2020/02/22/macron-defends-eu-agricultural-policy-at-paris-showcase

63

French President Emmanuel Macron spoke in defence of Europe's agricultural policy as he visited the annual Paris International Agricultural Show on Saturday.

Macron, who spent the day shaking hands with farmers and tasting regional specialties, said farming was going through a transition.

He said he stood for an "ambitious budget" for the Common Agricultural Policy which he believed would help producers through the transition.

He said: "It's a policy of the future because if we want this climate, environmental and sanitary transition to be a success we need to change how we produce and we can do that through the CAP."

The fair is a hallmark of French politics with presidents turning up each year and spending hours between stands.

ITALIA

Italia închide toate activitățile comerciale; Rămân deschise doar farmaciile și magazinele alimentare Financial Intelligence 11 martie 2020, Italia anunță noi măsuri drastice în lupta împotriva noului coronavirus. Pe tot teritoriul Italiei vor fi închise toate barurile, restaurantele, hotelurile, frizeriile și centrele estetice, anunta digi24.ro.

Rămân deschise

64

doar farmaciile și magazinele alimentare, a anunțat premierul Giuseppe Conte. Sunt încurajate (și ajutate financiar) fabricile să ia măsuri – să dea concedii, să schimbe turele. Activitățile din agricultură vor fi garantate, vor continua în acord cu măsurile igienice și sanitare, a mai spus Conte.

SUA

Bill Gates investeşte într-un startup care produce ulei de palmier sintetic : Lidia Neagu in Business 12 March 2020

Fondul Breakthrough Energy Ventures, susţinut de Bill Gates, a condus o rundă de investiții de 20 de milioane de dolari pentru C16 Biosciences, un startup cu sediul în New York, care lucrează la crearea de alternative durabile pentru uleiul de palmier, anunţă Bloomberg.

Startup-ul, fondat în urmă cu trei ani, folosește microbii pentru a converti deșeurile alimentare și produsele secundare industriale în ulei de palmier sintetic, care susține că poate înlocui versiunea derivată din plante.Investiția va fi folosită pentru creșterea echipei și pentru a tehnologiei. Pe piaţă există un număr tot mai mare de startup-uri care lucrează la dezvoltarea alternativelor la uleiul de palmier.Interesul pentru alternativele de ulei de palmier este în creștere, pe măsură ce reducerea impactului asupra mediului său devine o problemă critică.

Majoritatea uleiului de palmier este produs la tropice, unde companiile distrug deseori pădurile bogate în carbon pentru a face spațiu pentru plantații. Ceea ce este și mai rău este faptul că mulți producători pun focuri ca o modalitate ieftină de a elimina pădurile și terenurile agricole, ceea ce duce la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră din proces și strică bogata biodiversitate a regiunii.

Piața uleiului de palmier se extinde rapid și ar putea valora aproape 93 de miliarde de dolari anul viitor. Începând cu mijlocul anilor ’90, în urma cercetărilor care arată că uleiurile vegetale sunt proaste pentru sănătate, marile companii alimentare au trecut la utilizarea uleiului de palmier, care nu conține grăsimi trans dăunătoare. În prezent se găsește în peste 50% din

65

produsele de larg consum, potrivit investigațiilor ONG-ului Palm Oil Investigations..Breakthrough Energy Ventures dorește să investească în companii care au potențialul de a reduce emisiile cu până la 500 de milioane de tone în fiecare an. Printre investitorii fondului se numără fondatorul Amazon, Jeff Bezos, șeful grupului Virgin Richard Branson și Michael Bloomberg, fondatorul și proprietarul majoritar al Bloomberg LP.

Uleiul de palmier din surse durabile este disponibil astăzi pe piață, dar producția sa este mică și nu este ieftină. Acesta este motivul pentru care startup-urile, cum ar fi C16, încearcă ceva diferit.

Cele mai utilizate grupe de produse care conțin ulei de palmier

C16 folosește o drojdie proprie, pe care o hrănește cu deșeuri care conțin carbon. Aceasta ar putea include excesul de alimente din supermarketuri și case sau glicerol din producția de biocombustibili. Startup-ul poate produce în fiecare săptămână aproximativ 10 kg de ulei de palmier sintetic, dar intenționează să crească producţia până la 1.000 de kilograme folosind banii investiți. Acest lucru i-ar permite să devină furnizor pentru marile companii, începând cu cele de produse cosmetice și apoi cu industria alimentară.Utilizarea deșeurilor asigură că materiile prime sunt ieftine și reduce impactul asupra mediului, a declarat Shara Ticku, directorul executiv al C16. Oferă alternativei sintetice o șansă de a avea un preț cât mai scăzut, dacă nu chiar mai ieftin decât, versiunea naturală.

Alte companii urmează acest proces. Startup-ul din California, Kiverdi Inc., utilizează microbi pentru a converti dioxidul de carbon într-o alternativă la uleiul de palmier. Startup-ul scoțian Revive Eco extrage uleiuri utile din deșeurile de cafea, iar startup-ul indonezian Biteback găsește acele uleiuri în insecte.Nu există nicio garanție că va funcționa. Universitatea din Bath studiază dezvoltarea alternativelor de ulei de palmier și este posibil să concluzioneze că tehnologia actuală nu este economică la scară comercială. 

66

BRAZILIA

În februarie, UE a importat din Brazilia cu 14 % mai multă carne de pui meatmilk  12 martie 2020

Volumele de carne de pui exportate din Brazilia au înregistrat o creștere de 10% de la an la an datorită creșterii cererii asiatice, conform ultimelor date preluate de Global Meat News.

Asociația braziliană de proteine animale (ABPA) a informat că, în luna februarie, un total combinat (proaspăt și prelucrat), de 348.400 de tone de carne de pui a fost expediat la export, în creștere cu 10% față de cele 316.700 de tone din aceeași lună 2019. Valoarea expedierii a fost cu 5,2% mai mare în raport cu anul trecut, de la 526,4 milioane USD în 2019 la 553,8 milioane USD.

Combinând datele din ianuarie și februarie, volumul de carne de pui livrat a ajuns la 672.200 tone, cu 12,3% mai mare decât cel obținut în primele două luni ale anului 2019 (598.400 tone). În termeni de venituri, s-a înregistrat o creștere de 10,5%, cu vânzări de 1.082 miliarde USD în 2020, comparativ cu 980,4 mil. USD în aceeași perioadă a anului 2019.

Exporturile în China au înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni ale anului, determinând succesul categoriei. China a importat 115.400 tone în ianuarie și februarie 2020, cu 59% mai mult (în volum) decât aceeași perioadă a anului 2019 și a reprezentat 17,5% din totalul exporturilor.

„Ca și în cazul exporturilor de porci, extinderea Anului Nou Chinez și problemele logistice generate de păstrarea coronavirusului nu au redus cererea chineză de carne de pui din Brazilia. Dimpotrivă, a existat un impuls neobișnuit pentru perioadă. Impactul asupra febrei porcine africane continuă să dicteze comportamentul acestei piețe, precum și în alte țări asiatice ”, a declarat președintele ABPA, Francisco Turra.

Coreea de Sud a fost destinația a 17.500 de tone de carne de pui din Brazilia în primele două luni ale anului, cu o creștere de 12,5% față de primele două luni ale anului 2019. Filipinele au crescut de asemenea achizițiile cu 104%, cu 14.700 de tone importate, iar Singapore a crescut cumpărăturile cu 49%, cu 18.300 de tone de pui brazilian în perioada ianuarie-februarie.

„Asia s-a consolidat ca principala destinație pentru importurile de carne de pui din Brazilia. Acesta este un fapt favorabil, mai ales când constatăm că prețul mediu practicat în vânzările către această regiune a globului este mai mare decât media generală a exporturilor ”, a adăugat Santin.

67

În aceeași perioadă comparativă, Uniunea Europeană și-a crescut importurile cu 14%, cu un total de 40.200 de tone. Între timp, Libia a fost un punct de reper major, cu o creștere anuală de 370% a importurilor sale, cu 16.300 de tone.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ghid de supravieţuire. Tot ce trebuie să ştii dacă ai luat coronavirus Otilia Serescu 12.03.2020,

Numărul cazurilor de infecţie cu noul tip de coronavirus creşte de la o oră la alta în România.  Boala e gravă doar în contextul preexistenţei altor afecţiuni. Tocmai de aceea vă prezentăm toate măsurile pe care trebuie să le luaţi dacă aveţi suspiciunea că v-aţi îmbolnăvit. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor, infecţia cu noul tip de coronavirus se manifestă prin debutul brusc al cel puţin unuia din următoarele: tuse, febră, durere în gât, scurtarea respiraţiei (creşterea frecvenţei respiratorii) care necesită sau nu spitalizare. Până la acest moment, experţii în sănătate au stabilit că acest virus se răspândeşte prin picături transmise în aer prin tuse sau strănut.

Conform specialiştilor consultaţi de The New York Times, iată ce se întâmplă în organismul care a luat virusul COVID-19:

- odată ce aţi intrat în contact cu COVID-19, virusul ajunge în corpul nostru, iar copii ale acestuia încep să se înmulţească şi infectează celulele vecine. Simptomele încep adesea cu o durere în gât şi o tuse uscată;

- apoi, virusul „se târâie progresiv pe tuburile bronşice”. Când virusul ajunge în plămâni, mucoasele lor se inflamează. Acest lucru poate deteriora alveolele sau sacii pulmonari şi trebuie să „muncească mai mult” pentru a-şi îndeplini funcţia de a furniza oxigen sângelui care circulă prin corpul nostru şi de a îndepărta dioxidul de carbon din sânge, astfel încât să poată fi expirat;

- umflarea şi fluxul afectat de oxigen pot determina ca zone din plămâni să se umple cu lichid, puroi şi celule moarte;

- în cele mai grave cazuri, pacienţii respiră atât de greu, încât trebuie să fie puşi pe un ventilator.

Dincolo de aceste cazuri grave, 80% dintre cei infectaţi fac forme uşoare, care se tratează simptomatic, iar boala poate fi ţinută sub control şi la domiciliu. Astfel, dacă ai luat coronavirus trebuie:

68

- să te tratezi simptomatic. Mai exact, vei lua antipiretice, pentru a scădea febra. Tusea şi durerea în gât sunt tratate în funcţie de recomandarea medicului;

- să te hidratezi corect;

- să ai o alimentaţie sănătoasă;

- atenţie, însă! Antibioticile nu sunt indicate în cazul infecţiilor cu COVID-19;

- să stai izolat, pentru a nu răspândi virusul, dar şi pentru a nu contacta alte boli, sistemul imunitar fiind deja slăbit.

În cazul în care suspectezi că te-ai infectat cu COVID-19 trebui:

- să stai acasă şi să eviţi contactul cu alte persoane;

- să nu mergi la farmacie sau la spital;

- să utilizezi TelVerde 0800800358 pus la dispoziţie de autorităţi. Acesta este strict un număr la care poate primi informaţii, nu este un telefon de urgenţă.

Conform Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie, există câteva reguli care trebuie respectate pentru a nu răspândi sau contacta acest nou tip de virus:

- spălaţi-vă des pe mâini cu apă şi săpun - faceţi acest lucru cel puţin 20 de secunde

- spălaţi-vă mereu pe mâini când ajungeţi acasă sau la serviciu

- folosiţi gelul antibacterian, dacă nu dispuneţi de săpun şi apă

- acoperiţi gura şi nasul cu un şerveţele sau cu mâneca (nu cu mâinile) atunci când tuşiţi sau strănutaţi

- puneţi şerveţele folosite imediat în coş şi spălaţi-vă mâinile după aceea

- nu atingeţi ochii, nasul sau gura dacă mâinile nu sunt curate

Viitorul consumului se bazează pe experienţa şi protecţia consumatorului

69

Anuarul Top 1.000 Cele mai mari companii din România : GEORGIANA SINGUREL, partener Reff şi Asociaţii, Deloitte Legal 12.03.2020, 19:20 61

Potrivit informaţiilor Registrului Comerţului, ponderea majoritară a comercianţilor înregistraţi în România este deţinută de comercianţii cu amănuntul din domeniul alimentar. Companiile care fac comerţ cu amănuntul de carburanţi deţin o pondere similară, urmate de platformele online şi de companiile distribuitoare de produse farmaceutice. Ce au în comun toţi aceşti jucători? Răspunsul este simplu: atragerea şi câştigarea fidelităţii consumatorilor şi maximizarea consumului.

În acest context, într-o „industrie” a comerţului bazată pe consum, în care în ultimii ani jucătorii importanţi mizează constant pe creşterea cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă, în ce măsură mai poate fi îmbunătăţită experienţa consumatorilor în mediile online şi offline? Diversificarea ofertelor şi preţul nu vor mai fi suficiente pentru a asigura revenirea consumatorului la acelaşi vânzător. Diferenţa între concurenţi va veni din calitatea experienţei oferite consumatorilor, accesul facil la servicii, valoarea adăugată, unicitatea, furnizarea unor servicii complete, uşurinţa proceselor care trebuie parcurse de consumatori de la momentul incipient al inspiraţiei, testării unor idei, trecând prin etapa conştientizării nevoii şi până la momentul efectiv al achiziţionării unui produs sau serviciu.

Probabil că experienţa anilor anteriori în ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor din România îi va ajuta pe operatorii economici să anticipeze şi, în consecinţă, să se poată pregăti pentru gestionarea posibilelor provocări din 2020, generate de incertitudinile ce se profilează la orizont: scăderea puterii de cumpărare, agravarea crizei de personal, presiunea legată de automatizare şi tehnologizare, înăsprirea cadrului legislativ, deja stufos şi complex.

DOSAR

Sfaturi pentru depozitarea si pastrarea fructelor pentru consum In mart. 12, 2020 Odată ce au fost culese sau cumpărate de la producătorii locali, fructele trebuie depozitate într-un mediu propice fiecărui soi.

70

Dacă vrei să te bucuri cât mai mult timp de acestea sau să le pregătești pentru a le transforma în suc, gem sau compot, nu uita că ai nevoie de un spațiu suficient de mare în funcție de cantitatea de fructe pe care vrei să o folosești. Iată câteva sfaturi despre depozitare pentru câteva dintre fructele folosite cel mai des:

Merele reprezintă o sursă bogată de nutrienți precum fibre, vitamina C și vitamina K. Chiar dacă acestea se găsesc în magazine pe tot parcursul anului, este recomandat să apelezi la micii producători sau să le cultivi chiar tu dacă dispui de un spațiu suficient de mare pentru o livadă. Indiferent de sursa de la care provin merele tale, trebuie să știi cum să le depozitezi în așa fel încât să-și păstreze prospețimea și să nu se strice. 

Acestea trebuie așezate în lăzi și depozitate într-o încăpere în care temperatura nu este mai mare de 0 sau -1ºC, dar nici mai mică. Dacă temperatura trece de aceste limite, durata de viață a merelor va scădea treptat, în funcție de gradele cu care crește temperatura, iar dacă se ajunge la pragul înghețului, merele vor deveni foarte moi și se vor strica mai repede odată ce se dezgheață. Dacă nu ai la dispoziție un beci sau o cămară destul de răcoroasă acasă, folosește un aparat de aer conditionat pentru a crea un spațiu numai bun pentru nevoile fructelor. Nu uita să instalezi și un termometru și să verifici cât mai des temperatura, apoi să înlături merele care arată semne de putrezire sau care au lovituri. Acestea vor influența foarte ușor calitatea celorlalte și le vor „strica” și pe celelalte.

Dacă aștepți cu sufletul la gură vara, cel mai probabil știi să apreciezi fructele de pădure la adevărata lor valoare. Deși prețul nu este foarte mic, acestea îți oferă beneficii pe toate planurile. Fie că le folosești la prăjituri, gemuri sau că îți place să le mănânci dimineața cu iaurt, e păcat să nu te poți bucura de ele cât mai mult. Desigur, ai mereu opțiunea de a le crește chiar la tine în curte sau într-o mică seră instalată în grădină. Pentru ca acestea să se păstreze, în general, trebuie să rămână nespălate, însă există o metodă care ajută și la încetinirea degradării, dar și la distrugerea bacteriilor sau a micilor urme de mucegai care se pot observa pe suprafața acestora.

Combină o cană de oțet cu trei căni de apă și spală fructele de pădure pe care vrei să le depozitezi. Apoi, într-un recipient al cărui interior îl înfășori în șervețele de bucătărie, amestecă-le încet până se usucă. Ele trebuie depozitate în recipiente cu șervețele, iar capacul trebuie lăsat deschis doar

71

cât să permită umezelii să iasă. În acest fel vei reuși să păstrezi fructele proaspete chiar și câteva săptămâni.

La fel ca dovleacul, ardeii sau vânăta, roșiile sunt, de fapt, fructe. Botaniștii consideră că se pot încadra în această categorie datorită numărului mare de semințe pe care le conțin, dar dezbaterile continuă încă, iar oamenii nu sunt pregătiți să accepte că roșiile nu sunt legume. Un alt lucru mai puțin cunoscut de populația generală este faptul că acestea nu se păstrează mai bine în frigider, ci trebuie depozitate la temperatura camerei.

Experții au observat că o temperatură scăzută distruge membranele din interiorul roșiilor și le face să-și piardă savoarea. De asemenea, dacă obișnuiești să le ții în frigider, vei putea observa că textura devine făinoasă, asemănătoare cu cea ale roșiilor care se găsesc în magazine pe timp de iarnă. Dezavantajul în cazul roșiilor este că nu pot fi păstrate pe o perioadă foarte lungă și va trebui să le consumi cât mai repede pentru a te putea bucura de valorile nutriționale și de gustul fresh. Bulionul și alte sosuri sunt modalități perfecte de a folosi bunătatea roșiilor pe tot parcursul anului și nu e niciodată prea târziu să înveți ceva nou.

* * *

Exemplu de buna practica – Ferma de familie, promovata la Iasi In mart. 12, 2020

Recent, Direcția Agricolă Iași a organizat un eveniment, având în vedere rolul și importanța fermelor familiale la nivel mondial și național, precum și necesitatea promovării exemplelor de bună practică pentru multiplicarea fermelor familiale de succes. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) împreună cu Primăria Comunei Popești și în colaborare cu Asociația Grupul de Acțiune Locală Stejarii Argintii a organizat  în Comuna Popești evenimentul ,,Ferma familială din județul Iași – exemplu de bună practică”.

72

Cei de la DADR spun că scopul evenimentului a fost promovarea exemplelor de bună practică pentru multiplicarea fermelor familiale de succes și s-a desfășurat în cadrul unei întâlniri în sediul Primăriei Popești și a unei vizite la o fermă familială zootehnică, care beneficiază de fonduri europene, îndeplinește condițiile privind obținerea unui lapte igienic prin utilizarea mulsului mecanic și cele privind gestionarea gunoiului de grajd.

Vizita la fermă a constat în prezentarea bunei practici realizate de o familie tânâră din comuna Popești și în schimbul de experiență între crescătorii de animale și specialiștii participanți mai explică cei de la DADR. 

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor publice regionale și județene de profil, ai administrației publice locale și crescători de animale din zonă.

* * *

Cum administrăm celuloza brută rumegătoarelor Lavinia ŞTEF  12 martie 2020 - În această perioadă, rumegătoarele consumă furaje specifice perioadei de stabulaţie, precum fibroase, grosiere, silozuri şi altele.

În sistem gospodăresc se exagerează fie cu administrarea furajelor fibroase, reprezentate de diferite categorii de fânuri, fie cu grosierele, înţelegând prin acestea paie, coceni, ciocălăi de porumb, vreji de leguminoase etc. Aceste categorii furajere sunt necesare rumegătoarelor, deoarece conţin celuloză brută (CB) sau fibre brute, dar nu trebuie folosite în cantităţi mari.

În urma solubilizării acide a componentelor membranelor celulare, reziduul obţinut se numeşte celuloză brută sau fibră brută şi este alcătuit din celuloză, hemiceluloză, substanţe pectice şi substanţe încrustante reprezentate de lignină, cutină şi suberină.

Celuloza e un poliglucid cu structură fibrilară, care este componentul principal al pereţilor celulei vegetale, alcătuind o adevărată ţesătură de

73

susţinere a plantelor. Cu avansarea în vegetaţie a plantelor, celuloza se impregnează cu substanţe încrustante, devenind mai greu digestibilă. Hemiceluloza este un heteropoliglucid şi are o valoare nutritivă mai ridicată decât celuloza. Prezintă o importanţă mai redusă pentru alimentaţie, deoarece se găseşte în cantităţi mici în furaje. Lignina este un constituient al membranelor celulare care întăreşte planta, acestea devenind bariere pentru agenţii digestivi ruminali. Conţinutul ei creşte odată cu avansarea în vegetaţie a plantelor, fiind şi factorul cel mai incriminat în reducerea digestibilităţii substanţelor nutritive din furaje.

De ce au nevoie animalele de fibre brute?

La rumegătoare, datorită volumului ei, celuloza este o substanţă nutritivă de lest, care întreţine activitatea mecanică în procesele de digestie a hranei. Ea este importantă în procesele de digestie, fiind principalul furnizor de energie pentru organism. Prin acizii graşi volatili (AGV), rezultaţi din degradarea microbiană a celulozei, se asigură 70-80% din necesarul în energie. Cu excepţia tineretului din categoria de vârstă de până la 8-9 luni, se consideră că limitele optime de conţinut în celuloză brută sunt de 23-25%, cu limite de toleranţă de 18-30%.În ultimul timp, în laboratoarele de analiză chimică a furajelor se foloseşte tot mai mult metoda de determinare Van Soest. În funcţie de detergenţii specifici cu care se tratează probele, se obţine:- NDF (neutral detergent fibre) - care reprezintă conţinutul pereţilor celulari ai furajului şi se constituie din: celuloză, hemiceluloză, lignină şi substanţe pectice;- ADF (acid detergent fibre) - care este de fapt conţinutul în ligno-celuloză (LC) al furajului, fiind format din celuloză şi lignină;- ADL (acid detergent lignina) reprezentat de lignină.Conţinutul în celuloză brută variază foarte mult în funcţie de categoria furajelor, astfel: fibroasele conţin 25-35% CB; grosierele între 35 şi 45% CB.

74

Cerinţe şi mod de asigurareNivelele optime de celuloză pot fi asigurate în această perioadă în principal prin două categorii de furaje, respectiv prin fibroase şi grosiere.• Cantităţile de fibroase recomandate a fi administrate rumegătoarelor sau a celor în devenire, sunt următoarele:- vaci: 2 (3) - 10 (12) kg, în medie 6-8 kg;- tauri de reproducţie: 8-10 kg;- tineret taurin peste 12 luni: 3-5 kg;- tineret taurin 6-12 luni: 2-3 kg;- tineret 0-16 luni: 1-2 kg;- la ovine, oi: 1-1,5 kg; berbeci: 1,5-2 kg; tineret ovin: 0,5-1 kg.• Dacă în gospodării nu se dispune de fân în cantităţi suficiente, atunci se pot folosi şi furaje grosiere, astfel:- la vacile de lapte, vara, pentru asigurarea valorilor de încărcare digestivă, se administrează 1-2 kg nutreţuri grosiere prin acces liber la păşune; în stabulaţie, la vacile cu producţii anuale de până la 3000-3500 l lapte şi numai în faza descendentă a curbei de lactaţie, se pot da 3-5 kg, respectiv până la 25% din structura raţiei;- la tineretul taurin supus îngrăşării, în sistem semiintensiv, dar mai ales extensiv, grosierele (de preferinţă ciocălăii de porumb) pot să participe în proporţie de până la 30-40% în structura amestecului furajer unic (AFU);- la ovinele adulte, se pot valorifica cu precădere vrejii de leguminoase, în cantităţi de 1-1,5 kg, îndeosebi în prima parte a gestaţiei, precum şi în lactaţie.- la tineretul ovin supus îngrăşării în sistem semiintensiv, grosierele, în general, şi vrejii, în special, se pot administra în cantităţi de 0,5-1 kg.Desigur că sunt situaţii în care nivelul celulozic al raţiei este redus, fiind sub limitele redate anterior. Acest lucru se întâmplă în situaţia în care animalele sunt scoase la păşune. Nu rare sunt cazurile în care animalele îşi consumă aşternutul tocmai din cauza acestei carenţe, care se întâlneşte mai ales spre primăvară, odată cu scoaterea la păşune a animalelor. În această situaţie se impune ca fermierii să administreze un tain de fibroase sau de grosiere, după caz, dimineaţa înainte de scoaterea la păşunat.Aşadar, celuloza este o substanţă nutritivă care nu trebuie neglijată în hrănirea rumegătoarelor.

 DIGESTIA CELULOZEI

După o primă etapă de degradare mecanică, ce începe în cadrul proceselor de masticaţie, în salivaţie, îmbibiţie şi remasticaţie, digestia celulozei continuă sub acţiunea celulazelor bacteriene, cu formarea de celobioză, care apoi este scindată în două molecule de glucoză de către celobiază.Celuloliza se desfăşoară în condiţiile unei fermentaţii metanice puternice, cu producerea unor cantităţi mari de gaze, respectiv de CH4, CO2, CO. La

75

taurinele adulte se formează zilnic circa 600-800 litri de gaze, din care 80-95% este metan şi CO2.Hemicelulozele suferă transformări similare celulozei, din hidroliza lor rezultând hexoze, pentoze şi acizi uronici, produşi care ulterior sunt incluşi în procesele de sinteză.În cazul ligninei, după unii autori se poate constata o oarecare digestie ruminală, dar în procese foarte lente. Lignina exercită o acţiune de inhibare a digestiei celorlalţi nutrienţi din hrană.Metabolizarea poliglucidelor se realizează de către populaţii mixte de bacterii, între care se stabilesc numeroase interelaţii. Astfel, scindarea celulozei este realizată succesiv de către:- bacterii celulozolitice, ca de exemplu Ruminococcus flavofaciens, Ruminobacter parvum, etc;- bacterii care continuă fermentaţia glucidelor solubile rezultate din celuloliză;- bacterii care degradează acidul succinic, formiatul, lactatul;- bacteriile metanogene.Rolul protozoarelor în degradarea celulozei nu este pe deplin lămurit; se acceptă că particulele înglobate de protozoare sunt hidrolizate, dar nu se ştie dacă este ca urmare a enzimelor proprii sau a enzimelor bacteriene aflate pe suprafaţa fragmentelor de celuloză.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

* * *

Verificarea ColdTest: Cum semănaţi ca să nu riscaţi?Paula CIUPAG 10 martie 2020 -

Recomandăm fermierilor, pentru semănatul timpuriu, să aibă în vedere şi să se informeze asupra examinării Cold Test, spune Georgeta Dicu (cercetător la Expert Agribusiness Fundulea).

În agricultură, ca să lucrezi profitabil, trebuie să fii chibzuit. De la ceasul de semănat şi până la recoltat şi valorificat, fiecare moment este de aur. Întrucât anotimpurile se amestecă şi clima este atât de

76

schimbătoare, fermierii caută momentul oportun pentru a începe lucrările solului, a face fertilizări, tratamente... cât de cât în perioada optimă. „Chiar dacă previziunile sunt pe termene scurte, fermierii trebuie să ţină cont de evoluţia condiţiilor climatice, să-şi adapteze tehnologiile şi să-şi aleagă hibrizii în cunoştinţă de cauză, cu toleranţă sporită la secetă şi la arşiţă”, spune Georgeta Dicu.

Ce riscuri elimină examinarea la rece?

Specialistul adaugă: „recomandăm fermierilor pentru semănatul timpuriu, întrucât s-a decalat foarte mult perioada de semănat pentru hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, dar în special de porumb, să aibă în vedere şi să se informeze asupra testului Cold Test, respectiv dacă hibrizii sunt toleranţi sau rezistenţi la temperaturi scăzute la germinare, dacă sunt feriţi de efectul de clocire atunci când intervin perioade reci şi umede după semănat. Asta pentru a nu fi nevoiţi să rateze germinaţia şi să ajungă în situaţia în care să întoarcă semănăturile de porumb şi de floarea-soarelui, ceea ce presupune costuri suplimentare cu sămânţa şi semănatul”.

Cum să fertilizăm echilibrat, dar şi ce sancţiuni drastice ne-ar putea aduce derogările multiple, aflaţi din Revista Ferma ediţia 1-14 martie 2020!

* * *

Startul unui proiect reuşit Gheorghe Ghise  12 martie 2020 Pentru demararea unui proiect horticol în vederea construirii de sere

77

sau solarii este necesară urmărirea unor "paşi" relativ simpli, dar de foarte multe ori mai puţin cunoscuţi.Întâlnirea cu fermierii organizată de Brinkman anul trecut a beneficiat de prezenţa unor specialişti şi consultanţi în domeniul horticol. Ciprian Suciu a prezentat modalităţile de accesare a unor fonduri europene pentru finanţarea proiectelor de construire a unor sere sau pentru dezvoltarea şi extinderea unor amenajări deja existente.

Primul pas pentru o investiţie cu fonduri europene în sere sau solarii este acela de a identifica terenul pentru amplasare. Este necesar un teren intravilan, de preferat cu căi de acces şi, dacă se poate, cât mai aproape de un drum judeţean sau naţional, pentru asigurarea utilităţilor. Foarte importantă este sursa de energie, adică o linie electrică de joasă sau medie tensiune. Dacă este necesar un post de transformare, acesta poate fi eligibil în cadrul proiectului dacă se va amplasa pe terenul pe care se va realiza investiţia.

Terenul şi utilităţileDin punct de vedere al proprietăţii, terenul poate aparţine societăţii beneficiare a proiectului. În situaţia în care terenul este deţinut de o terţă persoană, va fi necesară încheierea unui contract de superficie (dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia) cu proprietarul, astfel oferind posibilitatea realizării construcţiilor de către solicitant.Pentru asigurarea cu apă, în prealabil e nevoie de un studiu care trebuie avizat de INHGA (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor) şi ulterior se va realiza o documentaţie avizată de societatea Sistemul de Gospodărirea Apelor (SGA).Toate aceste avize sunt necesare în prealabil pentru pregătirea unui proiect ce presupune o investiţie în sere sau în solarii.

Un punctaj cât mai bunPentru obţinerea unui punctaj cât mai mare şi care să asigure includerea proiectului în bugetul alocat sesiunii, sunt importante: vârsta titularului, care trebuie să fie până în 40 de ani, dacă este II sau PFA, pregătirea în domeniul agricol (o diplomă de studii superioare sau master agricol). Puncte suplimentare se pot obţine dacă amplasarea investiţiei se face în zona montană sau într-o zonă defavorizată. De asemenea, la ultimele sesiuni de

78

proiecte a fost încurajată foarte mult solicitarea finanţării de către cooperativele agricole sau de membrii acestora, în cazul investiţiilor în pomicultură.Din portofoliul de proiecte reuşite, Ciprian Suciu a enumerat: 5000 mp seră de căpşuni în jud. Braşov; 7000 mp seră pentru salată în Covasna, un hectar de seră de roşii în Ialomiţa, un proiect aprobat pentru o seră de căpşuni în jud. Constanţa, proiect de implementare pentru o seră de roşii în sistem ecologic în judeţul Buzău şi un proiect aprobat pentru o seră de căpşuni în jud. Giurgiu.Brinkman promovează tehnologiile moderne în lucrările de zi cu zi în fermele horticole, pentru creşterea productivităţii şi a eficienţei. De asemenea, compania doreşte să ofere fermierilor soluţii "la cheie" pentru construirea de sere şi solarii, respectiv pentru demararea unei afaceri în sectorul horticol.Urmăriţi interviul video cu Ciprian Suciu: https://www.revista-ferma.ro/video

COSTURI DE LUAT ÎN CALCULCosturile pentru întocmirea unui proiect în domeniul horticol sunt variabile.

"Costurile preliminare ale unui proiect ce presupune construcţii/montaj şi implică, pe lângă partea de consultanţă, şi documentaţii întocmite de către societăţi specializate, mă refer la ridicare topografică, studiu geotehnic, docmentaţia pentru obţinerea avizului SGA, proiectul de arhitectură, instalaţii şi rezistenţă pentru fundaţiile serelor, până la depunerea documentaţiei, pot ajunge la 2-3 mii de euro. Sumă care, odată ce proiectul este aprobat, devine eligibilă la finanţare în acelaşi procent ca şi întregul proiect", a specificat Ciprian Suciu.

Costurile serviciilor de consultanţă, conform specificaţiilor din ghidul solicitantului, se ridică la 5% din valoarea totală a proiectului. "Dacă depăşeşte valoarea de 15 mii euro, este necesară realizarea unei proceduri de achiziţii pentru întocmirea studiului de fezabilitate, procedură ce trebuie derulată anterior începerii realizării studiului de fezabilitate. În caz contrar, chiar dacă se câştigă proiectul (cu valoarea serviciilor de consultanţă ce depăşeşte 15 mii euro), consultanţa nu va fi considerată eligibilă", a precizat Călin Suciu.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

* * *

79

Aminosol® stimulează creșterea sănătoasă a plantelor12 martie 2020 Cotidianul Agricol Actualitate, Companii

Compania Lebosol®, partenerul de top al fermierilor pentru nutriția foliară a plantelor, comercializează încă din anul 1986 îngrășământul foliar pur organic cu 56-58 % aminoacizi – Aminosol® – care, după o multitudine de experienţe practice, a trezit un mare interes atât pentru domeniul culturilor de câmp, cât și pentru horticultură (viticultură, pomicultură etc).

Aminosol® este biostimulatorul ce conţine 22 de aminoacizi corespunzând la 9% azot organic (115 g/l). Este OMOLOGAT pentru agricultura ecologică, fiind folosit la scară largă în toată Europa.Pentru producerea Aminosol® se utilizează exclusiv hidrolizat de proteină de origine animală, care ar putea fi folosit și în industria alimentară. Proteinele brute utilizate pentru producerea Aminosol® au o structură de aminoacizi ideală pentru nutriția plantelor. Inițial, aceste proteine sunt insolubile în apă, dar, printr-un proces enzimatic, fără a denatura aminoacizii sensibili, toate ingredientele valoroase devin solubile și disponibile pentru plante.

Hidrolizatele proteice se obțin prin două metode: hidroliză chimică sau enzimatică. Între acestea există totuși o diferență majoră care se răsfrânge negreșit asupra plantelor. Hidroliza chimică face uz de temperaturi foarte ridicate (138 °C), determinând ruperea necontrolată a proteinelor, denaturarea a numeroși aminoacizi și distrugerea unora importanți (ex: triptofanul). Hidroliza enzimatică presupune utilizarea de enzime proteolitice la temperaturi de max. 60 °C iar hidrolizatele enzimatice rezultate conțin mai mulți aminoacizi liberi, o cantitate mai mare de  peptide solubile precum și de aminoacizi termolabili, ca triptofanul.Aminoacizii se pot forma ca izomeri L și D, dar numai izomerii tip L sunt metabolizați de către plante. D-aminoacizii NU sunt direct asimilabili de

80

către plante. Deoarece hidroliza enzimatică are loc în condiții de temperatură mai scăzută și pH neutru, hidrolizatele produse pe cale enzimatică au cel mai mare conținut de L-aminoacizi. Prin urmare, este deosebit de important de menționat faptul că toți aminoacizii din componența Aminosol® sunt de tip L.10 motive pentru care fermierii aleg Aminosol®

1.  Poate fi aplicat în oricare stadiu de vegetație, este rapid asimilat de către plante și foarte eficient. Furnizează elemente naturale constitutive și stimulează diviziunea celulară.

2. Influenţează pozitiv activitatea enzimatică şi accelerează procesele biochimice din interiorul plantei.

3. Creşte capacitatea de absorbție a frunzelor, activează dezvoltarea sistemului radicular fluidizează transportul de substanţe nutritive în plantă.

4. Stimulează dezvoltarea sănătoasă în fazele inițiale, înfloritul și legarea fructelor și creşte rezistenţa generală a plantelor.

5. Spre deosebire de produsele pe bază de săruri, Aminosol® poate fi aplicat la temperaturi mai ridicate, fără a exista riscul de a produce arsuri pe florile sau frunzele plantelor.

6. Aprovizionează planta cu azot disponibil și ușor asimilabil, hrăneşte organismele din sol și este complet biodegradabil.

7. Reduce stresul chimic produs de diferite erbicide și asigură astfel nivelul de producție.

8. Menține microelementele în soluție, acționează ca agent de tamponare a pH-ului și optimizează compatibilitatea substanțelor active cu apa.

9. Umectează mai bine frunza și conferă soluției de stropit aderența maximă pe suprafața acesteia.

10. Îndepărtează animalele sălbatice (rozătoarele, mistreții, căprioarele etc.) și pe cele domestice lăsate nesupravegheate prevenind astfel daunele provocate de acestea. Doza de aplicare a Aminosol® prin stropire foliară este în general de 1-3 l/ha însă, aceasta poate suferi modificări în funcție de cultură, scopul urmărit, problema apărută, număr de aplicări necesare etc.

Pentru mai multe informații cu privire la aplicarea Aminosol® vă rugăm să contactați echipa Lebosol® România.Aminosol® – Adevărata fericire pentru plante!

81

Cătina, un business în agricultură 12 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Cultură de cătină este una profitabilă dacă există fonduri suficiente pentru a face investiții în echipamente pentru recoltare. Un impediment în procesul de recoltare îl reprezintă lipsa forței de muncă, ceea ce uneori duce la o recoltare târzie și automat la un profit mai mic.

Cătina intră pe rod după 5 ani, în toată această perioadă există și riscul ca nu toate plantele să se prindă iar atunci trebuie înlocuite.

De reținut este faptul că această plantă nu este una pretențioasă, însă în momentul în care recoltarea s-a sfârșit este necesar ca fructele să fie păstrate corespunzător, deoarece în mai puțin de 48 de ore se produce oxidarea.

În România, de câțiva ani, afacerile cu cătină au început să apără și chiar să se extindă în județe precum Brașov, Sibiu, Buzău, Alba Iulia, și Cluj, iar viitorii investitori au rentabilitatea asigurat, un important motiv în acest business.

* * *

Vinul de azi: Primitivo di Manduria Grand Maestro 2017 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Crama Maestro Italiano produce unele dintre cele mai apreciate vinuri încă din 1908. Podgoriile de viță de vie sunt situate în regiunea Puglia din Italia, o zonă cu o lungă tradiție viticolă, vinurile produse aici reflectând caracteristicile zonei. Vinul de astăzi, Primitivo di Manduria, este un vin roșu intens, cu un buchet bogat

82

și complex, care cucerește încă de la primele note de coacăze și gem de prune, urmate apoi de tentele de cacao, vanilie și tabac. Pe palat, vinul dezvăluie taninuri delicați și dulci, cu arome de fructe de pădure roșii, condimente și cafea. Se recomandă servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de brânzeturi, friptură, vânat și preparate din carne roșie. 

* * *

Studiu: Managementul informaţiei, Covid-19 și PPA  meatmilk  12 martie 2020

„Marea necunoscută”, aceasta este o etichetă care se potrivește perfect cu virusul actual Covid-19, potrivit expertului în biologie Vincent  Ter Beek, de la Universitatea Wageningen, citat de Pig Progress. Însă, el afirmă că există câteva asemănări izbitoare între focarul Covid-19 și Pesta porcină africană.

Estompări pe piaţa bursieră

Nu mai este Febra porcină africană aceea care domină coloanele presei mondiale, ci Coronavirus 2019 (Covid-19), adică, un virus care nu afectează porcul dar afectează industria porcului.

Gândiţi-vă doar la numărul mare de evenimente care au fost amânate sau anulate, gândiți-vă la China Animal Husbandry Expo (CAHE), care a fost mutat din mai, în septembrie sau Victam 2020, care trebuia să se întâmple mai târziu în această lună, dar care a fost mutată până la 9-11 iulie 2020, ori la Alimentaria-Barcelona, care trebuia să aibă loc în aprilie şi a fost mutat în septembrie.

Doar şi dacă ne gândim la aceste evenimente amânate şi tot putem avea o imagine asupra impactului asupra pieţelor bursiere şi a afacerilor, în general, afirmă expertul danez, care adaugă:

83

Știu că există o diferență majoră între ASF și Covid-19: în timp ce ASF duce la moartea tuturor porcilor, Covid-19 nu ar fi 100 % letal, ceea ce înseamnă că îngrijirea medicală adecvată poate juca un rol. Cu toate acestea, din perspectiva mass-media, există câteva asemănări izbitoare între cele 2 viruși pe care le consider interesant de discutat.

Panica imedită

Considerăm că introducerea virusului pare să urmeze o cale similară în creierul și mintea oamenilor, indiferent dacă este vorba despre oameni sau porci. Multă vreme, un virus din cealaltă parte a planetei nu pare „problema” noastră. Este un mare necunoscut, undeva departe. Iar oamenii gândesc:

„Cu siguranță, nu poate fi atât de rău?”

„Nu răspund oare, cei de acolo?”

„În țara noastră, ceva de genul acesta nu ar evolua niciodată sau nu ar deveni o mare problemă.

Apoi, când se lovesc de epidemie, oamenii încep să se enerveze. Acest lucru se întâmplă probabil atunci când este deja prea târziu. Marele Necunoscut devine brusc inconfortabil:

„De ce nu am văzut asta mai devreme?”

„Vreau să știu tot ce există despre virus.”

„De unde pot cumpăra un vaccin?”

 Absența unui vaccin

Acum apare o informaţie izbitoare: absența unui vaccin disponibil comercial. Motivul pentru care nu există un vaccin este diferit la ambele virusuri. În cazul febrei porcine africane, de aproape 100 de ani se știe că este un virus letal. Totuși, de mult timp virusul aflat în Africa sub-Sahariană a însemnat că nu a primit prioritate, cel puțin nu ca așa cum ar fi trebuit să obțină.

Virusul s-a dovedit a fi o bombă de timp și, când a venit, a fost mortal. În aceste zile, multe laboratoare din întreaga lume lucrează la un vaccin. Cercetătorii americani de la USDA-ARS au raportat recent progrese, la fel și cercetătorii chinezi de la Institutul de Cercetare Veterinară Harbin.

Motivul pentru care coronavirusul nu are un vaccin este unul complet diferit: nu mai exista înainte. Multe laboratoare din întreaga lume lucrează în

84

prezent și nu am nicio îndoială că primele metode comerciale vor fi disponibile destul de curând; nu vor dura 100 de ani, asta este sigur.

Raportarea focarelor

Există multe site-uri web din întreaga lume care ne anunță despre evoluția virusului Covid-19, despre numărul de persoane infectate, numărul de oameni care au murit din cauza virusului și procentele de mortalitate, care prezintă hărți interesante.

Interesant, oricât de concrete ar fi aceste numere, este bine să punem întrebări despre „de ce” și „cum”. În spatele acestor cifre putem vedea o paralelă cu focarele de pestă porcină africană. De exemplu, oamenii pot fi infectați cu Covid-19 şi altfel decât ni se spune? Dacă da, asta ar însemna că virusul ar putea fi mult mai răspândit decât se raportează de fapt, ceea ce înseamnă că cifra reală a mortalității este mult mai mică.

Am găsit extrem de interesant în acest context modul în care autoritățile s-au comportat în ultimii ani cu raportarea focarelor ASF. Am înțeles că raportarea corectă a focarelor ASF depinde de un amestec gigantic de componente. Să numim câteva:

• Disponibilitatea kiturilor de testare;

• Prezența infrastructurii de diagnosticare necesară, inclusiv laboratoare;

• Disponibilitatea finanțării pentru fermierii afectați;

• Disponibilitatea forței de muncă educate, pentru a prelucra toate informațiile;

• Cunoștințe despre virus;

• Simțul responsabilității față de ceilalți;

• Atitudini culturale cu privire la transparență în caz de probleme mari;

• Corupția;

• Protecția intereselor la export.

Am văzut că, în ceea ce privește ASF, unele țări au raportat mai multe focare decât altele, cu frecvențe diferite, cu intensitate diferită, la niveluri diferite. Unii nu au raportat nimic sau doar focare ocazionale.

Dar în cazul în care aș fi dorit să am o idee fiabilă cu privire la ce numere ar putea fi credibile, fără îndoială, în ceea ce privește raportarea

85

coronavirusului, ar trebui să mă uit mai întâi la țările care au raportat ASF frecvent, rapid și fără ezitare.

Lecții învățate cu privire la Covid-19 și ASF

Lecțiile învățate sunt trei:

-În primul rând, nu este niciodată prea devreme să începi să te gândești la un virus din cealaltă parte a planetei.

-În al doilea rând, să sperăm că milioanele pompate în domeniul vaccinurilor pentru a găsi un vaccin bun pentru Covid-19, vor conduce cumva la o derulare pozitivă și pentru dezvoltarea vaccinurilor de porc.

-Și nu în ultimul rând, țările care au raportat multe focare nu sunt cele care au cea mai mare problemă. De fapt sunt cele care împărtășesc cele mai multe informații.

* * *

Braconierii au ucis în Kenya ultima femelă de girafă albă din lumeLidia Neagu in Biodiversitate 12 March 2020

Singura girafă albă din Kenya și puiul ei în vârstă de şapte luni au fost ucise de braconieri, spun ecologiştii din această ţară, citaţi de Euronews. Toate semnele indică faptul că animalele au fost ucise și măcelărite de braconieri înarmați.

https://youtu.be/6hBeHfaWav8

Scheletele animalelor au fost găsite după o lungă căutare în rezervaţia Ishaqbini Hirola din nord-estul ţării. Animalele ar fi murit în urmă cu patru luni. Braconierii nu au fost identificați și motivul crimei lor rămâne neclar. Serviciul pentru animale sălbatice din Kenya, principalul organism de conservare din Kenya, cercetează în prezent crimele.

Specialiştii sunt de părere că singura girafă albă care a supraviețuit este un mascul, a cărui mamă a fost chiar femela ucisă acum.“Uciderea ei este o lovitură pentru demersurile întreprinse de comunitate pentru conservarea speciilor rare și unice și un apel de trezire pentru sprijin

86

continuu pentru eforturile de conservare”, a declarat managerul rezervației, Mohammed Ahmednoor, după citat de publicaţia Daily Nation din Kenya.„Suntem singura comunitate din lume care sunt custodele girafei albe”, a spus el, adăugând că girafa albă a fost „un mare impuls pentru turism” și a descris-o drept o „zi tristă” pentru comunitate și țară.Descoperirea rarei girafe albe în 2017 a stârnit rumoare în toată lumea. De atunci, un videoclip al femelei cu puiul său postat pe YouTube de către autorităţile din rezervaţie a fost vizionat de aproape jumătate de milion de ori.

Autorităţile spuneau la vremea respectivă că au fost observate doar câteva girafe albe, în Kenya și Tanzania.Experții spun că animalele nu sunt albinoase, ci prezintă o afecțiune genetică cunoscută sub numele de leucism, ceea ce duce la pierderea parțială a pigmentării pielii. Leucismul afectează multe mamifere, dar este extrem de rar la girafe. În afara acestei familii de girafe din Kenya, doar o altă girafă albă a fost detectată în Africa; a fost văzut ultima dată în Parcul Național Tarangire din Tanzania, în ianuarie 2016, potrivit Trustului Rangelands din Kenya.Girafele au fost declarate „vulnerabile” în faţa riscului de dispariție – prin braconaj și habitat pierdut – de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.UICN spune că numărul acestora scade. Numărul de indivizi maturi pe baza datelor din 2015 a fost estimat la puțin peste 68.000 – reprezentând un declin de până la 40% în 30 de ani.

Image: © Hirola Conservation Program

* * *

87