statistica psihologicĂ Şi prelucrarea · pdf fileteste de semnificaţie decizia statistic...
TRANSCRIPT
STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA
INFORMATIZATĂ A DATELOR
Titular de curs: Conf. univ. dr. Marian Popa
www.mpopa.ro
Seminarii: Lect. univ. dr. Ovidiu Pop; psih. dr. Traian Manea
„...gândirea statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.
H.G. Wells (1866-1946)
2
Curs introductiv
Organizarea cursului
Definiţia statisticii
Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în psihologie
Scurt istoric al statisticii în psihologie
Utilitatea statisticii în activitatea curentă a psihologilor
Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor statistice
Concepte statistice fundamentale
3
1. Organizarea cursului
Statutul cursului
Disciplină fundamentală
de suport interdisciplinar
Durata studiilor
2 semestre
Număr de credite
5+5
4
Tipuri de activităţi didactice:
• Sem. I: 2C+2S (56 ore) • Sem. II: 2L (28 ore) • teme pentru acasă
• vor fi predate sub formă scrisă, la fiecare seminar
• nu se admite prezentarea ulterioară!
5
Sistemul de evaluare (sem I)
• 3 pe semestru – anunţate • teste de cunoştinţe cu întrebări deschise
evaluări periodice (2p)
• prezenţa (o absenţă= -0.2p)• calitatea temelor (copierea=absență)• Activism (la aprecierea prof.)
evaluare de seminar (4p)
• semestrialExamen (4p)
6
Suport de curs
Manual de bază:• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații
SPSS, M. Popa, Editura Polirom, 2008– pagina web:
www.mpopa.ro
Bibliografie suplimentară (facultativă): • Orice manual introductiv în statistică• Referințele bibliografice ale cursului• Adrese web recomandate pe site
7
Cerinţe
Calculator de buzunar cu funcţii elementare
Fixarea stabilă într-o grupă de studiu
Conduita în sala de curs1
Evitaţi să deveniţi “excepţii de la regulă”
8
Dificultăţi specifice
Volum mare de concepte noi
mai ales la primele cursuri!
Informaţii interdependente
chiar şi o absenţă poate însemna mult!
Precizie şi rigoare în exprimare
limbaj specializat
care nu admite ambiguităţi
Evaluări frecvente
obligatorii pentru fixarea cunoştinţelor
statisticofobia
naivitatea statistică
epatare statistică
RISCURI
9
Recomandări
• Prezenţa constantă la curs şi seminar
• Realizarea independentă a temelor– cooperarea este un lucru bunC dar nu prin copiere
• Participarea la evaluările parţiale
• Teamă de statistică?– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau
calcule
– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare
– nu va trebui sa reţineţi formule
– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive
Echivalarea cursului?
• Condiţii:
– programa analitică a cursului urmat anterior săfie echivalentă cu cea a cursului nostru;
– o evaluare generală a cunoştinţelor
• întrebări referitoare la cunoştinţe statistice de bază;
– poate fi cerută numai în primele douăsaptamâni ale semestrului
11
Săptămâna viitoare, primul curs!
12
2. Definiţii
• Statistica– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)
– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor moderne ale lumii”
• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition” (capitol de „statistică”)
– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor concluzii (inferenţe) pe baza acestora
– operează cu date numerice care descriu realitatea din jurul nostru
• Datele– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe
baza utilizării unor metode adecvate
13
• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără
număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să
gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din presocratici, sec. V î.e.n)
• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană
• Psihicul uman funcţionează pe baza unor mecanisme statistice (probabiliste)
– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;
– înţelegerea cursivă a vorbirii;
– decizia de căsătorie... etc.
14
3. Statistica, instrument al metodei științifice în psihologie
căută reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc nivelul particular sau individual;
colectează dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;
operează cu afirmaţii controlabile pe care le testează cu proceduri acceptate de comunitatea cercetătorilor;
atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele acumulate;
atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;
creativitate şi transparenţă.
15
Pământenii se împart în trei categorii (Huck, 2004)
• Aproape orice psiholog face din această categorie
cei care fac cercetare ştiinţifică
• Orice psiholog face parte din această categorie
cei care nu fac cercetare, dar se
confruntă cu rezultatele altora
• Nu te poţi numi psiholog dacă faci faci parte din această categorie
cei care nici nu fac şi nici nu se întâlnesc
cu rezultatele cercetărilor
Statistica nu se confundă cu metoda științifică, ci este doar un instrument al acesteia
• Formarea psihologilor trebuie să cuprindă obligatoriu:
• cunoştinţe teoretice• abilităţi şi competenţe practice• capacităţi de cercetare
ştiinţifică
EFPA (European
Federation of PsychologistsAssociations)
Modalități de cunoaștere alternative
(neștiințifice)
Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii
Raţionalismul
„Bunul simţ” sau experienţa comună
Observaţie
Definireaproblemei
Ipoteză
Date
Testarea ipotezei
acceptarerespingere
Teorie
Publicare
Metoda științifică
ipoteza statistică
măsurare, descriere
teste de semnificaţie
decizia statistică
prezentarea rezultatelor
Statistica
20
un exemplu...
Observaţie
Definireaproblemei
Ipoteză
Date
Testarea ipotezei
acceptarerespingere
Teorie
Publicare
Terapeutul –DA; Cercetătorul - ?
Se măsoară anxietatea pe două grupe
Procedură de comparare a mediilor
Este diferenţa semnificativă?
Se publică, într-un anumit format
O nouă metodă de terapie a anxietăţii
Este eficientă?
22
23
4. Scurt istoric al statisticii
în psihologie
• ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)Christian von . Wolf, 1732
• iniţiatorul şcolii psihometrice englezeFrancis Galton (1882-
1911)
• antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)Karl Pearson (1857-1936)
• Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţeiCharles E. Spearman
(1863-1945)
• statistica aplicată în psihofiziologieE.H. Weber (1795-1878) şi G.T. Fechner (1801-1887)
• teoria factorială a personalităţii (16PF)Raymond B. Cattel (1905-
1988)
• un geniu al statisticii (analiza de varianţă)Ronald A. Fisher (1890-
1962)
24
în evaluare
• construirea instrumentelor (teste, chestionare, scale)
• utilizarea instrumentelor (etalonare, diagnostic)
• selecţia psihologică (validare, prognoză)
în psihoterapie
• probarea eficienţei• construirea
modelelor terapeutice (durată, context etc.)
• relația dintre genul tipul terapeutului și eficiența terapiei
în instruire
• evaluarea performanţei
5. Utilitatea statisticii în practica
psihologică
25
26
6. Concepte fundamentale
noţiunea de variabilă statistică
v. dependente / v. independente
v. continue / v. discrete
populaţie şi eşantion
statistica descriptivă / inferenţială
statistica parametrică / neparametrică
studii experimentale - corelaţionale
27
Noţiunea de variabilă statistică
Definiţiecaracteristică a realităţii care
poate lua valori diferite
vârsta, inteligenţa,
satisfacţia etc.
distribuţia variabilei
valorile şi frecvenţa de
apariţie a fiecărei valori
2, 9, 11, 5, 8, 10, 15, 3, 7, 2, 11, 5
variabilitatea
măsura în care o distribuţie este
compusă din valori mai asemănătoare sau mai diferite una
de alta
caracteristica cea mai
importantă a variabilei
28
• ce suntC• genul ............
• culoarea ochilor ...
• temperamentul
• lateralitatea .....
• religia ..............
• dar...– m, f
– căprui, albaștri, negriC
– flegmatic, sanguin, coleric...
– dreptaci, stângaci
– ortodox, musulman...
29
v. dependente/v. independente
distincţia se face în context de cercetare
o cercetare vizează
relaţia între variabile
v.
dependentă
suportă un efect, variază în funcţie de
ceva
face obiectul central
cercetării
v. independentă
determină un efect, induce variaţia VD
reprezintă contextul în
care se manifestă VD
30
• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu perioada de sesiune
– orele de somn= v. dependentă
– perioada din semestru= v. independentă
Ce valori iau fiecare din cele două variabile?
31
• alegerea procedurii de testare a ipotezei
de ce este important să
distingem
VD și VI?
• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal• variabila “cauză”=v. independentă• variabila “efect”=v. dependentă• atenţie, concluziile cercetării nu vor fi
neapărat de tip cauzal!
cum le distingem?
• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă
• relaţia dintre eficienţa învăţării şi temperatura ambiantă
• relaţia dintre nota la bacalaureat şi nota la examenul de admitere
identificaţi VD şi VI:
33
v. continue/v. discrete
• exemple: greutatea, înălţimea, timpul de reacţie
v „continuă”→ poate lua un număr
teoretic infinit de niveluri ale valorilor (suportă zecimale)
• exemple: numărul persoanelor dintr-o familie, numărul de ţigarete fumate zilnic, scorul la un test
v. „discretă” → poate lua un număr
finit de valori (nu suportă zecimale)
34
populaţie şi eşantion
• Populația cercetării
– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă, persoane)
– poate fi:• infinită;
– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.
• finită
– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei asociații psihologice etc.
• Populația statistică:
– Valorile care descriu populația cercetării
35
• Eşantionul– cercetării = toate persoanele care fac obiectul
studiului
– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate pe eşantionul cercetării
Populatie
eșantion
exemple
• studiu asupra relației dintre accesul la internet și comportamentul elevilor de liceu
– populaţia = elevii de liceu
– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,
• studiu care vizează relația dintre inteligenţă și performanţa în instruirea de zbor
– populaţia = toţi piloţii
– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.
Reprezentativitatea eșantionului
• caracteristica unui eșantion de a descrie în mod adecvat proprietățile populației din care a fost extras
– are un caracter relativ (nu există eșantion absolut reprezentativ)
– diferența dintre eșantion și populație se numește eroare de eșantionare
– cu cât eroare este mai mică, cu atât concluzia cercetării este mai sigură
”Bias”
• Factor sistematic de eroare în constituirea eșantionului– studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor
în educaţie• poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul este constituit
numai din elevi care utilizează frecvent calculatorul
– Sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe interviul telefonic; rezultatele sunt afectate de:
• starea socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui telefon)
• ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai multe femei casnice).
Tehnici de eșantionare
• Aleatoare
– Eşantionare stratificată multistadială
– Eşantionare prin clasificare unistadială
– Eşantionare aleatoare globală
• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de convenienţă)
40
Statistica descriptivă/Statistica inferenţială
• S. descriptivă
– descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic)
• S. inferenţială
– susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o populaţie, pe baza datelor unui eşantion extras din acea populaţie
• Parametrică
• Neparametrică
41
Studii experimentale -
corelaţionale
• Studii corelaţionale (observaţionale) – cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe...)
– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?
– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o legătură între ele
• Studii experimentale– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)
pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)
– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administreazămedicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de control) după care compară efectele
42
• Studiile corelaţionale
– nu permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă
• Studii experimentale
– permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este cauza v. dependente
43