apa

71
„Apa, şi aerul, şi cerul e tot ce avem noi mai frumos, tot ce avem mai sfânt.” (Ion Druţă) INTRODUCERE . Apa este cel mai răspândit compus de pe Pământ. Ea a jucat un rol determinant în procesul dezvoltării geologice a planetei noastre. Fără apă, nu există viaţă, ar fi nu-mai pustiuri. Apa împreună cu plantele, animalele, microorganismele au parti-cipat la procesul de formare a solului. Apa determină şi clima de pe Pământ, dato-rită propietăţii sale de a absorbi căldura, apoi a o ceda [1]. Existenţa apei în natură a fost comparată adesea cu sângele din corpul omenesc sau cu seva unui copac, care hrăneşte şi oxigenează toate celulele, dar poate şi dă- una atunci când ea transportă poluanţi. În condiţii naturale apa pură reprezintă un lichid incolor, inodor, fără gust. Doar straturile de apă cu grosimea de peste 2 m. au o culoare alba-străvezuie. Învelişul de apă al planetei, numit hidrosfera, include toate mările şi oceanele, lacurile, iz-voarele, bazinele de apă dulce şi sărată, mlaştinile, pânzele freatice, gheţarii. Apa se găseşte atât în atmosferă, cît şi în componenţa solului, a multor minerale şi roci, a tuturor organismelor vegetale şi animale. 1

Upload: viorela-vio

Post on 18-Feb-2016

218 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

nb

TRANSCRIPT

Page 1: Apa

bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem

noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo

(Ion Druţă)

INTRODUCERE

Apa este cel mai răspacircndit compus de pe Pămacircnt Ea a jucat un rol determinant

icircn procesul dezvoltării geologice a planetei noastre Fără apă nu există viaţă ar fi

nu-mai pustiuri Apa icircmpreună cu plantele animalele microorganismele au parti-

cipat la procesul de formare a solului Apa determină şi clima de pe Pămacircnt dato-

rită propietăţii sale de a absorbi căldura apoi a o ceda [1]

Existenţa apei icircn natură a fost comparată adesea cu sacircngele din corpul omenesc

sau cu seva unui copac care hrăneşte şi oxigenează toate celulele dar poate şi dă-

una atunci cacircnd ea transportă poluanţi

Icircn condiţii naturale apa pură reprezintă un lichid incolor inodor fără gust Doar

straturile de apă cu grosimea de peste 2 m au o culoare alba-străvezuie Icircnvelişul

de apă al planetei numit hidrosfera include toate mările şi oceanele lacurile iz-

voarele bazinele de apă dulce şi sărată mlaştinile pacircnzele freatice gheţarii Apa

se găseşte atacirct icircn atmosferă cicirct şi icircn componenţa solului a multor minerale şi roci

a tuturor organismelor vegetale şi animale

Apa este unica substanţă care icircn funcţie de temperatură şi presiune poate exista

icircn natură icircn toate cele trei stări de agregare lichidă solidă şi gazoasă Apa este nu

numai cea mai răspacircndită substanţă dar şi cea mai utilă de pe Pămacircnt cu cele mai

minunate şi mai neobişnuite proprietăţi avacircnd un rol important icircn procesele de

apariţie şi icircntreţinere a vieţii pe Terră

Apa după aer este cea mai mobilă substanţă Icircn natură ea se află icircntr-o stare de

continuă mişcare Sub acţiunea căldurii solare se evaporă de pe suprafaţa mărilor

bazinelor formacircndu-se astfel vaporii apoi norii care duşi de vacircnt cad sub formă

de ploaie sau zăpadă

Apa care conţine pacircnă la 1 gl de săruri reprezină apele dulci şi au cea mai largă

icircntrebuinţare icircn toate sectoarele consumatoare de apă Rezerva totală de apă consti-

tue 14 miliarde km3 dintre care 98 revenind apei din mări şi oceane şi doar 2

1

- apelor dulci Resursele acvatice sacircnt reprezentate foarte neuniform astfel pentru

13 din populaţia globului pămacircntesc apa potabilă este dificitară iar pe alocuri a

devenit obiect de import Criza de apă se explică nu numai prin localizarea neuni-

formă a resurselor de apă ci şi prin sporirea enormă a cerinţelor de apă dulce din

icircntreaga lume [1]

O bună parte a apelor dulci se află icircn facircntacircni de unde populaţia consumă această

apă pentru diferite necesităţi şi mai ales icircn alimentaţie Apele diferitor facircntacircni con-

ţin diverse substanţe unele sacircnt folositoare altele dăunătoare Compoziţia apelor

din facircntacircni depinde icircn mare măsură şi de condiţiile climaterice din localitatea dată

Scopul lucrării date a fost de a analiza unii componenţi din apele naturale din 3

facircntacircni a comunei Vădeni pe un anumit parcurs de timp icircn diferite anotimpuri a

anului Rezultatele analizelor au fost folosite la estimarea gradului de poluare a

apelor din aceste facircntacircni Analizele apelor au fost efectuate icircn laboratoarele cate-

drei chimie a Universităţii de Stat din Tiraspol

13 POLUAREA APELOR NATURALE

După definiţia dată de ONU poluarea apei reprezintă modificarea icircn mod di-

rect sau indirect a compoziţiei normale a acesteia ca urmare a activităţii omului

Deşi această definiţie nu poate fi considerată completă totuşi ea reprezintă cacircteva

caractere care circumscriu noţiunea de poluare

Icircn primul racircnd arată că poluarea se produce ca urmare a activităţii umane deşi

paralel se utilizează icircncă şi noţiunea de autopoluare Autopoluarea reprezintă un fe-

nomen natural şi constă cel mai frecvent din distrugerea masivă a florei şi faunei

apei mai ales după perioade de icircnmulţire intensivă cunoscute sub denumirea de icircn-

florirea apei Ca urmare a acestui fenomen apa icircşi creşte conţinutul de substanţe

organice icircn descompunerea cu un consum mare de oxigen şi apar unele fenomene

de putrefacţie şi degradare

Icircn al doilea racircnd poluarea nu apare ca fenomen decacirct icircn momentul cacircnd modi-

ficarea produsă icircn compoziţia apei ajunge la icircmpiedicarea folosirii acesteia icircn dife-

rite scopuri Acest fapt exclude de la icircnceput acele surse de apă care prin caracte-

risticile lor naturale nu pot servi icircn anumite scopuri Totodată se reprezintă că nu

orice modificare poate fi considerată ca poluare ci numai cel care produce incon-

2

venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn

acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea

corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-

dificări icircmpiedică utilizarea apei

Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn

- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-

servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei

- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează

cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-

rificate

- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică

şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-

şterea industriei

Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri

- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn

mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare

caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare

- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-

nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e

determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi

enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita

de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea

fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate

sau intens dezvoltate

- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe

chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu

persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate

din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de

cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe

Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor

substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-

3

mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă

aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma

simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin

aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic

Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau

care se manifestă asupra descendenţilor

Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-

ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele

naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-

logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime

dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe

din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor

din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a

apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-

rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la

poluarea chimică a apei

Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme

mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor

[3]

Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea

apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai

ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici

mai ales icircn concentraţii scăzute

Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese

ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau

solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate

de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]

Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-

anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-

gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor

icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-

4

teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici

amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn

mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic

Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile

dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri

nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi

Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-

ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii

De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca

India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]

Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea

poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-

duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-

ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-

venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi

săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac

etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali

cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de

suspensie sau sedimentabile [3]

Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune

ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale

rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc

Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită

capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa

apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea

lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn

produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-

verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre

acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri

conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor

[3]

5

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 2: Apa

- apelor dulci Resursele acvatice sacircnt reprezentate foarte neuniform astfel pentru

13 din populaţia globului pămacircntesc apa potabilă este dificitară iar pe alocuri a

devenit obiect de import Criza de apă se explică nu numai prin localizarea neuni-

formă a resurselor de apă ci şi prin sporirea enormă a cerinţelor de apă dulce din

icircntreaga lume [1]

O bună parte a apelor dulci se află icircn facircntacircni de unde populaţia consumă această

apă pentru diferite necesităţi şi mai ales icircn alimentaţie Apele diferitor facircntacircni con-

ţin diverse substanţe unele sacircnt folositoare altele dăunătoare Compoziţia apelor

din facircntacircni depinde icircn mare măsură şi de condiţiile climaterice din localitatea dată

Scopul lucrării date a fost de a analiza unii componenţi din apele naturale din 3

facircntacircni a comunei Vădeni pe un anumit parcurs de timp icircn diferite anotimpuri a

anului Rezultatele analizelor au fost folosite la estimarea gradului de poluare a

apelor din aceste facircntacircni Analizele apelor au fost efectuate icircn laboratoarele cate-

drei chimie a Universităţii de Stat din Tiraspol

13 POLUAREA APELOR NATURALE

După definiţia dată de ONU poluarea apei reprezintă modificarea icircn mod di-

rect sau indirect a compoziţiei normale a acesteia ca urmare a activităţii omului

Deşi această definiţie nu poate fi considerată completă totuşi ea reprezintă cacircteva

caractere care circumscriu noţiunea de poluare

Icircn primul racircnd arată că poluarea se produce ca urmare a activităţii umane deşi

paralel se utilizează icircncă şi noţiunea de autopoluare Autopoluarea reprezintă un fe-

nomen natural şi constă cel mai frecvent din distrugerea masivă a florei şi faunei

apei mai ales după perioade de icircnmulţire intensivă cunoscute sub denumirea de icircn-

florirea apei Ca urmare a acestui fenomen apa icircşi creşte conţinutul de substanţe

organice icircn descompunerea cu un consum mare de oxigen şi apar unele fenomene

de putrefacţie şi degradare

Icircn al doilea racircnd poluarea nu apare ca fenomen decacirct icircn momentul cacircnd modi-

ficarea produsă icircn compoziţia apei ajunge la icircmpiedicarea folosirii acesteia icircn dife-

rite scopuri Acest fapt exclude de la icircnceput acele surse de apă care prin caracte-

risticile lor naturale nu pot servi icircn anumite scopuri Totodată se reprezintă că nu

orice modificare poate fi considerată ca poluare ci numai cel care produce incon-

2

venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn

acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea

corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-

dificări icircmpiedică utilizarea apei

Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn

- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-

servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei

- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează

cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-

rificate

- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică

şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-

şterea industriei

Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri

- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn

mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare

caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare

- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-

nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e

determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi

enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita

de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea

fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate

sau intens dezvoltate

- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe

chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu

persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate

din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de

cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe

Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor

substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-

3

mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă

aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma

simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin

aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic

Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau

care se manifestă asupra descendenţilor

Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-

ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele

naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-

logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime

dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe

din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor

din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a

apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-

rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la

poluarea chimică a apei

Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme

mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor

[3]

Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea

apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai

ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici

mai ales icircn concentraţii scăzute

Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese

ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau

solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate

de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]

Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-

anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-

gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor

icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-

4

teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici

amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn

mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic

Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile

dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri

nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi

Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-

ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii

De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca

India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]

Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea

poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-

duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-

ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-

venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi

săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac

etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali

cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de

suspensie sau sedimentabile [3]

Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune

ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale

rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc

Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită

capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa

apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea

lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn

produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-

verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre

acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri

conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor

[3]

5

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 3: Apa

venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn

acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea

corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-

dificări icircmpiedică utilizarea apei

Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn

- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-

servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei

- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează

cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-

rificate

- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică

şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-

şterea industriei

Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri

- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn

mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare

caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare

- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-

nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e

determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi

enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita

de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea

fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate

sau intens dezvoltate

- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe

chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu

persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate

din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de

cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe

Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor

substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-

3

mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă

aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma

simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin

aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic

Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau

care se manifestă asupra descendenţilor

Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-

ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele

naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-

logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime

dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe

din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor

din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a

apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-

rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la

poluarea chimică a apei

Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme

mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor

[3]

Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea

apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai

ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici

mai ales icircn concentraţii scăzute

Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese

ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau

solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate

de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]

Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-

anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-

gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor

icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-

4

teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici

amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn

mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic

Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile

dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri

nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi

Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-

ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii

De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca

India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]

Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea

poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-

duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-

ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-

venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi

săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac

etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali

cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de

suspensie sau sedimentabile [3]

Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune

ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale

rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc

Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită

capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa

apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea

lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn

produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-

verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre

acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri

conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor

[3]

5

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 4: Apa

mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă

aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma

simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin

aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic

Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau

care se manifestă asupra descendenţilor

Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-

ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele

naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-

logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime

dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe

din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor

din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a

apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-

rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la

poluarea chimică a apei

Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme

mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor

[3]

Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea

apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai

ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici

mai ales icircn concentraţii scăzute

Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese

ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau

solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate

de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]

Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-

anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-

gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor

icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-

4

teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici

amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn

mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic

Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile

dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri

nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi

Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-

ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii

De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca

India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]

Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea

poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-

duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-

ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-

venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi

săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac

etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali

cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de

suspensie sau sedimentabile [3]

Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune

ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale

rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc

Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită

capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa

apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea

lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn

produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-

verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre

acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri

conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor

[3]

5

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 5: Apa

teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici

amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn

mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic

Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile

dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri

nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi

Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-

ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii

De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca

India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]

Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea

poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-

duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-

ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-

venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi

săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac

etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali

cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de

suspensie sau sedimentabile [3]

Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune

ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale

rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc

Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită

capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa

apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea

lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn

produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-

verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre

acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri

conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor

[3]

5

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 6: Apa

14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA

MOLDOVA

Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent

calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-

orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-

cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-

une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-

snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-

turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-

ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-

droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-

ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei

Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la

reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-

tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de

gospodărire a apelor

Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari

de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de

reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)

Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt

- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa

controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun

Bender

- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-

zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-

tar

La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori

Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de

suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a

apelor

6

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 7: Apa

Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-

cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare

şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-

rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale

dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate

inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor

Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la

staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul

acestor ape s-a redus de două ori

Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de

epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-

spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare

a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul

2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57

r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-

curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-

gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-

mice ale acestora

Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au

fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-

pra cursurilor receptoare [4]

7

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 8: Apa

Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin

autorizaţii de gospodărire a apei

Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor

8

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 9: Apa

Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor

Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune

9

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 10: Apa

15 CARE APĂ E MAI BUNĂ

Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat

şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit

vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate

suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să

construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn

consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de

comerţ

Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii

ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost

necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre

majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat

plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-

pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-

lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-

15 din familii au instalat apometre

Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-

ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere

adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca

nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-

ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate

la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit

de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative

de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-

nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn

ţară şi peste hotare

Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-

puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de

son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de

la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor

judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile

10

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 11: Apa

Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit

toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului

pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai

ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-

ţie

Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S

sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici

NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn

putrefacţie şi nici metan

16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune

statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat

ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă

lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare

prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-

logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor

localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile

de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat

trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor

prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo

bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la

icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn

comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă

calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze

opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie

stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară

nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului

acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor

consuma icircn continuare apă poluată

11

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 12: Apa

Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-

tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare

Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-

ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-

tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare

Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-

ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului

bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine

odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este

să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-

duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-

ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn

fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe

o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut

113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR

Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai

importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-

deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele

condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-

nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu

organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele

colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]

Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au

apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale

sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a

icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a

concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]

Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-

rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei

12

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 13: Apa

ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice

amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn

concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]

Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-

ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn

apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-

derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-

xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-

traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile

privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi

unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora

s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici

şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-

ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de

apă potabilă [3]

Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori

apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-

terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste

criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele

subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-

ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-

prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-

traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari

Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-

mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-

malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-

pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii

- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-

ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape

care servesc ca locuri de icircmbăire

13

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 14: Apa

- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru

sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-

mului uman

- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie

Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa

trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-

tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-

drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate

ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele

norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-

gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor

icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul

apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă

doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit

de important criteriul ecologic sau biologic

Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică

substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-

siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale

Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai

multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale

se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi

cantitative

- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-

tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor

localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea

acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-

tea respectivă

Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-

stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe

chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct

mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă

14

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 15: Apa

Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar

şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite

Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări

mult mai mari şi periculozitate crescută

- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite

scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a

ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-

nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape

constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-

te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape

reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-

dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-

vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria

chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc

- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-

pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi

pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor

agricole [3]

Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-

nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare

- bacterii viruşi şi alte organisme patogene

- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de

oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-

nerii biologice

- compuşii anorganici puţin toxici

- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc

- produse petroliere

- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]

Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează

deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om

elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-

15

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 16: Apa

pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-

strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale

conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]

Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1

Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ

21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI

Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-

stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-

ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-

buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-

lor sanitare (anexa 2)

La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-

roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a

menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu

corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor

fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin

structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos

mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale

Caracteristica facircntacircnilor

Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan

- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)

- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii

- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii

- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)

- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)

şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare

- dacă apa se tulbură după ploi

Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste

facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din

diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte

16

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 17: Apa

Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni

Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni

studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m

dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi

se tulbură

Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este

o sursă de apă şi pentru alte gospodării

Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-

ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata

Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-

mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-

stanţele chimice

Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de

descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la

deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare

Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile

arabile

Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea

ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata

Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-

ritoriul fermei

Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi

este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-

ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m

Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care

se adună toate deşeurile

Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo

este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata

Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin

analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie

de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-

17

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 18: Apa

mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia

lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior

Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice

de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-

tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-

etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate

bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-

fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-

ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre

recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore

Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după

cum urmează

- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării

- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei

- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]

Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-

lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape

naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-

metrică

La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă

prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia

v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el

Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001

m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane

cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea

de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-

cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum

se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-

18

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 19: Apa

mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine

Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a

trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea

cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine

vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn

Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte

puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi

se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-

de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm

atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior

se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la

bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-

mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului

Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-

tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-

luţie T = mV unde m - masa de substanţă g

V - volumul soluţiei obţinute ml

T - titrul gml

Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn

practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-

teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia

titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-

luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte

soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care

poate fi obţinut prin recristalizare

Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-

tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale

Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-

ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori

001 N

19

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 20: Apa

Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu

concentraţia strict determinată) a substanţei respective

Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc

titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor

Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză

titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-

plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-

nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea

se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber

schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate

fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un

volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis

de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard

221 Reziduul uscat

Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn

stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci

redau apei anumite proprietăţi

Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul

dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-

rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl

Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-

psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu

m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-

şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h

icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa

capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-

ului uscat) va fi

msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării

m1 ndash masa capsulei

m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat

20

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 21: Apa

Cantitatea totală de săruri se determină după formula

m2 ndash m1

X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O

Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-

pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv

icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care

sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi

Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-

tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se

efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim

- ape dulci conţin puţine săruri

- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de

70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special

aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl

unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5

marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea

Roşie ndash 44 gl

Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar

reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2

21

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 22: Apa

Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477

facircntacircna

II

0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547

facircntacircna

III

2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905

22

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 23: Apa

Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate

diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni

această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru

facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni

este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn

alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă

(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la

condiţiile normelor sanitare

222 Mediul apei

Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă

care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici

humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-

tea apei cicirct şi aciditatea ei

Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor

Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă

cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză

atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-

rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic

Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab

roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind

de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină

aciditatea apei

CB VB

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CB ndash concentraţia bazei

VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

23

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 24: Apa

Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează

cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-

lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei

CA VA

X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor

neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3

KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi

alcalinitatea activă

Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de

acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a

apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie

de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ

egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)

Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu

ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3

se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul

că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi

alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea

ionilor

HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr

Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică

a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn

facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate

facircntacircnile mediul este slab bazic

24

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 25: Apa

Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

25

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 26: Apa

223 Determinarea durităţii apei

Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente

Ca2+ Mg2+ Fe2+

Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-

lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-

besc cacircteva tipuri de durităţi

- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor

dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de

acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă

la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-

dicatorului metiloranj

La titrare are loc reacţia

Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3

H2CO3 rarr CO2uarr + H2O

La fierbere Me(HCO3)2 se distruge

După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică

CA VA

DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O

DC ndash duritatea carbonică

CA ndash concentraţia acidului

VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de

la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ

- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a

metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se

26

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 27: Apa

de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2

FeCl2

- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi

este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă

Dt=Dc+Dp

Dt ndash duritatea totală

Dc ndash duritatea carbonică

Dp ndash duritatea permanentă

Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă

analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru

Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

HOOCH2C CH2COOH

Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil

ˉOOCH2C CH2COOˉ

N minus (CH2)2 minus N Na2

OOCH2C CH2COO

Me2+

Titrarea se efectuează icircn felul următor

La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El

formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-

şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la

27

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 28: Apa

compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor

bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră

intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se

calculează duritatea totală a apei

CTB VTB

Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O

Dt ndash duritatea totală

CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B

V TB ndash volumul de trilon B

VH2O ndash volumul apei analizate

1000 ndash coeficient de transformare

După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe

- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl

- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl

- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl

- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl

Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se

observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-

manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-

carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum

icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-

naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-

melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri

(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este

foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru

alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-

crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se

descompun şi apa devine mai puţin dură

28

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 29: Apa

Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75

facircntacircna

II

756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713

facircntacircna

III

116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119

29

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 30: Apa

Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09

facircntacircna

II

08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07

facircntacircna

III

10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81

30

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 31: Apa

Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84

facircntacircna

II

836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783

facircntacircna

III

216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20

31

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 32: Apa

225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)

Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de

clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub

formă de precipitat alb conform ecuaţiei

Cl ˉ + Ag + = AgCldarr

Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după

sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-

şie-brună

K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3

CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)

Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4

Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-

nutul ionilor de clor se determină după formula

N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O

a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare

N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3

355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor

V ndash volumul probei de apă

Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8

Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor

alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)

Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii

permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu

azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ

2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4

2ˉ darr

Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică

decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă

32

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 33: Apa

Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195

facircntacircna

II

262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177

facircntacircna

III

125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127

33

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 34: Apa

226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)

Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele

reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se

determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei

Hg

NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O

Hg

Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn

galben-brun

Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash

50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după

culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din

tabela 9

Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Galben foarte slab

Galben slabă

Galben deschisă

Galben ndash brună

Galben ndash brună icircnchisă (intensă)

Mai mic de 005

005 ndash 01

01 ndash 025

025 ndash 10

15 -50

Mai mare de 50

Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a

acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă

nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn

apele potabile

34

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 35: Apa

Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

II

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

01-

025

005-

01

01-

025

01-

025

005-

01

005-

01

facircntacircna

III

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

01-

025

005-

01

35

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 36: Apa

227 Determinarea nitriţilor

La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd

compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul

NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-

nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă

La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după

culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11

Tabela 11

Culoarea soluţiei Concentraţia mgl

Lipseşte

Roz foarte slab

Slab roz

Roz deschis

Roz

Roz intens

Roşu

Roşu aprins

00003

0001

0002 ndash 0004

0015

0030

0060

015

0300

Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de

apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte

mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat

36

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 37: Apa

Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl

luna

anul

martie

2003

aprilie

2003

mai

2003

iunie

2003

septem-

brie

2003

octom-

brie

2003

noiem-

brie

2003

decem-

brie

2003

ianuarie

2004

februa-

rie

2004

martie

2004

aprilie

2004

facircntacircna

I

0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

II

00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003

facircntacircna

III

0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003

37

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 38: Apa

CONCLUZII

Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate

cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic

putem face următoarele concluzii

1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn

activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată

cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din

această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane

2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare

analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-

losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-

toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii

3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-

bilit următoarele

a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin

o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se

conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două

facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor

norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului

uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline

b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-

tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După

tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-

buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la

clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică

c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn

apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă

de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-

martie

4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu

consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au

38

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 39: Apa

fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări

pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea

apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de

vară

39

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Page 40: Apa

B I B L I O G R A F I E

1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem

Chişinău 2003

2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981

3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti

1994

4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii

Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-

va icircn anul 2002 Chişinău 2003

5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I

6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991

7 Surse din Internet

8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996

9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane

Chişinău 1996

10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii

apelor Chişinău 1992

40

  • bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
  • noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
  • (Ion Druţă)
  • INTRODUCERE
  • 13 POLUAREA APELOR NATURALE
  • 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
  • Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
  • Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
  • 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
  • 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI