apa
DESCRIPTION
nbTRANSCRIPT
bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
(Ion Druţă)
INTRODUCERE
Apa este cel mai răspacircndit compus de pe Pămacircnt Ea a jucat un rol determinant
icircn procesul dezvoltării geologice a planetei noastre Fără apă nu există viaţă ar fi
nu-mai pustiuri Apa icircmpreună cu plantele animalele microorganismele au parti-
cipat la procesul de formare a solului Apa determină şi clima de pe Pămacircnt dato-
rită propietăţii sale de a absorbi căldura apoi a o ceda [1]
Existenţa apei icircn natură a fost comparată adesea cu sacircngele din corpul omenesc
sau cu seva unui copac care hrăneşte şi oxigenează toate celulele dar poate şi dă-
una atunci cacircnd ea transportă poluanţi
Icircn condiţii naturale apa pură reprezintă un lichid incolor inodor fără gust Doar
straturile de apă cu grosimea de peste 2 m au o culoare alba-străvezuie Icircnvelişul
de apă al planetei numit hidrosfera include toate mările şi oceanele lacurile iz-
voarele bazinele de apă dulce şi sărată mlaştinile pacircnzele freatice gheţarii Apa
se găseşte atacirct icircn atmosferă cicirct şi icircn componenţa solului a multor minerale şi roci
a tuturor organismelor vegetale şi animale
Apa este unica substanţă care icircn funcţie de temperatură şi presiune poate exista
icircn natură icircn toate cele trei stări de agregare lichidă solidă şi gazoasă Apa este nu
numai cea mai răspacircndită substanţă dar şi cea mai utilă de pe Pămacircnt cu cele mai
minunate şi mai neobişnuite proprietăţi avacircnd un rol important icircn procesele de
apariţie şi icircntreţinere a vieţii pe Terră
Apa după aer este cea mai mobilă substanţă Icircn natură ea se află icircntr-o stare de
continuă mişcare Sub acţiunea căldurii solare se evaporă de pe suprafaţa mărilor
bazinelor formacircndu-se astfel vaporii apoi norii care duşi de vacircnt cad sub formă
de ploaie sau zăpadă
Apa care conţine pacircnă la 1 gl de săruri reprezină apele dulci şi au cea mai largă
icircntrebuinţare icircn toate sectoarele consumatoare de apă Rezerva totală de apă consti-
tue 14 miliarde km3 dintre care 98 revenind apei din mări şi oceane şi doar 2
1
- apelor dulci Resursele acvatice sacircnt reprezentate foarte neuniform astfel pentru
13 din populaţia globului pămacircntesc apa potabilă este dificitară iar pe alocuri a
devenit obiect de import Criza de apă se explică nu numai prin localizarea neuni-
formă a resurselor de apă ci şi prin sporirea enormă a cerinţelor de apă dulce din
icircntreaga lume [1]
O bună parte a apelor dulci se află icircn facircntacircni de unde populaţia consumă această
apă pentru diferite necesităţi şi mai ales icircn alimentaţie Apele diferitor facircntacircni con-
ţin diverse substanţe unele sacircnt folositoare altele dăunătoare Compoziţia apelor
din facircntacircni depinde icircn mare măsură şi de condiţiile climaterice din localitatea dată
Scopul lucrării date a fost de a analiza unii componenţi din apele naturale din 3
facircntacircni a comunei Vădeni pe un anumit parcurs de timp icircn diferite anotimpuri a
anului Rezultatele analizelor au fost folosite la estimarea gradului de poluare a
apelor din aceste facircntacircni Analizele apelor au fost efectuate icircn laboratoarele cate-
drei chimie a Universităţii de Stat din Tiraspol
13 POLUAREA APELOR NATURALE
După definiţia dată de ONU poluarea apei reprezintă modificarea icircn mod di-
rect sau indirect a compoziţiei normale a acesteia ca urmare a activităţii omului
Deşi această definiţie nu poate fi considerată completă totuşi ea reprezintă cacircteva
caractere care circumscriu noţiunea de poluare
Icircn primul racircnd arată că poluarea se produce ca urmare a activităţii umane deşi
paralel se utilizează icircncă şi noţiunea de autopoluare Autopoluarea reprezintă un fe-
nomen natural şi constă cel mai frecvent din distrugerea masivă a florei şi faunei
apei mai ales după perioade de icircnmulţire intensivă cunoscute sub denumirea de icircn-
florirea apei Ca urmare a acestui fenomen apa icircşi creşte conţinutul de substanţe
organice icircn descompunerea cu un consum mare de oxigen şi apar unele fenomene
de putrefacţie şi degradare
Icircn al doilea racircnd poluarea nu apare ca fenomen decacirct icircn momentul cacircnd modi-
ficarea produsă icircn compoziţia apei ajunge la icircmpiedicarea folosirii acesteia icircn dife-
rite scopuri Acest fapt exclude de la icircnceput acele surse de apă care prin caracte-
risticile lor naturale nu pot servi icircn anumite scopuri Totodată se reprezintă că nu
orice modificare poate fi considerată ca poluare ci numai cel care produce incon-
2
venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn
acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea
corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-
dificări icircmpiedică utilizarea apei
Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn
- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-
servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei
- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează
cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-
rificate
- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică
şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-
şterea industriei
Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri
- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn
mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare
caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare
- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-
nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e
determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi
enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita
de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea
fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate
sau intens dezvoltate
- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe
chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu
persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate
din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de
cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe
Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor
substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-
3
mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă
aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma
simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin
aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic
Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau
care se manifestă asupra descendenţilor
Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-
ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele
naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-
logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime
dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe
din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor
din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a
apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-
rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la
poluarea chimică a apei
Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme
mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor
[3]
Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea
apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai
ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici
mai ales icircn concentraţii scăzute
Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese
ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau
solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate
de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]
Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-
anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-
gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor
icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-
4
teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici
amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn
mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic
Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile
dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri
nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi
Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-
ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii
De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca
India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]
Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea
poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-
duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-
ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-
venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi
săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac
etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali
cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de
suspensie sau sedimentabile [3]
Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune
ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale
rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc
Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită
capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa
apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea
lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn
produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-
verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre
acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri
conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor
[3]
5
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
- apelor dulci Resursele acvatice sacircnt reprezentate foarte neuniform astfel pentru
13 din populaţia globului pămacircntesc apa potabilă este dificitară iar pe alocuri a
devenit obiect de import Criza de apă se explică nu numai prin localizarea neuni-
formă a resurselor de apă ci şi prin sporirea enormă a cerinţelor de apă dulce din
icircntreaga lume [1]
O bună parte a apelor dulci se află icircn facircntacircni de unde populaţia consumă această
apă pentru diferite necesităţi şi mai ales icircn alimentaţie Apele diferitor facircntacircni con-
ţin diverse substanţe unele sacircnt folositoare altele dăunătoare Compoziţia apelor
din facircntacircni depinde icircn mare măsură şi de condiţiile climaterice din localitatea dată
Scopul lucrării date a fost de a analiza unii componenţi din apele naturale din 3
facircntacircni a comunei Vădeni pe un anumit parcurs de timp icircn diferite anotimpuri a
anului Rezultatele analizelor au fost folosite la estimarea gradului de poluare a
apelor din aceste facircntacircni Analizele apelor au fost efectuate icircn laboratoarele cate-
drei chimie a Universităţii de Stat din Tiraspol
13 POLUAREA APELOR NATURALE
După definiţia dată de ONU poluarea apei reprezintă modificarea icircn mod di-
rect sau indirect a compoziţiei normale a acesteia ca urmare a activităţii omului
Deşi această definiţie nu poate fi considerată completă totuşi ea reprezintă cacircteva
caractere care circumscriu noţiunea de poluare
Icircn primul racircnd arată că poluarea se produce ca urmare a activităţii umane deşi
paralel se utilizează icircncă şi noţiunea de autopoluare Autopoluarea reprezintă un fe-
nomen natural şi constă cel mai frecvent din distrugerea masivă a florei şi faunei
apei mai ales după perioade de icircnmulţire intensivă cunoscute sub denumirea de icircn-
florirea apei Ca urmare a acestui fenomen apa icircşi creşte conţinutul de substanţe
organice icircn descompunerea cu un consum mare de oxigen şi apar unele fenomene
de putrefacţie şi degradare
Icircn al doilea racircnd poluarea nu apare ca fenomen decacirct icircn momentul cacircnd modi-
ficarea produsă icircn compoziţia apei ajunge la icircmpiedicarea folosirii acesteia icircn dife-
rite scopuri Acest fapt exclude de la icircnceput acele surse de apă care prin caracte-
risticile lor naturale nu pot servi icircn anumite scopuri Totodată se reprezintă că nu
orice modificare poate fi considerată ca poluare ci numai cel care produce incon-
2
venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn
acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea
corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-
dificări icircmpiedică utilizarea apei
Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn
- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-
servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei
- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează
cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-
rificate
- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică
şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-
şterea industriei
Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri
- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn
mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare
caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare
- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-
nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e
determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi
enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita
de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea
fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate
sau intens dezvoltate
- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe
chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu
persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate
din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de
cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe
Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor
substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-
3
mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă
aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma
simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin
aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic
Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau
care se manifestă asupra descendenţilor
Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-
ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele
naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-
logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime
dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe
din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor
din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a
apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-
rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la
poluarea chimică a apei
Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme
mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor
[3]
Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea
apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai
ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici
mai ales icircn concentraţii scăzute
Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese
ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau
solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate
de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]
Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-
anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-
gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor
icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-
4
teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici
amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn
mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic
Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile
dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri
nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi
Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-
ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii
De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca
India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]
Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea
poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-
duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-
ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-
venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi
săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac
etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali
cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de
suspensie sau sedimentabile [3]
Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune
ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale
rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc
Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită
capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa
apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea
lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn
produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-
verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre
acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri
conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor
[3]
5
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
venienţe icircn utilizarea apei sau periclitează sănătatea oamenilor şi animalelor Icircn
acest sens unii cercetători fac diferenţă icircntre impurificare şi poluare Impurificarea
corespunde doar modificării compoziţiei apei şi atinge la poluare cacircnd aceste mo-
dificări icircmpiedică utilizarea apei
Factorii care produc poluarea apei sacircnt variaţi şi numeroşi şi ei pot fi grupaţi icircn
- factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă ob-
servacircndu-se că poluarea e proporţională cu densitatea populaţiei
- factori urbanistici corespunzători dezvoltării aşezărilor urbane care utilizează
cantităţi mari de apă pe care le icircntorc icircn natură sub formă de ape uzate intens impu-
rificate
- factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică
şi cu precădere industrială a unei regiuni icircn sensul creşterii poluării paralel cu cre-
şterea industriei
Poluarea poate fi grupată icircn mai multe tipuri
- poluarea biologică ndash bacteriologică virusologică şi parazitologică - legată icircn
mod direct de prezenţa omului Este cel mai vechi tip de poluare cunoscută şi apare
caracteristic zonelor subdezvoltate sau icircn curs de dezvoltare
- poluarea fizică cu precădere de substanţe radioactive dar şi termică sau determi-
nată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile Poluarea termică a apei e
determinată de folosirea la răcire a tubinelor staţiilor termoelectrice şi icircn cantităţi
enorme e evacuată icircn natură Vara ele icircşi ridică temperatura cu 5-10 oC La limita
de 30 oC e dereglată activitatea ecosistemelor pier icircn primul racircnd peştii Poluarea
fizică este cea mai nouă mai recent tip de poluare caracteristic zonelor avansate
sau intens dezvoltate
- poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea icircn apă a unor substanţe
chimice diverse de la cele organice uşor degradabile pacircnă la cele toxice cu
persistenţă icircndelungată Acest tip de poluare poate fi icircntacirclnit atacirct icircn zonele avansate
din punct de vedere economic cicirct şi cele rămase icircn urmă avacircnd evantaiul de
cuprindere cel mai mare atacirct ca elemente poluante cicirct şi ca consecinţe
Un prim efect al poluării chimice este prezentat de potenţialul toxic al acestor
substanţe ceea ce a determinat o patologie caracteristică denumită patologie chi-
3
mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă
aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma
simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin
aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic
Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau
care se manifestă asupra descendenţilor
Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-
ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele
naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-
logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime
dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe
din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor
din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a
apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-
rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la
poluarea chimică a apei
Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme
mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor
[3]
Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea
apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai
ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici
mai ales icircn concentraţii scăzute
Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese
ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau
solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate
de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]
Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-
anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-
gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor
icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-
4
teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici
amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn
mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic
Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile
dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri
nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi
Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-
ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii
De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca
India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]
Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea
poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-
duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-
ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-
venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi
săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac
etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali
cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de
suspensie sau sedimentabile [3]
Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune
ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale
rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc
Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită
capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa
apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea
lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn
produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-
verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre
acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri
conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor
[3]
5
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
mică de natură hidrică Dacă această patologie nu a surprins ca cea infecţioasă
aceasta se datoreşte şi faptului că efectele toxice nu trebuie privite doar prin prisma
simptoamelor demonstrabile ale intoxicaţiilor acute subacute sau cronice ci şi prin
aceea a efectelor potenţiale icircn timp datorite microcantităţilor consumate zilnic
Astfel apare pericolul unor efecte de lungă durată de multe ori necaracteristice sau
care se manifestă asupra descendenţilor
Un alt efect frecvent icircntacirclnit produs de poluarea chimică a apei constă icircn influen-
ţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec icircn apele
naturale El este cunoscut sub denumirea generală de efect biologic Echilibrul eco-
logic al diferitor biocenoze din apă este atacirct de sensibil icircncacirct schimbările infime
dar persistente icircn compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe
din cele mai importante Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor
din apă şi ca atare oprirea sau icircncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a
apei Uneori pot apărea şi consecinţe economice din cele mai grave prin distruge-
rea florei şi faunei acvatice icircn mod special a peştilor care sacircnt foarte sensibili la
poluarea chimică a apei
Se descriu icircnsă şi fenomene inverse de favorizare a dezvoltării unor organisme
mai ales vegetale ca urmare a concentrării unor ingrediente favorabile creşterii lor
[3]
Poluarea chimică a apei produce dificultăţi uneori deosebit de mari icircn tratarea
apei Instalaţiile obişnuite clasice de tratare a apei icircn vederea utilizării sale mai
ales ca apă de băut se dovedesc neputincioase icircn eliminarea poluanţilor chimici
mai ales icircn concentraţii scăzute
Poluarea chimică a apei se poate produce icircn mod accidental dar de cele mai dese
ori datorită icircndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau
solide Sursele de poluare a apei sacircnt multiple cele mai frecvent sacircnt reprezentate
de reziduurile comunale industriale şi agrozootehnice [3]
Poluarea menajeră este determinată de numărul populaţiei Icircncărcarea icircn polu-
anţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere este destul de mare atin-
gacircnd 10 litre de nămol pe locuitor icircn zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor
icircn an Ele conţin materii organice putrescibile compuse icircn general din glucide pro-
4
teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici
amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn
mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic
Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile
dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri
nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi
Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-
ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii
De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca
India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]
Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea
poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-
duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-
ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-
venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi
săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac
etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali
cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de
suspensie sau sedimentabile [3]
Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune
ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale
rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc
Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită
capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa
apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea
lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn
produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-
verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre
acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri
conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor
[3]
5
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
teine şi diverse lipide aminaţi acizi graşi săpun esteri detergenţi anionici
amino-zaharuri amine amide şi alţi compuşi organici Aceste impurităţi sacircnt icircn
mare parte decantabile dacircnd naştere la straturi suprapuse de nămol organic
Principalii constituenţi neorganici caracteristici poluării menajere sacircnt sărurile
dizolvate sub formă de ioni de sodiu potasiu calciu magneziu amoniu cloruri
nitraţi bicarbonaţi sulfaţi şi fosfaţi
Pe lacircngă compuşii enumeraţi mai sus aceste ape conţin şi toxine care influenţea-
ză asupra stării igienice a populaţiei icircn ele fiind diferite bacterii ce produc infecţii
De aceste maladii sacircnt afectate cca 500 milioane oameni anual In astfel de ţări ca
India mor aproximativ 3 milioane oameni [3]
Icircn ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea
poluanţilor Aceştea pot fi reprezentaţi de materii prime produşi intermediari pro-
duşi finiţi coproduşi sau subproduşi Enumerarea completă a poluanţitor industri-
ali este de ordinul a mii de substanţe Cel mai adesea se icircnticirclnesc detergenţi sol-
venţi cianuri metale grele acizi minerali şi organici substanţe azotate grăsimi
săruri coloranţi pigmenţi compuşi fenolici agenţi de spălare sulfuri şi amoniac
etc mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice De multe ori poluanţii industriali
cupracircnd substanţe organice icircn cantităţi mari ca şi elemente insolubile icircn stare de
suspensie sau sedimentabile [3]
Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale produşi de eroziune
ai solului icircngrăşăminte naturale sau sintetice săruri neorganice substanţe minerale
rezultate din irigare erbicide şi pesticide biostimulatori antibiotici etc
Poluarea apei suferă o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială datorită
capacităţii sale de autopurificare Aceasta constă icircn diluarea poluanţilor icircn masa
apei şi scăderea concentraţiei lor icircn depunerea elementelor insolubile şi scoaterea
lor propriu-zisă din apă şi degradarea substanţelor organice şi transformarea lor icircn
produşi minerali cu ajutorul microorganismelor din apă La aceasta se adaugă di-
verse reacţii fizico-chimice care au loc icircntre diferite substanţe poluate sau icircntre
acestea şi cele care fac parte din compoziţia naturală a apei ca oxidări reduceri
conjugări precipitări absorbţii adsorbţii etc şi care scad concentraţia poluanţilor
[3]
5
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA
MOLDOVA
Sursele de poluare ale apelor naturale din Republica Moldova sacircnt icircn prezent
calitativ şi cantitativ mai puţine comparativ cu anii 1970 -1980 şi icircnceputul anilor 90 Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sacircnt scurgerile de ape mete-
orice din teritoriile gunoiştilor staţiilor PECO diferitelor depozite cacircmpurile agri-
cole şeptelul casnic suprafeţele neamenajate ale diverselor icircntreprinderi icircn funcţi-
une sau icircn stagnare etc deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul ca-
snic 70 dintre care se evacuează icircn haznale icircn permiabile şi icircn cursuri de apă na-
turale evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din se-
ctorul casnic şi industrial impactul negativ determinat de exploatarea nodului hi-
droenergetic Novodnestrovsk ce a cauzat modificarea regimului termic şi hidrobi-
ologic al apelor r Nistru de pe teritoriul Republicii Moldovei
Din sursele de poluare menţionate se monitorizează parţial doar cele conectate la
reţeaua centralizată de canalizare Potrivit legislaţiei Republicii Moldova activita-
tea utilizatorilor de apă primari trebuie să conformeze cerinţelor autorizaţiilor de
gospodărire a apelor
Inspectoratul Ecologic de Stat icircn 2002 a icircnregistrat circa 1020 utilizatori primari
de apă constituind o reducere de 25 ori faţă de anul 1992 Icircn condiţiile actuale de
reforme numărul de utilizatori primari este icircn continuă descreştere (fig1)
Motivele principale ce au cauzat această reducere sacircnt
- icircntreruperea după 1992 a relaţiilor icircntre agenţii economici tradiţionali şi lipsa
controlului republican asupra teritoriului din partea stingă a Nistrului şi mun
Bender
- desfiinţarea unităţilor industriale şi agricole colective şi trecerea formală a pri-
zelor de apă ndash facircntacircnilor arteziene icircn posesia primăriilor neexploatate regulamen-
tar
La sfacircrşitul anului 2002 dispuneau de autorizaţii numai 322 utilizatori
Icircn anul 2001 s-a observat o continuă reducere a evaluărilor de poluanţi icircn apa de
suprafaţă icircnsă menţinacircndu-se peste limita admisă de autorizaţiile de gospodărie a
apelor
6
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Icircn perioada anului 2001 volumul apei captate este icircn descreştere faţă de anii pre-
cedenţi constituind 918 mln m3 de apă inclusiv pentru industrie menaj irigare
şa (fig 2) ori cu circa 1 mln m3 mai puţin decacirct icircn anul 1996 Acest fapt se dato-
rează reducerii capacităţilor de producţie icircn toate ramurile economiei naţionale
dar icircn urma utilizării apelor captate totuşi s-au format 753 mln m3 de ape uzate
inclusiv 569 mln m3 ape evacuate fără epurare folosite pentru răcirea turbinelor
Centralei termoelectrice din Dnestrovsk şi 207 mln m3 ape reziduale epurate la
staţiile de epurare de tip biologic (fig3) Icircn comparaţie cu anul 1990 volumul
acestor ape s-a redus de două ori
Pentru epurarea apelor uzate pacircnă icircn anii 90 au fost constituite peste 580 staţii de
epurare de tip biologic (SEB) Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de In-
spectoratul Ecologic de stat icircn prima jumătate a anului 2001 complexul de epurare
a apelor uzate este constituit din 330 SEB-uri celelalte fiind demolate Icircn anul
2002 au funcţionat doar 106 (fig 4)dintre care amplasate icircn bazinul fl Nistru-57
r Prut-25 racircurilor cu vărsare icircn lacurile dunărene-15 şi a racircurilor cu vărsare icircn la-
curile Mării Negre-9 Nu icircn toate cazurile eficienţa staţiilor SEB s-a aflat suprave-
gherea organelor de mediu cauza fiind potenţialul mic al laboratoarelor hidrochi-
mice ale acestora
Icircn anul 2002 dintre cele 106 SEB-uri icircn funcţiune asigurate cu control analitic au
fost doar 57 şi numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuărilor de ape uzate asu-
pra cursurilor receptoare [4]
7
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Fig 1 Evoluţia utilizatorilor primari de apă şi asigurarea activităţii lor prin
autorizaţii de gospodărire a apei
Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
8
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
9
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
Criza economică a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei Aceasta a acuzat
şi unele aspecte ale utilizării apei Multe categorii de cetăţeni au devenit
vulnerabili la boli din cauza imposibilităţii folosirii apei calitative şi icircn cantitate
suficientă Doar un număr mic de oameni cu venituri suficiente a putut să
construiască sisteme autonome de aprovizionare cu apă potabilă să icircnlocuiască icircn
consum apa necalita-tivă din facircntacircni şi robinete cu cea procurată icircn reţeaua de
comerţ
Pe de altă parte sărăcia i-a silit pe mulţi oameni să economisească apa Icircn ultimii
ani a crescut brusc numărul celora care icircşi instalează apometre Chiar dacă a fost
necesar să se procure pentru fiecare apartament cacircte 2-4 şi mai multe apometre
majoritatea locuitorilor din Chişinău (circa 90) sacircnt deja contorizate Icircn rezultat
plăţile pentru consumul casnic de apă a crescut de 3-5 ori iar volumul apei pom-
pate icircn Chişinău pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori Alta este situaţia icircn cele-
lalte localităţi ale republicii unde procesul de contorizare abia a icircnceput şi doar 10-
15 din familii au instalat apometre
Apele subterane de adacircncime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pre-
ţioase resurse datorită purităţii lor Impactul antropogen asupra straturilor acvifere
adacircnci este minim de aceea icircn ele practic nu se depistează astfel de substanţe ca
nitraţii pesticidele metalele grele Majoritatea apelor minerale şi de mase autohto-
ne (bdquoResanrdquo bdquoIzumrudrdquo bdquoApă bunărdquo şa) provin anume din straturile litice aşezate
la 400-600 m sub nivelul Pămacircntului şi păstrează multe calităţi naturale Deosebit
de preţioase sacircnt apele minerale din zona oraşului Cahul care au calităţi curative
de excepţie graţie gamei largi de elemente active ce se conţin icircn ea Aici funcţio-
nează staţiunea balcanică bdquoNufărul albrdquo care se bucură de o faimă binemeritată icircn
ţară şi peste hotare
Conform legislaţiei RMoldova utilizarea resurselor de ape subterane icircn alte sco-
puri decacirct icircn cele potabile şi curative este strict interzisă Cele aproape 2000 de
son-de arteziene sunt sursa principală de apă pentru o bună parte a locuitorilor de
la sa-te Rezervele de apă arteziană constituie circa 1 mlrdm3 Icircnsă utilizarea lor
judicioasă este dictată de faptul că aceste resurse sunt epuizabile şi iregenerabile
10
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Ca o apă să fie bună de băut ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii
conform STAS1342-1950 să fie limpede incoloră fără miros sau gust deosebit
toC ei să fie cuprinsă icircntre 7oC şi 15oC şi să nu varieze prea mult icircn timpul anului
pH-ul apei să fie cuprins icircntre 7 şi 8 să nu conţină materii străine şi suspensii mai
ales să nu conţină germeni patogeni şi icircn sfacircrşit să nu conţină aer şi CO2 icircn solu-
ţie
Apa să nu conţină azotaţi H2S sau sulfuri săruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S cu excepţia micelor cantităţi de Fe Al şi Mn să nu conţină nici
NH3 sau fosfaţi care pot preveni prin contaminarea apei cu substanţe organice icircn
putrefacţie şi nici metan
16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
Deşi situaţia privind poluării apelor freatice este agravată prin eforturi comune
statului organizaţiile nonguvernamentale comunităţilor locale ea poate fi treptat
ameliorată Importante sacircnt respectarea regimului de protecţie a surselor de apă
lichidarea gunoiştilor spontane existente şi neadmiterea formării lor icircn continuare
prin efectuarea cu regularitate a solubilizării teritoriilor adiacente amplasarea eco-
logică argumentată icircnafara localităţilor a gropilor de gunoi practica unor
localităţi a demonstrat că respectarea acestor regule a redus esenţial concentraţiile
de nitraţi icircn facircntacircni iar apa din izvoare a devenit bună de băut Icircn fiecare sat
trebuie să de-vină tradiţionale acţiunile de curăţire a facircntacircnilor şi izvoarelor
prilejuite de sărbă-toarea bdquoRusalelorrdquo desfăşurarea bdquoLunii apelor curaterdquo
bdquoSăptămacircnii apei limpizirdquo etc cu mobilizarea populaţiei mature şi a copiilor la
icircngrijirea facircntacircnilor izvoa-relor altor surse de apă Primăriile localităţilor icircn
comun cu serviciile sanitare ecologice trebuie să monitorizeze icircn permanenţă
calitatea apei din sursele descen-tralizate şi sănătatea populaţiei şi să informeze
opinia publică despre pericolul consumului apei necalitative Este necesar să fie
stopată săparea noilor facircntacircni icircn zonele cu situaţie ecologică ndash sanitară
nesatisfăcătoare Icircn caz contrar va spori eventualitatea conta-minării statutului
acvifer se vor cheltui fără rost mijloace materiale importante iar oamenii vor
consuma icircn continuare apă poluată
11
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Cea mai sigură cale de redresare a situaţiei ecologico-sanitare agravate din locali-
tăţile rurale este construirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Chiar dacă lumea astăzi e săracă trebuie de căutat insistent căi alternative de finan-
ţare (granturi icircmprumuturi implicarea bissnesului local) pentru asigurarea alimen-
tării cu apă calitativă a generaţiilor viitoare
Pentru ca apa din racircurile Nistru şi Prut să fie şi icircn continuare bună pentru folosin-
ţă este necesar să se icircntreprindă măsuri ample de protecţie pe teritoriul icircntregului
bazin ci nu numai suprafeţilor adiacente Icircntrucacirct o bună parte din poluaţi vine
odată cu scurgirile din afluenţii acestor racircuri grija ecologiştilor şi a populaţiei este
să fie redusă cantitatea de deşeuri amplasate neregulamentar volumul apelor rezi-
duale revărsate de către interprinderile comunale industriale etc Fără reconstruc-
ţia fostelor reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare fără punerea icircn funcţiune icircn
fiecare localitate a rampelor de depozitare a deşeurilor solide nu se poate conta pe
o icircmbunătăţire a stării mediului şi a calităţii apelor icircn racircurile Nistru şi Prut
113 CLASIFICAREA SANITARĂ A APELOR
Influenţa apelor asupra sănătăţii este legată de diferitele sale utilizări Cea mai
importantă utilizare este ca apă de băut Apa pentru a fi bună de băut trebuie să icircn-
deplinească anumite condiţii Apa de băut este denumită apă potabilă Primele
condiţii de potabilitate a apei au avut un caracter empiric şi au fost legate de orga-
nele organoleptice ndash gust miros culoare etc ndash uşor de pus icircn evidenţă numai cu
organele de simţ Studiile au arătat că apele cu gust sau miros particular ca şi apele
colorate sau tulbure inhibă secreţiile digestive [3]
Odată cu dezvoltarea posibilităţilor de a efectua analizele chimice ale apei au
apărut şi alte criterii de potabilitate legate de prezenţa anumitor săruri minerale
sau substanţiale chimice naturale existente icircn apă Lavoisier a fost primul care a
icircncer-cat o clasificare a substanţelor chimice naturale din apă şi o limitare a
concentraţiei acestora icircn apa de băut [3]
Rubner icircn 1894 a fost primul cercetător care a adus unele criterii reale icircn stabili-
rea normelor chimice de potabilitate adresacircndu-se un compoziţiei minerale a apei
12
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
ci conţinutului său icircn substanţe rezultate din degradarea substanţelor organice
amoniac nitraţi nitriţi El a considerat că icircn apele poluate aceste substanţe cresc icircn
concentraţie şi acesta cu atacirct mai mult cu cicirct poluarea este mai intensă [3]
Gartner icircn 1911 a sesizat importanţa apei icircn transmiterea unor substanţe chimi-
ce potenţial toxice şi a recomandat pentru prima dată absenţa acestor substanţe icircn
apa de băut Cum acest lucru a apărut ca imposibil atacirct icircn aceea ce priveşte pătrun-
derea lor icircn apă cicirct şi prin aceea că icircn afara apei substanţele chimice potenţiale to-
xice pătrundeau icircn organism ndash prin aer alimente etc s-a trecut la limitarea concen-
traţiei acestora icircn apă La baza stabilirii limitelor propuse au stat atacirct observaţiile
privind icircmbolnăvirea populaţiei care a consumat apă cu anumite concentraţii cicirct şi
unele experimente efectuate pe animalele de laborator Prin intermediul acestora
s-a putut stabili doza toxică pe unitatea de greutatea corporală Plecacircndu-se de aici
şi calculacircndu-se greutatea normală a unui om adult (70 kg) şi cantitatea de apă bă-
ută icircn 24 de ore (3 litri) s-a ajuns la stabilirea concentraţiei limită admisă pe litru de
apă potabilă [3]
Am văzut că apa poate servi şi icircn multe ale scopuri Icircn plus icircn natură rareori
apa icircndeplineşte condiţiile apei potabile De aici a apărut necesitatea unor altor cri-
terii care să se aplice diferitelor ape din natură din diversele lor utilizări Aceste
criterii au la bază acelaşi principiu şi anume al influenţei lor asupra sănătăţii Apele
subterane au o compoziţie apropiată de apa potabilă cu excepţia icircncărcării lor une-
ori crescute icircn elemente minerale Spre deosebire de apele subterane apele de su-
prafaţă lipsite de orice protecţie naturală sacircnt intens poluate iar variaţiile concen-
traţiilor diferitelor substanţe chimice sacircnt deosebit de mari
Apele de suprafaţă au cel mai mare număr de utilizatori Ele pot servi pentru ali-
mentarea cu apă pentru irigaţii pentru nevoi industriale pentru alimentarea ani-
malelor pentru utilizări gospodăreşti ca loc de odihnă Aşa apele de suprafaţă du-
pă utilizare se clasifică icircn mai multe categorii
- categoria I apele care servesc icircn mod organizat la alimentarea cu apă a populaţi-
ei apei care sacircnt utilizate icircn industria alimentară şi necesită apa potabilă sau ape
care servesc ca locuri de icircmbăire
13
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
- categoria II ape care servesc pentru salubritatea localităţilor utilizate pentru
sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement odihnă reconfortarea organis-
mului uman
- categoria III apele utilizate icircn agricultură pentru irigaţie
Pentru fiecare dintre aceste categorii sacircnt stabilite o serie de norme pe care apa
trebuie să le icircndeplinească la locul de utilizare Aceste norme sacircnt cu atacirct mai pre-
tenţioase cu cicirct categoria de utilizare este mai mică şi au un caracter general Icircn ca-
drul categoriei I se cunosc recomandări speciale pentru apele care sacircnt amenajate
ca ştranduri publice şi unde se prevăd unele limite ale unor indicatori sub acele
norme pentru categoria respectivă Icircn cadrul categoriei a III-a pentru apele de iri-
gaţie se prevăd unele norme diferenţiate după natura solului şi intensitatea udărilor
icircn funcţie de sistemul de irigare şi plantele cultivate pe solurile respective Icircn cazul
apei potabile erau luate icircn consideraţie icircn normarea substanţelor chimice din apă
doar efectul toxic şi cel organoleptic pentru apele de suprafaţă apare ca deosebit
de important criteriul ecologic sau biologic
Apele au diferite elemente poluante icircn cazul nostru chimice care le modifică
substanţial compoziţia Apele utilizate icircn diferite scopuri care icircn general sacircnt con-
siderate ca ape poluate sacircnt denumite ape reziduale
Apele reziduale sacircnt icircndepărtate din localităţile care le-au produs şi de cele mai
multe ori se reicircntorc icircn natură Icircn funcţie de diversele lor utilizări apele reziduale
se icircmpart icircn 3 categorii fiecare avacircnd diferite caracteristici atacirct calitative cicirct şi
cantitative
- apele reziduale comunale sacircnt reprezentate de apele care au servit pentru icircndepăr-
tarea reziduurilor lichide şi lichefiabile pentru icircntreţinerea solubrităţii locuinţelor
localurilor instituţiilor publice a băilor spălătoriilor spitalelor etc cantitatea
acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită icircn localita-
tea respectivă
Compoziţia acestor ape este eterogenă dar icircn principal ele sacircnt bogate icircn sub-
stanţe organice icircn germeni patogeni şi paraziţi intestinali precum şi icircn substanţe
chimice potenţial toxice Concentraţia acestor substanţe impurificatoare este cu atacirct
mai mare cu cicirct cantitatea de apă distribuită pentru fiecare locuitor este mai redusă
14
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Importanţa lor sanitară constă icircn răspacircndirea bolilor transmisibile infecţioase dar
şi icircn degradarea surselor actuale de apă sau a solurilor pe care sacircnt răspacircndite
Icircn cadrul apelor reziduale comunale pot fi incluse şi apele zootehnice cu icircncărcări
mult mai mari şi periculozitate crescută
- apele reziduale industriale sacircnt reprezentate de apele care au servit icircn diferite
scopuri tehnologice de la materie primă pacircnă la simplă apa de răcire şi spălare a
ustensilelor şi agregatelor Cantitatea acestor ape este foarte variată fiind determi-
nată de ramura de producţie respectivă O caracteristică importanţă a acestor ape
constă icircn recircularea lor icircn vederea reducerii consumurilor de apă care uneori poa-
te duce la o icircncărcare suplimentară Compoziţia acestor ape variază Se cunosc ape
reziduale industriale ce conţin germeni patogeni şi substanţe organice mai ales in-
dustria alimentară ape ce conţin suspensii organice sau minerale dar cel mai frec-
vent apele reziduale conţin substanţe chimice toxice mai ales apele din industria
chimică metalurgică neferoasă medicamentoase industria uşoară etc
- apele reziduale meteorice ndash reprezentate de apele de ploaie sau rezultatele din to-
pirea zăpezii constituie o sursă de poluare a bazinelor Icircngrăşămintele minerale şi
pesticidele pătrund icircn bazine icircn special cu scurgerile de la suprafaţa cacircmpurilor
agricole [3]
Diversitatea tipurilor de poluare a bazinelor a necesitat o clasificare a lor Orga-
nizaţia Mondială a Ocrotirii Sănătăţii recomandă următoarea clasificare
- bacterii viruşi şi alte organisme patogene
- compuşi organici de descompunere biologică cu influenţa asupra regimului de
oxigen al rezervelor cu apă ce icircnrăutăţesc mirosul apei icircn rezultat al descompu-
nerii biologice
- compuşii anorganici puţin toxici
- elemente biogene ndash fosfaţi nitraţi etc
- produse petroliere
- substanţe toxice inclusiv săruri de metal şi mulţi compuşi organici sintetici [3]
Cum am menţionat mai sus ca rezultat al activităţii vitale a omului se formează
deşeuri care se elimină prin instalaţiile de canalizare odată cu apa Icircn 24 h un om
elimină icircn mediul ambiant icircmpreună cu apele reziduale 65 g de substanţe icircn sus-
15
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
pensie 8 g de azot circa 4 g de fosfor 9 g de coruri şi alţi compuşi Pentru di-
strugerea tuturor substanţelor organice e nevoie de 75 g de oxigen Apele uzuale
conţin un şir de agenţi patogeni ai bolilor contagioase şi parazitare [6]
Normele sanitare ale apelor sacircnt prezentate icircn anexa 1
Capitolul II PARTEA EXPERIMENTALĂ
21CARACTERUL FAcircNTAcircNILOR DIN COMUNA VĂDENI
Comuna Vădeni (j Soroca) este situată icircn partea de nord a ţării icircn zona de silvo-
stepă Fiind aşezată pe o altitudine foarte icircnaltă de 347 m (ocupă locul 2 după icircnăl-
ţime din R Moldova după c Bălăneşti (j Nisporeni) ndash 429 m) se pare că apele tre-
buie să fie destul de curate dar totuşi apele sacircnt poluate deci nu corespund norme-
lor sanitare (anexa 2)
La rugămintea cititoarei d-na L Munteanu c Vădeni icircn revista bdquoRealitateardquo (j So-
roca 1 martie 2003) a fost publicat articolul bdquoApa ndash izvorul sănătăţiirdquo icircn care s-a
menţionat despre faptul că starea apei din această localitate nu e atacirct de calitativă nu
corespunde indicilor sanitaro-chimice microbiologici nivelul nitraţilor şi a sărurilor
fiind mai mare (anexa 3) Nivelul scăzut al calităţii apei se explică posibil prin
structura scoarţei terestre icircn compoziţia căruia icircntră stratul sarmatic argilos nisipos
mai puţin pietros-nisipos calcar depuneri aluviale
Caracteristica facircntacircnilor
Caracteristica oricărei facircntacircni se face după următorul plan
- caracterul facircntacircnei (publice particulare deserveşte una sau mai multe gospodării)
- adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la fundul facircntacircnii
- felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii
- dispozitivul de scoatere a apei (cumpănă roată pompă)
- distanţa faţă de sursele de impurităţi posibile (grajduri viceuri depozite de gunoi)
şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare
- dacă apa se tulbură după ploi
Ca obiecte de bază a lucrării de licenţă au servit 3 facircntacircni din c Vădeni Aceste
facircntacircni sacircnt aşezate la diferite altitudini diferite icircmprejurări şi sacircnt construite din
diferite materii prime deaceea calitatea apelor dintre aceste facircntacircni se deosebeşte
16
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Mai jos va urma caracteristica acestor facircntacircni
Facircntacircna I (anexa 4)ndash fondată icircn anul 1989 icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni
studiate se află la o altitudine mai icircnaltă de aceea are o adacircncime mai mare ndash 22 m
dar este mai seacă grosimea stratului de apă este doar de 5 m şi totuşi apa după ploi
se tulbură
Această facircntacircnă deserveşte numai o gospodărie iar icircn timpul secetos de vară este
o sursă de apă şi pentru alte gospodării
Ea este construită după un model mai nou icircn comparaţie cu celelalte facircntacircni studi-
ate adică ndash din colaci iar ca mod de scoatere a apei serveşte roata
Datorită faptului că este situată icircn marginea satului ca sursă de poluare servesc nu-
mai ploile abundente care spală de pe suprafaţa solurilor arabile din apropiere sub-
stanţele chimice
Facircntacircna II (anexa 5)ndash a fost fondată icircn anul 1975 fiind a doua icircn ordinea de
descreştere după vechime şi icircnălţime dintre facircntacircnile studiate şi este situată mai la
deal de ferma comunei Vădeni deaceea grajdurile nu servesc ca sursă de poluare
Ca şi facircntacircna precedentă ea este poluată de substanţele ce se găsesc icircn solurile
arabile
Este o facircntacircnă mai veche probabil s-a fondat cacircnd s-a construit şi ferma de aceea
ca materiale de construcţie servesc pietrele iar ca mod de scoatere a apei ndash roata
Ea are o adacircncime de 9 m grosimea stratului de apă este de 6 m şi alimentează te-
ritoriul fermei
Facircntacircna III (anexa 6) este cea mai veche dintre facircntacircnile menţionate mai sus şi
este fon-dată icircn anul 1960 ea este situată la o altitudine mai joasă adacircncimea ei fi-
ind 12 m şi a stratului de apă ndash 6 m
Ca sursă de poluare servesc racircpele satului care sacircnt icircn apropierea facircntacircnei icircn care
se adună toate deşeurile
Facircntacircna deserveşte o singură gospodărie Ea este construită din piatră bdquocoboculrdquo
este din lemn şi-i icircntr-o stare foarte dezagreabilă Ca mod de scoatere serveşte roata
Cercetarea sanitară a apei din instalaţii locale (facircntacircni izvoare) se efectuează prin
analize de laborator recoltate periodic (lunar trimestrial simestrial anual) icircn funcţie
de calitatea apei şi condiţiile tehnice ale instalaţiei Indicatorii folosiţi se rezumă nu-
17
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
mai la consumul chimic de oxigen amoniac şi nitraţi la care icircn funcţie de situaţia
lo-cală pot fi adăugaţi şi alţi indicatori de poluare sau mineralizare arătate anterior
Paralel cu controlul de laborator se va efectua un control asupra condiţiilor tehnice
de construcţie şi icircntreţinere a instalaţiilor (fişă tip a Ministerului Sănătăţii) rezulta-
tele analizelor fiind interpretate pe baza statutului 134277 şi prelucrate statistic
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau poli-
etilenă prevăzute cu dop rotat sau icircnchis ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate
bine pentru a icircnlătura orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi ce ar in-
fluenţa la rezultate Din facircntacircnile cu găleată recoltarea se face introducacircndu-se gălea-
ta la 10-30 cm sub oglinda apei şi se toarnă apoi apa icircn flaconul de recoltare Icircntre
recoltare şi analiza apei trebuie se treacă 4 ore
Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6-10 0C şi luate icircn lucru după
cum urmează
- pentru apele curate analiza se face pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării
- pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării probei
- pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei
22 METODE DE ANALIZĂ A APEI ANALIZA TITRIMETRICĂ [10]
Datorită faptului că apele naturale conţin un număr mare de diferite substanţe so-
lubile este imposibil de a folosi metode unice de analiză pentru toate tipurile de ape
naturale Una din cele mai raţionale şi mai simple metode este cea de analiză titri-
metrică
La metoda titrimetrică de analiză icircn soluţia substanţei pentru determinare se toarnă
prin agitare soluţia unui reactiv cu concentraţia cunoscută pacircnă cantitatea acestuia
v-a fi echivalentă cu cantitatea substanţei rin soluţia analizată ce reacţionează cu el
Volumul de analiză titrimetrică se măsoară icircn litri ( l ) sau mililitri (ml) 1l = 0001
m3 = 1dm3 1ml = 0001 l = 1cm3 Pentru măsurarea volumului se folosesc baloane
cotate pipete şi biurete Pentru a pregăti o soluţie cu concentraţia exactă cantitatea
de substanţă cacircntărită se trece printr-o pacirclnie icircntr-un balon cotat Spălacircnd bine şi sti-
cla pe care s-a cacircntărit substanţa cu solvent Balonul se umple 12 sau 23 din volum
se amestecă pacircnă se dizolvă substanţa apoi se aduce pacircnă la semn cu solvent (ulti-
18
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
mii 2 ml de solvent se adaugă cu picătura) se icircnchide cu dopul şi se amestecă bine
Pipetele se icircntrebuinţează pentru măsurarea unor volume mici de soluţii pentru a
trece un volum determinat de lichid dintr-un vas icircn altul Pentru aceasta pipeta se ea
cu macircna dreaptă de partea de sus şi se introduce icircn lichid Cu macircna stacircngă se ţine
vasul cu lichid şi se trage lichidul cu o pară de gumă cu 23 cm mai sus de semn
Apoi se icircnchide pipeta icircn partea de sus cu degetul arătător şi slăbind degetul cacircte
puţin se varsă surplusul de lichid pacircnă la semn Pipeta se icircnchide stracircns cu degetul şi
se toarnă icircn pahar volumul necesar de lichid Titrarea se face cu biureta care se prin-
de icircn suport icircn poziţie verticală Dacă icircndată după spălarea biuretei trebuie să titrăm
atunci ea se clăteşte de 2 ori cu cantităţi mici de soluţie cu care se va lucra ulterior
se icircnlătură bulele de aer din partea de jos a biuretei şi se stabileşte nivelul soluţiei la
bdquozerordquo După lucru soluţia rămasă se varsă din biuretă Cacircnd se fac măsurările volu-
mului ochiul trebuie să se afle la nivelul părţii de jos a amestecului
Soluţia de lucru icircn analiza titrimetrică reprezintă soluţia titrică a substanţei respec-
tive Titrul substanţei este egal cu masa substanţei (icircn grame) Icircntr-un mililitru de so-
luţie T = mV unde m - masa de substanţă g
V - volumul soluţiei obţinute ml
T - titrul gml
Titrate se numesc acele soluţii titrul sau normalitatea cărora este cunoscută Icircn
practică nu icircntotdeauna se poate stabili titrul exact al soluţiei Icircn acest caz se pregă-
teşte soluţia necesară cu concentraţie aproximativă Paralel se pregăteşte şi soluţia
titrată de o altă substanţă care poate fi folosită pentru stabilirea titrului primei so-
luţii titracircnd o soluţie cu alta şi cunoscacircnd titrul unea dintre ele calculăm celelalte
soluţii De exemplu titrul soluţie de NaOH se stabileşte după soluţia de acid care
poate fi obţinut prin recristalizare
Titrul soluţiei de acid oxalic se stabileşte icircmpărţind cantitatea de substanţă cicircn-
tărită la volumul soluţiei Soluţiile cu titrul stabilit se pregătesc din fixanale
Dacă masa substanţei din fiolă se trece cantitativ icircntr-un balon cotat şi se diluea-
ză pacircnă la un litru cu solvent pregătim o soluţie cu concentraţia precisă 01 ori
001 N
19
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Soluţia principală de lucru icircn analiza titrimetrică este titrantul - soluţie titrată (cu
concentraţia strict determinată) a substanţei respective
Titrul arată cantitatea substanţei icircn grame pe cm3 de soluţie Soluţiile se numesc
titrate atunci cacircnd este cunoscut titrul lor
Icircn dependenţă de reacţia ce stă la bază se cunosc următoarele metode de analiză
titrimetrică acido ndash bazică sau neutralizarea redoximetrice sedimentarea şi com-
plexometria Cel mai simplu mod de titrare constă icircn faptul că la volumul determi-
nant de soluţie analizată se adaugă cu picătura soluţia titrată a reactivului Titrarea
se face pacircnă se atinge punctul de echivalenţă adică pacircnă se vede cu ochiul liber
schimbarea culoarei indicatorului icircn soluţie Icircn cazul cacircnd titrarea directă nu poate
fi folosită se icircntrebuinţează titrarea inversă care constă icircn următoarele la un
volum cunoscut de soluţie analizată se adaugă un surplus de volum măsurat precis
de so-luţie de reactiv apoi surplusul se titrează cu o altă soluţie ndash standard
221 Reziduul uscat
Icircn apele naturale se conţin diferite substanţe atacirct anorganice cicirct şi organice icircn
stare dizolvată sub formă de soluţii coloidale suspensii şi altele Aceste săruri icirci
redau apei anumite proprietăţi
Reziduul uscat reprezintă cantitatea totală de săruri ce se află icircn apă la momentul
dat Cantitativ acest indice arată masa reziduului uscat care se obţine la evapora-
rea completă a unui anumit volum de apă şi se măsoară icircn mgl
Icircn laborator se determină icircn felul următor la balanţa analitică se cacircntăreşte o ca-
psulă de porţelan preventiv bine uscată şi călită Fie că masa capsulei este egală cu
m1 Icircn capsulă se toarnă un anumit volum de apă care se supune evaporării pe re-
şou pacircnă la sec După evaporare capsula cu reziduul uscat se introduce pe 1-15 h
icircn etuvă La scoatere se răceşte apoi se cacircntăreşte la balanţa analitică Fie că masa
capsulei icircmpreună cu reziduul uscat este egală cu m2 atunci masa sărurilor (rezidu-
ului uscat) va fi
msăr = m2 ndash m1 unde msăr ndashmasa sării
m1 ndash masa capsulei
m2 ndashmasa capsulei cu reziduul uscat
20
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Cantitatea totală de săruri se determină după formula
m2 ndash m1
X = mdashmdashmdashmdashmdash 1000 (mgml) VH2O
Icircn unele cazuri apele naturale conţin săruri care pot să se distrugă să se discom-
pună icircn procesul de evaporare de aceea pentru a nu pierde aceste săruri preventiv
icircn capsula cacircntărită goală se introduce o cantitate anumită de sodă ndash Na2CO3 care
sedimentează unele săruri sub formă de carbonaţi
Cantitatea totală de săruri este un indice foarte important pentru aprecierea cali-
tăţii apei Acest indice ne arată mineralizarea totală a apei După acest indice se
efectuează o clasificare a apelor naturale Astfel deosebim
- ape dulci conţin puţine săruri
- apă sărată conţin o cantitate foarte mare de săruri dizolvate icircn apă mai mult de
70 din apa superficială aparţine apei sărate (oceanuri mări lacuri) Icircn special
aceste ape conţin o cantitate mare de cloruri şi sulfaţi Ex marea Neagră ndash 18 gl
unde concentraţia de NaCl este de 84 MgCl2 ndash 9 MgSO4 ndash 4 CaSO4 ndash 5
marea Baltică ndash 78 gl marea Nordică ndash 33 gl oceanul Atlantic ndash 36 gl marea
Roşie ndash 44 gl
Pe parcursul anilor martie 2003 pacircnă icircn aprilie 2004 a fost determinat lunar
reziduul uscat din 3 facircntacircni analizate Datele experimentale sacircnt arătate icircn tabela 2
21
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 2 Variaţia reziduului uscat icircn diferite anotimpuri gl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0812 0896 0905 1050 0630 0319 0940 0705 1237 1417 0774 0477
facircntacircna
II
0755 0863 0897 0984 0560 0428 0887 0653 0976 1040 0655 0547
facircntacircna
III
2315 2275 2307 3219 1955 1589 2428 2047 3337 2687 1985 1905
22
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Din tabela dată se vede că conţinutul total de substanţe icircn 3 facircntacircni analizate
diferă de anotimp şi modul de situare a facircntacircnilor Dacă icircn primele 2 facircntacircni
această valoare este parţial icircn corelaţie cu norma sanitară (max) atunci pentru
facircntacircna III această valoare este cu mult mai mare Icircntr-adevăr apa acestei facircntacircni
este mai tulbure decacirct icircn celelalte facircntacircni Apa din facircntacircna III poate fi folosită icircn
alimentară poate numai după o purificare şi prelucrare termică a ei Se recomandă
(şi aceasta a fost comunicată verbal) de-a curăţi această facircntacircnă şi a o aduce la
condiţiile normelor sanitare
222 Mediul apei
Este un indice foarte important şi este cauzat de prezenţa diferitor săruri icircn apă
care hidrolizează după cation sau anion şi prezenţa icircn apă a diferitor acizi organici
humici cicirct şi a unor baze solubile icircn apă Icircn laborator se determină atacirct alcalinita-
tea apei cicirct şi aciditatea ei
Pentru a determina acest indice se procedează icircn felul următor
Icircntr-o colbă se toarnă un anumit volum de apă de analiză ndash VH2O La ea se adaugă
cacircteva picături de indicator metiloranj Dacă culoarea soluţiei devine slab roză
atunci mediul apei este acid iar dacă la adăugarea indicatorului metiloranj culoa-
rea apei devine galbenă atunci mediul ei este bazic
Icircn dependenţă de mediul apei ea se titrează cu diferite soluţii astfel soluţia slab
roză (mediul acid) se titrează cu soluţia de bază de natriu concentraţia căreea fiind
de 001 N (NaOH de 001N) După volumul de bază folosit la titrare se determină
aciditatea apei
CB VB
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CB ndash concentraţia bazei
VB ndash volumul bazei fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
23
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Icircn cazul colorării soluţiei icircn galben indică mediul bazic şi apa studiată se titrează
cu soluţie de 01 N de HCl Icircn rezultatul titrării soluţia devine slab roză După vo-
lumul acidului cheltuit la titrare se calculează alcalinitatea apei
CA VA
X = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Icircn genere alcalinitatea apei este cauzată de prezenţa bazelor solubile şi sărurilor
neutre şi acide formate din baze tari şi acizi slabi (NaHCO3 Na2CO3 NaHSiO3
KHS etc) Se deosebesc două tipuri de alcalinitate a apei alcalinitatea totală şi
alcalinitatea activă
Alcalinitatea totală a apei se caracterizează prin cantitatea (mmoli-echivl) de
acid necesară pentru a micşora pH-ul pacircnă la 45 De obicei icircn alcalinitatea totală a
apei se include şi duritatea carbonică care se determină la titrarea apei cu soluţie
de acid clorhidric Icircn majoritatea cazurilor alcalinitatea totală este aproximativ
egală (sau egală) cu duritatea carbonică (tabelele 3 şi 4)
Alcalinitatea activă a apei se caracterizează prin valoarea pOH determinată cu
ajutorul aparatului pH-metru Reeşind din datele experimentale expuse icircn tabela 3
se vede că alcalinitatea totală este mai mare icircn facircntacircna III Se lămureşte prin faptul
că apa acestei facircntacircni conţine mai mulţi hidrogenocarbonaţi a metalelor alcaline şi
alcalino pămacircntoase La titrare cu soluţie de acid clorhidric are loc neutralizarea
ionilor
HCO3ˉ + H+ = H2CO3 = H2O + CO2uarr
Practic conform tabelelor 3 şi 4 alcalinitatea totală coincide cu duritatea carbonică
a apei Alcalinitatea activă a fost măsurată cu pH-metru pentru apreciere icircn
facircntacircna I pH=73 icircn facircntacircna II pH= 72 iar icircn facircntacircna III pH=76 Deci icircn toate
facircntacircnile mediul este slab bazic
24
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 3 Variaţia mediului icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 812 82 85 733 73 82 755 86 886 733 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
25
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
223 Determinarea durităţii apei
Duritatea apeă este cauzată de prezenţa sărurilor solubile a metalelor bivalente
Ca2+ Mg2+ Fe2+
Cantitativ duritatea apei arată numărul de mmoli-echivl a ionilor metalelor biva-
lente icircntr-un litru de apă După natura sărurilor metalelor bivalente icircn apă se deose-
besc cacircteva tipuri de durităţi
- Duritatea carbonică (temporară) care este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor
dizolvate icircn apă ca Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2 Fe(HCO3)2 Dacă sacircnt multe săruri de
acest fel se formează mediul bazic Icircn laborator duritatea carbonică se determi-nă
la titrarea unui anumit volum de apă cu soluţie de 01 N de HCl icircn prezenţa in-
dicatorului metiloranj
La titrare are loc reacţia
Me(HCO3)2 + 2HCl rarr MeCL2 + 2H2CO3
H2CO3 rarr CO2uarr + H2O
La fierbere Me(HCO3)2 se distruge
După volumul acidului folosit la titrare se calculează duritatea carbonică
CA VA
DC = mdashmdashmdashmdash 1000 (mmoli-echivl) VH2O
DC ndash duritatea carbonică
CA ndash concentraţia acidului
VA ndash volumul acidului fiind media a trei titrări
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
Aceste săruri care determină duritatea carbonică se iau de la rocile calcaroase de
la CO2 din aer ce trece icircn apă şi se transformă icircn HCO3ˉ
- Duritatea permanentă Este cauzată de prezenţa icircn apă a sărurilor SO42- Cl- a
metalelor bivalente NO3ˉ NO2ˉ Cantitativ icircn laborator acest tip de duritate nu se
26
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
de-termină La fierbere nu se icircnlătură CaSO4 MgSO4 FeSO4 CaCl2 MgCl2
FeCl2
- Duritatea totală arată totalitatea de săruri a metalelor bivalente dizolvate icircn apă şi
este suma dintre duritatea carbonică şi cea permanentă
Dt=Dc+Dp
Dt ndash duritatea totală
Dc ndash duritatea carbonică
Dp ndash duritatea permanentă
Icircn laborator duritatea totală se determină prin titrarea unui volum anumit de apă
analizată cu soluţie de trilon B icircn prezenţa indicatorului eriocrom negru
Trilon B este sarea de natriu a acidului etilendiamintetracetic (EDTA)
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
HOOCH2C CH2COOH
Trilon B formează cu ionii metalelor bivalente un compus destul de stabil
ˉOOCH2C CH2COOˉ
N minus (CH2)2 minus N Na2
OOCH2C CH2COO
Me2+
Titrarea se efectuează icircn felul următor
La o anumită cantitate de apă de analiză se adaugă indicatorul eriocrom negru El
formează cu ionii bivalenţi un compus complex puţin stabil de culoare albastru-vi-
şiniu apoi se titrează cu trilon B care adiţionează ionii metalelor bivalente de la
27
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
compusul puţin stabil formacircnd un compus stabil Cacircnd toţi ionii metalelor
bivalente au fost legaţi icircn acest compus stabil culoarea apei devine albastră
intensă După volumul de trilon B care a mers la titrare şi concentraţia lui se
calculează duritatea totală a apei
CTB VTB
Dt = mdashmdashmdashmdash― 1000 (mmoli-echivl) VH2O
Dt ndash duritatea totală
CTB ndash concentraţia soluţiei de trilon B
V TB ndash volumul de trilon B
VH2O ndash volumul apei analizate
1000 ndash coeficient de transformare
După valoarea durităţii totale apele naturale se clasifică icircn cacircteva grupe
- ape foarte dure Dt gt 14 mmoli-echivl
- ape dure Dt gt 10 mmoli-echivl
- ape puţin dure Dt gt 6 mmoli-echivl
- ape moi Dt asymp 3 mmoli-echivl
Rezultatele obţinute la determinarea durităţii apei sacircnt arătate icircn tabela 4 5 6 Se
observă că duritatea carbonică icircn toate facircntacircnile este mai mare decacirct duritatea per-
manentă Acest fapt dă dovadă că apele acestor facircntacircni conţin mulţi hidrogeno-
carbonaţi a metalelor bivalente Adică sacircnt de natură hidrogenocarbonate Precum
icircn facircntacircna III aceste săruri sacircnt icircn cantităţi mai mari şi de racircnd cu hidrogenocarbo-
naţi conţine multe săruri de sulfaţi cloruri etc Duritatea permanentă icircn apele pri-
melor două facircntacircni analizate este mică Deci aceste facircntacircni conţin puţine săruri
(sulfaţi cloruri) ai metalelor bivalente Totuşi icircn facircntacircna III duritatea totală este
foarte mare Apa acestei facircntacircni este foarte dură şi practic nu este bună pentru
alimentare Apele acestor două facircntacircni pot fi folosite icircn alimentară după o prelu-
crare termică (după fierbere) La fierbere o bună parte din hidrogenocarbonati se
descompun şi apa devine mai puţin dură
28
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 4 Variaţia durităţii carbonice icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
95 995 995 105 85 72 101 10 106 1065 913 75
facircntacircna
II
756 81 82 85 733 73 82 755 86 885 735 713
facircntacircna
III
116 115 115 126 1067 1007 12 11 125 12 12 119
29
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 5 Variaţia durităţii permanente icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
095 095 105 12 09 08 14 14 14 205 157 09
facircntacircna
II
08 14 14 145 067 05 14 075 145 15 07 07
facircntacircna
III
10 10 109 122 1013 10 7 122 144 65 8 81
30
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 6 Variaţia durităţii totale icircn diferite anotimpuri mmoli-echivl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
1045 109 11 117 94 8 115 114 12 127 107 84
facircntacircna
II
836 95 96 995 8 78 96 83 1005 1035 805 783
facircntacircna
III
216 215 224 248 108 2007 19 232 269 185 20 20
31
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
225 Determinarea ionilor de clor (clorurilor)
Ionii de clor sunt prezenţi icircn toate apele naturale Pentru determinarea ionilor de
clor se foloseşte reacţia cu ionii de argint Clorura de argint se sedimentează sub
formă de precipitat alb conform ecuaţiei
Cl ˉ + Ag + = AgCldarr
Icircn calitate de indicator se foloseşte soluţia de cromat de potasiu de 5 care după
sedimentarea totală a ionilor de clor formează cu AgNO3 precipitat de culoare ro-
şie-brună
K2CrO4 + 2AgNO3 = AgCrO4 darr+ 2KNO3
CrO42- + 2Ag+ = AgCRO4darr (roşu brun)
Icircntr-un balon se toarnă 100 ml apă-probă şi se adaugă 10 picături soluţie K2CrO4
Se titrează cu soluţie AgNO3 de 005 N pacircnă la apariţia culorii slab brune Conţi-
nutul ionilor de clor se determină după formula
N a 1000 355 X = mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash (mgl) VH2O
a ndash volumul soluţiei de AgNO3 folosit la titrare
N ndash normalitatea soluţiei de AgNO3
355 ndash masa molară a echivalentului ionului de clor
V ndash volumul probei de apă
Datele experimentale la determinarea ionului de Clˉ sacircnt arătate icircn tabela 8
Aceste date denotă faptul că icircn apele analizate sacircnt prezente clorurile metalelor
alcaline alcalino-pămacircntoase şi posibil a metalelor grele (Fe3+ Al3+ etc)
Cantitatea mărită de cloruri icircn facircntacircna III corelează cu valoarea durităţii
permanente din această facircntacircnă Posibil că odată cu sedimentarea ionilor de clor cu
azotat de argint se depune icircn sediment şi ionii de SO4ˉ
2Ag+ + SO42ˉ = Ag2SO4
2ˉ darr
Totuşi cantitatea de cloruri icircn apele facircntacircnilor analizate este cu mult mai mică
decacirct norma sanitară prevăzută pentru apa potabilă
32
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 8 Variaţia clorului icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
209 275 3012 242 22 1775 3095 2615 355 3913 22 195
facircntacircna
II
262 299 3015 35 1775 142 2947 177 3215 355 18 177
facircntacircna
III
125 125 1285 138 135 9763 14733 1278 139125 1295 1295 127
33
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
226 Determinarea ionilor de NH4+(amoniacului)
Icircn apele naturale conţinutul ionilor de amoniu este foarte mic pe cacircnd icircn apele
reziduale conţinutul lor este destul de mare Icircn apele naturale ionii de NH4+ se
determină cu reactivul Nesler icircn mediul bazic conform ecuaţiei
Hg
NH4Cl + 2K2(HgI4) + 4KOH = [O NH2]I + 7KI + KCl + 3H2O
Hg
Icircn rezultatul reacţiei se formează compusul iodura de mercur-amoniu colorat icircn
galben-brun
Se iau icircntr-o eprubetă 10 ml apă-probă se adaugă 02 ml soluţie sare Segnet ndash
50 se agită apoi se adaugă 02 ml reactiv Nesler (3picături) Peste 10 min după
culoarea soluţiei se determină conţinutul ionilor de NH4+ conform datelor din
tabela 9
Tabela 9 Determinarea concentraţiei ionilor de amoniu (NH4+) după azot
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Galben foarte slab
Galben slabă
Galben deschisă
Galben ndash brună
Galben ndash brună icircnchisă (intensă)
Mai mic de 005
005 ndash 01
01 ndash 025
025 ndash 10
15 -50
Mai mare de 50
Rezultatele experimentale obţinute (tabela 10) au un caracter de apreciere a
acestui ion icircn apele analizate (sacircnt aproximative) Practic ionul de amoniu icircn apă
nu trebuie să existe icircnsă aceste date denotă faptul că acest ion poate fi prezent icircn
apele potabile
34
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 10 Variaţia ionilor de amoniu icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
II
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
01-
025
005-
01
01-
025
01-
025
005-
01
005-
01
facircntacircna
III
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
01-
025
005-
01
35
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
227 Determinarea nitriţilor
La baza metodei stă reacţia dintre NO2ˉ cu aminile aromatice primare formacircnd
compuşi diazoici coloraţi la determinare se foloseşte reactivul Griss care cu ionul
NO2ˉ formează un compus de culoare roză intensitatea căruia este direct proporţio-
nală cu conţinutul de nitriţi icircn apă
La 10 ml apă-probă se adaugă 1 ml soluţie reactiv Griss ndash 3 Peste 10 min după
culoarea se determină conţinutul ionilor NO2ˉ conform datelor din tabela 11
Tabela 11
Culoarea soluţiei Concentraţia mgl
Lipseşte
Roz foarte slab
Slab roz
Roz deschis
Roz
Roz intens
Roşu
Roşu aprins
00003
0001
0002 ndash 0004
0015
0030
0060
015
0300
Datele obţinute (tabela 12) la determinarea ionilor de nitriţi (azotaţi) sacircnt de
apreciere Practic icircn toate trei facircntacircni analizate conţinutul acestui ion este foarte
mic şi nu icircntrece norma sanitară pentru ionul dat
36
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
Tabela 12 Variaţia nitriţilor icircn diferite anotimpuri mgl
luna
anul
martie
2003
aprilie
2003
mai
2003
iunie
2003
septem-
brie
2003
octom-
brie
2003
noiem-
brie
2003
decem-
brie
2003
ianuarie
2004
februa-
rie
2004
martie
2004
aprilie
2004
facircntacircna
I
0001 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
II
00003 0001 0001 0001 00003 00003 0001 00003 0001 0001 00003 00003
facircntacircna
III
0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 0001 00003
37
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
CONCLUZII
Icircn rezultatul analizei unui volum anumit de literatură ştiinţifică şi de specialitate
cicirct şi icircn baza datelor experimentale obţinute icircn rezultatul experimentului chimic
putem face următoarele concluzii
1 Apa joacă un rol destul de important atacirct icircn viaţa plantelor animalelor cicirct şi icircn
activitatea factorului uman Icircnsă icircn majoritatea cazurilor apa este destul de poluată
cu diferiţi poluanţi Principala cauză sacircnt icircntreprinderile şi factorul uman Din
această cauză apa poluată influenţează grav asupra sănătăţii umane
2 Pentru estimarea gradului de poluare a apelor potabile (naturale) sacircnt necesare
analize sistematice pe un parcurs mai icircndelungat Icircn acest scop pot fi cu succes fo-
losite metodele gravimetrică şi titrimetrică de analiză care au o precizie satisfăcă-
toare Icircn aceste analize pot fi implicaţi şi elevii din gimnaziu cicirct şi liceenii
3 Icircn rezultatul analizelor efectuate icircn laborator a apelor din trei facircntacircni s-a sta-
bilit următoarele
a) datele obţinute icircn rezultatul analizei reziduului uscat arată că aceste ape conţin
o cantitate relativ mare de săruri solubile icircn apă O cantitate mai mare de săruri se
conţine icircn facircntacircna III Conform cantităţii reziduului uscat apele din primele două
facircntacircni corespund normelor sanitare Apa din facircntacircna a treia nu corespunde acestor
norme şi nu poate fi folosită icircn calitate de apă potabilă După valoarea reziduului
uscat apele din aceste facircntacircni sacircnt de tipul apelor saline
b) conţinutul de săruri a metalelor bivalente redau apelor studiate o duritate rela-
tiv mare Conform acestui indice aceste ape se clasifică icircn grupa apelor dure După
tipul de săruri ce se conţin icircn aceste ape (conform durităţii carbonice) ele se atri-
buie la clasa apelor hidrogenocarbonate Apa din facircntacircna III poate fi atribuită la
clasa hidrogenocarbonată-sulfată-clorică
c) conform indicelui de oxidabilitate după permanganat de potasiu (CCO) icircn
apele studiate ele se atribuie la tipul apelor cu oxidabilitate medie Se recomandă
de-a efectua dezinfectarea acestor facircntacircni anual primăvara icircn lunile februarie-
martie
4 Icircn timpul procesului de analiză a acestor facircntacircni au fost duse convorbiri cu
consumatorii acestor ape S-au adus la cunoştinţă calitatea apelor din facircntacircni şi au
38
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
fost propuse unele măsuri pentru protejarea lor (icircngrijirea folosirea unei căldări
pentru scoaterea apei curăţenia icircn jurul facircntacircnei bolile care pot apărea la folosirea
apei poluate etc) A fost dată propunerea de-a curăţi aceste facircntacircni icircn sezonul de
vară
39
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-
B I B L I O G R A F I E
1 N Cuibari-Frunze A Frunze Taina adevărului despre apa pe care o bem
Chişinău 2003
2 I Pacircslaru N Rotaru M Teodorescu Alimentări cu apă 1981
3 S Mănescu M Cucu M L Diaconescu Chimia sanitară a mediului Bucureşti
1994
4 Ministerul Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova Institutul Naţional de Ecologie Starea mediului icircn Republica Moldo-
va icircn anul 2002 Chişinău 2003
5 P Tarhon Fiziologia plantelor Chişinău 1992 V-I
6 G V Mereniuc Poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei 1991
7 Surse din Internet
8 A Arhip Educaţia ecologică şi supravieţuirea omului Chişinău 1996
9 A Arhip L Papuc Noile educaţii ndash imperative ale lumii contemporane
Chişinău 1996
10 M Sandu R Lozan V Ropot Metode şi instrucţiuni pentru controlul calităţii
apelor Chişinău 1992
40
- bdquoApa şi aerul şi cerul e tot ce avem
- noi mai frumos tot ce avem mai sfacircntrdquo
- (Ion Druţă)
- INTRODUCERE
- 13 POLUAREA APELOR NATURALE
- 14 SURSELE ŞI NIVELUL DE POLUARE A APELOR IcircN REPUBLICA MOLDOVA
- Fig 2 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 3 Indicii de gospodărire a apelor
- Fig 4 SEB-uri icircn funcţiune
- 15 CARE APĂ E MAI BUNĂ
- 16 VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI
-