“strategie pentru generatia de maine”com+bacau+_+final.pdfjudețul bacau este situat în partea...

2014

PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ BACĂU EST ȘI SLANIC MOLDOVA

“STRATEGIE PENTRU GENERATIA

DE MAINE”

2014

PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ BACĂU EST ȘI

SLANIC MOLDOVA

BACAU

PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ BACĂU EST ȘI SLANIC MOLDOVA

Elaborat de Universitatea „Vasile Alecsandri din Bacău” cu sprijinul Consiliului Județean Bacău în cadrul proiectului 100% RES COMMUNITIES http://www.100-res-communities.eu

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

CADRU GENERAL

Dezvoltarea durabilă a comunităților, eficientizarea utilizării energiei și producerea

acesteia din surse nepoluante, alături de reducerea emisiilor de CO2 constituie preocupări

esențiale la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, după adoptarea pachetului legislativ al

Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat proiectul ”Convenţia

Primarilor”, organism creatcu scopul de a susține eforturile autorităţilor locale pentru punerea

în aplicare a politicilor globale privind energia durabilă.

Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă asumarea dezideratului de atingere a

obiectivelor politicii energetice a Uniunii Europene în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de

CO2.

În acest sens, o parte importantă a comunităților din judetul Bacau sunt semnatare a

Conventiei Primarilor și totodata active în demersul de realizare a inventarului de referință

pentru emisiile de CO2și realizare a unui Plan de Acţiune privind Energia Durabilă. Acest

Plan ce definește politicile energetice ale administraților publice locale pentru urmatorii ani,

în scopul reducerii emisiilor de CO2, înglobează măsuri pe termen scurt și mediu care vizează

creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, utilizarea rațională a energiei, modernizarea

și eficientizarea sistemului public de iluminat, și producerea unei părți din energia necesară

din surse regenerabile.

I. PREZENTAREA JUDETULUI BACAU

1.1. Informatii generale

Județul Bacau este situat în partea de est a țării, ocupând o suprafață de 6621 kmp,

aproximativ2,8 % din suprafața Romaniei. Populația judetului este de 616.168 locuitori (cf.

Recensamantului din 2011), din care267.141locuitori în mediul urban și 349.027 locuitori în

mediul rural.

Județul Bacau se invecinează cu județele Covasna și Harghita la vest, județul Vaslui la

est, judetul Neamț la nord și judetul Vrancea la sud. Relieful este variat, scazând în altitudine

de la 1 664 m în vest (Muntii Tarcaului) la 100 m în Culoarul Siretului. Rețeaua hidrografică

este bine dezvoltată, fiind reprezentată prin râurile Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău și afluenții

acestora, precum și prin lacurile de acumulare realizate pe cursurile râurilor Siret, Bistrița,

Tazlău și Uz. Resedința judetului este municipiul Bacău.

http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

Numărul oraşelor şi municipiilor 8

Numărul comunelor 85

Numărul satelor 491

1.2. Valori istorice și culturale

Mărturiile arheologice datează din paleolitic, conservarea urmelor confirmând

existența omului pe teritoriul judetului Bacău înainte de anul 10.000 i.Hr. Vestigii deosebit de

importante au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus,

Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt așezările care datează din timpul Epocii de Bronz.

Până la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea așezari, unde s-au gasit numeroase

și semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori și mesageri ai culturii bronzului. În

cateva așezări datând din Epoca Fierului s-au descoperit monede și vase ceramice

asemanatoare cu cele descoperite la Tomis și Histria. Au fost aduse la luminăfrecvente

vestigii ale civilizației romane. Existența unor așezări bine organizate și intens populate în

zona este atestata în documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei,

prima atestare documentara a orasului Bacau datand din anul 1408.

Astfel, pe teritoriul judetului Bacau, se remarca:

- ruinele cetatii Rakoczi datand din sec. XVII, în localitatea Ghimes Faget,

- podul de piatra de la Negresti com. Stefan cel Mare, datand din vremea domnitorului

Stefan cel Mare,

- asezarea preistorica fortificata de la Bogdanesti,

- Hanul fortificat de la Gura Orbicului datand din sec. XVIII,

- Conacul de la Carligi din sec. XVIII,

- Muzeele etnografice din localitatile Dofteana, Darmanesti, Prajesti,

- Bisericile datand din secolele XVII – XIX, din localitatile Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna,

Darmanesti, Tg. Trotus, Radeana, Bogdanesti, Casin, Fantanele, Gura Vaii, Buhusi,

Magura, Tisa Silvestri, Marasti, Sohodol, Borzesti,

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

- Manastiri – Manastirea Raducanu (sec. XVIII) din Tg. Ocna, Manastirile Bogdana (sec.

XVII) și Radeana (sec.XVII) din com. Stefan cel Mare, Manastirea Casin (sec. XVII),

Manastirea Runcu (sec. XVIII) din Buhusi, Manastirea Sohodol (sec. XVII),

- Casele memoriale – Casa memoriala Rosetti din localitatea Caiuti, Casa memoriala

Rosetti – Tescanu din Tescani, Casa memoriala Ion Borcea din Racova,

- obiecte din lemn și tesaturi populare din localitatile Izvoru Berheciului, Glavanesti,

Prajesti, Berzunti, Balcani, Slanic Moldova,

- Centrul de olarit de la Oituz.

Principalul monument istoric al municipiului Bacău este Biserica "Precista" (foto), care

alãturi de Fundaţia Casei Domneşti şi a Turnului locuinţã, face parte din Ansamblul medieval.

Biserica dateazã din 1491 fiind ctitorită de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare". De asemenea,

Casa Memorială George Bacovia, Casa Memoriala Nicu Enea, Observatorul Astronomic,

.teatrele, Filarmonica "Mihail Jora", Centrul de Cultură și Artă "George Apostu" , muzeele,

Biblioteca judeţeană, sunt tot atâtea repere pe care le oferă municipiul Bacău din punct de

vedere cultural.

1.3. Descrierea județului

1.3.1. Caracteristici fizice și geografice

Relieful

Relieful judeţului Bacău este variat şi complex, reprezentat prin munţi de altitudine

mijlocie cu înălţimi cuprinse între 1100 şi 1664 m, dealuri subcarpatice şi coline, fiind mai

înalt în vest şi din ce în ce mai coborât spre est.

Treapta montanǎ reprezintǎ 34% din suprafaţa vesticǎ a judeţului, fiind reprezentatǎ de

formaţiunile sedimentare ale Munţilor Goşmanu, Tarcǎu (Vf. Grinduş -1664 m), Ciuc, Nemira

(Vf. Nemira Mare–1.649 m) din grupa Munţilor Trotuşului, subregiunea Carpaţilor Moldo -

Transilvani şi culmi ale Munţilor Vrancei în sud, subregiunea Carpaţilor de Curbură.

Principalele altitudini muntoase din judeţul Bacău sunt prezentate în tabelul următor:

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

Denumirea masivului

muntos Comuna

Altitudinea

vârfului (m)

Tarcăului Ghimeş Făget 1664

Nemira Dofteana 1648

Ciucului Comăneşti 1565

Gămanului Asău 1447

Măgura Caşin Mănăstirea Caşin 1364

Tarcăului Asău 1349

Goşmanului Brusturoasa 1343

Măgura Caşin Mănăstirea Caşin 1167

Munţii Berzunţi 990

În ansamblu, munţii de pe teritoriul judeţului Bacău prezintă o fragmentare puternică

datorită eroziunii şi tectonicii, explicându-se astfel existenţa multor văi largi bine populate

(Trotuş, Oituz, Caşin), pasuri de trecere spre Transilvania (Ghimeş - Făget şi Oituz), precum

şi a unor depresiuni (Agăş, Dărmăneşti, Hârja).

Zona subcarpaticǎ este reprezentatǎ prin Subcarpaţii Trotuşului şi un sector al

Depresiunii Cracǎu - Bistriţa din cadrul Subcarpaţilor Neamţului. Subcarpaţii Trotuşului sunt

reprezentaţi printr-un uluc depresionar (cu altitudini de 500 - 600 m), prin Culmea Pietricica

Bacǎului şi Piemontul Pânceştilor (cu altitudini de 1165 m Mǎgura Caşinului, 957 m, Culmea

Rǎzboiului, 784 m dealul Coşna), care despart ulucul subcarpatic de Culoarul Siretului. La

sud-est, depresiunea Oituz-Caşin este închisǎ de Masivul Ouşoru şi Piemontul Zǎbrǎuţului.

Zona de podiş este reprezentatǎ prin Podişul Bârladului, cu două subunitǎţi - Colinele

Tutovei în sud şi Podişul Central Moldovenesc în nord, cu altitudini de 400–500 m.

Culoarul Siretului, strǎbǎtut de râul cu acelaşi nume, se caracterizeazǎ prin lǎţime

variabilǎ şi prin asimetrie, cu versanţii de pe stânga întotdeauna abrupţi şi înalţi, însoţit de

fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o largǎ desfǎşurare a teraselor,

impresionant dezvoltate la confluenţele cu Bistriţa şi Trotuşul.

Altitudinile medii ale principalelor localităţi ale judeţului Bacău sunt: Bacău -165 m,

Oneşti - 210 m, Moineşti - 460 m, Buhuşi - 135 m, Comăneşti - 400 m, Tg. Ocna - 270 m,

Slănic Moldova - 500 m.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile Siret, Bistrita,

Trotus și afluentii acestora.

Râul Siretstrăbate judeţul Bacău de la nord (în dreptul localităţii Lereşti), la sud (în

dreptul localităţii Costişa), constituie colectorul principal al reţelei hidrografice ce se

desfăşoară pe o lungime de 125 km. Râul Siret are ca principali afluenţi râurile Trotuş şi

Bistriţa.

Râul Trotuş are o lungime totală de 158 km, din care 125 km, în judeţul Bacău, între

localităţile Făgetu de Sus şi Slobozia, având un bazin cu o suprafaţă de 4.440 kmp, (90 % în

judeţul Bacău). Principalii săi afluenţi sunt:

pe stânga: Asăul şi Tazlăul, ambele cu izvoarele în munţii Goşmanu - jud. Neamţ;

pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciobănuş, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf.

Alb jud. Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare şi Vf. şandru Mare), Slănicul

(izv. Vf. Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltat

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

staţiunea Slănic Moldova), Oituz (izv. Vf. Muşat jud. Vrancea), Caşinul (izv. Vf.

Clăbuc şi Zboina Neagră), Bogdana, Căiuţi şi Bâlca (care datorită debitului mic şi

a rocilor permeabile seacă destul de frecvent).

Râul Bistriţastrăbate judeţul Bacău de la Nord (în aval de Buhuşi) la sud pe o

lungime de cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Siretului (în aval de Bacău).

Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25 km), Zeletinul (cca. 68 km),

Berheciul (cca.66 km), Răcătăul (cca. 29 km), Soci, Mora, sunt principali afluenţi ai Siretului

în partea de nord - est.

Regimurile de alimentare ale râurilor se modifică treptat în funcţie de relief. Debitul

mediu multianual specific variază pe teritoriul judeţului Bacău între 10 l/s.kmp în regiunea

montană şi 2l/s.kmp în zona colinară.

Lacuriledin judeţul Bacău au luat naştere ca urmare a amenajărilor făcute pe râurile:

Bistriţa: Bacău I (Vol= 9,3 mil.mc.), Bacău II (Vol= 5 mil.mc.), Racova

(Vol= 10 mil.mc.), Gârleni (Vol= 90 mil.mc.);

Tazlău: Belci (Vol = 12 mil. mc), actualmente avariat;

Uz: Poiana Uzului (Vol= 9,3 mil.mc.).

Singurul lac natural este Lacul Bălătău (Vol=150000 mil.mc.), situat pe Izvorul

Negru, afluent al Uzului, care a luat naştere printr-o barare naturală, în anul 1883.

Clima

Regimul climatic al judeţului Bacău constituie un exemplu de tranziţie gradată de la

clima pronunţat continentală din est, la cea moderată din vest. Relieful prin înălţime,

fragmentare şi expunere introduce numeroase nuanţe locale şi face ca în cuprinsul judeţului

Bacău clima să prezinte deosebiri de la o regiune la alta, astfel se pot distinge mai multe

domenii climatice:

climatul munţilor;

climatul zonei subcarpatice;

climatul Colinelor Tutovei;

climatul Văii Siretului.

Temperatura aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 9°C (în jumătatea

de est a judeţului) şi 2° - 3° C (extremitatea vestică). Caracteristică pentru judeţul Bacău este

distribuţia insulară a temperaturilor, condiţionată de specificul treptelor de relief. Mediile lunii

celei mai calde (iulie) au valori cuprinse între 12°C în vest şi 20°C în est. Mediile lunii celei

mai reci (ianuarie) au valori cuprinse între - 4°C în estul şi centrul judeţului, ajungând în

dreptul ariilor montane la - 7°C.

Regimul precipitaţiilor atmosferice se situează între 550 mm (la limita de est a

judeţului) şi 1000 mm pe culmile montane. Cantităţile medii anuale ale lunii iulie sunt

cuprinse între 60 - 100 mm (în vest) ajungând în partea de est la 20 - 30 mm. Cantităţile medii

anuale ale lunii ianuarie sunt cuprinse între 30 - 60 mm.

Partea de vest (zona montană şi subcarpatică) are o climă temperat continentală, cu

caracter mai răcoros din cauza reliefului predominant muntos, influenţează regimul

temperaturii aerului, pe cel al precipitaţiilor şi pe cel al circulaţiei generale a aerului. Valorile

medii ale temperaturii aerului variază între 0°C pe culmile înalte, 2°C în munţii mijlocii, 5°C

în zonele depresionare şi 6 - 8°C în Subcarpaţi. Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor

variază între 1400 mm pe culmile cele mai înalte, 1200 mm în zona munţilor mici şi mijlocii

şi în jur de 800 - 1000 mm în zonele depresionare şi subcarpatice. Direcţia predominantă a

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

vânturilor înregistrează o frecvenţă mai mare spre vest şi nord - vest, unde vitezele medii

depăşesc 10 m/s.

Partea de est (zona de podiş) are un pronunţat caracter continental, marcat prin

amplitudini termice mari, lunare şi anuale. Regimul climatic se caracterizează prin veri

călduroase şi secetoase şi ierni friguroase bântuite frecvent de viscole puternice. Regimul

termic înregistrează valori medii anuale ce variază între 8°C, în zonele mai înalte de podiş,

9°C în câmpie. Precipitaţiile au o răspândire uşor inegală şi cantităţi mici, de 600 mm anual în

sectoarele deluroase de podiş şi, aproximativ 400 - 500 mm anual în zonele de câmpie şi

depresionare.

În zona subcarpatică dinamica atmosferei este mai moderată decât în munţi şi podiş,

vânturile dominante rămânând cele de vest şi nord - vest urmate de cele din est şi sud - est. În

zona montană, îndeosebi iarna, viteza anticiclonului Siberian atinge valori mari: 24 - 27 m/s.

În extremitatea regiunii subcarpatice, particularitatea climatică o formează frecvenţa efectelor

de foehn, determinate de scurgerea aerului dinspre est, sud - est, provenit din masele de aer

din vest şi nord - vest care ridică temperatura, dau cer senin şi favorizează producerea secetei.

În zona colinelor Tutovei, vânturile au intensitate mare, pătrund cu uşurinţă iarna ca şi

vara, din direcţia est, sud - est, nord, nord - vest în timp ce în Valea Mijlocie a Siretului

(treapta cea mai de jos de relief din judeţul Bacău) dinamica atmosferei se caracterizează

printr-o intensă circulaţie în lungul văii şi curenţi descendenţi de pe versanţi.

Pentru caracterizarea climatică a judeţului Bacău în anul 2012 se iau în considerare

principalele elemente: temperatura aerului şi precipitaţiile măsurate la cele două staţii

meteorologice din judeţ: Bacău şi Târgu Ocna.

Din punct de vedere termic, prin măsurările efectuate, anul 2012 a avut o valoare

medie de 10,0º C (Bacău) şi 10,4º C (Târgu Ocna), fiind considerat din acest punct de vedere

an călduros.

Resurse naturale

- Zăcăminte de petrol și gaze naturale – cantonate cu precadere în zona dintre Tazlau și

Oituz, cu exploatări la Zemes, Moinești, Lucăcești, Solonț, Stanesti, Dărmanești, Dofteana

și în Podisul Moldovei.

- Zăcăminte de sare –Moinesti, Sarata, Tg. Ocna.

- Zăcăminte de potasiu – identificate la Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu.

- Zăcămintede carbune brun : Comanesti

- Gips – la est de Slanic Moldova, zona Perchiu (NE de Onesti)

- Gresii – la est de Slanic Moldova, Ghimeș Faget

- Argile comune – Magura, Dofteana, Luizi Calugara

- Nisipuri și pietrisuri – în albiile principalelor râuri.

Resursele naturale regenerabile

Dintre resursele naturale regenerabile cele mai importante sunt: resursele de apă, sol,

păduri şi faună.

Resursele de apă reprezentate de ape şi bălţi sunt estimate la 14 373 ha (2,2%),

suprafaţă care în timp a rămas nemodificată.

Solurile

Prezintă o mare varietate tipologică, datorită condițiilor variate de relief, clima și

vegetatie. Astfel, în partea vestică înaltă, apar soluri brune, luvisoluri albice, soluri cenușii,

cernoziomuri argiloiluviale pe terasele inferioare. În podisul din est pot fi mentionate solurile

cu evoluție întârziata ( cernoziomuri subtiri de panta și regosoluri ) prezente pe versantii cu

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

procese geomorfologice active, solurile aluviale, hidromorfe și halomorfe în lunci. Lunca

Siretului este acoperita cu soluri aluviale și protosoluri aluviale, pe terase apar cernoziomuri

cambice, soluri cernoziomoide și soluri cenușii și lacovisti pe mici suprafete.

Vegetația

Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o

dispunere etajată a acesteia.

Judeţul Bacǎu are o suprafaţǎ totalǎ de fond forestier de 275593 ha din care pǎdurile

ocupǎ 243054 ha. Pǎdurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestierǎ reprezintǎ 40,4 % din

suprafaţa totalǎ a judeţului. Aceastǎ suprafaţǎ se aflǎ rǎspânditǎ relativ neuniform pe cele trei

mari grupe de relief ale judeţului - câmpie, deal, munte - un procent însemnat aflându-se în

zona montanǎ (44 %). Repartizarea geograficǎ pe trepte de relief a pǎdurilor este de 44 % în

zona de munte, 43 % în zona de deal - podiş şi 13 % câmpie - lunci, generând o energie de

relief altitudinală între 1664 m (Vf. Grinduş-Ocolul Silvic Agǎş) şi 95 m (Lunca Siretului).

Din punct de vedere structural, o pondere însemnatǎ o deţin rǎşinoasele şi fagul (74 %),

rezultanta directǎ a concentrǎrii suprafeţelor pǎduroase în zona montanǎ şi de dealuri înalte a

judeţului.

Zona silvostepei este localizatǎ în partea de sud-est a Colinelor Tutovei, unde datoritǎ

fragmentǎrii reliefului se întrepǎtrunde cu pǎdurea de foioase. În cea mai mare parte,

silvostepa a fost înlocuitǎ cu pajişti secundare şi culturi agricole.

Etajul pǎdurilor de foioase este prezent pe Colinele Tutovei, fiind reprezentat de

etajele fagului la peste 400 m şi stejarului la altitudini mai mici de 400 m, compoziţia

floristicǎ fiind mozaicatǎ. În dealurile subcarpatice din vest, învelişul vegetal este reprezentat

prin pǎduri de stejar şi gorun (peste 90% din suprafaţǎ). În pǎrţile sudice şi joase predominǎ

stejarul şi gorunul, în timp ce pe culmile mai înalte dominǎ fagul. Etajul pǎdurilor de conifere

ocupǎ suprafeţe relativ reduse pe culmile mai înalte din nord-vest. Se remarcǎ prezenţa

speciilor endemice în masivele Şandru şi Nemira.

Vegetaţia azonalǎ este prezentǎ în luncile râurilor, reprezentatǎ prin pajişti secundare,

zǎvoaie de salcie şi plop.

Flora sălbatică a judeţului Bacău este reprezentată de peste 2000 specii, dintre care

unele sunt de importanţă deosebită, cum ar fi:

relicte eurasiatice: Angelica palustris, Carex elongata, Ligularia sibirica, Ribes

nigrum, Spiraea salicifolia, Pedicularis sceptrum-carolinum;

relicte circum-boreale: Carex pauciflora, Stellaria longifolia, Trientalis europaea,

Empetrum nigrum, Vaccinium oxycoccus;

endemite carpatice: Aconitum moldavicum, Astragalus pseudopurpureus,

Campanula carpatica, Silene dubia, Symphytum cordatum;

europene:Iris pseudocyperus;

central-europene: Pulsatilla nigricans;

(sub)mediteraneene: Calamintha officinalis, Euphorbia falcata, Innula conyza,

Orithogalum pyramidale, Valerianella dentata;

pontice: Alyssum linifolium, Centaurea adpresa, C.indurata, Hyacynthella

leucophaea;

mediterano-pontice: Ferulago galbanifera, Iris graminea;

continentale: Amygdalus nana, Cerasus fruticosa, Serratula wolffii, sisymbrium

strictissimum;

balcano-dacice:Potentila tomassiniana;

cosmopolite:Isolepsis setacea;

adventive: Sorghum halepense.

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

Pe teritoriul judeţului Bacău se întâlnesc o serie de specii ocrotite: Centaurea pugioniformis,

Hepatica transilvanica, Saxifraga cymbalaria, Astragalus pseudopurpureus, Trollius

europaeus.

Fauna sǎlbaticǎ a judeţului Bacău se caracterizeazǎ prin expansiunea speciilor de rozǎtoare

(şoarece, popândǎu, iepure) şi a celor de prǎdǎtori (vulpe, uliu) şi restrângerea arealului

mistreţului în zona de est a judeţului.

Dintre speciile ocrotite fac parte:

mamifere: Ursus arctos (urs), Lynx lynx (râs), Felix silvestris (pisica sǎlbaticǎ),

Canis lupus (lup), Lutra lutra (vidra), Lutreola lutreola (nurca), liliecii;

pǎsǎri: Hyrunda sp. (rândunica), Delichon sp. (lǎstun), Merops apiaster (prigorie),

Coracias garrulus (dumbrǎveanca), Upupa epops (pupǎza), Conturnix conturnix

(pitpalac), Ciconia ciconia (barza albǎ), C.nigra (barza neagrǎ), Egretta garzetta

(egreta micǎ), Egrettaalba (egreta mare), Phalacrocorax pygmaeus (cormoran

mic), Haliaetus albicilla (codalb), Cygnus cygnus (lebǎda de iarnǎ), Cygnus olor

(lebǎda de varǎ), Platalea leucoroida (lopǎtar), toate rǎpitoarele de zi şi de noapte;

batracieni: Bufo viridis (broasca râioasǎ verde), Bufo bufo (broasca râioasǎ cenuşie

de pǎdure).

În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de

conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, în ultimii ani s-au făcut paşi

importanţi în implementarea Directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi

a biodiversităţii.

Izvoare de ape minerale

Pe teritoriul judeţului Bacǎu se gǎsesc izvoare de ape minerale şi terapeutice la: Slǎnic

Moldova, Moineşti, Tg. Ocna, Poiana Sǎratǎ şi Sărata.

Denumită "Perla Moldovei", staţiunea Slǎnic Moldova este renumitǎ pentru cele 20 de

izvoare de ape carbonate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice,

hipotonice şi oligominerale, izvoare descoperite încǎ din anul 1801.

Numeroase izvoare minerale se gǎsesc în zona municipiului Moineşti. Mǎrturie sunt

izvoarele cu ape minerale folosite în scopuri terapeutice din Parcul "Bǎile minerale". Se

gǎsesc izvoare clorosodice la Lucǎceşti, Schela Moineşti, Lunca şi izvoare sulfuroase şi

feruginoase la "Parcul Bǎile Minerale" - Moineşti şi Lucǎceşti (pe versantul Nordic al

Dealului Osoiu). Sunt consemnate 10 izvoare în Moineşti şi 3 în Lucǎceşti. Datoritǎ valorii

deosebite ale acestor izvoare minerale, municipiul Moineşti a figurat (1934) printre staţiunile

balneoclimaterice din România.

La Poiana Sǎrată, pe Valea Oituzului, existǎ ape minerale clorosodice, slab sulfuroase,

cu emanaţii de gaz metan, asemǎnǎtoare cu cele de la Slǎnic Moldova, fiind cartate 10

izvoare.

Izvoare de ape minerale clorosodice, slab bicarbonatate şi sulfuroase se gǎsesc şi în

staţiunea Târgu-Ocna, care, beneficiazǎ de cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat

într-o mină de sare, comparabil cu cel de la Vieliteha-Polonia. Sanatoriul "Cristalelor de sare"

din adâncul minei "Salina" este apreciat pentru frumuseţea şi eficacitatea intrinsecǎ dar şi

pentru meleagurile înconjurătoare.

Un obiectiv nou cu izvoare minerale, "redescoperit" dupǎ 1989, este localitatea Sărata-

Bǎi, din imediata apropiere a municipiului Bacǎu.

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

1.3.2. Caracteristici demografice

Populaţia judeţului Bacău, conform recensămintelor efectuate în anii 2002 şi 2011,

precum şi populaţia totală din mediul urban şi mediul rural din judeţ sunt prezentate în tabelul

următor:

Judeţul Bacău Număr locuitori(populaţia stabilă)

Recensământul din18 martie 2002

Număr locuitori(populaţia stabilă)

Recensământul din20 octombrie 2011

Total mediu urban 326317 267141

Total mediu rural 380306 349027

TOTAL 706623 616168

* Sursa: www.insse.ro - Institutul Naţional de Statistică

Se constată că populaţia din judeţul Bacău a scăzut la ultimul recesământ faţă de anul

2002.

1.3.3. Analiza limitelor și a potentialului natural, economic și social al judetului

Bacau

Metoda utilizata pentru evaluarea potentialului și a limitarilor comunitatii judetului

Bacau este analiza SWOT. Analiza diagnostic reprezinta punctul de initiere a evaluarii

propriu-zise, Grupul de Lucru al PLAM identificand atat factorii interni ai comunitatii

(punctele tari și punctele slabe) cat și factorii externi care influentează direct sau indirect

comunitatea judeteana (oportunitati, amenintari).

Pornind de la aceste premise obiective, s-a definit viziunea comunității cu privire la

conservarea și protectia capitalului natural, stabilind totodata direcțiile principale care vor

reprezenta obiectul acestui PLAM din perspectiva necesității îmbunătățirii acestor condiții de

mediu (respectiv punctele slabe și amenintarile) bazată pe capacitatea locală de a sprijinii

acest proces sau de a atrage resurse externe pentru acesta (respectiv puncte tari și

oportunitati).

Analiza diagnostic elaborată în cadrul procesului PLAM este următoarea:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cadrul natural local

Poziţie geografică avantajoasă

Zona montană ca resursă complexă (paduri,

minereuri, ape, fond cinegetic, peisaje, calitatea

mediului)

Resurse subterane valoroase

Fond funciar agricol valoros în zona de deal și

podis

Reţea hidrografică bogată, cu potenţial energetic

Reţea hidrografică neuniform distribuită

Fenomene naturale extreme: alunecări de teren,

inundaţii, secete, etc

Suprafaţa mare a terenurilor cu productivitate

slaba (10-12 mii ha)

Potenţialul economic

Economie complexă şi diversificată cu

întreprinderi reprezentative şi de tradiţie

Numărul mare de întreprinderi mici şi mijlocii în

judeţ

Echipamente şi tehnologii depăşite

Capacitatea lentă de adaptare a întreprinderilor

la modificările intervenite în structura pieţei

Industrie poluatoare, mare consumatoare de

http://www.insse.ro/

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

Ponderea mare a sectorului privat în economie

Zootehnia este o ramură cu pondere şi importanţă

crescută în economia judeţului

materii prime şi energie

Investiţii reduse în industrie şi agricultură

Agricultură slab dezvoltată

Fărâmiţarea terenurilor face imposibilă

mecanizarea lucrărilor agricole

Extinderea terenurilor agricole degradate

Infrastructură

EXISTENŢA AEROPORTULUI

INTERNAŢIONAL

Reţea densă de drumuri publice

Legaturi feroviare favorabile

Numar mare de lucrari de aparare impotriva

inundatiilor

Resurse hidroenergetice bogate; utilizarea

potentialului

Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii

şi extinderea telefoniei mobile în mediul urban

Infrastructură urbană necorespunzătoare la

periferii şi în zonele industriale

Lipsa autostrăzilor şi drumurilor rapide în judeţ

Starea necorespunzătoare a drumurilor

existente

Alimentarea cu apă din reţeaua publică a

localităţilor rurale este scăzută sau inexistentă

Reţeaua de canalizare deficitară în mediul

urban şi inexistentă în mediul rural

Dotări social-culturale, sanitare, insuficiente în

mediul rural

Managementul deficitar al deşeurilor

Potenţialul uman

Existenţa unui mediu ştiinţific şi universitar bine

dezvoltat

Un nivel ridicat al gradului de calificare

profesională

Existenţa unei puternice reprezentanţe a societăţii

civile (ONG-uri), cu activitate în domeniul

protecţiei mediului

Personal insuficient în instituţiile publice

pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele

de mediu şi sănătate umană

Educaţia ecologică este superficială

Populaţie îmbătrânită în zona rurală

Scaderea indicelui de vitalitate a mediului

urban

Scaderea natalitatii, cresterea mortalitatii și

raportului de dependenta

Rata şomajului ridicată

Turism

Potenţial turistic natural şi construit bogat şi

variat

Existenţa staţiunilor turistice şi balneoclimaterice

Tradiţii etnofolclorice păstrate în multe localităţi

ale judeţului

Numeroase agenţii de turism

Serviciile oferite sunt limitate şi uneori de slabă

calitate

Infrastructura turistică slab dezvoltată sau

inexistentă în zonele montane şi în mediul rural

Potenţial turistic nevalorificat corespunzător

Informaţie turistică limitată

Neintegrarea unor zone turistice în reţelele

turistice naţionale

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

Zone protejate

NUMEROASE ZONE PROTEJATE

DECLARATE

MAREA DIVERSITATE PRIVIND

VALOAREA ŞI IMPORTANŢA ARIILOR

PROTEJATE

Zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt

bornate şi supravegheate curent

Suprafaţa redusă a unor zone protejate

Informarea privind regulamentele zonelor

protejate este deficitară

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Suport legislativ şi financiar U.E.

Transpunerea şi implementarea Directivelor U.E.

în legislaţia naţională

Implicarea autorităţilor locale (Consiliul

Judeţean, Prefectură) în realizarea unor proiecte

de interes judeţean: extindere şi modernizare

reţelei de apă-canal, amenajare parc industrial,

construire autostradă de ocolire, extinderea

infrastructurii în mediul rural, amenajarea unor

zone libere etc.

Cresterea interesului autoritatilor locale în

promovarea de partenetiate în vederea protectiei

mediului

Existenţa unei structuri instituţionale la nivel

regional

Reducerea activitatii marilor agenti economici și

cresterea ponderii IMM ca premisa pentru

sustinerea durabilitatii dezvoltarii

Posibilitatea apelarii la fonduri cu co-finantare

internationala pentru proiecte ce vizeaza

imbunatatirea calitatii mediului și a naturii

Crearea la nivel national a Fondului de Mediu

pentru stabilirea și realizarea cu prioritate a

proiectelor cuprinse în Planul National de

Actiune pentru Protectia Mediului

Insuficienta corelare a legislaţiei de mediu cu

legislaţia din alte domenii

Instabilitatea structurilor administrative

guvernamentale

Insuficienta fondurilor destinate protectie

mediului;

Slaba educatie ecologica și lipsa constientizarii

importantei considereantelor de mediu

Existenta unor zone predispuse la dezastre

naturale (alunecari de teren, inundatii,

eroziunea solului)

Pornind de la analiza realizata, scopul elaborarii și implementarii Planului Local de

Actiune pentru Mediu este de a promova dezvoltarea economica locala bazata pe existenta

unui potential regional în administrarea capitalului natural și social existent în concordanta cu

principiile conservarii și protectiei capitalului natural existent.

2014


SLANIC MOLDOVA

BACAU

II. PREZENTAREA LOCALITĂȚILOR CE FORMEAZĂ GRUPUL

“JUDEȚUL BACĂU PENTRU CONVENȚIA PRIMARILOR”

2.1. Cadrul general

În februarie 2013, 12 unități administrativ teritoriale din județul Bacău au decis să

adere împreună la organizația europeană Convenția Primarilor, sub forma unui grup de

comunități, benevol constituit și dedicat acestui scop, intitulat “Județul Bacău pentru

Convenția Primarilor”(Bacău County for CoM). Denumirea grupului a fost ales așa încât să

permită aderarea în orice moment și a altor localități din județul Bacău, extinderea numărului

de membri și implicit de semnatari ai convenției.

Varianta de adeziune aleasă, sub forma unui grup autoconstituit, este recomandată de

Convenția Primarilor pentru comunități rurale mici și are avantajul de a permite realizarea în

comun a Inventarului de bază al emisiilor și a Planului de acțiune pentru energie durabilă,

etape ulterioare aderării și care stabilescacțiunile necesare îndeplinirii țintei de reducere a

emisiilor de CO2 cu cel puțin 20% până în anul 2020.

2.2. Informații administrativ teritoriale

Localitățile membre ale grupului sunt concentrate în zona de est a judetului cuprinsă

între malul stâng al râului Siret și granița cu judetul Vaslui. Excepție face localitatea Slanic

Moldova, aflată în partea de sud vest a judetului.

Cele 12 unități administrativ teritoriale cuprinse în proiect însumeaza 89 de localități

ce se întind pe o suprafata de 47413 ha și au un număr de 38488 locuitori. Numărul total al

clădirilor private este de 4616, iar al celor publice și administrative de 82.

[PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST ȘI SLANIC MOLDOVA ]

BACAU

Comuna Colonesti DealuMorii Horgesti Izvoru

Berheciului Odobesti Oncesti Plopana Prajesti Stanisesti

Slanic Moldova

Ungureni Vultureni Total

Suprafata (ha): 4468,36 7047 5470 5755 5397 4747 5773 2300 6230 11413 8638,45 7281 74519,81

Intravilan (ha): 366,69 426 248 404 533 419 344,33 325 510 391 480,22 453 4936,24

Extravilan (ha): 4101,67 6621 5222 5351 4864 4328 5428,67 975 5720 11022 8158,23 6828 68601,57

Populatie: 2176 3137 5023 1720 2527 1702 3262 2636 4745 5430 3745 2385 38488

Gospodarii: 958 1108 1558 836 950 725 1325 971 1860 1600 1099 920 13910

Nr. locuinte: 881 1313 1562 824 945 703 1296 971 1598 2000 1259 1044 14396

Nr. gradinite: 3 4 4 4 3 3 5 1 6 3 7 2 45

Nr. scoli: 6 3 5 5 3 5 5 2 9 3 7 8 61

Localitati în administratie:

Coloneşti Dealu Morii Horgeşti Izvorul

Berheciului Odobeşti, Onceşti Plopana Prăjeşti Stănişeşti

Ungureni Vultureni,

Zăpodia Banca Sohodor Obîrşia Tisa-

Silvestri Bărboasa

Fundu Tutovei

Slobozia Cerdac Zlătari Năzărioaia

Călini Bălăneşti Măraşu Baimac, Ciutureşti Dealu Perjului Iţcani

Slobozia Nouă Cireşoaia Bibireşti Dădeşti

Spria Blaga Recea Pădureni Băluşa Onceştii Vechi Budeşti

Baloteşti

Tocilosa Lichitiseni

Satu Nou Boboş Galeri Antoheşti

Satu Nou Rusenii de Sus

Beneşti

Gârla Bosia

Valea Mare

Bodeasa Răcătău Oțeleşti

Tarniţa Rusenii Razeşi

Crăieşti

Anei Ţigăneşti

Bostăneşti Bazga Făgheni

Taula Straminoasa

Belciuneasa

Boteşti Valea Lupului

Calapodeşti

Văleni

Viforeni Reprivat

Căuia

Gorgheşti

Bărtăşeşti Tomozia

Dorofei

Godineştii de

Jos

Ghionoaia

Godineştii de

Sus

Grădeşti

Medeleni

Neguleşti

Valea Salciei,

Tăvădăreşti

Valea Merilor

Ghilăveşti

Dorneni

Total 6 14 7 7 4 7 7 1 9 2 9 16 89


BACAU

2.3. Inventarul de Bază al Emisiilor (Baseline Emission Inventory-BEI)

Pentru întocmirea ”Planului de acțiune privind energia durabilă”este

esenţialăstabilireaunui punct de plecare. Nivelul de referinţă ales pentru reflectarea situaţiei

din sectorul energetic local pentru localitățile administrativ teritoriale cuprinse în proiect este

anul 2011. În acest sens au fost colectate datele privind consumul final de energie și factorii

de emisie, ce cuantifică emisiile pe unitate.

Prin evaluarea situației privind consumul de energie la nivelul diverselor sectoare și

prin cuantificarea cantității de CO2 emis, se identifică sectorulcu cel mai mare impact asupra

mediului, și desigur se pot impune masuri de reducere a acestor emisii.Acest plan poate

îngloba o serie de măsuri pe termen scurt și mediu care să conducă la creșterea eficienței

energetice a clădirilor publice și din sectorul terțiar, modernizarea sistemului de iluminat

public, producerea de energie din surse regenerabile, etc.

Finalitatea acestor acțiuni o constituie dezvoltarea durabilă a comunităților locale în

scopul îmbunatățirii calității vieții cetățenilor.

”Inventarul emisiilor de bază” realizat pentru anul de referință 2011, servește ca

referință în stabilirea țintelor de reducere a emisiilor poluante pentru 2020. În realizarea

inventarului de emisii au fost aplicate normele metodologice și ghidul stabilit de Oficiul

Convenției Primarilor.

Consumurile finale de energie analizate reflectă activitatea din următoarele domenii:

- clădiri municipale, echipamente/facilități;

- clădiri terțiare, echipamente/facilități;

- locuințe;

- iluminat public municipal;

- transport municipal(flotă proprie);

- transport public;

- transport privat și comercial.

Rezultatele privind consumulde energie pentru anul de referință 2011,raportată la

numărul de locuitori,ca medie națională, este prezentat în tabelul 1.

Tabelul 1

Consumul final de energie[kWh/capita]

Categoria Carbune Petrol Gaz Electricitate Caldura Lemn Altele

Industrie 444 467 1.684 985 7 116

Transport 0 2.631 5 66

106

Consum casnic 10 128 1.271 541 611 1.722

Servicii 1 58 412 367 0 5

Altele (agricultura, etc.) 4 246 31 36 134 41

Repartitia consumului pe sectoare de activitate este prezentată în figura 1.


BACAU

Figura 1. Distribuția consumului de energie pe sectoare de activitate, ca medie natională

Considerații din analiza acestui grafic:

- principalul consum energetic la nivel național se înregistrează în domeniul clădirilor

rezidențiale și din sectorul terțiar, și anume aproximativ 35%;

- o pondere însemnată o are consumul de energie din industrie, 31%;

- sectorul de transport privat și comercial prezintă un consum de aproximativ 23% din totalul

consumurilor inventariate.

Ponderea diferitelor surse de energie utilizate pentru acoperirea necesarului de consum la

nivel național este prezentată în figura 2.

Figura 2. Consumul de energie pe surse

Consumul de electricitate pe sectoare de activitate este prezentat în figura 3.

18%

13%

11%

35%

10%

8% 5%

Coal

Oil

Gas

Electricity

Heat

Wood

Other Res


BACAU

Figura 3. Consumul de electricitate pe sectoare de activitate

Rezultatele privind emisia de CO2 pentru anul de referință 2011 sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 Emisiile de CO2 ca medie naționlă

Emisiile de CO2 [1000 tons]

Categorie Cărbune Petrol Gaz Electricitate Caldura Lemn Altele Total

Industrie 6 5 14 27 0 0 0 51

Transport 0 27 0 2 0 0 0 29

Consum casnic 0 1 10 15 5 0 0 31

Servicii 0 1 3 10 0 0 0 14

Altele (agricultura, etc.) 0 3 0 1 1 0 0 5

Total 7 37 27 54 6 0 0 130

În urma contorizării consumului local de energie în cele 12 localități din zona

inclusăîn prezentul Plan de acțiune pentru energie durabilă, rezultă cifre cu mult sub media

natională, așa după cum reiese din figura 4, situație perfect justificată de lipsa activității

industriale în zonă.

Figura 4. Distributia consumului de energie pe sectoare de activitate în aria teritorială a grupului

“Județul Bacău pentru Convenția Primarilor”


BACAU

Tabelul 3 Emisiile de CO2 in aria grupului de comunități

Concluziile analizei consumurilor energetice și a emisiilor aferente de CO2 indică un număr

de puncte critice dar și un potențial important de reducere a acestor emisii:

- în sectorul clădirilor rezidențiale și publice există potențial important de reducere a

consumurilor energetice prin îmbunătățirea izolației termice, prin modernizarea sistemelor de

producere a căldurii dar și prin producerea de energie din surse regenerabile: sisteme solare

termice și fotovoltaice sau sisteme pe biomasă;

- în sectorul terțiar – în clădirile unde există potențial de reducere a consumurilor specifice de

energie, se pot promova tehnologiile de automatizare a iluminatului interior;

- în sectorul iluminatului public – se pot lua măsuri de creștere a eficienței energetice prin

utilizarea sistemelor pe bază de LED-uri.

2.4. Strategie în domeniul energiei

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 este de 20% până în 2020 în raport

cu cantitatea de emisii evaluată pentru anul de referintă 2011.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice și a emisiilor din

anul de referință pentru atingerea țintei de reducere propusă pentru anul 2020, sunt necesare

pachete de acțiuni în urmăroarele sectoare:

1) Sectorul construcțiilor rezidențiale, publice și a celor din sectorul terțiar Acesta este sectorul cu cele mai mari disponibilități pentru economii de energie și

îmbunătățirea performanței energetice. Prin reglementări la nivel local (aplicarea prevederilor

legii 372/2005) toate clădirile noi vor avea performanțe energetice superioare.

În special pentru clădirile publice vor fi promovate lucrări de reabilitare termică, de

modernizare a instalațiilor de producere căldură și de instalare a unor sisteme de automatizare

a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică.

Pentru locuințele individuale va fi promovat programul național ”Casa Verde” pentru

introducerea sistemelor de încălzire cu surse regenerabile și se recomandă instituirea de

deduceri de impozite locale pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică.

Vor fi promovate de asemenea proiecte exemplu de producere a energiei electrice din

surse regenerabile solar- fotovoltaic pentru clădiri ale administrațiilor publice.

2) Transport Va fi modernizat și eficientizat sistemul de trasport public pentru a reprezenta o alternativă

optimă la transportul privat.

3) Iluminatul public În paralel cu modernizarea iluminatului public vor fi promovate măsuri de

eficientizare a consumurilor.

CO2 emissions [1000 tons]

Category Coal Oil Gas Electricity Heat Wood Other

Res Other Total

Industries 0 2 0 0 0 0 0 0 2

Transport 0 6 0 0 0 0 0 0 7

Households 0 1 3 11 0 17 0 0 32

Services 0 2 1 3 0 3 0 0 9

Other (agriculture, etc.) 0 4 0 1 0 0 0 0 5

Total 0 15 4 15 0 20 0 0 55


BACAU

4) Surse de energie regenerabilă Pe acoperișul clădirilor publice și pe se vor instala sisteme de producere a energiei

electrice cu panouri fotovoltaice finanțate din fonduri structurale sau prin parteneriate public-

privat.

5) Achiziții publice de servicii și produse Conform reglementărilor de la nivel european și național municipalitățile

intenționează să introducă cerințe de achiziții ”verzi” pentru o parte din produsele și serviciile

achiziționate.

Lucrările publice vor fi achiziționate prin caiete de sarcini cu prevederi privind soluții

neagresive în raport cu mediul (management deșeuri rezultate din lucrări, transport materiale).

7) Lucrul cu cetățenii și părțile interesate Întrucât o parte importantă a consumului de energie/emisiilor revin sectorului privat și

locuințelor, este necesară o acțiune suținută din partea autorităților/municipalităților pentru

creșterea conștientizării, informarea cetățenilor și obținerea implicării acestora în acțiuni de

economie de energie.

De asemenea sunt necesare proiecte prin care să fie instruiți responsabili

tehnici/administratori de clădiri .

Vor fi inițiate și susținute campanii de informare în rândul elevilor cu privire la

economia de energie și producerea acesteia din surse regenerabile.

2.5. Prezentarea acțiunilor din PAED

În acest capitol sunt prezentate acțiunile planificate în Planul de Actiune pentru

Energie Durabilă, enumerate pe sectoare de intervenție.

A. Sectorul clădirilor Conform concluziilor rezultate din analiza consumurilor energetice municipale (în

anul de referinta 2011) identificate în “Inventarul emisiilor de baza”, sectorul cladirilor este

sectorul cu cele mai mari consumuri energetice și deci și cele mai mari emisii de CO2.

Directiva europeana 31/2010 privind performanța energetică a clădirilor, Planul de

acțiune pentru eficiență energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanță energetică – în

special în cazul clădirilor publice – și masuri ferme de reducere a consumurilor specifice de

energie care să conducă pana în 2020 la atingerea tintei de reducere cu 20% a consumului

final de energie.

În Romania este o situație deosebită dacă avem în vedere nivelul ridicat al

consumurilor specifice de energie în clădiri, vechimea acestor cladiri și dificultatea accesului

la fondurile necesare pentru lucrări de creștere a performanței energetice a clădirilor.

Au fost stabilite măsuri care vizează toate tipurile de clădiri:

- Clădiri municipale: eficientizare energetică;

- Cladiri din sectorul terțiar: prin pârghii diverse (taxe locale, autorizații de construcție

și alte avize), stimulente, acțiuni de mobilizare/trening; se va urmări reducerea consumurilor

și în acest sector de clădiri;

- Locuințe: printr-o paletă largă de acțiuni se va încerca conștientizarea și mobilizarea,

în vederea determinării proprietarilorde locuințe să acționeze în sensul reducerii consumurilor

de energie.

Măsurile prevăzute în PAED la sectorul clădirilor vizează în principal anveloparea

clădirilor pentru a minimiza pierderile de caldură și pe acestă cale diminuarea consumurilor

energetice.


BACAU

Măsurile propuse sunt prezentate detaliat în tabelele urmatoare.

A. Sectorul cladirilor, echipamentelor/instalatiilor municipale

Tabel 3. Sector clădiri, echipamente/instalații municipale

SECTOR Masuri

Economia de energie estimată [MWh/a]

Productia de energie estimată

[MWh/a]

ReducereCO2 estimată

[t/a]

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII ȘI INDUSTRII:

1.Cladiri municipale, echipmente/facilitati

1.1.Audit energetic și reabilitarea termică a școlilor și clădirilor municipale

4500 925

1.2.Înlocuirea sobelor clasice cu centrale termice pe bază de biomasă sau cu gazeificare pentru institutiile publice

6134 1320

1.3. Modernizare instalaţiilor de iluminat interior pentru cladirile municipale constand în inlocuirea lampilor traditionale cu lampi eficiente energetic

90

63

1.4. Aplicarea pe programul national “Casa Verde” pentru cladiri din patrimoniu.

375 75

2.Cladiri tertiare, echipmente/facilitati

2.1. Implemetare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice și termice pe cladiri, spatii comerciale, birouri, sedii agenţi economici.

1000

275

2.2. Promovarea introducerii unor cerintele minime de performanta energetica a cladirilor conform legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.

7000

2100

3.Cladiri rezidentiale

3.1. Action 1. Reabilitarea termica a 3 % din cladirile rezidentiale pe an.

2262 480

3.2. Implemetare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice la consumatori casnici.

3500 2450

3.3. Promovarea etichetarii energetice a clădirilor rezidentiale.

600 125

3.4. Deduceri de impozite locale pentru proprietarii de apartamente care își izolează termic apartamentele din surse proprii de finanţare.

7000

1500

3.5. Promovarea utilizarii de programe electronice de urmărire și autoevaluare a consumurilor de energie în locuinte

1200

360

1.1.Audit energetic și reabilitarea termica a scolilor și cladirilor municipale.Aceasta este o

măsură importantă pentru reducerea consumurilor energetice pe toate tipurile de clădiri,în

conformitate cu prevederile legii 372/2005 și arată decizia autorităților municipale de a se

constitui într-un exemplu de acțiune în analiza consumurilor energetice ale clădirilor proprii și

în stabilirea unor masuri adecvate de reducere a acestor consumuri.

1.2. Inlocuirea sobelor clasice cu centrale termicepe bază de biomasă sau cu gazeificare

pentru institutiile publice.Același tip de măsuri sunt de asteptat și pentru sectorul cladirilor


BACAU

tertiare cât și pentru locuinte, realizarea lor ducând la creșterea randamentului de ardere, și

implicit la reducerea emisiilor.

1.3. Modernizare instalaţiilor de iluminat interior pentru clădirile municipale constând în

inlocuirea lampilor tradiționale cu lămpi eficiente energetic: măsuri destinate creșterii

performanțeloriluminatului interiorprecum și introducerii unor sisteme inteligente de control

autilizarii energiei în clădiri, pentru asigurarea unui managementul energetic modern.

1.4. Aplicarea pe programul national “Casa Verde” pentru cladiri din patrimoniu:realizarea

de proiecte pentru instalarea sistemelor alternative de producere a energiei, pe baza surselor

regenerabile. Este de dorit ca acest program sa continue pe termen lung fiind un pilon

important de sustinere financiară a realizarii dezideratului “clădiri cu consum aproape zero de

energie” .

2.1. Implemetare de sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice și termice pe

cladiri, spatii comerciale, birouri, sedii agenţi economici.

2.2. Promovarea introducerii unor cerintele minime de performanta energetica a cladirilor

conform legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor: Implicarea

municipalității în promovarea și chiar impunerea respectarii cerințelor legale de performanță

energetică în clădiri prevazute în legea 372/2005 și OG 22/2008 sunt pârghii importante la

îndemâna autorităților de acțiune pentru reducerea consumurilor / emisiilor în clădirile din

domneniul public și tertiar.

3.1. Reabilitarea termica a 3 % din cladirile rezidentiale pe an.

3.2. Implemetare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice la consumatori

casnici.

3.3. Promovarea etichetarii energetice a clădirilor rezidentiale.

3.4. Deduceri de impozite locale pentru proprietarii de apartamente care își izolează termic

apartamentele din surse proprii de finanțare: asemenea masuri de deduceri fiscale promovate

de administrația publică, împreună cu realizarea unor facilități/ simplificări în obtinerea

autorizației de construcție pot produce, cu cheltuieli minime, determinarea unui număr

important de deținători de locuințe să realizeze prin forțe proprii lucrări de reabilitare termica.

3.5.Promovarea utilizarii de programe electronice de urmărire și autoevaluare a

consumurilor de energie în locuinte: realizarea și facilitarea utilizării de către publicul larg a

unor programe simple de autevaluare a consumurilor din locuințe și a amprentei de CO2 este

o măsura cu costuri mici dar care, bine promovată și susținută eventual prin campanii și

premii poate duce la rezultate notabile în termeni de economii de energie în locuinte.

B. Sectorul iluminatului public

Tabelul 4. Sectorul iluminatului public

SECTOR

Masuri

Economia de energie

estimată [MWh/a]

Productia de energie

estimată [MWh/a]

ReducereCO2 estimată [t/a]

ILUMINATUL PUBLIC :

1. Utilizarea sistemelor fotovoltaice pentru iluminatul public 160 240 140

2. Creșterea eficienței energetice prin utilizarea sistemelor performante cu LED in iluminatulpublic. 64.5

41


BACAU

1. Utilizarea sistemelor fotovoltaice pentru iluminatul public. Măsura are drept scop

reducerea facturilor la energia electrică necesară iluminatului public printr-o investiție inițială

în panouri fotovoltaice.

2. Creșterea eficienței energetice prin utilizarea sistemelor performante cu LED in

iluminatulpublic. Cu o eficiență energetică dovedită sistemele cu LED contribuie cu reducerea

de până la 50% a costurilor cu iluminatul stradal.

C. Sectorul transportului Tabelul 5. Măsuri în sectorul transportului

1.Modernizarea strazilor și rutelor de acces agricol- determină reducerea consumului de

carburant și prelungirea duratei de viață a vehiculelor.

2.Raţionalizarea deplasărilor flotei municipaleeste o masura luată de administratiilelocale

pentru utilizarea eficientă a parcului auto propriu.

D. Sectorul producției locale de electricitate

Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie ca o parte din necesarul de energie al zonei să

fie produs local, utilizând sursele regenerabile disponibile. Tabelul 6. Producție locală de energie

SECTOR Masuri

Economia de energie

estimată [MWh/a]


estimată [MWh/a]


LOCAL ELECTRICITY PRODUCTION:

1. Hydroelectric 1.1. Dezvoltarea unei hidroamenajari pe raul Slanic

2000 1400

2. Eolian 2.1.Instalarea unor turbine eoliene pentru alimentarea cu energie electrica a unor cladiri administrative

5,4 3,7

3. Fotovoltaic 3.1. Instalarea unor sisteme fotovoltaice pentru alimentarea cu energie electrica a cladirilor administrative

57,69 38,46

1.1.Dezvoltarea unei hidroamenajari pe râul Slanic.Măsura a fost parte a unui program mai

vechi propus a se realiza la nivelul râului Slănic și ea poate fi reluată în condițiile atenției

care se va acorda în anii următori sistemelor pe baza de enrgie hidro și biomasă.

SECTOR

Masuri

Economia de energie

estimată [MWh/a]


estimată [MWh/a]


TRANSPORT:

1. Modernizarea strazilor și rutelor de acces agricol 43 30,14

2. Raţionalizarea deplasărilor flotei municipale 7 1,75


BACAU

2.1. Instalarea unor turbine eoliene pentru alimentarea cu energie electrica a unor cladiri

administrative. Măsura poate valorifica energia eoliană existentă în zona corespunzătoare

grupului de comunități, intenții mai vechi existând în zonă. Se va acționa pentru realizarea

unui parteneriat public-privat.

3.1. Instalarea unor sisteme fotovoltaice pentru alimentarea cu energie electrică a clădirilor

administrative. Montarea sistemelor fotovolatice pe acoperișurile clădirilor publice, halelor

industriale, fermelor a fost aplicată cu succes în multe țări și este o bună soluție de exploatare

a surselor regenerabile fără a ocupa suprafețe agricole.

E. Lucrul cu cetațenii și parțile interesate

Administratia publica lucreaza în folosul cetatenilor și a entitatilor economice; de

aceea toate actiunile sale, deci și cele în domeniul promovarii utilizarii energiei durabile

trebuie sa fie aduse la cunostinta publica și sa provoace dezbateri pentru o corecta evaluare a

impactului acestor actiuni.

Conștientizarea cetătenilor în problematica energiei și mediului, dezbaterea publica a

principalelor proiecte și realizarea implicarii lor și a partilor interesate în punerea în opera a

planului de actiuni este foarte importanta și poate duce la rezultate notabile.

SECTOR Masuri

Economia de energie estimată [MWh/a]

Productia de energie estimată [MWh/a]

ReducereCO2 estimată

[t/a]

LUCRUL CU CETATENII:

1. Awareness raising and local networking

1.1. Campanie anuală de educaţie pentru utilizarea raţională a resurselor de energie, achiziţionarea de aparate eficiente și producţie de energie verde

2. Training and education

2.1. Initierea unor programe de educatie în scoli privind constientizarea beneficiilor economiei de energie.

2.2. Promovare concursuri școlare pe teme de gestiune responsabilă a energiei

Pentru transpunerea în realitate a Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED)

se vor identifica cele mai oportune linii de finanțare, atât naționale cât și europene, se va

stimula realizarea unor parteneriale public privat și se vor aloca, etapizat și în măsura

posibilităților, sume disponibile din bugetele administrațiilor locale.

Concluzii

Acțiunile prezentate în cadrul PAED au fost identificate după analizele rezultate din

evaluarea inventarul emisiilor de baza/consumurilor energetice, pentru anul de referinta 2011.

Ele au încercat să acopere toate sectoarele de importanță în consumurile de energie/emisii și

prin estimarea efectelor produse de implementarea lor să ducă la economiile de energie și deci

reducerea de emisii de CO2 cu cel puțin 20% până în 2020, în perimetrul corespunzător al

comunităților locale ce constituie grupul “Județul Bacău pentru Convenția Primarilor”.


BACAU

Implementarea PAED în practică va ridica numeroase probleme legate de identificarea

soluțiilor tehnice, accesului la finanțarea necesară, menținerea deciziei politice de realizare a

măsurilor prevăzute în plan.

Se impune monitorizarea continuă a implementării acțiunilor PAED și a rezultatelor

obtinute în urma lor.

Evaluarea periodică va trebui sa ducă la regandirea unor acțiuni deci la actualizarea

PAED; posibil unele acțiuni sa nu mai fie actuale/ necesare sau fezabile și să apară altele noi

de mai mare impact. Ceea ce trebuie să ramână neschimbat este decizia autorităților de a-și

îndeplini angajamentul asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel putin 20% până în 2020,

contribuind astfel de o maniera decisivă la dezvoltarea durabilă a regiunii.

“strategie pentru generatia de maine”com+bacau+_+final.pdfjudețul bacau este situat în partea...

Documents