anumite plante au propietati antibacteriene si pot fi de ajutor in rutina dumneavoastra orala...

Igiena cavității bucale icircnseamnă curățarea dintțlor a gingiilor și chiar a limbii reușind astfel să

igienizăm eficient toate suprafețele dentare icircntr-un timp minimAnumite plante au propietati

antibacteriene si pot fi de ajutor in rutina dumneavoastra orala zilnica si in plus va pot asigura o

respiratie proaspata

De exemplu uleiurile de migdale uleiurile de menta sau chiar menta aplicate la baza gingiei poate

constitui un tratament pentru o mai buna igiena orala

Uleiul din arborele de ceai contine mai multi agenti antibacterieni decat cele mai sus mentionate

Adaugarea in mod regulat a catorva picaturi din acest ulei pe periuta de dinti lasa senzatia de

revigorare a gingiilor

Ceaiul verde a fost creditat de secole ca fiind unul dintre cele mai bune tratamente naturale pentru o

mai buna igiena orala Clatirea cu ceai verde a fost folosita de poporul chinez vreme indelungata cu

rezultate bune in ceea ce priveste igiena orala Ceaiul verde contine si antioxidanti ce ajuta la o mai

buna imunizare a organismului

Doua substante extrase din lemnul dulce si utilizate indelung in medicina traditionala chineza s-au dovedit a fi experte in combaterea bacteriilor din cavitatea bucala responsabile cu aparitia cariilor dentare si a bolilor gingivale Descoperirea i-a dus pe autorii ei cu gandul la strategia optima de prevenire a afectiunilor bucale

Licoricidina si licorisoflavanul A sunt cele doua substante deosebit de eficiente in actiunea antibacteriana Acestea distrug cele mai periculoase bacterii din cavitatea bucala acelea care determina aparitia cariilor si deteriorarea sanatatii gingivale Cercetatorii sustin ca substantele din radacina de lemn dulce pot vindeca afectiunile bucale in aceeasi masura in care le pot si preveni

Radacina de lemn dulce este un leac comun in China insa este usor de gasit si in magazinele naturiste din Romania data fiind popularitatea in continua crestere a tratamentelor pe baza de plante Proprietatile acesteia in vindecare sunt nenumarate printre cele mai importante afectiuni asupra carora actioneaza cu succes aflandu-se bolile pulmonare si cele digestive extractul avand insa si efect antiinflamator antihistaminic regland totodata schimbul de apa si saruri in organism

giena bucala zilnica este esentiala pentru mentinerea sanatatii dintilor si gingiilor Medicul stomatolog Bogdan Baeder ne-a explicat cateva dintre trucurile ingrijirii corecte a gurii

Dusul bucal - trebuie folosit dupa periajul obisnuit al dintilor Dusul bucal este recomandat de unii stomatologi pentru masajul gingiei si senzatia placuta pe care o lasa mai ales atunci cand se utilizeaza diferite ape de gura

Scobitori - daca nu reusiti sa indepartati resturile de alimente dintr-o plomba facuta prost sau dintr-o carie atunci puteti folosi aceasta metoda pentru a indeparta resturile de alimente Insa in momentul cand incepeti sa folositi prea des scobitorile trebuie sa va ganditi ca deja este cazul sa mergeti la un dentist

Apa de gura - cu exceptia apelor care contin de exemplu clorhexidina sau florura de staniu celelalte produse nu au un efect de reducere a florei microbiene A clati gura pentru efectul de prospetime este foarte bine insa in niciun caz apa de gura nu se poate substitui periajului dintilor

Guma de mestecat - este indicat sa alegeti guma fara zahar si daca este posibil o varietate care sa contina xylitol Guma este un substitut al periajului atunci cand acesta nu este posibil datorita efectului de curatare mecanica si a celui de crestere a fluxului de saliva Aceasta contine lizozim - o puternica substanta care elimina bacteriile care produc carii

Purtatorii de proteza fixa (punti) au la indemana o alta solutie sa foloseasca ata dentara speciala care se introduce sub lucrare

Purtatorii de proteza mobila trebuie sa-si curete de doua-trei ori pe zi proteza la fel ca si dintii naturali Mare atentie insa nu cu pasta de dinti deoarece aceasta are elemente abrazive care vor face ca in timp sa dispara luciul dintilor

More Sharing ServicesShare|Share on facebook Share on email Share on favorites Share on print In Romania se consuma in medie 125 ml de pasta de dinti pe an (adica un tub si un sfert) fata de aproximativ 600 ml pe an reprezentand necesarul la un periaj al dintilor de doua ori pe zi

Mai mult romanii schimba periuta de dinti in medie la 2 - 3 ani fata de 3 luni cat este recomandat a declarat miercuri la lucrarile Congresului Uniunii Nationale a Asociatiilor Stomatologice (UNAS) directorul organizatiei dr Alexandru Brezoiescu

Totusi dupa cum a spus medicul fata de vechile studii se inregistreaza un oarecare progres in prezent utilizandu-se mai multa pasta de dinti si schimbandu-se mai des periutele

ISTORIE

Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare piper frunze de mentă și flori de iris Icircn Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bună

Totuși pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult pacircnă icircn secolul al XIX-lea icircn Marea Britanie Pe la icircnceputul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă dar la scurt timp pudrele pentru dinți au devenit populare Multe erau făcute icircn casă cu cretă cărămidă pulverizată și sare O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat dar icircn același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decacirct bine

Pacircnă icircn anul 1900 o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată Pastele de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate icircn secolul al XIX-lea dar nu au icircntrecut icircn popularitate pudra pentru dinți icircnaintea primului război mondial Icircn anul 1896 icircn New York compania Colgate a făcut prima pastă de dinți icircn tuburi deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele

Fluoruri au fost adăugate icircn pasta de dinți icircn anul 1914 și a fost criticat de Asociația Dentală Americană (ADA) icircn 1937 Icircn anii 50 noile paste cu fluor au primit icircnsă aprobarea de la ADA Limitele acceptabile și cantitățile sugerate de fluor icircn pasta de dinți diferă icircn fiecare țară

Icircnaintea celui de-al doilea război mondial pasta de dinți se vindea icircn containere din plumb Chiar dacă acestea erau cerate plumbul se amesteca cu pasta de dinți cauzacircnd boli și decese După al doilea

război mondial pasta de dinți se comercializa icircn containere de plastic Lucrul rău a fost că deoarece toți membrii familiei foloseau pasta de dinți icircmpreună cu aceeași periuță și se puteau transmite boli

Pasta de dinți se comercializează de obicei icircn tuburi flexibile deși containere mai rigide sunt disponibile (acestea avacircnd avantajul că putacircnd sta vertical folosesc mai puțin spațiu)

Ingrediente și arome

Fluorura de sodiu (NaF) este cel mai popular ingredient icircn pasta de dinți pentru a proteja icircmpotriva

cariilor unele companii producătoare de pastă de dinți folosesc monofluoro-fosfat de sodiu

(Na2PO3F) Aproape toată pasta de dinți vacircndută icircn Statele Unite conține 1000-1100 părți dintr-un

milion ioni de fluor proveniți dintr-unul din aceste ingrediente active Această particularitate a condus la

concluzia că pasta de dinți ieftină este la fel de bună ca cea scumpă

Ingrediente ca bicarbonatul de sodiu enzime vitamine plante medicinale calciu apă de gură șisau

apă oxigenată fac adesea parte din amestec și sunt comercializate ca fiind benefice Unii producători

adaugă și agenți antibacteriali cum ar fi triclosanul sau clorura de zinc

Pasta de dinți este icircntr-o varietate de arome de cele mai multe ori fiind variații de mentă Alte arome

mai exotice sunt cele de caise ananas și chiar de gumă de mestecat (comercializate mai ales pentru

copii) dar și miere de albine caramelscorțișoară molură ghimbir vanilie lămacircie portocală pin Au

mai fost icircncercate unele arome dar fără mare succes comercial cum ar fi cele de unt de

arahide ceai și chiar whisky Unele paste nu au arome

Periuța de dinți este un instrument (obiect) care servește la curățirea și păstrarea icircngrijirea dinților Periuțele de dinți au diferite tării ale periilor mărimi și forme

Istorie

Desoperiri arheologice icircn morminte egiptene datate circa 3000 icircdHr dovedesc că prima periuță de dinți a fost un mic băț care se mesteca A fost de fapt bucata subțire a unei crengi care a fost defibrată la un capăt La unele popoare primitive asemenea bețișoare se folosesc și azi (de ex Miswak)

Icircn Imperiul chinez au fost inventate circa 1500 dHr primele periuțe de dinți cu perii Acestea aveau icircnsă forma unei pensule Periile proveneau de la gacirctul porcilor domestici și erau prinse de bețișoare de bambus sau de oscioare

Comercianții au adus aceste perii icircn Europa Icircnsă aici au fost considerate periile ca prea tari Icircn Europa se folosea la cea dată peri de cal Medicul francez Pierre Fauchard care este considerat tatălstomatologiei moderne a criticat icircn manualul său din 1728 periuțele de dinți ineficiente prea moi confecționate din păr de cal La acea dată dinții se curățau mai degrabă cu bureți

Englezul William Addis a fondat icircn 1780 prima firmă care producea periuțe dedinți icircn mod profesionist din oscioare și peri de vacă periuța de dinți era un articol de lux al celor bogați

Cu inventarea nailonului icircn 1938 a devenit posibilă fabricarea ieftină icircn masă a periuțelor de dinți Prima generație de periuțe de dinți era icircnsă atacirct de tare icircncaacirct putea să rănească gingiile prin urmare nu erau de recomandat De abia icircn 1950 a devenit disponibil nailonul mai moale care se potrivea mai bine

Spălarea dinților a devenit destul de tacircrziu un obicei larg raspacircndit De exemplu icircn Statele Unite de abia după cel de al doilea război mondial Asta deoarece soldații au fost obligați să se spele pe dinți și au adus acest obicei icircn familiile lor

COMUNICAT DE PRESĂCariile dentare şi afecţiunile gingivale sunt boli larg răspacircndite icircn populaţieNeglijate şi netratate la timp ele pot influenţa negativ starea de sănătate a icircntreguluiorganismDe aceea prevenţia apariţiei afecţiunilor orale este un pas esenţial pentru a avea un organismsănătosPentru aceasta acţiunile de educaţie şi prevenţie desfăşurate icircn cadrul grupurilor de copii şitineri icircn grădiniţe şi şcoli şi profilaxia individuală realizată de către medicul dentist sunt la fel deimportante ca şi activitatea de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii adoptării unuicomportament activ icircn scopul menţinerii sănătăţii oraleComportamentele sănătoase se icircnvaţă de la vacircrstele cele mai mici de aceea rolul familiei icircneducaţia pentru sănătate este primordialCu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale care este celebrată icircn fiecare an la data de 12septembrie se desfăşoară campania de informare a populaţiei privind sănătatea orală Perioadade desfăşurare a campaniei pentru anul acesta este 12-30 septembrie cu mesajul Familia meaare dinţi sănătoşiScopul campaniei este ameliorarea sănătăţii orale a populaţiei prin adoptareacomportamentelor sănătoase icircn special icircn familie dar şi la nivelul comunităţii Sensibilizareapărinţilor privind importanţa cariei dentare la copii şi informarea acestora asupra metodeloreficiente de prevenţie constituie un pas important pentru formarea deprinderilor sănătoase şievitarea tratamentelor costisitoare de mai tacircrziuIcircn vederea realizării acestor obiective se va avea icircn vedere diseminarea de informaţii privindafecţiunile orale şi factorii de risc care contribuie la producerea acestora şi transmiterea derecomandări pentru populaţie icircn vederea menţinerii sănătăţii orale Informaţiile vor fi distribuiteatacirct icircn format tipărit cacirct şi icircn format electronic prin canale multiple e-mail şi reţelele socialewebsite-ul DSP urilor website-urile instituţiilor partenere articole icircn ziarele locale emisiuniTVMINISTERULSĂNĂTĂŢII

1

Analiza de situaţie icircn Romania ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale a SănătăţiiOrale 12 septembrie 2012bdquoFamilia mea are dinţi sănătoşirdquoA Date statistice privind sănătatea orală icircn Romacircnia1 Date privind personalul din serviciile de sănătate oralăConform datelor statistice furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii icircn anul 2011privind afecţiunile orale şi serviciile de sănătate orală icircn Romacircnia se icircnregistrau un număr de11855 medici dentişti icircn anul 2008 cu o densitate de 5513 medici dentişti la 100000 delocuitori icircn timp ce icircn anul 2009 numărul acestora a fost de 12448 cu o densitate de 5798 demedici dentişti la 100000 de locuitoriIcircn anul 2010 potrivit Colegiului Medicilor Dentişti din Romacircnia (CMDR) existau 16486de medici dentişti icircn ţara noastrăInstitutul Naţional de Statistică icircn Anuarul statistic pentru anul 2010 a furnizaturmătoarele dateAnul1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Dentisti 7708 8307 8694 8830 9447 9907 10249 10620 11651 11901 12497din care femei 4945 5243 5153 5236 5766 6337 6624 6829 7456 7553 7843Locuitori la un medic dentist 2914 2701 2577 2468 2301 2188 2110 2032 1849 1807 1718Medici dentişti la 10000 locuitori 34 37 39 41 43 46 47 49 54 55 58

Conform Manualului de Practică Dentară publicat icircn anul 2008 de către ConsiliulEuropean al Medicilor Dentişti icircn anul 2008 icircn Romacircnia se icircnregistrau următoarele datestatistice- distribuţia pe sexe a medicilor dentişti era de 68 femei şi 38 bărbaţiMINISTERULSĂNĂTĂŢII

2- numărul total al igieniştilor dentari 100- numărul total al asistentelor 6000- numărul total al tehnicienilor dentari 6000- numărul total de specialişti icircn chirurgie orală 157 ortodonţie 412 chirurgie maxilo-facială 234Numărul de locuitori la 1 medic dentist pe judete Romacircnia 1989 2000 şi 20082 Date privind situaţia afecţiunilor dentare Prevalenţa cariilor dentare la un individ s-a exprimat numeric cu ajutorul unor medii(DMTF) obţinute calculacircnd numărul de carii (decayed (D)) dinţii lipsăextracţiidentare (Missing (M)) plombelucrări (Filled (F)) numărul dinţilor (teeth (T)) sausuprafaţa acestora (surfaces (S))

Conform raportului privind prevalenţa cariilor dentare icircn Europa icircn perioada 1990-1995 realizat de Marthaler TM et al 83 din copiii din Romacircnia icircn vacircrstă de 6 anierau afectaţi de carii procentul ajungacircnd la 94 la vacircrsta de 18 ani (1995)Tendinţa de evoluţie a cariilor dentare icircn timp pentrudiferite grupe de vacircrstă icircn Romacircnia39544314 3473280 1 2 3 4 5 6 7 81986 1982 1995 1998 2000anulDMTF6 ani12 ani

33 Numărul facultăţilor de medicină dentară icircn 2008 era de 11 cu durata studiilor de5 ani şi un număr anual de absolvenţi de aproximativ 1000 Dintre aceştia 60 erau femei4 Consumul anual de zahăr per capita exprimat icircn kilograme ndash valoare brută pe capde locuitorConform datelor disponibile din Anuarul de Statistică Sanitară 2008 al CentruluiNaţional pentru Statistica şi Informatică icircn Sănătate Publică (CNSISP) tendinţa numărului deconsultaţii şi tratamente stomatologice icircn Romacircnia a fost una icircn continuă scădere de la 109consultaţii şi tratamente la 1 locuitor icircn anul 1970 la 162 icircn 1998 pentru a ajunge icircn 2008 la035 consultaţii şi tratamente la 1 locuitor00511522531970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nr$de$consultaţii$şi$tratamente$stomatologice1$locuitor icircn$Romacircnia$1970=2008Nrdeconsultatii1locuitorAnul

Aceeaşi sursă oferă date privind evoluţia numărului de consultaţii şi tratamentestomatologice icircn perioada 2006-2009 din policlinicile particulare După o tendinţă de scăderepacircnă icircn anul 2008 numărul acestora a icircnregsitrat o uşoară creştere icircn anul 2009Consumul de zahăr per capita icircn perioada 1991 - 2005 icircnRomacircnia244211 226 245 256 2750510152025

301991 1994 1997 2000 2002 2005anulkgkg - valoare brută

4050001000015000200002500030000350002006 2007 2008 2009Nr$consultatii$si$tratamente$stomatologice$ $

Nr$consultatii$si$tratamente$stomatologice$icircn$policlinicile$particulare$Romacircnia$200692009

Anul$ 0

50010001500200025003000350040004500Bihor Braila Bacau Iasi Valcea4 Prahova Constanta BucurestiNrdeconsultatii inpoliclinicile particulare

NrdeconsultatiistomatologiceicircnpoliclinicileparticularepejudeţeRomacircnia2009

Icircn ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe a numărului de consultaţii stomatologice dinpoliclinicile particulare icircn anul 2009 aceasta arată că numărul cel mai mare de consultaţii afost icircn Bucureşti urmat de Constanţa Prahova Vacirclcea Iaşi Bacău Brăila şi BihorIcircn anul 2008 (CNSISP) tratamentele stomatologice efectuate icircn policlinicile cu platăau reprezentat 184 din totalul tratamentelor efectuate icircn aceste policlinici iar icircn anul 2009procentul a fost 22 6Icircn ceea ce priveşte evoluţia ratei standardizate a mortalităţii pe grupe de vacircrste princancere ale buzelor cavităţii bucale şi faringelui datele furnizate de Agenţia Internaţionalăpentru Cercetarea Cancerului pentru populaţia Romacircniei relevă o tendinţă uşor ascendentăpentru femei icircn timp ce tendinţa pentru bărbaţi este continuu ascendentă valorile ajungacircnd icircnanul 2008 aproape de 12 ori mai mari la bărbaţi decacirct la femei5B Date statistice privind sănătatea orală icircn Romacircnia icircn contextul UniuniiEuropeneDatele furnizate despre sănătatea orală a populaţiei statelor membre ale UniuniiEuropene de Eurobarometru icircntr-un studiu realizat de TNS Opinion amp Social la cerereaDirectoratului General pentru Sănătate şi Consumatori şi coordonat de Direcţia GeneralăComunicare publicat icircn februarie 2010 relevă următoareleo O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircniaprocentul este de 30o Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă

cu mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romania 14 din respondenţi au declarat ca poartă oproteză detaşabilăMortalitatea prin cancer de buze cavitate orală şi faringe RomaniaRata standardizată (mondial) icircn funcţie de vacircrstă6o Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi saujenă cauzate de dinţii lor1048576aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelorgurii sau dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32104857616 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor10485767 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de16 - primul loc icircn Europa)1048576doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţisociale icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate oralăo Icircn medie europenii macircnacircncăbeau de 5 ori pe zi Acestea sunt momente cacircnd dinţii lor potintra icircn contact cu alimentele şi băuturile dulci şi care pot avea un impact asupra sănătăţiiorale1048576 aproape 9 din 10 respondenţi au declarat că mănacircncă fructe proaspete şi mai mult dejumătate au declarat că mănacircncă din cacircnd icircn cacircnd gem sau miere1048576 aproape o cincime din cei intervievaţi beau de multe ori băuturi dulci (limonadă colasau alte băuturi nealcoolice) sau mănacircncă biscuiţi şi prăjiturio Marea majoritate a europenilor (88) consideră că dacă ar fi necesar ar avea posibilitateasă meargă la un medic dentist icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor demuncă Pentru Romacircnia procentul este de 81o De asemenea ei consideră aproape icircn unanimitate (92) că icircn general au acces la uncabinet stomatologic sau clinică icircn caz de nevoieo Clinicile private sunt icircn general preferate 79 din europeni folosesc astfel de facilităţi icircncaz de nevoie 14 merg la o clinică de statPer ansamblu europenii vizitează un medic dentist icircn mod regulat 57 au consultat un dentistcu mai putin de un an icircn urmă Numai 9 au mers la un medic dentist cu mai mult de 5 aniicircn urmă şi 2 nu au consultat niciodată un medic dentistEuropenii vizitează medicul dentist icircn medie de două ori pe an Cei care au fost la medicul

dentist icircn medie de mai mult de trei ori pe an sunt icircn special locuitori ai ţărilor localizate icircnestul Uniunii Europene şi anume cetăţeni din Romacircnia (36 ori ) urmaţi de Lituania (33 ori)7şi apoi Polonia (31 ori) din care cei mai mulţi trebuiau să facă regulat un tratament Pe dealtă parte respondenţii din Malta (17 ori) şi Irlanda (18 ori) au fost la medicul dentist icircnmedie mai puţin de două ori pe ano Majoritatea (50) europenilor intervievaţi icircn acest studiu au declarat că ultima dată cacircnd auvizitat un medic dentist a fost pentru un control de rutină sau tratament de curăţare O treime aapelat la un medic dentist pentru un tratament de rutină şi aproape o cincime a mers pentrutratament de urgenţăDe departe motivul principal relatat de persoanele intervievate pentru că nu au consultat unmedic dentist icircn ultimii doi ani este faptul că problemele lor dentare nu au fost suficient degrave (33) Al doilea motiv menţionat cel mai frecvent pentru a nu consulta un dentist a fostabsenţa dinţilor naturali (16) urmat icircndeaproape de costul ridicat al examenelor de rutină şial tratamentului (15)Trebuie avut icircn vedere că icircn unele ţări este obligatorie vizita la medicul dentist o dată pe ansau chiar la fiecare şase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze deasigurarea medicalăPentru Romacircnia motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sautratamentele de curăţare (27) tratamentul de rutină (31) şi tratamentul de urgenţă (40)Prevalenţa edentaţilor vacircrstnicilor 65-74 de ani sursa WHO Global Oral Health Data Bank şi Oral HealthCountryArea Profile Programme 2000Indicatorii sănătăţii orale icircn UEProiectul Indicatori europeni ai sănătăţii orale coordonat de Universitatea ClaudeBernard din Lyon pentru a sprijini statele membre europene icircn eforturile lor de a reducemorbiditatea şi invaliditatea datorate afecţiunilor orale lansat de Comisia Europeană a avut caobiective8

Identificarea modurilor de generare a datelor şi problemelor de management din cadrulSistemului Informaţional de Sănătate Identificarea principiile directoare pentru selectarea şi utilizarea indicatorilor desănătate orală Identificarea unui set de indicatori de bază pentru sănătatea orală Revizuirea eforturilor recente de selecţie a indicatorilor de sănătate oralăPrincipiile pentru selecţia şi utilizarea indicatorilor de sănătate orală s-au bazat pe1 - identificarea unei liste de probleme prioritate de sănătate orală a populaţiilor şigrupurilor de risc icircnalt2 - definirea unui tabel de indicatori esenţiali icircn următoarele domenii indicatori aiproblemelor prioritare de sănătate orală indicatori privind furnizarea de servicii calitateaicircngrijirilor şi indicatori ai resurselor critice de sănătate3 - validarea listei lungi finale a indicatorilor de sănătate orală4 - o icircnţelegere comună a termenilor şi criteriilor de selecţie a indicatorilor5 - recomandarea unei liste scurte de indicatori esenţiali de sănătate orală printr-un procesde consultareUn set de indicatori icircn domeniul sănătăţii publice orale chiar limitat la o listă minimăesenţială este delimitat icircn timp şi ar trebui să acopere următoarele patru domenii majore Starea de sănătate morbiditatea şi statusul funcţiei orale Determinanţii (comportamentul obiceiurile de viaţă) Sistemul de sănătate orală promovare prevenire acces la icircngrijiri calitateaicircngrijirilor şi performanţa sistemului Calitatea vieţii din punctul de vedere al sănătăţii oraleIndicatori esenţiali ai sănătăţii orale identificaţi sunt clasificaţi icircn1 Indicatori pentru monitorizarea sănătăţii orale a copiilor şi adolescenţilor2 Indicatori pentru monitorizarea sănătăţii orale a populaţiei generale3 Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sănătate orală4 Indicatori pentru monitorizarea calităţii vieţii icircn funcţie de sănătatea orală1 Indicatori pentru monitorizarea sănătăţii orale a copiilor şi adolescenţilor Periaj zilnic cu pastă de dinţi cu fluorNumărător Numărul copiilor de 3-6 şi 6-12 ani adolescenţilor cu vacircrsta de 13-17ani care declară utilizarea zilnică a pastei de dinţi fluoruratăNumitor Numărul copiilor şi adolescenţilor din populaţia luată icircn studiu9 Icircngrijirea preventivă a femeilor gravide

Numărător Numărul femeilor cu vacircrsta 15-39 de ani cu copii sub 1 ancare menţionează cel puţin o vizită preventivă stomatologică icircn cursul ultimei lor sarciniiNumitor Numărul de femei chestionate cu vacircrsta 15-39 de ani cu copii sub 1 an Cunoştinţele mamei privind importanţa pastei de dinţi fluorurate icircn prevenireacariilor copiluluiNumărător Numărul de mame cu copii sub 7 ani care cunosc rolul utilizării pastei dedinţi care conţine fluor de două ori pe zi icircn prevenirea cariilor dentare la copiiNumitor Numărul de mame chestionate cu copii sub 7 ani Rata de expunere la fluorizareNumărător Numărul populaţiei expuse zilnic la fluorul conţinut icircn apă sare pastă dedinti sau de altă natură icircn icircntreaga ţară printre cei intervievaţi x 1000Numitor Numărul populaţiei luate icircn studiu Programe preventive de sănătate orală icircn grădiniţeNumărător Numărul de grădiniţe incluse icircntr-un program preventiv vizacircnd sănătateaorală icircn care se supraveghează icircn mod particular periajul dinţilor cu pastă de dinţi careconţine fluorNumitor Numărul total al grădiniţelor Şcoli cu programe centrate pe periaj zilnic cu pastă de dinţi cu fluorNumărător Numărul de şcoli cu programe bazate pe promovarea sănătăţii orale icircncare are loc supravegherea zilnică a periajului dinţilor cu pastă de dinţi care conţine fluorNumitor Numărul şcolilor supravegheate Gradul de acoperire al programului de screening privind sănătatea oralăNumărător Numărul de copii şi adolescenţi cu vacircrsta 3-16 ani examinaţi cel puţin odată icircn ultimele 12 luni pentru depistarea precoce a afecţiunilor orale nesimptomatice carefac obiectul unui program de screening x 100010Numitor Numărul de copii şi adolescenţi cu vacircrsta de 3-16 ani din populaţia luatăicircn studiu Acoperirea cu tratamente ortodonticeNumărător Numărul de copii şi adolescenţi cu vacircrsta de 5-17 ani care pretinde căpoartă un aparat ortodonticNumitor Numărul de copii şi adolescenţi cu vacircrsta de 5-17 ani intervievaţi Carii apărute icircn primii ani ai copilărie

Numărător Numărul de copii cu carii icircn grupa de vacircrstă 1-5 de aniNumitor Numărul de copii cu vacircrsta de 1-5 ani intervievaţi Carierea primului molar permanent la copiiNumărător Numărul total de carii (a se specifica pragul de diagnosticare) dinţi lipsăşi plombe la primii molari permanenţi la copii icircntre 6 şi 12 aniNumitor Numărul de copii cu vacircrsta de 6-12 ani intervievaţi Fluoroza dentarăNumărător Numărul de copii de 12 ani icircn funcţie de scorul indicelui Dean de fluorozăNumitor Numărul de copii cu vacircrsta de 12 ani intervievaţi1 Indicatori pentru monitorizarea sănătăţii orale a populaţiei generale Aportul zilnic de alimente şi băuturiNumărător Numărul de persoane cu vacircrsta de 5-60 şi peste care declară frecvenţaaportului zilnic de alimente şi băuturiNumitor Numărul de persoane cu vacircrsta de 5-60 ani intervievate Prevalenţa consumului de tutunNumărător Numărul de copii şi adolescenţi (12-17 ani) şi adulţi (18 ani şi mai mult)care fumează icircn populaţia intervievatăNumitor Numărul de persoane intervievate11 Accesul geografic la icircngrijiri medicale de sănătate oralăNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 18 ani şi peste care susţin existenţa unuidentist la distanţă de 30 de minute de mers de la locul lor de muncă sau de reşedinţăNumitor Numărul de persoane intervievate cu vacircrsta de 18 ani şi peste Accesul la serviciile primare de sănătate oralăNumărător Numărul de adulţi icircn vacircrstă de 18 ani şi peste care pretind a avea acces laservicii primare de sănătate oralăNumitor Numărul de persoane cu vacircrsta de 18 ani şi peste intervievate Control stomatologic icircn ultimile 12 luniNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta peste 2 ani care au vizitat un medic dentist sauo clinică dentară icircn ultimul anNumitor Numărul de persoane cu vacircrsta de 2 ani şi peste intervievate Motivul ultimei vizite la dentistNumărător Numărul de copii cu vacircrsta de 5 -11 ani adolescenţi 12 - 17 şi adulţi cuvacircrsta de 18 ani şi peste pentru care motivul ultimei vizite la dentist a fost un control derutină sau tratament de urgenţăNumitor Numărul de copii cu vacircrsta de 5 -11 ani adolescenţi 12 - 17 şi adulţi cu vacircrstade 18 ani intervievaţi

Motivul nevizitării dentistului icircn ultimii doi aniNumărător Numărul de copii cu vacircrsta de 5 -11 ani adolescenţi 12 - 17 şi adulţicu vacircrsta de 18 ani şi peste pentru care nu au vizitat dentistul icircn ultimii doi aniNumitor Numărul de copii cu vacircrsta de 5 -11 ani adolescenţi 12 - 17 şi adulţi cuvacircrsta de 18 ani intervievaţi Renunţarea la fumatNumărător Numărul de medici dentişti care susţin acordarea de consiliere privindicircncetarea consumului de tutun pacienţilor lorNumitor Numărul total de medici dentişti intervievaţi12 Prevalenţa cariilor netratateNumărător Numărul de copii adolescenţi şi adulţi- de preferinţă 2-4 6-8 12-15 35-44 ani - cu una sau mai multe carii netratateNumitor Numărul total de indivizi examinaţi Evaluarea sănătăţii parodontaleProporţia populaţiei icircn grupa de vacircrstă 12 15 18 şi 35-44 şi 65-74 ani icircn patru categoriiparodonţiul sănătos doar gingivită pungi parodontale de la 4 mm la 6 mm pungiparodontale de 6 mm sau mai profundeNumărător Numărul de persoane din grupa de vacircrstă 12 15 18 şi 35-74 ani icircnfiecare dintre cele patru categoriiNumitor Numărul de persoane din grupa de vacircrstă 12 15 18 şi 35-74 ani examinaţi Prevalenţa protezelor dentareNumărător Numărul de adulţi de 20-65 ani şi peste care pretind că poartă o protezădetaşabilăNumitor Numărul de adulţi de 20-65 ani şi peste intervievaţi Absenţa cariilor dentareNumărător Numărul de persoane de 5-74 ani fără carii dentare şi dinţi lipsă din cauzacariilor şi plombe (D3MFT) = 0d3mft = 0 (este cunoscut ca procentul cu nici o dovadă dedegradare evidentă)Numitor Numărul persoanelor de 5-74 ani intervievate Severitatea cariilor dentareNumărător Numărul total de dinţi cariaţi lipsă şi plombaţi provizoriu sau definitivprezenţi pe persoană icircn grupa de vacircrstă 5-74 aniNumitor Numărul persoanelor de 5-74 ani intervievate Severitatea afecţiunilor parodontale

Numărător Numărul de adulţi icircn vacircrstă de 35-74 ani cu boli parodontale de orice gradNumitor Numărul persoanelor de 35-74 ani examinate Cancer al cavităţii bucale13Numărător Numărul de cazuri noi de cancer al cavitatii orale la adulţi cu vacircrsta de 35-64 ani icircn populaţie pe parcursul unui an x 100000Numitor Populaţia din grupa de vacircrstă 35-64 de ani la 1 iulie Prevalenţa ocluziei funcţionaleNumărător Numărul de cazuri de adulţi cu vacircrsta de 18 ani şi peste cu 21 sau maimulţi dinţi naturali icircn ocluzie funcţionalăNumitor Populaţia examinată cu vacircrsta de 18 ani şi peste Numărul dinţilor naturali prezenţiNumărător Numărul de adulţi icircn vacircrstă de 18 ani şi mai mult care pretind că au dinţinaturali prezenţiNumitor Populaţia examinată cu vacircrsta de 18 ani şi peste Prevalenţa edentaţieiNumărător Numărul de adulţi cu vacircrsta peste 35 de ani care şi-au pierdut toţi dinţiinaturaliNumitor Numărul de adulţi examinaţi2 Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sănătate orală Costul serviciilor de sănătate orală Procentul din produsul intern brut alocat cheltuielilor pentru serviciile de sănătateorală Medici dentişti şi alţi furnizori de servicii medicale de sănătate oralăNumărător Numărul de medici dentişti şi a altor furnizori de servicii de sănătateorală (dentişti activi dentişti igienişti terapeuţi icircn sănătate orală şi tehnicieni dentari ) la opopulaţie de 100000 locuitoriNumitor Populaţia la 1 iulie Satisfacţia faţă de calitatea icircngrijirilor furnizateNumărător Numărul de dentişti care se declară satisfăcuţi de calitatea icircngrijirilorfurnizate pacienţilor sub aspectul icircngrijirii - globale curative preventive şi de ortodonţieNumitor Numărul total de dentişti intervievaţi Satisfacţia faţă de remuneraţia obţinută14Numărător Numărul de dentişti care susţin că sunt mulţumiţi de remuneraţia totală şide cea pentru serviciile preventive

Numitor Numărul total de dentişti intervievaţi4 Indicatori pentru monitorizarea calităţii vieţii icircn funcţie de sănătatea orală Dezavantaje din cauza limitării funcţionale oraleNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 8-65 ani sau mai icircn vacircrstă care auexperimentat dificultăţi icircn alimentaţie şi mestecat din cauza unor probleme cu gura dinţiisau proteze de orice tip icircn ultimele 12 luniNumitor Numărul total de subiecţi intervievaţiInformaţia este icircnregistrată pe o scală de 5 puncte nu = 0 aproape niciodată = 1ocazional = 2 destul de des = 3 de foarte multe ori = 4 Durerea fizică din cauza stării de sănătate oralăNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 8-65 ani sau mai icircn vacircrstă care auperceput durere sau disconfort din cauza dinţilor gurii sau protezelor de orice fel icircnultimele 12 luniNumitor Numărul total de subiecţi intervievaţiInformaţia este icircnregistrată pe o scală de 5 puncte nu = 0 aproape niciodată = 1ocazional = 2 destul de des = 3 de foarte multe ori = 4 Disconfort psihic din cauza stării de sănătate oralăNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 8-65 ani sau mai icircn vacircrstă care au perceputdisconfort psihic din cauza dinţilor gurii sau protezelor de orice fel icircn ultimele 12 luniNumitor Numărul total de subiecţi intervievaţiInformaţia este icircnregistrată pe o scală de 5 puncte nu = 0 aproape niciodată = 1ocazional = 2 destul de des = 3 de foarte multe ori = 4 Dizabilitate psihică din cauza aspectului dinţilor sau protezelor dentareNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 8-65 ani sau mai icircn vacircrstă care au perceputdizabilitate psihică din cauza aspectului dinţilor sau protezelor de orice fel icircn ultimele 12luniNumitor Numărul total de subiecţi intervievaţi15Informaţia este icircnregistrată pe o scală de 5 puncte nu = 0 aproape niciodată = 1ocazional = 2 destul de des = 3 de foarte multe ori = 4 Dizabilitate socială din cauza stării de sănătate oralăNumărător Număr de subiecţi cu vacircrsta de 8-65 ani sau mai icircn vacircrstă care nu şi-auputut icircndeplini activităţili de zi cu zi de orice grad icircn ultimele 12 luni datorită

problemelor orale acute sau croniceNumitor Numărul total de subiecţi intervievaţi dintr-o populaţie sau o anumită grupăde vacircrstăInformaţia este icircnregistrată pe o scală de 5 puncte nu = 0 aproape niciodată = 1ocazional = 2 destul de des = 3 de foarte multe ori = 4Cadrul legislativCadrul legislativ la nivel european este relativ limitat o componentă care priveştesănătatea orală este prezentă icircn Planul de lucru 2010 elaborat conform Deciziei ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului al No 13502007 din 23 octombrie 2007 care stabileşte cel de aldoilea program comunitar de acţiune icircn domeniul sănătăţii (2008-2013) Planul de lucrulanual prevede icircn cadrul sistemului european de informare icircn materie de sănătate posibilitateaelaborării de propuneri de proiecte de către organizaţii din statele membre ale UniuniiEuropene pentru icircmbunătăţirea sau crearea de sisteme durabile de informare cu privire lasănătatea oralăCadru legislativ privind sănătatea orală la nivel naţional conţine următoareleprevederi Hotăracircrea de Guvern nr 2622010 pentru aprobarea Contractului-cadru privindcondiţiile acordării asistenţei medicaleCasele de asigurări de sănătate decontează serviciile medicale ambulatorii despecialitate pe baza biletelor de trimitere eliberate icircn condiţiile stabilite prin norme de cătremedicii dentişti şi dentiştii din cabinetele stomatologice şcolare şi studenţeşti Medicii dentiştidin cabinetele stomatologice şcolare şi studenţeşti pot prescrie medicamente numai pentruafecţiuni acute pentru maximum 3 zile Prin medicimedici dentişti din cabinetele şcolare şistudenţeşti se icircnţelege medicii din cabinetele medicale şi stomatologice din şcoli şi unităţi deicircnvăţămacircnt superior finanţate de la bugetul de stat16Pachetul de servicii medicale de bază de medicină dentară preventive şi altratamentelor de medicină dentară tarifele şi sumele decontate de casele de asigurări desănătate sunt mentionate in normele la contractual cadru Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii şi Preşedintelui Casei Naţionale de

Asigurări de Sănătate nr 2644072010 pentru aprobarea Normelor tehnice derealizare a programelor nationale de sanatate in 2010Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului icircn cadrul Subprogramului Asigurareasănătăţii orale a copiilor prevede următoarele activităţi1) desfăşurarea unor activităţi de informare educare comunicare icircn vederea formării unordeprinderi de igienă orală pentru copiii din clasele I-IV2) sigilarea molarilor ca măsură de prevenire a cariilor la copiii din clasa I3) tratarea cariei molarului de 6 ani (4 molaripacient)17ReferinţeWHO Health for All Data Basehttpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3httpwwwmahseCAPPCountry-Oral-Health-ProfilesEURORomaniaThe World Oral Health Report 2003httpwwwegohideuDocumentsCATALOGUE202005pdfhttpwwwegohideuIndexhtmhttpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdfhttpwwwinsserocmsrwcoresearchsearchrodohttpwwwccssropublic_htmlhttpwwweudentaleuindexphpID=35918

MINISTERULSĂNĂTĂŢIICENTRUL NAȚIONALDE EVALUARE ȘIPROMOVARE A STĂRIIDE SĂNĂTATEINSTITUTUL NAŢIONALDE SĂNĂTATE PUBLICĂCENTRUL REGIONAL DESĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI

Familia meaaredinţi sănătoşi12 Septem brie 2012ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE

INFORMAREContexul)mondial) Sănătatea orală este un domeniu neglijat al sănătăţii pe planinternaţional(DrMargretChanDirectorgeneralOMS) Cariiledentarereprezintăoproblemămajorădesănătateoralăicircnţărileindustrializate afectacircnd 60D90 dintre elevi şi marea majoritate aadulţilorşiauoprevalenţăcrescutăicircnmaimulteţăridinAsiaşiAmericaLatină icircn timp ce majoritatea ţărilor africane par să Kie mai puţinafectate Icircn ciuda marilor progrese icircn domeniul sănătăţii orale a populaţiei lanivelmondialproblemeleprivind sănătateaorală rămacircn icircn continuareimportanteicircnmultecomunităţidinicircntreagalumeDicircnspecialicircnracircndulgrupurilordefavorizatedinţăriledezvoltateşiicircncursdedezvoltare

Contexul)mondial) Distribuţia şi severitatea bolilor orale variază icircntre diferite părţi ale

lumiidarşiicircncadrulaceleaşiregiunisauţări Rolul semniKicativ al factorilor socioDcomportamentali şi de mediu icircnbolile orale este evidenţiat icircntrDun număr extins de anchete şi studiiepidemiologice Cu ocazia Zilei Mondiale a sănătăţii orale Federaţia DentarăInternaţională icircndeamnă toate părţile interesate să recunoască şi săsubliniezeimportanţasănătăţiioralepentruosocietatesănătoasă

Afecţiunile)oralebull Deşi cele mai multe afecţiuni orale sunt prevenibile ele suntresponsabilepentruunmareprocent al afecţiunilor cronice icircnicircntreagalumebull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa şiabsenteismuldelaloculdemuncăşişcoalăDeexemplunumaiicircnSUAadulţiiangajaţipierdmaimultde164demilioanedeorede lucru anual datorită bolilor dentare sau vizitelor la dentist(USSurgeonGeneralrsquosoralhealthreport)

bull BolileperiodontaleşialegingiiloraufostasociatecucomplicaţiialesarciniidiabetzaharatşialtebolisistemiceCariiledentarenetratateafecteazăserioscalitateavieţiiuneipersoane

Istoric)al)Zilei)Mondiale)a)Sănătăţii)Orale a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei DentareInternaţionale reprezentată de mai mult de un milion dedentişti şi chirurgi bucoDmaxiloDfacialidin icircntreaga lumepe26octombrie2007 afostcelebratăpentruprimadatăpe12septembrie2008 afostaleasăpe12septembrie icircnonoareafondatoruluiFederaţieiDentareInternaţionaleDrCharlesGodoncaresDanăscutpe12septembrie1854şi

pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale aOrganizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare deSănătate de la Alma Ata Kazakhstan care a avut loc pe 6D12septembrie1978bull In anul 2011 campania prilejuită de Ziua Mondială a Sănătăţii Orales-a desfăşurat icircn perioada 12 ndash 30 septembrie iar tema campaniei afost Obiceiuri sănătoase pentru dinţi sănătoşibull La desfăşurarea campaniei au participat 23 de judeţe şi municipiulBucureştibull Promotorii campaniei au fost Ministerul Sănătăţii INSP CNEPSS şiCRSP IaşiZiua Mondială a Sănătăţii Orale icircn anul 2011 icircn Romacircnia

Campania)2012)scop)şi)obiective Sensibilizareapopulaţieicuprivirelasănătateaoralăşia

factorilorderisc IcircmbunătăţireautilizăriimăsuriloreKicientedeprevenţieatacirctlanivelindividualcacirctşilanivelulcomunităţii Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilorneguvernamentalemassDmediei şi altor entităţi săfoloseascăocazia oferită de ZiuaMondialăaSănătăţiiOrale deaorganizaactivităţilanivelcomunitarnaţionalregionalşiglobalpentruicircmbunătăţireasănătăţiioraleLink-uri httpwwweurowhointenwhat-we-dodata-and-evidencedatabaseseuropean-health-for-all-database-hfa-db2httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3httpwwwmahseCAPPCountry-Oral-Health-ProfilesEURORomaniaThe World Oral Health Report 2003httpwwwegohideuDocumentsCATALOGUE202005pdfhttpwwwegohideuIndexhtmhttpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwinsserocmsrwcoresearchsearchrodohttpwwwccssropublic_htmlhttpwwweudentaleuindexphpID=35918

Apa de gura - cu exceptia apelor care contin de exemplu clorhexidina sau florura de staniu celelalte produse nu au un efect de reducere a florei microbiene A clati gura pentru efectul de prospetime este foarte bine insa in niciun caz apa de gura nu se poate substitui periajului dintilor

Guma de mestecat - este indicat sa alegeti guma fara zahar si daca este posibil o varietate care sa contina xylitol Guma este un substitut al periajului atunci cand acesta nu este posibil datorita efectului de curatare mecanica si a celui de crestere a fluxului de saliva Aceasta contine lizozim - o puternica substanta care elimina bacteriile care produc carii

Purtatorii de proteza fixa (punti) au la indemana o alta solutie sa foloseasca ata dentara speciala care se introduce sub lucrare

Purtatorii de proteza mobila trebuie sa-si curete de doua-trei ori pe zi proteza la fel ca si dintii naturali Mare atentie insa nu cu pasta de dinti deoarece aceasta are elemente abrazive care vor face ca in timp sa dispara luciul dintilor

More Sharing ServicesShare|Share on facebook Share on email Share on favorites Share on print In Romania se consuma in medie 125 ml de pasta de dinti pe an (adica un tub si un sfert) fata de aproximativ 600 ml pe an reprezentand necesarul la un periaj al dintilor de doua ori pe zi

Mai mult romanii schimba periuta de dinti in medie la 2 - 3 ani fata de 3 luni cat este recomandat a declarat miercuri la lucrarile Congresului Uniunii Nationale a Asociatiilor Stomatologice (UNAS) directorul organizatiei dr Alexandru Brezoiescu

Totusi dupa cum a spus medicul fata de vechile studii se inregistreaza un oarecare progres in prezent utilizandu-se mai multa pasta de dinti si schimbandu-se mai des periutele

ISTORIE

Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare piper frunze de mentă și flori de iris Icircn Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bună

Totuși pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult pacircnă icircn secolul al XIX-lea icircn Marea Britanie Pe la icircnceputul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă dar la scurt timp pudrele pentru dinți au devenit populare Multe erau făcute icircn casă cu cretă cărămidă pulverizată și sare O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat dar icircn același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decacirct bine

Pacircnă icircn anul 1900 o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată Pastele de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate icircn secolul al XIX-lea dar nu au icircntrecut icircn popularitate pudra pentru dinți icircnaintea primului război mondial Icircn anul 1896 icircn New York compania Colgate a făcut prima pastă de dinți icircn tuburi deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele

Fluoruri au fost adăugate icircn pasta de dinți icircn anul 1914 și a fost criticat de Asociația Dentală Americană (ADA) icircn 1937 Icircn anii 50 noile paste cu fluor au primit icircnsă aprobarea de la ADA Limitele acceptabile și cantitățile sugerate de fluor icircn pasta de dinți diferă icircn fiecare țară

Icircnaintea celui de-al doilea război mondial pasta de dinți se vindea icircn containere din plumb Chiar dacă acestea erau cerate plumbul se amesteca cu pasta de dinți cauzacircnd boli și decese După al doilea


















Istorie








1











Anul$ 0











































Istorie








1











Anul$ 0



























1











Anul$ 0




































Anul$ 0
























