anul xxi. arad, 2/14 martie 1897 nr. o. biserica si...

of 8 /8
Anul XXI. ARAD, 2/14 Martie 1897 Nr. O. BISERICA si SCOLA. Fòia biserieeseă, scolastică, Literară şi economică. Iese odată în septemână: DUMINECA. PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Unşraria : Pe un an 6 â.—cr., pe Vs •* 2 <*• 6 0 or Pentru Români» şi străinătate: Pe un an 14 fr., pe jnmetate an 7 franci. PREŢUL INSERŢIUNILOR: Pentro pnblicaţinnile de trei ori ce conţin cam 150 cuvinte 3fl.;până la 200 cuvinte 4 fl.i şi mai sas 5 ti v. a. Corespondentele se se adreseze Redacţunei „BISERICA şi ŞCOLA." Er banii de prennmeraţinne la TIPOGRAFIA D1RCBSANÀ în ARAD. Nr. 908/897. IOAN din îndurarea lut Dumnedeu episcop diecesan al Ara- dului, 0radii mari. lenop'olei şi al Halmagiului, pre- cum şi al părţilor adnesate din Banatul-Temişan. Iubitului cler şi popor eparchial; dar şi milă ăela DumnedSu Tatăl şi Domnul nostru Isus Christos. Având în vedere că la Dumineca T o m e i din a. c. espiră al n d u S1 e a period din viaţa ndstră sinodală şi cu el încâtă şi mandatul deputaţilor sino- dali, aleşi la 1894 precum şi a celor aleşi în decur- sul periodului menţionat, urmâză acum a se face ale- geri ndue de deputaţi la sinodul nostru eparchial, pe al Z e c e 1 e a period de trei ani, 1897, 1898 şi 1899. Când dară cu provocare la §§-ii 89 şi 90 din Stat. org. convocam Sinodul ordinariu al epar- chiei nostre aradane, la locul reşedinţei nostre în Arad, pe Dumineca Tomei adecă pe dina de 20 Aprilie (2 Maiu) a. c. totodată în conţelegere cu ambele ndstre Consistorii din Arad şi Oradea-mare, referitoriu la efeptuirea alegerii membrilor sinodali pe noul period susespus, dispunem următdrele: I. Eparchia aradană, conf. §-lui 91. Stat. remâne împărţită după pracsa de mai nainte cercuri-electorali, dintre cari pe părţile arado-b? cad 14, âr pe părţile bihorene 6 cercuri, avâriţ care cerc a-şi alege câte trei deputaţi, unul dih^ şi doi din mireni (§§-ii 87. şi 88. din stat. ofg.) II. Referitoriu la înpărţirea comunelor în cercuri, pentru părţile arado-banatice remâne în vigdre împărţirea esistentâ şi comunicată de aici sub 28. Octomvre, 1893, Nr. 4706, eră în părţile bihorene formând fle-care protopopiat de astădi câte un cerc electoral de sine stătătoriu, urmâză, pentru acestea părţi fle-care comună aparţine acelui cerc electoral, la care aparţine şi cu protopopiatul. Numele comisa- rilor consistoriali denumiţi conform °§-lui 91 din etat. °rg. se vede în dosul acestei Pastorale sub A) întruna cu cercurile electorale şi cu locurile centrale de ale- gere şi respective de scrutiniu. III. Terminul pentru alegerea deputaţilor din cler s'a statorit: a) pentru districtul Consistoriului arădan pe Joi în 13/25 Martie dra 10 înainte de mâdiidi, b) pentru Consistoriul din Oradea-mare pe 27 Martie (8 Aprilie) a. c. la 6ra 10 nainte de mâdldi. IV. Publicarea alegerii deputaţilor sinodali mireni trebue se-o facă conducătorii oficielor paro- chiali în tdte bisericele cu 8 dtfe mai nainte de ale- gere 9 din stat. org.) adecă Duminecă în 9/21 Martie a. c, V. Sinodele parochiali pentru alegerea de- putaţilor mireni în tdtă eparchia au se se ţină în Dumineca a treia din Post, adecă: în 16/28 Martie a. c. VI. Scrutiniul alegerilor deputaţilor mireni s'a stătorit: a) pentru districtul Consistoriului din Arad, pe 23 Martie (4 Aprilie) a. c. ce cade în Dumi- neca a patra din post. b) pentru districtul Consistoriului din Oradea- mare pe Joi 27 Martie (8 Aprilie) a. c. (adecă într'o di cu alegerea deputaţilor clericali pentru acel district) tot la 10 dre nainte de mâdadj. Şi pentru-ca ale- gerile se se pdtă efeptui cât mai corect, mai indi- gităin următdrele : VII. Cu privire Ia alegerea deputaţilor din cler: a) Despre diua de alegere preoţimea se înfor- mâză din f6ia oficială, şi din pastorala acdsta, pre care unde sunt mai mulţi preoţi în parochiă, condu- câtoriul oficiului parochial, este îndatorat a o comu- nica cu toţi, pentru-că : b) Drept de alegere au toţi preoţii şi diaconii gr. or, români din respectivul cerc, ori sunt în func- ţiune ori sunt în deficienţă (§. 8. din Reg.) c) Pentru a compune colegiul electoral se re- cere presenţa a cel puţin 1 / 3 din alegatori (§. 7 din Reg.)

Author: others

Post on 05-Jan-2020

0 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Anul XXI. A R A D , 2/14 Martie 1897 Nr. O .

    BISERICA si SCOLA. Fòia biserieeseă, scolastică, Literară şi economică.

    Iese odată în septemână: DUMINECA.

    P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I . Pentru Austro-Unşraria :

    Pe un an 6 â.—cr., pe Vs •* 2

  • d) Absentarea numai în doue caşuri este justificabilă şi adecă: morb dovedit, şi funcţiuni indispensabile în dina de alegere, deci este evident că fie-care îndreptăţit este şi îndatorat a se folosi de dreptul electoral şi a da bun esemplu şi în acesta privinţă credincioşilor săi.

    e) Aclamaţiunea nu este permisă, f) In celelalte observéndu-sé t ermínele de sub

    III, apoi disposeţiunile din §. 7 — 14 din Regulament şi cele de sub ?) p . LX. din acesta Pastorală, după provederea alesului'cu credenţional, Protocolul luat în colegiul eletoral, sé se asternă Consistoriului Cel mult în decurs de 3 dile dela alegere.

    VIII. Referitoriu la a l egerea deputaţi lor mireni.

    După-ce termínele pentru publicare şi alegere în sinódele parochiali sunt normate în punctele IV. V., — astfel cu privire la însuşi actul alegerii, — pentru înlesnirea căruia trimitem sub ./• B), un esem-plariu de protocol pentru fie-care sinod electoral — atragem atenţiunea biroului electoral la urm atórele :

    1. Sinódele electorali se constituesc sub conducerea preoţimei parochiale, şi preşedinţi ad hoc sé pot alege şi dintre preoţi.

    2. Alegerea este publică, dar la cererea a 20 alegători îndreptăţiţi pote fi şi secretă cu şedule.

    3 . Alegătorii din comunele filiale, voteză în comunele matre, ér preoţimea nu voteză la asemenea sinóde.

    4. Aclamaţiunea nu este permisă, precum nu este permis a vota unul în locul şi în numele altuia present seu absent.

    5. In protocol să se înducă apriat şi corect: locul şi diua, ora începerii şi a terminării cu votarea.

    6. Numele candidatului, pre care voteză alegătorii să se scrie întreg şi corect, căci semnele dtto şi „ „ nu sunt permise, şi voturile ¿nduse la astfel de semne nu se vor considera.

    7. Yotarea începută să se continue până ce voteză toţi presenţii alegători îndreptăţiţi, ér după ce a votisat cei presinţi sé se mai aştepte 1/'2 oră, pentru a se potó presenta şi alţi alegatori îndreptăţiţi, şi dacă în interval de 1/2 oră, nu se mai presintă nici un alegătoriu, se încheie votarea espunéndu-se precis la protocol ora încheierii; apoi după încheia-rea votării şi după sumisarea voturilor enunciându-se resultatul, protocolul sé se subscrie de preşedinte, bărbaţii de încredere şi de notariu, or dacă bărbaţii de încredere, séu măcar şi numai unul dintre ei n 'ar şei scrie, numele lor îl-pote scrie şi notariul ; dar acesta împrejurare trebue vedită prin aceea, că : să se spună apriat la protocol, cine a subscris pre cei neşciutori de scrisóre.

    8. Protocolul astfel Încheiat (la cas de votisare secretă împreună cu bilete de votare) sé se pună sub covertă, şi coverta sé se sigileze cu doue sigile şi anume: cu sigilai oficiului parochial, şi cu sigilul pre-

    şedintelui séu a vre-unuî bărbat de încredere; ér decă nici unul nici altul dintre aceştia n'ar ave si-gil, să se sigileze in dóue locuri cu sigilul 0 -flciului parochial şi astfel sigilat cu dóue sigile, şi adresat concernintelui comisariu consistorial, (pe adresă sé se pună şi aceea, că: dela Sinodul parochial din comuna ?) să se predee unuia dintre bărbaţii de încredere ^u însărcinarea, ca pe diua de scrutiniu stătorit în punctul VI la ora 10 nainte de medădi, să-1 presinte comisariului consistorial în locul central al scrutiniului. Decă acest membru ar fi impedecat, este dâtorinţa oficiului parochial a îngriji, ca protocolul să-1 ducă la scrutiniu celalalt bărbat de încredere.

    9. Bărbatul de încredere, care va fi însărcinat şi va primi protocolul pentru presentare la scrutiniu, se fie expres îndatorat a-1 şi presenta comisariului consistorial în timpul şi la locul destinat pentru scrutiniu, şi decă ar ajunge mai nainte, de ora defiptă pentru scrutiniu să nu se depărteze ci se aştepte a-colo sosirea comisariului, pentru-că altcum voturile respectivului Sinod rămân neconsiderate, lucrarea sinodului parochial e illusoriă şi călătoria bărbatului de încredere e zadarnică.

    IX. Relativ Ia scrutinare să se observe ur-mătorele:

    a) în 23 Martie (4 Aprile) a. c. la 10 ore nainte de amedădi bărbaţii de încredere ai sinó-delor parochiali din districtul Consistoriului ară-dan, ér la 27 Martie (8 Aprilie) a. c. la 10 ore nainte de médadi bărbaţii de încredere ai sinó-delor parochiali din districtul Consistoriului orădan,

    trebue sé se presinte la locul central al cercului anumit în conspectul A) şi anume în localitatea desemnată prin comisariul consistorial, sub preşedinta căruia apoi se vor constitui în colegiu de scrutiniu, alegându-şi din sinul lor un notariu pentru ducerea protocolului. Decă dintre bărbaţii de încredere nu s'ar puté alege notariu capace pentru ducerea protocolului, colegiul este îndreptăţit a alege notariu şi pe alt individ afară de colegiu.

    ¡y Despre actul scrutinării, care trebue să se continue neîntrerupt, şi să se termine în aceiaşi di, e a să lua protocol, în care să se înducă : locul diua şi cercul electoral unde s'a ţinut scrutiniu cu espu-nerea precisă a orei la care s'a început, apoi la scrut inare se urmeze astfel, că: comisariul consistorial, în presinţa bărbaţilor de încredere, tăind marginea covertelor fără a rumpe sigílele de pe ele, desface pe rénd tote protocólele electorale după ordinea conspectului comunelor din care se compune cercul, acelea protocole le va ceti cu voce naltă şi va îngriji, că voturile din acelea protocole să se înducă în protocolul colegiului de scrutiniu, orăşi după ordinea comunelor din care 'se formoză cercul electoral (statutul org. § . 9 1 h.)

    t) Colegiul de scrutiniu nu este competinte nici îndreptăţit a modifica, a şterge ori adauge ceva în

  • protocólele de alegere ale singuraticelor sinóde electorale, precum nici a esamina şi a delibera asupra protocólelor defectuóse, şi astfel acele protocole, cari n'ar corespunde Ragulamentului, adecă n'ar fi subscrise cum se recere, ori ar ave alte defecte, precum şi cele preséntate mai târdiu ori eventual trimise numai cu posta, nu le va lua în consideraţiune, ci simplu le va adnessa la protocol, anumind caúsele pentru cari nu s'a potut considera.

    8) Dacă după desfacerea şi inducerea tuturor protocólelor de alegere preséntate, se constată că ar mai fi parochii dela cari nu s'au presentat bărbaţii de Încredere cu protocólele, comisariul consistorial împreună cu colegiul va constata şi nota la protocol timpul când s'a terminat desfacerea şi respective inducerea voturilor din protocólele preséntate, şi dela acel termin colegiul va mai aştepta o oră, şi dacă în acel interval sé va constata că s'a presentat protocólele din tote parochiile, ori că nici după aşteptare de o oră nu s'a mai presentat dela comunele restante protocólele aşteptate, se va încheia scrutiniul, anumindu-se acum ora î n c h e i e r i i ; după aceea se vor numera voturile, pe basa protocolului de scruti-niu, şi acei doi individi, cari după computarea tuturor voturilor sé va constata, că au întrunit cele mai multe voturi, numai decât se vor proclama de deputaţi aleşi din partea cercului respectiv, şi ca atari sé vor provedé cu credenţional. La cas ínsé, când doră doi seu mai mulţi vor fi având maioritate în aseme-nea numér, între dânşii va decide sortea esecu-tată îndată în faţa locului (stat. org. §. 91. h.)

    s) Protocolul colegiului de scrutiniu şi creden-ţionalele aleşilor deputaţi sé vor subscrie de comisariul consistorial de notariul colegiului şi de toţi cei-alalţi membri, adecă de bărbaţii de încredere ai sinó-delor parochiale; apoi credenţionalul sé va preda, ori sé va tramite pe cale secura la manile aleşilor deputaţi ; âr protocolul colegiului de scrutiniu, împreună cu tote actele electorale, adecă cu protocólele singuraticelor sinóde electorali, şi covertele lor — Comisariul consistorial 'l-va substerne Consistoriului — negreşit în termin de 3 dile socotite dela diua scrutiniului.

    ?) La cas, când vre-un comisariu consistorial preoţesc ori miren ar fi impedecat de a împlini mis-siunea de comisariu : acela va face numai de cât aré-tare la Consistoriu; dacă ínsé din partea acestuia până la alegere, respective până la scrutiniu nu va fi urmat denumirea altui comisariu, sâu dacă împe-decarea comisariului denumit sé va aréta numai chiar în diua seu în decursul actului de alegere, respective în decursul scrutiniului: în astfel de cas alegatorii respective membrii colegiului de scrutiniu sunt auto-risaţi a-şi alege din sinul lor un preşedinte, care va îndeplini tote agendele comisariului (statutul organic §. 91. c. şi k.)

    X. Oficíele protopresviterale şi parochiale sunt responsabile pentru comunicarea timpuria şi efeptuirea

    corectă a celor aici dispuse (§. 3 . diu regulameut), âr comisarii consistoriali sunt poftiţi, a-şi împlini missiunea lor în sensul celor indegetate mai sus.

    Aducând acestea la cunoşcinţa iubitului nostru cler şi popor sfătuim şi astădată pre toţi, că la eserciarea acestui drept, al alegerii deputaţilor pentru sinodul eparchial s§ fie conduşi de semţeminte adevărat creştineşti, alegând de deputaţi sinodali numai bărbaţi devotaţi căuşelor nostre bisericeşci, bărbaţi zeloşi şi apţi de a concurge cu sfatul şi înţelepciunea lor, la regularea, consolidarea şi prospera-rea trebilor bisericei nâstre naţionale.

    După care împărtăşindu-v§ binecuvântare archi-ereâscă am rămas

    A r a d , 19 Faur (3 Maitie) 1897,

    Al Yostru de binevoitoriu:

    Ioan Meţianu, m. p. Episcopul Aradului.

    Comisari consistoriali pentru alegerea de-putaţiler la sinodal eparchial aradan, pe periodul 1897— 99, au fost numiţi următorii domni şi anume :

    A. î n d i 8 tr i c t u 1 c o n 8 i s t o r iu 1 u i d i n A r a d . 1. în cercul A r a d : d in cler Moise B o c ş a n protopresbiter în Arad; mirean Petru T r u ţ i a advocat în Arad. 2. In cercul R a d n a: din cler Vasiliu B e 1 e ş prot. în Radna; mirean Dr. Nic. O n c u adv. as. cons în Arad 3. In cercul Vi 1 a go ş (Siria): din cler Georgiu P o p o-v i c i protopresbiter în Siria ; mirean: Ştefan A n t o-n e s c u oficiant comitatens în pens. în Siria. 4. In cercul Giula (Chitighaz) din cler Iosif B e j a n paroch în Giula; mirean Iustin P o p o v i c i protonotariu magistr. Giula. 5. In cercul C h i ş i n e u : din cler Dr. I. T r ai 1 e s c a protopop în Chişineu ; mirean Mihai V e 1 i c i advocat în Chişineu. 6. In cercul B o r o ş i n e u (Ienopolea): din cler Cornel U r s u ţ adm, protop. în Şepreuşi; mirean Georgiu F e i e r adv. asesor cons. în Boroşineu. 7. In cercul B u t e n i : din cler Constantin G u r b a n protopop in Buteni; mirean Dr. Constantin Gr o za medic în Honţişor. 8. In cercul H ă 1 m a g i u ; din cler Ioan G r o z a protopresbiter în Hălmagi; mirean Teodor P a p p advoeat în Baia de Criş ; 9. In cercul T i m i ş 6 r a: din cler D r. Traian P u t i c i a protopop în Timişdra; mirean Georgiu A r d e l e a n advocat în Timişăra. 10. In cercul V i n g a : din cler Ioan D a m ş a par. ases. cons. în Seceani; mirean Paul R o-t a r i u advocat în Timişdra. In cercul B.-ComJoş : din cler Paul M i u 1 e s e u protopresbiter în B.-Comlos; mirean Ioan S u c i u director de bancă în Timişdra. 12. In cercul L i p o va : din cler Voicu H a m s e a protopresbiter în Lipova ; mirean Teodor C e o n t e a profesor in Arad. 13. In cercul C h i s 61e" u : din cler Iosif G r ă-d i n a r i u protopresbiter în Belinţ ; mirean C. L a z a r advocat Reuaş. 14. In cercul B i r c h i ş : din cler Di-mitrie M a r c u inspector de şcdle în Birchiş; mirean Iuon L e n g e r adv. secretar consist. în Arad.

    B. In d i s t r i c t u l c o n s i s t o r i u l u i d in 0 -r a d e a - m a r e . 15. In cercul O r a d e a - m a r e : din cler Toma P ă c a l ă protopresbiter în Oradea-mare; miren Dr. Ioan B u n a advocat în Oradea-mare. 16. In cercul P e ş t e ş (Aleşd) : din cler : Teodor P i 1 i p protopresbiter în Lugaşul sup.; miren Alexandru P i 1 i p not. în Luga-şul inf. 17. In cercul T i n c a : din cler Nicolau R o x i n protopresbiter în Micherechiu ; miren Teodor L a z a r

  • Cuventare la Dumineca a doua din post.

    „Fiiule! eartă-se ţie pScatele tale." Marc. II, 5.

    „ Ce grâeşte acesta aşa hulă ?" întrebară fariseii şi cărturarii din tot sufletul şi din tot cugetul lor răută-cios, pentru-că Christos Dumnedeul nostru vădâud credinţa slăbănogului din s, evangelie de astădi, îi dise: „Fiiule ! eartă-se ţie pecatele tale."

    „ Ce grâeşte acesta aşa hulă ?" — strigă şi fariseii, cărturarii, necredincioşii, semidocţii şi incofesiona-liştii moderni ai veacului al XIX-le !

    „ Ce grăeşte acesta aşa hulă ? " — strigă vrăjmaşii păcii şi a ordinei: socialiştii, nihiliştii, anarchiştii şi demagogii (aţiţătorii) poporului de astădi.

    înse nouă creştinilor buni şi adevăraţi un glas dulce sunor, atrăgător, şi sincer ne strigă altcum — ătă cum: „Fiiule! eartă-se ţie pecatele tale," ea să sa ştie „că are Fiiul omenesc putere a erta păcatele pe păment." 1)

    Etă Iub. mei fii sufleteşti, îndurarea, lui Dumnedeu Întrupată între noi omenii păcătoşi! Etă glasul şi cuvântul lui Dumnedeu, adresat cătră noi dmenii păcătoşi.

    Cel ce s'a jertfit pe crece, pentru rescumperarea neamului omenesc din robia diavolului — nu voeşte şi nu doreşte mdrtea păcătosului, „ci să se întorcâ cel păcătos ăela calea sa şi se fie viu. In ce chip milueşte părintele pre fii — aşa milueşte Iehova pre cei ce se tem de densul. Aduce-şi aminte, că ţarină suntem; omul ca erba sunt dilele lui, ca fior ea câmpului, aşa va înflori." 2) Nu îşi întdree El faţa lui cea strălucită dumnedeâscă de cătră mulţimea fărădelegilor şi picatelor nd-stre: ci varsă balsamul îndurării sale dumnedeeşti în sufletele ndstre rănite de păcate, şi cu cuvinte dulci, ali-nătdre, ademenitdre şi mângăitdre ne chiamă la sine, pre noi toţi păcătoşii şi ne dice : „Fiiul omenesc, are putere a ierta pecatele pe păment" şi printr'ânsul slugitorii altarului — preoţii „Amin grăesc voue: ori câte veţi lega pre păment, vor fi legate în ceriu: şi ori câte veţi des-lega pre păment, vor fi deslegate şi în ceriu." 8)

    O! ce chizeşie dumne^eăscă! Ce mângâiere ce-reşcă! El, prea bunul Resaumpărător ne primeşte pre noi păcătoşii, să ne întrebe şi întrebându-ne prin slugitorii sei, să vorbâscă cu noi nevăzut pentru binele, fericirea şi mântuirea ndstră, de urmări rele. Să ne apropiem dară de El şi apropiindu-ne se ne căim de păcate si să ne rugam pentru ertarea acelora şi El — vă asigur — că ne va primi mărturisirea cu tdtă bunăvoinţa şi cu cea mai mare dragoste părintescă.

    Dar ca nu cumva să fiţi în dre-şi care îndodlă sau rătăcire cu ertarea păcatelor — se vă însămnaţi bine, cele ce le veţi audi dela mine, când vorbind astăzi despre îndurarea lui Dumnedeu faţă de păcătosul, voiu arăta, că la îndurarea lui, numai acei creştini pot conta, cari îşi vor mărturisi tdte păcatele comise cu tdtă umilinţa,

    1) Ev. Marc. II, 10. 2) Ps, Dav. CIL 13—15. 4 Mat. XVIII. 18.

    *) Bzech. XXXIV, 16. 5) Rom. IV, 4. sj Marc II 2—4.

    fără sfielă şi cu sincerităţi şi cari dela mărturisire, pâaă la mdrte vor rămâne îndreptaţi în căile lui Dumnedeu şi în modul de vieţuire creştinescă.

    In acest chip rugându-mă lui Dumnedeu, „voiu căuta se căştig dintre voi sufletele cele rătăcite, voiu în-tórce pre cele fugărite, voiu lega pre cele cu piciórele frânte, şi voiu întări pre cele slabe." 4 ) Ascultaţi!

    După ce prin călcarea poruncii lui Dumnedeu în raiu, am devenit robi păcatului, am ajuns într'o stare de tot decăzută şi am căzut chiar şi din graţia lui Dumnezeu, - Fiiul lui Dumnedeu s'au pogotît din ceriu pentru noi dmenii şi pentru a ndstră mântuire, după cum ne

  • Isus ei: nici eu nu te condamn; du-te şi de acum se J nu mai pâcâtueşti." 7 ) I

    Da, nimenea nu a condamnat pre femaea adulteră î i pentru-că niei unul dintre acusători şi judecători n'ao I fost scutiţi de păcate. Astfel nu suntem fără păcate nici noi lub. creştini! Bărbaţi şi femei, începând dela leagăn > până ce murim, într'un grad mai mic s'au mai mare, | toţi păcătuim de o potrivă; căci diavolul ne prinde în cursa lui. Fără multă şovăire putem striga dar ca pro-i'ocul Isaia : „Nimenea nu strigă după dreptate, nimenea nu se judecă într'adever; se încred în deşertăciune şi vorbesc minciuni; concep reutate şi nasc nefericire . . . . Piciorele lor alergă spre r&u, şi se grăbesc se verse sânge nevinovat, cugetările lor sunt cugetările reutăţii'j derâpânarea şi nimicirea sunt în căile lor, calea păcei nu o cunosc ei, şi nu este dreptate în paşii lor." Şi apoi cu leremie : „Toţi sunt adulteri, o adunătură de făcători de rele! întind limba lor, arcul lor de minciună şi în pămentul lor nu biruesc prin adever ; ci trec din reutate, în reutate, şi de mine nu ştiu, dice Iehova." 9)

    D

  • 7 0 B I S E R I C A şi Ş C O L A Anul XXI. acesta aşa hulă ?" de satana care te îndemnă: „trăeşte până poţi în plăceri şi desmerdări şi aşa nu mai este ce se nădăjdueşti după morte. Diavoli ca aceştia, nu numai câ sunt cieştim vrednici de îndurarea lui Dumnedeu şi vrednici următori ai lui Christos: ci din contră sunt vrăjmaşi incarnaţi Lui şi crucei lui sfinte. Despre aceştia grăeşte s. Apostol, când dice: „Pentru că mulţi umblă, ae care de multe ori am dis voue, e'r acum şi plângend dic, pre vrăjmaşii crucei lui Christos, al cărora sferşit este perzarea; al cărora Dumnedeu este pântecele, şi mărirea întru ruşinea lor, cari cele pămenteşti cugetă." 21)

    Nu, nu asculta omule păcătos, de cuvintele satanice eşite din gura celor răi ; ci ascultă de mine, care grăesc cu paalmistui: „Ai căzut, e'răşi te poţi scula."

    Ştiu, că în aceste sfinte dile de jale şi de post, vă aflaţi mulţi bolnavi sufleteşte şi vd înţtfrceţi după leac cătrâ mine, doctorul vostru sufletesc. ILtă-vă receptul!

    Mai nainte de t6te : încunjuraţi însoţirile cele rele şi păgubitdre; nu vă împodobiţi în vestminte lucsuridse şi necuvincidse ; încunjuraţi pe dmenii ademenitori şi făţarnici ; reţineţi-vă dela cetirea cărţilor ereticeşti; nu căutaţi la isv

  • Anul XXI. B 1 S E B I C A şi Ş C O L A 71

    saţi" (Iezechil 22), şi „O păstori, laptele turmei joi tl mâncaţi cu lâna ei roi vă îmbrăcaţi, eră oile mele nu le pasceţi ; pe cea slabă nu o aţi curăţit ; pe cea bolnavă nu o aţi vindecat, şi pe cea rătăcită nu o aţi căutat". (Iez. c. 34) încă : „ Haina preoţiei purtând te-ai tăcut luminător, luminat fiind de du-chul s ân t : ai să luminezi cu învăţăturile tale."

    Conduita preoţilor nostri trebuesce pădită ; dacă li se dice „sfinţia t a" , să fie fără prihană, sântă. Când religiositatea e vădită că scade, când sinó-dele archidiecesane au constatat acesta, archiereii prin pastoralele lor au îndatorat preoţimea, în acest sens trebue să credem, că şi unii preoţi vor fi purtând vina. Eu unul nu pot numi pe nici un preot vinovat, însă aud prea des dela inteliginţa poporului nostru şi dela creştini învinuiri. Acesta datorie de constatare cade în sarcina dlor protopopi. Noi avem să ne arătăm consecuenţi învăţăturei ce predăm ; dacă corespundem îndatoririlor din Compendiul Dreptului canonic § 186, dacă corespuădem îndatoririlor Pravilei § 181. Óre nu umblăm prin câicime, nu jucăm cărţi, nu mergem la vânat ; nu ne certăm, nu căutăm cumva judecăţile lumesci, nu suntem lacomi şi asupritori etc. etc., cari sunt oprite preoţilor.

    Am scris acestea cu scopul, care conţinutul lor îl vădesce, ca să fortificăm biserica ; ca să ne întărim pe noi şi poporul nostru, cu credinţa sa stră-moşescă şi cu religi ositate ; fiind-că cred. că numai acestea îl apără de desnaţionalisare, îl cultivă şi va puté progresa.

    Nu mă pot astâmpăra, ci rog şi pe inteliginţa română din tòte părţile, ca în cercul ei cât pentru religiosità te se pr emèrga cu exemplu bun, pentru ca să se îndemne şi poporul a păstra religiositatea sa.

    Citez spre acest scop câteva cuvinte din „Epoca" , Nr. 3 5 7 , a. c. scrise în rubrica: „Credinţă şi sciinţă". „Am arătat, că sciinţa naturală nu a putut să dea o interpretare hotăritdre existinţei : o satisfacere desăvârşită imperiósei nevoi metafisico a omului. De aci sceptimismul si pesimismul ca urmări fatale şi nenorocóse a unor doctrine, cari nu mai puteau readuce în sufletul omului siguranţa, pe care o alungase.

    Ceea-ce credinţa ârbâ putea să-i dea omului, sciinţa naturalistă nu a p u t u t . . . . Atunci a putut «cu drept cuvânt se plângă şi să regrete vremile de fericită siguranţă, în care credinţa îi putea ţinea.

    Odată cu domnia sciinţei în sufletul celui, care şi-a perdut ori-ce credinţă, — s'a dus pe veci sentimentele înalte, sentimentele largi, cari făceau să bată unison inimile tuturor ómenilor.

    Prin o desinteresare de ori-ce acţiune era ucis sentimentul, care aprindea oftarea pentru o causă sântă. Nu mai era dorinţa de smerenie care cuprindea sufletul credinciosului . . . A dispărit sentimentul, care făcea pe nobilul bogat să ajute pe cel sărman.

    Românii n'au înscris în trectul istoriei lor naţionale decât un singur sentiment şi cel mai înalt, pe care totdâuna l'au cultivat cu o ardöre fanatică. Acest sentiment a fost sentimentul religios.

    Dacă este adevărat, că nime mare nu s'a făcut în istoria omenimii fără intervenţia religii, cu atât mai vârtos se pöte dice acâsta de străbunii nostru, cari au ţinut la păstrarea neschimbată a credinţă lor." A.

    O I V IJ R S 1£L

    * Bibliografie. A apărut fasc. III. al „Enciclopediei Române," a aceutei mari publicaţiuni a Asocia-ţiunii Transilvane şi cuprinde articolele Anorchia-Asa-nescii Fascicolul e redigeat şi tipărit cu aceeaşi îngrijire ca cele premergâtdre şi împodobit cu numerose ilustra-ţiunî excelente. (Biserica Antim din Bucureşti, Aquariu, Taurul Farnesean, Apollon, Aphrodite, Artemis, Seminarul român din Arad, Bis. Curtea de Argeş [2 tablouri], Ariadne). Dintre articolele mai însemnate amintim : Antim Ivireanul, Apa, Apafi, Arabia, Arad, (comit., oraşul şi diecesa), Arămânii de Dr. Gust. Weigand, Arderea morţilor, Argeş, Arion, Aron, Asachi, Asanescii etc. Abonamentele se fac la librăria W. Krafft în Sibiiu, er pentru Bomânia la C. Müller, Bucuresci. Preţul fl. 1.— pentru fascicol, fl. 10.— pentru tom (pentru Bomânia 2 lei 50 b. resp. 25 lei.) (Abonamente cu preţ redus nu se mai primesc.) Fascicolele se trimit fără escepţiune numai la acei abonaţi, cari au achitat preţul lor anticipativ.

    * Simen. D-nul George B u s u teol. abs. şi-a încredinţat de viitöre soţie pe d-ra Livia D a r a b a n t , fica părintelui Darabant din Izvin.

    — D-nul Eutimie D a r a b a n t teol. abs. şi-a încredinţat de viitöre soţie pe d-ra Lucreţia M a t e i c a, fica d-lui învăţător Mateica din Izvin. — Felicitările ndstreU

    * Sunt periculöse radele lui Möntgen? S'a întâmplat, că un inginer, care a făcut experimente cu radele lui E^ntgen, a căpătat aprindere de piele, er unui om i-a cădat pârul capului. De aci s'a conchis în cercurile medicale, că radele lui Röntgen pot se! aibă o înfluinţă periculdsă asupra corpului omenesc. Acum însă profesorul Cr. Benedict publică într'o foia medicală din Viena un articol, în care dovedeşte, că aplicarea radelor Ini Röntgen nu pot ave* nici o influinţă p&gubitdre asupra sănătăţii omului. Spune, că mai multe exprimente ca el n'a făcut nimenea cu radele lui Röntgen, dar cu töte astea în urma experimentelor sale nu 'i s'a întâmplat nimănui nici cel mai mic inconvenient. E posibil ^ice Dr Benedict, ca cineva se" capete aprindere de piele, decă în decurs de câte-va săptămâni şi cu orele întregi s'a supus experimentelor; dâr acesta nu este a se atribui radelor-Böntgen, ci curentului electric al sticlei, care pîrjoleşce pielea în mod destul de simţit. Der acum şi acest pericul s'a delăturat, căci s'a aflat un aparat, care slujeşte şi face nesimţit efectul electricităţii. Ce priveşce căderea părului, asta să pöte întâmpla numai decă cineva stă forte de multe ori şi timp îndelungat sub influinţă radelor, der şi atunci numai dacă părul are rădăcini forte slabe, aşa că şi de altfel ar fi cădut în scurt timp.

    C o n c u r s e . Nr. 1874. PI. 1896.

    Consistoriul subsemnat, pe basa hotărîrei comitetului protopresbiteral concerninte de datul 17/29 Decern-

  • vre 1896 pentru deplinirea postului de protopresbiter în protopopiatul B e l i u l u i , devenind vacant prin pensionarea protopresbiterului P e t r u S u c i u , amăsurat Regulamentului congresual, eserie coneur3 eu terminul de 3 0 d e d i l e computate dela prima diuă ce urmdză după ântâia publicare a acestui concurs îa fdia ofieidsă die-cesană „Biserica şi Şcdla".

    Emolumintele împreunate cu acest post sunt ur-mâtdrele:

    1. Birul protopopesc, dela oarochiile mai de frunte 1» număr 13 câte cu un cubul de cereale, e>ă dela 27 parochii ori filii mai slab dotate câte cu două măsuri (2 viei) cereale, — care t6te la olaltă fsc 26 cubule şi 2 măsuri, preţuite în câte 5 fl. cubul, dau suma de 132 fl. 50 cr.

    2. Competinţele anuale dela 32 comune bisericeşci cu câte 5 fl. dela una pentru visitaţiunile canonice, fac la olaltă 160 fl.

    3. Ajutoriul respective cuota anuală a protopresbiterului 400 fi. din care sumă alesul va ave a da în tot anul protopresbiterului pensionat Petru Suciu până ya fi în viaţă 200 fl.

    4. Venitul parochiei protopresbiterale Ucuriş face anualminte 600 fl.; aci să notează că dările pentru pământul parochial le solveşce parochia Ucurişiu, — ast-feliu emolumintele tdte împreunaă dau o sumă totală de 1292 fl. 50 cr.

    Aspiranţii la acest post de protopresbiter sunt avi-t aţi a-şi presenta recursele instruate cu tdte docamintele necesari la subsemnatul Consistoriu în terminul suses-pus; eră recursele sunt a se instrui cu documintele despre cualificaţmnea normată prin §. 53 din Statutul Organic şi prin conclusul congresual de sub. Nr. 111 din anul 1888 şi anume :

    a. Testimoniu de cualificaţiunea preoţescă pentru parochiile de prima clasă.

    b. Testimoniu despre depunerea esamenului de maturitate.

    c. Atestat oficios despre aceea, ca recurintele au împlinit cel puţin cinci ani în serviţiu bisericesc s6u şcolar cu succes deplin mulţămitoriu şi că prin zel şi di-liginţă s'a distins în resultatul activităţii sale pe terenul bisericesc ori şcolar.

    Dat din şedinţa plenară a Consistoriului ort. rom. din Oradea-mare, ţânută la 18 Februariu (2 Martiu) 1897.

    Iosif Goldiş, m. p. archimandri t , v i car iu episcopesc .

    — • — Pentru ocuparea postului de preot-învăţătoriu în

    comuna S la t ina , în protopresviteratuî Butenilor — prin acesta să escrie concurs până la 3 0 d i l e dela ântâia publicare.

    Venitele încopciate cu acest post sunt: Jumătate sessiune 140 fl.; bir dela 100 case 87 fl.; venite stolare 100 fl ; grădina parochială 40 fl.; salariul învăţătoresc 100 fl.; bucatele învăţătoreşci 50 fl. ; 4 stângeni de lemne 16 fl. — Suma: 533 fl. v. a. şi cuartir liber cu grădină.

    Recurenţii în acest restimp sunt poftiţi a se presenta vr'odată în biserica din loc spre a-se face cunoscuţi parochianilor, eră recursele le vor substerne pe calea oficiului protopresviteral din Buteni.

    Slatina, la 20 Februariu 1897. Comitetul parochial.

    In conţelegere cu mine: CONSTANTIN GURBAN, m. p. protopresviter.

    —a—

    Pentru deplinirea parochiei de clasa a IlI-a din-Mely-Nâdas, protopresbiteratul Belinţului, să escrie con-cuis cu termin de 3 0 de dile dela prima publicare.

    Beneficiul parochial face: 1) Una sessiune pământ de 30 jughere şi 1 / , jugher intravilan ; 2) birul usuat până aci (6 pătrare grâu dela una sesiune) 3) venitul stolar dela 110 nrmere de case, — tdte aceste la olaltă dau un venit anual de cel puţin 420 fl.

    Recursele adjustate conform prescriselor stat. org. şi a regulamentului pentru parochii să se trimită părintelui protopresbiter Iosif Grădinariu, în Belincz ; până la terminul susindicat, 6ră recurenţii cu observarea §. ÎS din regulament vor ave" a să presenta în biserică, spre a-şi arăta desteritatea omiletică şi rituală.

    Comitetul parochial. Cu consensul meu: IOSIF GRĂDINARIU, m. p. prot.

    —o— Să escrie concurs pentru parochia primă din S a n -

    Nicolaul-Roman, cu termin de alegere 6 April ( 25 Mar tie) 1897.

    Emolumintele împreunate cu acăsta parochia sunt : 1) Jumătate din pământul de 46 6 6 S/i6oo )'"g e r e) cuprins în 15 locuri, cuartir liber în preţ ii 400 fl. ; 2) jumătate din birul ce să va aduna din ambele parochii prin. epitropia parochială, parte grâu, orz, cucuruz în preţ d» 200 fl.; 3) jumătate din stolele din ambele parochii îa preţ 240 fl.

    Să observă că alegândul va suporta tdte sarcinii» publice, şi până să va îndeplini a doua parochie va fi? îndatorat a administra şi acea parochie numai pentru stolele din acea paroehie.

    Recurenţii să trimită recursele adjustate conform regulamentului §. 15 lit. a) pentru parochie de clasa I» adresate comitetului parochial din San-Nicolaul Roman, subscrisului protopresbiter în Mâbkerek u. p. Sarkad (Bihar) până în 17/29 Martiu a. c , cu atât mai vârtos că cele intrate după acest termin nu se vor lua în con-sideraţiune, 6r conform §- 18. din regulament să se pre-sinteze în s. biserică din San-Nicolaul-Roman, pentru a-şi arăta desteritatea în cele ceremoniale şi oratorie.

    San-Nicolaul-Roman, 15/27 lanuariu 1837. Comitetul parochial.

    In conţelegere cu: NICOLAE ROCSIN. m p. prot. —a—

    LIC1TAŢIUNE M I N I J E N D Ă . Nr. 777/1897.

    Pe basa conclusului sinodului parochial gr. or. din Coş te iu l -mare , să escrie concurs pentru zidirea unei biserici nduă şi a unei case parochiale în parochia Coşteiul-mare, spre care scop să va ţinea iicitaţiunea minu-endă, în şcdla gr. er. română din acea parochie, D u m i n e c ă î n 16/28 Mart ie a. c. la 3 dre după amâdi.

    Preţui de esclamare, pentru ambe zidirile este de 8327 fl. 75 cr. pre lângă materialul deja procurat de parochie.

    Planul, specificarea speselor şi celelalte condiţiuni să pot vedea, ori când, la paiochul local Adam Groza.

    Comitetul parochial îşi reservă dreptul a se pronunţa asupra ofertelor după licitaţiune.

    Doritorii de a îndeplini acele zidiri, au a se presanta la terminul mai sus indicat, la licitaţiune şi a depune un vadiu de 10%> dela preţul esclamării.

    Arad, din şedinţa consistorială dela 1 Martie 1897. Consistoriul gr. or. rom..

    al Aradului. —•—

    Fipauril ţi editară tipografiei lecttine dia Arad. — Redactor respandétoriti Augnatili Hamsea.