Anul XVI. Arad, Joi, 12|25 ianuarie 1012 Nr. 9

ABONAMENTUL Pe un an . . 28 Cor. Pe un jum. . 14 « Pe o rană 3.40 < N umanii de zi pentru Ro­mânia ti străinătate pe

an 40 frand. Telefon pentru ora» ţi

comitat 502. TRIBUNA IREDACT1A3 fi ADMINIS ÍRAT1A i

Strada Deák Ferenc Nr. 20 INSERŢIUNILE

ie primesc la administraţie. Miuţirnite publice ţi Loc deschis costă fiecare sir

20 «1er!. Manuscripte nu s i înapo­

iază.

Afacerea Goga-Vajda. P r i m i m s p r e p u b l i c a r e u r m atonii /

Comunicat : v Juriul numii în afacerea d-lor Dr. Al.

Vajda-Voevod şi Oct. Goga s ' a disolvat,

fără a putea aduce o nouă hotărîre în a-

ceastă afacere.

Primiţi, Vă rog, asigurarea de o esi bit ei

mele stime.

Sibi iu , 10 (28) Ianuarie 1912.

Andreiu Bârsennu.

Adăugăm la aceste rânduri.

Noi şi în primul rând d. Octavian Goga n e a m supus până acum celei mai desăvârşite tăceri, pentrucă socoteam că juriul constituit sub pre­zidenţia dlui A. Bârseanu va aduce deplină lu­mină în această afacere care va rămâne istorică. Tăcerea aceasta ne-a costat destul de mult. Acum suntem însă deslegaţ? de ori ce rezerve. In cea mai scurtă vreme, aşteptăm numai cuvântul dlui Goga, vom lămuri în scârboasa-i golătate cea mai criminală încercare de a se distruge la noi un bărbat şi prin el o instituţie. V o m dovedi ca acte cine este acel mizerabil Dr. Alexandru Vajda care a avut l ipsa de pudoare şi cinste să aleagă ori ce mijloace, numai să arunce, fie şi câteva zile, o umbră de bănuială asupra corectitudinei naţionale a lui Octavian Goga şi prin el asupra ziarului nostru.

P u n c t e $1 ? i r £ u l e . De St. M.

R ă s f o i e s c d in n o u v e c h i u l ,, S amână-tof \ C â t ă c o m o a r ă de c u n o ş t i n ţ i , de ide i n o u ă , de c ă l d u r ă f r ă ţ e a s c ă , de s i n c e r i t a t e nob i l ă n u c u p r i n d e a c e a s t ă r e v i s t ă , c e a m a i p r e ţ i o a s ă d in c â t e a u a p ă r u t p â n ă a c u m l a n o i R o m â n i i . C e t e s c . . . „Dreptul de suveranitate asupra sufletului unui po­por şi asupra limbii lui îl au singuri artiş­tii, şi apoi marii cugetători. L'au,avut la Greci în primid rând Homer, iar Alexan­drinii şi toţi urmaşii lui Tersit abia au pus pe ici pe colo câte un punct sau câte o vir­gulă.''

S t a u şi m ă g â n d e s c , o a r e a d e v ă r a t e s imt c u v i n t e l e aces t e , căc i d e o v r e m e înooac i p a r e că a r fi t o c m a i î n t o r s la n o i R o m â n i i d e sub jugu l u n g u r e s c . D i n ce în ce se c o n t e s t ă m a i n r a l t d r e p t u l de su­v e r a n i t a t e al sc r i i to r i lo r şi c u g e t ă t o r i l o r a s u p r a ' su f l e tu lu i p o p o r u l u i n o s t r u , sus ţ i -n â n d u - s e cu r ă c n e t e b iped ice , c ă a d e v ă r a ţ i c o n d u c ă t o r i a i p o p o r u l u i r o m â n e s c — c h i a r şi a i t u t u r o r p o p o a r e l o r c u l t e — an fost t o t d e a u n a Tersdţ i i s a u po l i t i c i an i i , —— a ş a n e - a r fi î n v ă ţ â n d şi c a r t e a t r e c u t u l u i o m e n i m e i . C a r e c a r t e ? . . . H o t ă r â t c ă nic i u n a , c ă c i o i s to r i e s c r i s ă de o a m e n i ou ju­d e c a t ă şi l ips i ţ i de g a n d o m a n i e a p r o b ă n u m a i c u v i n t e l e de m a i s u s a l e dlui S. Me­hedinţi prof, l a u n i v e r s i t a t e a d i n B u c u ­reş t i .

S ă r ă s f o i m n u m a i i s t o r i a n o a s t r ă . O o a r e c ine ne -a m â n t u i t în v e a c u l al

XVTI - l ea? N u c ron i ca r i i , c a r i s p u n e a u c ă „dela Râm ne tragem ?" Cla in , Ş i n c a i şi M a i o r n ' a u fos t m e m b r i a i c o m i t e t u l u i na ­ţ i o n a l , d e p u t a ţ i în p a r l a m e n t u l u n g a r , n u u m b l a u cu a u t o m o b i l e şi, cu t o a t e a c e s t e , ,cine le-ar p u t e a t ă g ă d u i m a r e a p r e f a c e r e a su f le tu lu i r o m â n e s c î n c ă t u ş a t , î n u r m a că re i a , tm n e a m î n t r e g a î n c e p u t să-ş i , , ia p a t u l şi s ă u m b l e . " U n i r e a d e l a 1859 a u p r e g ă t i t o sc r i i to r i i d e l a 1830 şi a în făp-t u i t ' o n e m u r i t o r u l K o g ă l n i c e a n u , — n ' a fost a d v o c a t , m e d i c , ori s e c r e t a r cons i s to ­r i a l — oa re ş t i a c ă „ v i a ţ a m u l ţ i m i l o r o-m en eş t i a fos t c o n d u s ă şi s a l v a t ă n u m a i do m a r i l e i d e a l u r i ; oa re ş t i a că f a ţ ă de o majoritate scârboasă, grosolană şi primej­dioasă p e n t r u v i i t o ru l n a ţ i o n a l , f a ţ ă de s i s t e m u l de c o r u p ţ i e a v e m un m i j l o c de m â n t u i r e , c a r e c o n s i s t ă în p r e f a c e r e a firii n o a s t r e l ă u n t r i c e , în c r e a r e a dc o a m e n i c r e s c u ţ i în î n ţ e l e g e r e a f ră ţ ie i şi î n dep l i na s t ă p â n i r e a c iv i l iza ţ ie i r o m â n e ş t i p e n t r u scopur i l e î n a l t e ale p o p o r u l u i r o m â n e s c . "

B a r i ţ i u , B ă r n u ţ i i i şi C'ipariu n ' a v e a u b r e v e t d in par tea , c o m i t e t u l u i n a ţ i o n a l de a c o n d u c e p o p o r u l r o m â n din A r d e a l şi c u t o a t e a c e s t e . în cruda po l i t i c i an i lo r fe roc i de azi. p r in m u n c a lor d e s i n t e r e s a t ă , p r i n scr isu l lor c u m i n t e s 'a dcs rob i t u n n e a m de iobagi rob i ţ i de v e a c u r i .

B a r azi , o a r e n u p r i n s c r i i t o r i în frun­tea c ă r o r a e t ă col m a i p u t e r n i c , d. N . l o r -ga , \se t r a n s f o r m e a z ă , se r e î n s ă n ă t o ş e a z ă î n t r e a g a v i a ţ ă r o m â n e a s c ă f ă r ă deoseb i r e de ţ i nu t , dându- i -se u n c a r a o t e r de p u t e r e c u g e t ă r i i şi s i m ţ i r i i r o m â n e ş t i ?

D e s i g u r că sc r i i to r i i au fost şi vor fi t o t -

ІЦД—....І»И.

Domnişoara Eleonóra. D e Veniamin Negru .

Prietena mea era fată bătrînă. Trecuse peste patruzeci, i-se iviseră vre-o câţiva peri albi prin jurul tâmplelor si în colţurile gurii îşi făceau a-pariţia cn tot mai multă îndărătnicie două creţe adânci, p l ine de amărăciune. Era profesoară (le pian la şcoala de fete, avea două pisici, un că tel nesuferit care umbla numai în trei Laibe şi un su­flet ciudat, p l i n de lumini şi umbre nehotărîte. O cunoşteam de mult. Ea trebuie să fi- fost fată mare când incepeaim eu să gânguresc. N u cred să' n u fi fost şi frumoasă odată şi odată. I-am ѵйжЛ o fotografie de prin anii şaptezeci. D in haina adusă strîna în jurul corpului evelt, din umbra cununei de păr pieptănat „gtraechten" ră­sărea o figură, dacă nn .simpatică, impunătoare, totuşi, şi p l ină de o graţioasă demnitate feme-nină. Tatăl e i fusese notar p e vremea absolutis­mului, dela e l a moştenit bruma de aivere ce avea, iar mamă-sa, o poloneză, ceva c u inski l a bîârşit, care a venit m. patruzeci şi opt în Ardeal, — dela ea a moştenit talentul muzical ei ştiinţa de nemţeşte.

Când a venit în oraşul nostru? N u se ştie. S'a pomenit lumea odată cu o femeie singuratecă, •eăireia-i zicea domnişoara Eleonóra, profesoara de pian. Atât. încolo nici mu ee prea întreba nimeni : c ine e, de unde e ? Abia după ce a îmbătrânit au început băieţii să-i dea o atenţie exagerată: ea era, săraca, ţinta tuturor glumelor răsuflate.

Dacă vr'im D o n Juan mai sărăcuţ, la suflet sim­

ţea necesitatea unui spirit, atunci năpădea asu­pra ei, mamele îşi speriau fetele cu ea, iar e u în­caltea eram centrul tuturor săgeţilor de sarcasm ucigător ale prietenilor mei :

— Ce-ţi mai face Dulcinea ? — V a ţ i logodit? — -Călduroasele mele felicitări! etc., etc. Păcat de toate aceste, căci domnişoara Eleo­

nóra, nu numai că nu l e amsea, dar chiar dacă le-ar fi auzit nit şi-le-ar fi putut lua pe suflet. A-vea ea o mândrie care o scutea de toate intem­periile acestei vieţi. N u rîdea niciodată, căci a-tunci ar fi itîrebuit să şi plângă, c i trecea prin lu­mea asta cu o nepăsare pe care nu mi-aş putea-o închipui la altă femeie. Vorbea mai ales despre hicrari eairi nu-i at ingeau inima, aşa că de mnlte ori mi-ar fi venit să cred eă sub pieptul e i scă­zut de fată bătrînă nu sfoucuieşte niciodată acea tainică bucăţică de carne, cântată de toţi poeţii. Ceea ce n'ar fi fost adevărat. Trebuia e'o asculţi şi e'o vezi cântând la o ian marşul funebru al lui Chopin ca să cunoşti adevărul. Tresăririle ner­voase 'ale manilor ei subţiri; tremurul pleoapelor ei ostenite, îţ i mărturiseau mult.

Eu o căutam p é domnişoara Еіеопойа d in mai multe pricini, î m i plăcea -vorba * e i cumpănită, îmi pla)eea cântecul e i Ia щщ şi , să voybesc drept, sdmţiwm o 'plăcere şi îndui&şându-mă de toamna ei veştedă şi triista>; Mi-aduc aminte, erau seri 'de Noemvrie căaid porneam încetişor de .acasă , róa abăteam pé la. grădinar, cumpăram trandafiri ro­şii şi îi duceam ei. O găsealm totdeauna lângă sobă, cu o carte nemţească în mână ; de cele mai multe ori "cu poeziile traduse în nemţeşte ale Ini

Mickievicz. In seri de aceste îmi povestea ea despre Poloni, pe cari îi cunoştea numai din spu­sele mamă-sa, despre Kosciusko şi despre nea­murile ei din Lemberg.

Mă şi certa câte. odată : Toţi tinerii de astăzi sunteţi nişte oameni mici. Cetiţi (romane proaste şi vă credeţi grozavi. Nu "protesta las' că ştiu e u !

Dar mai era un motiv care mă îndemtnia e'o cercetez cât mai des pe domnişoara Eleonóra: ea da lecţii de pian unei fete pe oare o inbiam pe a-eele vremuri; o margaretă, câni puţin simţitoare, dar... înger, după închipuirea mea.

N u «c ştie cum, dar norocul meu cam atunci mă potrivea la domnişoara Eleonóra când blonda mea ;amică îşi încerca degetele neîndemânatice pe clapele pianului. Domnişoara Eleonóra nu în­ţelegea, poate că nu prea înţelegea nici fetiţia. Eu îmi ascundeam taina cu o grozavă îndărătnicie.

Ei bine, dragostea aceasta mi-a curmat ori ce legături cu prietena mea. O dragoste nenorocită, căci, socotind cu mintea mea de astăzi, mai bine jertfeam pe blonda Margaretă, decât să jignesc pe ibnmişoara Eleonóra.

*

• ; Era seară. Plouase şi eu, tolănit în pat, fu­mam ţigară după ţigară, să-mi mai alung nesfar­şiţa tristeţă ce mi-«e lăsase pe suflet, întocmai ca ceaţa de afară. Totdeauna ploaia de toamnă mi-a făcut impresia unui jwtop de lacrimi. Cine îl va-f i plângând?.. .

Ce puteam face altceva, decât să mă duc la domnişoara Eleonóra. Acolo găseam două alinări sufletului meu: o floare învoaltăi, fragedă şi pli-

Pag. 2 „ T R I B U N A n 25 Ianuarie n 1912

d e a una a d e v ă r a ţ i i m d r u n i ă t o r i a i p o p o r u ­lui n o s t r u , — c a ş i a i a l t o r p o p o a r e — c ă c i ei s i n g u r i î n ţ e l e g în î n t r e g i m e s u f l e t u l lu i , i d e a l u r i l e şa t e n d i n ţ e l e l u i s p r e u n v i i t o r m a i v r e d n i c . . . D e s p r e O m e r n 'a i s ă vor ­b e ş t i cu T e r e i t " - z i c e d. M e h e d i n ţ i cu d r e p t c u v â n t .

*

Dn . . i lus tru n e c u n o s c u t " , d e o d a t ă a-p a r e pe s c e n ă , g r a s , v o l u m i n o s oa . . . u n u l d i n t r e c e i n i a i m a r i f i l a n t r o p i n a ţ i o n a l i , p e n t r u . r e c l a m ă d ă î n e o a c i d ă î n c o l o 10—-20 c o r . , a b o n e a z ă , g a z e t e p e n t r u ţ ă r a n i , s c r i e a r t i c o l e p o l i t i c e ( ? ) ş i d e o d a t ă ' i n t r ă în ş i ru l „ c o n d u c ă t o r i l o r f i re ş t i" — t r i m i ş i de D u m n e z e u — niă rog . . A c e s t e s u n t t r e p t e l e i e r a r h i e i pián c a r e s j a u r i d i c a t m u l ţ i d i n t r e p r e t i n ş i i , ş i ' g l i r a l i v i i c o n d u : , c ă t o r i . . L a în trun ir i , b a n c h e t e , î n . t o t l o c u l tutde-i m u l ţ i i w : \ a c e ş t i . . i lu ş t r i" ,şj M a g n i -f i c e u ţ i caută , prin bâ igu i tur i lo . l or , , aumxite de e i t o a s t u r i s a u d i s c u r s u r i p o l i t i c e , ş i prin „ c o p i t e l e " lor b i n e p o t c o v i t e , s ă pro ­d u c ă o a d m i r a ţ i e p e n t r u p e r s o a n a lor. . . p r o v i d e n ţ i a l ă .

A c e ş t i o a m e n i i n d r ă s n e s o s ă - ş i a r o a g e d r e p t u r i s u v e r a n e de a fi c o n d u c ă t o r i o u d e c r e t ai p o r p o r u l u i r o m â n e s c ? -Nu v e d e ţ i c â t • sunteţ i de b a n a l i şi r i d i c o l i !

U n v â n t n ă p r a s n i c v ă suf lă m â n e dc pe a r e n ă pe vo i . c a r i v 'aţ i b ă t u t j o c d e . . f loarea, c u g e t ă r i i r o m â n e ş t i " ' , t o o m a i f i indcă n. a ţ i c u g e t a t n i c i o d a t ă , sau d a c ă aţ i f ă c u t a c e a s t a a t u n c i a ţ i c u g e t a t i n t e ­resa t , p ă t i m a ş şi p r o s t . V a r ă m â n e a în ur­ma v o a s t r ă o p a g i n ă n e a g r ă în i s t o r i e ş i ve ţ i fi t o t d e a u n a î n f i e r a ţ i ca nişte, i g n o ­ranţi şi r ă u t ă c i o ş i , c a r i a ţ i c ă l c a t în pi­c i o a r e , aţ i i n s u l t a t în m o d u l ce l m a i m u r ­dar , a r e o p a g u l s c r i i t o r i l o r ş i c u g e t ă t o r i l o r r o m â n i , prin c a r e p o p o r u l n o s t u a p u t u t s t r ă b a t e p r i n a t â t e a f u r t u n i ş i p r i m e j d i i ş i .i î n s e m n a t u n nou c a p i t a l o r i g i n a l în cul ­tura o m e n i m e i .

L ă s a ţ i - o m a i d o m o l domni i , m e i . n u v ă l u a ţ i a ş a ai e r e . c ă c i vă s t a f o a r t e u r â t . N u

s u n t e ţ i m a i m u l t d e c â t n i ş t e s i m p l e „punc­te"1 ş i ,.eirgtde" î n t o a t ă d e s v o l t a r e a n o a ­s tră i s t o r i c ă . D e a c e e a f i ţ i m a i a t e n ţ i ş i p u n e ţ i u n d e t r e b u i e punctul ş i virgula d v o a s t r ă . ca s ă n u c ă d e ţ i ş i m a i m u l t î n d i s p r e ţ u l t u t u r o r g e n e r a ţ i i l o r v i i t o a r e , c a r i nu v a af la n i c i u n c u v â n t de s c u z ă p e n t r u 11 e g h i o b i il e d v o a s t r ă .

L i n i ş t e ş t e - t e d ie '„Punct" d ie ..Virgulă <(: Comp." A l t c u m v o r b a s t r ă b u n ă : Ne su-tor ultra crepidam.

Probabila nimicire a mandatului delà Orăştie. Corespondentul nostru din Budapesta află din vor acreditat că murdarul mandat delà 0răstii' il jidanului Fn.rl-.as Pál va f inim vicii .du păce dovf-

лііе prpdu-ч. .hl petiţia alegătorilor. ..vomam ..s' au. adeverit, pe ds-o'nfrrgul. Deshaterea peti{ie'ţ va avea lor în faţa Cititei de Casaţie în 30 Ianuarie a. Ihn ueeta'Sţ nror afla' íJofespóudenluf nostru, iii mai nmlţîrnş*'din-agenţii eJeef.mrrH ni firi- Parkas Pál vor. .filosând.iti pentru nelegiuirile lor- la-pti«-y&f-sl tarea • w v ' d . К ч і Ш а о і п тьщ ÎOCNS щ

I • t J J [ , J . . 4 .

D. N. Xenopol despre situaţia politica din România. Din. V iena Se a n u n ţ ă : Ziarul „Nene Freie Presse*' publică u n in te rv iew eu d. Niou Xenopol , care a t r ecu t zilele acestea pe aci.

D. Xenoipol «i dec lara t că s i tua ţ i imea polit ică în România e foarte încordată de vreme ce opo­ziţia e ho tă râ tă să recurgă la orice mijloace pen­tru a r ă s tu rna guveiiul .

E x p u n e apoi chest iunea t a m m r a i u i d in punc­tul Йе vedere l iberai , da r în te rmin i cumpă ta ţ i si te rmină , s p u n â n d oă c red in ţa genera lă e că guvernu l 4-a cădea curând şi că va veni un cabi­net T a k e lonesen. Liberal i i an consimţi t la aces­tea, căci ei recunosc că numai d. Take lonescu e ftupabil să der) roi guvern conserva tor durabi l .

Noi tratative între guvern si opoziţie. in c u l o a r e l e C a m e r e i d e p u t a ţ i l o r î n c e p să circule- d in n o u z v o n u r i d e s p r e încer ­c ă r i l e g u v e r n u l u i de a a j u n g e Ja o î n ţ e l e ­g e r e o a r e c a r e cu o p o z i ţ i a . F a p t u l c ă a c e s t e t r a t a t i v e se u r m e a z ă în tre o a m e n i i g u v e r ­n u l u i şi Apponyi, Andrássy. Kossuth, i a r nu cu Justh, şe fu l a d e v ă r a t u l u i p a r t i d o-p o z i ţ i o n i s t p a r e a c o n f i r m a z v o n u l c ă a c e s ­t e t r a t a t i v e u r m ă r e s c ţ i n t a d e - a izo la par­

ii ă fie pa r fumul nebănui t de l iniş t i tor al t inereţ i i si un p r i l e j de p lângere pe ruinele umui suf le t care n'aMştiut ce e p lăce rea : — compăt imirea îţi 11ă Viaţă !

Ca;re nu mi-a fost însă mi ra rea şi bucur ia când, deschizând uşa. ani zări t Ы p i a n numa i pe. . . .Mar­garetei mea . Xu -mi-se mai în tâmplase . Am ra'ma.s înmărmur i i de această (plăcere neaş tepta tă şi â-bia dacă am putu t *ă îndrug o ,ybunâ scara ' .

-— U n d e i domnişoara Kleotnora''. — S'a dus. . . âax... vine îndată , a răspuns Mar­

ga re t a plecâaid şi ea p leoapele în p ă m â n t . Ce eă-ţi spun ' ( Es te în om inst inctul acela ani­

malic ca re n u ee poate b i ru i . M 'am opr i t în .mijlocul odăii . S ingu ră t a t ea ei,

laşitatea mea, diragostea mea nebună , nu-mi p o t da seama, d a r o p u t e r e covârş i toare , m ' a pr ins , aşa deodată şi mă împ ingea sp re .ea. Nu-mi po t aduce amin t e ce paşi neghiob i de f iară voi f i fă­cut aproipiindu-mă, nici n u şt iu ou ce b r a ţ e voi fi struna l a p iep t sub ţ i re lu l copp a l b londei mele amice. E a s ta răizimată de p ian a lbă şi obosi ta , pr imi toare . A m săru ta t -o l u n g pe obraz, pe gură . T r e m u r a . Ochii î i e rau închişi de plăcere , ori de teama acestei c l ipe. — nu ştiu... .

In tens i t a tea unui sen t iment se măsoară eu vremea cât t r emură in suf le tu l t ă u : — m 'am des­făcut uşor şi a m căzut p e divanul de a lă tur i . Mi«ara frecat ochii împăienjeni ţ i şi...

...Câte în t âmplă r i bizare rniai r înduieşte şî soarta !

I n uşe s ta domnişoara E leonóra d reap tă , cu manile lăsate dea lungu l t r u p u l u i , înmărmuri tă . , cu ochii fosforescenţi . E r a o apa r i ţ i e s t ranie . Ma i

ales ochii . Niciodată n ' am să uit p r iv i r i le acele. Razele loi- (parcă şi a c u m îmi e t r ă t a i e suf le tu l . E r a în ele ceva din solipireia grozavă a oţelelor şi ceva din s t ră lucirea moale a lacr imilor , utn a-mestec de ură bolnavă şi de duioşie nesfârş i tă , un chiot în f ioră tor de best ie .rănită şi t m p lâns linişti t de om resemnat. To t suf le tu l acestei fete bătrâne şi înăcr i t e , oare n 'a cunoscut farmecul să ru tă r i i , toate dorur i le ei nepoto l i te , toa te sufer inţe le ei neal ina te n ic iodată de mângâ i e r ea nici unei s t rânger i în bra ţe , se revărsau tumul­tuos asupra mea prin aceste privir i .

— Bună seara, a zis eu glasul sec şi s t ins , iar cu îngă imând câtevta vorbe neînţe lese , ruş inat şi sdrobit . am plecat , ca să n ' o mai văd n ic iodată .

— Aşa a fost... cu domnişoara E leonóra , is­prăv i pr ie tenul meu, p r iv ind cu înţeles zâmbetul ironic care îmi flutura pe buze şi cele două la­crimi cari mi-se -scurgeau dea lungul obrazului .

A V I Z . Abonaţii cari nu şi-au reînoit încă

abonamentul sunt rugaţi prin aceasta să binevoiască a-I reînoi cât de curînd ca să nu fim siliţi a Ie sista exoedarea ziarului. Restanţierii sunt rugaţi să plă= tească şi restanţa de abonament.

Adm. ..Tribunei".

t i d u l justhiţst , care singur dintre toate par­tidele ungureşti cere votul universal.

D e s p r e Apponyi, Andrássá ş i Kossuth ş t i e t o a t ă l u m e a e ă s u n t d u ş m a n i a i voitu­lui u n i v e r s a l , p e n t r u că p r i n i n t r o d u c e r e a lui ar c â ş t i g a o a r e o a r i d r e p t u r i ş i R o m â n i i . 0 d e c l a r a ţ i e f ă c u t ă d e c o n t e l e Andrássy ne d o v e d e ş t e , î n s ă , d e a d r e p t u l c ă î m p ă c a ­rea , d a c ă s e v a f a c e , v a fi p l ă t i t ă c u a b a n ­d o n a r e a v o t u l u i u n i v e r s a l .

Justh î n t â l n i n d u - s e în c u l o a r e c u o o n -t e l e Andrássy, i -a z i s :

— l n z a d a r î n c e r c a ţ i s ă n e i z o l a ţ i ! N o i v o m u r m a l u p t a fără c o n t e n i r e !

—- Din votul universal totuş nu se va alege uimii-.' i-a o b s e r v a t c o n t e l e A n -

;drássy : " ч : '••'•'-• -У ••--'•-•• - JbBJ8ä9 făni rnf-universul nu- rîtft-pacet'

a r ă s p u n s J u s t h , - - — - -'- - - . T r a t a t i v e l e d e o c a m d a t ă s e m ă r g i n e s c - .

Ta c o n s f ă t u i r i p r e a l a b i l e — c u d u ş m a n i i Vot uli i i u n i v e r s a l .

Ministrulpreşedinte austriac în Budapesta. Contele St i i rgkh, m i n i s t r d - p r e ş e d i n t e a l Aus­triei , a eoeît azi dimineaţă la Budapes ta , p e n t r u a-1 felici ta pe conte le K h u e n - H é d e r v á r y la opera­ţia de ochi bine reuşi tă .

Cu acest p r i l e j cei doi .şefi d e guvern au dis­cutat şi ches t iuni comune penden te .

Pupa amiazi . conte le S t i i rgkh s'a în tors la Viena.

Г-a l .ăo i lqab » ü b e * / а ш Ы і Ш Л iulb cijnabis

0 conferinţă a lui Apponyi la Viena. Ş t im că politica şi credinţe le şovine ale contelui Apponyi e odioasă nu numai la noi, ci că e desaprobată şi de în t r eaga opin ie publică s t ră ină , formată î n spi­r i t u l democraţiei şi l ibera l i smulu i m o d e r n şi cea mai s t ră luc i toare probă despre aceasta ne-o dă că­lă tor ia nu tocmai t r i umfa l ă a lu i , de acum u n an în America , când puţ in a l ips i t să f ie bătut . Put ina, însuf le ţ i re cu care a fost p r i m i t de cercur i le po­lit ice, — la în toarcerea sa acasă — n'a fost pro­p r i e d e a r epa ra ruşinea sufer i tă în Amer ica şi nădă jdu i am că aventurosul conte e v indeca t p e n t r u to tdeauna de me teahna lui , de. a face р ѳ apostolii!

. a u s păci i universale şi amf i t r ionul to leranţei faţă de na ţ iona l i tă ţ i .

Ne-am înşelat însă în aş teptăr i le noastre, căci după cât se a n u n ţ ă d in Viena , Appony i m a i face o încercare , u n a s i n g u r ă , dar poate cea d i n u r m ă : M u l ţ u m i t ă c ine ş t ie căre i i n t e rven ţ i i , fostul mi­n i s t r u a p r i m i t o inv i ta ţ ie delà ..asociaţia, indu­s t r i a ş i lo r " din Aus t r i a infer ioară ca să ţină la Viena o confer in ţă pen t ru mâne, 25 cor.

Contele s'a- g â n d i t să frapeze himéa prin" "sur­pr iză , pa ra l i zând astfel efectele momentane ale conferinţei sale, căci ce credeţi că va vorbi la acea­sta ins t i tu ţ i e cu in te rese curat economice ? N i m i c d in ce se aş teaptă nemţi i ci va î n ş i r a „ A m i n t i r i d in act ivi ta tea de patruzeci de ani de muncă po­litică pa r l amen ta ra - ' . F i reş te în cu r su l vorbi re i sale se va feri să a t ingă — f ie ciliar pe depar te — un s ingur punct al in tereselor nemagh ia r i l o r din F u g a r ia, p r ime jdu i t e de această nenorocită . .ac t ivi ta te" a sa.

* Şedinţa Camerei. In fa ţa unui n u m ă r de de­

puta ţ i tot a t â t de ne în semna t ca şi zilele t r ecu te , s'a cont inuat discuţ ia ap ropr ia ţ i e i . fără a se fi terminat . - ,

• • . I .şjr ţoalfloeftÎS't 3$KLdíCpÍC[ ÏUC[ OD iOfliffflfO ßiCffll

Situaţia contelui Aehrenthal. I ) u p ă cum se anun ţă d i n Viena s tarea sănă tă ţ i i min i s t ru lu i de ex te rne s 'a amel iora t , aşa că a c u m poate să facă că lă tor ia la Bozen, u n d e să'şi recâşt ige sănăta te» depl in încă î na in t e de convocarea delegaţii lor,

Consiliul militar delà Viena. Mare le consi l iu m i l i t a r , oare se ţ ine an de an în l u n a I a n u a r i e , a fost acum — după cum se a n u n ţ ă d i n V i e n a — amâna t , d in cauza vizitei moş ten i toru lu i F r a n c i s e F e r d i n a n d la Berl in . Consiliul va avea loc n u m a i în 6 Februa r i e . I n min i s te ru l de răsboi au loc ac­tua lmen te consfătuir i în l e g ă t u r ă c u avansăr i le din p r imăvara , car i d e d a t a asta comportă mul tă însemnăta te şi d i n punc tu l de vedere al complica­ţiilor ce s'ar putea ivi în s i tua ţ i i le externe .

25 Ianuarie n. 1912 ^ P a g . »

PrÎDzul din Oradea-mare şi — autorizatul.

Arad 24 I A N U A R I E .

Zia ru l a u t o r i z a t se o c u p ă cu prânz i t I'. Si Sale E p i s c o p u l u i R a d u d e s p r e c a r e s c r i e :

..(.'ci/ priveşte pe P . S. Sa Episcopul Radu al Orăzii mari. ţinem să decla­răm, că ôri cui de bune ar fi intenţkmih sale. socotim aceasta stăruinţă în tra diţia prânzurilor un păcat împotriva in­teresei or poporului nostru şi o provo care la datés a conştiinţii publice."

Va să zică e c o n d a m n a r e h o t ă r i t â a u n u i p ă c a t , c a r e se . săvârşeş te ce-i d rep t cu bune mteriţiuni, deşi se s t â r u e în el.

S u b l i n i e m , bune inieuţiuni. p e n t r u c ă se va v e d e a d e ce e n e v o i e de e le . P . S. S a s ă v â r ş e ş t e a d e c ă un p ă c a t î m p o t r i v a in I c rose lo r p o p o r u l u i p r in a c e a s t a t r a d i ţ i e a p r ânzu r i l o r , d a r m e m b r i i c o m i t e t u l u i na ­t i o n a l . ОвГІ stăruie în t r a d i ţ i a p a r t i c i p ă r i i la a c e s t e p r â n z u r i fac nuni i ac t e . . . diplo­m a t i c e . A s c u l t a ţ i r e z o n ă r i l e a m o r a l u l u i ( Wddiş :

,,Mai în tâ i U n e m să c o n s t a t a m că . . T r i b u n a " s e face a nu în ţe l ege ce în­s e m n e a z ă un p r â n z d i p l o m a t i c la c a r e un invi ta t Cu gi'cu p o a t e să-şi refuze p a r t i c i p a r e a — ş i d acă d a . în împre ju ­răr i a n u m i t e , c h i a r dacă e f r u n t a ş al p r t idu lu i n a ţ i o n a l . . . T r i b u n a " ş t ie foa r t e b ine , că a c u m c â ţ i v a ani r e p r e z e n t a n ţ i p a r l a m e n t a r i ai noş t r i au l ua t p a r t e la o m a s ă oferiţii de . /us t i i . Ş t iu că ia m a s a ofer i tă a c u m doi ani de P . S . S a episco­pul P a p p al A r a d u l u i l a e u n i e anu l . uti doi an i . d. ( io ld i ş a m â n c a t , la a t â t e a b a n c h e t e . . . d i p l o m a t i c e încât u i tă si an i i N . R.) a l u a t p a r t e P . C. Sa p r o t o -s ince lu l E o m a n C i o r ô g a r şi însuş i d. Vas i l e ( io ld i ş ca . secretar c o n s i s t o r i a l . "

Va să zică nu e vorba decât de s implă e t i c h e t ă c a r e nu s c p o a t e refuza, la prân­zur i , ca l i f ica te de însuşi a u t o r i z a t u l de . . . p ă c a t e n a ţ i o n a l e . D o a r însuş d. ( io ld i ş . . .ca s e c r e t a r c o n s i s t o r i a l " a luat p a r t e la ; Isemenea p r â n z u r i .

Nu. ono rab i l e d o m n Gold iş , . . T r i b u n a " nu p o a t e înţelege a c e a s t ă m e n t a l i t a t e a-n iorahl c a r e c a r a c t e r i z e a z ă î n t r e g ă f i in ţa d-tale. Xe a d u c e m foarte Inno a m i n t e de p a r t i c i p a r e a d-tale de im an la p r â n z u l da i în o n o a r e a lu i T i s z a . .ca s e c r e t a r consis­to r ia l . ( O a m e n i ca cita a p a r îu di fer i te ipos tase , p e n t r u p r â n z u l lui T i sza , eş t i se­c r e t a r cons i s to r i a l , p e n t r u ce t i tor i i au to r i ­z a t u l u i eş t i m a r e b ă r b a t n a ţ i o n a l ) şi a m în f i e ra t ' o si a t u n c i . A t u n c i te-ai scuza t c u p a r t i c i p a r e a p ă r i n t e l u i C i o r o g a r . ca re nu era, nici m e m b r u în c o m i t e t , v a să zică o c a l i t a t e c a r d i n a l ă şi pe d e a s u p r a era de­c l a r a t de d t a de m a n g r i s t . No i n ' a m apro­ba t însă n ic i p a r t i c i p a r e a p ă r i n t e l u i Cio-POgar, căc i d a c ă n u a d m i t e m p r â n z u r i . . .

d i p l o m a t i c e în s i t u a ţ i a de a.zi, n u p u t e m a p r o b a p a r t i c i p a r e a n i m ă n u i la e le . N e m a i a d u c e m însă a m i n t e , că. m e m b r u l din c o m i t e t d in Bihor , p a r t i c i p a s e şi a n u l t r e ­cu t c i l i a r la m a s a iui M a n g r a . t o c m a i pe v r e m e a c â n d ne a c u z a pe no i de m a n g r i s m şi ono rob i lu l ( io ld iş . găs i se ceva expl ic ţ i i şi p e n t r u a s t a .

A ş a în ţe lege d. Gold i ş „d i sc ip l ina de p a r t i d " , coeace p e n t r u ep iscopul R a d u , e un P A C A I n a ţ i o n a l P E N T R U d sa şi o a m e n i de pr incipi i ca dsa şi o r t ac i i dsa le să fie... m e r i t e n a ţ i o n a l e , ori îu cazu l cel m a i r ă u , s imp le a facer i de e t i c h e t ă . Dar , era aces­t o r d u p l i c i t ă ţ i infame a t r e c u t , a d e v ă r u l e s t e c h i a r Î N T O R S , dacă putem, găs i s cuze pen t ru p r â n z u l ep i scopu lu i R a d u . nu pu t e m g ă s i n ici u n a pen t ru p a r t i c i p a r e a la e le a l ă t u r e a dc M a n g r a . a m e m b r i l o r co­m i t e t u l u i n a ţ i o n a l , i m p r o v i z a ţ i în acuza­tori ai noş t r i dc m a n g r i s m şi t i s z a i s z m .

Xu. în s i t u a ţ i a de azi . un e x p o n e n t al c o m i t e t u l u i n a ţ i o n a l nu se P O A T E P R E S I N I A

la p r â n z u r i de în f ră ţ i r e m a g h i a r o - r o m â n e . P i lda a c e a s t a es te m a i d e m o r a l i z a t o a r e p e n t r u s p i r i t u l pub l i c d e c â t î n suş p r â n z u l , D E C L A R A T de p ă c a t n a ţ i o n a l . O R I d a c ă t o t u ş i a p r im i t i n v i t a r e a , n e b ă n u i n d C Ă e s t e un p r â n z po l i t i c , a r e d a t o r i a — şi a r e şi d rep­tul ••- să-şi r id ice aco lo c u v â n t u l şi să facă d e c l a r a ţ i i c e E E i m p u n . Nu a v e a u însă a-cest d r ep t , r e c u n o a ş t e m , domni i car i au par t ic ipat , la p rânzu l D I N O r a d e c ă c i ş t i a u şi e i . ca si d. ( io ld iş . că ace le p rânzur i s u n t t r a d i ţ i o n a l e .

Î n c o l o , d. ( io ld i ş . era n u m a i couse-cne.nl cu .sine să ne s p u n ă că a tu v r e a să-1 p u n e m pe P. S . Sa Ep i scopu l R a d u . în r â n d cu M a n g r a . Xu. a c e a s t a n ' a m făeut.'o păci c u n o a ş t e m g r a d a ţ i i l e şi nu v o m încer­ca nici o d a t ă să a t e n u ă m fapta c r i m i n a l ă a lui Mangra . a v a n s â n d p ă c a t e m a i u ş o a r e , la g r a v i t a t e a t r ă d ă r i i sa le .

Vom c o b o r î însă fapte le d lui ( io ld i ş şi a le o iuisor ţ i lo r să i de là n ivelul n e m e r i t a t la cel al r ea l i t ă ţ i i , c ă c i dacă unu i e p i s c o p i-se pot a r u n c a în fa ţă g re ­şe l i n a ţ i o n a l e , c u m o face şi dsa , nu în ţ e l egem, ca pen t ru ace l eaş i \ inc . m e m b r i i c o m i t e t u l u i n a ţ i o n a l , să ai-lie pr ivi legiul de a fi s cu t i ţ i d e c r i t i c a d r e a p t ă .

Cu a c e e a ş m ă s u r ă — as t a v r e m . P e n ­t r u c ă a s t a e m o r a l . Şi p e n t r u c ă din aceas ­ta m o r a l i t a t e va r ă să r i c u r ă ţ e n i a vieţ i i n o a s t r e pub l i ce . ( ' c e a c e d. ( io ld i ş f ireşte, nu P O A T E Î N Ţ E L E G E .

X Gustav Tátray — Oradea-mare , str. l íá-koezy, p răvă l ia pen t ru eli tă, unde se pot cum­păra lucrur i de mână , pen t ru dame precum şi ne­cesarii , cu p re tu r i foar te ieftine. Telefon 783.

t înainte de inventar, scădere la p rê t , gea t e , ului­turi, săculet i pentru daeie, ar t icole do piele, gueke r -e , ф diferite ar t ieole cu p re tu r i ieftine de ecazie în pră­vălia lui Hegedűs Gyufa Arad, P i a ţ a Andrásay Nr. 15. Telefon 506.

0 dec la ra ţ ie . ..Guzelu Transilvaniei'' în numărul de

uzi publică o scrie de acte. paHe fragmen­tar, parte grupate în mod CU desăvârşire tendenţios, din dosarul afacerei Dr. A. Vaida- • <>. Goga.

\'<mi publica şi noi dosarul întreg al acestei afaceri celebre, dar şi până atunci, (in. in ce mu priveşte personal, să fac ur­mă tocirea declaraţie.

Am fost în II I. cri. la fostul ministru dc interne, d. Kristoffy, din propriul meu indemn. fiindcă nu .ştiam că în Braşov s'ar fi constituit un juriu, care să mă fi pus pe mine sub interdicţie (le a vorbi ev Kris­toffy sua IUI oricine altul.

l)ur fiindcă juriul din Braşov, sau mai bine zis mandat urii dlui \uidu. cu cari n'am nici îu clin nţei în mânecă, au crezut cű sunt in drept să mă pertracteze pe mi­ne, mă explic bucuros înaintea publicităţii, pentru ce am fost Iu d. Kristoffy.

încă in ziua când s'a întrunit juriul în lîraşon era plin atât Sibiiul cât şi Aradul <Ic svonui cu numii a Escelenţă, vizată in articolul dlui Vaida. ar fi d. Kristoffy. la care nu d. Goga ci cu aş fi fosi.

Bănuind ca c o infernală intrigă la mij­loc am plecat imediat la Budapesta, pre-scntându-шй la d. Kristoffy, fostul minis­tru de iiilerne, pe care întâmplător îl cu-uoşteum. ca săi cer explicaţii.

Rezultai ul con vorbirei mele cu d. Kiislojfy [am cuprins iulriin inieriviev. pe care <l. Krisloj'jy j \ i i s că l i t .

I om publica documentele auleutiec. ţin si vâna alunei însă să constat că d. Kristoffy a mărturisit, sub i scă l i tu ra s a , cn Goga, i-arc a fost la dânsul era un om 'mult. uscăţiv, cu mustăţi negre, şi că acest om pe care l.'ar recunoaşte "n\ lot momen­tul, nu sunt e u . pe care mă cunoaşte prea bine. .1 mai declarat d. Kristoffy. t o t s u b i s c ă l i t u r ă , ca nici acel Goga fictiv,, care i-s'a présentai, n'a Jacul declaraţiile pe cure i-lc-a atribui! d. I aida dlui Goga cel adevărul. eu ЩХ i-uvùnl a infirmai întreg cuprinsul articolului dlui Vaida, care se mtemeia pe o singură dovadă acceptabilă, pe prelinse mărturisiri ale dlui Kristoffy.

Acum când dovadu sdrobitoure a în­suş cuvintelor dlui Kfistofify este uci. muudatnr'ti dlui \'aida declară că nu pot lămuri ufu-cereu piutracă... um fost eu la d. Krisloffy. Cu alle cuvinte eu t'aş fi co­rupt pe d. Krisloffy. fostul ministrul dc interne, cu rare mandatarii iiutruiici ro­mâne au slul In negocieri politice pentru închecreu păcii. Ducă nu mergeum la d. Kristoffy. acel om îuull. uscăţiv. CU nrus-Ifili negre, era să fiu eu. Şi fiindcă iniim aparul, ajung, ca Cilul în Cresdeu, eu pri­cina cu d. Vaida nu-şi poate justifica cri-miuulu-i calomnie. 0 zi-doun. şi —• vor vorbi dovezile !

Anul. 24 I a n u a r i e 1912 . * Sever Bocu.

NEUMAHN M. M a g a z i n de haine P M I f n D ж м „ „ п л „ _ pen t ru bărbaţ i , copii şi fe i i fe CROITOR PENTRU DOMNI. ^ F ^ P ^ f

r A І Ä NI Furnisorul curfii ces . regale Ş I cameriste, A R A D < Ѳ Г = ^ -

Costume: Frack, Smoking, Rendigol şi Sagnet gata sau croite după măsură, fără obiecţiune, admirabil lucrate.

25 Ianuarie n. 1912

Kinderlen -Wächter la Roma. Importanta acestei vizite. Pacea cu Turcia. —

Tripla Alianţă.

Hunul. 2.1 I a n u a r i e n. 1912,

(Delà corëBpôftdëlitut riostru). A sos i t ieri S â m b ă t ă , d i m i n e a ţ a in R o m a , E . S. von K inde r l en V a e c h t e r , c ance l a ru l impe­r iului g e r m a n .

C o n d i ţ m n i l e în ca r i .se g ă s e ş t e în pre­zent I ta l ia cu Turcia , şi s v o n u r i l e ce c i rcu­lau în u l t imu l t i m p a s u p r a dizolvăr i i Tr i ­plei A l i a n ţ e , d a u a c e s t e i v iz i te o impor -t a n ţ ă foar te m a r e în ceea ce p r ive ş t e vii­to ru l pol i t ic din E u r o p a şi a r a n j a r e a a c t u a ­lei s t ă r i d i p l o m a t i c e .

Din a c e a s t ă c a u z ă , la de junu l ce am­b a s a d o r u l G e r m a n i e i la Roma, con t e l e J a -gow, a da t ier i în o n o a r e a c a n c e l a r u l u i , au l u a t p a r t e p e r s o a n e l e po l i t i ce i t a l i ene , c a r i duc şi ţ in firele d i p l o m a t i c e , a n u m e , pri-mu l -min i s t ru Gio l i t t i , m i n i s t r u l de e x t e r n e [)i San Giulia.no. cu s u b s e c r e t a r i i l o r : şi în a fa ră de aceş t ia au l u a t p a r t e V o n Bü-low, ex -cance l a r al G e r m a n i e i ; m i n i s t r u l p l e n i p o t e n ţ i a r al B a v a r i e i ; m i n i s t r u l C a s e i Rega le I t a l i e n e , şi a l ţ i îna l ţ i func ţ iona r i i ta l ieni şi g e r m a n i .

S e a r a , a a v u t loc un prînz la C u r t e , in c in s t ea c a n c e l a r u l u i .

.Vceste în ceea ce p r i v e ş t e c u r t o a z i a . Să t r e c e m a c u m la pa r t ea i m p o r t a n t ă a v iz i te i .

Von K inde r l en W a e c h t e r , a. a v u t cu min i s t ru l de e x t e r n e i t a l i a n U i S a n Giu-liano o c o n v o r b i r e de t r e i s fe r tu r i de o r ă , în pa la tu l m in i s t e ru lu i de e x t e r n e , Con­sulta.

Ruteni sa s p u n e m delà î n c e p u t eă ar­g u m e n t u l în ju ru l căruia, s ' a d e s v o l t a t con­vorb i rea , a fost p a c e a eu T u r c i a .

Şi p u t e m c h i a r să p r e c i z ă m şi una din formele sub ca re a fost d i s c u t a t ă a c e a s t ă pace , şi a n u m e : Anexarea Tripolitaniei şi Cifénaiçei la Regalul italian... sub protec­toratul religios otoman ^califat).

N u ş t i m d a c ă I t a l i a va a d m i t e a c e s t pro­t e c t o r a t , d a r ceea ce p u t e m a s i g u r a pe ce­

t i to r i i n o ş t r i es te a u t e n t i c i t a t e a spuse lo r n o a s t r e .

S u n t e m în s t a r e să d ă m şi a l t e infor­m a ţ i i a s u p r a aces t e i v iz i te a c a n c e l a r u l u i G e r m a n i e i : D a c ă « 'a r fi î n t â m p l a t î n t r ' o a l t ă e p o c ă , m a i c a l m ă , a c e a s t ă v iz i tă ar fi d a t loc la c o m e n t a r i i m u l t m a i ap r in se , din p a r t e a p re se i g e r m a n e , d a r d a t fiind balo-tag i i l e car i se e fec tu iază t o c m a i acum în G e r m a n i a . în a leger i le d e d e p u t a ţ i , z i a r e l e de aco lo , s u n t o c u p a t e cu ches t iun i l e in­t e r n e şi c h e s t i u n e a a c e a s t a de po l i t i ca in­t e r n a ţ i o n a l ă , nu se d i s cu t ă cu a p r i n d e r e a c u v e n i t ă cu t o a t e că . în G e r m a n i a , pare că se gh i ce ş t e a d e v ă r a t u l s c o p al ei .

P a c e a es te a b s o l u t n e c e s a r ă î n t r e s t a ­te le E u r o p e i , şi un confl ic t a r m a t , a d u c e o m u l ţ i m e de p ie rder i e c o n o m i c e , do ca r i sufere a p r o a p e t o a t e s t a t e l e , da r m a i a les

G e r m a n i a şi Aus t r i a , c a r i a u a t â t e a in te ­rese n u n u m a i în T u r c i a d a r şi î n B a l c a n i şi în p a r t e a A s i a t i c ă a i m p e r i u l u i o t o m a n , şi t o c m a i a c e s t e d o u ă s t a t e s u n t a l i a t e I t a ­liei. I a t ă d a r . m o t i v u l p r i nc ipa l al v iz i te i c a n c e l a r u l u i G e r m a n i e i la B o r n a .

Dacă v a reuş i K i n d e r l e n W a e c h t e r , vii­to ru l a p r o p i a t n e va d e m o n s t r a a c e a s t a , da r noi a v e m m o t i v e s ă c r e d e m că. î n t r eve ­d e r e a în t re a c e ş t i doi m i n i ş t r i va fi încoro­n a t ă de suoces , şi în s c u r t ă vreme se va a junge la înche ie rea păc i i .

O a l t ă p a r t e i m p o r t a n t ă a a c e s t e i vi­z i te , e s t e î n t ă r i r e a l e g ă t u r i l o r de a l i a n ţ ă în t re I ta l ia şi G e r m a n i a . S e ş t ie că în ul­t i m u l t i m p . p r e s a şi op in ia pub l i că ger­m a n ă , se c a m d e p ă r t a s e de a l i a ta I t a l i a , din c a u z a r ă sbo iu lu i .

Nu d i s c u t ă m aici . c a i i a u fost m o t i v e l e car i au a d u s r ă c e a l a . F a p t u l ex is tă şi e s t e c u n o s c u t . D a r . cu v e n i r e a la R o m a a can­ce la ru lu i , nu n u m a i r a p o r t u r i l e de a m i c i ţ i e se v o r s t r î n g e . da r şi r e a u a i m p r e s i e p e ca r e p r e s a g e r m a n ă — v o r b i n d de r ă s b o i — a p u s 4 î n m i n ţ i l e c i t i t o r i l o r să i , se va m i c ş o r a m u l t , ba p o a t e ch i a r că se v a ş ter­ge c o m p l e c t , şi a t u n c i , r e î n o i r e a t r a c t a t u ­lui Tr ip le i A l i a n ţ e se va. p u t e a face în con­diţ i i n o r m a l e şi pe b a z e ia fel cu cel a c t u a l .

j'Cu t o a t ă n e m u l ţ u m i r e a ce a d o m n i t şi d o n m e ş t e in G e r m a n i a c o n t r a I t a l i e i , to­tuş i g u v e r n e l e d in Ber l in şi R o m a au con­s e r v a t ace leaş i r a p o r t u r i p r i e t eneş t i , i a r v e n i r e a la R o m a a c a n c e l a r u l u i , î n t ă r e ş t e a c e a s t a , b a va c o n t r i b u i şi la ş t e r g e r e a ani­m o z i t ă ţ i l o r op in i i lo r p u b l i c e .

In I t a l i a , se pun m u l t e s p e r a n ţ e pe ca­p a c i t a t e a po l i t i că a dlui K inde r l en W a e c h ­te r . şi e s t e soco t i t ca un f oa r t e c apab i l o m de s t a t , ca un d is t ins d i p l o m a t şi c a un cu­n o s c ă t o r p ro fund a c h e s t i e i t u r c e , d e o a r e c e în r ă s t i m p u l c â t a fost m i n i s t r u p len ipo ten­ţ i a r al G e r m a n i e i la B u c u r e ş t i , în m a l m u l t e r î ndu r i a fost î n s ă r c i n a t de guver­nu l său s ă ţ ie locul b a r o n u l u i Marécha l , a m b a s a d o r la C o n s t a n t i n o p o l . p r e c u m şi în d o u ă r i n d u r i a fost c h e m a t la m i n i s t e r la Ber l in , să d i r igeze afacer i le de s t a t ger ­m a n e .

Astfel că, p u t e m să f a c e m d o u ă prog­n o s t i c u r i , in u r m a a c e s t e i i m p o r t a n t e vi­z i t e : p a c e a cu T u r c i a s e v a î n c h e i a în cu-r înd, în cond i ţ i i a c c e p t a b i l e şi p e n t r u I t a l i a şi p e n t r u T u r c i a ; şi c ă T r i p l a ^ l l i a n ţ ă şi-a a s i g u r a t p r in v e n i r e a c a n c e l a r u l u i la R o m a , o re îno i re a t r a c t a t u l u i , s p r e b ine le E u r o ­pei şi a t u t u r o r n e a m u r i l o r .

/. T. Allan.

X Seminarul juridic Dr. Geréb. Cluj, Str. Parkas (lângă edificiul cel vechili al teatrului). Pregăteşte pe lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, Hguroaee, de drept de stat, examene de advocat si do magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa do doctorat. Fiind in pragul proiectelor de reformă a învăţământului ju­ridic, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advocaţială.

Salarele profesorale. Când e'tii împiedecat mai naimte cineva în

„Revis ta P reo ţ i lo r" de d a r a l de Crăc iun şi cele­lalte bună tă ţ i de s t i lu r i a t â r n a t e la -salarele p ro ­fesorale delà ins t i tu tu l pedagogie-teologic d in A-rad, a m s imţ i t şi mi-am z is : acesta este or i p rea depar te ori p r e a a p r o a p e de cunoşt inţa lucrur i lo r şi aşa ori e na iv i ta tea unu i om îndepăr ta t , o r i ö ironia subţ i re « cmtăcrui taetieiiani -căruia K dă mâna să invoce soar tea profesorilor.

S e vede însă că ia pr ins vorba . ,Revistei" şi din petecele ce le pune cóneietorul din când în când pe salarele profesora le ca nici să n u moară , dar nici să trăiască! ea oamen i în t r eg i . S'a făcut caz ce lebra . Pă r in t e l e S imeon Cornea în îndru­măr i le sale din „Revis ta" z ice: , ,Vedem în iprot. s inodului epa rh ia l a d a u s p e r s o n a l , amelio­ra re pTovixOară, relut de cvartiv, d in economieăr i se dă oa d a r de Crăc iun ş. a. Cred că le mer i t ă aceşti lucraş i" .

Generosul î n d r u m ă t o r cont inuă însă : „Cum insă nu se Lasă să p r i m i m şi noi p la t ă pen t ru munca n o a s t r ă ? "

De ce n ' a i apus mai na in te , că vreai să pr i­meşti o p la t ă c u m o au profesor i i delà ins t i tu tu l centra l d in Arad , că imediat î ţ i făceau loc cu toţii şi öe duceau in locul d t a l e la Bă tan ia , unde mi-i d a r de Crăc iun , nu-i re lu t de eva/rtir, nu-i a-mel iorare provizorie de sa lar , (adause personale nu s u n t la (profesori, varu l d t a l e Vasi l ie Goldiş e'a îngr i j i t nuttaai de s ine) — ci es te o sesie, pa­re-ini-sc de 80 jughe re , Ofcre cu celela l te mărun­ţişuri face ch i a r capelania d in B ă t a n i a mai bună decât ca t ed ra d in Arad. Dacă nu crezi, vino la Anad, da r vino câ t mai ourînd eă vezi ce-i t ra iu l unu i profesor în Arad .

Şi nu-ţi cere n imeni prost i i le acelea de diplo­me de profesor i şi doc to ra te pen t ru ca r e al ţ i i şi-taiu is tovit t inere ţe le . Vino aşa cum eşti, căci profesorii î ţ i dau şi diplomele lor n u m a i să schim­be cu sfinţia ta o r i cu careva d in t r e colegii sfin­ţiei t a l e din vecini.. .

Cate í?i a»tă toamna a (recurs unul d i n t r e p ro­fesorii de teologie la Nădlac . d a r n ' a fost ales. faţă de nai elev al lui. De ce a voi t s ă scape acest profesor de minunăţ i i le ace lea de petece de Sa­hire ? Ce crezi, p ă r i n t e Cornea ? D 'apoi că to t în vecinii dtale , la. Şe i t in . s 'a a les a l t e lev ieşit acum din şcoală. lia. Şei t in unde sesia Ipamohială s 'a dat în a r e n d ă eu 4425 cor., o sumă la ca r e un profe­sor semina r i a l nu a junge nic i d u p ă serviciu- do 30 ani şi apoi pe lângă aceea a rendă vor mai fi ele şi a l t e m ă r u n ţ i ş u r i de stole şi bir . Şi pes te toate vine di fer inţa de scumpete d in t re o raş şi sat.

Vrem -săi zicem că pen t ru preoţi î ncă se mai găsesc pa roh i i bune , car i n ' a u nevoie d e petece , dar profesori i t ră iesc numai diu pe tece de adause provizori i şi d a r u r i do Crăc iun , aşa c u m tră iesc bieţ i i p reoţ i din parohi i le s labe , peteciţ i şi ei cu congrue ca vtai de ei si expuş i să cape te ca d a r de Crăciun, de t ragerea e o n g r u e i , c u m i-*se în tâmplă pă r in te lu i Romul V ă ţ a n din Ghioroc. Şi aceşti preoţ i peteciţ i cu c o n g r u a sunt mar t i r i i misiuuei lor precum sunt p rofesor i i peteci ţ i cu d a r u r i de Crăciun şi amel io ră r i provizor i i .

Cu aceşti bieţ i cong ru işti puneţ i pe profesori în t r 'o ca tegor ie , i a r n u în categoria boer i lor oari se îmbuibă în adause persona le si pensi i şi câ te toate b u n ă t ă ţ i reale.

D a r e şi un s imptom tr is t , de-a d r ep tu l amora l , ca -un fost olev a l ins t i tu t u lui c a r e cunoaşte ama­rul vieţ i i profesor i lor seminar ia l i şi abnegaţ ia cu care aulpoartă mizer ia ca să. dea în t reagă h rana sufletească, elevilor — să se împiedece ch ia r în această mizer ie şi să o s fârăe în feţele ca r i au asudat sudori crunte pen/tru el, în loc de a-i m â n -

TARI, LUCRATE CU GUST ŞIjIEFTINE să pot căpăta numai la fabrica de mobile alui

larosvásárhely"; М с Ш Ѵ ш Ш 1 , Széchenyi-tér 47

Lucrul solid şi preţurile ieftine e cauza că numărul cumpărătorilor noştri zilnc să înmuliesc. ţfBf T r c t s o i i f i c o m p l e t e p e n t r u m i r e s e . Aranjamente admirabile pentru prânzitoare, dormitoare, saloane ş i odăi etc. Mobile englezeaşti cu piele. Preţuri de tot ieftine.

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă plătire în rate. în provincie Ia dorinţă mergem în persoană şi arătăm bogatul nostru catalog ilustrat.

T E L E F O N ГѴТ. »14-.

25 Ianuarie n. 1912 „ T R I B U N A Pag. 5

gaia cu recunoş t in ţa lor în zilele gre le ee le în­dură .

B i n e t'ă a spus-o pă r in t e l e Cornea , că mer i tă aceş t i „ lucraş i" bună tă ţ i l e acolo de pe tece de sa­lar, da r , d a r tot r ămâne amăreiaila îh fundu l pa­haru lu i , că, profesori i î n o a t ă în bine. L a oe ma i serveşte şi aces t disgustätOT ges t d i n p a r t e a foşti­lor elevi ui ins t i tu tu lu i .

A r fi fost doa r mai f rumos gest dacă c h i a r din par tea foşti lor elevi « 'ar fi r idicat g las de încu­ra ja re să se a f l e resurse şi ipentru f inan ţa rea a-w l o r imodoşti „ lucraş i" , c a eă a ibă şi ei s tab i l i t a te .

Dar kns să vorbească cifrele. Solarele fundamenta le a le profesor i lor e r a u

de, 1800 cor . Profesor i i vechi s 'au ch inu i t la în-i-oput p â n ă d u p ă 1 8 9 0 cu acest sala.r fundamen ta l . Atunci s 'au admis quinquenalc le do 2 0 cor . D u p ă aceea, pe la 1 9 0 3 , an u r ina t banii de c v a r t i r 5 0 0 cor., i a r î n u r m ă , la 1 9 0 9 , î m b u n ă t ă ţ i r e a provizo­rie de 2Ѳ procen te . Toa te acestea s 'au fo r ţa t p r i n economiile buge tu lu i , pâmă ce P . S. S a d. Episcop a roai a f l a t d in economieir i le d in anu l t r e c u t a-tâ ta oa să mai a l ine ţ ipete le profesor i lor şi le-á

, da t d a r u l de C r ă c i u n : c â t e 1 0 0 — 2 0 0 şi 2 5 0 cor. Aces ta o belşugul d e sa l a r adus d r e p t exemplu do cutră p ă r i n t e l e Cornea .

î n c e p e d a r profesoru l ca r i e ra cu sa la r de cor. 26G0, în oare este socot i t re lu tu l dc c v a r t i r şi procentele provizor ie de amel iorare şi se uircă' to t ia 5 ani cu 2 0 0 cor. qu inquena l . Aşa, u r ca t cu qu inquena lc le d i n 5 în 5 an i , poate a junge, u n profesor, duipă serviciu de 3 0 do a n i l a max imul do: 1 8 0 0 cor . sala.r f u n d a m e n t a l ; 1 2 0 0 cor. câ t liac quinquenale le ; 6 8 0 cor. p rocen te le provizo­r ie şi 500 cor. re lu t de cva r t i r , de t o t deci la 41-80 cor., cu ca re s a l a r îşi şi încheie ca r i e ra în al 35-lea an a l servic iului său ; iar d i rec to ru l care conduce două instituite şi două in t e rna te , p e n t r u cari es te răspunză tor mi t ropol i tu lu i , episcopului , congresului na ţ ional , s inodulu i eparh ia l , eonsis-torutlui eparhia l , s inoadelor p ro top rasb i t e ra l e , confer in ţe lor d e toate ca tegor i i le , comi te tu lu i na ­t ional şi guve rnu lu i ţă r i i şi t u t u r o r a ca r i au plă­cerea a se ocupa c u acel ins t i tu t , — are o remu­nera ţ ie d i rec ţ iona lă de 4 0 0 cor. p e an, zi p a t r u sute coroane . Un d i r ec to r deci o ipoate duce la sa larul maximal de 4 5 8 0 cer . D a r pens ie n u ca­pătă nici u n u l d u p ă pe tece ci n u m a i d u p ă sa l a ru l fundamenta l şi qu inquenale , şi aşa profesoru lu i îi este as igura tă mizer ia până la moar te .

Nu o spunem aceasta ca i m p u t a r e n imănu i , căci ş t im că nu d i n liipsa voinţei de a orea pro­fesori lor o s t a r e ma te r i a l ă supor tab i lă a u r ă m a s >alarole aşa, ci d i n l ipsa resurselor p ropr i i a le diecezei. Aceia ce doare e, că d i n a ju toare le s i lnice se face caz de favor izare a profesori lor .

Condi ţ i i le s u b car i o fe ră g u v e r n u l a ju to ru l său la salarizarea! profesor i lor d u p ă n o r m a p re ­parandi i lor de s ta t , saint a t â t de oneroase, încâ t n u pot fi p r i m i t e , da r 'nici profesori i nu mai po t t r ă i d in solarele de astăzi, dep inde d a r soa r t ea lor şi a ins t i tu tu lu i dela gene ros i ta tea obştei iubi­t o a r e de cul tură , să dea m â n ă d e ajutor episco­pulu i d iecezan la c rea rea resurse lor p e n t r u sala­r izarea profesor i lor , i a r n u să dea a p a r e n ţ a mus­t ră r i i ep i scopulu i , că tot dă p e n t r u profesori , ipe cum lapare d i n unele sorise nenoroc i te . Şi să-şi ridice p ă l ă r i a t o t Românu l înaintea acelei corpo-ra ţ iuni oare zice, căi nu poftesc ea ipentru m i n e să se je r t fească au tonomia biserieei, d a r faceţi ceva cu noi , căci p ie r im.

Şa este u n iminen t i n t e r e s să existe acest in­s t i tu t şi să fie p l in d e v ia ţă , pen t ru că c u câ t s u n t mai gre le zilele lui c u ^ a t â t mai bune pu te r i se c e r ca să-i poa r t e g r e u m â n t u l . F ă r ă sa la re co-răspunză toare n ' o să n e vină for ţe bune decât milogii vioţei s u b oare a r e e i decadă inst i tutul .

Cine vrea aceasta? S i g u r că nici cei ce se folosesc d e tact ica petc-

e i re i salairelor profesora le , p e n t r u că e vorba şi (Je fiii loir ca r i în p a r t e t o t în acest i n s t i t u t au să-şi ia educaţia, penitru v ia ţă şi c ă r o r a n u le poate fi indi ferent că c ine le creş te copii i .

A fost amar hapul ce nUs'a d a t p r i n „Rev i s t a P reo ţ i lo r " , da r ni-1 îndulceş te s p e r a n ţ a , că în s fâ r ş i t s 'a clar if icat o chest ie şi l umea va în ţe­lege , că are da to r i a a în tă r i ce ta tea cu l t u r a l ă , in­s t i tu tu l pedagogic-teologic din A r a d şi va g r ă b i • aduce je r t fe ca să spr i j inească a c ţ i u n e a episco­pului d iecezan de a amel iora sa la rc le profesor i lor şi a p revedea ins t i tu tul cu cele t rebu inc ioase .

Unul pentru toţi.

Scrisoare din Budapesta — Ceva despre serbările dela Societatea „Petru

Maior". —

Budapesta, 24 I a n u a r i e .

X u .s'a s t i n s încă e n t u z i a s m u l se rbă­r i lor din Viena , m a i v i b r e a z ă în a ie r ul t i ­m u l a c o r d d e a r m o n i e al a c e s t e i f r u m o a s e m a n i f e s t a ţ i u n i c u l t u r a l e , c a r e a fos t o înăl ­ţ ă t o a r e d o v a d ă de d r a g o s t e şi î n ţ e l ege re p e n t r u c u l t u r a .şi l i m b a r o m â n e a s c ă . Ră-s u n ă î ncă ecou l s e r b ă r i l o r d i n V i e n a , pe I c â n d la no i e f ie rbere şi p r e g ă t i r e .

C e a m a i v e c h e s o c i e t a t e ' s t u d e n ţ e a s c ă !

a n o a s t r ă , s o c i e t a t e a ' P e t r u M a i o r se pre­g ă t e ş t e p e n t r u s e r b a r e a s e m i c e n t e n a r u l u i ei de e x i s t e n ţ ă b i n e c u v â n t a t ă . —- Cinci­zeci de ani de l u p t ă şi de s t r ă d u i n ţ i nob i l e îşi a ş t e a p t ă r ă s p l a t a de la a c e s t e s e r b ă r i .

V r e m e de o j u m ă t a t e de seco l socie­t a t e a „ P e t r u M a i o r " a o c r o t i t l a s â n u l ei pe s t u d e n ţ i i r o m â n i din t o a t e u n g h i u r i l e r o m â n e ş t i ; ea. le-a fost s f ă tu i r ea , e a i-a fe­r i t de o r ice î n suş i r e s t r ă i n ă , le-a s ă d i t în suf le t i u b i r e a de n e a m şi i-a î n d r u m a t p e că i b u n e , p e n t r u a deven i a d e v ă r a ţ i fii şi c o n d u c ă t o r i a i n e a m u l u i n o s t r u . A c e a s t ă m u n c ă î n c o r d a t ă a şi d a t r o a d e întieim- j n a t e . A d a t n e a m u l u i o p l e i a d ă în t reagă , de l u p t ă t o r i b i n e m e r i t a ţ i .

Ros tu l ei n e t ă g ă d u i t , i n f o r m a r e a şi c r e ş t e r e a t i n e r i m e i n o a s t r e îl m ă r t u r i s e s c i zi lnic sc r i so r i l e c e c u a c e s t pr i le j -sosesc z i ln ic d e l a cei m a i v a l o r o ş i fii ai n e a m u l u i nostru, r e o g l i d â n d u n v iu s e n t i m e n t de ! r e c u n o ş t i n ţ ă şi p i e t a t e f a ţ ă de s o c i e t a t e a , 1

c a r e o d i n i o a r ă i-a a d ă p o s t i t şi pe ei sub a r ip i .

P. S. S a ep i scopu l C a r a n s e b e ş u l u i , c a r e î n c ă f ăcuse pe v r e m u r i p a r t e din so­c i e t a t e a „ P e t r u Ma io r " , i-a a d r e s a t cu oca­z i a j u b i l e u l u i o s c r i s o a r e s t r ă b ă t u t ă de c e a m a i c a l d ă r e c u n o ş t i n ţ ă ş i -mi fac o p l ă c e r e , r e p r o d u c â n d aici u r m ă t o r u l f r a g m e n t d in s c r i s o a r e a i u b i t u l u i n o s t r u a r c ù i e r e u :

..Scrisoarea d-v. de,la 2S Decemvre n. 1911 mi-a reamintit timpul de student la, universitatea din Budapesta, şi de membru la „Petru Maior", u n d e cu s tudiu şi zel con t inuam p regă t i r ea p e n t r u via ţa de mai târziu. Mă bucur că t ine r imea noastră aca­demică %n mare parte se grupează cu aceiaş dra­goste de va t ra , care o încălzeşte pentru cultura românească, $i-ar fi de dorit să ajungem timpul, când nici un tânăr român nu se va subtrage de sub înrîurirea atât de binefăcătoare a societăţii acade­mice culturale, cum e şi „Petru Maior" — etc.

S c r i s o a r e a a c e a s t a e u n p r e a e l o c v e n t î n d e m n d a t a c t u a l e i s t u d e n ţ i m i şi o î n v i t ă s ă î m b r ă ţ i ş e z e cu însuf le ţ i re s o c i e t a t e a , u r m â n d pi ldele d i s t inş i lo r r e p r e z e n t a n ţ i ai g e n e r a ţ i i l o r de a l t ă d a t ă .

*

S e r b ă r i l e vo r a v e a loc în 17 şi 18 F e ­b r u a r i e s t . n . P r o g r a m u l n u e s t ab i l i t î n c ă def in i t iv . S e a r a de 16/11 v a fi s e a r a de cu­n o ş t i n ţ ă . I n 17 d i m i n e a ţ a u n „ T e d e u m " la c a r e v a c e l e b r a P . S. S. D r . Mi ron E . C r i s t e a e p i s c o p u l u i C a r a n s e b e ş u l u i , m e m ­bru o n o r a r al s o c i e t ă ţ i i .

D u p ă p r â n z la ore le 3 v a a v e a loc şe­d in ţ a .festivă, d e s c h i s ă de a c t u a l u l p reşe­d in te al s o c i e t ă ţ i i .

Seara concert. — V a c â n t a î n t â i c o r u l t i ne r ime i , , ,Un g l a s " de A n d r e i B â r s e a n u , j c o n d u s de d. I l a r ş a . Mai m u l ţ i inş i d i n t r e a r t i ş t i i n o ş t r i c u n u m e şi-au p r o m i s con­cursu l la c o n c e r t .

I n 18 se v a da b a n c h e t u l fes t iv l a c a r e i va p a r t i c i p a o l u m e d i s t i n să , a ş t e p t a t ă c u

d r a g din t o a t e ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i . S e a r a va fi bal ş i în p a u z ă se v o r j u c a

p i t o r e ş to l e n o a s t r e jocur i n a ţ i o n a l e Că lu -şe ru l . B ă t u t a şi H o r a .

F a ţ ă de a c e s t e s e r b ă r i se [manifes tă u n i n t e r e s d e o s e b i t de v i u în l u m e a r o m â ­n e a s c ă . E şi f iresc, p e n t r u c ă «e i m a i m u l ţ i pe v r e m u r i a u fost m e m b r i âè t iv i a i soc ie ­t ă ţ i i şi m u l t e a m i n t i r i p l ă c u t e îi l e a g ă de a c e s t a .şezământ , u n d e ş b a u p e t r e c u t t i ­n e r e ţ e a , î n t ă r i n d u - s e în d r a g o s t e f a ţ ă d e l imba , l egea şi da f inele n e a m u l u i n o s t r u .

A. S.

Scrisori din Iaşi. Acelaş, mereu acelaş. — Bâta şi ciomagul... con­

stituţional-Acelaş , mereu acelaş , t r a iu l oraşulu i nos t ru s e

scurge l iniş t i t ş i cuminte ca apa unu i r î u mola tec de şes. Nici să rbă tor i l e , nici f r igul din u r m ă , nici închiderea, şi redeschiderea cu r su r i lo r şcol i lor su­perioare , nu inau tu lbura t î n t r u câ tva monotonia-i proverbia lă . B ă t r î n ca t impul cc-i apasă umor i i , filozofic şi mizant rop îndâr j i t , s tă astăzi zg r ibu l i t de frig, adăpos t i t în dosul dea lu r i lo r şi co l in i lor înconjura te şi aş teaptă n u cu p r e a mare ne răb ­dare , învierea firei. Imensui t rup , pe a locurea , p r i n maha la l e s ' a cufundat î n t r ' u n noian p u t e r n i c de omăt , şi câ t priveşt i în lung şi în la tu l lu i , lu­mina fel inarelor apr inse , ab ia de-i p c a t e împur ­pu ra pa loa rea feţei îngă lben i t ă de su fe r in ţ ă şi u i ­tare . Zgomotul ce se despr inde greoi d in vă lmă­şagul vieţei comune , înăl ţându-se în d e p ă r t ă r i , samănă cu mugetu l goamandure i lovită' de va lu r i , în cuip rine ui necunoscut al u n e i m ă r i în fur ia te . Şi dâ rză şi sufer i toare geamandură , p r imeş t e u n a după al ta lovi tur i le nemiloase de v a l u r i ; m â n d r ă şi d i sp re ţu i toa re în cunoaş terea pu te re i d e a r ama , zugrăveş te î n cu te dc ironie, neputinţa duşma­nului .

In cur ţ i b ă t r î n e , împre jmui t e cu gr i l a ju r i pu­ternice de fier înf lorat , în ia tacur i le şi saloanele gre le ale îna in taş i lor boori de as tăz i , în depr in ­derea şi înţelegerea, a l tor obiceiuri , Crăciunuil bă-tr înese, s ă rbă to r i l e de ia rnă s 'au mis tu i t aceleaşi, monotoane , l ipsi te de v ia ţa pioasă, s i n g u r a eare-i da a l tă dată însemnă ta tea deosebită .

D e g e a b a ; acelaş, mereu acelaş, viaţa oraşulu i nos t ru se scu rge l in iş t i t şi c u m i n t e ca .apa u n u i r îu mola tec de şes.

*

Ref lec tând în obiceiuri le oraşului nos t ru ace­iaş nepăsa re — de a s t ă da tă fer ici tă — lup te l e noas t re pol i t ice a u căpă t a t u n ca rac te r d i n ce în ce mai acut. Nu se poa t e preciza, da r o sch imbare vădi tă isc va produce de s igur în a n g r e n a j u l vie- 4

ţei noas t re publ ice . Nic iodată ca a cum, lup te le poli t ice n 'au rel iefat m a i m u l t ă pas iune şi apr in­dere reciprocă. Ne tăgădu i t , po rn ind d i n deosebi­rea c rezulu i unor adevă ru r i polit ice, s'a viciat at­mosfera lupte i în confl ic te ş i po rn i r i ambi ţ ioase de ipreponderentă persona lă . N u e o ta ină p e n t r u nimeni ; lupte le noas t r e pol i t ice .astăzi, s u n t sti­mu la t e de in terese personale . O a r m a t ă cu p r e a mul ţ i genera l i conducător i , e o a n o m a l i e : se c e r e u n s i n g u r şef şi o s i n g u r ă oaste. Asal tu l c d u r e ­ros ; so lda tu l t r ebu ie vâ r î t în foc şi t r ebu ie eă f ie en tuz iasmat , t r ebu ie să fie convins că lup tă pen­t ru o ţ in tă nobi lă . Ero i i lup te lo r vor culege l a u r i b inemer i ta ţ i .

C ă p â n ă la izbânda defini t ivă, .aceleaşi clişee învechi te ee vor reproduce , n u face nimica . M. S . Regele n u va fi m u l t ă v r eme supă ra t d e u r l e t e l e josnice a l e unor oameni neş t iu tor i , p r o p r i e t a r i i magazine lor d in P i a ţ a -Tea t ru lu i în Bucureş t i n u vor m a i fi nevoiţ i să-şi t o t r e p a r e f i rmele sfâl-cite de nobi lu l c iomag conv ingă to r şi e l egan tu l bolovan cons t i tu ţ iona l , giiamurile n u vor ma i fi spa r t e în sune te splendide de cupe de şampan ie rostogol i te sub imasa orgi i lor de la F lo ra , via veni t impul ş i toa te aceste. . . uzan ţe quasQ-conetituţio-nale vor dispărea. Vor dispărea , pen t ru că, ace laş ,

T R I B T N A 25 Ianuarie n. iaP2

mereu aeelaş, viata intensă a unei ţăr i în t reg i , o r i eât de zgudu i t ă iar fi, se scurge l iniş t i t ş i cumin te ea apa unui r îu moiatee de şes.

Corneliu Carp.

Cronică literară.

Cum s'a stricat limba ro­mânească?.

D e Dr. Al . Tălăşescu.

(Urmare . )

Şef. Cap. Es te un f ranţuzism greu de 'scos f i indcă a in t r a t şi (la C. F . R. şi iprin m in i s t è r e , şef de ga ră , şef d e manevre , şef d e echipă, şef de birou, şef de serviciu. I ng ine r şef, şeful reg iune i si lvice etc. Să ascul tăm co zice relat iv la acea­sta Consiliul tehnic supe r io r : „F iecare om a r e câte un cap , d a r şef n u po t avea decâ t mai mul ţ i la u n loc, câ te u n u l " . D a r n u es te cuvân t impor­tant , n u a m e n i n ţ ă să înlocuiască şi să d i spa ră vre­un vechiu cuvân t românesc . E „inofensiv" .

Supliment, adaos. Adaosul e o adăug i re la un lucru, pe când sup l imen tu l es te o anexă, o a l ă tu ra re . E cuvân t tehnic, ca re poa te folosi, n u însă s t r i ca l imbei.

Supleant. Supl in i tor . I n înţe lesul genera l aşa este. Sup lean t este însă, un s ingur om: ajutorul , sup l in i to ru l de p rocuro r . Această funcţ iune a-euui d u p ă noua o rgan iza re a magistriaturei în România o îndepl ineşte magistraitul s t ag ia r , aşa că „ sup lean tu l " a d i spăru t f ă r ă în tervonirea noa­s t ră .

Suficient. îndestulă tor , des tu l . D . Lahovary greşeş te când zice că „destul ar de r iva din „să­t u l " ( lat . s a t u r ) . E l este slavul „dosta". Deoarece îl a v e m şi ea v e r b : „a îndes tu la" nu poa te fi scos d in limbai p r i n neologismul suf ic ient , c a r e incontestabil este mai sonor decât s inonimul slav. E un cuvânt des în t r ebu in ţ a t aşa că d u b l a r e a lui es te necesară p e n t r u în saş var ia ţ iunea expresiu-nei . îo tuiş îl p u t e m folosi şi ca o n u a n ţ ă : „Ai mânca t des tu l , deoarece sufer i d e insuficienţa iu imei" . Nu .putem zice că ai mânca t suf ic ient deoarece sufer i ide „ueîndeet'ulaireu kiiimei.

Stabiliment. Aşezământ . I n t r ' a d e v ă r este pă­cat să în locuim f rumosul şi vechiul cuvânt aşe­zământ cu acel d e „s tab i l iment" . Zicem „Aşeză-minte le Brâncovcneş t i" . Totuş se în t rebuin ţează bine cuvân tu l s tabi l iment în loc d e casă de to­leranţă : „ N u o iau de serv i toare , e u n a delà „sta­bi l iment" . E un neologism tolerat şi un i i zic că' e necesar.

A stabili şi a re — A aşeza, a ireaşeza. I n pri­vinţa verbulu i n u sunt de aeeiaş p ă r e r e . P u t e m aşeza ceva fără a-1 stabili ş i s tabi lesc ceva fără să-1 latşpz. „Stabi lesc mer su l regu la t al luc ru lu i" , „s tabi l im ain pr inc ip iu" , „rost ah ii im .adevărul" ; n u vom pu tea zice aşezăm şi reaşezăm. Zicem: „Ionică , aşează'ţi b ine san ia să meargă d rep t pe deal în jos" . N u p u t e m zice „stabiloşte-ţ i s an ia" .

Să s tabi l im deci p r inc ip iu l c ă : nu toate neo­logismele pot fi a lunga te d i n l imbă, mai ales când ele nuan ţează ideile.

Soiuţiune, dcslegai 'c. Ba deloc. Zicem: ,,Q soiu ţ iune de 5 % acid fenic" . P o a t e mai bine a m zice : o topire , u n amestec . Numai în .mod f igura t poate fi soluţ ia şi des l ega re : când ce rem s a u dăm soiu ţ iune la o chest iune oare-eare. Deoarece des legăm şi fr îngbi i le , soluţiuinea niciodată nu-1 va goni p e vechiul cuvân t des legare , deci a avea, cuvân t deosebi t p e n t r u f iecare ideie este o înavu­ţ i re a l imbei ; cuvântu l l u a t e f rumos şi e din o limbă suroră . Ca s implu cuvânt nu poate strica limba. N u m a i când adoptăm s t ră in i sme , ch ia r franţuzisime, în g ramat i că es te o s t r icare de l imbă.

dar nu când ne luăm cuvin te sp re a ne comple ta exp res iunea ideilor. Per icolul l imbei româneş t i în U n g a r i a este mai mtaire p r i n a l t e r a r ea g rama­ticei decât p r i n acea a cuv in te lo r s ingur t i ce .

A resolvi. I a r ă ş a dos lega? A r t r e b u i să1 z icem: a redeslega. Nu insist însă .eu aceleaşi a r g u m e n t e ca la so iu ţ iune . Totuş când vom avea u n ş t r e a n g şi o p rob lemă pe cel d in tâ i î îl vom deslega, iar pe aceas tă din u r m ă o vom resolvi — negreş i t dacă vom putea.

Sprejur. Călcător d e j u r ă m â n t , c a r e j u r ă s t r îmb. E un cuvân t tehnic jur id ic de or igină la­t ină, ca re ch ia r dacă «u încetul ar in t r a în lite­r a t u r ă şi în l imba poporu lu i ar folosi, fiind concis , sonor, 'puternic. Care es te cuvân tu l r ival «pe oare l-ar amenin ţa

A atesta., a măr tu r i s i . Misse pare că d. Laho­vary n'ia v ru t să zică a 4-a oa ră a adeveri şi fu­gind de acest cuvânt şi nev rînd nic i a cer t i f ica , a căzut în păca te să măr tu r i sească că nu ş t i e r o ­mâneşte , s au nu în ţe lege cuvân tu l a a tes ta . L a cuvântu l ană r tu r isire ne impune „spovedania" , la a tes tare , măr tur i s i rea . -Să-i expl ic d a r ce es te a a t e s t a : Nu o > e o s implă adever i re s au cert i f i ­care, (pe ca re o poate face ori şi cine în s fe ra lui de ac t iv i t a te ; p e n t r u ca să poţ i atesta t r ebu ie să ai o cal i ta te specială, oficială. Măr tu r i s i r ea es te recunoaşterea şi expr imarea adevărului p â n ă aici neş t iu t ş i de altă persoană , este o dcsvel i re a ade­vărulu i , pe .când a tes tarea es te din c o n t r ă îm­brăca rea adevăru lu i în o formă legală , d a r oare adevăr nu era a tcuns , s au contesta t , nici până aici. l\iă mi r de un lucru : cum se Ipoate c a u n doctor în d rep t să confunde a tes tarea cu m ă r t u ­r i s i rea! Cât pr iveş te p r e f e r i n ţ a dsa le pent ru spo­vedanie î n locul mar t uri şirei nu mă miră d e loc. î n t r e a g a broşură a disale es te o spovedanie invo­lun ta ră , ca re însă r ămâne .

Ţ inu t a , port , îmbrăcămin te . Este u n neolo­gism introduis în a r m a t ă : ţ intită do paradă , ţ i nu ta de caza rmă , ^ î n u t a de răsboi etc. Această ţ i nu t ă nu es te numai îmbrăcămin tea ci î n t r egu l mod de a se ţ inea soldatul , când este astfel îmbrăca t . E um cuvânt t ehn ic şi bine t r adus î n ' româneşte . Né în ţe leg ce supă ră ? E l redă o concepţ iune n o u ă în economia ostăşească, care diferă de acea civilă şi p e n t r u aceea ni-se plare .că e s t ră ină , în reali­t a t e însă e foarte corec t zis.

Urbe . oraş (ungureş te şi turceşte város) în­semnează 'o comună m a r e în tă r i t ă cu cetate ( v á r ) . Români i sub vasa l i ta tea ungureseă n'avoaiu voie să locuia-că în oraşele în t ă r i t e (város) aşa că d in limba, veche românească a dispărut, cuvântul corespunzător (Urbe) sau nici n ' a exis tat în e a altul decât, cetate. Cetăţ i le însă au căzut î n ' r u i n e şi a r ămas n u m a i (partea civilăl oraşul . I n or i ce caz u rbea (delà, iltót. Urbs ) este un cuvân t cores­punzător oraşului , care în fine s 'a deschis şi pen­t r u R om â n i şi p e n t r u ca re a u şi ei d rep tu l de a avea un cuvân t p ropr iu . De a l t f e l cuvântul nou urban , u rban i t a to este inevi tabi l în l imba noas t ră , de când poli teţa (delà grec. polis , c e t a t e ) , s'a, d i ferenţ ia t p u ţ i n de u r b a n i t a t e , ca re a rămas în­t r ' un înţeles mai ser ios , mai oficios.

Umani t a t ea , omenesc. Cred că es te ceva mai mult decâ t omenesc: „A greşi e lucru omenesc" , nu e însă de loc umani ta r , ca re e u n sen t iment a l t ru is t .

Va loare , preţ . Aşa este , când e vorbă d e ban i , do marfă , d a r se schimbă n u m a i decâ t co lor i tu l cuvântului când zicem: „ar t i s t de va loare , om de valoare" . Dacă zicem p re ţ în loc de va loare nu­mai decât te gândeş t i la bani şi că acel obiect , a-nimal .s'ait om este chiar de vânzare . Da r de loc nu supără dacă „pre ţu im chiarlbanwl d u p ă adevă­ra t a lu i va loare" .

Negreş i t că nimm mărgin i t n u m a i hi lexiconul d lu i Lahovary , şi ch i a r d in acela am .spicuit numai neologismele pen t ru cari ani c-vnt cuvinte de a-para re . Multe, d i n acele peste car i a m săr i t l e cred si eu bune de a fi pă ră s i t e ea inut i le . S u n t însă mul te atlte neologisme cari cu mul tă demni­

ta te po t . şi t rebuie , s ă dubleze şi să nuan ţeze cu­vintele d isonante in t roduse nu tocmai în mod ca­valeresc în l imba n o a s t r ă d e c ă t r ă vechii noş t r i a supr i to r i .

Deoarece d. Lahovary ia t r e cu t în alt capi to l cu s tud iu l c r i t ic al dsale să-1 u r m ă m şi noi .

(Ta urma.)

f roducţitmea de Іашatorică-teatrală din Jaia.

— Rapor t special —

In poalele munţ i lo r apuseni , luânidu'ţi adio de­là bătrânul Arioş şi micul să tu le ţ B u r u , s t răbaţ i d r u m u l p e o valcromant ică şi î ncân tă toa re nu­mită „Valea .Icrei", u n d e nu poţi îndestul a ad­m i r a mâna măias t ră şi d a r n i c ă a u a t u r t i .

T recu tu l şi istoria noastră, tocmai în văile şi deschizătur i le acestei cetăţi de pază ale neamului noetru s'a îmbogăţ i t cu uruite şi supe rbe pag in i .

P e aceasta vale şerpui toare , d e care ne leagă a tâ tea aduceri amin t e zace comuna m a r e l a ra - in -forioară.

J u m ă t a t e din locuitorii acestei comune sunt-Român i .

I n t recut acest centru românesc a fost negii j a t aproape cu desăvârş i re , iar c u l t u r a noas t ră aproape p i e rdu t ă .

U n nou avânt cul tura l p r i m i acest cu ib ro­mânesc imai ales în t impul din u r m ă p r i n desfaae-rea despă r ţ ămân tu lu i „As t ro i" , pen t rucă despăr­ţ ământu l . .Turze i" în t recut ne ui tase aproape cu totul .

Efectul iniuncei şi-a s t răduin ţe lor noi s'a pu­tu t constata ma i ales p r in succesul f rumos al pro-diicţiunei declamatorice teatrala de a doua zi de Crăc iun .

S'a juca t piesa tea t ra lă „Apă rece" de T h . A-bixi, comedie î n t r ' u n act. Rolul p r i n c i p a l 1-a avut dna V i r g í n i a l r i m i e din Iară şi d-şoara Leti ţ ia Fă reă şanu din l iăşdaie , in te rp re tând amândouă l î n t r u n mod p las t i c sarcasmul cel fin al au toru lu i î n t r u a sbiciui pe cei, ce vânează zestre.

I n rolul advocatului Glasnie a juca t dl Ioan C o r m a n din Săecl cu multă elegantă. Duettül (ic viol ină, executat de d n i i Octavian Br înză ş i Io:vi Corman a făcut o plăcută impres ie î n aud i to r iu . Dl E m a n u i l M . I r i mic a p r e d a t „ Ţ i g a n u l la cu­n u n i e " cu atâta iscusinţă şi efect, încâ t publ icu l 1-a reclamat, la r a m p ă şi-a fost s i l i t а preda încă o anecdotă. „Solomon cel Unguresc" , p roducând mul t haz.

P u n c t u l de culme din programul producţ iunei 1-a format conferenţa advocatului Dr. Ioan Giur ­g iu , c a r e u vorbit cu mul t entusiasm şi avânt ora t tor ic despre „Rolul şi efectul veseliei". Conferen­ţ i a ru l a ra tă cu dovezi, că nu trăim în „Valea p l ânge r i i " , ci în t r 'o vale mai drăguţă , mai roman­tică, unde fioşteeare d in t r e noi poate face un cuib do fer icire după fazonul şi hărnicia sa.

A r a t ă , că veselia e o comoară ascunsă în su­fletul omenesc, care înviorează şi înal ţă în t reg organismul.

Vesel ia e parafulgerul g r i j i lo r , certelor şi a .multor zile negre şi gre le . Veselia este venti l ni acela de asiguranţă în fami l i e şi societate, can­n e păzeşte «le s g u d n i r i l e sufleteşti şi n e face su alunecăm niai uşor -peste b ra su r i i vieţii noastre . Veselia vrăjeşte în căminele noastre o e t e r n ă p r i ­măvară şi este p r i m u l sol do pace şi de în ţe legere untre oameni . Veselia zi lnic ne face să t r ă im şi sii n e conformăm într 'aidevăr cuvintelor lu i Chr i s tos : „ P a c e vouă ! " Veselia în înţelesul do azi sau ant ic al cu vântul ui e opaiţul acela cu vrajă , care n e lu­minează şi ne încălzeşte sufletul , ne prelungeşte v ia ţa , 'ne conservă sănătatea , ne despică şi spa rge •norii d in cale, face să d i spa ră eretele de p e f run t e , ne a lungă chiar şi doctorul şi leacurile d in casă.

Un învăţat, francez constată cu cifre, că oa­m e n i i gen ia l i aprope toţi ,au fost veseli şi g i n -

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

G ő z n m s ó g y á r , Kolozsvár , Pályaudvar. ! )

Yăpsire de Mine . Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La s» Ѣ peste 10 Cor., pactietul se retrimite francat.

25 Ianuarie к. «9 2

rftîeţi. l î u om moros si neîndestul i ţ a r e aspectul -nami expa t r ia t sau exilat, d i n t r e oameni , pe când •un,om vioiu şi vesel e ca şi r a za soarelui d e Maiu, 'pe cari şi cele mai g ingaşe flori o să ru tă cu drag , pen t rucă a re d a r u l să facă să înverzească şi înflo­rească totul din j u r u l ci.

.Conferenţiarul îşi i lustrează a se r ţ i un i l e sale «TU câteva rec i tăr i d in au to r i i r o m â n i : Anton Panii şi Th . Speran ţă , a ră tând ce efect binecuvân­

t a t a re umor iul şi a sup ra s tocului ţărănesc. Con­ferenţia ru j a fost viu ap lauda t .

După săvârş i rea p rog ramu lu i a u rma t un dans •animat eu niş te costume drăguţe româneşt i .

I n pauză s 'a ros t i t câte-va toaste, d i n t r e car i sudovez toastul iubit ului nos t ru protopop Ioan Bucur d in îndo i , a ră tând impor tan ţa cui ture i ro­mâneşt i deipe aceste p la iu r i şi î n d e m n â n d la raun-

•«•ă cu l tu ra lă şi bunăunţelcgore. I n n u m e l e comi te tu lu i a ran ja tor a toastat ad­

vocatul Dr. Ioan G iu rg iu , mul ţam ind în frumoase i<i alese cuv in t e pub l i cu lu i numeros p e n t r u spr i ­j i n u l dat. înche ie toastul său cu o admirab i l ă pa­rabolă:

„l.n America , — zice o ra to ru l — s'a făcut un •asii g rand ios pent ru orbi , dar comitetul executiv a ho t ă r î t să nu se zidească feres t re căci orbi i şi itşa nu văd şi nu au t rebuin ţă d e lumina soarelui . U r m a r e a a fost, că toţi orbii s 'au îmbolnăvi t şi zi de zi murea câte un orb . Cazur i le de mortal i ­tate numai atunci au încetat , când s'au făcut asi­lu lu i ferestre .

In p la iu r i l e acese pă răs i t e s trămoşeşt i avem t rebu in ţă şi noi de fer ts t ro, nu atâta p e n t r u ra­zele solare, cât de razele celo b inecuvânta te ale ş t i in ţe i , fără ca re orbecăm îti în tu noroc şi peri:n îna in te de vreme, întocmai ca orbii din asi lul a-•merican".

Notez, că pe t recerea a avut nu n u m a i un succes mora l , ci ,şi rai frumos succes mater ia l .

Un оа.чре.

S e r f e t ă - e t n o g r a f i c a I n B r a ş o v în scopul ca tonte c e n t r e l e r o m â n e ş t i

-să p o a t ă lua p a r t e la a c e a s t ă f r u m o a s ă m a n i f e s t a ţ i e c u l t u r a l ă r o m â n e a s c ă . Comi ­te tu l Reun iun i i f emei lo r r o m â n e d in Bra ­şov a h o t ă r â t ça in, afară să n u se t r i m i t ă I n v i t ă r i p e r s o n a l e , i a ră ş i re le ce le publ i ­c ă m să se c o n s i d e r e ca i n v i t a r e g e n e r a l ă :

I N V I T A R E .

Reuniunea femeilor române d in Braşov va a ran ja

Sâmbă tă în 14 (27) i anua r i e a. c. în s ăb i e Redute i orăşeneşt i

Serata Etnografică.

Poem muzical de Tiber iu Brodi cea nu compus din cântece şi jocuri poporale româneş t i .

Ven i tu l cura t este dest inat pen t ru a ju torarea fe­tiţelor orfane.

Începutul ' reprezentat iun ii la 8 şi juni . ore seara. Bilete de i n t r a r e se află la magazinele C iu rcu ,

Mureş ianu , F r a ţ i i S imay şi seara la casă. Bilete d e persoană a 4 cor. — Bilete de fami l ie (3 persoane) a 10 cor.. — Balcon a ti cor. Galer ie

îna l tă a 3 cor.

Ргодіщтиі seratei Ezrţbgrafice:

1. Pre lud iu . •2. Hora .

3. Cântece din Ardeal . ( 4 Lugoj ana. 5. Ardeleana şi I l a ţogana . 0. Ardeleana ca în Bănat şi pe picior. 7. î n v â r t i t ă . 8. Cântece d in Bănat . 9. Bătu ta şi Căi uşer ni. 10. F ina l e . ; După reprezen ta ţ iune urinează dans . î n a i n t e do pânză se va j uca în sală „ H o r a fe- J

:c!or" cântată. Toale tă de seara pent ru danie şi domni .

„ T R I B U N A"

Cronică externă Disolvarea Reichstagului german. Nora Reichs­

tag g e r m a n a fost convocat pe ziua d e 7 Februa­r i e n .

Nic i nu «'iau sfârşi t , însă, toate alegeri le — J o i vor mai avea loc 34 de bailotagii — şa în cercur i le 'politice d in Ber l in încep să şi c i rcule svon ur i des­p r e o eventuală disolvare a Re ichs tagulu i .

Balo tagi i lc de Jo i vor aduce par t idu lu i social-democrat un nou spor de cel pu ţ in в—7 mandate , sporind n u m ă r u l deputa ţ i lo r social-domocraţi Ta vre-o 106. I n cercuri le poli t ice -se a f i rmă deci că împăratul] nu va tolera ca în pa r l amen tu l g e r m a n

cel mai p u t e r n i c pa r t id să fio pa r t idu l social-de-mocrat. Cercur i l e hotăr î toare vor prof i ta , deci, de cel d in tâ i p r i l e j binevenit — la nevoie vor pro­voca ele acest pr i le j — p e n t r u disolvarea Reichs­t a g u l u i şi publ icarea de alegeri noui .

Zvonur i le aceste, de a l tmin te r i dosmin ţ i t e ime­dia t în mod oficios, n u se spr i j inesc nic i pe decla­raţ i i categorice, n ic i pe fapte reale, ci mai mul t pe motive d e sent iment şi e x p r i m ă dor in ţa pa r t i ­delor conse rva toa re rămase în minor i t a t e de a în­cerca, la o alegere nouă, recâşt igarea poziţ iei lor poli t ice din trecut .

Conflict diplomatic între Franţa şi Italia. N o u l g u v e r n f rancez de s u b p r e ş e d i n ţ i a lui P o i n e a r r é a r e de a p l a n a t u n conf l ic t cu I t a l i a c a r e p o a t e s ă ia d i m e n s i u n i m a r i .

Vase l e de r ă s b o i a le I t a l i e i a u c a p t u ­r a t um v a p o r f rancez , pe c a r e c ă l ă t o r i a u 2!) de T u r c i , p a r t e med ic i , p a r t e m e m b r i ai s e r v i c i u l u i s a n i t a r o r g a n i z a t de . . C r u c e a r o ş i e " din G o n s t a n t i n o p o l . T u r c i i au fost d e b a r c a ţ i în p o r t u l i t a l i an C a g h i a r i .

G u v e r n u l f rancez ce rc e x t r ă d a r e a T u r ­ci lor v ă z â n d în a c e s t a c t al I t a l i e i o încăl -r a r e a d r e p t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l . Min i s t ru l -p r e ş e d i n t e Poinearré a d e c l a r a t în Ca­m e r ă că g u v e r n u l va s t ă r u i cu t o a t ă ener ­gia p e l ângă c e r e r e a sa. u z â n d d e t o a t e n î i j 1 o a cele în g ă d u i te .

D e c l a r a ţ i i l e a c e s t e s u n t p r i m i t e de în­t r e a g a p re să <:u sa t i s f ac ţ i e . In c e r c u r i l e pol i t ice din P a r i s s e c rede că d a c ă I t a l i a nu v a împl in i c e r e r e a F r a n ţ e i , g u v e r n u l f r ancez v a r u p e l egă tu r i l e d i p l o m a t i c o cu I t a l i a şi, pe v i i to r , v a în so ţ i f iecare v a p o r cu vase de r ă sbo i , e x e c u t â n d cel m a i se­ver c o n t r o l a s u p r a t u t u r o r v a p o a r e l o r i ta­l iene.

Şi p â n ă a t u n c i gurvernul f r ancez a in­te rz i s f abr iee lo r i t a l i ene s ă exped ieze I t a ­liei a e r o p l a n e l e c o m a n d a t e .

Paris, 24 Ianuar i e . Minis t ru l F ran ţe i la Ro­ma a te legraf iut guve rnu lu i francez că I t a l i a s'a învoit să ex t rădeze ipe cei 29 Turc i .

Chest iunea se va supune t r ibuna lu lu i d e pace din l l a a g a .

Invitare !a abonament. — Abonaţi „Tribuna*. —

Acei intim şi călduros contact sufletesc ce s'a s/abilit între „Tribuna" şi cetitorii ei, ne în­deamnă să ne îndreptăm cu încredere şi dragoste acum în pragul unui nou an, către publicul nos­tru ceitor, care prin alipirea şi devotamentul său statornic către „Tribuna'' a făcut din ea unul din factorii de căpetenie ai vieţii noastre publice. Suntem convinşi, că nu prin noi, ci prin publicul ei cetitor şi a dobândit „Tribuna" această impor tauţă. Căci ncest public este elita intelectualităţii româneşti, care a fost totdeauna accesibilă ideilor de înaintare şi de progres. Aceasta intelectuali täte se inspiră, din cele mai avansate ideale îii politică şi din cea mai cura/ă concepţie naţic-na listă în literatură. „Tribuna" este expresia fidelă a acestei intelectualităţi, dela aceasta primindu-şi toată puterea, dragostea şi îndemnurile de a se face vestitoarea tuuror dorinţelor, gândurilor speranţelor şi luptelor naţionale. Cu rădăcinile

*« 7

joborîte adânc în conştiinţa mai bună a neamnlbi -*a a rezistat tuiuror persecuţiilor vrăjmaşului fi­resc, plătind cea mai onorifică contribuţie de sânge în cursul anilor şi a înfrunat toate viforele ealomniilor, minciunilor şi bârfelilor deslănţuite Je un an încoace împotriva ei. Ea este termometru ! puterii de reacţiune a poporului nostru în procesul permanent, de fiecare clipă al triumfului valoriler morale şi ideale asupra valorilor în curs, al prime nirii şi reînoirti prin idei şi oameni, proces care nu încetează niciodată la popoarele în c a r i e viu pa) sul vieţii. In viaţa unui popor, a unui partid se pot aduna nr/dte rele. multe păcate şi neajunsuri, mo tiv de desperare ar fi numai atunci când n'ar e-xi»ra o reacţiune destul de puternică de a lupta pentrn stârpirea lor.

„Tribune" întrupează ideia acestei reacţium a puterii de viaţă a poporului nostru şi apelează aci mai mult ca ori eând la sprijinul cetitorilor ei, cari pot pricepe în toată intensitatea lor fenome­nele actuale dia viaţa noasră publică.

Deschidem abonament nou la „Tribuna": P e un au 38 cor. P e jumătate an 14 cor. Pe o lună 2.40 cor.

Pentru România si străinătate 40 franci.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 24 Ianuarie n: ІМІ2

— Faima «gemenilor noştri. Unul din cei mai •populari sc r i i to r i ai I t a l i e i , Giovanni Papini a re r a r a fer ic i re d e a i-se fi t r adus un volum d e nu­vele î n sonora liinfbă ungurească. I l u s t ru l scr i i tor a fost chiar a tâ t de gent i l cu t raducă toru l încât i-a d ă r u i t câteva r î n d u r i pen t ru prefa ţa volumului t radus . R î n d u r i l e aceste însă n 'au fast sp r e bu­cur ia eon ti mental i lor -noştri egemoni , f i ind ele de 'cuprinsul u rmăto r . :

Mi-se pare că îmbrăcând scrierile mele haina gân­dirii ungureşti vin în atingere cu o lume de ne 'alte t í -rîmuri, lume, pe care nu voi cunoaşte-o niciodată. Am impresia că opera mea va fi cetită în Eldseu ori în lo­caşul spiritelor din Svedeuborg... Da, ştiu că Ungurii sunt oameni cari există aievea; că simt vizibili şi tan­gibili întocmai ca toţi acei cari zilnic mă întâlnesc. Dar nu ştiu nimic despre spiritul lor, deşi'aceasta ar fi sá aibă însemnătate... Caracterul etnic adevărat al Ungu­rilor, stilul lor, îmi va rămâne de-apururea necunoscut. Ştiu câte ceva despre cultura franceză, engleză, ger­mană, spaniolă, rusească..., dar nu ştiu nimic despre cea ungurească, nici măcar în mod nemijlocit şi nici chiar prin mijlocirea cărţilor ungureşti.

Şi când te gândeşt i că egem on ii noştr i ţ in atât d e mult. să n e fericească cu cu l tu ra lor, şi că a iu r i ţ i de vraja ei c iudată , speră să înfăptuiască p r i n ea s ta tul celor 30 de mii ioane d e U n g u r i .

— Aristiţa Romanescu profesoară la conser vator. D in Bucureş t i n i s e so r i e : Rege le a s emna t decretul p r i n ca re dana. Ar i s t i ţ a Romanescu , cunos­cu ta noas t ră ar t i s tă , a fost n u m i t ă p ro fesoară de­f ini t ivă la ca ted ra de 'dicţiune dela Conserva tor a] de muzică şi «a-rtă d r a m a t i c ă d in capi ta lă .

— Cursuri poporale universitare în Cernăuţi. Din Cernău ţ i se scr ie că d. profesor Dr . S. P u ş -oariu vá vorbi despre Cercul Daciei L i t e ra re , Duminecă în 21 şi 28 I anua r i e , apoi î n 4 ş i l î F e b r u a r i e to tdeauna dela 6—7 sea ra î n 'universi­ta te etajul I I , sala V I I .

— „Mâna tare în Bihor". Contele Tisza, ma­rele moşier dela Geszt, a p r i m i t zilele aceste u n da:' dela un cioban d in Bihor , eu numele iSzuhâuyt Ferencz .

Dar id acesta este o măciucă, făcută d in t r ' u t crac şi -prevăzut cu mai multe sculp tur i . U n a din bre sculp tur i poar tă inscr ipţ ia „Brös kéz Bihav-megyében" („Mânia t a re în comitatul Bihorului ' " ! şi ' l r eprez in tă pe contele Tisza cran r id ică , cu a mână, un bostan u r i a ş . I n j u r u l lui stau mai mul i i teci ri, a d m i r î n d u ' l cum poa te r i d i ca cu o mâti.-i un bostan, pe care toţi î m p r e u n ă mi ' l pot r i d i c : .

Măciuca aceasta a r t i s t i că a re nevoi-'• şi de o altă sculptură , c a r e t\r pur ta inscr ip ţ ia „Mizer ia în Bihor" şi să r e p r ­i n t é pe de-oparte moşier i i , proprietari de zc -t de mi i de j u g ă r e , stând să crep o de t r a i u l tem, — şi de altă par te câţiva reprozintanţ i ai poporu-

„ T R I B U N A" 25 Ianuarie 192

3ui de r înd , l ips i ţ i do o r i œ pămân t , abia ţinâr:-<îu-se p e pic ioare de sărăcia în ca re au crescut şi e i ş i p ă r i n ţ i de p ă r i n ţ i i IOT.

Această scu lp tu ră nonă ar explica. ş i marea taină a „mâni i t a r i " , care poa te să r id ice u n bo­stan, pe care mai mulţ i feciori împreună n u ' l pot ridica...

— Scăpare întârziată. î n d e m n a t d e a tmos fe r a aus te ră a vieţ i i do cazarmă şi ademeni t d e l u m i n a potol i tă şi ta in ică a localurilor de noapte, cu mu­zica lor în su rd ină , un sergent major , delà regi­mentul 1 0 1 de in fan te r ie d in Oradea-mare , s'a g â n d i t că şi el a r e d rep tu l celorlal ţ i mur i to r i : să t ră iască şi t r ă ind să petreacă. Cătuşele unifor­mei impun însă în to tdeauna a n u m i t e rezerve,

ca r i n u pot fi t recute fă ră să te isboşti de legea ne ie r t ă toa re a codului m i l i t a r . Aşa a fost şi cu ser­gen tu l I a n S igh i smund , caro <în î n f e rbân t a r ea pe t recer i i s'a scăpat de a chel tui t o sumă de bani d in solda recruţ i lor . Când z iua u rmă toa re s'a tre­zi t în faţa lucru lu i î m p l i n i t era prea târziu ca să'şi mai r epa re greşala şi a ales s ingura 'soluţie mân­tui toare în astfel d e cazur i . S'a împuşcat cu a r m a de serviciu. Pedeapsa însă la ajuns şi după moar te căci îna in te de ce bar fi coborît în mormân tu l lu i sărac i-au tă ia t galoanele ce însemnau g radu l ce ">cupase în e r a r h i a a rmate i , de care se făcuse ne­vrednic. Şi î n v remo ce oşteanul ora astfel bat­jocori t , undeva î n t r ' o colibă săracă, a unu i sătu­leţ din Silezia, doi b ă t r î n i îşi puneau ca rnea în sa ramură şi scotocind cel din u r m ă p i tac de pe fundul lăzii învechite, au t r imis b ie tu lu i Ion o su tă de coroane, scri ind mi ca r te „eă-s sănătoşi şi că'l aşteaptă, n u m a i Dumnezeu să-i poar te g r i j a " .

iScăparea adusă î n schimbul urnei j e r t f e fă ră preţ din pa r t ea bă t r în i lo r însă a fost p r ea t â r z i a Sergen tu l îşi d o r m e a somnul do veci, i a r numele lui, a tâ t d e scump cejor de acasă, era deja t recut p r i n t r e nevrednic i .

— Moştenirea lui Ferrer. Cet i tor i i noş t r i îşi vor mai aduce amin te d e F ranc i s e F e r r e r ca re a fost împuşca t î n toamna a n u l u i 1 9 0 9 , când cu tul­bură r i l e revoluţ ionare d i n Spania . I n j u r u l mor ţ i i sale a fost în t re ţesu t n i m b u l d e m a r t i r al une i c redin ţe şi un ica sa fică r ă m a s ă or fană , a fost o vreme cen t ru l de a tenţ ie al în t rogoi Europe . Au t recut doi ani la mijloc şi toate s'au coborît d in maximul agi ta ţ ie i la cursu l lor normal . F e r r e r a fost u i t a t şi pe deasupra mormân tu lu i său pă-răg in i t a rareor i s'a mai abătu t pasul recunoscător a l pos te r i tă ţ i i . P e u r m a lu i a r ămas însă şi o avere (însemnată d e aproape un mil ion şi în j u r u l acestei averi se î nvâ r t şu rubur i l e u n u i proces mons t ru ce e ga ta să p u n ă numele lui F e r r t r d i n nou la ordi­nea zilei. I n 1 9 0 9 cu tu lbu ră r i l e mai mul te bi­serici au fost devastate, iar acum preoţ imea vrea să p u n ă mâna pe averea fostului ere t ic , d r e p t despă­gub i r e .

— Catastrofa unui deputat. I n A u s t r i a spor tu l e rne i a făcut şi anu l acesta câteva vic t ime, mai ales î n t r e amator i i d e sk i şi bobs-gleih. Mai acum două săp tămâni deputa tu l S i lberer a plecat în t r 'o e s c u T s i e de ski — d i n Zell am See •— î m p r e u n ă cu mai mul ţ i p r ie ten i şi de a t u n c i nu s'a mai în­tors. P robab i l în d r u m u l său p r i n g r u p u l de munţ i T a u e r n a căzut în vr 'o p răpas t i e sau a fost acoperi t d e năme ţ i i de zăpadă. Toate cercetă­ri le 'pentru a d a de u r m a lu i au rămas f ă r ă re­zul ta t deşi s 'au t r imis mai mul t e expedi ţ i i în cău­tarea lu i . La vară când se vor topi t roeni i de pe coastele pleşuve, vor da fă ră îndoia lă şi d e cada­vrul lu i t recut în descompunere, de cumva steaua cea bună nu ' l va fi condus la vre-o colibă de adăpost a vre-unui mun tean , unde va Tămâne până să treacă cr ivă ţu l .

— Drama din Suceava. A m anun ţa t zilele t recu te c ă n n elev a l l iceului din Suceava a t r a s mai mul te focur i a s u p r a u n u i profesor , apoi s'a sinucis.

Te legramele din Suceava a n u n ţ ă acum, că drama, de là liceu s 'a compl ica t în ch ip t r ag i c .

M a m a к іт іс іяпіиі a t en ta to r Greciuc e'a dus la mormân tu l f in im ei şi t umându- ş i pet rol p e

li.'tmo «i-a etat foc.

Pazn icu l Matnole a t ras de ţ ipetele nenoroc i te i femei a sosi t în g r a b ă şi t rûntind-o în zăpadă a reuşi t s ă s t ingă hainele-i apr inse .

E a a fost t r a n s p o r t a t ă în s ta re gravă l a spi ta l . Anche t a a s tab i l i t că p rofesoru l Moctraruschi e foar te sever d a r drept .

U n profesor delà aeelaş liceu a p r i m i t o scri­soare anonimă p r i n ca r e e a m e n i n ţ a t cu moar tea .

I n această scr isoare i - se s p u n e : 9 „Noi JRomânii su fe r im şi aşa des tu l . Gânde-

şte-te că şi tu eşti R o m â n şi un g lon te es te pregă­tit şi pen t ru t i n e " .

Po l i ţ i a cercetează p e autoru l 'acestei scr isor i . D i n ordinul pa rche tu lu i s 'au făcut perchizi ţ i i

la t o ţ i l ib ra r i i confiscând u-se toa te romanele cr i -m inadé, bănu ind că acestea au c r e i a t o s t a r e de sp i r i t bolnavă, provocând a t en ta tu l în tâmpla t .

— Logodnă. Domnişoara Luereţ ia U r s u şi d . Milan I l in logodiţi .

Fe l ic i tă r i le n o a s t r e ! — Domnişoara Cornel ia I ) . Popescu, fiica p reo­

tu lu i Damian Popescu d in Bárányos s'a logodit cu d l Ioan Alămorean, stud. med. d iu Mag.

Fe l ic i t ă r i l e noas t re ! X Ofexă albituri pMtru mirese, l u c r u propria, ia e-

»»«*t&i>e sondă şi spsoială: Heim I. аЫівг speeial pen-*r« albitari. Apad. Piaţa, Libertăţii (Sîfa.B(tdeas-te«> as. 20.

— Ziar englez în limba rusă. Marele ziar londonez „ T i m e s " şi-a anun ţ a t apa r i ţ i unea în t r ' o ed i ţ ie specială în l imba rusă, cu scopul de a sta­bili o apropiere economică şi pol i t ică î n t r e Rus ia şi Angl ia . Fiecare număr d in „ T i m e s " rusesc va avea 60 pag in i mar i .

— Regula — osândit la moarte. D in Buda­pesta se anun ţă că p r o c e s u l lui Regula Ede , caro în luna lui Augus t anul t recut a omor î t famil ia çâ rç imaru lu i Czeiszler, a ajuns eri îna in tea Cur ţ i i de Casaţ ie ( C u r i e ) .

T r ibuna lu l din Miskolcz îl osândise la moar te . Cur tea de casaţie a respins acum apelul lui Re­gula şi a î n t ă r i t osânda de moarte.

— Arestarea unui spion austriac. Din Bel­g rad se a n u n ţ ă : L u n i a fost ares ta t aci funcţio­n a r u l vamal Vucet ic i , d e o r ig ine slavon, bănu i t a se fi ocupat cu spionaj în interesul Aust r ie i . Ares ta tu l f i ind in terogat , a recunoscut că de t rei ani se ocupă cu spionaj . Făcându-i-se percheziţ ie la locuinţă s'au găs i t toate scrisorile în dupl ica t , p e car i l e t r imisese la Viena, Nooplanta şi S e i n -l in şi în cari r apor ta asupra rezultatelor ob ţ inu te cu p r i v i î e la sp ionaj .

— Demonstraţii împotriva enciclicei „Motu Prop-ri." E r i în ca ted ra lă preotu l Rodmersky a d a t cet i re enciclicei papa le „Motu P r o p r i u " . Du-păpă cet ire bărbaţ i i şi femeile ce au asistat la ser­viciul diviu, au demonst ra t t imp de un sfert de oră contra enciclicei, declar înd că nu vor să'şi schim­be obice iur i le în ce pr iveş te sărbător i le . Mul ţ i credincioşi au pă ră s i t biserica în mod ostentat iv.

I n faţa biseTioei se adunase o m a r e mul ţ ime , demons t r înd violent împot r iva enciclicei. P r e o ţ i i se încerca ră în zadar să convingă mul ţ imea ca o rd inu l P a p e i t rebuie respectat.

Câţ iva cetăţeni a u ţ i nu t d i scursur i , spunând î n t r e altele că reducerea sărbători lor este î n de­favoarea munci tor i lor .

— Declararea majoratului principelui Boris. Min i s t ru l Bu lga r ie i a remis regelui Pe t ru o scri­soare a regelui F e r d i n a n d a r ă t â n d că declaraţiu-nea majora tu lu i p r inc ipe lu i Bor is va avea loc la 2 F e b r u a r i e înv i t ându ' l a t r i m i t e un reprezentant la acea solemni ta te .

— Moartea unui aviator. Aviatorul Alfred Wagne r făcând azi un sbor pe câmpul de avia­ţ ie Issy, a căzut cu apara tu l delà o înă l ţ ime con­s iderabi lă şi a m u r i t pe loc.

— Din lumea aviaţiei. IJn nou aviator ame­r ican v rea să treacă oceanul, dar d e da ta asta în­cercarea nu se va mai face cu balonul ci cu u n apa ra t de sbura t biplan. Avia torul , Harry N . A > wod şi-a câş t igat un nume glorios în is tor ia avia-ţ iunei amer i cane şi aceasta explică in teresul deo­sebit şi sp r i j inu l ce-i acordă lumea oficială a sta­telor un i te în această î n t r e p r i n d e r e a sa. Sborul

e proecta t pentru, luna A u g u s t şi va începe de pir malur i l e Funiande i -Noui p e n t r u a coborî pe pă­mân tu l din I r landa . Minis terul de m a r i n ă di.'i Amer ica a pus la dispoziţia av ia toru lu i şase va­poa re car i să'l petreacă în d rumul său peste ocean. Apara tu l este cons t ru i t ca chiar în cazul une i ca­tastrofe, p răbuş i ndu-se, să se poată sus ţ ine la su­prafa ţă .

— Aparatul de pe Carthage. I n n u m ă r u l d<; ieri am fost a m i n t i t că I t a l i en i i au cap tu ra t dom* vapoare franceze, unu l cu n i ş t e ofiţeri turci şi al­tul t r anspor tând im aparat, de sburat. I n urma. intervenţ ie i d ip lomat ice amândouă vapoarele ş i -au p u t u t azi con t inua d r u m u l . Avia toru l Duval, pro­pr ie ta ru l apara tu lu i d i n vorbă, când a voit să 'şi t ranspor te maşina din nou pe bordul vaporu lu i , a fost a tacat de u n munci tor i ta l ian, care cu u n cuţ i t a tă ia t suprafetelo de sus l en t a ţ i une alo apa­ra tu lu i . Mul ţ imea asistenţilor s 'a repezi t a sup ra lui şi pu ţ in a l ips i t că n 'a fost omor î t ca o muscă , d a r din fer ic i re pol i ţ ia a in te rven i t la vreme şi 1-a scăpat d in penibila s i tua ţ ie în c a r e se aven­turase.

— închiderea facultăţi demedicină din Paris . Fi indcă inc idente le provoca te de s tudenţ i la fa-cu l ta teadc medicină d in P a r i s , cu pr i le jul agita­ţiei con t r a prof. Nicolas , au cont inuat , — u k i -niatul min i s t e ru lu i d e instrucţie s 'a pus în ap l i ­care .

Cu începere de là 6 c. c n r \ r i l e facul tăţ i i d e medic ină d i n P a r i s , (pentru s tuden ţ i i djn an i i E şi I I au fost complect închise.

'Această decizie a minis te ru lu i de instrucţi t s 'a d a t î n u r m a avuzului consi l iului p ro fesora l .

— O piesă a Iui Friderich cel Mare. La 1 $ F e b r u a r i e st . n. se vai reprez in tă la P o t s d a m Гп u r m a dor in ţe i împăra tu lu i Wi lhe lm piesa , ,L 'é­cole d u monde", scrisă de regele F r ide r i ch cel Mare .

P r i n t r e actori vor figura:»n p a t r u p r inc ip i im­perial i .

— Groaznică ciocnire de trenuri. 0 c iocnire de t r e n u r i a avut loc în Cent ra l ia ( I l l inois) . A u fost 4 mor ţ i p r i n t r e ca r i fostul p reşed in te al că ­ci fe ra te cen t ra l e d in I l l inois , d. H a r h a n , vice­preşedinte le Melcher, şi fiul fostului sec re ta r de s ta t Ta răsboi W r i g h t . A u fost şi 2 0 r ăn i ţ i .

— Ziarul „Tribuna" se afla de vân­zare în Bucureşti la Librăria „Neamul Românesc" Calea Victoriei No 107'.

X In atenţia viticultorilor! Contra pnronosporei s in­gura a p ă r a r e es te „Forhin"-ul care nu-i a l t ceva decât mixtură de Bordo p repara tă ţji însutit îmbunătă ţ i t . î . „Forh in"-u l este mai bun, decât mixtura de Bordo, pe care o în t rece cu mult. „Forhin"-ul este o c o m p o s i t e admirabi lă de salicit de cupru, care omoară cu s iguran ţă peronospora . Se poate stropi cu acest p r e p a r a t chiar î i când e brumă ori ploae deoarece se l ipeş te uşor de frunze şi ploaia nu-1 spală. Este mai ieftină decâ t ori care alt p repa ra t . Prospec t gratui t si franco t r imite fabrica .JForhin" Budapes ta VI. Váczi u t 93.

= = = = A » - = = I 'j

Mişcare culturală şi sociali. — Petreceri , concerte. —

28 Ianuarie n.

Teatru în Totvărădia. Corul m i x t al p luga r i lor d in T o t v ă r ă d i a invi tă la reproz in ta ţ i a tea­t ra lă u r m a t ă d e dans ce va avea loc la 15 /28 Ia­n u a r i e în ospă tă r ia „ K o h n " . Se va juca „0 şe­dinţă comunală" de Gh. Stoica, „Milionu" şi ЛР&-pucariul mut", comedii în câte un act. î n c e p u t u l la orele 8 .seara.

ECONOMIE „Societăţi de asigurare săseşti şi româneşti".

Sub t i t lul acesta rev is ta „ D i e K a r p a t h e n " d b Braşov aduce în număru l ei u l t im o not i ţă asupra. „Bănci i genera le de a s i g u r a r e " î n f i i n ţ a r ea căreia. — zice — a p r i m i t impuls p r i n faptul că în ul­t imii ani Român i i şi-au p e r d ut inf luenţa la ban ч. „Transsy lvan ia" , ca re azi t rece de o ins t i tu ţ ie să­sească. P r i n î n f i i n ţ a r ea bănci i româneşt i d e asi­g u r a r e — cont inuă — a înce ta t pe acest t e ren do!.*.

K e o — m$ Pag. 9

sine comuni ta tea de peste 4U de ani d i n t r e .Romani şi Saş i .

No t i ţ a din „Die K a r p a t h e n " se încheie-cura urmează :

„Datorinţu Saşilor va fi acum, a considera „Transsy lvan ia" d rep t o societate exclusivă a lor şi a o sp r i j i n i după posibi l i ta te , ceeace se poate aştepta cu tot d rep tu l delà ins t i tu te le de bani să­seşti".

Sun tem perfect de aceiaşi pă re re cu autoru l notiţei din „Die K a r p a t h e n " . -Să fie considerată „ T r a n s s y l v a n i a " nu mimai din partea. Saşi lor drept, o societate de a lor, ci să o considere şi Ro­manii de o î n t r e p r i n d e r e exclusiv săseasca. In consecuenţă să sus ţ ină compatr io ţ i i noştri Saşi din propr ia lor putere „Transsylvania" —- daca pot. Iar Români i şi ins t i tu ţ i i l e noas t re de tot fei iul să îşi dea întreg' sp r i j i nu l moral şi mater ia l socie­tăţ i i lor, Bănci i noastre de as igura re , ceeace ase­menea se poate aştepta cu tot dreptu l delà coha-ţonalii noş t r i . ..Eer. Er."

B I B L I O G R A F I I . „Consinzeana" Nr. ;>. redactata de d. Sebastian Bor-

ueini&a, a apărut cu un cuprins variat .şi interesant. Re­marcăm admirabilul articol al dlui Al. Ciura, .sub titlul ..Solus Ero" scris din prilejul atacurilor năbădăioase împotriva poetului Octavian Qoga. Reproducem acSst articol:

Ra-síűitíse volumul lui Uoga si uiă upre.se la un titlu ..Solus ero"', care îmi sună azi ca o mustrare.

Solus ero — voiu fi singur! lată, am ajuns şi această minune. Poetul tăinâiat du

toată lumea, care s'a ridicat cu un singur volum, ală­turi de cei mai mari scriitori, ce i-a avut vre-odată litera­tura românească, a fost lovit si batjoeurit in modul cel mai fără milă; creaţiile lui poetice au fost zeflernizate in coloanele unui jurnal al nostru, cu reminiscenţe din -piritul critic al fieiertatului Cai on, pe care îl prohodiso de mult lumea literară, când cu atentatul ueisbutit de a-1 răpune pe măiestrul Cavagiale.

Şi pe urma acestui atac, când era -unim-ii de pe pie­destal un poet. care a fost ridicat în slavă, cu un entu-z'msai (ura precedent ui istoria noastră literară — şi chiar în a altor neamuri — nu sa aflat nimeni, care să-si ridice glasul pentru apărarea operei literari" a poetului, în care s'au sintetizat toate aspiraţiile atâtor milioane do oameni, cari l-au cetit si îndrăgit, şi îl ci­tează cu orice prilej!'

Nu s'a aflat nimeni, dintre atâtea zeci de mii de ad­miratori intelectuali ai poetului, cari să-şi ridice glasul de protest împotriva unui xdrobitor de icoane, care intră şi în templul Artei cu ciomagul, ce se obişnuieşte la agitările electorale?

5 son fc-istoi. Ж

t â U O I U Ş ! P A C E » O M A N

Tred. de A C C o r b u l

(Urmare) .

Boenigsen X orbi diu nou cu căldură si luă. după cat i-se păru lui Pierre, o dispoziţhme foarte importantă.

Mai înainte de liniile corpului de armata a lui Tuş-koff se afla o înălţime care nu era încă ocupată de tru­pe. Boenigsen critica eu glas tare această greşală, zi­când că era o nebunie de a nu se ocupa o înălţime care domina. întreg câmpul de bătaie şi a nu se dispune trupe la picioarele ei. Mai mulţi generali exprimară aceiaş părere. Unul afirmă că erau expuşi să primească lovi­turi ca la abator.

Boenigsen dete porunca de a se îngrămădi trupe, în numele său, pe colină.

Dispoziţiunea aceasta îl făcu pe Pierre să se îndo­iască şi mai mult asupra priceperei lui în arta militară. Ascultând pe Boenigsen şi pe generali el fu cu totul do părerea lor; dar el nu pricepea cum s'a putut săvârşi o greşală atât dc palpabilă şi grosolană, adecă de a se lăsa trupe la poalele muntelui.

Pierre nu ştia că trupele acelea fuseseră postate acolo, nu pentru a apăra poziţia, ci spre a rămânea ne­văzute, ca să se asvârle de acolo asupra inamicului când va fi trebuinţă. Boenigsen nu înţelese nici aceasta şi schimbă dispoziţia trupelor după vederile sale speciale, fără a referi mai întâi comandantului şef.

Xu s'a aflat nimeni, care să spună acestui înfuriat domn A. C. Popovici:

— Domnule politician! Noi recunoaştem cu toţii su­premaţia dtale politică; admitem chiar că eşti cel mai mare geniu în acest ram — şi dacă ai ceva neînţele­gere politică cu Üoga, scarmănă-1 cum îti convine, căci va avea şi el coudeiu să-ţi răspundă. Să nu uiţi însă maxima, ce se obişnuieşte pretutindeni: qui bene dis-1111 C| LI î t !

In politică ai. bineînţeles, mână liberă şi compe­tenţă absolută, când lupţi în numele ..disciplinei" şi al ..solidarităţii".

Dar iu literatura: Invocăm aceiaş principiu in sprijinul bietei litera­

turi ardelene, când cerem, să biuevoie.şti a nu intra cu ciomagul de. politician în bisericuţa noastră săracă, pe care de abia acum Începe tn%ă ui-o ridicăm cu multă osteneală, tmbodobindu-o cu câte o icoană modestă, cum ne iartă şi pe noi puterile.

D-ta vii şi ne sdrobeşti .şi ce biată avem. Scriitorii noştri mari, literaţi sau politiciani, au tre-cut graniţa — s'au mutat în altă ţară — si iată, ue-au rămas unul singur, care a preferit să trăiască intre noi. şi dta \ ii .şi ni-1 striveşti şi pe acesta.

In numele cărui principiu? Eşti dta bărbatul providenţial, care are oa ţină iu

mânu lui de. fier .şi frînele mişcării noastre literare r Eşti dta şi hi literatură mai mare decât Academia

Română, decât Iorga si decât toate căpeteniile noastre literare cari, în chiotul de bucurie al unui.neam întreg, l-au încununat pe Ooga cu lauri?

Dta, care lupţi in numele „disciplinei", nu admiţi o ierarhie oarecare şi în literatură şi nu îţi dai seama, râ ai trecut limita de rigoare, când ridiculizezi cea mai frumoasă operă, cu care Ardealul a îmbogăţit li­teratura românească?

S'au eşti şi d-ta de principiul, accentuat cu atâta con­ştiinţă de un politician de aici: Trebuie să-1 sdrobim pe Goga şi ca poet? . щ g

Nu putem crede acest lucru, fiind vorba de un om cu cultura vastă a dtale, care ştie prea bine, că opera unui poet de valoare nu se poate distruge cu articole de polemică... politică!

X X V I I I .

Iu seara limpede de 25 August 1812, prinţul Andrei sta lungit, răzimându-se pe cot într'un şopron din satul Kniakovo. hi limita liniilor regimentului său. El privea printr'o spărtură a zidului mai mulţi copaci bătrîui, ale căror crengi delà poale fuseseră tăiate, apoi câmpul presărat de ovăz şi stuh'şul în dosul căruia se înălţa fumul focurilor la cari soldaţii îşi fierbeau de mân­care.

El privea şirul de mesteacăni cu verdeaţa lor ne­mişcată şi albeala strălucitoare a scoarţei. Apoi îşi în­făţişă lipsa lui din lume. Şi inesteacănii cu luminile şi cu umbrele lor. şi norii albi de pe cer. precum şi fumul ce se ridica iu văzduh, luară un aspect ameninţător. Un fior îl scutură pe prinţul Andrei. El se ridică repede do jos. ieşi din şopron şi începu să umble în lung şi în lat. Mai multe voci răsunară. Căpitanul Timokin, cel cu nasul roşu şi care din cauza lipsei de ofiţeri fusese pro­movat la gradul de comandant de batalion, intră sfios iu şopron. Aghiotantul şi easa.ru! regimentului îl urmară. Prinţul Andrei asculta raportul ofiţerilor, le dete câteva porunci şi se pregătea să-i concedieze, când deodată auzi o \oce familiara care trimitea la toţi dracii un obiect de care se isbise cel care înjura.

Prinţul Andrei n'ar fi dorit Să vadă pe nimeni din lumea sa, şi mai ales pe Pierre, care-i aducea aminte atâtea momente penibile petrecute în .şederea sa la Moscova.

— A! tu eşti? Ce vânt te aduce? Pierre observă numai decât sentimentul de ostili­

tate pe care îl exprima chipul prinţului Andrei. El se simţi imediat ne la locul său.

— O! am venit... ştii... dta... am venit... Este foarte interesant, repetă el pentru a nu ştiu câtea oară în acea

foarte multe diu problemele ce ne preocupă, deci vred-aiceş te sa se oprească cetitorul, o clipă, asupra ei.

* Poetul a rămas singur în ploaia de săgeţi, dar ce­

titorul să nu se întristeze, căci era obişnuit cu singură­tatea aceasta.

Eu port In mine noaptea şi n bezna ei adâncă

Mi-o sufletul un vultur înlănţuit do stâncă

Ar vrea adâncul bolţii cu sboru-i să ' n t re ta ie ,

Prin câmpuri de lumină. prin drumuri de văpaie.

Să-si scalde ochii tulburi in rîuri largi de stele...

• Si veşnic o să lupte în patîma-i păgână,

Çu bulgării de piatră. cu lumea de ţarină...

Vor veni insă copiii lui, să-1 mângâie. Vor veni plugarii cei cu fata arsă de soare, va jeúi

dascălul şi dăscălită şi popa cel bătrin — apostolul — şi feciorii din sat in chiot de veselie, în zornet de vi­oare, si nevestele cu şorţul prins în cingătoare, ogliu-dindu-se în valurile Oltului...

Şi vor veni Clăcaşii —

...oş-tenii fără nume Ce duc rasboiul mare-al tuturora. Ceice se sting iu neguri şi uitare Si cad şi mor de cruda 'mpovărare A tuturor durerilor din lume...

Si poetul îi va mângâia cu dragoste de părinte, va trece cu mâna peste fruntea lor plină de sudoare, \\ două lacrimi i-se vor scurge încet-îucet, la gândul eă aceşti uitaţi mucenici ai pâinii vor trăi pentru totdea­una, în haina strălucită şi neperitoare a Artei... •

li, acest cuvânt lipsit de sens; este. interesant. Ţin să făd şi eu bătălia.

— Da. da, dar ce cred fraţii masoni de răsboi?... Stiu ei cum se poate înlătura rasboiul? făcu prinţul Andrei cu ironie. Dar Moscova? Ai tu veşti despre ai mei? a-daugă el cu seriozitate.

— Mi-a spus Iulia Drubetzkoi că au sosit la Moscova; şm fost să-i văd, dar nu i-arn găsit acasă.

Ofiţerii voiră să se retragă, dar prinţul Andrei, ea şi cum s'ar fi temut de o conversaţie intimă cu ei. ii invită să rămână şi să ia ceaiul cu dânşii. Ofiţerii pri­veau nu fără mirare, trupul cel gros al lui Pierre şi as­cultau la cè le povestea despre Moscova şi despre dis-poziţiunile trupelor pe cari le vizitase.

Prinţul Andrei tăcea şi faţa sa avea o expresiune a-tât de neplăcută, încât Pierre se adresa mai cu seama comandantului Timokbin.

— Aşa dar, ai înţeles întreaga dispoziţie a trupeloi ? îl întrerupse prinţul Andrei.

in calitatea mea de civil, nu pot spune că am înţeles totül, dar cred că am prins dispoziţiunea generală.

In cazul acesta eşti mai înaintat decât toată lu­mea, reluă, prinţul Andrei.

— A! făcu Pierre cu uluire, privindu-1 pe prinţul Andrei prin ochelari. Si ce crezi dta de numirea Ini Kutuzow? adaogă el.

— Simt foarte fericit de âVeastă numire, asta-i tot ce cred. ;

— Şi ce crezi de Barclay do Tolly? La Moscova el este judecat cu multă asprime.

— fntreabă-i mai bine pe aceşti domni, zise prinţul Andrei, privind pe ofiţeri.

Pierre se uită la Tiinokhiii cu acel zîmbet de con­descendenţă întrebătoare, cu care toată lumea se adresa comandantului.

Aşa îmi închipuiam că trebuia sa scrie cineva din­tre admiratorii de până ieri ui poetului, când i-se smul­ge din creştet cununa de uniri.

Dar n'a scris nimeni. Aura populáris s'a împrăştiat ca o ceaţă diafană, la

gestul ameninţător al celui dintâi zimbet ironic. Miile de admiratori au amuţit — şi 0 întrebare amară j

mă sugrumă: J - Are publicul nustru u opinie, sau nu? Ori aş- j

teaptâ să i-se dea totul de-a gata si să se alăture apoi, j uitându-şd că mai ieri avea cu totul altă convingere? j

întrebarea e destul de actuală şi se potriveşte la j

P O Ş T A A D M I N I S T R A Ţ I E I . Ioan Alămorean, Budapesta. Ani p r i m i t 5 cor.

în abonament . Mai aveţi d e solvit 2 cor. până la finea anului 1911.

Tră i au Murgi i , 1er toi. Atu primii 14 cor. abo­nament pe Sem. I 1912.

Ioan Pop, Agr iş teu . Am pr imi t i'A cor. abona­ment până la finea anulu i 1911.

Redactor responsabi l : Iuliu Giurgiu. „Tribuna" ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi con».

Pag, i e „ T R I B U N A ' 5 Kv, 9 — 1112

Annal liferar. A a p l i u t :

„ A l m a n a h u l scr i i tor i lor de la noi'*. o iearte interesantă gi vastă carte, eat» cuprind* te le­grafiile aler 46 scriitori născuţi In Ardeal, Ţara Ua-SNireaacă «I Bănat, viaţa lor pe scurt, îagirarea e&îţHor ee le-au dat la lamina fi o bucată literara, vre-o yaecie, ѳ s e r e l e ori вѳѵа ştiinţă, nepublieata IHOS.

Peatru întâia oară ni-e dat noua Romanilor de p i e -tutlndenea, ea să avem o astfel de carta la kide«An&, e a » no faee cunoscut! pe cel mat de teamă •вгЖоеі născuţi dincoace de Carpati, azi in viată.

„Almanahul scriitorilor dela noi" e o oglindă fidelă a aproape tuturor talentelor scriitorilor dela noi, ţi e ţ a m&rfăritar preţios pentra fieoare ea-sa româneaseă! eftel cine nu doreşte sa eanoasca şi Infăţişaiea ti viaţa «aler mai de teamă fii ai neamului său, al e£*o* iffvie й eetefte eilnio în zk.ro şt pria reviste?

•«Almanahul scriitorilor delà noi" mai a i e a»ei îao i an sapitlu interesant şi de mare preţ: «apitlwl presei. 8 e arată tn facsimil cepurile tuturer teilor lomá&eetí i e dincoace de Carpati, as expune pe ssurt ietowoml Wesăreia, оѳ procese a avut până aoam, cari 1-a* tost «elaboratorii mai de seamă şi cine ieriu de prezent la ea.

„Almanahul" la sfârşit are şi Calendar pe 1912, a ia ea ori cine cumpără „Almanahul scriitorilor d e k aot", m mal are nevoie de alt calendar fn c a i a !

Deoarece cartea aceasta s'a tipărit aumai t&tr't» sumar restrlns de exemplare, ou. peUl« e ţugat să grăbească a e oomaada, ea fiind o «arte aievea е м -tteasă, interesantă şi instructivă.

Un exemplar eostă trimis franco cor. 1.80. Sts poate comanda dela editor (Librăria Nat. 8. Bornemlsa) dfai Orăetle—Szászváros, şi dela „Librăria Tribuna" din Arad.

Celor ee comandă mai mult de 5 exemplare li-se «fl exemplarul cu 1.60 Cor. franco, iar la eomaade de peste 19 exemplare 1.40 Cor. exemplarul.

Oomandele peste 10 exemplare sä se faeă dfcest la librăria editoare.

A apărut:

„ A m i n t i r i " de Al. Clura

ea oel dintâi volum din „Biblioteca scriitorilor dela noi",

6 oare se ver tipări rlnd pe rtnd toţi scriitorii români a Ardeal, Ţara Ungurească şi Bănat, morţi şi ta

тіа№. Telumul „Amintiri" are 264 pagini şi ouprinde 23

nuvele, a căror subiect e luat din viata fraţilor noştri Moţi din Munţii-Apuseni şi din viaţa autorului. Bucă­ţile sunt scrise tntr'o neaoşe limbă românească şi ra multă putere iş limpezime, şi cu mult simţământ,

ţ eoare bucată te captivează, procurlndu'ţi o rară mul­ţumire sufletească.

Ce mult n'a apărut la noi Eomânii o oarte aşa de inimoasă şi ca prezentare tehnică, mai ales ea e ade­vărat eveniment pentru literatura noastră dm Ardeal.

Se poate comanda dela autor (Librăria Naţ. 8. Bor-nemisa) tn Orăştie—Szásiváros, şi dela „Librăria

îr ibuna" — Arad. Preţul«u<nui exemplar e 1.60 «f. 20 bani peito .

*

„însemnările unui trecător" erâmpeie din sbuciumările dela noi

de Octavian Goga. Preţul 3 Cor. în România Lei 3-50 piue ЗѲ

fii. porto, recomandat 60 iii.

REISZ F A B R I C Ă D E

M O B i n

BÉKÉSCSABA—NAGYVÁRAD ássy-ut 4 1 - 4 3 . Rákóczl-ut 14.

( L â n g ă >ApolIo<) .

U n c a n d i d a t de a d V o c a t cu practică bună, află aplicare momentană

în cancelaria advocatului Dr. Sever Ispravnic în Arad.

\ і \ і \ І л п п elegant aranjată, bine рю-Д g Ui 11,1 A văzută cu droguri şi într'o l i p v i V V W c o r î l u n ă bogată româ­nească e de vândut Tot acolo se află şi o fabrică de maşini de agricultură. — Adresa la administraţia ziarului »Tribuna«.

C i n e v r e a s A c u m p e r e v i $ e a m e r i c a n e

„ R l P A R I A P O R T A L I S " pentru altoit, să se adreseze preotului Petru Pelle din Miniş (Ménes) comitatul Arad.

B = = =

m

i

Dr. Tabakovits György, a d v o c a t

şi a transpui cancelaria advocaţială

din Budapesta în

A M D , strada Deák Ferenc Nr. 30.

Telefon Nr. 891.

B Premiat la a. 1902 din partea expoz i ­ţiei industr ia le din Bec leherecu l -mare .

BERBERSZKI MIKLÓS p ă p u o n r ,

— Nagy becs kerek.

I

Lifereazâ în ţară şi străinătate papuci de pieie, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr baţi, dame şi copii cu preţurile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revînzătorilor li-se dă rabat.

Szántó Jeno, mehanic în Dés.

Recomandă fabricatele cele mai bune de

maşini de cusut, maşini de scris,

gramamafoane şi biciclete

precum ţi atelierul său pentru reparaţii. Ţine în depozit biciclete nouă şi uzate dela 6 5 - 1 1 0 fl., precum şi diferite piese pentru maşini de cusut, biciclete, graraafoane şi

maşini de scris pe

lângă pre­ţuri ieftine.

Cel mal mare magazin de blănărie !

Ragályi János Temesvár-Gyárváros, Kossuth Lajos-tér 2.

îşi recomandă fn atenţia on. public din localitate şi provincie bogatul asorti­ment de blănărie cu preţurile cele mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie proprie ; mantale de blană, blane de călătorie, — manşoane.boale căciuli pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice luerări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

O rugare modestă , care n u vă costă nici o obo­seală , dar administraţiei z iarului nostru poate fi de mare folos . Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preturi lor curente sau la orice cerere sau eumpărare să se provoace că anunful firmei la cetit în ziarul Tribuna din Arad.

H e g y i J á n o s , m a e s t r u l ă c ă t u ş d e l u c r u r i p e n t r u z i d i r i ş i d e a r t ă . A t e l i e r d e m a ş i n i ş i d e p o z i t d e m a ş i n i ja /r^rieole. (Casa proprie) A î u d - N a g y e n y e d ,

Primeşte cri-ce lucrare de lăcătuşerie artistiscă şi pentru zidiri, precum şi lucrarea şi repararea be maşini agricole şi industriale. La acele ma­şini cari nu se pot executa în atelierul meu, am luat reprezentanţa şi depozitul, mai multor fa-drici, despre a căror fabricaţii m'am convins în decursul anilor, că sunt neexcepţionabile. Rog să se adreseze în'ori-ce afacere referitoar Ja branşa aceasta, — Ia mine, servind ori şi eui cu lămuriri.

_ Ţin în depozit şi maşini de eusut , cele mai • X b u n e fabricaţii, precum şi cumpene , oăntare,

„' dec imale . — Preţuri ieftine. — Catalog gratuit.

'•" Se dau cu garantie şt eondlţSuni de plätlr« ţ) fn rat«.

tfr. 9 — 1912 „ T R I B U N A" Pag. 11

Cine voieşte

r a c h i e c u r a t ă sâ se adreseze direct la firma cea

mai mare românească

C R E C I U N & V O D A

din Lu£OS, ctre dispune de căzănării mari pro­

prii în Bănat şi Ardeal.

a Щ • i • • ï • ï • ï • ï • • • ï • i n • m

Decorat cu medalie de aur la expoziţia J agricolă din Lugoj.

Dicsics B. Ignácz, siieccesorul lui Bálint Dicsics. Atelier de trăsuri, sete şl lustruire.

LUGOj, strada Niţă Popa lAÄjgfi, b i s e r i c a . ,çr.-orlenta.LU r o m u n u . Pregăteşte totfeluî de trăsuri şi căruţe, precum şi lucrări de dogărle şi făurârie. Reperează trăsuri vechi cu preţuri ieftine*

3 m

Д и і і і и і і і д и і а і і и и і і в З

I

BAUMANN ARNOLD succesorul LÂHNI KÁROLY,

fabricant de mobile, Älba-Itüia, Piaţa Szent Istf án Nr. u . Recomandă f mobile pregătîite йі atelierul său din cei mai bun material, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri ieftine. —

D a c ă s t r o p e ş t i c u „ F O R H I N - â i mai pu­

ţină bătaie de cap,

Г-а lucru mai puţin,

a cheltuială mai puţină!

deoarece »FORHIN«-ul este-MICTURÄ DE BORDÓ adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de frunzele umede. La o r i c e brumă poţi ae s tropeşt i , nelăsând nici un

fel de sediment (drojdie). Mulţime de scrisori de mul-

ţămită şi recunoştinţă. Cere prospect gratuit şi franco 1 delà fabrica

,F0RHIN" m m Vl-YACZI-ÛT 93.

ш^шшшштшажжшжмжштшщ Fabrica de maşini şi T! 11**4 A T T L A F Timisoara-Fabric turnătorie de metale Г І І Г 5 І • A M ^ ^ ^ ^ f t Primeşte spre lucrare : diferite piese p e n t r u maşini dé abur, în orice

mărime. Garnituri complete p e n t r u m o r i ş i fabrici de spirt. Olindreie se găuresc la faţa locului fără desaranjament. — _ :

Ori-ce reparaţie la caaan ori maşini ѳ face în execuţie solidă, cu preţ foarte ieftin.

Fabrică: Cazane nouă pentru aburi ş i dula­puri, p^ locomobile.

Ciseleşte şi curăţă cilindre pentru mori.

MOTOARE ŞI LOGOMOBILE cu olel brut, delà 4—100 HP.

Motoarele mele patentate au reguMtèr in­trai şi mechanism de aşexat cu mâna. — In urma arderei regulate a oleliului, motoa­rele nu produc nici un miros neplăcut. —

Nu trebue curăţit des! Spese de funcţionare pe oră IV» filer.

S U R Á N Y I V I K T O R ,

LNGINER-MECHANLC DIPLOMAT. Budapest, VI., Lázár-utca 18.

( I n d & r ü t u l O p e r o l ) Condiţitmi favorabile. Preţuri ieftine.

Intermediarii primesc recompensă.

І 1 Ш Ш 1 Ш Е ) Ш І Ш І £ Ш І Ш Ш 11 Nici o fabrică de gra-màf oaife şi cufoane nu poate să lifereze mai

ieftin ca

R e i c h A l a d á r , atelier de Instrumente muzicale.

Budapest, VIII., Népszinház-u. 27 T. Catalog gratuit.

а а а я а а а і і В і в в і а и а а і і й й Н F A B R I C A D E M A Ş I N I

Läufer József B u d a p e s t , ¥1., Palotai-uí 15—11. Linii funiculare, şghiaburi de precipitat vagoanele pentru mine, osii de transmi* sii brevetate » BALON «, căngi automate de descărcat, macazuri, maşini de remorsaj cu lanţuri sau frînghii. Aranjamente Skips şi încărcat, elevatoare şi transporteure. a ï i u Í n i ы i i u i i ï î i 11 im I a 1 ! ! ! ! ! I ! ! ! ! ! E S ! ! 3 S 11 B C S ; ï 11 g 3 І E i

Pag. 12 „ T R I B U N A " Nr. 9 1912

Schwa lb Adolf fia Vi lmos tinichigiu şi arămier.

E S V I D A P E S T , V I I . V E R S E N Y - U . 8 . ( C o l ţ u l a t r & z i i M u r á n y i )

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu. facle, lămpi de carbid şi alte a r t i c o l e technice.

C a s s e t e pentru bani. Catalog trimit gratuit şi franco.

1 1 1 1 1 1 1 I I I 1 1 1 Ш М М М U L L I I

Primul şi cel mai mare depozit de piane

I . P . J i c l t i r , BraşoY—Brassó, Fekete-utca 29. Liferează : piane, harmonici şi pianine, fabricaţie Bossen dorf, Schreighoffer şi Förster.

împrumută piane în condiţii favorabile .

• O f t

Schmidt János SUCCESOR Schmidt Ferencz institut pentru ridicarea altarelor în

—— Budapesta,1 Kbbànyai-ut 5Э.

Pregăteşte : altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de -München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea muncii o face pe spesele » l e proprii. Preturi moderate. Condiţii favorabile de plată.

Români! replantaţi viile cu altoi dela firma română!

. 8

1 2 2

"•3

'53 m 'S

e

•SÄ

I l

І Д ^ І Л Г І Л І " ÎNSOŢIRE economică

E S L I E A T O E T O P O L E — E J R Z E A T O E * V Ä « 4 » » (Kis-Küküllő vm.).

A l t o i d e v i e calitate distinsă — pe lângă eelea mai moderate preţuri soiuri de [vin de masă «viţă americană cu şi fără rădă­cină, f ochiuri de altoit, viţă europeană

eu rădăcină. Se află de vânzare la însoţirea ecenemteă

99 M u g u r u l " Elisabefopole—Er zsebei varo 5.

Material disponibil în al­toi paste trei (3) milioane.

Şeoaltle noastre n'au test atacate de perenosperă. Alteii sunt deeveltaţi la perfecţiune !

La cumpărări pe credit eelea* mai uşoare eendiţiijde plată!

La cerere preţ curent şi instrueţiuai gratis şi franco.

CD

Ш. m ca o»

a.

ROMÂNI ! TRIMITEŢI BĂIEŢII LA EARSOL PRACTIC LA ALTOIT

P ' H J I Cele mai bune fabricaţii de

1 P U Ş T I D E V Â N A T , *vr • ,-• -'"1 І ' if

y; puşti flóbert, revolvere-şi pistoale-Buldog; pre­

cum şi totfelul de gloanţe şi praf de puşcă. Cele mai excelente fabricaţii de

a s i n i d e c u s u t Щ К І C i C î P t A s ă c ^ t * c u P r e t u r ^ e

c e l c * | a ' ieftine Ш І Л ѵ Л ѵ I V şi pe lângă plătiri convenabile în rate.

Kálenda János, depozit de arme, bicilete şi maşini de casat.

Najyfárad, Piafa Szent Lászltf-íér.

тѵшт тоямш тстж щ §ютл 'АВАЮ, І Ш .