Anul XV. Arad, Vineri, 821 Iulie 1911 Nr. 148

ABONAMENTUL lan an . 28 Cor. un jum. . 14 €

i o lună . 2.40 « (umărul de zi pentru Ro-linia şi străinătate pe

an 40 franci. elefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA IREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

îndrumătoare" la Saşi. Braşov, 19 Iulie.

Ceia dintre cititorii noştr i cari au pri să vie în contact mai des şi mai viu poporul săsesc, vor putea să constate

ivremilc din u rmă o adâncă f rământare i sinul pături lor sociale a tâ t do paşnice

jile poporului nostru săsesc. De vre-o câţiva ani încoace, to t mai

fc tărie se ridică glasuri cari cer o „pri-kenire" a rîndurilor dintâi... ca să se poată inaugura o politică mai conştientă І demnă de un popor. In Sibiiu, centrul şmizaţiei săseşti oficiale, conflictul Are cele două curente în repeţ i te rîn­duri a izbucnit pe faţă. Şi conducerea centrală a fost chiar nevoită să cedeze UQffl'a dintre reprezintanţi i noului cu­rent un mandat . . . Şi noul deputat , deşi pvernamental, cutreeră ţ a r a ca să cu-aoască pe cei de un neam cu el. căutând ia stabilească legături mai strînse între iaşii din Ardeal şi Şvabii din Banat . . . iaşii sunt, ei de ei, prea puţin numeroşi lecât să poată fi factor care să t ragă în umpănă între toa te împrejurările.

Fireşte, noul apostol al înfrăţirii unor opoare înrudite a fost luat la ţ in tă nu aimai de presa ungurească care îl de-înnţa ca pe un „agi ta tor pangerman" , ci i fost criticat chiar şi de cadrele „ofi-tiale"... Şi deputatul Sibiiului, profesorul lia Sibiiu Brandsch a găsit cuvinte de a-rare numai în organul săsesc delà Bra-

Xu este acesta primul, caz când „Kronstaedter Ze i tung" îşi exprimă pe faţă nemul ţumirea cu politica oficială — a protecţionismului.

„Ungurii ne iau drepturile şi fac din noi copii protejaţ i . De aceea la noi nici nu mai luptă nimeni împotr iva nedrep­tăţi i , ci to ţ i se mărginesc a exploata cât mai folositor — protecţia. Noi nu com­batem nici una dintre legile cari lovesc în celealalte popoare nemaghiare, ci cău­t ă m să obţinem delà ministru, ca o gra­ţie, asigurarea că legea nu ne va atinge şi pe noi. Promis iunea că faţă de noi le­gea se va aplica cu deosebită b lândeţă a-junge ca să ne liniştim. Ba, ne s imţim chiar îndemnaţ i să vedem în promisiunea aceasta un succes politic..."

Cam această critică o adresa, zilele t recute, organul săsesc delà Braşov poli­ticei săseşti oficiale, care prin inerţia ei contribuie la desnaţonalizarea poporului săsesc. Noul curent care începe să ia în­t indere în sînul Saşilor caută aliaţi, ca astfel să poată résista mai uşor primejdii­lor de dcsnaţionalizare.

Ar putea găsi aliaţi şi în poporul ro­mânesc în mijlocul căruia trăiesc şi care e amenin ţa t de aceleaşi primejdii... Dar popoî-ul românesc numai o vreme oare­care poate să-i r ă m â n ă aliat... Noul curent îşi cau tă deci aliaţi în popoarele înrudite, cari vorbesc o l imbă asemuitoare .

„Trebuie introduse şi în politica naţio­nal ăsăsească idei îndrumătoare nouă, ideale.

„Pen t ruca — zice aceiaş ziar, în alt

FOITA ZIARULUI „ T R I B U N A "

Reflexiile unui Poet. De D . Anghel.

Prietinul meu E u g e n Lovineseu este incontes-Й, un pesimist i reduct ibi l . Cons ta t aceasta mai m seamă, pent ruca p reocupăr i l e lui le ia şi le piartă cu el p re tu t inden i şi nu-1 părăsesc nici-

' odată. : Ori, spre sfârş i tul une i agape , care nu poate ma nimic comun cu Cina cea de ta ină , de obi-ti, fiecare e mai vesel şi mai p red ispus să le tili toate în culori mai t r andaf i r i i . Şi eu unu l , «jrisesc că sunt aşa. B u c u r i a de a pe t rece titniore cu pr ie t in i i de aceiaşi meser ie , a că ro r Ktmttte o cunoşti şi o p re ţu ieş t i deşi poa te nu ujreJeaţfi vederi , mă farmecă, îmi dă înc rederea trebuitoare pen t ru ziua de mâne , îmi r eap r inde «viatul şi mă face să izvodesc de m u l t e or i to t Wal de paradoxe, numai de d ragos tea de a le crea. Apoi, discuţii le la sfârşi tul unei agape sun t totdeauna inofensive, şi eu cred, că orice t r u d ă ii pune ca să convingi pe comeseanul t ă u că e petita sau nu calea pe care a apucat , sau că e mai apt a scrie versur i decât proză, e absolut inutilă, dacă cei ce discută au o pe r sona l i t a t e ne afirmată şi un drum bine ho t ă r â t în viaţă . Fiecare ştie ce face şi ce va face.

A întinde mâna unui cr i t ic , ca unei doamne de liebes oarecare şi a-i p re t inde să-ţi cetească

! or i$ă te scoată cărăr i le mis te r ioase înscr ise unalma, ta, e cel puţ in absurd.

Cr i t icul nu poate fi, deşi c ă r tu r a r , o că r tu ră -reasă oarecare , care în t inzând pe masă filele pe care le-ai scris, p recum îşi în t inde P i ton i sa căr­ţile ei macula te , să-ţi poa tă ceti v i i torul . Or , d. Lovineseu, în t inzând nenumăra t e l e foi şi manus­cr ip te ale con t imporan i lo r noşt r i , vrea cu orice pre ţ să fie ma i t a r e decât Madame de Thebes şi să prezică cu cea mai senină l inişte, ca tas t rofa genera ţ ie i noastre. . .

P e n t r u domniasa nu sun t decât l icăr i r i , ca şi cum în t r ' o scântee n ' a r dormi ta un incendiu. D-sa nu v rea să ştie că scânte ia aceia mică, când o va ba te vân tu l fu r tun i lo r mar i , poa te să desple­tească vâ lvă tă i şi să lumineze până depa r t e ce­rur i le . D-sa cer t i f ică u n fa l iment şi prevede u n al tul . F a l i m e n t u l e acela al genera ţ ie i t r ecu te , pe care n u se sfieşte să-1 declare cu destulă bra­vură , dec re tând d rep t zug ruma ţ i şi pos­tumi pe Cogbjuc, Ca rag ia l e şi V lahu ţă .

P e n t r u el, aceşti scr i i tor i sunt ca şi icoana stelei ce-a m u r i t : Azi îi vedem şi nu sunt , sau ca să zic mai bine, sunt genera ţ i a -pu t rega i , înzes­t r a t ă cu fosforescenţ i car i s t ră lucesc numa i când noap tea se în tunecă .

Noi , ceşt i lal ţ i , sun tem l icurici . Noi sun tem gra ţ ioase le best iole, îna r ipa te le p ie t re scumpe, care sbu răm, ne sbeguim, facem luminoase t racc-tor i i şi t umbe , m ă r u n t e fosforescenţi , d r ă g u ţ e şi ele, or icum, dar p ier i toare . . . N o u ă nu ni-se acordă nici măcar avan ta ju l pu t r ega iu lu i , care cel pu ţ in a re o i r ad ia re l a ten tă .

Cum vedeţ i d. Lovineseu s'a pus în t r ' o po­ziţie cât se poate de cri t ică. F a c e o heca tombă î n t r e genera ţ i a b ă t r â n ă , care nu-1 aude cu toa te acestea, şi nu se t u lbu ră , acceptând oarecum

număr, — paciinţa extraordinară cu care am perseverat lângă masa guvernamen­tală la care în aceşti 15—20 de ani din u rmă s'au perindat societăţi opuse; cola­borarea noastră la gătirea unor mâncăr i pe cari nici noi nu le putem mistui, — a-probarea „consecventă" a politicei unui Banffy, Wekerle, Apponyi, Tisza etc. — prea ne aduc aminte de vorba : ce-o da Dumnezeu !..."

In politica săsească se cer idei îndru­mătoa re nouă, un nou program politic.

Cumuni ta tea de interese maghiaro-să-seşti e unilaterală chiar şi în u rma faptu­lui că poporul săsesc dispare — compara t cu poporul unguresc, care nu va preţui în­to tdeauna al ianţa alor 225.000 de oameni aşa cum o aş teaptă aliaţii.

Care e, deci, noua idee îndrumătoare? Ni-o spune „Kronstaedter Ze i tung" în nu­mărul său de Miercuri : a l ianţa celor vre-o 3 milioane de germani din Ungaria .

„Dimpreună cu ceilalţi Germanii sân-tem o putere considerabilă. Germanii nu le pot fi de folos Ungurilor decât ca Ger­mani . Dacă ne cufundăm în păsatul ma­ghiarizării, ne vom ridica capetele numai ca nişte arivişti mizerabili, pentru cari oala cu carne e totul.. . Alianţa cu ceilalţi Germanii e o idee îndrumătoare caro are şi puterea de-a însufleţi. Idea aceasta cere însă curaj şi muncă, dar e realizabilă, pentruca e adevărată..."

Presa oficială vorbeşte fireşte şi de­spre noile frământări ca despre nişte în­cercări de subminare a autori tăţ i i , iar pe

acest omor în bloc, apoi, aproape fă ră să vrea , încearcă să provoace u n scur t c i rcui t în genera­ţia t â n ă r ă , p l ângând s ingur , cu sincere lacr ime, nenoroci ta noas t ră l i t e ra tu ră , care stă încă în aş­t ep ta rea orb i tor i lor sori , care vor a rde pe soco­teala lor şi în pe rpe tuă lumină .

E u unul , cum am spus 'o însă, şi mai cu seamă după agape, sunt de un opt imism revol tă tor , în ceace pr iveş te îndeosebi t â n ă r a genera ţ ie , gene­ra ţ ia -pu t rega i a d lui Lovineseu ne în te r sându-mă de loc.

E u văd, de când frecventez lumea noas t ră li­t e ra ră , o sâ rgu in ţă , o d ragos te de muncă şi o con t inu i t a te cum n 'a mai fost. U r m ă r i n d toa te revistele şi ziarele ce apar de zece ani încoace, nu mai consta ţ i ceia ce se pu tea consta ta îna in te : numele sporadice ce apăreau şi d ispăreau odată cu moar t ea revistei . Văd act iv i tă ţ i , care în scur­gerea anilor dau roade, r a m u r i depr inse din ace­iaşi tu lp ină , care acum t ră iesc cu v ia ţa lor pro­pr ie , energ i i care nu se desmint .

De ce dar să mă fac chezaş pe v reme? D e ce să spui energi i lor ca f luxu lu i : P â n ă aci vei merge şi nu mai depar t e ! P e n t r u c e să nu dai voie vremii să te formeze, de ce să cauţi numai decât cu lu­m â n a r e a un Vic tor H u g o ?

N u , p r ie t inu l meu, preves t i r i le ta le sunt p rea t r i s te şi p rea descura ja toare , p rea ai aeru l de a me rge după un convoi şi de a aş tepta să an in i p r a p u r u l îna in te de a-şi închide pac ien tu l ochii .

Mai m u l t ă pacientă , mai mu l t ă bună voinţă , mai mu l t ă îmboldi re se cere delà t ine .

Judecă prezentu l , cumpăneşte-1, scoate din el pi lde şi în ţe lepciuni care să ne slujească la toţ i , da r lasă în pace pe rdeaua care acopere v i i toru l .

Pag. 2 „ T R I B U N A" 21 Iulie n. 1911

reprezintanţi i noului curent, de muncă îi numeşte „cîrcotaşi" (Nörgler")...

Şi la Saşi s'a înstăpânit principiul inerţiei oficiale ,,Dacă eu nu vreau sau nu pot să fac nimic, — e spărgător al solida­rităţii cel ce munceşte în locul meu". . .

Românii şi reformele militare. Cet im în „Vi­l á g " d in Budapes ta :

„Cum se ştie partidul naţional român a pornit în ţinuturile româneşti o mare agitaţie împotriva reformelor militare. Cu atât mai mult a surprins deci că, începăndu-se discuţia reformelor, nici un membru al partidului nu e la şedinţele came­rei. Un membru marcant al conducerii partidului ni-a dat explicarea că Românii dintru început au fost în clar că actualul parlament nu va fi în stare să rezolve aceste chestiuni importante, pen­trucă numai parlamentul ales pe baza votului uni­versal e în stare să săvârşească muncă nepreocu­pată. Numai un astfel de parlament va fi în stare să rezolve chestiunea naţionalităţilor..."

* Contele Khuen-Héderváry despre obstrucţie.

Cine a auzi t până acum de comuna Á r p á d d in Bihor ? P u ţ i n i , pu ţ in i de tot... şi azi e tot a tâ t de cunoscută ca U g r a , şi tot pe u r m a u n u i conte Tisza. Zilele t recute , contele Tisza K á l m á n , cu pr i le ju l u n u i banchet , a spus despre opoziţia par­l a m e n t a r ă că e o „minor i t a t e inconşt ientă . . ."

F r a t e l e contelui I s t ván s'a fer i t să repete şi în camera deputa ţ i lor această... c r i t ică , da r opo­zi ţ ia totuş cere sat isfacţie şi de t re i zile împiedecă orice discuţ ie p a r l a m e n t a r ă . Nic i e r i , nici alal­t ă ie r i n u s'a p u t u t i n t r a în o rd inea zilei. Obstruc­ţ ia e în toiul ei şi va p r i c inu i zile gre le guvernu­lu i , or icât se s t răduesc organele oficioase să dis­crediteze obstrucţ ia .

Min i s t ru l -p reşed in te contele Khuen -Héde r ­vá ry a şi dec la ra t u n u i redactor dela „ N . F r . P r e s s e " că guve rnu l nu va lua nici o măsu ră îm­pot r iva obstrucţ iei , ci vá aştepta până se va s t inge dela sine, chiar dacă va t rebui să aştepte până la 1 I a n u a r i e 1913...

D a r chiar tonul violent şi i n u r b a n al presei guve rnamen ta l e dovedeşte că s i tua ţ ia guve rnu lu i e totuş mu l t mai dif ici lă decât îi convine să se ştie.

* Obstrucţia în Cameră. Inc iden tu l dela A r p a d

îi serveşte opoziţiei ca pre tex t b ineveni t să împie­dece discuţ ia , până nu i-se va da satisfacţie, — iar pa r t i du l guve rnamen ta l nu vrea să ştie de nici

Lasă zidul de negur i , după care se mişcă şi t ră­ieşte ceia ce nu este încă, lasă lui M-me de The-bes să în t indă cu m â n a ei sacri lege jocul celor cincizeci şi două căr ţ i pe masă şi să prevestească ea catas t rofe le şi dezastrele , căci altfel e păca t ceia ce faci, şi u rmează pi lda mea, ca măcar la ra re le noas t re agape să-ţi r idici paha ru l şi să în­chini cu înc redere în v i i torul aşa sup ranumi te i splendide genera ţ ie .

Poetul. 0, câte nopţi trecute în gânduri şi veghere! Din viaţa de mizerii, de lupte, zbuciumată, Doar inima mai bate iar mintea e-aripată Spre lumile albastre străine de durere!

Pierdut şi singur astăzi, cu fruntea 'ntunecată, In urma lui priveşte cu teamă şi'n tăcere, Se simte divins şi toate îi par că sunt himere Şi viitoru-l vede: o mare înfuriată.

In cugetări eterne şi'n versuri inspirate El a cântat durerea — suprema voluptate — II vor uita amicii şi nimeni nu-l va plânge,

Când ora cea din urmă îi va suna să moară, Cugetători slăviţi'l: Poetul e-o comoară De versuri încrustate cu lacrămi şi cu sânge!

Al. Stamatiad.

u n fel de satisfacţie. U r m a r e a : votăr i şi ia răş votăr i .

Ca şi er i şi a la l tă ie r i , opoziţia a ceru t să se vo­teze, nomina l , a supra cerer i lor de concediu, aşa încât n u s'a p u t u t i n t r a în o rd inea de zi : d iscuţ ia reformelor mi l i t a re .

Şed in ţ a u rmă toa re mâne , V ine r i .

Să venim în ajutorul fraţilor. Un înfiorător potop a înecat zilele tre­

cute mănoasele câmpii ale Moldovei, di­strugând nu numai tot belşugul verii, ci făcând şi multe victime omeneşti. Cititorii cunosc grozava nenorocire din descrierile corespcmde7iţilor noştri din ţară. Mân­drele şesuri de pe malurile Şiretului sunt azi pustii şi groaza stăpâneşte pe încântă­toarele întinderi din ţara lui Ştefan cel Mare. 0 cumplită desnădejde străjuieşte în lacrimile fraţilor noştri înfrânţi şi dela catastrofalele ordalii de pe valea Carasu­lui o mai crudă lovitură n'a încercat nea­mul românesc decât acea care s'a descăr­cat acum asupra şesurilor Moldovei.

Fraţii noştri din acest leagăn al vite­jiei româneşti aşteaptă azi o mână de a-jutor dela românii de pretutindeni. Ne aducem aminte cu înduioşare, cum, mai anul trecut, fraţii noştri de peste hotare, cutremuraţi de nenorocirea românilor din Bănat, au format comitete de ajutorare şi au grăbit să uşureze durerile sutelor de familii româneşti rămase pe drumuri. Chiar şi guvernul român a votat o sumă considerabilă pentru năpăstuiţii din Ca­ras, dându-ne ăstehip o înălţătoare do­vadă despre, sentimentele de durere care au supus atunci pe toţi fraţii noştri de pe­ste Carpaţi la vederea nenorocirei noa­stre.

E rândul nostru acum să le arătăm aceiaşi inimă nobilă, căci iată soarta ne dă astăzi un prea dureros prilej. Să le a-rătăm năpăstuiţilor noştri fraţi din Mol­dova că suferinţa lor a săgetat întreg su­fletul românesc, ca să se dovedească şi cu acest dureros prilej nobleţă acestui suflet, care. este umd şi nedespărţit şi de-opo-trivă înţelegător, pe malurile Carasului ca şi pe cele ale Siretxdui.

Suntem săraci şi împovăraţi greu de. datoriile ce ne impune existenţa noastră prigonită. Suntem săraci şi nu găsim, un vad pentru midtele. noastre nevoi, o mână de ajutor însă, oricât de neînsemnată, pu­tem totuşi să întindem. Banul nostru va fi mărturia durerii ce simţim în faţa ne­norocirii care a lovit pe fratele nostru bun, şi va fi chiar mărturia unităţii sufletului românesc, care se pătrunde de-o potrivă de suferinţele neanmlui nostru de pretu­tindeni.

Iată, deschidem azi o listă de subscrip­ţie pentru ajutorarea fraţilor noştri neno­rociţi din Moldova. Sântem siguri că gla­sul nostru va găsi un răsunet generos la toţi acei, cari înţeleg această nenorocire şi se pot pătrunde, de nobleţă unei fapte de. mângâiere şi încurajare. Şi oricât de neînsemnată va fi suma ce vom putea a-duna, ea va însenina totuşi nespus sufe­rinţa iraţilor noştri, căci această sumă le va aduce, solia, scumpă mai presus de toate, a sentimentelor noastre de fraţi de­votaţi, în bine şi în rău, deopotrivă.

Pentru azi putem anunţa următoarele, subscripţii :

Dr. Nicolae Oncu, directorul „Victoriei" — — — — WO cor.

Ziarul „Tribuna" — — 50 cor.

Scrisori din Bucureşti. Noghi în capitală. — Un memento la o aniversari — Primirea eroului. — O scenă mişcătoare,. -

învăţăminte. Bucureşti, 0 Iulie.

Ce coincidenţă m i n u n a t ă ! N u peste imit» vreme se vor împl in i o sută de ani dela răpită Basarab ie i de că t ră m â n a lacomă a Rus ie i . 0 a-niversare , pe cât de să rbă tor i t ă d in pa r t ea pravo-slavnicilojr cu t rop i to r i de suflete omeneşti) щ atâ ta de t r i s t ă pen t ru R o m â n i i împinş i cu sili d in vechile lor hotare . Revolta sufletească a noa­s t ră e cu atât mai mare , cu cât această ţară n'i fost cucer i tă p r i n lup tă , n 'a fost cumpăra tă ca preţul sângelui , ci p r i n viclenia şi doru l duşul nu lu i de a ne vedea cât mai slabi. Ziarele dii Basa rab i a vorbesc despre serbăr i le ce vor ava loc acolo cu această ocazie. I n R o m â n i a ce s'a putea face t Cel mul t o rugăc iune pen t ru păstra rea sen t imentu lu i na ţ iona l în sufletul fraţik potopi ţ i de j idovime, de în tunerec , de u r a duj­manu lu i . Căci până va t ră i acest sent iment , pani când ţ ă r anu l de aici va rosti cu m â n d r i e : Sunt Moldovan, — Basa rab ia nu este cu totul piet dută .

Ce m i n u n a t ă conci l ia tă! I n aceste zile, câni Rus ia pregăteş te a la iu r i l e fes t ivi tă ţ i lor ce vot avea loc în a m i n t i r e a faptei mîrşave de acum o sută de an i , când se proiectează r id ica rea de mo­n u m e n t e eroi lor samsar l îculu i d ip lomat ic , când ia i n imi le noas t re t r e m u r ă revolta, — ca un me­mento a veni t în capi ta la ţ ă r i i un oaspe mare . Fa oaspe d in ţ ă r i î ndepă r t a t e , un oaspe de al căra nume este lega tă cea mai s t ră luc i tă d in t r e fap­tele răsboinice ale u l t imei j u m ă t ă ţ i de veac. Qt neralul Noghi , conducătorul oştilor japoneze 1 P o f t - A r t h u r s'a abă tu t , în întoarcerea sa dii Londra şi p r i n Bucureş t i . E l , zdrobi torul tn fiei moscovite, eroul cu propor ţ i i mit ice, cărei ş t iu t să î n f r î n g ă lăcomia celor ce în al te vremuri au cercat să ne sape g roapa a venit la noi chiar acum când se împl inesc o sută de ani dela răpirea Basarab ie i .

I n t r a r e a lui în capi ta la Românie ! cl a r acu» în aceste momente de dureroasă aducere mintii t recutu lu i p l in de j a l e poate fi tă lmăci tă aşa! f rumos. E l este î n t r u p a r e a s t ă ru in ţe i , a drajj stei de neam şi j e r t f ă p e n t r u ţ a ra sa. El este ia-t r u p a r e a modest iei , a muncei care nu cere nici ( răsp la tă d in par tea fraţ i lor . Căci azi Noghi es» învăţă tor la o şcoală p r i m a r ă din Tokio. Inc» derea poporului său, care-şi t r i m i t e fii să-i instru­iască el, este p e n t r u dânsul cea mai bogată ra> pla tă . P r o n i a cerească p a r e a-1 fi trimis în capi tala Român ie i chiar acum, spre a ne ară ta o 1 1 vie de cal i tă ţ i le pe car i t r ebu ie să le cultivi! spre a putea răzbuna odată toate nedreptăţi le tu şu tu l l l i . i n zilele acestea, el, biciui torul trufiei ruseşt i era poate s i n g u r u l , care ne putea facetf ne gând im la rostul nos t ru în viitor.

El v ine în acelaş t i m p şi ca un semn de ю cere amin te pen t ru pravoslavnici i vecini că in t rebui să se creadă aşa cum sunt , căci perii toţi şi pen t ru toate exis tă o măsură , un mij'jcii apă ra re .

• N u a tâ t faptele eroului , fapte cari stau aşa Je

p u ţ i n în l egă tu r ă cu via ţa nostră naţională, cât mai m u l t aceste coincidenţe au făcut ca genera­lul Nogh i să a ibă în capi ta la ţării româneşti o p r i m i r e î n t r ' adevă r t r iumfa lă . Mii de cetăţeni au ieşit î n t r u î n t i m p i n a r e a viteazului la gară. St rade le pe u n d e avea să treacă erau tixite de lumea care-1 aclama cu însufleţire. In timp ce automobilul abia putea să înainteze spre' centrul oraşulu i f rumos decorat cu drapele româneşti şi japoneze. Mul ţ imea îl priveşte, îl saluta ся pe un erou na ţ ional , în t i m p ce omul acesta, mic de sta­tu ră , cu ochii miei da r plini de bjc; zîmbeşte cu bunăvoin ţă , c l ip ind din genele-i întredeschise.

O scenă mişcătoare a avut loc ia gar,a din P i t e ş t i , unde de asemenea a sosit o mare mulţimi

11 Iulie n. 1911

I re întimpinarea vi teazului . I n t imp ce t r enu l I oprise lumea aclama de pe peron pe cucerito-

II Portului A r t h u r . Dela fe reas t ra vagonulu i ieralul văzu în mu l ţ ime doi copilaşi , car i îşi iturau în vân t pă l ă r i i l e albe s t r igându- i să iiască. Acest fapt 1-a mişcat mu l t pe fel, că ru ia torul i-a înc red in ţ a t acum î n d r u m a r e a şi lumi-itca tinerelor gene ra ţ i i .

Coborî d in vagon s t r ăbă tu p r i n m u l ţ i m e până copilaşii cari îl ac lamau î n t r u n a , se opr i în

iiUk şi le s t r însc m â n a pl in de recunoşt in ţă .

* ftnerahil Noghi iubeşte de altfel foar te mul t

«iii. Manifes tăr i le lor de dragos te p e n t r u dan­ii înduioşară şi după scenele lu i cu copiii se

îtstcsc mul te anecdote. Această dragos te p e n t r u mici şi nevinovaţ i 1-a făcut pe el, care a fost

ittorul şi conducătorul a tâ tor vă rsă r i de sânge, primească d rep t r ă sp la t ă d in pa r t ea poporulu i i funcţiunea de dascăl în t r ' o şcoală p r i m a r ă , ireşte, când cel ma i mare genera l descinge sa-ispro a urca ca tedra şi a lua în m â n ă c re ta şi iretele spre a învăţa pe copilaşi să scrie, t rebuie ine dăm seama pe ce mâni este î nc red in ţ a t în-iţimântul acolo, în ţeara unde ne-a fost da t să èm răsă r ind ca d in pămân t eroi i . Şi vom în-|tge împre ju ră r i l e , car i au făcut să se nască éj eroi.

fţi ar fi b ine să învă ţăm ceva dela acest fel de meni. P e n t r u că, vedeţ i , acolo l up t ă to r i i v in pe catedre ca să formeze caractere . L a noi se pa­r i« catedrele spre a se da t i ne re tu lu i p i lde de •elmi dest răbăla t l imba j , de cele mai grosolane pornografii. P e semne o cere asta so l idar i ta tea Mţională, care p ie re în cazul când cei car i con-lamnă uşur inţa nu vor fi făcuţi „copii t împ i ţ i b părinţi beţ iv i" . Cel p u ţ i n cam acestea sun t ovezile ce ni-le dau anumi ţ i domni în Ardea l . 5 e trist, este nespus de t r i s t . Coresp.

Ştiri din Bucovina. Kstia bisericească. — Poezia poprală, — Un teolog român. — f Dr. Florea Lupii. — O Cen­trală pentru vânzarea vitelor. — Inundaţii,

Cernăuţi, în 17 Iu l i e .

Astăzi la 3 ore s'a ţ inu t în sala societăţii fil-bonice din Ce rnău ţ i un mare mee t ing al tu tu-• claselor româneş t i d in teară în chestia des-ştţirii diecezei bucovinene în una română şi • rutenă. Ru ten i i car i mai n a i n t e ca şi acum tentează la carac teru l t r ad i ţ iona l românesc al іітоеі, cereau o dieceză p rop r i e , acum însă după RH in t ra t şi ei în n u m ă r egal în consistorul fericesc, nu mai voiesc să se desfacă de R o m â n i , ipretind ca după t recerea la cele e t e rne a actua-îlni mitropolit român, să vie în scaun u n mi t ro -»lit rutean. E regre tab i l fap tu l că depu ta ţ i i ro­mi din pa r l amen t id vienez nu sunt de acord cu eistorul bisericesc în chest ia despăr ţ i r i i diece-î Nepotrivită a fost şi ziua aleasă pen t ru con-wrea acestei a d u n ă r i na ţ ionale bisericeşti , căci "astăzi s'a deschis şi pa r l amen tu l , i a r depu ta ţ i i

. mitropolitul au t r ebu i t să plece la Viena. Atest important mee t ing a fost convocat de u n eitet adhoc, p e n t r u care iscălesc dn i i Teodor Sfiinelli, consil ier aul ic şi m e m b r u al Acade-•a Române, Modest cavaler de Gr igorcea , pro-ţittr mare şi pa t ron bisericesc p recum şi Mag-«iimţa Sa d. rector al Un ive r s i t ă ţ i i d in Cer-Miplr. Ştefan Sagh in .

.Wtmarea la care a lergaseră mi i de oameni a foit prezidată de domnul Baron A lexandru flurniuzachi. Depu ta tu l preoţesc păr . D r . I . Ta r -lavschi a făcut o p ropune re ca să se t r i m i t ă un memorandum M. S. î m p ă r a t u l u i , în care să se po-lestească motivele convocării mee t ingu lu i , apoi t scurtă privire is tor ică a desvoltări i bisericei Hâtre din Bucovina, amin t indu-se totodată că Imanii în ult imele decenii au je r t f i t p r ea mul te Rutenilor pe terenul na ţ iona l şi bisericesc. E i simt gata să le dea Ru ten i l o r un epis­copat propriu cu sa la r iza re d in fondul re-fcmar; acest episcopat va fi în cele canonice supus mitropoliei noas t re , i a r în cele admin i s t ra ­tive îşi va păstra independenţa sa. Dacă cumva [И împlini dorinţa Ru ten i lo r , a tunci Români i І văd periclitat caracterul românesc al biseri-tei. Câte un exemplar d in m e morand li-se va t r i -

„ T R I B U N A "

mite min i s t ru lu i p reşed in te Gautsch, mitropol i ­tu lu i R e p t a şi preş. ţ ă r i i Bleyleben.

* „Neues Wiener J o u r n a l " d i n 11 Iu l i e a. c.

scr ie un articol de ta i la t despre poezia poporală a Români lo r bucovineni , servindu-i d r e p t bază dis­cursul i naugu ra l al fostului rector un ive r s i t a r la Cernău ţ i d. prof. D r . M. F r i e d w a g n e r , ca re a fost în să rc ina t d in pa r t ea min i s t e r iu lu i de cul te din Viena cu s t r înge rea poeziilor şi melodii lor poporale române d in Bucovina. D i n cele 10.000 de texte şi 15.000 de melodii poporale major i ta ­tea covîrş i toare o formează cele româneş t i ca r i se d i s t i ng p r i n f rumuse ţa şi va r i a ţ i a lor. Se dau în t r aduce re g e r m a n ă câteva poezii de toată fru­museţa. „ U n popor care iubeşte aşa de profund şi f ie rb in te , n ' a r e loc în i n i m ă şi p e n t r u u r ă " , scrie „Neues W i e n e r J o u r n a l " , care p r i n art ico­lul său a făcut un real serviciu neamulu i nos t ru ponegr i t de toţi s t r ă in i i ce ne urăsc .

* Arheologi români sunt pu ţ in i , i a r noi buco­

vineni i n ' a m avu t până acum nici unu l , căci d. I ) . Ol inescu, acum funcţ ionar la arh ive le s ta tu lu i d in Bucureş t i , a fost numai un di le tant , cu toate că a re unele mer i t e indiscutabi le p e n t r u înf i in­ţa rea fostei societăţi arheologice române d in Cer­nău ţ i , a cărei avere şi colecţii au t recut în mod ilegal în posesiunea muzeului arheologic buco­vinean.

î n a i n t e de vr 'o câţiva ani min i s t e ru l de cul te i-a acordat din fondul re l ig ionar bucovinean o bursă t î nă ru lu i prof. român dlui D r . Teofil Sau-ciuc, ca să facă s tud i i arheologice pe insula An-dros din Marea Egeică . I n vederea acestui scop d. Sauciuc a pe t recu t pe acea insulă mai mul t t imp , a î n t r e p r i n s număroasc călător i i în toată I t a l i a şi p r i n Grecia, i a r o p a r t e d in vreme a lucra t în ins t i tu tu l arheologic aus t r iac d in Atena , sc r i ind câteva articole in te resan te în cele ma i de f run t e publ ica ţ i i arheologice g e r m a n e ca „Athe­nische M i t t e i l u n g e n " şi „Römische Mi t t e i lungen" . Specia l i ta tea dlui Sauciuc este ep igrá f ia clasică, i a r despre luc ra rea dsale de căpetenie „Zur Ge­schichte der Inse l A n d r o s " însoţ i tă de vr 'o 25 inscr ip ţ i i nouă, care va apă rea în cursul anu lu i acestuia, credem eă-i va netezi calea p e n t r u o ca­tedră un ive rs i t a ră , pe care o mer i tă .

• D r . F lo rea L u p u depu ta t dietal român, preş .

al bănci i ţ ă r i i şi al Cent ra le i caselor r u r a l e ro­mâno, făcuse la u l t imele alegeri p e n t r u par la ­ment l egă tură de sp r i j i n reciproc cu R u t e n i i şi sp r i j i n i se d in r ă spu te r i î n t r ' u n cerc m i x t cu ma­jo r i t a t ea a legător i lor români , pe cand ida tu l ru­tean Spenul în cont ra in imosului român Min-tencu. P r i n fap tu l acesta p recum şi în u r m a al­tor mul te j e r t fo naţ ionale de felul celei amin t i t e , F lorea L u p u în u r m a u n u i g r av morb naţ ional s'a s t îns d in viaţă.. . p e n t r u Român i şi a i n t r a t în r îndu l d rep ţ i l o r : B u r d i a , Coco Vasilco, Man­gra , Moldovan Gherghe l i şi a altor mucenici ce au sângera t p e n t r u neamul românesc, care p l in de î n t r i s t a r e le spune t u tu ro r acestor mai sus pome­n i ţ i m a r t i r i : „Fie- le ţ ă r î n a uşoară.. . ca p i a t r a de moa ră ! A m i n ! "

I n Bucovina ca şi în al te ţ ă r i cu o cu l tu ră care lasă încă mul t de dor i t , ţ ă răn imea- i înşela tă de i n t e rmed ia r i i j idovi şi a rmeni , car i vând pro­dusele poporulu i de jos de-a d rep tu l pe pieţele cele m a r i , a legându-se d i n aceste î n t r e p r i n d e r i cu u n câşt ig considerabi l . P e n t r u asanarea , în pa r te , acestui rău , s'a proiec ta t î n f i i n ţ a r ea unei soceităţi cent ra le pe acţi i p e n t r u vânzarea d i rec tă a vitelor pe pieţele cele m a r i . Societatea e pusă sub ep i t rop ia comite tului cu l tu ra l al ţ ă r i i şi p r i ­meşte 40.000 cor. a ju tor anua l d in subvenţ ia ce a votat-o pen t ru acest scop pa r l amen tu l t recut . Comite tul admin i s t r a t i v p recum şi ceilalţ i mem­b r i fac p a r t e d in toate na ţ iona l i t ă ţ i l e d in ţeară , iar preşedin te le cu un salar de 700 cor. l u n a r pa r e că va fi \m neamţ silezian d in Troppau , de profesie locotenent scăpătat care n ' a r e ideie de ches t iuni le economice d in ţ a ra noast ră . Locţi i­torul lui va tot u n neamţ , acesta însă d in Buco­vina, aşa că R o m â n i i cu toate că-s cei mai numă-roşi în ţ ea ră şi in te resa ţ i în p r i m u l r î nd , sun t aproape bagate l iza ţ i . O r i cum însă î n t r e p r i n d e ­rea aceasta va r id ica î n t r u câtva comerciul ţ ă r i i .

M

Pag. 3 ... _ ^ »

O plagă g rea a lovi t anu l acesta ţ a ra noastră . S 'au deschis stavilele şi a plouat cumpl i t zile de-a r î n d u l , iar r î u r i l e umflându-se în matca lor au i n u n d a t holdele, au d ă r î m a t case î n t r eg i şi au înecat oameni şi dobitoace de e ra o ie lan ie întoc­mai ca cea d in anul t r ecu t în Băna t . Mul t e fa­mil i i au r ămas f ă r ă adăpost , c i rcu la ţ ia t r enur i lo r fusese î n t r e r u p t ă din cauza podur i lor luate <le şuvoaie. M. Sa î m p ă r a t u l a d ă r u i t celor nenoro­ciţi 20.000 cor.,consiliul comunal al capi ta le i ţărci vr 'o 10.000 cor., comitetul ţ ă r i i a să r i t în ajutor cu 30.000 cor., i a r min i s t e ru l de i n t e r n e a t r i m i s 6000 cor. a jutor . Se fac colecte în toată Buco­v i n a ; e posibil că se vor face şi în monarh i a în­t reagă . Dela cei d in Rega t loviţi şi ei de nenorocire nu putem aştepta nici u n ajutor . Coresp.

în t run i rea secţ i i lor de la Asociaţ ie . — D a r e de seamă. —

Vine r i în 14 Iu l ie n. 1911 s'au î n t r u n i t în Sibi iu secţii le ş t i in ţ i f ice- l i terare ale Asocia ţ iuni i . Şedin ţa p lena ră s'a deschis la orele 10, în sala Muzeului , p r i n câteva cuvinte ros t i te de vice­preşedinte le Asociaţ iei , d. A. Bârseanu , sub a cărui prez idenţ ie s'au ţ i nu t şedinţele .

Au fost de fa ţă 18 membr i i o rd inar i şi mai mul ţ i membr i corespondenţ i .

La p ropunerea preşedin te lu i , membr i i şedinţei îşi e x p r i m ă p r i n sculare regre te le p e n t r u p ierde­rea membr i lo r losif S te rca Şu lu ţ iu din secţia is­tor ică şi A u r e l B r a t u din secţia ş t i inţ if ică.

Sec re t a ru l l i t e rar , d. O. Goga, ceteşte rapor­tu l anual .

D in acest r apo r t re ţ inem u rmă toa re l e : Se relevează mai în t â i p ie rderea sufer i tă de

Asocia ţ iune în anul din u r m ă pr in răposarea membr i lo r losif S te rca Şulu ţ iu , preşedinte le secţiei is torice şi Aure l Bra tu , m e m b r u cores­pondent în secţia ş t i inţ if ică. R a p o r t u l apreciază în cuvin te pot r iv i te luc ra rea acestor doi membr i i d in t r e cei mai activi şi s tă ru ie cu pr iv i re la cel dih u rmă , ca Asociaţ ia să t ipărească pe soco­teala sa scr ier i le r ămase pe u r m a lui .

Luc ra rea comemorat ivă , meni tă a înfăţ işa is­tor icul aşezământu lu i nos t ru din pr i le ju l ani­versăr i i de 50 de ani dela în f i in ţa re , va apărea la s fârş i tu l lui A u g u s t în n u m ă r u l festiv al T ran ­silvaniei şi va cupr inde mai mul t e capitole, unde se' vor a ră t a năzu in ţe le car i au călăuzit Asocia-ţ iunea în t imp de o j u m ă t a t e de veac ; iar o mo­nograf ie a i n s t i t u ţ i un i i o va p regă t i în t i m p u l apropia t d. Andre i Bârseanu .

La premiul Andre iu Mureş ianu s'au prezen ta t u rmă toa re l e l uc ră r i : I n fo rma ţ i i l i t e r a re şi cul-tu r a r e , 1903—1910, de O. C. T ă s l ă u a n u ; Ziaris­t ica bisericească la Român i , s tudiu is toric de O. G h i b u ; La c ă r ă r u i e vieţi i şi Ser i a lbas t re , po­vest i r i de L. Bolcaş.

P e n t r u comple ta rea sumei t rebuincioase , cu scop de a se r idica câte un bus t iui Mihai E m i -nescu şi George Bar i ţ , r apo r tu l cerc ca îna in tea adunăr i i genera le din acest an BS se lanseze u n apel iscăli t de to ţ i membr i i secţii lor, solici tând a ju torul oameni lor de b ine pen t ru în făp tu i rea unu i proiect , îmbră ţ i şa t de al tfel cu m u l t ă căl­dură de publ icul românesc .

P r iv i t o r la reorgan iza rea secţii lor, despre care a mai fost vorba şi în anul t r ecu t , se face p ropun rea de a nu se mai sus ţ inea ac tuala împăr­ţ i re pe baza di fer i te lor r a m u r i de ş t i in ţă şi l i tera­tu ră , ci scţile să se î m p a r t ă după profes iuni , şi a n u m e :

1. Secţ ia preoţ i lor , 2. Secţ ia învă ţă tor i lo r , 3. Secţia advocaţ i lor , 4. Secţ ia profesori lor , 5. Secţ ia medici lor , şi 6. Secţ ia func ţ ionar i lor de bancă şi a agri­

cul tor i lor . R a p o r t o r u l cred©, că o rgan iza rea nouă a sec-

ţilor va avea numeroase avan tag i i p e n t r u Aso­ciaţ ie. I n l egă tu ră cu acest p lan ar fi apoi să se reorganizeze şi revis ta Trans i lvan ia .

P e seama ţ ă răn imi i noas t re să cere să se în­fi inţeze (mai exac t : să se re înf i in ţeze) o revis tă cu l tu ra l ă săp tămâna lă , şi se face p ropunerea , ca Asociaţ ia să editeze din pa r t ea sa o astfel de re­vistă .

Pag. 4 „ T R I B U N A" 21 Iulie n. 1011

Iu sfârşi t rapor tu l cons ta tă avân tu l îmbucu­r ă to r lua t de „Bibl io teca popora l ă " p r i n apar i ­ţ ia per iodică şi p r in ie f t ină ta tea sa. „Bibl io teca t i ne re tu lu i " , din care au apă ru t câteva n u m e r e bine pr imi te , în vremea din u r m ă n 'a mai fost spi j in i tă de publ icul cet i tor .

Ord inea de zi a şedinţelor , la p ropune rea se­c re ta ru lu i l i t e ra r , se s tabi leş te în u r m ă t o a r e l e :

1. P r o p u n e r i p e n t r u comple ta rea secţiilor. 2. E d i t a r e a lucră r i lo r r ămase pe u r m a profe­

sorului A u r e l B r a t u . 3. Ape lu l secţi i lor p e n t r u con t r ibu i r i la fon­

dul r idicăr i i bus tu r i lo r Eminescu şi Bar i ţ . 4. P ro i ec t de reorgan iza re a secţiilor. 5. Reorgan iza rea revistei Trans i lvan ia . 6. E d i t a r e a unei revis te popora le a Asocia­

ţiei. 7. F i x a r e a conferenţe lor din pr i le jul adunăr i i

genera le . Şed in ţa cea ma i de aproape se a n u n ţ ă pe

ziua u rmă toa re , S â m b ă t ă d iminea ţa la orele 9. Secţi i le, după aceasta, ţ in şedinţe separa te .

* I n şedinţa p lena ră de S â m b ă t ă s 'au cet i t şi

desbă tu t rapoar te le celor cinci secţ iuni . D . D r . T. R a ţ i u a ceti t r apo r tu l despre lucră r i l e secţiei l i t e r a re şi o da r e de seamă asupra căr ţ i lor îna in­ta te la p remiu l Andre i Mureş ianu , făcu tă de d. Dr . Al . Bogdan. D . Dr . I . Lupaş a r apo r t a t des­p re ac t iv i ta tea secţiei istorice, d. A. Vlaicu des­p re a secţiei ş t i inţ if ice, d. I . Borcea despre cea şcolară, iar d. I . S imu dspre cea economică.

P e temeiu l p ropuner i lo r făcute , şedinţa a ho tă râ t u rmă toa re l e :

1. P r i v i t o r la ed i ta rea scr ier i lor r ămase după moar tea membru lu i A. B r a t u , să se p u n ă aceste scrier i la dispoziţ ia secţ iunei ş t i inţ i f ice , ca re va avea să facă o da re de seamă asupra pub l i că r i i lor.

2. Ape lu l pen t ru con t r ibu i r i la înă l ţ a rea bus­tur i lo r Eminescu şi B a r i ţ va fi compus de se­c re ta ru l l i t ea ra r şi subscris de to ţ i membr i i pre­zenţi ai secţ iuni lor .

3. P ro iec tu l de r eo rgan iza re a secţ iuni lor după profes iuni se r e s p i n g e ; da r p e n t r u l ă r g i r e a cercului de ac t iv i ta te a acestor o rgane ale Aso­ciaţiei , se decide modif icarea u n u i p a r a g r a f din r egu l amen t cu scop ca membr i i corespondenţ i ( în loc de 5) să poa tă fi aleşi în n u m ă r a r neli­mi ta t , — asupra acestei h o t ă r â r i se va p r o n u n ţ a adunarea genera lă p rox imă .

4. Revis ta Trans i lvan ia să se publice tot în condiţ i l ie de până acum ; î m b u n ă t ă ţ i r i l e să se fa­că în m ă s u r a mijloacelor, de care d i spune Aso­ciaţia.

5. Eoa ia des t ina tă p e n t r u ţ ă r ăn ime , în con­s iderare , că esistă Bibl io teca popora lă abia în­f i in ţa tă , şi având în vedere insuf ic ienţa ac tuală a mij loacelor băneş t i să n u se în temeieze până în alţi ani .

6. P e n t r u adunarea gene ra l ă jub i l a ră dela Blaj se s ta toresc u r m ă t o a r e l e conferen ţe : Des­p re Ioan Maiorescu, fost m e m b r u onora r al Aso­ciaţiei , va ţ inea u n discurs comemora t iv d. D r . los . Popovici , d in pr i le ju l an iversăr i i de o su tă de ani dela naş te rea r eg re t a tu lu i b ă r b a t ; o pre­legere l i t e r a ră va face d. O. Goga şi una eco­nomică d. A. Cheţ ianu .

7. Având în vedere , că lucrăr i le d-lor Tăs-l ăuanu şi Ghibu , p rez in t a t e la p remiu l A n d r e i Murăşanu, nu corespund condiţ i i lor s tabi l i te p e n t r u confer i rea acestui p remiu , se esclud dela concurs . Şi considerând, că povest i r i le Seri al­bas t re şi La cărer i le vieţi i , do L. Bolcaş, sun t l ipsi te de valoarea l i t e ra ră , chiar şi s t i lu l este adeseori defectuos, — premiu l amin t i t nu se dis­t r ibu ie anul acesta.

8. Comple ta rea secţi i lor se face în u r m ă t o r u l mod: d. Dr . E . D ă i a n u se proc lamă ales m e m b r u o rd ina r în secţia is torică, d. D r . I . Sâ rbu din Ru-dăr ia membru corespondent în aceeaşi sec ţ ie ; în cea şt i inţ i f ică se a lege m e m b r u corespondent d. I . Co rbu ; în secţia şcolară: m e m b r u o rd ina r d. Gh. P r c u p (în locul dlui Gr . P le tosu , demisionat) şi d. O. Ghibu m e m b r u corespondent . Demis ia dlui G. Diaconovich din scţia economică n 'a fost pr imi tă? în această secţie se alege m e m b r u cores­ponden t d. V. Osvadă.

S 'au ma i adus h o t ă r â r i : cu pr iv i re la t ipă­r i rea în a doua ediţ ie a d ic ţ ionaru lu i numir i lo r de local i tăţ i de Silv. Moldovan şi N . Togan , şi cu p r iv i re la s is temizarea pre leger i lo r cu a ju toru l schiopt iconului .

P reşed in te le , d. A. Bâ r seanu , r idică şedinţa la orele 12, cu un îndemn călduros la adresa membr i lo r de a se prezenta în n u m ă r câ t mai în­semnat la adunarea jub i l a ră din Augus t a. c.

„Tel. Rom."

In te rw iev cu genera lu l N o g h i , Impresiile eroului despre România. — Scopul călătoriei lui. — Progresele culturei. — Unde

va mer get

U n redactor al „ U n i v e r s u l u i " a avut o con­vorbi re cu genera lu l Noghi , despre, impres i i le avute în această călătorie. I a t ă ce scrie confratele bucureş tean :

Am intrat în vagonul restaurant, în compartimentul cel mare. Generalul Noghi sta pe scaun, la masa din fund şi privia pe fereastră. Fui prezentat întâi clliîi lo-cotenent-colonel de artilerie Togohiko loshido care la rîndul lui mă prezintă superiorului său. Generalul Noghi se ridică de pe scaun şi zîmbind îmi strînse mâna. Curat o strîngere de mană militarească. După ce-mi prinse bine mâna într'a lui, mi-o scutură scurt de trei ori şi apoi încă odată, dar hotărît, energic. Cum trebuie să fi strîns mâna, după capitu­larea Port-Arthurului, acest mare militar generalului Stössel care i-a predat sabia! lată un moment pe care generalul rus nu-1 va uita niciodată. Nici eu nu voi uita strîngerea de mână a contelui Noghi — deşi te­renul pe care a avut loc, era, banala pardoseală a unui vagon restaurant.

După ce a stat câteva secunde în picioare, genera­lul Noghi s'a aşezat şi ara început convorbirea prin amabila tălmăcire a dlui locotenent-colonel Togohiko-loshido.

— Care este impresiunea cu care vă înapoiaţi din Anglia?

— Sunt încântat de cele ce am văzut. Am fost însă prea ocupat cu ceremonii şi obligaţiuni protocolare, pentru a putea culege şi alte impresiuni.

— Aveţi vre-o misiune specială în această călă­torie?

— Nu. E o călătorie de plăcere. Fiind invitat să iau parte la încoronarea regelui Angliei, am profitat de această ocaziune spre a vizita pentru a doua oară în vieata mea Europa. Prima oară am fost acum 32 de ani. De atunci n'am mai părăsit tara mea. Acum, după ce mi-am luat rămas bun dela principii noştri moşteni­tori, cari au fost la Londra şi cari au plecat cu un va­por iaponez spre Tokio, am pornit în Europa să vizi­tez şi să rămân uimit, cum am rămas, de progresele civilizatiunii. Din tara d-voastră voi pleca la Constan­tinopol, iar de acolo mă înapoiez la Berlin, de unde apoi cu transiberianul mă îndreptez spre patria mea.

— Care este prima d-voastră impresiune despre tara noastră?

— Deocamdată nu vă pot spune multe, fiind numai de câteva ore pe teritorul românesc. Sunt adânc miş­cat de simpatia cu care am fost primit. Am fost însă, în cursul acestui voiaj prin tara d-voastră, impresio­nat de agricultura ce se face aci. Câmpiile acestea în­tinse şi fertile m'au impresionat şi nu pot să nu le ad­mir".

D. locot.-eolonel Togohiko loshido interveni şi îmi explică cumcă ceeace impresionează atât de mult pe generalul Noghi este faptul că terenul este neacciden­tat şi astfel se poate face în admirabile conditiuni agri­cultura. In laponia terenul este foarte mult accidentat şi din cauza aceasta şi întinderea pentru agricultură este mai redusă.

— Care este impresia d-voastră asupra civilizatiunii europene şi ce apropiere puteţi face între această ci­vilizaţie şi cea iaponeză?

— Dupăce m'am înapoiat acum 32 de ani din Eu­ropa în patria mea, am fost de sigur impresionat de civilizaţia europeană. In acest interval însă de 32 de ani laponia a făcut progrese mari şi mărturisesc că cre­deam că de data aceasta civilieaţia europeană nu mă va impresiona. M'am înşelat. Acum vă pot face o com­paraţie.

Si noi facem progrese în civilizaţie, dar închipui-tivă doi oameni cari merg pe acelaş drum: unul pi­tic, care suntem noi, şi celalalt uriaş, care e Europa. Vor merge amândoi pe drumul progresului dar unul va merge cu paşi mici şi cellalt cu paşi mari.

Si distinsul meu interlocutor îmi arată cu degetele sale pe masă ce paşi mici face laponia pe drumul ci­vilizaţiei. De sigur că în această comparaţie, e prea multă modestie din partea eroului iaponez.

— Este exact, am întrebat apoi, că ati fi renunţat la cariera militară şi ati îmbrăţişat profesoratul?

— Nu este exact, Fac parte azi din consiliul superior al armatei iaponeze şi n'am fost institutor.

— Ati putea să'mi dati oarecari lămuriri asupra convenţiei anglo-iaponeze?

— Sunt militar şi numai militar, aşa că nu pot şti nimic din chestiunile politice.

— Ati asistat la Paris la inaugurarea institutului aeronautic. Credeţi că fată de progresele aviatiunei, aeroplanele pot fi de folos armatei?

— Progresele aviatiunei sunt într'adevăr foarte mari. La noi n'au început pregătirile necesare pentru introducerea aeroplanului. Cu toate acestea, deocam­dată nu se poate preciza nimic asupra serviciului pe cari aeroplanele le vor aduce armatelor. Trebuie să mai aşteptăm ca timpul să ne dea mai multă perfecţiune în aviaţiune. laponia însă nu va nesocoti nici forţa aceasta aeriană.

Vorbim apoî despre eroismul armatei iapoiiozo şi amabilul meu interpret, comunicând generalului admi­raţia ce spuneam că o avem cu toţii pentru bravura soldaţilor laporiezi, eroul dela Port-Arthur spuse:

— Soldaţii iaponezi şi-au făcut datoria. Cred fi exageraţi admiraţia d-v. Noi aşa suntem prin flfpa noa­stră".

Cronică externă. Consul francez arestat de trupele spanioli

în Marocco. Agen ţ i a H a v a s află din РЛкваг и da ta de 16 I u l i e că Boisset, agentu l consularii F r a n ţ e i , îu torcându-se er i d in t r ' o călătorie щ Gharb a jungând la por ţ i le oraşului , postul mi­l i t a r îi ordonă să se oprească şi să depue carabk Dl Boisset, refuzând, sent inela î nd rep t ă baioneU sa spre cal care se apropie . Sent ine la ochi pe Boii-set în faţă după care dânsul fu t r i m i s la cazărmi spaniolă sub escortă. Soldaţ i i au t rebu i t să stră­ba tă oraşul u r m a ţ i de mul ţ ime tiare zicea: Aideţi să vedem pe consulul F r a n ţ e i a res ta t de eătri spanio l i ! Când dl Boisset, sosi în faţa ofiţerului spaniol , acesta declară că fusese o greşală , şi fân a se scuza altfel, puse pe consul în l iber ta te .

Fostul şah al Persiei reîntors in ţară* Ziatt! „ S t a n d a r d " află d in Tehe ran că sÎ tuaţ iuhea I Ş i ras este foarte gravă . Guverna to ru l este împre­su ra t în palatul uău. P rov inc i a Aserbeidsschaii esto toată îu revoltă. 5000 de călăreţ i eurzi au tre­cut g r a n i ţ a şi s'au a l ia t cu Sa la reddauleh şi merg spre Kermanschah . Un de taşament de t rupe al lui Sa la reddauleh ar fi je fu i t K e n k a w a r u l . In faţa acestor ş t i r i se a f i rmă că p r i n t r e turcomanii d in stepa I r a n t a r e k a a p ă r u t un personagiu care se p r e t i nde a fi fostul şah Mohamed Ali . Se ob­servă o mare af luenţă de tu rcomani , î n t r e cari se face m a r e ag i t a ţ iune în favoarea restaurării fostului şah.

Contra-revolutie în Portugalia. D in Lissa-bona se a n u n ţ ă : D u p ă cum se ştie conjura ţ i i por­tughezi car i operează la g r a n i ţ a spaniolă primesc bani d in Brazi l ia .

in cursul u l t imelor zile au pr imit d in nou mai b ine dc u n mi l ion de lei.

D u p ă cum se a f i rmă, reg ina Amalia , mama ex-regelui Mamiel , t r i m i t e şi ea bani monarhici lor, da r n u e mu l ţ ămi t ă cu mersul mişcăr i i .

R e g i n a ar fi comunicat, şefilor m o n a r h i a că nu va mai putea face noui sacrif ici i , dacă mo-na rh i ş t i i nu vor face ceva real .

O m a r e p a r t e d in rezervişt i i chemaţi do a-r î n d sub a rmo şi t r imiş i la Nord , au fost rech maţ i la Lisabona.

Min i s t ru l de răsboi explică această măsuri p r i n fap tu l că, în baza convenţiei ce există între P o r t u g a l i a şi Span i a a supra expulzărei conjura­ţ i lor por tughezi d in provinc ia spaniolă Galicia prezenţa t rupelor la N o r d n u e necesară.

Corespondentul z ia ru lu i „Kölnische Zeitung" în r eg iunea revolu ţ ionară d in Po r tuga l i a , anunţa că conjura ţ i i d i spun de o perfectă î na rmare .

D u p ă unele ş t i r i ei ar d i spune de 50.000 oa­meni , mulţ i bani şi automobile excelente; apoi perfecte apa ra t e pen t ru semnale luminoase.

P a z a la g ran i ţ ă a fost î n t ă r i t ă .

Din viaţa meseriaşilor. — Petrecerea meseriaşilor români din Brad. —

Brad, 19 Iu l i e 1911. P e t r e c e r e a meseriaşi lor români din Brad a-

rang ia tă la 16 Iu l i e a. c. a reuş i t tot aşa de bine şi f rumos ca şi cea a r ang i a t ă la 11 F a u r 1911. Veni te le au fost 127 cor. 30 fii., spesele 53 cor. 40 fii. r ămas cu ra t pen t ru fondul de zestre al fetelor sărace şi harn ice , ce se vor mări ta după meseriaşi români , 73 cor. 90 fii.

Au suprasolvi t d. V. D a m i a n protop. şi dep., P e t r u Kimbaş paroh şi I r imie P o p pantofar câte 2 cor . ; Teodor Gheoanca pant. , Dumi t ru Şiclo-van bărdaş , Ioan Ghişa comptabil , Gh. Ju la înv., Vasi le Boneu prof., Nicolau Timbuş măcelar, E r . S t anca funcţ . la „Cr işana" , Ioan Cutean co­rne ra , P . F lo r inca pantofar şi Aron Crişan câte 1 cor . ; E m a n . Comşa direct, la „Cr işana" 4 cor.; N . Bogdan faur 60 f i l . ; P . Lupesc pant., Ioan R u d e a n plug. , Gh. Stoian b ru ta r câte 40 fii. şi

21 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 5

Aron Kadu eismaş 20 fii. N ' a u p u t u t pa r t i c ipa dar au contribuit : Mihaiu T ă n a s e măest . î n t r ep . Scor.; Torna Oţel z idar î n t r ep . 2 cor . ; şi Sab in Jula pantof. 2 cor. 30 fii .

La petrecere aproape toţ i meser iaş i i român i , exceptând pe cei împedecaţ i , p r ecum şi intelec­tualii din Brad , au lua t pa r t e . P e t r e c e r e a a fost curat românească, cu adevă ra t ă voie b u n ă şi cu jocuri curate româneş t i .

Străinii nu ne cercetează, noi nu-i cercetăm, deşi nu ne cer tăm, da r ne u i t ă m ca de obicei chiorâşi unul la a l tu l . E b ine şi aşa ,numai buni i siknieii noş t r i meser iaş i să se s t r â n g ă tot ma i oi drag la olal tă , cu or i ce p r i l e j , ca şi la pe t re ­cerile a căror f ruc t f rumos d in 1902 începând şi continuând până în prezent , —• este fondul de ijuforare a învă ţăce i lor meser iaş i români , în «urnă mai m a r e de 1120 cor. 20 fii. şi 100 cor. 55 fii. mai bine fondul de zes t re .

Ambele acestea au spor i t numa i din pet rece­rile aranjate de meser iaş i spr i j in i ţ i şi de intelec­tualii din Brad . — F o n d u l de a ju to ra re e în stare acum a-se p u n e în prac t ică , dându-se aju­tor unui ucenic b u n suma de 50 cor. la an. — Frumos p rogres deşi încet inel .

Meseriaşii r omân i din B r a d cetind ziarele noastre na ţ ionale s 'au convins, că colegii lor d in alte centre sub o conducere b u n ă se în t ă resc şi se afirmă din ce în ce mai m u l t şi ma i b ine , de «ceia s'au socotit şi ei, ca nu n u m a i pe cale so­cială să se af i rme, ci şi pe cale economică. S tau şi cei din Brad acolo, ca pe l ângă fondur i le sus pomenite să-şi a ibă câ t ma i cu rând tovărăş ia lor proprie î n t rupa t ă . S t a tu t e l e sun t t r imise spre aprobare. D o a m n e a ju t ă ! V. C.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 20 Iulie n. 1911.

— Buletin m e t e r e o l o g i c . Institutul metereologic anunţă vreme caldă, cu foarte puţine ploi.

Temperafura la amiazi a fost de 31 2 % Celsius, — га mai caldă zi până acum.

— Dela Liga Culturală. I n t r e mul ţ ămi r i l e losite în u l t imul t i m p d in I t a l i a p e n t r u t r imi t e ­rea cărţei „Breve S tor ia dei R u m e n i " , publ ica tă de Ligă cu pr i le ju l jub i l eu lu i semicen tenaru lu i unităţii I t a l ie i , este u rmă toa rea ven i tă d in p a r t e a dlui preşedinte al camerei , că ru ia i-s'au t r i m i s 200 exemplare p e n t r u a fi d i s t r ibu i t e dlor de­putaţi :

Ilustre preşedinte, Omagiul pe care L i g a C u l t u r a l ă R o m â n ă a

ţinut să'l facă na ţ i une i i ta l iene , cu ocazia jubi leu-Juide 50 de an i dela p roc lamarea r e g a t u l u i publi­când,,Scurta is torie a Români lo r , cu specială con­sideraţie la l egă tu r i l e cu I t a l i a " , a profesoru lu i

i Iorga, demonstrează cât de viu şi for te este spi-t ritul de f ră ţ ie ce uneş te cele două popoare ce au Ifigina comună d in t r u n c h i u l l a t in .

Am dispus î m p ă r ţ i r e a exemplare lor că r ţ i i pintre colegii mei şi am relevat, f ap tu l p r i n t r e

[magiile e x p r i m a t e camere i . i Sunt s igur că i n t e r p r e t sen t imente le în t r ege i

idunări ce am onoarea a p rés ida , t r ansmi ţ ându -vă koastră, I l u s t r e domn şi L ige i Cu l tu r a l e Ro-îne, expresiunea deosebitei mele recunoş t in ţe , pentru oficiala d-voastre a ten ţ iune , cât şi p e n t r u exemplarele ce a ţ i binevoi t a t r i m i t e deputa ţ i lo r .

rrimiţi, i lus t re p reşed in te , a s i g u r a r e a deose­bitei mele considera ţ i i . P r e ş e d i n t e , Магсога.

- D i n Viena. Socie ta tea biser icească r o m â n ă a ţinut în capela ei D u m i n e c ă în 16 1. c. u n pa­rastas în amin t i r ea c t i to ru lu i C. Al imăn i ş t eanu , care dăruise societăţ i i 2000 coroane. P a r a s t a s u l « fost oficiat de S. S. p ă r . D r . V. Cioban îm­preună cu păr in te le d iacon N . Popescu . A as is ta t legaţmnea română d in Viena în f r u n t e cu d. ministru plenipotenţ iar al Român ie i N . Mişu şi d. G. Moroianu,ataşatul comercial român . P ă r . Cioban a ţinut şi o c u v â n t a r e în memor ia gene­rosului ctitor al Societ . biser iceşt i , şi a t r imis jiu raport detailat despre pa ra s t a s la cele ma i pemnate ziare din rega t , d in Ardea l şi din Bu­covina, afară bine în ţe les de „ T r i b u n a " care-i -„trădătoare".

—Răspuns „Foii Poporului" din Cernăuţi. Ii Nr. 31 al „Foii P o p o r u l u i " , care-i o rganu l partidului naţional-ţărănesc, t ' a pub l ica t pe pg .

12 la rubr ica „ i n f o r m a ţ i u n i " o no t i ţ ă în t i tu la tă : . „Scanda lu l din d ie tă" , care no t i ţ ă cupr inde ri­nele înv inu i r i nedrep te la adresa „ T r i b u n e i " , d in cauză că acest j u r n a l în reg i s t rase la r ându l său ş t i rea neexac tă a agenţ ie i t e legraf ice u n g a r e despre cele pe t r ecu te în die ta bucovineană . „ N u ne mi răm de cei dela „ U n i v e r s u l " , da r ne-a sur­pr ins în mod neplăcut „Tr ibuna" . . . scrie d. re­dactor al „Foi i P o p o r u l u i " care a r ep rodus toată not i ţa „ T r i b u n e i " d in 30 I u n i e , f ă r ă să-i bată la ochi pasa ju l acesta: „Până aci raportul agenţiei ungare. Aşteptăm raportul coresponden­tului nostru, dată fiind cunoscuta bunăvoinţă a agenţiei ungureşt de a exagera în rău toate veş­tile privitoare la Români. In orice caz ar fi foarte regretabil dacă disensiunile între Români ar fi degenerat în măsura aceasta".

Mai f rumos şi mai româneş te nici că se pu tea scrie î n t r ' u n j u r n a l care stă îna in tea unei veşt i te legraf ice necon t ro la te încă. Deci unde-i v ina? E evident doară că „ T r i b u n a " luând în consi­de ra re fap tu l că uni i R o m â n i ardeleni car i ce­tesc j u rna l e l e u n g u r e ş t i din cari îşi iau informa­ţiile p r iv i toare la Bucovineni f ă ră să mai cau te or i de sun t adevăra te , a crezut că face bine a t enuând p r in ş i rur i le subl in ia te mai sus de mine , efectul veşti i celei grosolane, care a fost deb i t a t ă cu in t en ţ iune de că t ră J idovi . I a r î n t r e b : unde-i vina ca m a r e ? Că corespondentu l „ T r i b u n e i " n 'a scris nimic despre cele î n t âmp la t e în die ta noas t r ă ? Bine a făcut că n ' a scris , căci voind să rect if ice ş t i rea adusă de agenţ ia u n g a r ă ar fi t r e ­bu i t să povestească adevărul şi acesta ne-ar fi făcut pe noi Bucovineni i de ma i mare ruş ine îna in tea celor la l ţ i R o m â n i . N ' a ş i dor i ca cei dela „Foa ia P o p o r u l u i " să mă someze acum pe mine ca să povestesc î n t o c m a i cele î n t âmpla t e , căci, de ruş ine , n 'aşi face-o. Să lăsăm deci cor t ina pes te vorbele ros t i te de depu ta ţ i i r omân i în die ta bucovineană şi să nu facem pe pudici i şi pe indig­naţ i i , căci lumea care şt ie cum s'au pe t r ecu t fapte le , ne r â d e ; şi apoi Bucovineni i sun t şi aşa destul de deochiaţ i cu ju rna l i s t i ca lor ce r ta tă cu pol i te ţa . — I . G r ă m a d ă .

— Cătră inimele caritabile. O domnă ro­mâncă, coborî toare d in t r ' o fami l ie is tor ică româ­nească d in Băna t , se află cu o fet i ţă a sa bolnavă în mizer ie în Graz. E a însaş , pe rzându ' ş i vederea, nu e în s ta re să'şi agonisească p e n t r u ea şi p e n t r u feti ţa sa pânea de toate zilele. î n t r ' o scr isoare ma i lungă adresată redacţ ie i ea ne descrie în culor i î n t r ' a d e v ă r n e g r e s i tua ţ ia t r i s t ă şi nenoroci tă la care au a juns î n t r e s t r ă in i şi ne roagă să fa­cem apel la in imi le nobile şi car i tab i le ale româ­ni lor şi ale cunoscuţi lor famil ie i lu i Cons tan t in loanovic i , b inemer i t a tu l fost consil ier de scoale în T imişoara , să-i v ină în ajutor . Of rande le să se t r i m i t ă la a d m i n i s t r a ţ i a „ T r i b u n e i " , care le va cui ta , or i d i rec t pe adresa A l e x a n d r i n a Mateiu, Graz str . Ka lchbc rg 8. I I . im Ilof.

— Mişcarea populaţiunei în România. D i n Bucureş t i se a n u n ţ ă : Serv ic iu l s ta t is t ic al m i n i ­s te ru lu i de domeni i a în tocmi t o in t e resan tă sta­t is t ică a mişcăr i i popu la ţ iune i d in ţ a r a noas t ră , p e u l t i m u l per iod de zece ani de zile, dela 1900 p â n ă la 1910.

D i n această s tat is t ică rezul tă u rmă toa re l e da te i n t e r e san t e :

Mişcarea popu la ţ iune i în 1910, a da t rezul­t a t e mu l t ma i sat isfăcătoare faţă de anu l 1909. I n p r i m u l r î n d se observă că excedentul născu­ţ i lor a supra mor ţ i lor a t recu t de as tă da t ă de 100.000, ceeace î n is tor ia demograf ie i noasjtre n u s'a m a i î n t â m p l a t decât de două o r i : în 1904 şi în 1906. D a r ceeace este mai îmbucură to r î n această p r i v i n ţ ă este f ap tu l că spor i rea exceden­tu lu i , faţă cu an i i precedenţ i , p rov ine de astă da t ă n u m a i d in reducerea n u m ă r u l u i mor ţ i lo r . I n adevăr , naş ter i le , car i at insese î n 1909 punc­tu l cel m a i c u l m i n a n t : 282.342, au scăzut î n anu l u r m ă t o r la 273.106; însă n u m ă r u l mor ţ i lor , care se m e n ţ i n e în u l t i m i i 3 ani la u n nivel foar te r i ­dicat , scade în 1910 la 172.843.

Calculul făcut î n acest mod ne a r a t ă că la s fârş i tu l anu lu i 1910, popu la ţ iunea Român ie i e ra de 6,966.000 locui tor i . I n 11 ani , dela u l t i m a nu­m ă r ă t o a r e şi p â n ă azi, n u m ă r u l locui tor i lor ţ ă r i i a spor i t cu peste 1,000.000 suflete.

N a t a l i t a t e a s'a evaluat la 3 9 1 8 născuţ i la 1000 locui tor i . Acest coeficient, egal cu med ia dece­nală , este ma i mic decât acela î n r e g i s t r a t î n 4 ani precedenţ i . I n compara ţ ie cu p ropor ţ i a na ta ­

l i t ă ţ i i d i n al te s tate europene , R o m â n i a sc nu­m ă r ă p r i n t r e ţ ă r i l e cu na ta l i t a t e pu te rn ică , fapt. ce se în tâ lneş te şi la popoarele învec ina te : U n ­g u r i i , R u ş i i , B u l g a r i i şi Sâ rb i i .

Es t e b ine înţeles însă, că, dacă am admi te în 1910 o popu la ţ iune de 7,100.000 locui tor i , a tunc i coeficientul na t a l i t ă ţ i i s'ar reduce la 3 8 i e ° / 0 0 .

Când u r m ă r i m procesul demograf ic pe anu­mi t e local i tă ţ i , constatăm că e lementu l ortodox cade în in fe r io r i t a t e fa ţă de cel mozaic. S p r e exemplu : la I a ş i excedentul născuţ i lor a supra mor ţ i lo r este în c i f ră de 174, da r Ia această c i f ră ortodoxii n ' au cont r ibu i t de loc, ba d in contră , d in cauza pers i s ten ţ i i boalelor ep idemice (febra t i foidă, e tc . ) , ba lan ţa s'a soldat pen t ru toţi creş­t i n i i cu deficite, adică au murit, maj mul ţ i decât s'au născu t (128 ortodoxi, 11 catolici, 9 prote­s tan ţ i , e tc . ) , şi n u m a i la mozaici a fost spor de 330 născuţ i a sup ra mor ţ i lor . I n def ini t iv , şi î n anu l acesta ca şi a l tă da tă , p ă t u r a ortodoxă d i n oraşul Iaş i s'a î m p u ţ i n a t cu 128, pe când cea mo­zaică s'a î n m u l ţ i t cu 330.

Asemenea cauze s'au mai î n t âmpla t în ora­şul Dorohoi , H u ş i , P a n c i u şi R o m a n . I n total pen t ru popula ţ iunea u r b a n ă a Moldovei ba lan ţa născuţ i lor şi mor ţ i lor se stabileşte astfel : 1923 excedent, la care ortodoxii au con t r ibu i t n u m a i cu 460, i a r mozaicii cu 1548, adică de t r e i or i ma i mul t .

I n celelalte oraşe ale ţ ă r i i con t ingen tu l orto-doxilor este super ior . Rezu l t a t e favorabi le se semnalează n u m a i în p a t r u oraşe ale ţ ă r i i ! P a n ­ciu, R o m a n T g . - J i u şi R.-Vâlcea, unde mor ţ i i au covârşi t naş ter i le .

I n Bucureş t i popu la ţ iunea a crescut cu 1590 şi a n u m e : 1168 ortodoxi , 489 mozaici , 13 pro te­s tan ţ i , 15 a r m e n i ; la celelalte r e l i g iun i s'au sem­na la t deficite.

— Petiţ iuni le p e n t r u p r imi rea în cursul teo-logicşi epdagogic din seminar iu l A n d r e i a n sun t a se îna in ta la consis tor iul arhidiecezan până in­clusive în 2/15 A u g u s t a. ac.

Nouă cale ferată. Lucră r i l e p e n t r u cons t ru i ­rea căii fe ra te Turda -Câmpen i -Abrud s'au în­ceput .

— Misiunea japoneză în România. Din Bucu­reşt i ni-se scr ie : M a r ţ i seara, la orele 7, a sosit, sosit în Capi ta lă genera lu l j aponez Nog i care a i n t r a t în ţ a r ă p r i n punc tu l Vî rc iorova , unde , după cum se şt ie a fost î n t â m p i n a t de că t r ă d. gene ra l As lan şi o delegaţ ie de ofi ţer i .

D i s t insu l genera l a fost obiectul unei mani-fes ta ţ iuni g rand ioase din pa r t ea publ icu lu i bu-cureş tean care l-a p r i m i t în s t r igă te de „ t r ă i a s c ă " şi „ u r a " .

I n ga ra de Nord , pe peron , încă dela orele 6 şi j u m ă t a t e se observa o mişcare neobişnui tă .

La Vî rc iorova mareşa lu l N o g i a fost p r i m i t de o delegaţ ie de of i ţer i p r i n t r e car i domni i ge­ne ra l As lan , colonel Ghenea şi maioru l Răş -canu.

E r o u l japonez este însoţ i t de agh io tan tu l său loco tenen tu l colonel Joschida , şi de colonelul Mor iokka a t a şa tu l mi l i t a r j aponez la Viena .

La orele 7 şi u n sfer t t r e n u l expres de Ber­l in s'a opr i t în g a r a de Nord .

Gene ra lu l N o g i a a p ă r u t la uşa vagonului, r e s t a u r a n t şi a descins imedia t u r m a t de delega­ţ ia de ofi ţer i r omân i şi de cei doi agh io tan t ! ai săi.

Gene ra lu l N o g i e ra îmbrăca t civil. D . gene ra l As lan a p rezen ta t e roulu i japonez

pe d-nii Zot tu , Popovic i , Cră in iceanu, Gheorgh iu şi Costescu care se af lau pe peron .

I n două automobi le p r inc ia re au lua t loc ofi­ţer i i japonezi şi de lega ţ ia of i ţer i lor români , în-drep tându-se în spre hote lu l Boulevard .

P e to t p a r c u r s u l i-s'a făcut mareşa lu lu i N o g i o p r i m i r e entus ias tă .

Sea ra a avu t loc în sala de m a r m o r ă a hote­lu lu i Boulevard u n banche t in t im la care a lua t p a r t e gene ra lu l Nog i , locot. col. Joschida , colo­ne lu l Mor iokka , genera l i i Zot tu , Popovic i , Co­stescu, colonelul Ghenea şi maioru l Răşeanu .

Banche tu l s'a t e r m i n a t la orele 12 noap tea . Mie rcu r i de d iminea ţă la orele 7 şi j u m ă t a t e

mareşa lu l N o g i î m p r e u n ă cu sui ta sa, d. gene­ra l Cră in iceanu comandan tu l corpulu i I I de ar­ma tă , of i ţer i i super ior i genera l i şi super ior i ata­şaţi p recum şi mai mu l ţ i of i ţer i genera l i şi supe-

1

Pag. 6 „ T R I B U N A ' 2 1 Iu'ie n. 1911

r ior i , au plecat la Dadi lov, unde au asis ta t la in-s tuc ţ ia t rupe lo r concen t ra te î n t a b ă r a delà Da­dilov. Mareşa lu l Nogi , şi-a exp r ima t toa tă admi­ra ţ i a fă ţă de ţ i nu t a t rupe lo r .

Delà Dadi lov, mareşa lu l N o g i împreună cu însoţ i tor i i săi , s'a dus de a vizi tat fo r tu l Chi-ti la .

La orele 12 şi j u m ă t a t e oaspeţ i i japonezi s 'au în to rs în Capi ta lă iar la orele 1 au lua t de junul la Cercul Mil i ta r .

I n t r e orele 5 şi 7 oaspeţ i i japonezi vor vizita Arsena lu l A r m a t e i şi P i ro t echn ia .

— f Dr. Victor Poruţiu, advocat, m e m b r u în consiliul de admin i s t ra ţ i e al bănci i „Econo­m u l " din Cluj , a repauza t în mod subit , la 17 Iu l ie n. în vr î s tă de 39 de ani .

— f Aurel Marin, consilier de comptur i , a re­pauza t în Caransebeş la 18 Iu l ie n., în^vr îs tă de 51 de ani .

Odilmiască în pace ! — Trecere la creştinism. D i n Cărmăzineş t i ,

t r ac tu l I l ie i , ni-se comunică u r m ă t o a r e l e : Dumi ­necă în 25 I u n i e a. c.. în comuna f i l ia lă Boiul-de-jos; t r ac tu l I l i e i , t â n ă r u l comerciant Rafae l Ka fka , do re l ig iune mosaică, a t recut la creşti­n ism, p r i m i n d sf. botez în biser ica or t . - română d in comuna a m i n t i t ă şi dându-i-se numele Aure l p r i n p reo tu l locului Ioach im Luchu. „ T . Rom."

— La fondul Episcopul Nie . Popea p e n t r u masa învăţăcei lor meser iaş i , al „ R e u n i u n i i so­dal i lor român i d in S ib i iu" , au ma d ă r u i t : Vale-r i u P leşa , învăţăcel lăcătuş, 50 ban i , Samui l P e -traşeu, măsar ( P a r i s ) , 1 cor., S i r i a n Cornau, în­văţăcel măsar , 36 b a n i ; Nicolae Cado, paroli, (Pâ -clişa) 1 c.,; I oan M a r t i n , învăţăcel măsar , 50 b a n i ; d in lădi ţa învăţăceilor 1 cor 47 bani şi Vie . Tordăş ianu , p rés iden t 10 ban i ; i a r la lega tu l T . L. Alb in i al acestui fond : p e n t r u a ju tora rea copiilor d in Cut, apl ica ţ i la meser i i , au ma i dă­r u i t : Aure l F l o r i a n , preot mi l i t a r pens . (Raco-v i ţ a ) , P e t r u S imt ion , l i b ra r , d in p r i l e ju l ono­masticei şi I . Man ta , pa roh ( G u r a r î u l u i ) , câte 1 cor. S ta rea l ega tu lu i 106 cor.

— Expoziţia de copii a 6-a, ce o va a ran ja co­mi te tu l cen t ra l al „ R e u n i u n i i r omâne agr icole s ib iene" în comuna Lancrăm, se va ţ inea numai în luna Sep temvr ie c.

— Pentru premiile expoziţiei de oi, a doua ce o va aran ja comite tu l cen t ra l al „ R e u n i u n i i r o m â n e do ag r i cu l tu r ă din comi ta tu l Sibi iu" , în comuna J ina , comisiunea economică a comita tu­lui Sibi iu a vota t u n ajutor de 300 cor. Expiziţ ia^ după toa tă probabi l i t a tea , se va ţ inea în toamnă .

— La fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu pen t ru înzes t ra rea fe te lor sărace, al „ R e u n i u n i i meser iaş i lor român i din Sib i iu" , au ma i dă ru i t : Vic to r Nas ta , d i rec toru l sucursale i Fă l t i cen i a Bănc i i na ţ ionale 2 cor . ; E r m i l Borcia , red. „Bo-bâ rnac i l o r " 20 b a n i ; I u l i an Popescu , sec re ta ru l gene ra l al bănci i de asig. „ D u n ă r e a n ă " 1 cor . ; E m i l Comanescu, funcţ . „ A l b i n a " 20 b a n i ; Wi l . Auer l ich , fotogrof l c o r . ; l a botezul lu i T r a i a n , f i iul culeg. t ipogr . Gavr i i l Cr işanu, au dă ru i t naşi i P e t r u şi M a r i a Bota , croi tor i şi t a t ă l băia­tu lu i , câte 1 cor . ; m a m a bă ia tu lu i Măr i ţ i , bunica lui , Mar ia Tr . P o p a (Copăcel ) , exped. „Foa ie i P o p o r u l u i " I . I m b ă r u ş şi soţia sa Mar i a moaşă câ te 50 bani , în tota l 5 cor. ; G. Ciupe, paroh (Baba) 1 cor.

Dr. VICTOR G R A U R ~ Medic universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă,

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 2 2 . — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

ECONOMIE U n g h i u l r o m â n e s c de inf luenţă. D. I. Necker, un colaborator distins al ziarului „L'in-

dependance Roumaine" publică o serie de articole foarte interesante relativ la expansiunea culturei şi influentei româneşti în Balcan, care ar trebui să fie debuşeul ei firesc. Reproducem din ziarul „Doljul" ul­timul judicios articol scris în această privinţă, căci fiind o chestie de cultură românească, subiectul ne intere­sează deopotrivă:

Cineva care a cetit art icolele mele p r iv i toa re la l egă tu ra cu Balcani i , m'a în t r eba t cu oarecare n e d u m e r i r e :

„ C u m s'ar pu te vre-odată să existe o in f luen ţă românească în al tă p a r t e decât î n t r e ho ta re le ţ ă r i i ?"

Şi apo i : „De unde să pornească această in­f luenţă , când în Român ia n imen i nu se preocupă de idealul românesc, sau de direct iva acestui ideal" .

Recunosc în cea ma i m a r e pa r t e jus te ţa ace­stor observat iuni , că este foarte anevoios să exer­c i tăm o inf luenţă în afară , pent rucă mai pre tu­t inden i am în tâ ln i t popoare vechi, mai îna in t a t e , decât noi, în cu l tu ră şi i ndus t r i e car i nu au pu­tu t p r i m i nici un fel de învă ţ ămân t sau direc­tivă, şi care d in contră au inf luenţa t ex t raord i ­n a r asupra noastră , sohilodindu-ne l imba, obiceiu­r i le şi chiar credinţa . D in acest punct do vedere s 'ar pă rea că cel care a făcut observaţia are drep­t a t e ; însă examinând mai de aproape chestiunea p u t e m vedea că o in f lu in ţ ă românească tot există p â n ă în cele mai însemnate cent re ale Kuropei. Că e bună , sau rea, folositoare sau vătămătoare , că s'a r id i ca t sau n u pres t ig iu l ţ ă r i i este o al tă chest iune şi ar fi cam lungă de discutat .

N i m e n i însă nu poate tăgădui că geniu l ro­mânesc a juca t to tdeauna un rol în s t r ă ină ta t e , fie pe terenul l i t e ra r , fie pe terenul ş t i inţelor , ma i pu ţ in însă pe terenul economic.

Cine nu ştie cât entus iasm a provocat câştiga­rea cupei de aur a Fe l ib r i lo r de cătră Vasi le Alecsandr i ? Cine nu apreciază scr ier i le delicatei noas t re scr i i toare Ca rmen Sylva ? Cine n 'a tresă­r i t fa ţă de descoperirea e rud i tu lu i nost ru chi­r u r g d. Torna lonese'h ? Cine nu 'ş i aduce amin te cu mul tă a d m i r a ţ i e de toată ple iada de a r t i ş t i român i , car i au fermecat cel mai dis t ins pub l i c? Cine n u cântăreş te în fine tot au ru l care'] văr­săm în f iecare an pe pieţele Europe i şi milioa­nele de tone de cereale pe cari le expor tăm ?

D a c ă ne-a fost g reu să p ă t r u n d e m în aceste ţ ă r i p rea îna in t a t e , cu atât mai uşor ne va fi să p ă t r u n d e m în ţă r i le din Balcani şi d in acest punct de vedere nu încape îndoială.

Vec in i i noş t r i B u l g a r i şi Sâ rb i , n u se umilesc a spune în f iecare împ re ju r a r e , că recunosc supe­r io r i t a t ea R o m â n i l o r ; ei ştiu b ine că suntem mai ins t ru i ţ i , mai p r i cepu ţ i şi ma i a v u ţ i ; în tocmai cum şt im şi noi despre ei, că sunt mai munc i to r i , mai s t ă ru i to r i , mai economi şi ma i sobri.

N ' a m cugetat un s ingur moment să exerc i tăm o in f luen ţă polit ică în ţă r i le d i n Balcan i , da r nă-zu im o i m p o r t a n t ă inf luenţă cu l tura lă , economică, l i t e r a r ă şi a r t i s t ică şi din acest punc t de vedere n u ne t rebuieş te u n imbold nou, ci o cale l a r g deschisă expans iune i noas t re na tu ra l e , gen iu lu i românesc în toată splendoarea lu i .

Cred in ţa noas t ră este că e x p r i m a r e a gen iu lu i românesc n u va produce emoţ iun i şi foloase decât a tunc i când va trece peste hotare le ţ ă r i i .

D u p ă cum foar te b ine zice E d m o n d Demol ins , în i m p o r t a n t u l să s tud iu „ D r u m u r i l e popoare lor" că „ D r u m u l formează t i m p u l social" şi d u p ă cum zice românul , că „Ch i r i a învaţă pe c h i r i g i u ! " tot astfel sus ţ inem şi noi, că gen iu l românesc n u se poa te mani fes ta numa i la noi acasă ci t rebuiesc deschise d r u m u r i noui la a sp i r a ţ i un i noui şi la nevoi noui .

Când am vorbi t despre u n g h i u l de in f luen ţă românesc, am cugeta t la u n imens t e r i to r iu , cu popu la ţ iun i d i fer i te , în mij locul că rora să desfă­ş u r ă m toată act ivi ta tea noas t ră şi să p u n e m în va­loare toate produsele munce i noas t re , toate cu­noşt in ţe le şi toate ta lentele poporulu i român.

Es te o m a r e c r imă a ţ ine închise între graniţe aceste preţ ioase avuţ i i şi a nu le exploata pentru folosul genera l al ţ ă r i i .

No i suntem convinşi , că u n unghiu românesc de in f luen ţă economică comercială, culturală şi a r t i s t ică se va desemna imedia t pe har ta peninsu­lei balcanice, imed ia t ce se va r enun ţa la politica obstacolului şi vom fi lăsaţ i să trecem Dunărea, de astă dată p e n t r u prosper i t a te , iar nu pentru li­be r t a t e şi rega l i t a te , cum am trecut-o la 1877.

N u m a i când vor c i rcula 50—60 de trenuri j» zi, î n t r e R o m â n i a şi ţ ă r i l e d in Balcani , putea real iza acest ideal , da r atâta t i m p cât toată acti­vi ta tea noas t ră se va t r a n s p o r t a cu vaporaşul pn-tred al regiei monopolur i lor s ta tu lu i nu vom fa» al tceva decât să vege tăm şi să ne p lângem de A-ta tea soartei şi de nepăsarea guvernelor .

Noi vom cere în cont inuu , p e n t r u fericirea poporului român , rea l izarea proectului de legă­t u r ă cu Balcan i , pe care o considerăm azi mii ind ispensabi lă decât ori când.

/. N echer.

Convenţia comercială cu România. Din Buct reşt i se a n u n ţ ă : Ataşa tu l comercial al Românii pen t ru Aus t ro -Ungar i a , d. G. Moro ianu , corn nică min i s t e ru lu i român că guvernu l austriaci început s ăia unele măsur i în vederea încheiei vi i toarelor convenţ iuni comerciale ale Monarhiei, car i t rebuiesc re înoi te în 1917.

Luc ră r i l e p regă t i toa re pen t ru încheierea coi venţ iun i lo r comerciale astăzi în vigoare au sufe r i t de l ipsa unei anchete asupra s tăr i i economit a d i fer i te lor r a m u r i de p rodue ţ iune agricolă, m chelă făcută pe baze adevărat negustoreş t i . Acum min i s t e ru l ag r i cu l tu re i , d in Viena , îşi propun să împl inească această l ipsă, p r in o largă an­chetă asupra ren tab i l i tă ţ i i agricole, cu concursul societăţilor şi difer i te lor corpora ţuni agricole.

Cu chipul acesta, min i s te ru l agr icu l ture i м-dăjdueş te să t r agă preţ ioase concluziuni de poli t ică vamală, cari i-ar pe rmi t e să judece stan rea lă a diverselor r a m u r i dc act ivi tate agricol inf luenţa taxelor vamale asupra lor şi măsui î n care vor t rebui ocroti te p r in ta r i fu l varm vi i tor .

Concurs cu premiu. (Car te despre pomărit), Cu scop de a fi cât mai folositori obştei noaste de p re tu t indenea , care se îndele tniceş te tot m mul t cu c u l t u r a pomilor , încă la 13 Octormit 1910 publ icase mconcurs pen t ru cea mai Ц car te d in pomăr i t , în care să se dea îndrumarul de l ipsă în toate t rebi le pomăr i t u lu i . Сегшя în concurs, ca car tea să se scrie în stil poporil spre a putea fi înţeleasă de or icare econom, dori­tor a cul t iva pomi. P e n t r u lucrarea cea mai buni oferisem un p r e m i u de cor 100.

Cum în u r m a acestui concurs al nostru m ni-s'a p rezen ta t nici o luc ra re acceptabilă, nen-dem îndemna ţ i a escrie d in nou concurs între » d i ţ iun i l e de sus cu excepţia sumei premiului,]» care o u rcăm la cor. 150.

M a n u s c r i p t u l să se îna in teze subscrisului^ nă în 25 Decemvre n. 1911.

Ape lăm la învă ţă to r i i şi la al ţ i cultivai» de pomi ai noş t r i , să reflecteze la concursul de faţă.

S ib i iu , 7 I u l i e 1911. Comite tul central al Ee* n i ü n i i rom. de a g r i c u l t u r ă d in comitatul Sibiiu. Pant. Lucuţa, p rés ident . Vie. Tordăşianu, se­cre ta r .

B E T Â Y á S B K 1MB B S ' H i S C e X p e d c a ? i p c m r u p r c ţ e r i s o l i d e * r a Q i a m e n t * complecte pentru biierici, odăjdii, pe» pori, stihare, podre, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconoitarô şi icoane sfinte ete

stabiţiment de articole bisericeşti Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j e r t o v n i c e , a m v o a n e , i c o a n e P O R T A T I T E E *

S U D A F E S T , I V . V U C Z I . U T C Z A Ä 9 . P R Ê T È R E N T , P R E U M L N A R , M U « T O A E M N U R I mo TR-IMLT 1 » DORLNŢ*.

BIBLIOGRAFII. Poetică şi legendar poetic

pentru şcoli le m e d i i ş i i n s t i t u t e l e p e d a g o ­gice, de Dr. Ioan Raliu şi Alexandru i'iura, p ro fesor i g i m n a z i a l i . C a r t e a p r o ­bată de m i n i s t e r u l de i n s t r u c ţ i e u n g a r . B l a j . J 9 1 1 . T i p o g r a f i a S e m i n a r u l u i t e o l . gr. cat . Preţul S cor.

0 l u c r a r e de m a r e p r e ţ c a r e e m e n i t ă să umple un gol s i m ţ i t în l i t e r a t u r a noa ­stră d i d a c t i c ă şi a s u p r a c ă r e i a p r o m i t e m să r even im. N u m e l e a u t o r i l o r n e oferă insă o g a r a n ţ i e p e r f e c t ă , ca s-o p u t e m re­comanda de pe a c u m a cu c ă l d u r ă pub l i cu­lui r o m â n e s c .

Re ţ inem azi p r e f a ţ a v o l u m u l u i : , Manualul nos t ru — spun au to r i i — în l in ia-mente m a r i , e lucrat, după s is temul Poet ice i de Frideric Ried l (Budapes t 1909) , conformându-ne în alegerea ma te r i a lu lu i , d u p ă cer inţe le celui m a i nou plan de învă ţămân t .

Sunt mai mul te motive, car i ne-au d e t e r m i n a t să acceptăm sis temul acesta. Ma i în t â i ch ia r fap­tul că este eminamen te i n d u c t i v : producte le l i­terare p r e m e r g teoriei . E lev i i au ocaziune să îe «tească, să le cunoască, să'şi facă s i n g u r i refle­xiile asupra lor, a.şa încât p a r t e a teore t ică — ma i concentrată ca în manua le le an te r ioa re — li-se pare o u r m a r e f irească, u n r ezuma t al observări­lor făcute de dânş i i . S is temul induc t iv prac t ica t •cu atâta folos în ş t i in ţe le reale (fizică, i s tor ia naturală) se i m p u n e din ce în ce mai mult. în ştiinţele, mai abst racte , car i p r i n chiar f i r ea lor, erau mai î ndepă r t a t e de j>ercepţiunea elevilor. Alt motiv, destul de impor t an t şi acesta, este ten-linţa de a faci l i ta ins t ruc ţ i a însaş. I n clasa a VT-a gimnazială se p r o p u n e şi poetica m a g h i a r ă ; istfel învăţământul celor două l imbi se uşurează foarte mult, când acela m e r g e para le l .

In fine, am voit să î m p r e u n ă m în t r ' o s i ngu ră :-arte materialul, ce se oferia p â n ă acum în două mnuale: Poe t ică şi Legenda ru l poetic.

In alegerea ma te r i a lu lu i am ţ inu t seamă de reculul l i te rar , f ă ră să ne u i t ă m nici de cele mai îouă producte l i t e ra re chiar , ca r i n ' au f i g u r a t rână aci în nici o antologie sau poetică. Tex tu l c întovărăşit de note expl icat ive, i s tor ico- l i terare ji, foarte adese, se dă în rezumat mersu l idei lor , aţa încât va înlesni în m ă s u r ă î n semna tă s tud iu l istoriei l i t e r a tu r i i , care urmează în clasele V I I şi VIII.

La epopee, î n a fa ră de rezumate , n u am repro­dus decât f r agmente , p e n t r u c ă r ep roduce rea u n u i cânt î n t r e g ar fi fost de o ex tens iune p r ea de tot mare . N e g r i a d a de altfel o cons iderăm de cunos­cu tă elevilor, cons t i tu ind cel m a i po t r iv i t ma te ­r i a l de lec tură p r i v a t ă ch ia r î n clasa a V l - a .

Acelaş motiv ne-a călăuzi t şi la ci tatele , ce se dau în d ramă , u n d e o piesă de Alecsandr i şi Ca-rag i a l e se p r e s u p u n e ca lec tură obl igatoare î n clasă.

M a t e r i a l u l acestei l uc ră r i e a lcă tu i t d u p ă no­t i ţe le noas t re de poetică, pe care am propus-o î n repe ţ i t e r î n d u r i . Izvoare le p r inc ipa l e , ajtât cu ocazia pre leger i lo r noas t re , cât m a i ales acum, când luc ra rea a p a r e î n t ipa r , au fost : Manua le le de poet ică de M. D r a g o m i r e s c u — G h . Adamescu, M. S t r ă j a n , M a n l i u — V i c i u , G. I . I onescu—Gion ; d i n au tor i i s t r ă i n i F r . B a r á t h , C. B e y e r ; p e n t r u s tudi i de es te t ică : M. Dragomi rescu , I . B laga , E . Szig l ige t i , C. B e y e r ; p e n t r u m a t e r i e de cr i ­t ică l i t e r a r ă : N . Io rga , Maiorescu, Gherea-Do-brogeanu şi E . Lovinescu.

M a n u a l u l va pu tea fi î n t r e b u i n ţ a t cu folos şi în ins t i tu te le noas t re pedagogice.

I n t r u cât am izbut i t , să dăm t i n e r i m i i noas t re o ca r te folositoare, vor judeca-o domni i colegi, în a căror ju s t ă apreciere concredem soar ta ace­s tu i manua l .

Redactor responsabil: Inliu Giargin, „Tribuna" institut tipografic. Nichin şi f» i i t

R E I S Z M I K S A

de

M O B I L E ш

Oradea-mare-Nagyvárad Cilea Rákoczi-ut No 14.

(Lângă Apolo).

GRÜBER DEZSO § i e I I

•_

magazin de pălării şi articole de modă pentru bărbaţi.

Cluj—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

Fireturi solide!

B"| Serviciu conştiinţios 1

E I

И I

B

stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann, (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.) 30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat Ia toate boalele nervoase şi ceie ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie, diabet, diathesă urica, reumatism, boale de stomach şi de intestine etc.

Cură de slăbire şi îngrăşare. In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

tioase şi boale psychice. P o s t a : Maria-Enzersdorf bei Wien. Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien.

Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

Ilustrate cu motive româ­neşti şi cu vederi din România ş. a.

se pot căpăta la » Librăria Tribunei».

Jen Tolstoi. 64

RÄSB0IU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare). XL.

Pe la patru după amiază, prinţul Andrei, care ob-ţffinse în sfârşit autorizaţia de a face parte din trupa 1 Bagration, sosi la Grunt şi se înfăţişă generalului, lusta, care ştia că Kutuzow îl iubea pe Bolkonsky şi 41bucura de încrederea sa, îl primi cu distincţiunea şi Viinoinţa unui superior, explicându-i că după toate rtAilităţile, o bătălie va avea loc în aceeaşi zi sau A(,|i îi dete să aleagă: ori să ia parte la luptă, ală-taak el, ori să rămână la arier-gardă pentru a di-ДІі retragerea „operaţiune foarte importantă".

-Dacă domnul acesta e un dandy din statul major, wniteasă câştige crucea, o va primi şi în arier-gardă, ¥ lise Bagration. Dacă e dimpotrivă un viteaz, ne J№te fi folositor.

Prinţul Andrei nu răspunse nimic, dar ceru voie A Iacă ocolul pozitiunilor şi să recunoască dispoziţiile tapelor.

El intră în cele dintâi linii, trecând în frontul duş-Mrnilui. Cele două armate se ţineau pe flancul stâng » pe flancul drept, destul de departe una de alta, dar • mijloe, în locul unde parlamentarii trecuseră în <№a dimineaţă, trupele erau aşa de apropiate una de ilft, încât se puteau zări, ba şi vorbi.

Cn toate că era oprit, o mulţime de soldaţi se adu­ceri în acel loc ca să-1 vadă pe duşman. Soldaţii Hi ;

puşi în santinelă nu-i mai priveau pe Francezi, ci se plictiseau şi doreau să fie schimbaţi delà posturile lor.

Prinţul Andrei se opri şi dete cu ochii de un muş­chetar rus care vorbea foarte animat eu un grenadir francez. Prinţul Andrei îl recunoscu pe Dologhow; cei doi vorbeau de campanie; francezul care îi confunda pe ruşi cu austriaei, afirma că-i bătură mereu delà Ulm încoace. Dologhow afirma că Ruşii îi bătuseră în totdeauna pe Francezi.

— Şi astăzi chiar, dacă ni-s'ar da porunca să vă gonim,, v'am pune pe goană.

— Băgaţi mai bine de seamă să nu vă facem pri­zonieri cu cazacii voştri, răspunse grenadirul.

— Şi soldaţii rîdeau cu atâta haz, încât veselia lor trecu şi în rîndurile francezilor — şi s'ar fi crezut că n'aveau acum cu toţii decât să-şi descarce armele în văzduh şi să se despartă ca nişte buni prieteni.

Dar armele rămaseră încărcate, şi tunurile se ameninţau cu aceeaşi tărie ca mai înainte.

XLI. După ce parcurse toată linia trupelor, delà flancul

drept până la cel stâng, prinţul Andrei se urcă pe o baterie de unde putea vedea în totalitatea sa, întregul câmp de operaţiuni. El se scoborî de pe cal şi se opri în faţa celui din urmă din cele patru tunuri, scoase de pe rotile lor. In fata pieselor, o santinelă făcu salutul militar, dar la un semn al prinţului ea-şi reluă plim­barea monotoană şi plicticoasă.

In dosul pieselor erau avant-trenurile, şi*mai îna­poi, pichetele şi taberile artileriei. Ia stînga la o mică dis­tantă de cel lin urmă tun, se înălţa o mică baracă, de curînd construită, de unde ieşeau vocile animate ale ofiţerilor.

Intr'adevăr, de pe această baterie se descopereau mai toate poz'iţiunile armatei ruseşti, şi cea mai mare

parte a celei duşmăneşti. In fata bateriei, departe ÎM zare, deasupra unei coline se zărea Csatul Schöngraben. La dreapta şi la stânga, în trei locuri, în mijlocul fu­mului, se zăreau trupele franceze, din cari cea mai mare parte era în f aţa satului şi în dosul mun­telui. La stînga în fum, se zărea un fel de baterie, greu de deosebit cu ochiul liber. Flancnl drept al Ruşilor se întindea pe un deal destul de rîpos şi care domina poziţia Francezilor.

In centru, unde se afla bateria lui Tuşin, şi de unde prinţul Andrei recunoştea, poziţiunile, era scobo-rîşul cel mai direct şi cel mai repede, precum şt rîu-şorul care-i despărţea pe Ruşi de Schongrabea.

La stânga, trupele ruseşti atingeau pădurea. Linia Francezilor era mai largă decât acea a Ruşilor, şi era evident că Ruşii erau uşor de înconjurat din două părţi . In dosul poziţiilor ruseşti era un mal rîpos şi adânc, care astupa retragerea cavaleriei şi artileriei.

Prinţul Andrei îşi răzima coatele pe un tun, îşi scoase carnetul din buzunar şi desemnă pe socoteala lui plannt dispoziţiilor. In două părţi el făcu nişte observatiuni pe cari să i-le comunice lui Bagration. EI găsea pre ­ferabil să se adune artileria în centru şi să se trans­porte cavaleria dincolo de malul rîpos.

EI era adâncit în gânduri când vocile ofiţerilor din baracă îi atraseră deodată luarea aminte prin tonul lor blând şi cordial. In clipa aceea un şuierat umplu văz­duhul şi o ghiulea, din ce în ce mai repede şi ma sgo-motos, se înfundă în pământ, aruncând stropi de ni­sip aproape de baracă. Pământul se cutremură de această căzătură. Numai decât Tuşin, ofiţerul de arti-

, lerie, cu pipa în dinţi, dete fuga afară din baracă; chipul lui bun şi inteligent era cam palid. La spateh» lui, se ivi un alt ofiţer, şi se repezi înspre batalionul lui, tot încingându-se în fugă.

Pag. 8 Л5 B I B U N À' 1 21 Iulie n. 1Q11

De vânzare. In comuna Sebesel (Sebesbely) cercul Szász­sebes, comitatul Sibiiu se află de vânzare

o casă cu 7 odăi un ambit şi o bucătărie, întocmită de-aşa, ca să poată încăpea bine şi 2 familii, o pivniţă foarte bună încăpătoare de 80—100 buţi, şură şi grajd pentru 10—15 vite, curte mare, despărţită în două şi o grădină de 1 jugăr. Poziţia cea mai frumoasă din co­mună. Preţul 10.000 Cor. — Informaţiuni

dă preotul local : N i c o l a e Hinţa, u. p. S z á s z c s ó r .

La librăria „Tribunei" se află de vânzare următoarele:

Ilustrate româneşt i . Librăria „Tri­buna" a editat o serie de 12 bucăţi de ilustrate frumoase reprezintând portu­rile dela balul c o n s t u m a t din Arad.

Bucata costă 24 fileri ; Seria de 12 ilustrate 2 coroane 50 fileri ; 50 bucăţi 9 coroane; 100 bucăţi 16 coroane.

O frumoasă ilustrată e şi carta po­ştală reprezintând pe dl Octav ian G o g a alături de primul nostru aviator dl Aurel Vlaicu. Bucata 16 fileri ; 50 bucăţi 7 coroane ; 100 bucăţi 12 co­roane.

»Caluseri i «, dela balul costumat din Arad, bucata 14 fileri ; 50 bucăţi 6 coroane: 100 bucăţi 10 coroane.

*

A apărut şi se găseşte de vânzare la „.Li­brăria Tribuna" cu preţul de 2 cor. plus 20 bani porto :

Iuliu Tr. Mera: Din Ţări străine. Stu­dii şi schiţe de călătorie. Un elegant volum de 160 pagini, cu portretul autorului şi o prefaţă de R. Ciorogariu.

Cuprinsul volumului e ; Raf f ael ; O ţară fericită (Germania) ; Pictura olandeză ; Michelangelo ; Rembrandt ; Tizian ; Din ţara morilor de vânt ; Capri ; Cel mai mare idealist ; Sora lui Leopardi; Sorrento ; Savonarola.

A apărut şi se găseşte de vânzare la librăria «Tribuna» cu preţul de 50 bani :

«Ce e T r i b u n a z i l e lor noastre» de Octavian Goga.

Cuprinsul broşurii e: 1. Noua harţă şi urzitorii ei. 2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei». 3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­

buna» — Mangra. 4. Tabu. 5. Rostul scriitorilor în «politică». 6. Două^mentalităti : '

reşti.

7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri. 9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida.

* Diverse cărţi pentru popor.

P o p . Săd i rea viei 2 .— Scr isor i de femei 1.— Esop . F a b u l e —.60 Maican. P r ă s i r e a şi folosire legumelor . —.24 In imioa ra , adecă f lorea poezie na ţ iona le . —.60 L imba f lori lor , de amor şi amici ţ ie leg. fin 1.— Ora ţ i i i la n u n t e ţ ă răneş t i —.70 Ris ip i rea I e rusa l imulu i —.70 Aprodu l purece —.10 Mihu copilul , cântec dela Bicaz . . . —.10 N e g r u Vodă şi Manole —.10 Opr i şan , poezie de V. Alécsandr i . . —.10 R o m a n G r u e —-10 Ş te făn i ţ ă Vodă —.10 Visul pescarulu i , despre d a r u r i . . . —.10 Bobârnac i şi bazaconi i —.80 Car t e de visur i , i lus t ra tă —.32 Ogl inda nococului şi a nenorocu lu i . . —.10 Păscă l i a popora lă —.12 î n t â m p l a r e curioasă, com. în 3 acte . —.40 A u r , nuvelă de Th . Costan —.30 Bel la , is tor ie c i rcaş iană de Ştefănescu . —.30 Mandr in , căp i tanu l bandi ţ i lo r . . . . 1 .— Savi t r i . poveste indică M a h a b a r a t a . . . —.30 U n cuiu, poveste —.20 Via ţ a şi pi ldele p r ea în ţe lep tu lu i Esop . —.60 A r g h i r şi p rea f rumoasa E lena , is torie . —.30 Ţ a r a noroculu i . —.24 Alb ina şi leneşul —.20 D i n poveşt i le lui Esop . . . . . . . —.16 Leona t cel t î n ă r —.20 Secre tu l cas te lu lu i —.20 Omul şi lumea, ve r su r i funebra le . . . —.10 Zidirea lumei , A d a m şi E v a —-.16 H o r i a lui P i n t e a Vi teazu l —.12 Regu l i şi s fa tu r i p e n t r u copii . . . . —.20 O por ţ i e de v inars sau cum a u r î t Moise

Moldoveanu v ina r su l —.20 Zîna Câmpiei . . . —.16 Medicul f ă ră a rg in ţ i —.20 J o c u l să teni lor român i —.16 P â c a l ă şi t ânda lă —.16 Doine , lacr imi şi suspine —.16 D u m n e z e u nu ba te cu bâ ta —.16 Cine ce face lui îşi face —.16 Snoave şi legende popora le —.05 Cântece ale poporu lu i —.05 Cântece , ve r su r i de stea colinde . . . . —.30 S ta roas te le sau da t in i dela nun ţ i l e româ­

ni lor —.32 R o m â n u l la sat şi la oaste —.30 Vorb i r e în t r e Leona t şi Doro fa t a . . . —.20 Trepe tn i cu l cel m a r e p e n t r u toa te semnele

ce se face la om —.10 Cea ma i nouă car te de visur i perso-egip-

t ene . —r.32 A n d r e i cel r ă s fă ţ a t —.30 A n u l cel mănos —.20 Balade popu la re —.60 Ver su r i de stea —.20 Tre i f ra ţ i gheboşi —.20 Cincizeci de colinde —.40 Copilul de suflet —.20 Bota. Poveş t i . . . —.60 Moş Stoica —.40 Glume de B u c u r —.30 A r k i r şi A n a d a m —.20 î n v ă ţ ă t o r u l din Mereş t i —.50 P i r a m şi Tizbe —.24 P i t i co t de u n cot —.20 A r g h i r şi E lena . —.30 Micul scamator —.20 N a s t r a t i n H o g e a , . —.30 O şezătoare la ţ a r ă . . . . . . . . —.60 Ora ţ i un i ţ ă răneş t i —.20 1000 doine şi s t r i gă tu r i —.80 100 doine şi s t r i gă tu r i —.24 Păscă l ia , ca lendar 1.30 P a v e l castană . —.40 Poez i i d in B ă n a t .—.50 Poveş t i a rde leneş t i 1.30 R o a t a norocu lu i . —.80 Rob inson Crusoe - . . . —.70 Р я " + " " " . ' . . . —.40

. . . . —.50 • • • J . . —.50

" ' . . —.50

Codreana Sânze iana —,й Gru ia lui Novac —.12 Capra cu t re i iezi —.12 Corbea Ha iducu l , ba ladă —.12 Trep tn i cu l —.16 Sion. F a b u l e —.60 Doine de dragos te — Ж F i l a r o t şi Antuse i —.24 Oni ţ iu . D e toa te I— Alexandr i a ţ igănească —,8f> Babe ta , r oman 1,— C a r m e n Sylva . —.60 U n u l scapă, a l tul p iere 3,-D o m n u l de Ghiavazi —M Insu la mor ţ i lo r -M N o t a r u l şi band i tu l -Ц N e g u ţ ă t o r u l -Щ Salad in necăj i tu l —.20 H a l i m a , sau 1001 de nopţ i , v. 1, 2, şi 3 4 a 11 Nesdrăvăn i i l e lui P ă c a l ă —Щ î m p ă r a t u l T r a i a n 5 Poveş t i A r a b e 1 Vârfu l cu dor, legendă —

„Biblioteca Teatrală".

.1 1. Soare cu ploaie, comedie î n t r ' u n act

de I . Vu lcan 2. Id i l la ţ a ră , com. în 1 act , localiz. de

M. Baiulescu, după J u i n şi F l e r x . . 3. Bi le tul de t r amva iu , corn. în 1 act , de

Gr . M ă r u n ţ e a n u 4. U n om buclucaş , comedie î n t r ' u n act,

local, de M. Baiulescu, după M. Mic­hael şi Labiche

5. T re i doctori , corn. în 1 act, localiz. d in l imba germ. de Vi rg in i a A. Vlaicu. .

6. P ă l ă r i a ceasornicarul i , com. în 1 act, de Mdm. E m i l e Gi rad in , loc. de A . G. N

7. Î n d e dai şi unde creapă, com. în 2 acte de Alex . Cosmar, loc. de I . Popescu . . —s(

8. P e n t r u ochii lumii , com. în 2 acte de Labiche, Jocal izată de Gil . .

9. R u g a dela Chiseteu, com. pop. în 1 act cu cântece şi joc de Iosif Vu lcan .

10. Vacanţ i i com. orig. în 1 act de M. Ba­iulescu

11. Dragos t ea cu toane , pas torală în 1 act şi în versur i de Goethe , t rad . de Şt . O. Iosif

12. O şedinţă comunală , corn. în 2 acte de G. Stoica. P r e m i a t ă . . . . .

13. Cur ioz i ta tea femeească corn. în 1 act p. fe t i ţe

14. Lăsa t a secului , corn. în 1 act pen t ru fet i ţe

15. Ar t i s t e le , corn. în 1 act p e n t r u fe t i ţe . —t 16. Şap te şi nici o ispravă, comedie în 1

act*, p e n t r u fe t i ţe 17. Mil ionul , comedie în 1 act p e n t r u fe­

t i ţe 18. Nicolae Vulpea , piesă din popor în 4

acte de M u n t e a n B . P r e m i a t ă . . .

Din 1.

1!

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

17. 18. 19. 20. 21 . 22. 19. 20. 21 . 22, 23.

1

Biblioteca Poporală a Tribunei din Sibiii P ă d n r e a n a , novelă de I . Slavici (epuizat) F a t a S to le ru lu i , novelă de M. Cugler-Poni . ; . . . i Ce n,a fost şi n u va fi, poveste .. . . P i p ă r u ş P a t r u , poveste de I . T. M e r a . . P ă c a l ă şi Tănda lă , anecdotă J u c ă r i i şi jocur i de copii, de P . Ispirescu Teiu l egăna t , poveste Colăcăr i tu l , obiceiur i le ţ ă ran i i , la nuntă F i ica a nouă mame, poveste de S. Mol­dovan. . . . . . . . . . . . . • ,j Poves tea lui I g n a t , poveste de S. Mol-Sfân tu l Nicolae , nov. de M. Cugler-Poni î n d ă r ă t n i c u l , poveste de Silv. Moldovan Blăs t ăm de mamă, legendă poporală . . Bunica de Bojena Nămcova , (epuizat) . Vlad şi Ca t r ina , poveste D i n bă t r în i , g â c i t u r i , î n t r ebă r i şi răs­p u n s u r i P e p ă m â n t u l tu rcu lu i , poezie . Că ldăruşa cu t re i picioare, poveste. Cenuşotca , poveste U n pe ţ i to r î ndă ră tn ic , novelă . . P r i e t e n u l meu Vân tu ră -Ţa ră , novelă Scăpă toarea . D i n poveştile lui Andersen Capr ic iu l u n u i ta tă , com. în 1 act Cântecu l cocoşului, com. în 1 act Cânele şi pisica, corn. în 1 act . S lugă la 2 s tăpâni , com. în 2 acte De la Nord la Sud, com. în 1 act

li

-.40 -.40 -.40 -.60 - B

I

h l43 — 1911 „ T R I B U N A 4 Ряа. 9

»DEOANIN« c o n t r a g â n d a c i l o r !

BUCURATE DOAMNA DRAPA ! că în curând nu vei mai avea gândaci (şvabi) în bucătărie, deoarece firma românească

F.A, D E G A N , din Fiume (F*OMtaíiólt IV r. 1 6 3 )

a inventat un prav nou D E G AN I N« cire e cet mai bun şi pe toţi îi omoară. Costă 1 kgr. numai 3 coroane. Mai puţin k un jumătate kilogram nu se trimite. Porto costă 72 fii., iar banii se trimit înainte (anticipative) Ia firma susnumitâ.

Dacă comandezi 4 kgri de cafea atunci cere şi un kgr. »DEGANlN« căci 5 kilograme se trimit franco.

In Fiume toţî vorbesc de pravul »DEOANIN« căci I'au probat cu mare rezultat. Cere gratis şi prefcurent românesc pentru cafea bună !

» DEGAN IN« cu m a r e e fec t !

PĂMÂNT àmàïime cea 212 jughere ungureşti, e de

it, de tot lângă staţiunea Nădlacului îak). Constă din arătură şi livadă, cu ri deajunse pentru vite, magazină şi

2 locuinţe. Licitaţia se ţine în 30 Iulie nou in casa comunală din Nădlac Desluşiri dă Mib'Şerban Halle al Saale Wilhelmstrasse h 16. Germania.

i a í v U R I echi *fi noui do vAntlu t. Adresativă cu toa tă încrederea la proprietarul »V// din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă H e numai vinuri bune , curate şi pe lângă «(urile cele mai modera te .

Vinuri vechi : Vin alb K — 6 6 litru, iling —-68. Roşu —-74. Vinuri noui : Carbenet alb K — 98 litru, pier K —-52. Rizling K —'54. Rizling şi • amestecat K —"50 litru. M i e de treve (comină) K P60 litru.

mt de drojdii 2-30, Rachie de treve mu) specialitate K 2.10 litru. Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa to 50 litri în s u s s u b îngrijirea mea propr ie • t dau împrumut pe t imp de doauă luni

Ги , і calitatea vinului garantez.

JF*etr*uL Benea propr . şi neg . de vinuri

" V i l á g o s ( A . r a d m . )

Dû candid, de advocat cu practică bună află aplicare în cancelaria subscrisului.

Dr. Victor D e l e u , advocat ,

Şimleu (Szilágysomlyó)

B R A U N A N T A L fabricant de instrumente muzicale în

Temesvár C în t r , Strada P r i nz Eugen No. 14 . (Casa p rop r i e ) .

Gel mai mare şi mai ieftin isvor de curnpă' are în Ungaria de sud

in

instrumente : de alamă, lemn,de suflat, cu coarde şi instrumente de bătut precum şi părţile con­stitutive a acestora. = Reparările se execută artistic.

Preţuri moderate. Instrumente vechi se cumpăra sau se schimbă, m Export în mic şi mare.

î m p r u m u t ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu procente de 4/0 şi amortizaţie, pe pământuri, delà 10—65

ani, rămânând procentele aceleaşi.

Ofe r difer i te maş in i ag r i co l e fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai perfectă, precum : maşini de treerat, cu abur, benzin şi olei, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile cu plătire în rate.

C u m p ă r , v â n d şi pa rce lez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura genera l c o m e r c i a l ă .

F á i r M á t y á s T i m i ş o a r a , Strada J e n ő - H e r c e g Nr. 13.

Nicola« Hensi lă т Л н а г d e z i d i » i ş»i m o b i l e

Déva , Sír, Vasút N o 18. (Casa proprie).

A d e c e ca st imă la cunoşt inţă on . p a î r t k d n loc şi provinaie , că şi-a provăza t şi mări t a t e ­lierul de măaări t cu poter i de m a n c ă corespun -

zàtoare cer inţe lor de azi. Pr imeşte totfelul de lucrăr i pen- ra zidiri şi

mobile, p recum şi repară r i ca preţuri con»enabi e şi pelângă servie ü p rompt şi conşti nţ ios.

Mare magazin de to t felnl de mobile pregăti ta din mater ia lul cel mai excelent oacat dala cel o mai s imple pAnă Ia cele mai Inxoase.

P Á L S Á N D O R tîmplar pentru edificii şi mtíMie

N a g y v á r a d , Uri-utca 49 ( Ь Й Л

Pregăteşte ori-ce lucrări din acest ram atât noi cat şi reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complete pentru şcot*le, biserici, locuinţe, biurouri etc. din material bun şi uscat după model sau din combinaţie proprie, şi Preturi convenabile, serviciu coulant se garant. - Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629 —

ii

văps i tor d e haine , curăţitor chi­mic, broder ie , şi institut pentru spălatul rufe lor cu aburi , în ALBA 1ULIA G y u l a f e h é r v á r . S z é c h e n y i - u . (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri mod er.

LIOVITS GERSON, BUDAPESTA, IX Strada Tompa. IVo 14.

Du/ap u r i d e g h i a ţ ă ia cari e necesară ghiaţă puţină, preparate pen­tru măsurarea vinului şi a berei, c o n d u c t e la pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii la fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

E D U A R D L E X E N t in ich ig iu şi antepr iză de insta laţ iuni

BRAŞOV, S t r a d a Lungă, No 29. TELEFON No 334.

Se recomandă pent ru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, p recum coperişe, şi învelişuri de turn, o rnamente de metal, vase pentru bucătărie, d u l a p u r i p e n t r u g h i a ţ ă , vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n a p a d u c t e l a . c a s e , c o n d u c e r e a d e g a z d e i l u m i n a t , şi i n s t a l a r e a c a m e r e l o r d e b a t e

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus . — — Engrosiş t i lor li-se dau rabat Depozi t boga t în van i d e scă lda t , cămine, closete etc. Serviciu conşt i inţ ios . Preţuri modera te . Reparaţie p romptă .

canali/Лгі,

iSV

3L

Patz. 10 „ T R I B U N A" Nr. 148 — 1911

FONDAT LA ANUL 18ГО.

Acordările şi reparaţiile le execută în mod special !

Salon vestit şi magazin bogat de:

P i a n e ,

P i a n i n e , ?i

C i m b a i m e .

la renumita FLRMUI

= T R I S K A J.= în Cluj — Kolozsvár, Bartham-u. 14, Se pot cumpăra şi închiria pe lângă preturii

cele mai avantajoase. „ Numai fabricate de prima calitate. —a

Pentru orientarea on. public dau mai

0. D. J. Triska, Cluj (Kolozsvár). Străformarea pianului mea lung în „M'gaon"

scurt, ce ţi -l-am trimis, m'a satisfăcut pe depl n, atât prin forma estetică din afară, cât şi prin bunătatea şi trăinicia lui.

Pianişti virmoşi, cari l-au probat după repa­raturi, s'au declarat cu cea mai mare recuno­ştinţă asupra lui. Alţi specialişti, p e n f u forma externă estetică şi artistică, l-au aflat de mode! al industriei de pianuri.

Pentru aceea îmi fac o datorinţa de plăcere, când Vă exprim sincera mea muiţămită şi re­cunoştinţa pentru lucrul cinstit şi succes în toată privinţa. Şi cu plăcere recomand tuturor c e b r interesaţi magazinul şi atelierul D-v. Cn osebită stimă

Dej, 20 Iunie 1909. Kenyeres László

jude reg. cerc.

Firmei Triska J. Cluj (Kolozsvár). Daiorcz on. firme, cea mai mare recunoştinţă

pentru renovarea pianului meu numit „Bosen-do fer" ; atât îmbrăcarea cu piele, cât şi punerea corzdor au succes excelent şi p r n tăiere n n u l n'a pierdut nimic. Pianul întru ч т і с nu se poate deosebi de unul nou. Cunoscuţilor mei voiu recomanda aceasta firmă cu toată căldura. Cu stimă

Bistriţa, în Decemvrie 1908. M a dam Póka Elemér.

Firma Triska J. în 1 9 0 2 , pianul men Bosen-dorfer străformat în pian scurt format Mig noa, care lucrare e una dintre cele mai bine succeasă, u r corzi e şi-au păstrat tonul pe fe:t. C J un cuvânt straformarea s'a făcut spre de­plina mea îndestulire.

Cluj, în Ianuarie 1909. Dr. Bánffy Ernő.

Ou. Die Triska! Cu bucurie satisfac dorinţei D-tale, când îţi

anunţ, că pianul meu „Beregszászy" de 40 de ani l-ai dres în aşa formă, că mai gata e ca unul nou. Cu stimă :

Cluj, 21 Oct. 1908. Contesa Kuun Oéza.

Dlui J. Triska, măiestru de piane Loco. La rugarea D-tale bucuros adeveresc, că pia­

nul men de Pokorny—Bösendorfer, pentru o radicală reparatură l-am concrezut D-tale, şi cu calitatea rruncei săvârşite, precum şi cu stave-rirea speselor, sunt pe deplin mulţumit. Firma, o recomand călduros.

Cluj, 23 Oct. 1908. Dr. Richter Aladár

profesor ord la academia de ştiinţă.

On. D. Triska J. Cluj. Pentru straformarea şi scurtarea vechiului

meu pian, şi provederea lui cu construcţie nouă, făcute ca malta cunoştinţă specială şi adus la perfecţiune, îmi fa: datorinţa când îţi exprim mulţămita şi recunoştinţa mea, pentru aceasta murs că curată, bună şi trainică. Cu stimă :

Bistriţa, 12 Nov. 1908. Láni Qodofréd

vlce-comit. comit. Besztercze-Naszód.

la vale declaraţiile de recunoştinţă în limba

Stàm. D. J. Triska magaziner de pla­nari în Cluj.

Azi mi-a sosit pianul. Sunt foarte mulţămit atât cu expunerea lui, cât şi cu tonul şi orga­nizaţia internă. Primeşte Die Triska mulţumi-tele mele, ci m'ai făcut să ajung la un fabr cat atât de bun. In alăturare îţi trimit frachtul. Pia­nul de altfel a sosit fără nici o zgârietură măcar.

M.-Igen, 9 Iulie 1907. Cu stimă Ikrich Arnold pretor.

Dlui J. Triska, mare magazin de pia­nuri m Cluj.

Cu pianul cumpărat delà on. Firmă, în cea mai complectă măsură sunt mulţămit. Tonul e curat şi sonor, şi pe lăngă că e destul de tare, e şi plăcut. Stimul e şi acum, după jumătate an atât de neexcepţionabi), că nu am observat încă lipsa stimula ii de nou. Pe baza acestor experienţe, pot recomanda firma pianurilor ori şi cui.

Marosujvár, 27 Aug. 1908. Borbély János m. kir. mázsatiszt

Dlui J. Triska, Loco. Pianul nomit „Wierih" cumpărat delà D-ta

m'a satisfăcut tn toată privinţa. Cluj (Kolozsvár) 21 Sept. I908.

Idrányl Odbor major de artileue.

Stim. D. J. Triska Cluj. Piaru l cumpărat la Dv. a sosit în pace şi

nevătămat. După aşezarea lui l-au examinat şt probat cunoscuţii şi amatorii de p u n , şi cu toţii suntem îndestulaţi, atât în privinţa preţu­lui, cât mai vârtos a tonului sonor şi intensiv.

Sz lágysoriilyó, I7 Sept. 1998. Cu itimă

văd. madám Bágy Sámuel.

Marelui mag. de planuri J .Trbka Cluj. La şirele adresate mie cu plăcere Vă anunţ

că pianul scurt, cumpărat delà Dv. în 1907, în toate privinţele s'a dovedit pe deplin corespun­zător. Fetiţa noastră în vârstă de 1 4 — 1 5 ani, care de mai mulţi ani învaţă, cântă la el <n multă desfătare, totdeauna spre marea noastră bucurie şi mulţămire.

Dej, 21 Aug. 1908. Păli jude de tribunal.

On. Die! Cu pianul procurat delà D-ta, de un exterior

estetic, sunt pe deplin mulţămit. Pentru tonu-i plăcut, frumos şi puternic, recomand ori-şi-cui firma D-tale. Cu stimă

Bistriţa (Besztercze) 20 Arg. 1908. Madam Oarabet Bálint.

0. D. J. Triska Cluj. După folosinţă de un an, sunt mulţămit cu

pianul numit Wi r th , cumpărat dala Dta. Tocul fin, trăinicia corzilor, estetica externă, dar în deosebi construcţia solidă intenă ridică pianul şi peste cele alese la locul prim. Deci, atât pen­tru calităţile acestea, cât şi pentru îngrjirea şi jingăşia cu care sunteţi la împachetarea şi spe-darea pianurilor, Vă exprim deosebita mea recunoştinţă.

Deva, 19 Aug. 1908. Hajduczky József, director de bancă.

maghiară sosite în timpul din urmă :

Declaraţie. In cursul anului 191-8 am târguit două pia­

nuri delà firm < J. ТгЬка din Cluj şi cu amân­două sunt pe deplin satisfăcut. Liniştit pot dec, recomanda ori-şi-cui firma lui Triska.

Zágon, 18 August 1908. Nagy Imre

înv. de stat, cantor reform

St. D. J. Triska Cluj. Pardon, că la şirele D-tale numai acum pol

răspunde. Prin aceasta îmi exprim deplina mea îndestulire pentru pianul „St ngU ce l-am cum-parat delà D-ta pe la începutul anulai Execuţii lui adevereşte mai bine priceperea şi calificaţii D-tale specială. întreprinderea D-tale o reco­mand cu plăcere tuturor cunoscuţilor mei.

Turda. 31 August 1908. Cu toată stima Hirsch Bruno.

Firmei J. T*iska Cluj. Cu mulţi mită recunosc, că pianul cumpăni

delà D-ta, după părerea specialiştilor, în ce рл veste tonal, execuţia, preţul adeveresc solid tatei întreprinderii şi toată încrederea faţa d* iirrnil Triska. Dr. Békèsy Károly. I

Dlui J. Triska Cluj. Şi după 4 ar i pot să-ţi scria, că pianul OUE

parat d n magazinul D-tale e şi azi tot atât Щ bun, cu tonuri plăcnte, ca atunci când l'ai tri mis. Cu drept recomand d<-ci fiecăruia să сщ pere pian dfla D-Ta. Cu 5timă :

Szepszisz'ntgyôrey. Révay Margiii

P. St. D i e ! I Ea care sunt specialist în muzică pot zice,*

cu pianul cumpărat delà D Ta sunt foarte I destulat. Are tonuri foarte frumoase şi placun pentru aceea pot recorjrranda şi si гесошзвс tuturora să cumpere p anuri delà firma I. Tnsb

Gherla, Cu s t imă: Ioan Beran, I prof, de muzica şi caii

Magazinului de pianuri J. Trbka 1 Cluj Kolozsvár.

Cu bucurie Vă anunţ, că pianul cumpinl acum câţiva ani pe deplin mă mulţumeşte.

Cu deosebită stimă : Dr. Wachsmann Ек

On. Die Triska! Pianul trimis de D-Ta mă satisface pe deplini

atât ca execuţie cât şi tonul bun şi frumos, Recomand tuturora. Cu*stimă.

Dej, Madám Oajzágó László,

St. firme J. Triska, Loco. Vă anunţ că pianul cumpărat delà D-Voastrl

din firma W rth Ferencz (elevul lui Bozendorl) mă mulţumeşte pe deplin.

Dr. Kenyeres Blasius.

Cu pianul Beyendorfer cumpărat delà firma J. Triska, nu numai eu ci şi toţi muzicalii cari s'au abătut prin casa mea, am fost foarte mul­ţumiţi. Fi rma vrednică de toată încredere! o recomand ca toată căldura. i

Cluj (Kolozsvár), Cu stimă: Dr. Hóna,

profesor academic privii

k 1 4 8 - 1 9 1 1 ..T R t B Ü N A " Pag. 11

•

l i r » să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al jtínului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştală пш familiei M a ş i n a d e t ă j a t p ă r u j S o l i n g e n

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţite şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 1 0 m | m

un feder în rezervă, şi olei de uns. Expediarea se face şi cu ramburs, ori trimiţîn-

du-se banii înainte. Preţul unei bucăţi 6 cor . , două bucăţi

se trimit franco (poşta plătită). Fraţii LENGYEL Testvérek

magazin de expediţie KAPOSVÁR. (Somogy m).

S c h u s t e r H a n s , H Ă R Ă G A R Szászváros, K.orház-utr za. >

Wmeşte spre efeptuire : instrumente de fabricare de spirt, cognac I Iţuer, ţuică şi instrumente de a condensa acestea. Maie maga­zin! Tot felul de instrumente şi lu­cruri necesare la fa­brici. Vase de aramă roşie pentru hote­luri, birturi etc. Vase de fiert cafea, vase de spălat şi curăţit. Primeşte montarea

ş repararea

fântânelor artificiala pe lângă preţuri mo­derate Comandele se execută promt.

C a t a l o g i l u s t r a t la d o - ^ s * r in ţ ă s e t r i m i t e g r a t u i t

ISIVEL L I P Ó T U T Ó D A I t, IX., Ipar-utca No 4.

Fabrică de bănci pen­tru şcoala, aranjamente pentru birouri, acce­sorii de gimnastică etc.

M á j e r s z k y B a r n a b á s

fabricant de maşini S — în Nyíregyháza. =

Fabrichează după o experienţă bogată ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. P i u e d e ole i , construcţie simplă ori

complicată. P ră j i to r i d e o le i pentru încălzire cu aburi ori foc. T e a s c pentru sâmburi de bostan. Maşin i pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com* plect pentru fabricarea oleiului. U n e l t e de meliţat floarea soarelui, ş a.

Exportul până acum In 237 uzine.

M A R E D E P O Z I T D E C U P T O A R E . Am onoare a aduce la cunoş­

tinţa on. public, că în K o l o s z v á r , €5î Monostori-u. 7, a m d e s c h i s O i un m a r e m a g a z i n înregistrat © f şi provăzut cu cuptoare din ţară CH şi străinătate, unde se află în de- © t pozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare © i de olane Daniel, precum şi cămi- O l nuri şi cuptoare de bucătărie. © §

Atrag atenţia publicului asupra de-pozitului meu model, asigurînd-ul tot 43% odată despre calitatea perfectă ale arti- ft§ colelor şi preţurile cele mai solide. A |

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt A s cu deosebită stimă:

Tamásy József , ©J Kolozsvár-. ©2

©§

ABONAŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI

„ T R I B U N A P O P O R U L U I " FOAIE POLITICĂ SĂPTĂMÂNALĂ.

Abona m entul: Pe un an . . . 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia: Arad, Strada Deák Ferencz 20

Pentru România şi America: Pe un an . . . 10 Cor.

^ ш — — - — """"Hak

Specialităţile cosmetice ale iui Dr. Odor B É L A , F A R M A C I S T

se află în farmacia »Steaua de aure Aiud — Naţyenyed, Főtér, (cott. Alba inferioară).

Cremă de A i u d p e n t ? f 0 , ° s . , d e

_ noapte. Mijloc Ireproşabil pentru albirea şi molerea pielei ; nu conţine nici un ingredient dăunător de mercuriu. Preţul unul borcan 1 cor. 20 fii.

Crema de Aind menea moaie pelea, nu i unsuroasă şi păstrează foarte bine pudra. Preţul unui borcan 1 cor. 20 fii.

Lichid pentru moierea şi al-birea manilor _____________ culoarea marmoru-lui. O sticlă 1 cor. 10 fii.

S ă p u n din cremă de Aiud cu miros admirabil cu 1 cor. 20 fii.

Щ l e Aiud Petroiorm pentru spălarea

j opreşte căderea părului şi formarea mătreţei, întăreşte

pielea şi ajută la creşterea părului. O sticlă 1 cor. 80 fii.

Spirt de plante din Ardeal Făcut din frunzele şi rădăcinile buru­ienilor de leac, dă părului un lustru frumos, şi-1 face moaie. Preţul unei sticle 1 coroană 70 fileri.

părului

Bay-Rum Samphoo g g f g g Iui şi a pielei. O sticlă 2 cor.

Praf Sampoo p T í r a s p ă , a r e a pf: r rului şi ţinerea curata

a pielei, mai ales la femei. Un pachet 25 fii. 10 pachete 2 cor.

Hair-Reneiyer 2 a p t e p e n t r v e " generarea păru-

lui) părul cărunt îşi recapătă culoarea originală. O sticiă 1 cor. 8" fii.

Apă aromatică pentru gură i şi păstrarea şi curăţirea dinţilor. O sticlă 70 fileri.

Apa de gură Formosan ficiarea gurei şi a dinţilor. O sticlă l coroană 80 fileri.

Praf pentru dinţi H y t e a n m'jloc de mâna întâi pentru albirea dinţilor şi desinficiarea gurei. O cutie 1 coroană 20 fileri.

veritabile americane Picături pentru dinţi

O sticlă 60 fileri.

Lichid de brad ( E f r t d f B o i 8 )

pentru parfumarea camerilor şl desinficiarea apartamen­telor bolnavilor. O sticlă 1 cor. 30 fii. Tub pentru împrăştiarea acestuia 50 fii.

Pag. 12 „ T R I B U N A " Nr. 148 — 1911

i Haine bărbăteşti şi femeieşti, • întregi sau desfăcute, draperii şi perdele de dantelă, haine de piele, odăjdii, acop. de altare le

curăţă ş i Y ă p s e ş t e mai bine şi mai ieftin dnul

Fintz ler Ferencz, vopsitor şi spălător chimic în

Nagyvárad, Bazárépület, In laturea dinspre teatru. In vecini cu cia-

sornicarul Kepes. Rog să se tină seamă la firmă.

Cele mai b u n e

ѣ r o I o a g efe mai solide ţi cele mai după modă —

v a e r i e a l e atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă ia

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JÂ№ orologier în SZEGED.

CATALOG cu 2000 chipuri se trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi cataloguUgratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac în limba maghiară, germană şi francezi

Telefon 66—82.

F I S C H E R T E S T V É R E K lustruitori de sticlă şi fabricant! de oglinzi pictură specială pentru geamuri de biserică BUDAPEST, VIII., Koszorú utca Nr. 27.

Pregătim ireproşabil oglin7i', plăci, dulapuri şi apărătoare pentru uşi Primim execuţia conştiinţioasă a oricăror lucrări din acest ram, apoi culorarea în sticlă ori mozaic a gea­murilor de biserici, dormitoare, su­fragerii, saloane, portale şi porticuri.

4- Mare depozit de sticlă în plăci. > Comandele atât din loc cât şi din provincie se fac cu multă conştiinţiositate.

Anunţăm că mai avem 2 maşini de treerat cu 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4X| 2 cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari le putem pune imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

Garantă. — Gondiţiuni ayantajioasă de plătire îo rate.

Fraţ i i Bu rza Arad,

Boros Béni-tér nr. 1 [Casa proprie).

Edif icare ief t ină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

S i m i c s întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş, Str. Buziaş 37.

il і м т м м т т т т т м ш т т т т т т т м і м ш ю ш ш д п sto î.-o9rt>e.-os.aоі-ьeves.t)evosunsvao.-o *»•uro >Г «tow»e*»«woмм « tv •,»«r» T

І

B i r o u l s p e c i a l de a n t r e p r i s ă p e n t r u in s ta la ţ i s a n i t a r e a i n g i n e r u l u i

E T S Á N D O R

Maros-VásárMy Z: l IV o telefonului 242

Eötvös Proiectează şi primeşte: J instalări de apaducte, canalisăn ca* lori fere centrale, v e n t i l a t o a r e şi m a ş i n i cu a p ă , g a z şi s p i r t .

»TRIBUNA« INSTITUT TIPOGRAFIC, NICH1N Şl C0NS. — ARAD 1911.