T I B I S C U SPublicaþie editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii „Tibiscus“ Timiºoara

Anul XI nr.1(56) ianuarie-ffebruarie 2008

Alegeri la„TIBISCUS“

p. 4 -5Trandafirulca simbol

p . 1 1Studenþiivor campus

p. 16Laboratorla FCIA

p. 3Studenþiisuntcuminþi

p . 12Grupul„Sigma“

p. 13

Mediile de afaceri ºi universitãþile avertizeazã cã lipsaautonomiei ºi a diversitãþii din sistemul european deînvãþãmânt superior dãuneazã competitivitãþii ºi calitãþiiuniversitãþilor europene ºi împinge industria ºi afacerileeuropene sã investeascã în cercetare ºi dezvoltare înafara UE, în loc sã urmareascã stimularea lor în interiorulgraniþelor europene. La ediþia European Business Summit 2008, din 22 febru-arie, reprezentanþii instituþiilor academice ºi ai industrieiau conchis cã sistemul de învãþãmânt superior are nevoieurgentã de o mai mare diversificare care sã permitã uni-versitãþilor sã participe la competiþia mondialã, de astãzi,în cãutarea celor mai strãlucite creiere, celei mai bunefinanþãri ºi celui mai mare renume. Participanþii la aceastã întâlnire la nivel înalt au identificatprincipalele motive ale slabei competitivitãþi europene înceea ce priveºte sistemul de învãþãmânt superior careinclud sub-finanþarea cronicã, reglementarea excesivã astructurilor de guvernare universitarã, lipsa de autonomieºi mentalitatea izolaþionistã care îngrãdeºte cooperareadintre universitãþi ºi ceilalþi actori ai societãþii, cum ar fiafacerile ºi industria. Una dintre soluþiile identificate în vederea rezolvãrii aces-tor probleme a fost crearea de parteneriate între univer-sitãþi ºi mediul de afaceri. Totuºi, pentru funcþionareaacestor parteneriate este necesarã o mai mareautonomie a universitãþilor, atât din perspectiva finanþãriiºi administrãrii acesteia, cât ºi în privinta deciziilor privindeducaþia ºi crearea parteneriatelor externe. Vorbitorii au mai convenit cã totul nu se reduce numai laparteneriate de genul afaceri-învãþãmânt, fiind de aseme-nea necesarã crearea unei interfeþe între industrie, afa-ceri ºi educaþie primarã ºi secundarã. Aceºtia au mai adãugat cã implicarea oamenilor de afa-ceri în sistemul educaþional poate determina reducerearatei destul de mari a abandonului ºcolar încã din primiiani ºi creºterea interesului faþã de învãþarea ºtiintelor princare elevii ºi studenþii pot avea un contact cu lumea realãºi pot vedea, de exemplu, la ce le poate folosi, mai târziu,matematica în viaþã. „Afacerile trebuie sã devinã interesate de educaþie – dela educaþia primarã la învãþarea pe tot parcursul vieþii –întrucât ºcolile ºi universitãþile trebuie sã se deschidã faþã

de cunoaºterea ºi influenþa afacerilor”, a declaratComisarul pentru educaþie Ján Figel, adãugând cã „izo-larea clasicã” a instituþiilor de învãþãmânt superior nu esterãspunsul la provocãrile inovatoare de astãzi. Dr. Craig Barrett, preºedintele consiliului de administraþieal Intel a declarat cã i-ar plãcea sã vadã mai multeIET-uri (Institute Europene pentru Inovaþie ºi Tehnologie)în Europa. Europa are nevoie de „o mai mare competiþieîntre instituþiile de învãþãmânt superior, studenþi ºi þãri, câtºi o mai mare asociere cu industriile”. El a susþinut cãlipsa de competiþie puternicã între universitãþile europenedãuneazã în general calitãþii învãþãmântului superior. Professorul Frans van Vught, membru în consiliulAsociaþiei Universitãþilor Europene (EUA), a remarcat cã,în prezent, competiþia între universitãþi pentru cele mai strãlucite minþi, cea mai bunã finanþare ºi cea mai bunãreputaþie se duce la nivel mondial ºi cã universitãþileeuropene nu au mijloacele financiare de câºtigare aacestei competiþii. El mai susþine cã patru aspectecauzeazã competitivitatea scãzutã a universitãþiloreuropene: „În primul rând, problema finanþãrii insuficiente este unaistoricã. Statele Unite cheltuie dublu pentru învãþãmântulsuperior. Apoi, cele aproximativ 4.000 de instituþii ameri-cane de învãþãmânt superior sunt mai diverse în compa-raþie cu cele 4.000 instituþii europene care sunt caracteri-zate de omogenitate.” Celelalte motive indicate de Vught cuprind structurile deguvernare strict reglementate, care limiteazã autonomiainstituþiilor de învãþãmânt superior, cât ºi mentalitateademodatã conform cãreia universitãþile trebuie protejatede influenþa statului, a bisericii ºi a societãþii. „Universitãþile au nevoie de parteneriate durabile cumediile de afaceri pentru rezolvarea acestor probleme”, amenþionat van Vught, recunoscând în acelaºi timp cã,pentru realizarea acestor parteneriate, universitãþile tre-buie sã demonstreze mediilor de afaceri cã au ceva careprezintã interes pentru aceste medii. Dacã universitãþileproduc absolvenþi de valoare, „atunci produsul lor prezin-tã interes pentru mediile de afaceri” a adãugat van Vught,care a remarcat cã, în prezent industria ºi afacerileeuropene investesc mai mult în cercetarea ºi dezvoltareauniversitarã din afara Europei decât din interiorul ei.

Universitãþile europene nu suntdestul de competitive

2 opinii tibiscus

„Tibiscus” este o publicaþie nealiniatã politic, editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii „Tibiscus” din Timiºoara. Ea urmãreºte perfecþionarea ºi evaluarea celor care urmeazã sã devinã jurnaliºti.

Director: AUGUSTA ANCA Redactor-ºef: DANIEL CIUREL Coordonator „Argonauþii”: ADRIAN DINU RACHIERU Redacþia: Raoul Jurchela (redactor-ºef adjunct), Narcis Arjoca, Andreea Bozgan, Florin Chira,Carla Chiu, Andreea Constantinescu, Marco Criºan, Corina PopaPre-press: Euro-escu Layout&Logo: Euro-escu Tipar: ArtPressAdresa: Timiºoara, str. Al. Lazãr, nr.4-6, etaj IV, sala 407, Tel/ Fax: 0256-203658; e-mail: publicatia@tibiscus.ro, redactia_tibiscus@yahoo.com ISSN 1454-3303

Pentru cã s-a dat sfoarã-n þarã, s-au împãrþit rãvaºe prinoraºe, pe la colþ s-a ciripit… ºi dacã mai ai idei continuã.Nu trebuie sã ai 90/60/90 (sau dacã ai nu-i nici un bai)ºi nici nu trebuie sã fi idolul suflãrii feminine (poþi doarsã pretinzi), ca sã ai cele mai faine idei. Dacã te nãpã-deºte creaþia în cele mai interesante ºi intime locuri ºinu ai ce sã faci cu ea, vino pe la noi. Adicã, vrem sãspunem cã nu conteazã cine eºti sau ce studiezi, dacã aiceva interesant de spus ºi scris, hai, vino la noi.Nu am presãrat pânã în redacþie firimituri, cum a fãcutGrettel, aºa cã nu ai cum sã ajungi la noi, decât dacã îþi

dezvãluim. (Timiºoara, str. Lascãr Catargiu, nr. 4-6, etaj IV,

sala 406 sau e-mail: redactia_tibiscus@yahoo.com).

Noi nu încercãm sã descoperim viaþa pe Marte ºi nicinu facem radiografii dentare ca sã descoperim cine eºti.

Noi ne jucãm cu IDEEA .

Prinde tupeu ºi hai sã ne jucãm împreunã. NOI te aºtep-tãm la adresã, iar TU nu trebuie sã vii cu ziarul sub braþsau cu garoafa roºie, VINO pur ºi simplu.

VViinnoo ººii ffããrrãã iinnvviittaaþþiiee,, ddaaccãã aaii cchheemmaarree!!

Plagiatul la români este o realitate careîncã se obiºnuieºte a fi trecutã cu ve-derea. În activitatea academicã româneascãfurtul intelectual a fost tratat cu destulãsuperficialitate ºi îngãduinþã, slabsancþionat, încât a devenit aproape oregulã. Fenomenul începe din sferaînvãþãmântului elementar ºi se extindepânã la nivelul studenþilor, master-anzilor, cadrelor didactice, doctor-anzilor, cercetãtorilor etc. Cliºeele legate de limba ºi literaturaromânã, preluate ca o „modã”, învãþateºi predate pe de rost, ideile luate „de-agata”, nu dezvoltã capacitatea elevilorde a discuta liber, deschis. Aceºtia nu sunt încurajaþi sã-ºi exprimeonest ºi critic pãrerile despre literaturaromânã în comparaþie cu operele litera-turii universale.Stimularea unei atitudini pozitive ºirespectuoase faþã de limba românã, agândirii ºi interpretãrii originale, a drep-tului la pãreri personale, fãrã a inhiba opoziþie criticã sau distantã, pot generaelevilor încredere în sine, o mai bunãcapacitate de înþelegere ºi interpretare. În toate mediile de învãþãmânt seimpune iniþierea ºi dezvoltarea unortehnici de a scrie un comentariu, untext, un eseu, o analizã literarã, încura-jându-se gândirea ºi interpretãrile origi-nale, reacþiile personale ºi dis-cernãmântul. Este cunoscutã metodadezvoltãrii unui subiect folosindu-sefraze, pagini întregi din cãrþi sau de peinternet fãrã a se preciza sau a se facereferire la sursã. Utilizarea acestuimodel este mai simplã ºi necesitãmuncã mai puþinã.Viaþa medicalã româneascã a fostzguduitã în 2003 de un scandal imens,

când personalitãþi de prim rang au fostacuzate de plagiat. Prestigiul ºi poziþiilepersoanelor implicate au fãcut casubiectul sã devinã delicat ºi au impuso atenþie care în alte circumstanþe ar fifost trecutã cu vederea. Publicitateacreatã de colegi ºi concurenþi au dus lademisia de onoare a unui cadru me-dical din instituþia de învãþãmânt.Binecunoscut este ºi cazul studentuluiîn anul II, care ºi-a susþinut un referatla Princeton, „inspirându-se”parþial depe internet. A fost suspendat pentru unan ºi trimis în România.Oficiul Român pentru Drepturile deAutor, care acordã mai multã atenþiemuzicii, este o autoritate de regle-mentare, supraveghere, autoritare,arbitraj ºi constatare tehnico-ºtiinþificãîn domeniul drepturilor de autor ºi adrepturilor conexe. Este subordonatãGuvernului ºi are responsabilitatejuridicã. În România, plagiatul este un delictjuridiciar ºi se poate pedepsi cuînchisoarea sau doar cu amendã înfuncþie de gravitatea faptei care se sta-bileºte în instanþã, conform normelorde procedurã. Scriitorul Alexandru Dobrescu afirmãcã, în SUA, unui cadru didactic carepracticã plagiatul, i se suspendã drep-tul de a mai profesa ºi este sancþionatcu o amendã uriaºã. În Europafuncþioneazã mai mult dispreþul public.Plagiatul practicat de români aduce opatã neagrã prestigiului ºi recunoaºteriiinternaþionale româneºti ºi se cere a fisancþionat. Un studiu temeinic, o lec-turã realã, pãreri personale întemeiatepe cunoaºterea domeniilor abordateaduc originalitate ºi succes autorilor ºilucrãrilor acestora.

editorial

Plagiatul la românicerasela dinescu

actualitate 3tibiscus

Laborator de reþelisticãUniversitatea „Tibiscus“ din Timiºoara, prin Facultatea deCalculatoare ºi Informaticã Aplicatã ºi compania BenSoft Telecomdin Timiºoara, au încheiat luni, 4 februarie 2008, un contract decercetare în domeniul telecomunicaþiilor, în urma cãruia BenSoftTelecom a dotat facultatea cu un laborator de reþelisticã, compusdin opt calculatoare împreunã cu un server, rek ºi conexiune wireless gestionatã tot de BenSoft Telecom.Facultatea de Calculatoare ºi Informaticã Aplicatã va executa înurma acestui contract, un proiect de cercetare dezvoltare pentruBenSoft Telecom, care este o firma care se ocupã de internet,calculatoare ºi reþelisticã.Cancelarul Universitãþii, Dan Lacrãmã, declarã cã facultatea nubeneficia pânã acum de un laborator de acest gen, costurile saleridicându-se aproximativ la 200 de milioane de lei vechi. De asemenea, în contract este prevãzutã o conexiune wirelesscare acoperã întreaga clãdire a Universitãþii „Tibiscus“.În contract este menþionat faptul cã acest proiect este finanþat întotalitate de BenSoft Telecom, ºi toate lucrãrile ºtiinþifice, legatede reþele de calculatoare, se vor încheia cu mulþumiri pentruBenSoft Telecom. La semnarea contractului au fost prezenþi reprezentanþi ai firmeiBenSoft Telecom ºi doi reprezentanþi ai Facultãþii de Calculatoareºi Informaticã Aplicatã sin cadrul Universitãþii „Tibiscus“: decanulFacultãþii de Calculatoare ºi Informaticã Aplicatã, conf. dr. LucianLuca, ºi cancelarul Universitãþii, conf. dr. Dan Lacrãmã.

Alina Chiorean

Centrul pentrul JurnalismIndependent ºi FundaþiaStartMedia au organizat, vineri,în 25 ianuarie, de la ora 9,30,dezbaterea cu tema „Cum seîmpacã redacþiile de ziare cuºcolile de jurnalism“.La întâlnirea, moderatã deAlexandru Brãduþ Ulmanu, jur-nalist ºi formator, au participatreprezentanþi ai ºcolilor de jur-nalism din mai multe centre uni-versitare ºi ai redacþiilor localedin þarã.Conducãtorii de ziare locale auacuzat interesul slab al stu-denþilor ºi absolvenþilor de jur-nalisticã pentru practicareaprofesiei. Disponibilitatearedacþiilor de a angaja redactorieste foarte mare, deoareceexistã un deficit serios de forþãde muncã.Prof. univ. dr. Ilie Rad, de lasecþia de Jurnalisticã aUniversitãþii „Babeº-Bolyai“ aspus cã, deºi la aceastã ºcoalãcolaboreazã 25 de jurnaliºti dinpresa clujeanã, numãrul absol-venþilor care ajung sã practicegazetãria rãmâne redus.Prof. univ. Marian Petcu, de la

Facultatea de Jurnalism ºiªtiinþele Comunicãrii de laUniversitatea din Bucureºti aremarcat ºi reversul medaliei:lipsa de apetenþã a redacþiilorpentru colaborarea cu ºcolile dejurnalism.Din partea Universitãþii„Tibiscus“ a participat lect. univ.drd. Daniel Ciurel, care a punc-tat cã educaþia jurnalisticã de tipacademic trebuie sã fie supli-mentatã cu traininguri intensiveºi specializate ºi cu internship-uri la diverse redacþii.Concluziile întâlnirii au fost cãtrebuie sã existe o colaboraremai strânsã între ºcolile de jur-nalism ºi redacþii ºi cã princi-pala menire a facultãþilor de jur-nalisticã ar fi stimularea intere-sul studenþilor pentru profesie.Cu aceastã ocazie s-a marcat ºifinalizarea proiectului„Management ºi standarde jur-nalistice în presa localã“, orga-nizat de FreeVoice (Olanda),StartMedia ºi CJI, finanþat deSocial Transformation Program(MATRA) al MinisteruluiAfacerilor Externe din Olanda,la care au participat ziare locale

din România. Tot cu acest prileja avut loc lansarea volumului„Standarde ºi practici în presalocalã“, realizat în cadrul proiec-tului.

Narcis Arjoca

Redacþiile participante:

ªcolile de jurnalism ºi redacþiile îºi descoperãinteresele comune

alegeri4 tibiscus

Alegeri la facultãþileRezultatele alegerilor conducerilor academice ale facultãþilor pentru legislatura 2008-2012 sunt prezentate mai jos

Conducerea facultãþii:

Decan: Conf.dr. Lucian Luca

Secretar ºtiinþific: Conf.dr. Tiberiu Marius Karnyanszky

ªef catedrã: Conf.dr. Laurenþiu Dan Lacrãmã

Consiliul facultãþii:

Lect.dr. Lucia CristeaProf.dr. Adrian Mihail MarianConf.dr. Georgeta BalekicsConf.dr. Daniela OrãviþanuLect.dr. Lucia CristeaLect.drd. Mihaela MarianStud. Maria Bojan (an I)Stud. Adina Toma (an I)

Reprezentanþi în Senat:

Prof.dr. Adrian Mihail Marian

Facultatea de Calculatoare ºi Informaticã Aplicatã

Conducerea facultãþii:

Decan: Prof.dr. Adrian Mihail Marian

Secretar ºtiinþific: Conf.dr. Georgeta Balekics

ªef catedrã: Lect.dr. Lucia Cristea

Consiliul facultãþii:

Prof.dr. Petre BucurConf.dr. Tiberiu Marius KarnyanszkyConf.dr. Laurenþiu Dan LacrãmãConf.dr. Lucian LucaLect. Virgiliu StreianStud. Marius Lucian Costa (an IV)Stud. Cristian Elvis Diaconu (an II)

Reprezentanþi în Senat:

Conf.dr. Laurenþiu Dan LacrãmãConf.dr. Lucian LucaStud. Marius Lucian Costa (an IV)

Facultatea de Design

Conducerea facultãþii:

Decan: Prof.dr. Cornel Haranguº

Secretar ºtiinþific: Conf.dr. Ciprian Vãlcan

ªef catedrã: Prof.dr. Lidia Barac

Consiliul facultãþii:

Prof.dr. Lidia BaracProf.dr. Cornel HaranguºConf.dr. Ciprian VãlcanConf.dr. Dumitru VlãduþLect.dr. Floare SârbuStud. Florian Ban (an II)Stud. Liviu Vasiu (an IV)

Reprezentanþi în Senat:

Prof.dr. Cornel HaranguºConf.dr. Ciprian VãlcanConf.dr. Dumitru VlãduþStud. Florian Ban (an II)

Facultatea de Drept ºi Administraþie Publicã

Conducerea facultãþii:

Decan: Conf.dr. Sava Nuþ

Secretar ºtiinþific: Lect.dr. Corina Muºuroi

ªef catedrã: Lect.dr. Lucian Codilean

Consiliul facultãþii:

Conf.dr. Ladislau BachnerConf.dr. Doina Rodica MoþConf.dr. Sava NuþLect.dr. Lucian CodileanLect.dr. Corina MuºuroiStud. Octavian Popa (an II)Stud. Diana Seculi (an IV)

Reprezentanþi în Senat:

Conf.dr. Sava Nuþ

Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport

alegeri 5tibiscus

Universitãþii „Tibiscus“De asemenea, vor avea loc alegeri pentru conducerea academicã a universitãþii pentru legislatura 2008-2012, joi, 28 februarie. Pentru funcþia de rector cadideazã: prof.univ. dr. Cornel Haranguº, prof. univ. dr. Dumitru Popovici ºi prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru. Pentru funcþia de prorector candideazã prof. univ. dr. Crãciun Sabãu, iarpentru cea de cancelar conf. univ. dr. Dan Lacrãmã.

Conducerea facultãþii:

Decan: Prof.dr. Adrian Rachieru

Secretar ºtiinþific: Lect.dr. Vasile Gherheº

ªef catedrã: Conf.dr. Ioan David

Consiliul facultãþii:

Prof.dr. Adrian RachieruConf.dr. Mariana Cernicova-BucãConf.dr. Ioan DavidLect.dr. Vasile GherheºLect.dr. Dalia PetcuStud. Aurelia Andreea Argeºanu (an II-J)Stud. Livia Tincuþa Tarþa (an II-CRP)

Reprezentanþi în Senat:

Prof.dr. Adrian RachieruConf.dr. Ioan DavidStud. Marius Mihan (an I-CRP)

Facultatea de Jurnalisticã

Conducerea facultãþii:

Decan: Conf.dr. Dorina Chiº

Secretar ºtiinþific: Prof.dr. Viorica Goicu

ªef catedrã: Conf.dr. Sorin Vintilã

Consiliul facultãþii:

Prof.dr. Viorica GoicuConf.dr. Sorin VintilãLect.dr. Tania PetcoviciStud. Anca Giorgiana Oros (II)

Reprezentanþi în Senat:

Conf.dr. Dorina Chiº

Facultatea de Limbi Moderne Aplicate

Conducerea facultãþii:

Decan: Prof.dr. Radu Rãducan

Secretar ºtiinþific: Conf.dr. Constantin Þãran

ªef catedrã: Conf.dr. Partenie Anucuþa

Consiliul facultãþii:

Conf.dr. Partenie Anucuþa Prof.dr. Radu RãducanConf.dr. Constantin ÞãranLect.dr. Alina ZamoºteanuLect.drd. Zvetlana Mândruþa AnghelStud. Diana Crãciunoiu (an IV)Stud. Elena Mituicã (an I)

Reprezentanþi în Senat:

Prof.dr. Radu RãducanConf.dr. Constantin ÞãranStud. Cãtãlin Ilie (an I)

Facultatea de Psihologie

Conducerea facultãþii:

Decan: Prof.dr. AdrianCojocariu

Prodecan ºi ºef departament IFR: Prof.dr. Dumitru Popovici

Secretar ºtiinþific:Conf.dr. Silvia Medinschi

ªef catedrã I: Lect.dr. Daniela Haranguº

ªef catedrã II: Lect.dr. Alin Munteanu

Consiliul facultãþii:

Prof.dr. Adrian CojocariuProf.dr. Dumitru PopoviciProf.dr. Crãciun SabãuConf.dr. Silvia MedinschiLect.dr. Nicoleta Buzilã

Lect.dr. Daniela HaranguºLect.dr. Adina HorablagaLect.dr. Alin MunteanuLect.drd. Viorel Trif

Stud. Laszlo Ciser (an II-EAI)Stud. Doina Diaconu (an II-CIG)Stud. Mihaela Galea (cãs.Dogan, an II-CIG)Stud. Nicoleta Popliceanu(an IV-REI)

Reprezentanþi în Senat:

Prof.dr. Adrian CojocariuProf.dr. Dumitru PopoviciProf.dr. Crãciun SabãuConf.dr. Silvia MedinschiLect.dr. Daniela HaranguºLect.dr. Alin MunteanuStud. Mihaela Galea (cãs.Dogan, an II-CIG)Stud. Nicoleta Popliceanu(an IV-REI)

Facultatea de ªtiinþe Economice

academica6 tibiscus

Cornel Haranguº

C O G I T O

Cineva, dupã ce a cititexprimãrile mele cu privire lapropoziþiile filosofice fundamen-tale (vezi Propoziþii filosofice, înTibiscus, nr. 2 (55) martie-aprilie, 2007, p. 6) , mi-a atrasatenþia cã am uitat una dintreele: pantha rei. Într-adevãr, înarticolul la care se refereaobservatorul invocat, propoziþiaheracliteanã nu este menþio-natã. Faptul omisiunii s-adatorat pur ºi simplu uitãrii. Înrealitate, prin forma nearticulatãa titlului informaþiei mele, nu amanunþat vreo intenþie de enu-merare exhaustivã a propoziþi-ilor în cauzã. Totuºi, propoziþiami se pare importantã, poate cãla fel de importantã ca ale luiProtagoras, Epicur, Descartes,la care m-am referit. Încercând

acum sã o încadrez din punctulde vedere al relativismului ºirealismului filosofic, aºa cumam procedat cu celelalte,lucrurile par a sta în felul urmã-tor: propoziþia pantha rei,atribuitã lui Heraclit, exprimãfaptul miºcãrii, curgerii, maigeneral, al devenirii. A fost con-cretizatã mai ales prin imaginearâului care curge mereu ºi încare, din acest motiv, nu neputem scãlda de douã ori. Cãciapele sunt întotdeauna altele.Imaginea râului curgãtor ºisemnificaþia ei ontologicã, exis-tenþialã, a fost, cu iscusinþãpoeticã relevatã de Eminescuîn versurile

Tot alte ape curã aceluiaºipârãu

La ce statornicia pãrerilor derãu

Profunzimea filosoficã a aces-tor versuri constã în aceea cãenunþul ontologic privinddevenirea ca fenomen incon-testabil este confruntat cu ped-agogia organizãrii spirituale,sugerându-se cã la fel cumlucrurile de dincolo de spirit seschimbã mereu, aºa ar trebuisã se întâmple ºi cu stãrilenoastre sufleteºti ºi mintale.Dar aceastã dezvoltare a sem-nificaþiei propoziþiei heracli-teene aparþine poetului, fiinddoar o îndepãrtatã presupoziþiea acesteia. Pantha rei este opropoziþie fixatã explicit în dis-cursul ontologic realist.Sugestia, ba chiar consecinþa

lo-gicã a propoziþiei, este unarelativistã, întrucât absolutulsau permanenþa aceleiaºi exis-tenþe nu poate fi susþinutã încadrele ei. Propoziþia hera-cliteanã exprimã relativismul încadrul realismului ontologic.Dimensiunea fenomenologicã arelativismului îi lipseºte, daraºa cum a susþinut ºi poetul, îipoate fi adãugatã fãrã niciogreutate, chiar dacã este înde-pãrtatã. Profunzimea gânduluilui Protagoras se datoreazãunei miºcãri radicale a discur-sului filosofic de la corp la spi-rit. Între corpul care nu sepoate scãlda de douã ori înacelaºi râu ºi spirit ca mãsurã aexistenþei sau inexistenþeilucrurilor este o mare diferenþãde poziþionare filosoficã, deºi în

conceptul aceleaºi viziuni rela-tiviste.Miºcându-ne liber în lumeagândurilor filosofice mari ºitranstemporale, am putea arãtacã legãtura dintre realismul re-lativist al lui Heraclit ºi relativis-mul antirealist al lui Protagoraso poate face ideea ontologicã alui Parmenide despre identi-tatea dintre Fiinþã ºi gândire.Cãci dacã a fi ºi a gândi esteacelaºi lucru, atunci fiinþacurgãtoare a apei râului setransformã în fiinþa curgãtoarea gândului apei adicã îngândire ca mãsurã a fiinþei.Fiecare din aceste idei ne aparazi ca etape care se leagã, darnu ºtim cu adevãrat cât delegate au fost în istoria lorrealã.

Pantha rei

argonauţiiN r . 1 ( 6 6 ) S u p l i m e n t c u l t u r a l C o o r d o n a t o r : A d r i a n D i n u R a c h i e r u

JURNALISMUL CULTURAL ªI ECO-PUBLICITATEA

Constatarea cã „lumea a cãzut înmâinile mass-media”, lansatã cândva casumbrã profeþie a devenit azi un angoas-ant adevãr obºtesc, îngrijorãtor, fireºte,prin consecinþe. „Masa planetarã” desprecare amintea E. Morin (1962) e o evidentãrealitate; prin convergenþa pieþelor ºi„eroziunea electronicã” a planetei asistãmla instalarea unui perfid totalitarism media,încurajând ofensiva subculturii. În acestcontext, a vorbi despre jurnalismul culturalînseamnã, întâi, a încerca o redefinire aconceptului, convinºi fiind cã sintagma,cumva pleonasticã (pornind de la premisacã jurnalismul nu poate fi, totuºi, acultural),implicã o specializare. Oricum, nuîmbrãþiºãm ipoteza disjuncþiei, acreditând– graþie viziunii antiintelectualizante – untehnicism îngust în cazul jurnaliºtilor, obli-gaþi, ºi ei, sã se miºte într-un larg orizontcultural. Acest conflict, nu tocmai de datãrecentã, capãtã accente nebãnuite înepoca iconismului, impunând o unicã civi-lizaþie prin invazia culturii media. O culturã,aºadar, de rang mediu ºi extensie plane-tarã prin transconsumerism, însemnândcu totul altceva decât inocenta bãnuialã cãar fi vorba de o culturã profesionalã.Teletropismul epocii, stimulând neoanalfa-betismul TV, face din cultura media un efi-cient agent al globalizãrii; altfel spus,mass-media nu sunt doar un vehicul cul-tural, ci propun o nouã culturã, subjugatãde ideologia divertismentului.

Sub pecetea epocii pe care o tra-versãm, confuzã ºi crizistã, generândavalanºa anxietãþilor postmodernitãþii,„hibridarea culturalã a omului global”, cumscria Z. Bauman (1, p. 106), nu ni se pareo falsã alarmã în contextul proliferãrii hao-tice a comunicãrii mediatice. Mai ales cãnoi purtãm o dublã ereditate, codul cultur-al fiind, observa cândva E. Morin (2, p.181), echivalentul sociologic al coduluigenetic. ªi dacã influenþa asupra „stoculuiereditar” nu poate fi tãgãduitã, e indis-cutabil cã substituþia nici nu poate fi gân-ditã, chiar mãrºãluind spre o unicã civiliza-þie (world culture). În pofida uriaºei audi-enþe, a bombardamentului informaþionalsufocând planeta, mijloacele de comuni-care în masã „fabricã”, s-a zis, noncomuni-care; feedbackul e anemic, interacþiuneacomunicativã slãbeºte pe mãsurã ce neinstalãm, deloc confortabil, în Evul Media(3). Fenomenul mediatic, deschizândaccesul „la lume”, transformã realitatea în„fenomen discursiv”, fabulatoriu, scena-rizat, spectacularizat. Evident, nimeni nuar putea nega rolul mass-media în fortifi-carea modernitãþii, devenind acum, înlumea simultaneitãþii, chiar mediu de exis-tenþã (mod de viaþã), modelând organi-zarea socialã ºi confiscând, hedonistic,cotidianul, punând în joc exersatele tacticiale seducþiei. ªi, în acelaºi timp,observând cã suprainformarea coexistã cudezinformarea, cã rezistã întinse zone de„subdezvoltare comunicaþionalã” prin dis-tribuþia inegalã a puterii ºi a resurselor, cã,în fine, difuzarea, chiar planetarã fiind (pringlobalizarea pieþelor), ascultã orbeºte,odatã cu creºterea presiunii com-petiþionale, de logica vitezei ºi a profitului.Intrã, aºadar, în cursa freneticã a con-sumului, bucurându-se de o largã pene-

tranþã ºi adresabilitate. Devenind însãcomercialã, epidermicã ºi „culinaristicã”,propunând – pe suportul high-tech – unºuvoi de modele ºi imagini-ghid, sfârºindprin a infantiliza publicul, îndobitocit prinsoap-operas ºi publicitate stupidã. ªi dacãTerry Eagleton visa la o improbabilã cruci-adã moralã, J. Baudrillard nu ezita sãobserve cã, „fantasmaticã” azi, comuni-carea este „victima unui exces de comuni-care”. Dar cultura comercialã îl îngrijora peLeavis încã din anii ’30, dând tonul pre-ocupãrilor de Cultural Studies prin grupuldin jurul revistei Scrutiny. Din pãcate, glo-balizarea mediaticã, plonjând în simul-taneism, nu înseamnã ºi restituirea /receptarea unei „societãþi comunicative”;animalul media („omul terminal”) este o„maºinã de privit”, captiv al culturii media.Televizorul este medium-ul predilect într-un univers „dilatat”. S-ar pãrea cã C. W.Mills nu s-a înºelat când anunþa, cumvaprofetic, cã „istoria care îl afecteazã înprezent pe fiecare om este istoria mondi-alã”. ªi dacã sub trendul mondializãriidifuzarea este, inevitabil, supranaþionalã(civilizaþia fiind, astfel, o expansiune exte-rioarã a culturii), comunicarea globalã neface pãrtaºi / victime la un insidios neo-colonialism cultural (Michel de Certeau),sincronizarea însemnând, îndeosebi, uncosmopolitism ieftin, pãgubos, cultural-iceºte alienant (4, p. 141).

Se poate însã vorbi de o culturãglobalã? Existã, neîndoielnic, evenimentemediatice cu impact emoþional la scaraplanetei, existã un capital nomad ºi trusturitransnaþionale erodând rolul statelor-naþi-une (cazul grupului Time-Warner, de pildã,care se vrea o „entitate planetarã”), circulãîn lume elite „infidele”, afiºând – vorba luiJonathan Friedman – o „identitate cos-mopolitã”, ne miºcãm într-o „junglã fabri-catã” (A. Giddens) ºi ne ameninþã, pe fun-dalul relativismului dizolvant al postmod-ernismului, pãcatul greu al uniformizãrii ºial insecuritãþii. Globalizarea marginal-izeazã 2/3 din populaþia lumii ºi civilizaþianoastrã, departe de a fi „un tot”, pare frag-mentatã ºi frisonatã de întrebãrineliniºtitoare. Cine gestioneazã procesul

ºi care sunt costurile globalizãrii? N-a scã-pat oare el de sub control sub presiunea„forþelor anonime” (G.H. von Wright)instaurând – ca sã preluãm sintagma luiKenneth Jowitt – noua dezordine mondi-alã? Incertitudinile de azi, în acumularegalopantã, intrã în conflict cu globalismulvisãtor, favorizând tocmai tranzienþa (A.Toffler), dezinserþia, dezorientarea; adicãdizolvarea lumii reale sub promisiunea„transparentizãrii” într-un univers fantas-matic. O lume parcelatã ºi excitatã,aºadar, care stimuleazã iresponsabilreflexul consumerist. Societatea de con-sum îºi seduce clienþii ºi inventeazã expo-nenþial trebuinþe; cultura însãºi devine oculturã de piaþã.

Iatã câteva premise anxioase dela care, pornind, angajãm o discuþieinevitabil polemicã. Ea se vrea criticã încontextul „neoanalfabetismului TV”, fãrãpretenþia (hilarã, de altminteri) de a prop-une propo-ziþii definitive, de neclintit. ªtimprea bine, pe urmele lui Braudel, cã timpulscurt este „cea mai înºelãtoare dintredurate”. Iar epoca noastrã, incapabilã dea-ºi gestiona crizele, înaintând orbeºte înviitor, se confruntã dramatic cu ceea ce s-a numit „guvernanþa problemelor globale”.Globalismul civilizaþiei ºi varietatea cul-turilor, rãmânând „marea sursã a iden-titãþii” (5, p. 14), suportã relaþia tensionalã,divergentã dintre mondializare ºi localizare(atomizare). O nouã autarhie este, certa-mente, imposibilã, omenirea „spãrgându-se” totuºi în grupuri ºi regiuni, departe dea-ºi defini obiectivele ºi de a-ºi câºtigacoerenþa unei strategii pe termen lung,oferindu-i identitate ºi sens. Într-o epocãfluidã, singurul sens globalizant pare a fiuniformizarea consumului. „Prinsã” înnãvodul reþelelor informatice, tehnice,financiare ºi comunicaþionale, omenirea aconºtientizat puterea mass-media. Or, pro-ducþia de mesaje a devenit o adevãratãindustrie culturalã. Sã aibã ea doar un rolnarcotizant, înþelegând cã ceea ce ni seoferã sub eticheta de culturã de masã(pentru mase) funcþioneazã ca sistem pro-priu, nu doar cumulând efectelemijloacelor de informare? Oricum, dacã

media a remodelat societatea ºi sensibili-tatea generaþiilor, transformând comuni-carea într-un „fenomen de civilizaþietotalã”, ºi celelalte canale se redefinescbrutal în raport cu televiziunea. Fiindcãdictatura audiovizualului în societateamediaticã, în pãienjeniºul multimedial,este o evidenþã, sfidând diatribele antiteh-nologiste; saltul de la logocentrism laimagocentrism înseamnã accesul la unlimbaj universal, placat, e drept, pe funda-mentalismul pieþei. Leo Bogart, încã în1956 (v. The Age of Television), avertizacã expansiunea TV (teletropismul)înseamnã ºi invazia culturii „de mijloc”.Microbul TV generalizeazã „sindromul deduminicã” (J. Friedman) ºi ne invitã în so-cietatea „de spectacol” (Guy Debord). Or,spectacolul mediatic, sub aparenþa omo-genizãrii, ne condamnã la sedentarizare.ªi sã nu uitãm, TV (vãzut de unii ca drog)este un medium prin excelenþã nonselectiv(Noelle-Neumann). Iar mass-media tre-buie înþelese ca „mediator universal”(Edgar Morin), „prescriind” lumea de azi.

Dacã Marshall McLuhan, numecândva în vogã, printr-un „celebru aforism“a rãsturnat metaforic perspectiva ºi aimpus, ºocant, paradigma tehnologicã(obligând la regândirea problematiciimedia), reabilitarea lui (fãrã a subscrie laetapizarea propusã, marºând pe ipoteza –dubioasã – a omogenitãþii epocilor)rãmâne o sarcinã nerezolvatã. El trebuie„luat în serios” (Elizu Katz). Paul Levinsona încercat sã fixeze locul influentului teo-retician în „era digitalã”, notând cã afir-maþia care a fãcut carierã a fost, dinpãcate, „deformatã de toatã lumea” (6, p.15). E drept, cel considerat de Tom Wolfe(1965) „unul dintre marii gânditori ai uman-itãþii” a fost aprig controversat ºi mai puþincitit, întreþinând prin analogiile sale provo-catoare, metaforele înceþoºate ºidezordinea demonstraþiei un „flux deambiguitãþi” (E. Morin), stârnindnumeroase reacþii critice. Or, McLuhan nuvroia sã explice, ci „sã exploreze”, cumrepetat s-a justificat (6, p. 36); dar aici per-sistã o neînþelegere, preluatã inerþial ºiperpetuatã vinovat. Nu se punea problemade a ignora substanþa (conþinutul) o datãcu trecerea de la „spaþiul acustic” la „spaþiuvizual”, ci de a apãsa asupra impactului(ciclului de viaþã) al unui nou mijloc în pro-cesul comunicaþional, apt de a reconfiguraistoria remodelând societatea. McLuhanvorbea de „trei ere comunicaþionale”, pre-dominanþa unui medium fiind, se ºtie, cri-teriul periodizant (era tribal-oralã, ceatipograficã ºi cea a circuitului electronic).Nu e aici locul de a-i discuta opera ºi de astãrui asupra uriaºei sale influenþe, dupãcum, reparatoriu, ar trebui redescoperiþi„strãmoºii” sãi ideatici (uitatul Harold Innis,în primul rând). Cert e cã limbajele noilormedia provoacã, direct ºi indirect, uncumul de efecte schimbând sensibilitateaumanã; implicit, modul nostru de a per-cepe ºi de a asimila lumea. Deloc întâm-plãtor L. Mumford era de pãrere cã modifi-carea raportului dintre simþuri provoacã orevoluþie culturalã.

IDEI ÎN DIALOG

„Discursul mediatic îºi construieºte propriul real, fãcând comerþ cu imaginarul nostru” (Patrick Charaudeau)

(continuare în pagina urmãtoare)

argonauþii poesis 8

D E B U T

Dar lumea de azi, consid-eratã de un Samuel T. Huntingtonca pluricivilizaþionalã, ascunzândfalii culturale ºi inevitabile con-flicte în scenariile noului secol, seîndreaptã, totuºi, spre o civilizaþieglobalizantã. „Civilizaþia e univer-salã”, spunea demult PaulRicoeur (v. Civilisation universelleet cultures, Paris, Seuil 1955) ºi,probabil, niciodatã mai acut ca înzilele noastre omenirea n-a avutsenzaþia de „întreg”, de corp unic.Este limpede cã aceastã culturãmedia se dovedeºte un eficientagent al globalizãrii. Cu obser-vaþia cã ea promoveazã ºi încura-jeazã, cum s-a spus, subculturafãrã frontiere. Dacã piaþa devineinstanþa supremã ºi discuþia sepoartã doar în termeni de audi-enþã (rating), garantând succesulcomercial, degradarea gustuluipublic prin invazia divertismentu-lui e o consecinþã inevitabilã. Maimult, televizorul – afirma acuzatorP. Bourdieu – e o formã perni-cioasã de violenþã simbolicã.

Sub umbrela universalu-lui, prin transferabilitate ºi accesi-bilitate, cultura media pare a sub-mina nevoia de apartenenþã (pro-tejând identitatea). Ofertei frag-mentariste în decor postmodern,iscând atâtea conflicte identitare,îi rãspunde uniformizator, aplati-zant-axiologic, sfidând multiplici-tatea culturilor ºi impunândimpetuoasa „civilizaþie catodicã”(deopotrivã scop ºi mijloc). Sã fieoare adevãrat, cum spunea cine-va, cã dupã un inchizitorial EvMediu catolic am pãºit într-un EvMedia catodic, sãrãcind umanul?Globalizarea mediaticã (vãzutãca „industrializare secundã”, cuma ºi fost definitã) înseamnã, într-un sens, reîntoarcerea la tribal-ism. Satul planetar, anunþat pro-fetic de McLuhan, s-a ivit ºi rolulmedia a fost decisiv. Iatã, aºadar,cã mass-media nu reprezintãdoar un vehicul cultural ci chiar

produc o nouã culturã. Va înlocuiea (fraudulos) Cultura? Ce poateface jurnalismul cultural? Poateinterveni salvator, poate împiedi-ca acastã galopantã culturalizarejoasã?

Rãspunsurile, dimpo-trivã, se revarsã acuzator chiarasupra jurnalismului cultural, pusla zid. Comentând Zãdãrnicii-le luiBarbu Cioculescu, Alex ªtefãnes-cu (vezi România literarã, nr. 5/8februarie 2008, Anul XL, p. 10)aplauda interesul scriitorilor pen-tru publicisticã, exploziv dupã ’89,„nelãsând biata limbã românã ladiscreþia ziariºtilor”. Nici Dan C.Mihãilescu (Lauda ca deformaþieºi plictis, în Dilema veche, nr.208/7-13 februarie 2008, p. 10)nu era mai blând, evidenþiind„borhotul resentimentar”, intere-sele de coterie, reducþionismul,„pitbulismul” ori „spumegaþia sul-furoasã” care ar anima frontul jur-nalismului cultural, spre deose-bire de tabãra cronicarilor literariunde nuanþele ºi demonstraþia arfi, cicã, la mare respect. Evident,nu putem ignora deosebirile; ºi, înconsecinþã, nu putem subscrieopiniei avansate de Sorin Preda,dupã care distincþia jurnalistic-li-terar ar fi „artificialã” (7, p. 29).Confuzia ni se pare cel puþinpãguboasã. Sã amintim, întreacãt, cã un Bernard Pivotspunea cu mândrie: „nu sunt cri-tic, sunt jurnalist cultural”.Or, jurnalismul cultural e tot maidezinhibat ºi hedonist, sãrecunoaºtem, oricum departe derigorile unei critici academice. Într-o lume obsedatã de manipulare,suportând „ravagiile relativismu-lui” (dupã formula lui Al.Cãlinescu), pulverizând ierarhiileºi abdicând de la cerinþele spiritu-lui critic, spectacolul subiectivitãþii/ subiectivitãþilor – în goana dupãrating – ocupã scena ºiinflameazã orgoliile.

Inevitabil, într-un spaþiumediatic asediat de evenimente,discursul de opinie (oricare ar fiel) e supus simplificãrii, „vulga-

rizãrii dramatizate” (dupã P.Charaudeau), instaurând medi-acraþia (cf. A. Gavrilescu). Iar jur-nalismul cultural, ca tip de presãspecializatã, propune, neîndoios,articole de opinie ºi asigurã gloriamediaticã, fie ea ºi efemerã.Oricum, pe suportul suprainfor-mãrii, supraevenimenþializarea,cu cert rol mistificator, intrã într-orelaþie antinomicã cu realitatea,observa Patrick Charaudeau;încât raportul eveniment / val-orizare sau, altfel spus, raportulinformaþie / comentariu, surclasatde abundenta producþie simbolicãprezintã regretabile abdicãri ºiderapaje, inclusiv deontologice.Opinia curentã, se ºtie, rezervãjurnalistului rolul de mediator, fãrãputinþa de a filtra ºi digera infor-maþiile, respectând canonulobiectivitãþii. Cu atât mai multcând discutãm despre spaþiul on-line, acolo unde climatul lax ºiexcesele egotice ridicã, firesc,întrebarea dacã bloggerii sunt jur-naliºti (vezi 8). Pe bunã dreptate,Cãtãlin Sturza denunþa „reþeauacolportoare a blogosferei” (8, p.25), bloggerii oferindu-ºi (ilicit) unstatut mai înalt decât simplul rolde intermediari-transmiþãtori.

Or, critica literarã, cudeosebire cea de întâmpinare,este „un amestec de recenzie ºianalizã” (7, p. 26), propunândtexte personalizate prin amprentastilisticã ºi valorizatoare. Încât,într-o posibilã piramidã a subiec-tivitãþii, dacã ºtirea sau nota cul-turalã sunt la bazã (la un dis-cutabil punct zero al opiniei, dupãS. Preda), este limpede cã table-ta de autor ºi cronica au, totuºi,variabile grade de impresionism,punând în circuit verdicte coloratesubiectiv. Evident, vorbind depresa culturalã nu avem în vederedoar critica cu aparat. Prinexpunerea la media, prin „dis-tribuirea unui flux de mãrfuri ver-bale” (McLuhan), povestireamediaticã (informarea) suportãdistorsiuni, deformãri, manipulãri.Prin definiþie un demers critic,

presa are dreptul de a nega. Doarcã, deseori, spiritul critic estedeturnat în criticism. Sau, alteori,oferã cazul unor jalnice abdicãri,încurajând autorlâcul, superlativi-ta, diletantismul proliferant, ure-chist. „Speþã blamatã” în viziunealui Adrian Marino (un „suflet orga-nizat”, atras – prin voinþã de sis-tem – de seriozitate ºi monumen-talitate), cronica literarã este maidegrabã un discurs calofil,suferind de egocentrism, impre-sionism fugos, chiar labilitatesemanticã. Simptome aproapefireºti într-o culturã poetocentricã,obsedatã de beletrism.

Dacã e sã cercetãmpeisajul literar vom constata, fãrãefort, cã ne zbatem într-o „veselã”confuzie a valorilor, pe fundalulunei teribile zarve. Acest vacarmgeneralizat, centrifugal, firesc,poate, dupã monologul dictatorial,n-a reuºit — deocamdatã, celpuþin — sã erodeze canonul.Agresivitatea noilor veniþi înseam-nã ºi „lupta cu statuile”. Ravagiiface însã „critica de cumetrie” (degaºcã). Buluceala autorilor, soli-darizarea generaþionistã, clasa-mentele zonale (încropite destrategi de cafenea) ºi pro-movarea zgomotoasã a valorilor„de grup” (literar), cu rol substitu-tiv ar cere, salvator, revigorareaspiritului critic. Observãm cã spiri-tul critic, purtat de voci autorizate,recunoscute ca atare a amuþit întimp ce criticismul (pe de o parte)ori superlativita (pe de altã parte)sunt în ofensivã. Încât, inevitabil,confuzia se înstãpâneºte. Grav ecã se practicã cronistica tarifatã.Cooperativa Prestãri critice (cumspunea cineva) e înfloritoare.Abundã prefeþele comandate,cota literarã (a unora) e umflatãnemilos, foiesc critificatorii. ªiatunci mai vorbim de credibilitateacriticii? Eco – publicitatea, dincolode sensibilitatea ecologicã aepocii, ºi-ar propune tocmaiasanarea climatului, „ecolo-gizarea” unui mediu (cel literar)care e rãvãºit de nãbãdãile criticii

publicitare, aruncându-ne într-oteribilã derutã axiologicã. Enevoie, credem, de un noumoment maiorescian. Va veni?

Adrian Dinu Rachieru

NOTE:

1. Zygmunt Bauman,Globalizarea ºi efectele eisociale, traducere de MariusConceatu, Bucureºti, EdituraAntet, 1999.2. Edgar Morin, Paradigma pier-dutã: natura umanã, traducerede Iulian Popescu, Iaºi, EdituraUniversitãþii „Al. I. Cuza”, Iaºi,1999.3. Bogdan Ghiu, Evul Media sauomul terminal, Editura IdeeaDesign & Print, Cluj, 2002.4. Mihai Coman, Introducere însistemul mass-media, EdituraPolirom, Iaºi, 1999.5. Mircea Maliþa, Zece mii de cul-turi, o singurã civilizaþie. Spregeomodernitatea secolului XXI,prefaþã de Ricardo Diez-Hochleitner, preºedinteleClubului de la Roma, EdituraNemira, Bucureºti, 1998.6. Paul Levinson, MarshallMcLuhan în era digitalã (Ghid almileniului informaþiilor), traducerede Mihnea Columbeanu, EdituraLibrom Antet SRL, Bucureºti,2001.7. Sorin Preda, Jurnalismul cul-tural ºi de opinie, EdituraPolirom, Iaºi, 2006.8. Cãtãlin Sturza, Bloggeri ºi jur-naliºti, în Cultura, nr. 4/31 ianua-rie 2008.

VICTORIA ANDREEA BOZGAN

FÃRÃ TITLU

Te desenez în alb ºi negru,Ca pe o noapte ºi încã o zi,Ca pe un gând rãtãcit în vãilepustietãþiiTotuºi, nu-þi gãsesc culoarea

Schiþez amintiri din acel ceasfragedCu linii asimetrice ºi un cercamnezicCãutând sensul totului-nimic.Totuºi, te aºterni în mine,cenuºiu.

Contur te simt migrând în mine,Cãci dai formã ecouluiCum ofrandele oferã putereunui zeu.Totuºi, tãcerea în noi se naºte.

Curbe ºi linii încearcã a te definiCeasul amorf puncteazã o clipãªi azi se va termina risipaCãci a-þi ºti culoarea nu amînvãþat încã.

EFEMERÃ

În fluxul miºcãrii continueSe pierde durerea din doineªi glasul amar ºi tacit,Al ultimului om pribegit

În visul absurd, ros de-o dorinþãacutãAmarnic trece o clipã tãcutãªi timpul e dus ºi dus varãmâneªi-odatã cu el ºi a mea amã-gire.

DECOR

Eu am învãþat ceea ce voi nu aþivrut a ºti:Sã ascult plânsul dulce al nopþii,Chipul morþii, râzând sã-lprivescSã ating cerul ºi sã iubesccurat.ªi frunze-n gol se rãtãcesc Cu mine în timpul nemuririiªi vântul ne leagãnã cu al sãuglasCãci numai noi, vai, am rãmas.

MONOTONIE

M-am sãturat de atâtea lacrimiprefãcute-n vinªi de atâtea seri cu mirosameþitor de crinDe chipul realitãþii veºnic tristCântând zborul clipelor ca unpalid pianist.

M-am sãturat de atâtea zileprefãcute-n nopþiCa aceiaºi slujbã de vecernie,rostitã de alþi preoþiªi de atâtea zile terminateca ºi ieriM-am sãturat de aceleaºimonotone seri

M-am sãturat de chipul hâd alrealitãþiiM-am sãturat sã mã întrebcare-i preþul vieþiiM-am sãturat de atâþia semenice nu vor nimicM-am sãturat sã fiu acelaºilucru mic...

continuare din pagina 7

argonauþiilecturi9

AMUR de Elisabeta Isanos

CCRROONNIICCÃÃ LLIITTEERRAARRÃÃ

Numele acestei autoare vine înprezentul nostru literar purtând discret, darferm, pecetea unui semn distinctiv din tre-cut, aºa precum albinele poartã în zborullor polenul florilor prin care au poposit. Enumele mamei sale, o poetã de har auten-tic cu figura romanticã ºi luminoasã, maipuþin prizatã, din pãcate, decât ar fi meritat,de cãtre lumea literarã.

Oricum, dacã existã neîncredereîn forþa ereditãþii literare, aceasta se poatespulbera fãrã rezervã în cazul de faþã: fiicaprelungeºte în felul sãu propriu ºi cu o per-sonalitate distinctã, harul genitorilor sãi bio-logici care în cazul ei, sunt ºi literari: MagdaIsanos ºi Eusebiu Camilar. Prezenþa sa lit-erarã ºi publicisticã discretã de pânã acumnu a trecut totuºi neobservatã de cunoscã-tori cãci mulþi dintre aceºtia o considerãuna dintre cele mai rafinate traducãtoare ascrisului românesc in francezã. ªi-apoi,cine ar citi, de pildã, o pagina de presã cul-turalã conþinând mai multe fragmentenesemnate ºi diferite, ar recunoaºte imedi-at scriitura inconfundabilã a ElisabeteiIsnos în care aflã un aliaj subtil de obser-vaþii pertinente ºi de meditaþie eseisticã dealeasã ºi parfumatã reverie ce probeazãmai mult decât orice, herladica sa literarãde nobil blazon ereditar.

Cartea sa de acum intitulatã Amur,apãrutã la editura Augusta din Timiºoarasub girul aceluiaºi editor-critic-mentor liter-ar A.D. Rachieru, cu numeroase perfor-manþe culturale la activ, e una care,dovedind acelaºi stil plin de rafinament, edeosebitã din multe puncte de vedere.Titlul ei, în primul rând, e o izvodire simbol-icã atât din punct de vedere semantic, câtºi funcþional. Adicã el semnificã deopotrivãnumele (pronunþat în francezã) al senti-mentului erotic, „amour”, cât ºi pe cel almarelui râu ce strãbate necuprinsa Siberie,destinaþia finalã a calvarului românesc dinþinuturile de tranziþie naþionalã, in specialdin mulpãtimitele provincii româneºtiBasarabia si Bucovina.

Celãlalt nivel de simbolizare al titlu-lui ce îl întretaie parcã, pe verticalã peprimul, orizontal, sugereazã întretãiereadintre destinul individual al personajelorcãrþii, cu saga colectivã a unui întreg neamsupus aceloraºi presiuni ºi circumstanþeistorice ºi geopolitice.

Firul vizibil al cãrþii este povesteaunui personaj desemnat doar printr-oiniþiala, Þ, medic militar, nãscut înBasarabia ºi, ca atare, supus destinului

tuturor concetãþenilor sãi, destincare, de fapt, constituie esenþa cãrþii.Aºadar, aceastã autoare rafinatã ºi subtilã,depãºeºte fruntariile calofiliei ºi trece acumla o temã pe cât de gravã si profundã (ºichiar generoasã ca substanþã de inspiraþieliterarã!) pe atât de puþin abordatã în prozanoastrã: martirajul siberian al românilor dinþinuturile ocupate. Scriam cândva desprecartea acelei þãrãnci bucovinence, abiaºtiutoare de alfabet, Aniþa Nandriº - care ºi-a consemnat într-un caiet precar expe-rienþa vieþii din deportarea siberiana, publi-catã peste ani de un descendent al sãu -cã dacã un cineast de talent ºi curaj artranspune-o cinematografic la acuitatea ºitensiunea cerute de substanþa ei, ar rezul-ta un strigãt artistic de ecou universal, cunimic mai prejos decât capodopereleintrate în patrimoniul lumii (de pildã,Guernica!). Acum vine un alt autor, tot ofemeie, de un cu totul alt nivel de instruireºi formaþie intelectualã, aparþinând uneidinastii culturale, aºadar diametral opusãsimplei þãrãnci de atunci, ºi reia pe un altplan aceeaºi temã, cutremurãtor de

dureroasã ºi de puþin pãtrunsã,chiar uitatã de concetãþeniinoºtri contemporani. Aflãm dincarte cum a te fi nãscut înacea fâºie de pãmânt numitãBasarabia, (azi numitã într-un mod strigãtor depleonastic ºi neinspiratRepublica Moldova”,) aînsemnat de-a lungul tim-pului, un pãcat în sine, oculpã pentru careputeai plãti cu liber-tatea, avutul, chiar cuviaþa, dar în oricecaz, nu puteai finiciodatã un omsigur, stabil, liniºtit,ci mereu urmãritde trecutul tãu,stând la pândãiepureºte, gatas-o iei undevala fugã defrica urgieice te puteapândi dinsenin cao tor-nadã ºi-þi puteadistruge viaþa.Poate acest veºnicprovizorat a determniat ºirecurgerea la iniþiala eroului princi-pal, dar ºi nedenominarea celorlalte decâtdoar prin calitatea lor: Baba, Fiica º.a, deparcã s-ar dori sugerarea ideii cã acesteanu sunt doar personaje, ci eºantioanereprezentative pentru o largã categorieumanã.

Parcurgând o bibliografie demnã deo lucrare de doctorat (aflatã la sfârºitulcãrþii ca în cazul acelor lucrãri), autoareascrie un roman pentru cã literatura estetotuºi forma cea mai pertienentã de atransmite un mesaj la modul personalizatºi pentru cã acesta este harul sãu definito-riu, cel beletristic. Acum, când scriu însem-nãrile acestea pe marginea cãrþii ce tocmaiam terminat-o, mã aflu departe de þarã,într-un loc unde am la îndemânã doarpuþine cãrþi româneºti, dintre celedeosebite. De aceea nu pot sã nu consem-nez o tulburãtoare coincidenþã ce sublini-azã caracterul neîntâmplãtor al faptelor.Vorbind despre calvarul basarabenilorizvorit ºi din decretul monstrului numit LVStalin prin care a statuat cã toþi cei aflaþi înacel fatidic 28 iunie in Basarabia suntcetãþeni sovietici obligaþi sã se repatrieze(ceea ce a provocat o uriaºã frãmântare arefugiaþilor în România) cartea se refera lasalvarea unei mari pãrþi a lor printr-o gãsel-niþã iscusitã a unui diplomat român, fãrãsã-1 numeascã. Alãturi de cartea Amur, pemasa mea de lucru, se aflã tocmai acumcartea care trateazã detaliat aceastã aven-turã istoricã ºi unde se pune în luminã per-sonalitatea acelui, aº zice, erou al naþiunii,pe numele sãu, (ce n-ar trebui uitat!),Alexandru Danielopol, care a salvat priningeniozitatea ºi devotamentul sãu patriot-ic vieþile a mii de români lucruri puse înluminã de cãtre Liviu Valenaº prin carteasa intitulatã In culisele negocierilor cuUniunea Sovietica 1934-1947”, apãrutã laEditura Vremea ºi vehiculatã mai ales îndiaspora, motiv pentru care probabil nu afost cunoscutã de autoarea acestei atât dedocumentate cãrþi. Am aflat cu uimire cumacest, de fapt, pupil al providenþialului nos-tru diplomat Nicolae Titulescu, format de elprofesional ºi patriotic, a gãsit în textul leg-

isla-t i v

sov i -etic un

ºi” careschimba

s e n s u lfrazei ºi

o f e r e aoarecum o

portiþã des c ã p a r e

r o m â n i l o rbasarabeni hãi-

tuiþi ºi vânaþi caiepurii în baza

acelui document.(Ce ciudatã ºi

adânc simbolicãeste secvenþa cu

vânãtoarea de iepuriîn cartea Amur!)

Aºadar, datoritã aces-tui adevãrat filioque”

diplomatic, o sumedeniede basarabeni au reuºit

sã scape de întoarcerea încaptivitatea bolºevicã ºi sã rãmânã pe veciîn România iar ecouri ale acestei realitãþise gãsesc în opera (venind din biografia)acelei personalitãþi de granit care este PaulGoma.

Cartea Amur este aºadar ºi olucrare de ordin documentar ºi istoric cetrateazã aceastã foarte delicatã ºi tulbureproblemã ºi reuºeºte, din pãcate niciodatãdestul, sã comunice absurditatea existenþeioamenilor acelei pãrþi din neamul româ-nesc, cruzimea, varietatea, intensitatea ºimizeria modului de a-i face sã sufere doarpentru ca proveneau dintr-o anumitã zonãgeograficã. Ridicãrile nocturne, suce-siunea schimbãrilor administrative cu efectdezastruos, culpabilizarea locuitorilor,închisorile, cãlãtoriile cu trenurile groazeicãtre inumana Siberie, chinurile suferiteacolo, aºadar transformarea oamenilor dinfiinþe umane în vieþuitoare bune doar pen-tru pentru chin, adicã pentru a satisfaceinstictele bestiale ale puternicilor momen-tului (cineva chiar spune în carte: numunca voastrã ne trebuie, vã vrem chinul!),toate comunicã mult mai mult decât opoveste, decât un story literar. Acestelucruri ridicã azi, în vremea ce se vrea apãcii, înþelegerii ºi armoniei universale,problema modului cum a fost ºi cum poatefi, în genere, posibilã ºi permisãdegradarea oamenilor de cãtre oameni. Eun protest uriaº contra acestei ieftiniriincredibile ºi inacceptabile a vieþii omeneºtipentru pedepsirea cãreia nu s-a organizatîncã nici un tribunal a la Nuremberg sauaiurea ºi nu se cutremurã lumea de oroareaºa cum s-ar cuveni spre a nu mai fi posi-bilã vreodatã. Cartea mai are un maremerit: acela de-a contribui la adãugareasuferinþelor colective din trecutul românilorpe lista acelor neamuri ce au dreptul larecunoaºtere moralã din partea lumii. Aicise cuvine reamintitã existenþa unei dis-porporþii: aceea dintre grãbita recunoaºterea naþiunii noastre ca producãtoare de

suferinþe altor naþiuni, câtã vreme sufer-inþele reale, monstruoase ºi extinse pescarã largã ale bucovinenilor ºi basarabe-nilor, de pildã, pentru care nici pânã acumnu s-a fãcut mãcar o reparaþie simbolicã,nu sunt nici pe departe cunoscute ºi luateîn considerare într-o asemenea cumpãnã adreptãþii internaþionale.

Jurnalul adãugat la sfîrºitul cãrþiiconþinând însemnãrile intime ale femeiicare 1-a iubit mereu nemãrturisit pe erouloarecum misterios, e un poem erotic înprozã, o Cântare a cântãrilor din vremurilevitrege ale istoriei basarabene careadânceºte sentimentul de tensiune psiho-logicã stârnit de carte prin eºecul deplin alvieþii sentimentale a personajului, viaþãcare, dacã împrejurãrile ar fi fost altfel, ar fifost si ea frumoasã sau mãcar acceptabila,normalã. Aºa, înrãmatã în cadrele unorîmprejurãri frustrante istoric, politic, social,geografic, imaginarul atinge niveluri ºiintensitãþi dramatice sau poematice, încontraponderea realului netrãit. Este, defapt, ºi ilustrarea acelui jurnal al fericirii”,cum atât de inspirat ºi expresiv a numitN.Steinhardt (ºi el evocat, fie ºi aluziv, încarte ca, de altfel ºi un alt ascet luminat,VasileVoiculescu) dimensiunea spiritual-sufleteascã ce creºte compensatoriu înrecluziunea închisorilor, acea libertateultimã, de-o nesfârºire a imaginarului fãrãegal.

În paginile cãrþii sar în calea citi-torului acele aºa numite adevãruri-sur-prizã”, sintagmã formulatã astfel în modinspirat de cãtre Edgar Papu ºi care mi separe a fi cea mai sinteticã definiþie a sem-nelor literaritãþii, surclasând categoriaacelor indici teoretici de care se servesc cuvoluptate cei ce fac din literaturã un pretextpentru a-ºi etala didactic sterila erudiþieteoreticã. Sã prelevam câteva mostre.Bãtãlia se dãdea împotriva minþii, în toateformele ei: erudiþie, talent, creaþie. Cu altecuvinte, „teroarea continua cu rãzboiulîmpotriva gândurilor.” ; „Sã devinã simplelucruri, dezbrãcate de puterile supranatu-rale este pentru simboluri supremapedeapsã.” ; „Bãrãgan - Siberia valahã”,”Sã te faci de bunã voie ridicol pentruceilalþi e o formã de vieþuire în sânul unuigrup”; „ne atingem prin intermediul umbrei,bunã conducãtoare de dragoste” ; „mã plic-tisisem de tine. Erai veºted”, s.a.

In totul, Amur este o carte remar-cabilã ºi de mare conºtiinþã, nu numai derafinament artistic si literar, ce ar merita sãfie cunoscutã ºi de tineretul actual care numai ºtie nimic din ce a fost odinioarã ºicare, adesea, aflat în þarã sau în afara ei,ridiculizeazã ºi ironizeazã orice urmã deconþinut ideatic referitor la trecutul ºi valo-rile naþionale, considerând a fi de bon ton(acestuia i se spune acum «cool») mani-festarea unei superioritãþi elitiste faþã deasemenea teme rãsuflate”. Curajul acesteiautoare cu blazon estetic rafinat de a abor-da aceastã temã ºi virtuozitatea cu care oface demonstreazã ceea e aproape un tru-ism: cã în acest nucleu tematic ºi fapticzace miezul unor creaþii artistice demne deOscar sau de Nobel, cu condiþia de-a segãsi persoanele capabile sã-l pãtrundã ºisã-l struneascã. Elisabeta Isanos face unpas mare prin Amur-ul ei în aceastãdirecþie.

Lucia Olaru Nenati

GGÂÂNNDDUURRII PPEE MMAARRGGIINNEEAA CCÃÃRRÞÞIILLOORR

argonauþii eseu 10

În cartea Limbã ºi culturãpopularã, Bucureºti, EªE, 1983, aminclus un lung capitol intitulat Cuvîntulromânesc doinã ºi familia lui (p. 83-192).întrucât este vorba de un cuvântfundamental, vom rezuma câteva dintrepãrþile mai mult discutate, îndeosebi celeprivitoare la istoricul problemei ºi laoriginea lui doinã.

Despre originea subst. doinãs-au fãcut multe afirmaþii, unele maiapropiate de realitãþile noastre, altelefãrã nici o legãturã cu modul nostru de atrãi ºi de a gîndi. Dintre cei care auparticipat la discuþie, unii au fost parteneride ocazie, dar alþii reprezintã nume ilustreîn istoria culturii. În funcþie de pregãtire,de orizontul ºtiinþific ºi de unelepreferinþe, cei care au crezut cã au despus ceva în aceastã chestiune au arãtatcã doinã ar fi cuvânt autohton, latin, vechislav, grecesc, lituanian, german, rusesc,bulgãresc, slovac, românesc (deci creatîn limba românã).

Istoricul cercetãrii l-au fãcut, cumai puþine sau mai multe informaþii,câþiva cãrturari: B.P. Hasdeu,Delavrancea, Per. Papahagi, D.Caracostea, Ovidiu Papadima, C.Poghirc, Ariton Vraciu. Fiind referentoficial la lucrarea noastrã, apãrutã dupãºase ani de la depunerea la editurã,George Muntean ne-a fãcut onoarea sãpreia, în cartea sa Interpretãri ºi repere,Iaºi, Junimea, 1982, p. 105 ºi urm.,informaþii adunate de noi cu multã trudã,din diferite surse, inclusiv din toponimiabalcanicã ºi din antroponimia vecheromâneascã.

Cel dintâi care a vorbit despredoinã este D. Cantemir, în DescriereaMoldovei, unde scrie: „poporul de jos, caîn cele mai multe þinuturi pe care oînvãþãturã mai aleasã nu le-a luminatîncã, este ºi în Moldova aplecat spresuperstiþii ºi nu s-a curãþat încã aºa debine de întinarea de altãdatã încât sã nupomeneascã în cântecele ºi litaniile lor lanunþi, la înmormântãri ºi la anumite dateale anului, unele nume necunoscute,care amintesc cultul strãvechi al Daciei”(trad. Gh. Guþu, 1973, p. 341). Cantemirprezintã numele a 25 de zei moºteniþi dincredinþele dacilor, iar Doina stã dupãLado, Mano, Tina ºi Drãgaica. Doina „separe cã a fost numele folosit la daci al luiMarte sau al lui Bellonei, cãci cu el seîncep toate cîntecele care amintescisprãvile vitejeºti de rãzboi ºi toateintroducerile cu care moldovenii încep sãintoneze o cântare”. învãþatul domnatrage atenþia cã doina este un cuvânt-formulã, un cuvânt-interjecþie cu careîncep cântecele româneºti. Peste unsecol ºi mai bine, C. Negruzzi, în articolulCântece populare a Moldaviei, constatãcã „Aceea încã ce caracteriseºte pemoldovan sunt doinele sau cîntecelemuntene”, atrãgând luarea aminteasupra originii muntene a cânteculuinumit doinã. Cãminarul IordacheMãlinescu spune despre þãrani: „cudoina ºi doiniþa încep ei ºi astãzi maitoate cînticile lor”. Aron Densuºianu, înIstoria limbei ºi literaturei române, 167-168, scrie cã „doinele sunt genuleminamente liric al poeziei populareromâne. Doina cântã dorul ºi bucuria,iubirea ºi ura, veselia ºi întristarea,suferinþa ºi rãzbunarea, speranþa ºidesperarea”. Dupã Densuºianu, doinãeste cuvânt creat în limba românã. B.P.Hasdeu considerã cã doinã este o

moºtenire dacicã ºi cã cea mai vecheformã a cuvântului este dainã carecirculã prin Transilvania. Prezenþacuvîntului daina la lituanieni nu-lsurprinde, întrucât limba acestora cu adacilor erau foarte apropiate, avîndorigine comunã. El gãseºte explicaþiipentru lipsa cuvântului în dialecteleromâneºti din sudul Dunãrii. îndicþionarul sãu, H. Tiktin se îndoieºte delegãtura dintre doinã ºi dainã,prezentând numeroase extrase dinpoezia popularã pentru interj. daina dinrefrenul al daina ºi daina da în Junimealiterarã” din Cernãuþi, în 1907, Gr. Creþu,editor cunoscut în vreme, acumcunoscut ºi ca folclorist, dupã apariþiapostumã a unei mari culegeri, publicã unarticol intitulat Originea cuvîntului„doinã”, în care preia unele idei ale lui Ar.Densuºianu ºi ale lui G. Pascu, din„Viaþa Româneascã”, 1906. El aduce noiargumente cã doinã este cuvânt creat înromânã. Creþu vorbeºte despre interj, ai- dai, oi - doi, ui - dui ºi ei - hei; dintreacestea, trei „se formeazã dinprecedentele lor cu ajutorul unui dprotetic”. Spre deosebire de alþicercetãtori (ne referim la Ar. Densuºianuºi G. Pascu), Gr. Creþu înþelege cã interj,doi, faþã de interj, oi, prezintã un dprotetic ºi tot el a înþeles cã la interj, dois-a putut suda interj, na. Per. Papahagicrede cã doinã este de origine sãseascã,deschizând seria din ce în ce mai mare afalselor sãsisme. G. Bogaci crede cãdoinã este un împrumut din lituanianã, N.Raevschi îl crede slav, fãrã sã ºtie cãexistã ºi forma verbalã mai veche adoinã, faþã de a doini. Cicerone Poghirceste de pãrere cã doinã ar fl element desubstrat ºi aprobã soluþia etimologicãpropusã de B.P. Hasdeu. Apropiereadintre rom. doinã, cu varianta dainã, dedaina din lituanianã ºi din letonã esteadmisã ºi de cãtre cercetãtori ai limbilorbaltice, dar nu este înþeleasã ºi explicatãaceastã apropiere. în afara unorexplicaþii propuse pentru doinã ºi dainãpe care nu le acceptãm, OvidiuPapadima a înþeles cel dintîi cã verbul adãinui reprezintã un derivat al lui dainã.în Poezia tradiþionalã românã, D.Caracostea doreºte sã ne convingã cum

cã doinã ar fi un împrumut slav, fãrã sãobserve relaþia obligatorie dintretermenul în discuþie ºi pãstorit. Un punctde vedere de-a dreptul surprinzãtoradoptã Al. Rosetti, care afirmã cã doinãeste împrumutat din limba slovacã!Explicaþia a fost respinsã chiar înmomentul prezentãrii ei la un congresinternaþional. Ne surprinde afirmaþia unuimare învãþat ca I.I. Russu, care spune cã„doinã nu este vechi”, spre deosebire deA. Vraciu, care susþine origineaautohtonã a cuvântului, admiþândexplicaþia lui Hasdeu, a lui C. Poghirc...Sunt ºi alte nume de cercetãtori, la carese adaugã unii autori de dicþionareetimologice, asupra cãrora nu ne oprim,spre a nu extinde prea mult aceastãprezentare.

Termenul doinã ºi variantele saledainã, duinu, deinu, aina, einu acoperãaproape întreg teritoriul dacoromân. Pealocuri se folosesc sinonime precumcîntec de pe deal, cîntec de-ãl fetesc,cîntec lung, îndelungat, prelungat, ca pecoastã, ca pe deal, de luncã, ca pecioacã, cîntec de pe deal în sus, cîntecde plai, cîntec de coastã, de jele, de-acodrului.

Doinaru ºi Doinea erau nume defamilie în secolul al XIX-lea. Un GrigoreDoina locuitor din Cãila (Transilvania)este amintit în secolul al XVIII-lea. Doinaeste nume feminin, dar se foloseºte ºi înonomastica animalã (cai, câini). Semenþioneazã Doina ca nume a douãlocalitãþi, nume de vale ºi de iaz. Douãinsule dalmate se numesc Daina ºiDuainka, pe care Lucijan Marciæ lecrede de origine româneascã, rãmase dela vlahii care au trãit în evul mediu înacele pãrþi. Într-o localitate aromâneascãdin Peninsula Balcanicã s-a înregistrat însecolul trecut numele de bãrbat DoinaDoliu.

Prima atestare documentarã anumelui Dãiniº, din pãrþile Tîrgoviºtei,dateazã de la anul 1609, iar alta de la1624, al unui Dragomir Dãina; la 1617este menþionat ºi într-un documentmoldovenesc un nume Dainea. Dacã,însã, admitem cã numele scris Dianiº,menþionat în Moldova de nord la 1415,reprezintã o formã graficã a numelui

Dainiº, atunci vechimea atestãrii urcã întimp pânã la începutul sec. al XV-lea. Unboier din Þara Româneascã se numeaDieniº la 1433-1434, iar numele poate fiDeiniº.

La mijlocul secolului al XlX-lea,Timotei Cipariu distingea între cînteculde lume, cu conþinut vesel ºi întâlnit încolectivitãþi, ªi doinã care este cântecauzit în singurãtãþi, în locuri izolate, înaceeaºi vreme, Alecu Russo spunea cãdoina este în strânsã legãturã cupãstoritul, cu ciobanul care ºi-a pierdutoile. Dupã V. Alecsandri, „doinele sîntcîntice de iubire, de jale ºi de dor;plîngeri duioase a inimei românului întoate împrejurãrile vieþii sale”. A.Lambrior scria aceste cuvinte: „Este însufletul românului un fond însemnat deîntristare, care se revarsã prin viersulduios ºi trist al cîntecului sau prin vorbelece zice la cîntare. Acest suflet a presuratnote triste chiar ºi în cântecele menitepentru veselie. Iar doina este culmeatuturor (subl. ns., I.P.-S.); ea închide într-însa inima întreagã, are ceva a sufletuluisinguratic ºi jalnic pe care nu-1 poatezugrãvi nici un cuvînt din limba grãitã,afarã poate de dorul (subl. aut.) care seapropie întrucâtva prin mulþimeaîntrebuinþãrilor lui.

N-am crezut ºi nu cred nici acumcã acest cuvânt l-am primit printr-oîntâmplare de la trecãtorii care s-animerit sã migreze prin ºesurile ºi prinmunþii noºtri; am certitudinea cã l-amcreat noi în limba noastrã din cuvinteromâneºti ºi numai noi i-am dat puterile ºivirtuþile cu care este împodobit, pentru cãCine-a zis întîi doina Arsã i-a fost inima...încã nu s-au putut formula concluziidefinitive în legãturã cu origineacuvîntului doinã. Cert este, însã, cãvechimea lui în limbã este foarte mare ºi,de fapt, el este unul dintre cuvintelenoastre cele mai scumpe, stând la bazaunei concepþii de viaþã. Intraductibil dupãunii, copleºitor prin bogãþia lui expresivã,cuvântul doinã defineºte sufletul ºi viaþadintotdeauna a românilor. Doina estecântecul nostru cel mai caracteristic, în eladunându-se toate trãirile unei intensevieþi interioare, din care nu lipsescfrumuseþile naturii, tânguirile toamnelor ºiiernilor ori revenirea primãverilor culumina lor fermecatã. Doina este cânteculcare ne-a însoþit cu fidelitate, a împlinitgolul dintre cei plecaþi ºi cei rãmaºi în sat,dintre cei de demult ºi cei care le-auurmat, adicã a fost unul dintre factoriiunitãþii noastre neîntrerupte. Puritateadoinei este o realitate ºi avem bucuria s-o descoperim în multe culegeri de folclor,având ºi criterii de a descopericontrafacerile ºi a le repudia.

Când apele istoriei deveneautulburi, cînd vântul suferinþelor prindeasã batã mai tare, doina era aceea carene da puteri sã învingem, ea neprimenea cu îndrãznealã ºi ne aminteade poruncile venite din pãrinþi.

Doinã este un cuvânt din comoaracea mai de preþ a spiritului românesc,popas la ceas de grea încercare ºiluminã la vreme de bucurie, pârâudespletit la timp de îndoialã ºi împãcareîn clipa cînd înspicã norocul. A fost cadestinul acestui cuvînt sã seîmpleteascã armonios cu destinul vieþiinoastre. De aceea putem spune cãdoina este chiar sufletul nostrupreschimbat în cântec.

ION POPESCU SIRETEANUCCUUVVIINNTTEE RROOMMÂÂNNEEªªTTII FFUUNNDDAAMMEENNTTAALLEE::

DOINÃ

românii de lângã noi 11tibiscus

Cu un trandafiri se face... punteîntre Timiºoara ºi oraºul ameri-can Portland (Oregon). Cu sprijinul Primãriei, Prefecuriiºi al Consiliului Judeþean,timiºoreanul Dorel Jurcovan ademarat o acþiune de creare aunei legãturi între cele douãcomunitãþi. Colaborarea se rea-lizeazã prin intermediul uneivalori comune celor douã oraºe:TRANDAFIRUL. La fel caTimiºoara, Portland estesupranumit „Oraºul Trandafiri-lor”. Parcul cel mai important aloraºului american este“International Rose TestGarden”, care adãposteºtepeste 500 de specii detrandafiri. Din populaþia de500.000 de locuitori, 35.000sunt de origine românã (7%),organizaþi într-o asociaþie foarteputernicã.Astfel, în septembrie 2007 aluat naºtere proiectul „Educaþiacivicã comunitarã civilizatã2007-2013”cu tema „Trandafirulsimbol al oraºelor Timiºoara ºiPortland”. Este un proiect lacare vor participa cîteva organi-zaþii ºi instituþii de învãþãmântdin Timiºoara dintre care faceparte ºi Universitatea „Tibiscus”.Grupul de iniþiativã informal ºi-adelegat reprezentanþii la o întâl-

nire de lucru desfãºuratã sâm-bãtã, 19 ianuarie, de la ora 13,în sala 203 a Facultãþii deCalculatoare ºi InformaticãAplicatã din Universitatea„Tibiscus“. pentru a demaraacþiunea de creare a unui site ºia unui forum reprezentativ aleproiectului precum ºi con-ceperea unui DVD deprezentare a Timiºoarei ºi arelaþiei sale cu Portland. Pânã la urmãtoarea întâlnire seva desfãºura un concurs deproiecte în urma cãruia se vaalege cel mai bine gândit site alproiectului care va fi postat laadresa deja cunoscutã: .Pe data de 16 februarie, de laora 12:00 a avut loc o nouãîntâlnire la Universitatea„Tibiscus“, la care au participattoþi cei implicaþi în proiect.Deasemena, Universitatea„Tibiscus“ se va ocupa derealizarea catalogului„Tandafirul”.Mai mult decât atât, în fiecaresãptãmânã, la Radio Campusse va transmite o emisiune încadrul cãreia se va discutadespre proiectul „ TRANDAFIR-UL – SIMBOL AL TIMIªOAREIªI PORTLAND”. „Trandafirul nu e doar o floare,el e simbolul aspiraþiilor de

îmbogãþire a vieþii colectivitãþiia valorilor moºtenite ºi a lupteinoastre pentru un viitor maibun. De aceea am ºi consideratnecesar sã ne antrenãm ca uni-versitate în realizarea acestuiproiect pentru cã suntem intere-saþi ca Timiºoara sã pãstrezeacest simbol în continuare.”, aspus Augusta Anca, directorulgeneral al Universitãþii„Tibiscus”.Scopul acestui proiect este edu-caþia societãþii civile privindcomunicarea, comportamentul,munca ºi respectul reciproc,asimilînd valorile locale,naþionale, europene ºi interna-þionale, dar în acelaºi timp sãofere din valorile noastre tutu-ror. Proiectul se va desfãºura încâteva etape. Obiectiveleprimei etape care se vadesfãºura în intervalul septem-brie 2007 – septembrie 2008sunt organizarea unor vernisaje

ºi expoziþii cu tema „Trandafirul– simbol al oraºelor Timiºoaraºi Portland”, organizarea ºifuncþionarea unui site „ClubulTrandafirul Timiºoara-Portland”,organizarea ºi realizarea cata-logului „TRANDAFIRUL”,desfãºurarea de activitãþi devoluntariat, prestate de cãtreelevi ºi studenþi, cadrele didac-tice, specialiºtii de la Direcþia deMediu ºi S.C. Horticultura S.A.,alãturi de Comisia Intergeneraþiiºi membrii ConsiliuluiConsultativ de Cartier (C.C.C.),organizarea ºi realizarea foru-mului „TRANDAFIRULTimiºoara-Portland”.Pe parcursul anului 2008 voravea loc un ºir de evenimenteomagiale, locale, naþionale,europene ºi internaþionale: Ziuainternaþionalã a PersoanelorVârstnice, Ziua Naþionalã aRomâniei, Mãrþiºorul ºi Ziuainternaþionalã a Femeii, ZiuaEuropei, Ziua Timiºoarei.

A doua etapã a proiectului, carese va desfãºura în perioadaseptembrie 2008-septembrie2010, va avea ca temã parcurileTimiºoarei ºi parcurilePortlandului. A treia etapã a proiectului, cutema „Nivelul de trai a cetãþe-nilor români din Timiºoara ºiPortland”, se va desfãºura înintervalul septembrie 2010 –septembrie 2013. „Trandafirul este simbolul adouã oraºe: Portland ºiTimiºoara“, spune DorelJurcovan, iniþiatorul proiectului.„De ce sã nu îl transformãmîntr-o punte între cele douãoraºe, prin care sã neîmpãrtãºim cunoºtinþele ºi valo-rile în domeniul afacerilor, aleducaþiei, al administraþiei pub-lice, dar ºi valorile umane?“

Adelea Grecu

TRANDAFIRUL – SIMBOL AL ORAªELOR

TIMIªOARA ªI PORTLAND

12 hobbyceiuri tibiscus

– Domnule comisar-ºef , careeste starea infraþionalitãþii înComplexul Studenþesc dinTimiºoara?– Complexul studenþesc chiarnu pune probleme din punctulde vedere al infracþionalitãþii, însensul cã nu pune problememajore. Oricum, problemelesunt generate de alte persoanedecât studenþii care îºidesfãºoarã activitatea în incin-ta campusului universitar. Esteadevãrat faptul cã pe razaComplexului Studenþesc au locdiferite genuri de infracþiuni, cupreponderenþã furturile dinautoturisme, ºi, mai rar, peperioada cât studenþii sunt ple-caþi au loc furturi din camerelecãminelor. În mare parte, înprocent de 90% acest gen defapte nu sunt comise de cãtrestudenþii care îºi desfãºoarãactivitatea în CentrulUniversitar Timiºoara.– Deci furturile ar fi peprimul loc în topul infracþiu-nilor din compex, dar existãºi informaþii referitoare lapracticarea unui soi de pros-tituþie mascatã...– Este adevãrat... deþinem datedin care rezultã cã într-o anu-mitã publicaþie apar anunþuride oferire a unor servicii de unanumit tip ºi cã persoanelecare practicã astfel de serviciiar fi studente. Acum, a demarao anchetã pe acest gen deinfracþiune este foarte dificil, însensul cã este doar un numãrde telefon mobil dat ºi unanunþ minimal, prin care seoferã anumite servicii sexuale.Dar procentul unor astfel depersoane este mic la nivelulcampusului, iar acest lucru nupoate activitatea studenþilor,sub nicio formã...– Studenþii se mai ºi dro-gheazã, nu-i aºa?– Din punctul de vedere al

Inspectoratului Judeþean Timiº,noi prin lege suntem abilitaþi sãfacem constatãri pe linia con-sumului ºi traficului de droguri,dar dosarele sunt instrumen-tate exclusiv de cãtre struc-turile de combatere a criminal-itãþii organizate ºi anti-drog ºi,respectiv, DIICOT.– Cum apreciaþi prestaþiapoliþiei din campus?– Am o relaþie deosebitã cuºeful biroului de poliþie dinComplex, este un om cu multãexperienþã ºi un om care seimplicã masiv în activitateacampusului universitar. Deasemenea, þine legãtura în per-manenþã cu factorii de rãspun-dere care administreazã cam-pusul, universitãþile, facultãþileºi nu în ultimul rând, asociaþiilestudenþeºti. Este adevãrat cã,fiind un om tânãr, e mult maiuºoarã comunicarea cu stu-denþii. Biroul de poliþie seimplicã activ în soluþionareaeventualelor fapte de naturãpenalã sau contravenþionalãcare se sãvârºesc pe razaCentrului UniversitarTimiºoara, iar rezultatelebiroului sunt bune, dacã nuchiar foarte bune.– Existã ºi abuzuri alepoliþiºtilor faþã de studenþi?– Exclus! Este adevãrat cã, lachefuri, studenþii consumãalcool ºi atunci este inevi-tabilãintervenþia organului de poliþie,dar au trecut totuºi 18 ani dindecembrie 1989... Organele depoliþie au suferit o schimbarede mentalitate masivã în ceeace priveºte modul de adresarecãtre cetãþean ºi, mai ales,modul de intervenþie, iar plân-geri ale studenþilor împotrivaorganelor de poliþie care ar fiacþionat într-un anumit timp ºiloc mai puþin deontologic nuexistã.

D.C.

Complexul studenþesc chiar nu pune probleme de infracþionalitate

Numele ºi prenumele: PALADE SÃNDEL

Locul ºi data naºterii: 17 februarie 1965, Independenþa, judetul Galaþi - România

Studii civile:- Facultatea de Horticulturã din cadrul Universitãþii de ªtiinte Agricole ºi MedicinãVeterinarã a Banatului Timiºoara (2000) - cu licenþã- Curs postuniversitar de management marketing ºi resurse umane

Studii militare:- ªcoala de Ofiþeri de Artilerie ºi Rachete Antiaeriene - Braºov (1987), arma Racheteantiaeriene- Curs M.l. - arma Poliþie (1990)- Curs infracþiuni cu violenþã - omoruri (1992)- Curs crimã organizatã (1994)- Curs F.B.I.(1998)- Academia Internaþionalã de Poliþie FBI - ILEA Budapesta (2002)- Curs Secret-Service (2003)- Curs negociator în cazul luãrii de ostatici - Ambasada SUA Bucureºti (2004)- Curs management cazuri complexe - Ambasada SUA Bucureºti (2005)

Limbi strãine:Limba rusã - bineLimba englezã - satisfãcãtorLimba italianã - satisfãcãtor

Activitatea profesionalã:- 1987 - Aeroportul Internaþional Timiºoara - repartiþie - absolvent ºcoalã militarã- 1987-1990 - Aeroportul Internaþional Timiºoara - ofiþer- 1990 - Trecere la Ministerul de Interne prin Decret Prezidenþial- 1990-1994 - Poliþia Municipiului Timiºoara - Biroul Judiciar - linia „violenþe“ locþiitor ºefbirou judiciar- 1994-2001 - Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Timiº - Serviciul de Combatere aCrimei Organizate - linia „violenþã în sfera crimei organizate" - ofiþer specialist II- 01.04.2001 - 01.04.2005 - Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate Timiº -ºef Birou Crimã Organizatã- 01.04.2005 - 15.11.2005 - Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiº -ºef interimar Brigadã- 15.11.2005 - 31.12.2005 - Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiº -ofiþer specialist principal- 01.01.2006 - 10.09.2007 - I.P.J. Timiº - Compartiment Inspecþie Internã - ofiþer spe-cialist I (mutat în interes de serviciu)- 10.09.2007 - 25.01.2008 - I.P.J. Timiº - Serviciul Management OrganizatoricComunicare Publicã Relaþii Internaþionale - ºef serviciu

Diplome, titluri, recompense: - 1998 - Diploma F.B.I. - Secret Service - Diplomatic Security- 1990 - 2002 - Avansat de patru ori în grad, în mod excepþional sau înaintea expirãriitermenului minim- 2002 - Diploma de absolvire - Academia Internaþionalã de Poliþie FBI - ILEA -Budapesta - ºef de promoþie- martie 2005 - Avansat la termen în gradul de comisar ºef- mai 2005 - Certificat recunoaºtere ºi completare a cursului de management - cazuricomplexe - U.S. Embassy Bucharest - I.C.I.T.A.P.- mai 2007 - Certificat recunoaºtere ºi completare a cursului de combatere a corupþieiîn administraþia localã - F.B.I. ºi International Narcotics and Law Enforcement Bureau(INL)- mai 2007 - Certificat de completare a principiilor de bazã ale conducerii - PointmanLeadership Institute- Recompense în bani, citãri prin Ordin de Zi pe unitate - I.P.J.Timis, I.G.P.R., M.A.I.

iinntteerrvviiuull ccuu nnoouull ccoommiissaarr-ººeeff aall IIPPJJ TTiimmiiºº

evul media 13tibiscus

Studenþii ºi profesorii ar tre-bui sã se reuneascã laGaleria „Acces”!Galeria „Acces”a UniversitãþiiTibiscus Timiºoaragãzduieºte întâlniri ale stu-denþilor cu oameni de culturã,sociologi sau filozofi careactiveazã în învãþãmântulsuperior din municipiul de peBega. În cadrul reuniunilorsunt tratate diverse teme carevizeazã societatea româneascã.

Dezbaterile au fost iniþiate deGrupul „Sigma”, impulsionat deGheorghe Cionoiu, scriitor caretrãieºte în Germania ºi estecunoscut pentru volumul”Mãnuºa lui Schiller”. „Sigma”constituie un grup de oamenide culturã mai puþin numeros,care sperã însã sã adune

aderenþi, pentru a purta discuþiipe diverse teme, cum ar fistarea democraþiei sau civismulsocietaþii româneºti. Întâlnirile sunt moderate deprof.univ.dr.Cornel Haranguº,rectorul Universitãþii „Tibiscus“.„De-a lungul timpului, am invitatstudenþi, în special de la jurnal-ism , care au avut intervenþiioportune. Am încercat sã îimobilizez, deoarece ei trebuiesã deprindã aceste comporta-mente interogativ critice ºi sãpunã totul sub semnul intrebãrii.Din pãcate, prezenþa lor estedestul de redusã, deºi în cadruldezbaterilor vin profesori de laalte facultãþi. Ar trebui încura-jate astfel de dezbateri”,spunea decanul Facultãþii deJurnalism, Adrian DinuRachieru.

În 19 februarie profesorul ºicriticul literar Adrian DinuRachieru, a supus discuþiilortema „De la satul global la sta-tul magic”, analizând efectelenocive ale teletropismului,expunerea mediaticã fiind con-sideratã de foarte mulþi analiºtica un ritual magic, care„împrãºtie” mintea ºi careadoarme simþul civic. S-a vorbit ºi despre fenomenulde manipulare, care nu se maidesfãºoarã la modul tezist, bru-tal, doctrinar, ci insidios ºi sub-liminal, bazându-se pe impulsulconsumerist ºi având publici-tatea ca vector.

Mihaela Hodi

Crearea unei institutii mass-media impune alegerea uneiechipe de jurnaliºti specializaþipe domenii de activitate careaduce valoare unei redacþii.Supraspecializarea permiteabordarea în profunzime asubiectelor. Informaþiile ºi expe-rienþa acumulate, aduc succesatât angajatorului cât ºi jurnalis-tului. Responsabilitatea este clarprecizatã iar un atu este contac-tul personal ºi profesionalrepetat cu liderii ºi surseledirecte din domeniul acoperit.Jurnalismul social însumeazãmai multe supraspecializãri.Specialistul are confort psiholog-ic ºi o motivaþie serioasã, pentrucã, lucrând într-o instituþie mass-media complexã ºi solicitantã,domeniile vaste pot fi acoperiteºi tratate mult mai profesionist.Subiectele domeniului social seregãsesc în problemele ceafecteazã direct individul saucomunitatea. Socialul includeacele subiecte care nu privescnici unul din celelalte domeniijurnalistice, altfel spus,„anchetarea omului de rând”.Poate intra ºi pe teritoriul altorsecþii de redacþii, iscând sub-domenii cum ar fi sãnãtatea.Termenii social ºi societate au o

arie largã de adresabilitate, dela un reportaj sentimental real-izat într-o casã de copii, oanchetã care dezvãluie corupþiaîntr-o primãrie, pânã la recla-maþii legate de trafic sau aver-tizãri privind nivelul poluãrii.„Pagina de Societate a rãmasîncã un fel de debara, un locunde îþi pui lucrurile utile, la carenu te înduri sã renunþi, dar nicinu vrei sã le þii la intrare, sã-þiincomodezi oaspeþii”. Val Vãlcu,Jurnalismul Social, Ed. Polirom,pg.32Atitudinea editorilor aratã cã„Pagina de Societate” nu estenici cerutã dar nici respinsã.Publicul este mai degrabã vârst-nic, neinteresant pentru furnizoriide publicitate ºi menþinerea unuitiraj mare pe o perioadã lungãde timp. Pentru cã dura com-petiþie de pe piaþa mass-medianu încurajeazã sentimentalis-mele, se poate avansa ideea cãSocialul nu are un public con-stant ºi interesant, deci nu mer-itã dezvoltat. Totuºi, secþiuneapoate fi creatã ºi diversificatãpentru publicul þintã, identificatprin cititorii cu venituri mici ºioamenii în vârstã, preocupaþi deprotecþie socialã. Tensiunile înrelaþia pãrinte-copil, impactulcarierei asupra vieþii de familie,

reforma sanitarã, a pensiilor,haosul de la ghiºee, timpul liber,traficul, defecþiunile la reþeauade gaze, ºi lista poate continua,sunt teme sociale ce atrag unpublic mult mai larg. Exemplelenu pot enumera niciodatã situaþi-ile posibile. În fiecare zi potapãrea noi cazuri iar condiþiilesuccesului sunt observaþia,buna documentare, analiza darºi fantezia, umorul, inspiraþiaºi mai ales capacitatea de astãrni emoþii. Jurnalistul tre-buie sã cunoascã teoriilecomunicãrii sociale, darspecialistul în social, ebine sã fie înzestrat ºi cuarta de a asculta ºi de aprivi, pentru cã altfel nupoate afla nimic.Presase aflã pe locul trei întopul încrederii popu-laþiei, mult înainteaJustiþiei, realitate caretrebuie menþinutã printr-oapropiere mai mare de masedecât de judecãtori ºi politicieni.Jurnaliºtii trebuie sã anticipezedeciziile aºteptate de actoriisociali. Lecturarea integralã, cuatenþie, a scrisorilor, mesajelor ºie-mail-urilor de la populaþie esteo oportunitate pentru cã nicio-datã nu se ºtie de unde sarearticolul de pagina întâi.

Dana Fodor ºi RãzvanMateescu aurecunoscut

secretul succesu-lui lor privind arti-

colele despre per-soanele defa-

vorizate, prin staþiilede metrou, cartiere

mãrginaºe, satele micide munte, unde au

gasit destine ieºite dincomun: „Întotdeauna tre-

buie sã dai mâna cu inter-locutorul, oricât de murdar

ar fi acesta”. Jurnalismulsocial se intersecteazã în

temele principale cu sociolo-gia, prima putând folosi

instrumemtele de cercetare acelei de-a doua. Deasemanea,

între ancheta socialã ºi cea jur-nalisticã sunt multe punctecomune. Criza actualã a presei,nu înseamnã sfârºitul ei.Doritorii unei cariere în media auacum mai multe ºanse decât înurmã cu un deceniu. Proiecteleîncremenite sunt înlocuite de opresã ghidatã pe criteriul profitu-lui, ºi deci, al performanþei.

Cerasela Dinescu

J u r n a l i s m u l s o c i a l

Grupul „Sigma“Dezbateri la „Acces“

14 zona tibiscus

BALUL BOBOCILOR 2007

Juriul pentru desemnareaMiss ºi Mister BobocTibiscus 2007 a fost com-pus din: · prof.univ.dr. CornelHaranguº, rectorul univer-sitãþii - preºedinte · conf.univ.dr. LaurenþiuDan Lacrãmã, cancelaruluniversitãþii · lect.univ. Virgiliu Streian,din partea Facultãþii deCalculatoare ºi InformaticãAplicatã · Costel Bursuc, patronulechipei de Fotbal în SalãPOLI Timiºoara - reprezen-tantul sponsorilor · Anamaria GeorgianaMihalache, studentã - MissBoboc Tibiscus 2005 · Octavia Hetea, studentã -reprezentanta organizato-rilor · ªtefan Cojocnean, stu-dent - reprezentantul orga-nizatorilor

Concursul pentrudesemnarea Miss ºi MisterBoboc Tibiscus 2007 a avutdrept câºtigãtori pe:· Miss Boboc Tibiscus2007: BURNAR ADELINEMARIA· Mister Boboc Tibiscus2007: GHEORGHIOSUCÃTÃLIN CIPRIAN · Locul II Boboc Tibiscus2007: PUIU EVELINALOREDANA· Locul II Boboc Tibiscus2007: CORLAN IULIAN · Locul III Boboc Tibiscus2007: JOSU ALEXANDRA· Locul III Boboc Tibiscus2007: ªUFAN RADU

Evenimentul a avut loc la discoteca Park Place ºi a debutat cuparada modei realizatã de Sensso, care are în componenþã ºi ostudentã a facultãþii. Atmosfera a fost animatã de cei doi prezentatori care au introdusîn scenã cele nouã perechi de boboci. Evoluþia bobocilor a presu-pus mai multe probe: parada modei, þinutã casual ºi sport, vals,proba de concurs ºi þinuta de personalitate. Publicul a mai avut parte de un show de lenjerie intimã asiguratde Red Angels, o demonstraþie de salsa cu Fabiana Jivoin ºi SorinBurlacu, arte marþiale cu sensei Laszlo Bede, jonglerii de barprestate de Amazing Bartenders, colinde cu Hany Lambing, pre-cum ºi un concert cu formaþia Cream. Participanþii la concursul de Miss ºi Mister au primit premii în baniºi obiecte. Printre acestea: câºtigãtorii locului I au be-neficiat descutire la ratele II, III ºi IV din taxa de ºcolarizare; pentru locul IIscutire la ratele III ºi IV; pentru locul III scutire la rata IV. ªi spectatorii au beneficiat de premii pe baza taloanelor numero-tate primite la intrare. Seara a fost incendiarã, aºa cum era de aºteptat, momen-tele dedivertisment au fost pe placul studenþilor Universitãþii „Tibiscus“,aceºtia au urmãrit cu entuziasm spectacolul oferit de invitaþii deprima mânã. Publicul masculin a fost plãcut impresionat de þinuta foarte lejerã afetelor de la Red Angels. Nici bãieþii de la Amazing Bartenders nu s-au lãsat mai prejos, aujonglat cu sticle ºi pahare pe ritmul muzicii ºi au preparat un cock-tail în „flãcãri“. Perechile, cu emoþie, dar ºi multã frumuseþe ºi ele-ganþã, au concurat pentru titlul de Miss ºi Mister, fiecare într-onotã originalã, încercând sã impresioneze juriul ºi sã smulgã câtmai multe aplauze publicului.Interpreta Hany Lambing a impresionat cu vocea sa frumoasã ºipiesele romantice. Colindele susþinute de talentata solistã i-a aduspe cei prezenþi într-o stare specificã sãrbãtorilor de Crãciun. Trupa de dans condusã de Fabiana Jivoin ºi Sorin Burlacu aimpresionat prin þinuta impecabilã ºi demonstraþia energicã desalsa, care a animat publicul, dupã momentul emotionant oferitanterior. Solista de la Cream a pãºit pe scenã însoþitã de cele douãdansatoare ºi a oferit un concert care a ridicat sala în picioare, înpofida publicului sosit în numãr mai mic. La finalul probelor, bobocii au fost recompensaþi cu diverse premii.Premiul I a revenit perechii cu numãrul 6 (Adeline Maria Burnar ºiCãtãlin Ciprian Gheorghiosu). ªi spectatorii au beneficiat de premii: pe baza unui talon primit laintrare, patru participanþi la bal au câºtigat televizoare color.

Andreea Constantinescu

sport 15tibiscus

În incinta Casei Tineretului (lasubsol) pe strada Arieº nr. 9,a avut loc duminicã, 9 febru-arie, de la ora 10:00 la 14:00seminarul internþional avândca temã autoapãrarea pentrutoate categoriile de persoane.Acest seminar va avea locsub îndemnul mareluimaestru Emin Boztepe carese aflã la a patra vizitã înTimiºoara.Seminarul este deschis spec-tatorilor care pot lua partegratuit la seminar, iar practi-canþii de arte marþiale vorveni echipaþi ºi vor plãti otaxã de 35 de euro de per-soanã.

La numai 25 de ani, GabrielBorca este singurul instructorde Wing Tzun din România culicenþã internaþional recunos-cutã ºi are propriul club de artemarþiale, unicul afiliat la asocia-þia de arte martiale EBMAS(Emin Boztepe Martial ArtSystem).Wing Tzun Kung Fu este artamarþialã folositã de cãtre agenþiiFBI ºi Bundeswehr de ani dezile.Instructorul Gabriel Borca sin-gurul din þarã autorizat pentruacest lucru este un tânãr dinTimiºoara. El a obþinut la Berlino diplomã de pedagogie în artemarþiale ºi licenþã internaþionalãde predare.Wing Tzun este singura artãmarþialã din lume inventatã de ofemeie special pentru femei,

pentru a fi superioare bãrbaþilor.Aºa cum era de aºteptat, o ast-fel de artã conceputã de ofemeie, nu se bazeazã pe forþãfizicã.Tehnicile acestui sistemsunt foarte uºor de învãþat ºireprezintã o realã metodã deautoapãrare pentru toate cate-goriile de persoane. Acestemiºcãri se pot aplica în lift, înmaºinã, în locuri cu o suprafaþãmicã, adicã oriunde. Acest sis-tem de autoapãrare poate fiînvãþat de oricine, indiferent devârstã deoarece necesitã,mobilitate sau forþã fizicãdeosebitã. Este arta marþialã aomului inteligent. Din ce în cemai multe femei urmeazã aces-te cursuri. Sihing Borca a început sã prac-tice artele marþiale în urmã cudoisprezece ani, dupã ce avizionat o demonstraþie a unorinstructori maghiari. El s-aantrenat în Ungaria, Austria,Germania, Italia ºi în prezent else ocupã în permanenþã de pro-

movarea acestui sistem ºi înþara noastrã.Liderul acestui sistem deautoapãrare este Emin Boztepecare este fondatorul proprieiorganizaþii intitulatã „EminBoztepe Martial Arts System”pe scurt EBMAS.Emin Boztepe, cetãþean turcemigrat în Statele Unite, aînceput sã practice artelemarþiale în 1976 ºi s-a antrenatîn mai multe stiluri clasice, de lataekwondo la shotokan. Emin este cel mai popularexponent al acestui sistem deluptã ºi a fost recunoscut peplan internaþional pentru abil-itãþile lui de luptãtor. A antrenatmulte forþe de elitã ºi personalmilitar, inclusiv trupele de elibe-rare a ostaticilor din cadrul FBIºi batalionul 4 din cadrulMarinei Americane, chiar ºistaruri de cinema: MickeyRourke, Jeff Goldbum, JamesCaan, Arnold Schwarzeneggerºi alþii.κi face timp sã vinã în Timiºoa-ra atunci când discipolul sãuGabriel Borca îi cere sprijinul.„Acceptã sã vinã aproape pegratis, deºi o zi din Româniaînseamnã câteva mii de europierduþi, pe care i-ar fi câºtigatîn alte pãrþi ale lumii”, spuneGabriel Borca.Pentru informaþii suplimentaredespre aceastã ramurã a artelormarþiale puteþi accesa site-uloficial www.ebmas.ro sau mail,borcagabriel@yahoo.com.

Automobil Clubul RomânACR, organizeazã primaediþie de raliu în acest an,Raliul Mãrþiºorului, va avealoc în data de 02.02.2008. Sevor desfãºura trei probe spe-ciale: prima în preajma sta-dionului Dan Pãltiniºanu adoua Metro 2 iar a treia serevine la stadion ºi vor fi doarprobe de îndemânare.

Deºi are numai 25 de ani,Mircea Samuil este cunoscut înlumea automobilisticã a judeþu-lui Timiº. Pasiunea pentru raliuo are de mic iar în anul 2003debuteazã la CampionatulJudeþean la categoria nelicenþi-aþi. „La început am concurat cuo maºinã de stradã cu micimodificãri din cauza bugetuluiredus, fãcute din propriul buzu-nar, eu fiind pilot ºi mecanic darpe parcurs am reuºit sã preparmaºina pentru curse”, spunepilotul timiºorean. Face partedin echipa Natco Racing Team,www.natcoracing.ro. Se antre-neazã într-o curte de la margin-ea oraºului, o datã pe lunã astadin cauzã cã nu vrea sã îºi

uzeze cauciucurile pentru cã nuare bani sã le schimbe. Numaiechipamentul costã în jur de2000 euro iar taxa de înscriereeste de 100 euro la fiecarecompetiþie. În anul 2005 participã la VTM(vitezã pe traseu montan),maºina cu care participã lacompetiþii este un VW Golf 2.În paralel mergea ºi la karting,unde a obþinut titlul de campionjudeþean, primind prima cupãdin cariera lui. În 2006 devine campionjudeþean la categoria auto,datoritã punctelor adunate de lafiecare competiþie, iar în 2007se bucurã de titlul de vicecam-pion. Revine în acelaºi an laVTM, cu buget redus, dar cupasiune pentru automobilism ºireuºeºte sã participe la ºaseetape la Braºov, CâmpulungMuscel, Râºnov, Pârâul Rece(judeþul Braºov), Reºiþa ºiSurduc.La mijlocul anului 2007, devinepilot licenþiat cu acte în regulã,mai târziu face ºi scoala depilotaj, iar din 2008 va participala categoria licenþiaþi.

Mircea Samuil ne mai spunefoarte modest cã visul lui estesã meargã la CampionatulNaþional de raliuri pe o maºinãnouã, Dacia Logan de grupa N2care costã în jur de 24.000 miide euro dar nu crede cã va luastartul alãturi de piloþii profe-sioniºti din motive financiareaºteptând ca cineva sãinvesteascã în pilotultimiºorean.La VTM a participat alãturi depiloþi consacraþi ca Titi Aur,Marco Tempestini, BogdanMariºca ºi alþii.

Seminar internaþional de autoapãrare susþinut de faimosul maestru Emin Boztepe

Raliul Mãrþisorului ia startul

Corina Popa

C. Popa

student expres16 tibiscus

Studenþii din Timiºoara vor un campus civilizat

1. Suplimentarea garniturilor detramvai pe linia 8, mai ales încursul zilelor de vineri dupã-masã ºi duminicã. Propunemsuplimentarea garniturilor detramvai în funcþie de sosiriletrenurilor SNCFR2. Înfiinþarea unei linii studenþeºtide autobuz care sã satisfacãmobilitatea studenþilor astfel:- Staþii utile studenþilor dinUniversitatea Politehnica:Complexul Studenþesc (Cãminul11C) – Facultatea de Chimie(Bv. Pârvan) – ASPC (Str IoanCurea) – Facultatea deConstrucþii –Facultatea de Mecanicã (Bv.Mihai Viteazul) – FacultãþileElectro (Bv. V. Pârvan –Facultatea de Management (str.Remus) – Rectorat (P-þaVictoriei – Facultatea de Chimie(Str. Bocºei) – Baza Sportivã nr.2)- Staþii utile studenþilor dinUniversitatea de Vest:Complexul Studenþesc (Cãminul11C) -Universitatea de Vest, str.Pestalozzi - Universitatea deVest (Bv. V. Pârvan) - cãminelestudenþeºti din strada Lipovei -cãminele studenþeºti de pe str.Cameliei - Piaþa Libertãþii,Facultatea de Muzicã- Staþii utile studenþilor dinUniversitatea de Medicinã:Complex Studenþesc -Prefectura Timiº - Piaþa Maria -Spitalul Judeþean - Spitalul Bega- Institutul de Boli Cardiovascu-lare de la Pãdurea Verde -Spitalul Municipal Timiºoara3. Loc de refugiu în staþia detramvai de la Gara de Nord pepartea cu staþia SNCFR4. Semafor intermitent pentruatenþionare la trecerea de laRestaurantul UniversitarPolitehnica la cãminul 2C

5. Intrerzicerea circulaþiei întreanumite intervale orare petraseul: Liceul de Muzicã „IoanVidu” -str. Ioan Curea - intrareBaza Sportivã nr. 1 aUniversitãþii Politehnica (vis-a-visde Facultatea de Construcþii)6. Montarea de limitatoare devitezã ºi trasarea unei treceri depietoni, la intrarea în BazaSportivã nr. 1 a UniversitãþiiPolitehnica, vis-a-vis deFacultatea de Construcþii7. Pasaje subterane la Liceul deMuzicã la cãminul 7C, apoi de lacãminul 2C la RestaurantulUniversitar Politehnica8. Închiderea circulaþiei pe stra-da din spatele cantinei.Închiderea porþii de laRestaurantul UniversitarPolitehnica str. Socrate ºimontarea unei bariere pe StradaAurelianus în spatelePoliclinicii Studenþeºti9. Aºa-zisa staþie de taxi de lacofetãria Trandafirul se poatemuta, pentru a deveni ºi legalã,în urmãtoarele locaþii:- în imediata vecinãtate a maga-zinului Colisee existã câtevalocuri de parcare- vis-a-vis de club Atu – se poateamenaja o parcare de 5 locuriprin desfiinþarea uneia dintrecele douã benzi (strada estemarcatã cu sens unic) de circu-laþie pe care oricum sunt parcatemaºini tot timpul ºi eventual pre-lungirea spaþiului din banda cumaxim 1,5 m din spaþiulverde dinspre terenurile desport.- La sensul giratoriu de la podulMichelangelo, secþiunea decaro-sabil dezafectatã dinsprecãminele 19-2210. Includerea Complexului stu-denþesc în traseele de patrulareale jandarmilor ºi ale Poliþiei

Comunitare, a cãror prezenþã nuse resimte aproape deloc înmomentul de faþã.11. Rezolvarea problemei copi-ilor strãzii care se adãpostesc înspaþiile din jurul caminelor ºi potfi întâlniþi la tot pasul în anumiteporþiuni ale ComplexuluiStudenþesc12. Montarea de limitatoare devitezã pe carosabil în vecinã-tatea trecerilor de pietoni carefac legãtura cu AleeaStudenþilor.13. Montarea unor panouri cuharta Complexului Studenþesc ºicu câte un ceas la intrãrile princi-pale în campus: Cãminul 7,Cãminul 11, PoliclinicaStudenþeascã, Cãminul 19,Cãminele de Medicinã de laPrefecturã, la Facultãþile Electro(colþ Pârvan cu M. Viteazu)14. Indicatoare rutiere spreComplexul Studenþesc la intrãriîn oraº ºi intermediare petraseu. La Gara de Nord, unpanou cu trasee spre ComplexulStudenþesc ºi indicaþii despretraseu.15. Repararea ceasului din faþafacultãþilor Electro de pe Bv. V.Pârvan.16. Refacerea aleii pietonale depe V. Pârvan, partea cu facul-tãþile (de la Bv. Mihai Viteazul ºipânã la Str. Cluj).17. Refacerea gardului viu, înComplexul Studenþesc, acolounde este cazul.18. Reamenajarea spaþiilor verzidintre cãmine.19. Sãparea aleilor neamenajateºi pavarea celor intens circulatedin Complexul Studenþesc, pre-cum ºi pavarea zonelor neame-najate pe care totuºi se circulã(„potecile” din spaþiul verde).20. Montarea de bãnci de-a lun-gul Aleii Studenþilor ºi repararea

celor existente care sunt deterio-rate.21. În spaþiul dintre cãmine,acolo unde sunt parcuri, prop-unem blocarea accesuluiautovehiculelor,prin stâlpi.22. În ceea ce priveºte iluminatulstradal: înlocuirea becurilor arse,montarea de stâlpi de iluminat înzonele mai întunecate, în specialîn parcurile din spatele cãmine-lor 19 -22 ºi pe aleile dintrecãmine ºi de-a lungul cãminelor,precum ºi iluminarea parcãrilor.23. Iluminarea parcului dinvecinãtatea Bisericii Studenþeºti.24. Plantãri de pomi acolo undeeste cazul.25. Stabilirea unui interval demaxim o orã, în care maºinasalubritãþii sã ridice gunoiul dintomberoanele cãminelor.26. Montarea de coºuri de gunoipe aleile din ComplexulStudenþesc, dar ºi în zonafacultãþilor, pe Bv. Pârvan27. Amplasarea unor avizieresau panouri de afisaj stradalede-a lungul aleilor principale înzona campusului ºi în special înComplex – separat de cele aleADP, la care studenþii sã aibeacces liber.28. Reamenajarea terenurilor desport, atât cele din spatelecãminelor 19-22, cât ºi cele delângã Restaurantul Universitar„Politehnica”.29. Controale mai dese la spaþi-ile comerciale din ComplexulStudenþesc efectuate de cãtreProtecþia Consumatorilor,Sanepid ºi alte autoritãþi pentru apreveni apariþia unor evenimentenedorite.30. Verificarea legalitãþii ampla-sãrii teraselor ºi tonetelor dinComplexul Studenþesc.31. Reamenajarea parcãrilor din

Complexul Studenþesc ºi gãsireaunei modalitãþi de parcare doarpentru studenþi.32. Internet wireless în parculdin spatele cãminelor 19-2233. Efectuarea deratizãrii ºidesinsecþiei în jurul tuturorcãminelor.34. Montarea de tomberoanepentru recuperarea selectivã adeºeurilor (reciclare).35. Supravegherea video aaleilor ºi parcãrilor dinComplexul Studenþesc.36. Identificarea unui loc pentruconstrucþia Casei de Culturã aStudenþilor, în apropierea cam-pusului.37. Amplasarea unei scene încampus, la capãtul terenurilordin faþa clubului Tequila.38. Repararea / dezafectareaconductei de apã / staþiei de gazdin vecinãtatea terenurilor maisus amintite (vizavi de BRD).39. Piste pentru bicicliºti pe razacampusului.40. Rulotele ºi terasele constru-ite în faþa cãminelor 9 ºi 14afecteazã locatarii cãminelormenþionate ºi propunem desfi-inþarea acestora ºi aducereaterenului la forma iniþialã, adicãspaþiu verde, precum ºi replan-tarea pomilor tãiaþi abuziv.41. Sprijinul Primãriei în vedereaînfiinþãrii unui „consiliu de carti-er”, în vederea unei mai bunecomunicãri cu autoritãþile locale.42. Acordarea de facilitãþi pentrustudenþi în activitãþile / instituþiilefinanþate de cãtre PrimãriaTimiºoara (Teatrul Naþional deStat, Teatrul German, TeatrulMaghiar, Filarmonica, Muzeuetc.).

Reprezentanþii asociaþilor studenþeºtidin cadrul universitãþilor din Timiºoaraau discutat cu primarul Timiºoarei,Gheorghe Ciuhandu, în 30 ianuarie,despre situaþia în care se aflãComplexul studenþesc. Ce au cerut studenþii ne-a spus AndreiCrãciun, preºedintele asociaþiei stu-denþilor din Facultatea de Mecanicã:„Am cerut sã se þinã seama de anu-mite norme de curãþenie, poate ºideontologice, sã se elibereze cãile deacces care sunt blocate momentan detaxiuri care nu au ce cãuta acolo.Majoritatea trecerilor de pietoni nuprea existã sau nu sunt semnalizate.Am cerut semnalizarea lor cu unsemafor intermitent sau cu montareade limitatoare de vitezã. Sunt niºtechestii la care se lucreazã de doi anide zile. Anul trecut, din pãcate, amfost înjuraþi ºi ameninþati chiar decolegii noºtri pentru cã au fostameninþaþi, manipulaþi practic de com-ercianþi. Acum am adus la cunoºtinþalor ce vrem sã facem, am obþinutaproape 3.000 de semnãturi, încondiþii-le în care momentan campusuleste în sesiune. Considerãm cã

lucrurile se schimbã încet, dar sigur.Este o chestie normalã în zilele în caretrãim”.Altã dorinþã a tinerilor este ca zonacomplexului studenþesc sã fie consid-eratã un cartier al Timiºoarei ºi sã aibãchiar un consiliu consultativ de cartier.În principiu, primarul GheorgheCiuhandu a fost de acord, darurmeazã ca decizia sã fie aprobatã deconsiliul local. S-a discutat ºi problemareferitoare la consumul de bãuturialcoolice. Pãrerile au fost împãrþite,însã oficialitãþile le-au explicat stu-denþilor cã nu se pune problema de anu avea unde sã bea o bere. Tinerii aumai cerut astuparea gropilor ºi creareaunor spaþii verzi. Primarul le-a promisstudenþilor cã va þine cont de prop-unerile lor, iar, în ceea ce-l priveºte, vaface tot posibilul sã-i ajute.

La întâlnire au mai participat: vicepri-marul Adrian Orza, reprezentanþii regi-ilor autonome care þin de primãrie ºicei ai poliþiei.

PROPUNERILE STUDENÞILOR DIN CAMPUSUL TIMIªOREAN

Carla Chiu