1copy Institutul European din Romacircnia 2019

4

5

5

6

7

Proiecte de conectivitate icircntre Europa și China oportunități și provocări pentru creșterea sinergiilor Cursuri noi de formare Introducere icircn afaceri europene

Bioetica și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului Raport de cercetare

A doua cerere de aviz consultativ adresată CEDO icircn temeiul Protocolului nr 16

Ghidul privind art 9 din Convenția europeană a drepturilor omului

icircn acest număr

Strategia Globală a Uniunii Europene (SGUE) lansată la doar 48 de ore de la fatidicul și aparent interminabilul proces Brexit stabilea interesele principiile și ariile de acțiune prioritară ale Uniunii Europene (UE)1 și le transpunea icircntr-o serie de obiective ambițioase icircntr-o lume mai conectată mai contestată și mai complexă Icircn cursul ultimilor trei ani aceste tendințe au fost nu doar confirmate dar și amplificate de diferite evoluții (sau involuții) empirice la nivel continental și internațional Icircntre timp a devenit și mai evident că unitatea europeană sprijinul pentru multilateralism și o ordine mondială bazată pe norme sunt mai importante și mai relevante ca niciodată O Uniune coerentă intern și consecventă pe plan extern poate gestiona eficace și eficient provocările și amenințările actuale pe de o parte și poate fructifica oportunitățile furnizate de o lume caracterizată de dinamism și interdependențe complexe pe de altă parte La trei ani de la lansare o scurtă trecere icircn revistă a realizărilor concrete ale SGUE atestă faptul că implementarea și actualizarea periodică a acesteia servesc aspirației declarate a Uniunii de a fi un actor global2

Icircn sensul extins al cuvacircntului o strategie poate fi definită ca un plan de acţiune prin care se urmăreşte atingerea mai multor obiective identificate folosind resursele şi metodele disponibile Lawrence Freedman face o observație la nivel sistemic cacircnd spune că bdquode strategie este nevoie atunci cacircnd alții pot să zădărnicească planurile

Strategia Globală a Uniunii Europene icircntre obiective ambițioase și realizări concrete ndash primii trei ani de implementare

Anul XI nr 99 mdash septembrie 2019

eveniment

pag 3

Icircn perioada 3 - 5 septembrie 2019 a avut loc la Krynica (Republica Polonă) cea de-a 29-a ediție a Forumului Economic

Forumul Economic este cea mai mare conferință din Europa Centrală și de Est care reunește icircn fiecare an peste 4 500 de invitați (lideri politici economici și sociali) precum și cca 600 de jurnaliști din peste 60 de țări din Europa Asia și America Misiunea Forumului este aceea de a crea un climat favorabil dezvoltării cooperării politice și economice icircntre statele membre ale UE și vecinii acestora

Pe parcursul a trei zile participanții au avut posibilitatea de a participa la sesiuni plenare și la peste 200 de dezbateri și mese rotunde care au furnizat informații actualizate și imparțiale cu privire la problemele economice și politice actuale

Icircncepacircnd cu anul 2012 Institutul European din Romacircnia (IER) este partener al Institutului pentru Studii Estice din

Dezbatere Cursa tehnologică UE icircn competiție pentru supremația tehnologică globală

opinie pag 2

copy Institutul European din Romacircnia 2019 2

evenimentDezbatere Cursa tehnologică UE icircn competiție pentru supremația tehnologică globală

[] Varşovia (Institute for Eastern Studies - Instytut Studioacutew Wschodnich ISW) principalul organizator al evenimentului icircn pregătirea și desfășurarea unei dezbateri-panel icircn cadrul Forumului

Cursa tehnologică UE icircn competiție pentru supremația tehnologică globală a fost tema propusă pentru dezbatere icircn cadrul ediției din acest an Icircn cadrul panelului moderat de dna prof univ dr Alina Bacircrgăoanu Decan al FCRPSNSPA și Președinte al Consiliului de Administrație al IER au participat dl Bart Tkaczyk expert icircn strategie Universitatea din California (SUA) dl Soren Peters CEO Gain amp Co (Danemarca) dna Małgorzata Gleń director KPMG Polonia dl Zoltan Csefalvay cercetător senior JRCComisia Europeană (Ungaria)

Context

China a devansat SUA icircn multe domenii precum inteligența artificială și a crescut numărul investițiilor făcute de companiile sale majore de tehnologie Icircntre timp SUA depune eforturi pentru a recacircștiga supremația și icircncearcă să avanseze și mai mult icircn domenii unde este deja lider Pe fundalul acestei lupte pentru supremația tehnologică un al treilea actor avansează și este pregătit să ajungă icircn cele din urmă lider global Care sunt provocările sau dezavantajele interne care ar putea icircmpiedica acest lucru Dar amenințările Ce strategie trebuie adoptată icircn contextul revoluției industriale 40 care aduce schimbări majore icircn automatizare informatizare și eficiență a producției

Principalele aspecte reliefate icircn cadrul dezbaterii

bull Robotica și robotizarea sunt două noțiuni distinctebull Dat fiind deficitul de forță de muncă din Europa Centrală și de Est precum și costul ridicat al acesteia icircn Europa de

Vest stimulentele acordate pentru sprijinirea strategiilor de robotizare diferă icircn UE ceea ce poate genera o serie de probleme icircn viitor

bull Icircn ceea ce privește șansele UE de a deveni o putere tehnologică globală principalele icircntrebări care se pun sunt cine și cum va gestiona viitorul revoluției tehnologice Icircn acest sens Europa are multe avantaje de care poate profita Nu trebuie decacirct să icircși consolideze capacitățile existente și să transpună rezultatele științifice și de cercetare icircn afaceri

bull Europa trebuie să fie optimistă și să se concentreze pe dezvoltarea pieței unice digitale icircn condițiile icircn care multe icircntreprinderi tradiționale au nevoie de digitalizare Icircn plus UE ar trebui să evite suprareglementarea deoarece noile modele de business au nevoie de un mediu de dezvoltare propice și de un ecosistem solid Este nevoie de un nou cadru juridic de impozitare iar securitatea cibernetică trebuie să fie o prioritate

bull Este discutabil dacă UE a rămas atacirct de mult icircn urmă icircn contextul icircn care multe invenții și noi tehnologii sunt vacircndute către America sau China Probabil UE nu are nevoie decacirct de restructurare și trebuie să găsească o modalitate de a depăși granițele și de a crește transferul tehnologic icircn interiorul Uniunii

bull Nu este sustenabil să te afli pe locul doi sau trei astfel că UE are nevoie de strategie și trebuie să se concentreze pe managementul talentelor pentru a putea cacircștiga cursa tehnologică Supremația tehnologică poate aduce un plus de valoare Uniunii Europene care nu va fi astfel doar un simplu magazin de curiozități cu muzee extraordinare și plaje minunate

bull Icircn condițiile icircn care avem nevoie de o abordare comună UE trebuie să elaboreze și să implementeze o strategie cuprinzătoare care să treacă dincolo de fragmentarea națională și să fie bine ancorată icircn realitate

Florentina CostacheServiciul Comunicare

3copy Institutul European din Romacircnia 2019

opinie

[] cuiva deoarece au interese și preocupări diferite eventual opuserdquo3 Iar Simona Soare consideră că bdquoicircn sine orice strategie a unui actor internațional rațional este definită ca modalitatea acțională efectivă de a selecta activitățile cele mai adecvate icircn condițiile resurselor existente pentru a reprezenta promova atinge și apăra interesele respectivului actorrdquo4 De ce avea icircnsă nevoie UE de o strategie globală

Pe fondul rezultatelor modeste ale Strategiei Europene de Securitate (SSE)5 din 2003 Icircnaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Federica Mogherini a prezentat Strategia Globală a Uniunii Europene la doar cacircteva zile după referendumul privind Brexit la finalul lui iunie 2016 și a oferit un nou narativ comprehensiv icircn vederea construirii unei Uniuni mai credibile mai responsive și mai icircnchegate Noul document programatic a fost produsul unui an intens de reflecție colectivă şi consultări susținute cu cei mai relevanţi actori guvernele şi parlamentele naţionale ale statelor membre Parlamentul European comunitatea epistemică și societatea civilă Mult mai complexă și mai incluzivă din toate punctele de vedere raportat la predecesoarea sa SGUE a fost prezentată drept o măsură de contingență pentru criza existențială traversată de Uniune și un ghid de politică externă şi securitate comună a cărui natură globală viza atacirct dimensiunea intersectorială de politici și instrumente cacirct şi pe cea geografică Icircnsă viziunea strategică avea nevoie de voință politică pentru a se traduce icircn acțiuni comune iar Mogherini nu a icircncetat niciodată să puncteze acest aspect icircn alocuțiunile sale

Interesele vitale ale Uniunii după cum figurează ele icircn Strategia Globală sunt pacea și securitatea prosperitatea democrația și o ordine globală bazată pe norme iar acestea stau la baza acțiunii externe a UE Raportacircnd aceste interese la analiza mediului global SGUE identifica cinci arii prioritare de acțiune securitatea Uniunii reziliența statelor și a societăților icircn estul și sudul Uniunii Europene o abordare integrată a conflictelor și crizelor sisteme regionale de cooperare și guvernanța globală pentru secolul XXI Totodată Strategia Globală a trasat un set de principii care să reflecte și să reacționeze la contextul profund transformat din interiorul și din afara Uniunii unitate implicare responsabilitate și parteneriate Urmărirea primelor trei arii de acțiune și importanța acordată conceptului de reziliență reflectă icircn mod clar modestia sau realismul subicircnțeles al pragmatismului principial prin accentul pus asupra propriei securități a Uniunii pe vecinătate și pe elemente de putere dură icircn detrimentul accentului pus pe democratizare după cum fusese cazul icircn 2003 Pragmatismul principial rămacircne corolarul normativ și acțional al icircntregii strategii negacircnd cel puțin la nivel retoric contradicția aparentă dintre interese și valori Dar care au fost realizările concrete

Fără icircndoială domeniul icircn care s-a realizat cel mai mare progres icircn primii trei ani de implementare a SGUE a fost securitatea și apărarea prin lansarea și operaționalizarea cooperării permanente structurate (PESCO) introdusă prin art 42(6) și reglementată prin art 46 din TUE6 Icircn prezent 25 de state membre sunt angajate icircntr-un proces de integrare diferențiată orizontală ce prevede dezvoltarea icircn comun a unor capabilități de apărare investirea icircn proiecte comune și icircmbunătățirea contribuției și disponibilității operaționale a forțelor lor armate Pacircnă icircn 2019 34 de proiecte au fost aprobate de Consiliu printre care crearea unui centru de comandă medicală a unei rețele de hub-uri logistice europene și suport operațional icircnființarea unui centru de antrenamente pentru misiuni UE a unei echipe de reacție rapidă cibernetică și asistență mutuală și dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară Proiecte care pacircnă nu demult ar fi părut neverosimile icircntr-un domeniu considerat icircn mod proverbial tabu de statele membre prind din ce icircn ce mai mult contur și substanță

Fără a considera cu necesitate optimismul o datorie morală nu putem să nu remarcăm și alte realizări concrete obținute mai ales icircn contextul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și al Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) icircn stracircnsă legătură cu obiectivele ambițioase formulate prin Strategia Globală PESCO (deja menționată) Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD un fel de Semestru european icircn domeniul apărării) Fondul European de Apărare (FEA) sancțiunile adoptate icircmpotriva atacurilor cibernetice

Strategia Globală a Uniunii Europene icircntre obiective ambițioase și realizări concrete ndash primii trei ani de implementare

copy Institutul European din Romacircnia 2019 4

opinie

Proiecte de conectivitate icircntre Europa și China oportunități și provocări pentru creșterea sinergiilorInstitutul European din Romacircnia anunță publicarea unui nou studiu cu privire la relațiile dintre Uniunea Europeană și China Colectivul de autori format din Doru Costea (diplomat ambasador al Romacircniei icircn China și Mongolia icircn perioada 2012 ndash 2017) George Cornel Dumitrescu (cercetător Institutul de Economie Mondială) Clara Volintiru (conferențiar universitar ASE București) Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar universitar ASE București) și Cătălin Ploae (lector universitar ASE București) propune spre analiză aspecte complexe ale conectivității dintre UE și China printre care se numără dimensiunea politică cea economică cacirct și aspecte privind infrastructura sau turismul Cele cinci capitole ale studiului nu se limitează doar la aspecte politico-economice ci includ și subcapitole despre educație sau cultură Astfel Doru Costea deschide materialul cu o analiză asupra dimensiunii politice a relațiilor UE ndash China icircn timp ce George Cornel Dumitrescu utilizează o perspectivă comparativă asupra rutelor prin intermediul cărora China și Europa pot fi

conectate din punct de vedere al infrastructurii Următoarele două capitole se concentrează asupra comerțului și a tranzacțiilor financiare utilizacircnd date statistice pentru a reliefa creșterea gradului de interconectivitate economică dintre UE și China icircn timp ce ultima parte a studiului evidențiază modalitățile icircn care conectivitatea politico-economică are un impact asupra percepțiilor și vieților oamenilor obișnuiți prin intermediul culturii și educației

Autorii subliniază nu doar progresele recente obținute icircn relațiile dintre UE și China ci și dificultățile inerente acestui proces Icircn mod firesc icircntr-un context global foarte fluid negocierile dintre cei doi actori sunt foarte complexe necesitacircnd poziționări foarte subtile icircn timp ce scenariile cu privire la evoluțiile viitoare sunt greu de deslușit Cu toate acestea așa cum subliniază autorii studiul potențialul este imens atacirct din perspectiva Chinei cacirct și din cea a Uniunii Europene iar impactul asupra icircntregii economii globale poate fi major mai ales avacircnd icircn vedere recentul bdquorăzboi comercialrdquo dintre SUA și China UE poate deveni astfel un partener esențial pentru economia chineză Icircn acest context avacircnd o poziție geografică avantajoasă rolul Romacircniei poate deveni unul foarte important dar numai ca parte a unor procese și proiecte europene mai ample Textul integral al publicației redactat icircn limba engleză este disponibil aici

Ionuț MarcuServiciul Studii Europene

sporirea eforturilor privind combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării contribuții la consolidarea rezilienței statale și societale icircn vecinătatea strategică traduse prin ordini regionale mai stabile icircn Balcanii de Vest icircn țările din Parteneriatul Estic și icircn Africa abordarea integrată a conflictelor a fost folosită cu relativ succes icircn Sahel Afghanistan și Irak nu icircn ultimul racircnd la capitolul guvernanță și multilateralism sprijinul Uniunii față de Acordul de la Paris și mai ales față de Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian (prin confruntarea directă a poziției SUA) sunt exemple notabile de realizări concrete și de consolidare a rolului global al UE7

Toate aceste evoluții au contribuit la consolidarea capacității de actor global a Uniunii Prin adoptarea unei culturi axate pe autonomie strategică icircn locul uneia a automulțumirii strategice Uniunea Europeană a icircnțeles că trebuie să aibă capabilitatea de a se apăra mai bine de una singură (atunci cacircnd situația o impune) și de a urmări interese europene comune Demn de menționat este și faptul că a fost icircmpinsă icircn această direcție și de deteriorarea relației transatlantice pe de o parte și de asertivitatea sporită a Rusiei și Chinei icircn imediata sa vecinătate pe de altă parte ce au generat sau alimentat cel mai probabil involuntar voința politică necesară pentru acțiuni comune europene Totuși europenii vor trebui să depună eforturi suplimentare icircn icircncercarea de a vorbi cu o singură voce pe scena globală Și dacă ținem cont de faptul că una dintre principalele concluzii ale dialogurilor cetățenești desfășurate icircn anul 2018 icircn icircntreaga Europă a fost că cetățenii europeni icircși doresc bdquoo Europă mai puternică icircn lumerdquo putem conchide că UE se bucură și de legitimitate icircn acest sens8

Bogdan Mureșan Serviciul Studii Europene

1 Strategia Globală a Uniunii Europene ndash bdquoViziune comună acțiuni comune o Europă mai puternicărdquo disponibilă la httpspublicationseuropaeuenpublication-detail-publication3eaae2cf-9ac5-11e6-868c-01aa75ed71a1language-ro2 Deziderat ce transpare și din textele bdquoDeclarației de la Sibiurdquo sau al noii bdquoAgende strategice 2019-2024rdquo disponibile la httpswwwcon-siliumeuropaeuropresspress-releases20190509the-sibiu-declaration și httpswwwconsiliumeuropaeumedia39282ro_leaders-agenda-note-on-strategic-agenda-2019-2024-0519pdf3 Lawrence Freedman Strategia O istorie completă (București Litera 2018)4 Simona Soare bdquoPuterea Smart a Uniunii Europenerdquo icircn George Anglițoiu (coord) Europenizarea Studii de guvernare și securitate (București Editura CH Beck 2015)5 Strategia Europeană de Securitate ndash bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo disponibilă la httpswwwconsiliumeuropaeumedia30815qc7809568rocpdf6 Tratatul privind Uniunea Europeană (Versiunea consolidată) disponibil la httpseur-lexeuropaeuresourcehtmluri=cellar2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6000102DOC_1ampformat=PDF7 Al treilea raport anual de progres al SGUE disponibil la httpseeaseuropaeusiteseeasfileseu_global_strategy_2019pdf8 bdquoDialogurile cu cetățenii și consultările cetățenești Principalele concluziirdquo disponibile la httpseceuropaeucommissionsitesbeta-politicalfilescitizens_dialogues_and_citizens_consultations_ropdf

publicații

copy Institutul European din Romacircnia 2019 2

evenimentDezbatere Cursa tehnologică UE icircn competiție pentru supremația tehnologică globală

[] Varşovia (Institute for Eastern Studies - Instytut Studioacutew Wschodnich ISW) principalul organizator al evenimentului icircn pregătirea și desfășurarea unei dezbateri-panel icircn cadrul Forumului

Cursa tehnologică UE icircn competiție pentru supremația tehnologică globală a fost tema propusă pentru dezbatere icircn cadrul ediției din acest an Icircn cadrul panelului moderat de dna prof univ dr Alina Bacircrgăoanu Decan al FCRPSNSPA și Președinte al Consiliului de Administrație al IER au participat dl Bart Tkaczyk expert icircn strategie Universitatea din California (SUA) dl Soren Peters CEO Gain amp Co (Danemarca) dna Małgorzata Gleń director KPMG Polonia dl Zoltan Csefalvay cercetător senior JRCComisia Europeană (Ungaria)

Context

China a devansat SUA icircn multe domenii precum inteligența artificială și a crescut numărul investițiilor făcute de companiile sale majore de tehnologie Icircntre timp SUA depune eforturi pentru a recacircștiga supremația și icircncearcă să avanseze și mai mult icircn domenii unde este deja lider Pe fundalul acestei lupte pentru supremația tehnologică un al treilea actor avansează și este pregătit să ajungă icircn cele din urmă lider global Care sunt provocările sau dezavantajele interne care ar putea icircmpiedica acest lucru Dar amenințările Ce strategie trebuie adoptată icircn contextul revoluției industriale 40 care aduce schimbări majore icircn automatizare informatizare și eficiență a producției

Principalele aspecte reliefate icircn cadrul dezbaterii

bull Robotica și robotizarea sunt două noțiuni distinctebull Dat fiind deficitul de forță de muncă din Europa Centrală și de Est precum și costul ridicat al acesteia icircn Europa de

Vest stimulentele acordate pentru sprijinirea strategiilor de robotizare diferă icircn UE ceea ce poate genera o serie de probleme icircn viitor

bull Icircn ceea ce privește șansele UE de a deveni o putere tehnologică globală principalele icircntrebări care se pun sunt cine și cum va gestiona viitorul revoluției tehnologice Icircn acest sens Europa are multe avantaje de care poate profita Nu trebuie decacirct să icircși consolideze capacitățile existente și să transpună rezultatele științifice și de cercetare icircn afaceri

bull Europa trebuie să fie optimistă și să se concentreze pe dezvoltarea pieței unice digitale icircn condițiile icircn care multe icircntreprinderi tradiționale au nevoie de digitalizare Icircn plus UE ar trebui să evite suprareglementarea deoarece noile modele de business au nevoie de un mediu de dezvoltare propice și de un ecosistem solid Este nevoie de un nou cadru juridic de impozitare iar securitatea cibernetică trebuie să fie o prioritate

bull Este discutabil dacă UE a rămas atacirct de mult icircn urmă icircn contextul icircn care multe invenții și noi tehnologii sunt vacircndute către America sau China Probabil UE nu are nevoie decacirct de restructurare și trebuie să găsească o modalitate de a depăși granițele și de a crește transferul tehnologic icircn interiorul Uniunii

bull Nu este sustenabil să te afli pe locul doi sau trei astfel că UE are nevoie de strategie și trebuie să se concentreze pe managementul talentelor pentru a putea cacircștiga cursa tehnologică Supremația tehnologică poate aduce un plus de valoare Uniunii Europene care nu va fi astfel doar un simplu magazin de curiozități cu muzee extraordinare și plaje minunate

bull Icircn condițiile icircn care avem nevoie de o abordare comună UE trebuie să elaboreze și să implementeze o strategie cuprinzătoare care să treacă dincolo de fragmentarea națională și să fie bine ancorată icircn realitate

Florentina CostacheServiciul Comunicare

3copy Institutul European din Romacircnia 2019

opinie

[] cuiva deoarece au interese și preocupări diferite eventual opuserdquo3 Iar Simona Soare consideră că bdquoicircn sine orice strategie a unui actor internațional rațional este definită ca modalitatea acțională efectivă de a selecta activitățile cele mai adecvate icircn condițiile resurselor existente pentru a reprezenta promova atinge și apăra interesele respectivului actorrdquo4 De ce avea icircnsă nevoie UE de o strategie globală

Pe fondul rezultatelor modeste ale Strategiei Europene de Securitate (SSE)5 din 2003 Icircnaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Federica Mogherini a prezentat Strategia Globală a Uniunii Europene la doar cacircteva zile după referendumul privind Brexit la finalul lui iunie 2016 și a oferit un nou narativ comprehensiv icircn vederea construirii unei Uniuni mai credibile mai responsive și mai icircnchegate Noul document programatic a fost produsul unui an intens de reflecție colectivă şi consultări susținute cu cei mai relevanţi actori guvernele şi parlamentele naţionale ale statelor membre Parlamentul European comunitatea epistemică și societatea civilă Mult mai complexă și mai incluzivă din toate punctele de vedere raportat la predecesoarea sa SGUE a fost prezentată drept o măsură de contingență pentru criza existențială traversată de Uniune și un ghid de politică externă şi securitate comună a cărui natură globală viza atacirct dimensiunea intersectorială de politici și instrumente cacirct şi pe cea geografică Icircnsă viziunea strategică avea nevoie de voință politică pentru a se traduce icircn acțiuni comune iar Mogherini nu a icircncetat niciodată să puncteze acest aspect icircn alocuțiunile sale

Interesele vitale ale Uniunii după cum figurează ele icircn Strategia Globală sunt pacea și securitatea prosperitatea democrația și o ordine globală bazată pe norme iar acestea stau la baza acțiunii externe a UE Raportacircnd aceste interese la analiza mediului global SGUE identifica cinci arii prioritare de acțiune securitatea Uniunii reziliența statelor și a societăților icircn estul și sudul Uniunii Europene o abordare integrată a conflictelor și crizelor sisteme regionale de cooperare și guvernanța globală pentru secolul XXI Totodată Strategia Globală a trasat un set de principii care să reflecte și să reacționeze la contextul profund transformat din interiorul și din afara Uniunii unitate implicare responsabilitate și parteneriate Urmărirea primelor trei arii de acțiune și importanța acordată conceptului de reziliență reflectă icircn mod clar modestia sau realismul subicircnțeles al pragmatismului principial prin accentul pus asupra propriei securități a Uniunii pe vecinătate și pe elemente de putere dură icircn detrimentul accentului pus pe democratizare după cum fusese cazul icircn 2003 Pragmatismul principial rămacircne corolarul normativ și acțional al icircntregii strategii negacircnd cel puțin la nivel retoric contradicția aparentă dintre interese și valori Dar care au fost realizările concrete

Fără icircndoială domeniul icircn care s-a realizat cel mai mare progres icircn primii trei ani de implementare a SGUE a fost securitatea și apărarea prin lansarea și operaționalizarea cooperării permanente structurate (PESCO) introdusă prin art 42(6) și reglementată prin art 46 din TUE6 Icircn prezent 25 de state membre sunt angajate icircntr-un proces de integrare diferențiată orizontală ce prevede dezvoltarea icircn comun a unor capabilități de apărare investirea icircn proiecte comune și icircmbunătățirea contribuției și disponibilității operaționale a forțelor lor armate Pacircnă icircn 2019 34 de proiecte au fost aprobate de Consiliu printre care crearea unui centru de comandă medicală a unei rețele de hub-uri logistice europene și suport operațional icircnființarea unui centru de antrenamente pentru misiuni UE a unei echipe de reacție rapidă cibernetică și asistență mutuală și dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară Proiecte care pacircnă nu demult ar fi părut neverosimile icircntr-un domeniu considerat icircn mod proverbial tabu de statele membre prind din ce icircn ce mai mult contur și substanță

Fără a considera cu necesitate optimismul o datorie morală nu putem să nu remarcăm și alte realizări concrete obținute mai ales icircn contextul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și al Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) icircn stracircnsă legătură cu obiectivele ambițioase formulate prin Strategia Globală PESCO (deja menționată) Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD un fel de Semestru european icircn domeniul apărării) Fondul European de Apărare (FEA) sancțiunile adoptate icircmpotriva atacurilor cibernetice

Strategia Globală a Uniunii Europene icircntre obiective ambițioase și realizări concrete ndash primii trei ani de implementare

copy Institutul European din Romacircnia 2019 4

opinie

Proiecte de conectivitate icircntre Europa și China oportunități și provocări pentru creșterea sinergiilorInstitutul European din Romacircnia anunță publicarea unui nou studiu cu privire la relațiile dintre Uniunea Europeană și China Colectivul de autori format din Doru Costea (diplomat ambasador al Romacircniei icircn China și Mongolia icircn perioada 2012 ndash 2017) George Cornel Dumitrescu (cercetător Institutul de Economie Mondială) Clara Volintiru (conferențiar universitar ASE București) Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar universitar ASE București) și Cătălin Ploae (lector universitar ASE București) propune spre analiză aspecte complexe ale conectivității dintre UE și China printre care se numără dimensiunea politică cea economică cacirct și aspecte privind infrastructura sau turismul Cele cinci capitole ale studiului nu se limitează doar la aspecte politico-economice ci includ și subcapitole despre educație sau cultură Astfel Doru Costea deschide materialul cu o analiză asupra dimensiunii politice a relațiilor UE ndash China icircn timp ce George Cornel Dumitrescu utilizează o perspectivă comparativă asupra rutelor prin intermediul cărora China și Europa pot fi

conectate din punct de vedere al infrastructurii Următoarele două capitole se concentrează asupra comerțului și a tranzacțiilor financiare utilizacircnd date statistice pentru a reliefa creșterea gradului de interconectivitate economică dintre UE și China icircn timp ce ultima parte a studiului evidențiază modalitățile icircn care conectivitatea politico-economică are un impact asupra percepțiilor și vieților oamenilor obișnuiți prin intermediul culturii și educației

Autorii subliniază nu doar progresele recente obținute icircn relațiile dintre UE și China ci și dificultățile inerente acestui proces Icircn mod firesc icircntr-un context global foarte fluid negocierile dintre cei doi actori sunt foarte complexe necesitacircnd poziționări foarte subtile icircn timp ce scenariile cu privire la evoluțiile viitoare sunt greu de deslușit Cu toate acestea așa cum subliniază autorii studiul potențialul este imens atacirct din perspectiva Chinei cacirct și din cea a Uniunii Europene iar impactul asupra icircntregii economii globale poate fi major mai ales avacircnd icircn vedere recentul bdquorăzboi comercialrdquo dintre SUA și China UE poate deveni astfel un partener esențial pentru economia chineză Icircn acest context avacircnd o poziție geografică avantajoasă rolul Romacircniei poate deveni unul foarte important dar numai ca parte a unor procese și proiecte europene mai ample Textul integral al publicației redactat icircn limba engleză este disponibil aici

Ionuț MarcuServiciul Studii Europene

sporirea eforturilor privind combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării contribuții la consolidarea rezilienței statale și societale icircn vecinătatea strategică traduse prin ordini regionale mai stabile icircn Balcanii de Vest icircn țările din Parteneriatul Estic și icircn Africa abordarea integrată a conflictelor a fost folosită cu relativ succes icircn Sahel Afghanistan și Irak nu icircn ultimul racircnd la capitolul guvernanță și multilateralism sprijinul Uniunii față de Acordul de la Paris și mai ales față de Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian (prin confruntarea directă a poziției SUA) sunt exemple notabile de realizări concrete și de consolidare a rolului global al UE7

Toate aceste evoluții au contribuit la consolidarea capacității de actor global a Uniunii Prin adoptarea unei culturi axate pe autonomie strategică icircn locul uneia a automulțumirii strategice Uniunea Europeană a icircnțeles că trebuie să aibă capabilitatea de a se apăra mai bine de una singură (atunci cacircnd situația o impune) și de a urmări interese europene comune Demn de menționat este și faptul că a fost icircmpinsă icircn această direcție și de deteriorarea relației transatlantice pe de o parte și de asertivitatea sporită a Rusiei și Chinei icircn imediata sa vecinătate pe de altă parte ce au generat sau alimentat cel mai probabil involuntar voința politică necesară pentru acțiuni comune europene Totuși europenii vor trebui să depună eforturi suplimentare icircn icircncercarea de a vorbi cu o singură voce pe scena globală Și dacă ținem cont de faptul că una dintre principalele concluzii ale dialogurilor cetățenești desfășurate icircn anul 2018 icircn icircntreaga Europă a fost că cetățenii europeni icircși doresc bdquoo Europă mai puternică icircn lumerdquo putem conchide că UE se bucură și de legitimitate icircn acest sens8

Bogdan Mureșan Serviciul Studii Europene

1 Strategia Globală a Uniunii Europene ndash bdquoViziune comună acțiuni comune o Europă mai puternicărdquo disponibilă la httpspublicationseuropaeuenpublication-detail-publication3eaae2cf-9ac5-11e6-868c-01aa75ed71a1language-ro2 Deziderat ce transpare și din textele bdquoDeclarației de la Sibiurdquo sau al noii bdquoAgende strategice 2019-2024rdquo disponibile la httpswwwcon-siliumeuropaeuropresspress-releases20190509the-sibiu-declaration și httpswwwconsiliumeuropaeumedia39282ro_leaders-agenda-note-on-strategic-agenda-2019-2024-0519pdf3 Lawrence Freedman Strategia O istorie completă (București Litera 2018)4 Simona Soare bdquoPuterea Smart a Uniunii Europenerdquo icircn George Anglițoiu (coord) Europenizarea Studii de guvernare și securitate (București Editura CH Beck 2015)5 Strategia Europeană de Securitate ndash bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo disponibilă la httpswwwconsiliumeuropaeumedia30815qc7809568rocpdf6 Tratatul privind Uniunea Europeană (Versiunea consolidată) disponibil la httpseur-lexeuropaeuresourcehtmluri=cellar2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6000102DOC_1ampformat=PDF7 Al treilea raport anual de progres al SGUE disponibil la httpseeaseuropaeusiteseeasfileseu_global_strategy_2019pdf8 bdquoDialogurile cu cetățenii și consultările cetățenești Principalele concluziirdquo disponibile la httpseceuropaeucommissionsitesbeta-politicalfilescitizens_dialogues_and_citizens_consultations_ropdf

publicații

3copy Institutul European din Romacircnia 2019

opinie

[] cuiva deoarece au interese și preocupări diferite eventual opuserdquo3 Iar Simona Soare consideră că bdquoicircn sine orice strategie a unui actor internațional rațional este definită ca modalitatea acțională efectivă de a selecta activitățile cele mai adecvate icircn condițiile resurselor existente pentru a reprezenta promova atinge și apăra interesele respectivului actorrdquo4 De ce avea icircnsă nevoie UE de o strategie globală

Pe fondul rezultatelor modeste ale Strategiei Europene de Securitate (SSE)5 din 2003 Icircnaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Federica Mogherini a prezentat Strategia Globală a Uniunii Europene la doar cacircteva zile după referendumul privind Brexit la finalul lui iunie 2016 și a oferit un nou narativ comprehensiv icircn vederea construirii unei Uniuni mai credibile mai responsive și mai icircnchegate Noul document programatic a fost produsul unui an intens de reflecție colectivă şi consultări susținute cu cei mai relevanţi actori guvernele şi parlamentele naţionale ale statelor membre Parlamentul European comunitatea epistemică și societatea civilă Mult mai complexă și mai incluzivă din toate punctele de vedere raportat la predecesoarea sa SGUE a fost prezentată drept o măsură de contingență pentru criza existențială traversată de Uniune și un ghid de politică externă şi securitate comună a cărui natură globală viza atacirct dimensiunea intersectorială de politici și instrumente cacirct şi pe cea geografică Icircnsă viziunea strategică avea nevoie de voință politică pentru a se traduce icircn acțiuni comune iar Mogherini nu a icircncetat niciodată să puncteze acest aspect icircn alocuțiunile sale

Interesele vitale ale Uniunii după cum figurează ele icircn Strategia Globală sunt pacea și securitatea prosperitatea democrația și o ordine globală bazată pe norme iar acestea stau la baza acțiunii externe a UE Raportacircnd aceste interese la analiza mediului global SGUE identifica cinci arii prioritare de acțiune securitatea Uniunii reziliența statelor și a societăților icircn estul și sudul Uniunii Europene o abordare integrată a conflictelor și crizelor sisteme regionale de cooperare și guvernanța globală pentru secolul XXI Totodată Strategia Globală a trasat un set de principii care să reflecte și să reacționeze la contextul profund transformat din interiorul și din afara Uniunii unitate implicare responsabilitate și parteneriate Urmărirea primelor trei arii de acțiune și importanța acordată conceptului de reziliență reflectă icircn mod clar modestia sau realismul subicircnțeles al pragmatismului principial prin accentul pus asupra propriei securități a Uniunii pe vecinătate și pe elemente de putere dură icircn detrimentul accentului pus pe democratizare după cum fusese cazul icircn 2003 Pragmatismul principial rămacircne corolarul normativ și acțional al icircntregii strategii negacircnd cel puțin la nivel retoric contradicția aparentă dintre interese și valori Dar care au fost realizările concrete

Fără icircndoială domeniul icircn care s-a realizat cel mai mare progres icircn primii trei ani de implementare a SGUE a fost securitatea și apărarea prin lansarea și operaționalizarea cooperării permanente structurate (PESCO) introdusă prin art 42(6) și reglementată prin art 46 din TUE6 Icircn prezent 25 de state membre sunt angajate icircntr-un proces de integrare diferențiată orizontală ce prevede dezvoltarea icircn comun a unor capabilități de apărare investirea icircn proiecte comune și icircmbunătățirea contribuției și disponibilității operaționale a forțelor lor armate Pacircnă icircn 2019 34 de proiecte au fost aprobate de Consiliu printre care crearea unui centru de comandă medicală a unei rețele de hub-uri logistice europene și suport operațional icircnființarea unui centru de antrenamente pentru misiuni UE a unei echipe de reacție rapidă cibernetică și asistență mutuală și dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară Proiecte care pacircnă nu demult ar fi părut neverosimile icircntr-un domeniu considerat icircn mod proverbial tabu de statele membre prind din ce icircn ce mai mult contur și substanță

Fără a considera cu necesitate optimismul o datorie morală nu putem să nu remarcăm și alte realizări concrete obținute mai ales icircn contextul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și al Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) icircn stracircnsă legătură cu obiectivele ambițioase formulate prin Strategia Globală PESCO (deja menționată) Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD un fel de Semestru european icircn domeniul apărării) Fondul European de Apărare (FEA) sancțiunile adoptate icircmpotriva atacurilor cibernetice

Strategia Globală a Uniunii Europene icircntre obiective ambițioase și realizări concrete ndash primii trei ani de implementare

copy Institutul European din Romacircnia 2019 4

opinie

Proiecte de conectivitate icircntre Europa și China oportunități și provocări pentru creșterea sinergiilorInstitutul European din Romacircnia anunță publicarea unui nou studiu cu privire la relațiile dintre Uniunea Europeană și China Colectivul de autori format din Doru Costea (diplomat ambasador al Romacircniei icircn China și Mongolia icircn perioada 2012 ndash 2017) George Cornel Dumitrescu (cercetător Institutul de Economie Mondială) Clara Volintiru (conferențiar universitar ASE București) Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar universitar ASE București) și Cătălin Ploae (lector universitar ASE București) propune spre analiză aspecte complexe ale conectivității dintre UE și China printre care se numără dimensiunea politică cea economică cacirct și aspecte privind infrastructura sau turismul Cele cinci capitole ale studiului nu se limitează doar la aspecte politico-economice ci includ și subcapitole despre educație sau cultură Astfel Doru Costea deschide materialul cu o analiză asupra dimensiunii politice a relațiilor UE ndash China icircn timp ce George Cornel Dumitrescu utilizează o perspectivă comparativă asupra rutelor prin intermediul cărora China și Europa pot fi

conectate din punct de vedere al infrastructurii Următoarele două capitole se concentrează asupra comerțului și a tranzacțiilor financiare utilizacircnd date statistice pentru a reliefa creșterea gradului de interconectivitate economică dintre UE și China icircn timp ce ultima parte a studiului evidențiază modalitățile icircn care conectivitatea politico-economică are un impact asupra percepțiilor și vieților oamenilor obișnuiți prin intermediul culturii și educației

Autorii subliniază nu doar progresele recente obținute icircn relațiile dintre UE și China ci și dificultățile inerente acestui proces Icircn mod firesc icircntr-un context global foarte fluid negocierile dintre cei doi actori sunt foarte complexe necesitacircnd poziționări foarte subtile icircn timp ce scenariile cu privire la evoluțiile viitoare sunt greu de deslușit Cu toate acestea așa cum subliniază autorii studiul potențialul este imens atacirct din perspectiva Chinei cacirct și din cea a Uniunii Europene iar impactul asupra icircntregii economii globale poate fi major mai ales avacircnd icircn vedere recentul bdquorăzboi comercialrdquo dintre SUA și China UE poate deveni astfel un partener esențial pentru economia chineză Icircn acest context avacircnd o poziție geografică avantajoasă rolul Romacircniei poate deveni unul foarte important dar numai ca parte a unor procese și proiecte europene mai ample Textul integral al publicației redactat icircn limba engleză este disponibil aici

Ionuț MarcuServiciul Studii Europene

sporirea eforturilor privind combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării contribuții la consolidarea rezilienței statale și societale icircn vecinătatea strategică traduse prin ordini regionale mai stabile icircn Balcanii de Vest icircn țările din Parteneriatul Estic și icircn Africa abordarea integrată a conflictelor a fost folosită cu relativ succes icircn Sahel Afghanistan și Irak nu icircn ultimul racircnd la capitolul guvernanță și multilateralism sprijinul Uniunii față de Acordul de la Paris și mai ales față de Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian (prin confruntarea directă a poziției SUA) sunt exemple notabile de realizări concrete și de consolidare a rolului global al UE7

Toate aceste evoluții au contribuit la consolidarea capacității de actor global a Uniunii Prin adoptarea unei culturi axate pe autonomie strategică icircn locul uneia a automulțumirii strategice Uniunea Europeană a icircnțeles că trebuie să aibă capabilitatea de a se apăra mai bine de una singură (atunci cacircnd situația o impune) și de a urmări interese europene comune Demn de menționat este și faptul că a fost icircmpinsă icircn această direcție și de deteriorarea relației transatlantice pe de o parte și de asertivitatea sporită a Rusiei și Chinei icircn imediata sa vecinătate pe de altă parte ce au generat sau alimentat cel mai probabil involuntar voința politică necesară pentru acțiuni comune europene Totuși europenii vor trebui să depună eforturi suplimentare icircn icircncercarea de a vorbi cu o singură voce pe scena globală Și dacă ținem cont de faptul că una dintre principalele concluzii ale dialogurilor cetățenești desfășurate icircn anul 2018 icircn icircntreaga Europă a fost că cetățenii europeni icircși doresc bdquoo Europă mai puternică icircn lumerdquo putem conchide că UE se bucură și de legitimitate icircn acest sens8

Bogdan Mureșan Serviciul Studii Europene

1 Strategia Globală a Uniunii Europene ndash bdquoViziune comună acțiuni comune o Europă mai puternicărdquo disponibilă la httpspublicationseuropaeuenpublication-detail-publication3eaae2cf-9ac5-11e6-868c-01aa75ed71a1language-ro2 Deziderat ce transpare și din textele bdquoDeclarației de la Sibiurdquo sau al noii bdquoAgende strategice 2019-2024rdquo disponibile la httpswwwcon-siliumeuropaeuropresspress-releases20190509the-sibiu-declaration și httpswwwconsiliumeuropaeumedia39282ro_leaders-agenda-note-on-strategic-agenda-2019-2024-0519pdf3 Lawrence Freedman Strategia O istorie completă (București Litera 2018)4 Simona Soare bdquoPuterea Smart a Uniunii Europenerdquo icircn George Anglițoiu (coord) Europenizarea Studii de guvernare și securitate (București Editura CH Beck 2015)5 Strategia Europeană de Securitate ndash bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo disponibilă la httpswwwconsiliumeuropaeumedia30815qc7809568rocpdf6 Tratatul privind Uniunea Europeană (Versiunea consolidată) disponibil la httpseur-lexeuropaeuresourcehtmluri=cellar2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6000102DOC_1ampformat=PDF7 Al treilea raport anual de progres al SGUE disponibil la httpseeaseuropaeusiteseeasfileseu_global_strategy_2019pdf8 bdquoDialogurile cu cetățenii și consultările cetățenești Principalele concluziirdquo disponibile la httpseceuropaeucommissionsitesbeta-politicalfilescitizens_dialogues_and_citizens_consultations_ropdf

publicații

copy Institutul European din Romacircnia 2019 4

opinie

Proiecte de conectivitate icircntre Europa și China oportunități și provocări pentru creșterea sinergiilorInstitutul European din Romacircnia anunță publicarea unui nou studiu cu privire la relațiile dintre Uniunea Europeană și China Colectivul de autori format din Doru Costea (diplomat ambasador al Romacircniei icircn China și Mongolia icircn perioada 2012 ndash 2017) George Cornel Dumitrescu (cercetător Institutul de Economie Mondială) Clara Volintiru (conferențiar universitar ASE București) Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar universitar ASE București) și Cătălin Ploae (lector universitar ASE București) propune spre analiză aspecte complexe ale conectivității dintre UE și China printre care se numără dimensiunea politică cea economică cacirct și aspecte privind infrastructura sau turismul Cele cinci capitole ale studiului nu se limitează doar la aspecte politico-economice ci includ și subcapitole despre educație sau cultură Astfel Doru Costea deschide materialul cu o analiză asupra dimensiunii politice a relațiilor UE ndash China icircn timp ce George Cornel Dumitrescu utilizează o perspectivă comparativă asupra rutelor prin intermediul cărora China și Europa pot fi

conectate din punct de vedere al infrastructurii Următoarele două capitole se concentrează asupra comerțului și a tranzacțiilor financiare utilizacircnd date statistice pentru a reliefa creșterea gradului de interconectivitate economică dintre UE și China icircn timp ce ultima parte a studiului evidențiază modalitățile icircn care conectivitatea politico-economică are un impact asupra percepțiilor și vieților oamenilor obișnuiți prin intermediul culturii și educației

Autorii subliniază nu doar progresele recente obținute icircn relațiile dintre UE și China ci și dificultățile inerente acestui proces Icircn mod firesc icircntr-un context global foarte fluid negocierile dintre cei doi actori sunt foarte complexe necesitacircnd poziționări foarte subtile icircn timp ce scenariile cu privire la evoluțiile viitoare sunt greu de deslușit Cu toate acestea așa cum subliniază autorii studiul potențialul este imens atacirct din perspectiva Chinei cacirct și din cea a Uniunii Europene iar impactul asupra icircntregii economii globale poate fi major mai ales avacircnd icircn vedere recentul bdquorăzboi comercialrdquo dintre SUA și China UE poate deveni astfel un partener esențial pentru economia chineză Icircn acest context avacircnd o poziție geografică avantajoasă rolul Romacircniei poate deveni unul foarte important dar numai ca parte a unor procese și proiecte europene mai ample Textul integral al publicației redactat icircn limba engleză este disponibil aici

Ionuț MarcuServiciul Studii Europene

sporirea eforturilor privind combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării contribuții la consolidarea rezilienței statale și societale icircn vecinătatea strategică traduse prin ordini regionale mai stabile icircn Balcanii de Vest icircn țările din Parteneriatul Estic și icircn Africa abordarea integrată a conflictelor a fost folosită cu relativ succes icircn Sahel Afghanistan și Irak nu icircn ultimul racircnd la capitolul guvernanță și multilateralism sprijinul Uniunii față de Acordul de la Paris și mai ales față de Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian (prin confruntarea directă a poziției SUA) sunt exemple notabile de realizări concrete și de consolidare a rolului global al UE7

Toate aceste evoluții au contribuit la consolidarea capacității de actor global a Uniunii Prin adoptarea unei culturi axate pe autonomie strategică icircn locul uneia a automulțumirii strategice Uniunea Europeană a icircnțeles că trebuie să aibă capabilitatea de a se apăra mai bine de una singură (atunci cacircnd situația o impune) și de a urmări interese europene comune Demn de menționat este și faptul că a fost icircmpinsă icircn această direcție și de deteriorarea relației transatlantice pe de o parte și de asertivitatea sporită a Rusiei și Chinei icircn imediata sa vecinătate pe de altă parte ce au generat sau alimentat cel mai probabil involuntar voința politică necesară pentru acțiuni comune europene Totuși europenii vor trebui să depună eforturi suplimentare icircn icircncercarea de a vorbi cu o singură voce pe scena globală Și dacă ținem cont de faptul că una dintre principalele concluzii ale dialogurilor cetățenești desfășurate icircn anul 2018 icircn icircntreaga Europă a fost că cetățenii europeni icircși doresc bdquoo Europă mai puternică icircn lumerdquo putem conchide că UE se bucură și de legitimitate icircn acest sens8

Bogdan Mureșan Serviciul Studii Europene

1 Strategia Globală a Uniunii Europene ndash bdquoViziune comună acțiuni comune o Europă mai puternicărdquo disponibilă la httpspublicationseuropaeuenpublication-detail-publication3eaae2cf-9ac5-11e6-868c-01aa75ed71a1language-ro2 Deziderat ce transpare și din textele bdquoDeclarației de la Sibiurdquo sau al noii bdquoAgende strategice 2019-2024rdquo disponibile la httpswwwcon-siliumeuropaeuropresspress-releases20190509the-sibiu-declaration și httpswwwconsiliumeuropaeumedia39282ro_leaders-agenda-note-on-strategic-agenda-2019-2024-0519pdf3 Lawrence Freedman Strategia O istorie completă (București Litera 2018)4 Simona Soare bdquoPuterea Smart a Uniunii Europenerdquo icircn George Anglițoiu (coord) Europenizarea Studii de guvernare și securitate (București Editura CH Beck 2015)5 Strategia Europeană de Securitate ndash bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo disponibilă la httpswwwconsiliumeuropaeumedia30815qc7809568rocpdf6 Tratatul privind Uniunea Europeană (Versiunea consolidată) disponibil la httpseur-lexeuropaeuresourcehtmluri=cellar2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6000102DOC_1ampformat=PDF7 Al treilea raport anual de progres al SGUE disponibil la httpseeaseuropaeusiteseeasfileseu_global_strategy_2019pdf8 bdquoDialogurile cu cetățenii și consultările cetățenești Principalele concluziirdquo disponibile la httpseceuropaeucommissionsitesbeta-politicalfilescitizens_dialogues_and_citizens_consultations_ropdf

publicații

copy Institutul European din Romacircnia 2019 5

promo

Cursuri noi de formare Introducere icircn afaceri europene

Pentru a-și icircndeplini misiunea icircn cele mai bune condiții unul dintre obiectivele Biroului Formare (BF) al Institutului European din Romacircnia (IER) este acela de aducere la zi a cursurilor sale și atunci cacircnd este cazul de introducere a unora noi Oportunitatea unor astfel de modificări este sondată icircn activitatea curentă a Biroului iar fundamentarea lor se face printr-o Analiză de nevoi care se desfășoară o dată la 4 ani BF a observat că aprofundarea cunoștințelor generale despre Uniunea Europeană (UE) se află pe primul loc icircntre cerințele de conținut ale cursanților Prin urmare este icircn etapa de reconfigurare cursul de Administrație și afaceri europene prin transformarea lui icircn Introducere icircn afaceri europene (IAE) De asemenea se fac demersuri pentru introducerea unui curs nou intitulat Sistemul juridic al Uniunii Europene (SJUE)

Pe fondul euroscepticismului care a urmat crizei financiare din anul 2008 a crizei din zona euro (Grecia) și a crizei migrației din anii 2015-2016 (Brexit) este necesară o reașezare a informațiilor despre valorile proiectului european și a modului cum acestea s-au icircntrupat icircn UE Cursul de IAE are ca obiectiv dobacircndirea de către participanți a unor cunoștințe de bază legate de Uniunea Europeană și de apartenență a Romacircniei la aceasta La sfacircrșitul cursului participanții vor deține cunoștințe esențiale cu privire la valorile și dezvoltarea UE la arhitectura instituțional-decizională a Uniunii și la locul Romacircniei icircn cadrul UE precum și la provocările cu care se confruntă Uniunea astăzi

Din perspectiva obiectivelor de asimilare ale cursului care ține trei zile primul modul de o zi despre UE icircși propune să prezinte și să argumenteze ideile și principiile care au stat la baza proiectului european precum și modul icircn care acestea au fost puse icircn practică icircn cadrul procesului de funcționare a UE Este esențial pentru participanți să icircnțeleagă cum au motivat toate acestea decizia strategică a Romacircniei de a intra icircn UE și de a continua parcursul european Cel de-al doilea modul urmărește să prezinte și să explice cum interacționează Romacircnia cu UE din perspectivă instituțională icircn calitatea sa de membru al Uniunii De asemenea icircși propune să prezinte care sunt avantajele și obligațiile ce decurg din apartenența Romacircniei la UE Icircn sfacircrșit ultimul modul vrea să arate care sunt provocările și pericolele la adresa proiectului european icircn general și la adresa Romacircniei icircn particular De modul cum sunt acestea gestionate depinde atacirct viitorul Europei cacirct și al Romacircniei

Pentru a fi la curent cu oferta de formare a IER vă invităm să vizitați periodic pagina de internet iergovro la secțiunea Formare

Dan DrăghiaBiroul Formare

Ca parte a analizei jurisprudențiale efectuate de Curtea de la Strasbourg rapoartele de cercetare privesc anumite teme transversale dispoziții ale Convenției europene a drepturilor omului și folosirea instrumentelor internaționale icircn jurisprudența Curții Astfel la acest moment au fost elaborate 23 de rapoarte de cercetare ce privesc teme de interes major și abordate icircntr-o manieră diferită față de alte publicații ale Curții abuz sexual și pornografie infantilă drepturi culturale internet jurisprudența Curții privind tinerii (18-35 ani) noul criteriu de admisibilitate obligații pozitive icircn cadrul art 10 referințe ale Curții Inter-Americane a Drepturilor Omului icircn jurisprudența Curții Europene rolul Procurorului general sănătatea securitatea națională și jurisprudența europeană etc (toate cele 23 de rapoarte de cercetare sunt disponibile icircn franceză engleză și alte limbi neoficiale ale Consiliului Europei pe pagina de internet a Curții)Raportul de cercetare de față tradus recent de Institutul European din Romacircnia (disponibil icircn limba romacircnă pe pagina de internet a IER) ridică probleme importante ndash uneori aspecte extrem de sensibile ndash icircn temeiul art 2 3 5 6 și cel mai frecvent art 8 din Convenția europeană a drepturilor omului

traduceri

Bioetica și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului Raport de cercetare

6copy Institutul European din Romacircnia 2019

traduceri

Termenul bdquobioeticărdquo trebuie icircnțeles ca icircnglobacircnd protecția oamenilor a drepturilor fundamentale ale acestora și icircn special a dreptului la respectarea demnității umane icircn contextul dezvoltării științelor biomedicale Aspectele specifice legate de acest termen abordate icircn raportul de cercetare de față includbull dreptul la reproducere (controlul prenatal dreptul la un avort legal și dreptul de a naște la domiciliu)bull reproducerea umană asistată medical bull copiii născuți icircn urma unui contract avacircnd ca obiect maternitatea de substituție gestaționalăbull sinuciderea asistată medical

bull exprimarea consimțămacircntului privind efectuarea unui examen medical sau a unui tratament medical (inclusiv cu privire la o operație de sterilizare)

bull probleme etice legate de HIV bull aspecte legate de persoanele transgenbull stocarea datelor biologice de către autorități bull dreptul unei persoane de a-și cunoaște identitatea biologică

Mai multe cauze soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului fac trimitere la Convenția de la Oviedo privind drepturile omului și biomedicina din 4 aprilie 1997 sau la activitatea Consiliului Europei icircn acest domeniu Odată cu evoluția rapidă a tehnicilor biomedicale pot apărea noi amenințări la adresa demnității umane Convenția de la Oviedo urmărește să abordeze unele din aceste amenințări Icircnsă pacircnă icircn prezent a fost ratificată doar de cacircteva state Icircn plus această convenție acordă Curții Europene a Drepturilor Omului doar o competență consultativă Pentru a ține seama de această bdquoa patra generație de drepturi ale omuluirdquo adică pentru a proteja demnitatea umană icircmpotriva posibilelor utilizări abuzive ale progreselor științifice Curtea ar putea să reamintească faptul că prin art 2 din Convenția europeană a drepturilor omului statele s-au angajat să protejeze prin lege dreptul la viață al tuturor persoanelorAceste probleme complexe sunt ridicate tot mai des icircn fața Curții Europene a Drepturilor Omului și este de așteptat ca pe viitor să crească numărul cererilor care privesc subiecte precum terapia genică cercetarea icircn domeniul celulelor stem și clonarea

Costin Leonard FălcuțăBiroul Revizie

A doua cerere de aviz consultativ adresată CEDO icircn temeiul Protocolului nr 16

La icircnceputul lunii august la un an de la intrarea icircn vigoare a Protocolului nr 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale1 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a primit din partea Curții Constituționale din Republica Armenia o cerere de aviz consultativ icircn temeiul acestuia fiind pacircnă icircn prezent cea de-a doua cerere la nivelul instanței europene

Prima cerere de aviz consultativ icircn temeiul Protocolului nr 16 a fost adresată de Curtea de Casație din Franța icircn 20182 CEDO pronunțacircnd primul său aviz consultativ3 icircn aprilie 2019

Romacircnia a semnat Protocolul nr 16 la 14 octombrie 2014 acesta nefiind icircncă ratificat4 Icircn ceea ce ne privește potrivit art 10 din Protocolul nr 16 la Convenție pot adresa cereri de avize consultative Icircnalta Curte de Casație și Justiție Curtea Constituțională și cele 15 curți de apel5 din Romacircnia

1 Protocolul nr 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale a intrat icircn vigoare la 1 august 20182 A se vedea httpswwwechrcoeintDocumentsAnnual_report_2018_ENGpdf3 A se vedea httphudocechrcoeintengi=003-6380464-83643834 A se vedea httpswwwcoeintenwebconventionsfull-list-conventionstreaty214signatures5 A se vedea httpswwwcoeintenwebconventionsfull-list-conventionstreaty214declarationsp_auth=54s1vZQUamp_coeconven-tions_WAR_coeconventionsportlet_enVigueur=falseamp_coeconventions_WAR_coeconventionsportlet_searchBy=stateamp_coeconventions_WAR_coeconventionsportlet_codePays=ROMamp_coeconventions_WAR_coeconventionsportlet_codeNature=3

copy Institutul European din Romacircnia 2019 7

traduceriProtocolul nr 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale a fost tradus de Institutul European din Romacircnia și poate fi consultat icircn secțiunea dedicată de pe pagina de internet oficială

Cererile de aviz consultativ privesc chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăților definite icircn Convenție sau icircn protocoalele la aceasta și pot fi adresate doar icircn cadrul cauzelor pendinte icircn fața instanțelor competente icircn materie

Conform protocolului se motivează atacirct eventuala respingere a cererii de aviz consultativ cacirct și avizul consultativ Avizul consultativ se pronunță de către Marea Cameră și așa cum arată chiar numele acestuia nu are caracter obligatoriu

Icircn cadrul prezentei cereri de aviz Curtea Constituțională din Armenia a solicitat CEDO să pronunțe un aviz consultativ privind articolul din Codul penal armean care sancționează răsturnarea ordinii constituționale o dispoziție aplicabilă icircn două cauze pendinte una dintre ele vizacircndu-l pe fostul președinte armean Robert Kocharyan Curtea Constituțională a solicitat CEDO lămuriri cu privire la anumite aspecte ale art 7 din Convenție (nicio pedeapsă fără lege) precum conceptul bdquodreptrdquo din cuprinsul acestei dispoziții securitatea juridică caracterul accesibil și previzibil al legii și principiul neretroactivității legii penale

Un colegiu de 5 judecători ai Marii Camere se va pronunța asupra admiterii cererii de aviz consultativ icircn cazul admiterii Marea Cameră urmacircnd să pronunțe un aviz consultativ Avizul consultativ va putea fi consultat prin accesarea bazei de date HUDOC

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei şi statul armean au dreptul de a prezenta observații scrise şi de a lua parte la audieri Icircn interesul bunei administrări a justiției președintele Curții poate invita orice icircnaltă parte contractantă sau orice persoană interesată să prezinte de asemenea observații scrise ori să ia parte la audiere

Ana-Maria GeorgescuBiroul Revizie

Ghidul privind art 9 din Convenția europeană a drepturilor omului

Ghidul privind libertatea de gacircndire de conștiință și de religie face parte din seria Ghiduri privind jurisprudența publicată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) fiind elaborat de Jurisconsultul Curții Recent o echipă mixtă formată din lingvist și specialist jurist din cadrul Serviciului Coordonare Traduceri al Institutului European din Romacircnia (IER) a finalizat traducerea acestuia iar ghidul poate fi acum consultat de publicul cititor de limba romacircnă

Acest ghid analizează și rezumă jurisprudența pacircnă la 30 aprilie 2019 aleasă dintre hotăracircrile și deciziile recente de principiu sau importante referitoare la art 9 din Convenția europeană a drepturilor omului (Convenția)

Sunt tratate aspecte precum comportamentele concrete protejate de art 9 din Convenție aici regăsindu-se dreptul de a nu practica o religie și de a nu-și dezvălui convingerile dreptul de a nu acționa icircmpotriva conștiinței și convingerilor sale (obiecția pe motive de conștiință) libertatea religioasă și problemele de sănătate fizică și mintală purtarea veșmintelor și simbolurilor religioase sau libertatea de religie familia și educația copiilor precum obligațiile pozitive și negative ale statului icircn calitate de garant al libertății de religie aici fiind cuprinse de exemplu obligația de a nu icircmpiedica funcționarea normală a organizațiilor religioase sau obligația de a respecta autonomia organizațiilor religioase ori precum principiile generale și aplicabilitatea art 9

Libertatea de gacircndire de conștiință și de religie prevăzută la art 9 din Convenție este un drept fundamental consacrat icircn numeroase acte naționale și internaționale Art 9 este invocat adesea icircn coroborare cu art 14 din Convenție care interzice discriminarea bazată printre altele pe religie sau convingeri Libertatea de gacircndire de conștiință și de religie este considerată a fi unul dintre pilonii societății democratice icircn ultimii ani numărul cauzelor examinate de Curte icircn raport cu art 9 fiind icircn continuă creștere

Există icircn cuprinsul ghidului o Listă de cuvinte-cheie care sintetizează problemele juridice abordate icircn fiecare cauză și care provin dintr-un tezaur cuprinzacircnd termeni extrași icircn cea mai mare parte direct din textul Convenției și din protocoalele la aceasta Lista de cuvinte-cheie este disponibilă doar icircn limbile franceză și engleză Pentru cuvinte-cheie icircn limba romacircnă vă recomandăm să utilizați pagina de internet a IER Icircn cadrul secțiunii dedicate jurisprudenței CEDO se poate realiza filtrarea cauzelor CEDO traduse icircn limba romacircnă după cuvintele-cheie extrase din cuprinsul acestora Pentru a consulta cauze traduse icircn limba romacircnă care se icircncadrează icircn tematica prezentului ghid se utilizează filtrul bdquoart 9rdquo icircn secțiunea Jurisprudență de pe pagina de internet a IER Căutarea după cuvinte-cheie vă permite să găsiți un

copy Institutul European din Romacircnia 2019 8

Redactor-şef Eliza VașRedactori Bogdan Mureșan Ionuț Marcu Mihai SebeRevizie RO Mariana BaraTraduceri RO-EN Bogdan Mureșan Ionuț Marcu Ionela Haralambie Raluca BradGrafica amp DTP Mihai Paraschiv

Textele publicate icircn acest Newsletter exprimă opinia autorilor şi nu reprezintă poziţia oficială a Institutului European din Romacircnia

ISSN 2065 - 457X

Pentru a primi viitoarele numere ale Newsletterului IER vă puteţi abona accesacircnd următorul link (click aici)

Institutul European din RomacircniaBld Regina Elisabeta nr 7-9 RO ndash 030016 Bucureşti Romacircnia

Tel (+4021) 314 26 96 133 Fax (+4021) 314 26 66Contact newsletteriergovro

Web httpiergovro

grup de cauze care au o tematică similară

Traducerea ghidului a fost realizată din limba franceză iar trimiterile la cauzele citate icircn cuprinsul său au fost făcute la hotăracircrile și deciziile icircn limba franceză acolo unde această versiune există icircn rest trimiterile fiind făcute la hotăracircrile și deciziile CEDO icircn limba engleză Pentru unele dintre aceste hotăracircri citate este disponibilă traducerea icircn limba romacircnă care poate fi consultată prin intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC

Ghidul privind art 9 din Convenția europeană a drepturilor omului tradus icircn limba romacircnă este publicat icircn secțiunea Ghiduri de pe pagina de internet a IER

Ana-Maria Georgescu Biroul Revizie

traduceri

promo

Seria de Studii de Strategie și Politici (SPOS) 2018

Institutul European din Romacircnia vă invită să parcurgeți studiile de strategie și politici (SPOS) elaborate icircn cursul anului 2018

Avacircnd drept principal obiectiv sprijinirea factorilor de decizie icircn fundamentarea pozițiilor Romacircniei icircn cadrul mecanismelor comunitare proiectul SPOS a abordat subiecte extrem de actuale pe agenda europeană

Temele de cercetare au vizat

1 Cadrul Financiar Multianual post-2020 riscuri și oportunități pentru Romacircnia (coordonator Daniel Dăianu)

2 Revitalizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării ndash icircntre priorități politice și interese economice (coordonator Sorin Ioniță)

3 Tranziția către o economie circulară De la managementul deșeurilor la o economie verde icircn Romacircnia (coordonator Valentina Elena Tacircrțiu)

4 Pilonul european al drepturilor sociale reducerea inegalităților și a decalajelor sociale icircn Romacircnia Evoluții ale politicilor și inițiativelor europene din domeniul tineretului (coordonator Dragoș Nicolae Picircslaru)

Studiile sunt disponibile online pe site-ul IER la secțiunea Publicații