1© Institutul European din România, 2019

7

8 9 10

11

Cercetare în afaceri europene Formare în afaceri europene

Proiecte europene

Coordonare traduceri

Centrul Europe Direct București

în acest număr

Printr-o misterioasă coincidență (de care istoria omenirii nu este deloc străină), data de 1 ianuarie 2019 reprezintă nu doar momentul în care România preia Președinția uneia din cele mai importante instituții europene, Consiliul UE, dar și debutul celui de al 13-lea an de existență a țării noastre în Uniune.

Fără a fi superstițioși și fără a considera cifra 13 ca fiind una nefastă, nu putem ignora însă faptul că anul 2019 se anunță a fi unul extrem de dificil pentru Uniune prin prisma a cel puțin patru dosare sensibile: gestionarea Brexit-ului, negocierea viitorului buget pe termen lung (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027), organizarea alegerilor pentru Parlamentul European (PE) și summitul Consiliului European de la Sibiu. Teme extrem de complicate, a căror gestionare poate da bătăi de cap nu doar unui stat membru aflat la primul lui mandat la Președinția Consiliului UE, precum e cazul României, ci și unor țări cu tradiție.

Austria, de pildă, de la care România a preluat mandatul, a beneficiat de experiența celor două președinții anterioare (din 1998 si 2006), în vreme ce Germania, în semestrul al II-lea 2020, va deține pentru a 13-a oară Președinția Consiliului UE.

România va schimba poziția pe care a ocupat-o vreme de 12 ani la masa negocierilor Consiliului UEPreședințiile Consiliilor UE nu sunt niciodată lipsite de tensiuni și provocări, ghemul de fire mai mult sau mai puțin încâlcite reprezentate de diferitele dosare legislative inițiate de Comisie și aflate pe masa de...

Gabriela Drăgan, Director General IER România a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene

Anul XI, nr. 95 — ianuarie 2019

opinie

pag 2

Evenimentele organizate de Institutul European din România (IER) în anul 2018 pot fi grupate în trei proiecte de comunicare, respectiv: promovarea și diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul proiectului SPOS 2017; campania de dezbateri publice dedicate pregătirii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (UE), precum și Campania națională pe tema consultărilor cetățenești privind viitorul UE. Totodată, au continuat colaborările cu parteneri tradiționali...

Comunicare în afaceri europene

IER

pag 6

© Institutul European din România, 2019 2

...negociere a Consiliului și a PE, nefiind ușor de pus în ordine1. Interesele generale ale Uniunii, promovate de Comisie, se întâlnesc și, nu de puține ori, intră în coliziune cu interesele diferite ale statelor membre reflectate în Consiliu, dar și cu interesele cetățenilor europeni, reprezentate de PE, iar atingerea compromisului, necesar pentru adoptarea unei decizii finale, înseamnă adeseori negocieri dificile, intense și îndelungate. Statul care deține Președinția Consiliului are deci obligația să nu-și promoveze propriile interese (cum ar fi făcut în calitate de simplu membru), ci

să asigure o mediere cât mai echilibrată a diferitelor puncte de vedere divergente exprimate de statele membre.

Ca atare, ceea ce România urmează să facă este să schimbe poziția pe care a ocupat-o în ultimii 12 ani la masa de negocieri a Consiliului și, din participant, de cele mai multe ori pasiv, să devină actor principal și să asigure o președinție activă, acționând cu maximă obiectivitate și neutralitate, în căutarea consensului2. Pe scurt, cele șase luni de președinție vor însemna, în principal, obligația de a prezida diferite reuniuni (formale și informale) organizate pe trei niveluri:

- ministerial (în cadrul celor 10 formațiuni sectoriale ale Consiliului UE), unde ministrul de resort român/secretar de stat va prezida reuniunile la care vor participa miniștrii omologi din statele membre (ministrul român al agriculturii va prezida Consiliul pe Agricultură, ministrul român de finanțe, Consiliul de Afaceri Economice și Financiare, etc);

- reuniunile pregătitoare organizate la nivelul ambasadorilor statelor membre la Bruxelles; în acest caz, reprezentantul permanent și reprezentantul permanent adjunct români vor fi cei care vor prezida reuniunile COREPER II și I;

- reuniuni de lucru la nivel de experți, experții români urmând să prezideze cele aproximativ 200 de grupuri de lucru ale Consiliului.

Numărul diferitelor tipuri de evenimente va fi unul respectabil. Pentru a avea o imagine, fie și orientativă, iată bilanțul cantitativ al Președinției austriece, din a doua jumătate a anului 2018i: 2722 de evenimente și întâlniri, respectiv: 4 întâlniri la nivel de șefi de stat și de guvern, 36 de consilii ministeriale la Bruxelles și Luxemburg, 2062 de sesiuni ale grupurilor de lucru ale Consiliului, 161 de trialoguri cu PE, 7 sesiuni plenare ale PE, 14 întâlniri informale ale diferitelor configurații ale Consiliului și 363 de evenimente diverse3.

Acest prim semestru 2019 este unul atipic pentru că se suprapune atât peste finalul celor cinci ani de mandat ai Comisiei Juncker (interesată astfel să închidă cât mai multe din dosarele restante sau în așteptare) cât și ai Parlamentului European (PE), alegerile pentru PE fiind programate la finele lunii mai 2019. Dat fiind faptul că principala atribuție a Consiliului UE este cea legislativă (exercitată alături de Parlament, pe baza propunerilor legislative avansate de Comisie), perioada efectivă în care acest lucru va fi posibil este mult mai redusă decât de obicei, acoperind circa trei luni și jumătate în loc de șase (din ianuarie – până la jumătatea lunii aprilie). Deși ceva mai redus temporal, mandatul legislativ al Președinției române a Consiliului va fi însă unul extrem de dens, iar teme precum Brexit-ul, bugetul pe termen lung al Uniunii (Cadrul Financiar Multianual), summit-ul de la Sibiu sau alegerile pentru PE vor ocupa prim-planul agendei de negociere.

1 Consiliul UE participă la negocierea și adoptarea de acte legislative, alături de Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Europeană, în acele domenii în care Uniunea are competențe exclusive și partajate. Pentru celelalte domenii, precum cel economic și bugetar, al ocupării forței de muncă, educației, culturii, tineretului și sportului, în care Uniunea are rolul de a susține acțiunea statelor mem-bre, Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor respective. În cazul politicii externe și de securitate comună, Consiliul acționează împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Frederica Mogherini, pentru a asigura exprimarea pe „o singură voce” și astfel menținerea unității, coerenței și eficacității acțiunilor externe ale Uniunii.2 Aceasta înseamnă, în mod concret, că în cele șase luni, Romania va avea în primul rând obligația să asigure președinția celor 9 formațiuni sectoriale ale Consiliului (cu excepția formațiunii Afaceri Externe, care revine IRAEPS), care acoperă domenii diverse, de la afaceri economice și financiare, agricultură, mediu, transporturi, telecomunicații, energie, competitivitate, la educație, cultură, tineret, ocuparea forței de muncă sau justiție și afaceri interne. Președinția acestor formațiuni va fi asigurată, evident, de ministrul de resort (sau de un secretar de stat), în funcție de tema pusă în discuție. Acestea nu vor fi însă singurele reuniuni pe care România va trebui să le organizeze și prezideze, deoarece ședințele prezidate de miniștrii naționali reprezintă doar vârful aisbergului. Pregătirea fiecărei întâlniri la nivel de miniștri implică organizarea unui număr important de alte întâlniri pregătitoare, fie la nivelul unei structuri numită COREPER (Comitet al Reprezentanților Permanenți), fie la nivel de grupuri și comitete de lucru. 3 Urmare a celor 2722 de evenimente și întâlniri au fost încheiate 53 de înțelegeri politice cu PE și 75 de înțelegeri în cadrul Consiliului, s-au adoptat 56 de concluzii și recomandări, 509 decizii au fost luate de către Consiliu, iar 52 de acte legislative au fost semnate de către Consiliu si Parlament.

opinie

3© Institutul European din România, 2019

opinieJonglând cu patru „cartofi fierbinți”: Brexit, Cadrul Financiar Multianual, summitul de la Sibiu, alegerile pentru PE Dosarul Brexit

Evoluția Brexit-ului este mai neclară ca oricând. Marea Britanie ar trebui să părăsească UE pe 29 martie 2019 (la exact doi ani de la momentul activării Articolului 50 din TUE de către prim-ministrul britanic May), indiferent dacă acest lucru se va întâmpla în prezența unui acord de retragere sau nu. Între timp, pe 10 decembrie 2018, în urma unei sesizări făcute de Curtea Supremă a Scoției pe 3 octombrie 2018, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis, urmare a unei proceduri rapide de pronunțare, că Marea Britanie este liberă să revoce în mod unilateral notificarea intenției sale de retragere din UE4.

Un acord între Marea Britanie (MB) și UE a fost în cele din urmă agreat, după luni complicate de negociere. Cele 585 de pagini ale acordului de retragere acoperă cele trei mari domenii aflate pe masă (contribuția financiară a MB față de UE - circa 39 mld £, situația cetățenilor britanici care trăiesc în UE și a celor din UE care trăiesc în MB și o posibilă soluție în cazul graniței cu Irlanda de Nord), iar declarația de numai 26 de pagini, care însoțește acordul de retragere, prefigurează statutul viitoarelor relații între cele două părți. Deși nu fără dificultate5, acordul a fost în cele din urmă asumat de guvernul May pe 14 noiembrie 2018. Votul în Parlament, programat inițial pe 11 decembrie, a fost reprogramat pentru luna ianuarie 2019 (21 ianuarie 2019, cel mai tarziu), în încercarea doamnei May de a primi până atunci „noi asigurări” din partea UE privind situația graniței cu Irlanda de Nord. Care va fi rezultatul votului din Parlamentul britanic? Incert, cu probabilitate ridicată de respingere. Premierul May i-a avertizat pe membrii propriului partid (Partidul Conservator – n.a.), deciși să voteze împotriva acordului, că asta va duce la ieșirea din UE fără niciun acord (opțiunea „no deal”), ceea ce ar însemna pentru MB costuri mult mai ridicate decât în cazul unei ieșiri reglementate.

Trimiterile la un nou referendum, care să ofere populației dreptul de a avea decizia finală asupra acordului, inclusiv cu opțiunea de a rămâne în UE, nu lipsesc nici ele, fiind susținute nu doar de parlamentarii laburiști și liberal democrați, ci și de un număr (deocamdată redus) de conservatori. Jeremy Corbyn încearcă să-și maximizeze avantajul și forțează pentru organizarea de alegeri generale, care, în varianta de a fi câștigate, i-ar permite să negocieze propria versiune de Brexit. Asta ar însemna însă o prelungire a perioadei de negociere, dincolo de cei doi ani, ceea ce ar fi posibil numai dacă ambele părți ar decide aceasta în unanimitate. O altă variantă ar fi organizarea, de către noul guvern laburist a unui nou referendum pe tema Brexit (întrebarea de pe buletinul de vot nefiind încă anunțată).

Toate aceste multiple semne de întrebare complică perioada Președinției române a Consiliului UE. Dacă ieșirea Marii Britanii se va produce de o manieră reglementată, va urma oricum o perioadă de tranziție, planificată a se încheia la 31 decembrie 2020. În această perioadă, negocierile pe noi teme sensibile privind viitorul relațiilor cu UE vor continua, ceea ce înseamnă și că noi teme de dezbatere vor trebui să apară pe agenda Consiliului UE. În ipoteza că perioada de negociere Brexit se va prelungi prin acordul unanim al ambelor părți (situație posibilă, chiar dacă cu un grad de probabilitate nu foarte ridicat), agenda Consiliului o va include și va implica noi discuții intense între cele 27 de guverne ale statelor membre. Dacă ieșirea se va produce fără un acord, cu atât mai mult, implicațiile economice, sociale, politice majore care derivă dintr-o astfel de situație vor impune noi dezbateri în diferitele formațiuni sectoriale ale Consiliului.

Bugetul pe termen lung al UE (CFM 2021-2027)

Brexit-ul va produce în bugetul UE o pierdere netă de aproximativ 10 miliarde euro pe an, ceea ce înseamnă că reformarea bugetul UE, prin reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, este inevitabilă. În timpul negocierilor anterioare asupra bugetelor pe termen lung ale Uniunii (cunoscute și sub numele de Cadre Financiare Multianuale - CFM), temele care în mod tradițional au revenit în discuție au vizat dimensiunea bugetului, modul în care se distribuie fondurile între diferitele politici UE și modul în care se constituie veniturile bugetului.

Aceste teme se mențin și în cazul actualelor negocieri pentru CFM 2021-2027, cu observația că, de această dată, soluțiile par mai greu de identificat ca niciodată. Și asta deoarece menținerea actualei dimensiuni a bugetului, dar și a actualelor priorități de dezvoltare ale Uniunii, nu ar permite reducerea decalajelor în cazul statelor net contribuitoare (diferența între sumele cu care acestea contribuie și sumele de care beneficiază de la bugetul UE), ceea ce înseamnă că o astfel de soluție nu poate reprezenta o opțiune pentru acestea, așa cum, nici reducerea dimensiunii bugetului și a sumelor alocate diferitelor priorități, corespunzător reducerii bugetului UE prin plecarea MB, nu reprezintă o soluție

⁴ Posibilitatea aceasta există atâta vreme cât acordul de retragere nu a intrat încă în vigoare și atât timp cât perioada de doi ani de la activarea Articolul 50 nu a expirat încă.⁵ Acordul guvernului May a urmat unui proces dificil de negociere internă care a dus la două demisii din cabinet, inclusiv cea a Secretarul de Stat pe Brexit, Dominic Raab.

© Institutul European din România, 2019 4

realistă pentru unele state reprezentate în Consiliu sau pentru Parlamentul European. Calendarul negocierilor CFM 2021-2027 este și el controversat: în vreme ce Comisia și Parlamentul European preferă un proces de negociere accelerat, Consiliul European este mai degrabă reticent. După întâlnirea informală a liderilor europeni, care a avut loc în cadrul Consiliului European din 23 februarie 2018, Donald Tusk declara că „obținerea unui acord în cadrul Consiliului European în acest an pare a fi foarte dificilă”. Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker declara după publicarea propunerii privind viitorul CFM (2 mai 2018): „Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului UE. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”, punct de vedere susținut și de actualul PE.

Pentru că progresele realizate pe perioada președinției austriece a Consiliului nu au fost însă foarte importante, în cazul acestui dosar, Președinția română va avea de gestionat teme precum:

- dimensiunea bugetului și posibilitatea de a suplimenta contribuția statelor membre pentru a compensa golul creat prin plecarea Marii Britanii, dar și pentru a răspunde noilor priorități europene, precum cele din domeniul migrației sau apărării;

- modul în care vor fi utilizate resursele bugetului UE, respectiv modul în care vor fi distribuite fondurile pe mari priorități, începând cu alocările în cazul celor două mari politici, coeziunea și agricultura;

- modul de finanțare a bugetului - prin suplimentarea resurselor proprii și introducerea unor noi taxe europene;

- posibilitatea introducerii unor noi condiționalități în utilizarea fondurilor UE, precum cele privind respectarea statului de drept în diferitele state membre ale Uniunii (vizate fiind unele state din Europa Centrală și de Est).

Chiar dacă, în cazul actualelor negocieri asupra CFM 2021-2027, se mențin atât temele tradiționale de dezbatere cât și liniile de conflict prezente în cazul negocierilor anterioare pe CFM, contextul în care negocierile au loc este total diferit, iar miza atât de ridicată încât probabilitatea ca negocierile să nu poată fi încheiate pe perioada Președinției României este foarte ridicată. Ca atare, gestionarea profesionistă a tuturor dezbaterilor care vor avea loc, atât a celor organizate într-un cadru formal, cât mai ales a celor informale, ar trebui să reprezinte orizontul de așteptare fixat de guvernul român.

Summitul Consiliului European de la Sibiu, 9 mai 2019

De circa 10 ani (odată cu intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona, la 1 decembrie 2009), separarea Președinției Consiliului UE de cea a Consiliului European6 a transformat summiturile informale ale Consiliului European, organizate nu la Bruxelles, ci în capitale / orașe importante din statele care dețin Președinția Consiliului UE, în evenimente extrem de vizibile, menite să permită reorientarea agendei Uniunii. Summitul de la Sibiu va însemna prezența la vârf a celor mai importanți lideri europeni, precum cea a lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a tuturor șefilor de stat și de guvern din UE, a delegațiilor oficiale, invitaților de rang înalt și, nu în ultimul rând, a jurnaliștilor.

Responsabilitatea directă pentru organizarea summit-ul de la Sibiu, la care România va fi reprezentată de Președintele Klaus Iohannis (ca la orice alt summit al Consiliului European), revine guvernului, mai exact ministrului de externe, cel care va prezida și Consiliul Afaceri Generale (CAG). Evident, chiar dacă Secretariatul General al Consiliului (o veche structură instituțională, creată pentru a sprijini efectiv organizarea întâlnirilor Consiliului) va fi implicat activ atât în organizarea, cât și în derularea efectivă a summitului, existența unei relații funcționale între Guvern și Președinție rămâne indispensabilă.

De la acest summit, organizat la numai 6 săptămâni după potențiala ieșire a Marii Britanii din UE și cu două săptămâni înainte de alegerile pentru PE, se așteaptă adoptarea unei declarații comune privind viitorul UE, suficient de atrăgătoare pentru a-i stimula pe cetățenii europeni să se prezinte la vot. Date fiind diviziunile existente în cadrul Uniunii, între viziunea promovată la acest moment de cuplul Tusk-Juncker-Macron, de întărire a integrării supranaționale, și cea susținută de grupul de la Vișegrad, de care România pare a fi tot mai apropiată, care privilegiază întărirea cooperării interguvernamentale, discuțiile de la Sibiu se anunță a fi nu doar foarte importante, dar și pline de neprevăzut.

⁶ Conform Art.15(3) TUE, Consiliul European se întrunește de cel puțin două ori pe semestru sau mai des, dacă situația o impune. Este convo-cat de președintele său și reunește șefii de stat și de guvern ai statelor membre, președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant și, de regulă, la începutul reuniunii, și președintele Parlamentului European. Membrii Consiliului European se pot reuni și în format informal, precum a fost cel de la Bratislava, din 16 septembrie 2016.

opinie

5© Institutul European din România, 2019

Alegerile pentru Parlamentul European, 23-26 mai 2019

Alegerile vor fi organizate în perioada 23-26 mai 2019, spre finele Președinției României la Consiliul UE. Sunt extrem de importante deoarece prefigurează schimbul de ștafetă instituțională între instituțiile care au asigurat funcționarea Uniunii în perioada 2014-2019 și cele care o vor face între 2019-20247. Există îngrijorări reale privind viitoarea structură a PE, în care se anticipează că partidele eurosceptice, extremiste, populiste sau naționaliste ar putea câștiga un număr ridicat de mandate. Mișcările recente la nivel european, precum cea a „vestelor galbene” din Franța, ridică mari semne de întrebare privind rezultatul acestor alegeri8.

În condiții de incertitudine totală privind evoluția procesului Brexit, ceea ce este însă cert este că Marea Britanie nu va mai fi reprezentată în viitorul PE. Decizia luată de PE la 13 iunieii și de Consiliul European la 28 iunie 2018iii a dus la modificarea numărului de locuri în PE, respectiv la reducerea acestora de la 751 la 705, prin decizia de redistribuire a celor 73 de locuri care reveneau Marii Britanii. Astfel, 46 de locuri revin unui fond de rezervă de care vor beneficia viitoarele state membre iar celelalte 27 de locuri au fost realocate unui număr de 14 state membre UE, în prezent sub-reprezentate în PE9.

Modul în care vor fi distribuite cele 705 mandate ridică mari semne de întrebare. Chiar dacă, începând cu anul 1979, cele două mari grupuri politice europene, de centru-dreapta, Popularii Europeni (PPE), și cel de centru-stânga, Social Democrații (SD), au câștigat suficiente voturi pentru a-și asigura majoritatea în PE și a putea organiza astfel nu doar alegerea președintelui (și a altor poziții din PE), dar și pe cea a celorlalte importante portofolii care revin unor instituții europene (Comisia, Înaltul Reprezentant, Consiliul European, etc), o astfel de situație se pare că nu va mai putea fi întâlnită în viitorul PE. Noua majoritate va implica noi alianțe, posibil inclusiv cu grupurile politice extrem de eterogene, care includ partide etichetate drept „extremiste, populiste, naționaliste”.

Sondaje recenteiv relevă faptul că PPE nu ar putea obține mai mult de 180 locuri, iar SD nu mai mult de 137 poziții, cele 317 voturi nefiindu-le suficiente pentru a le asigura o majoritatea absolută, de 353 voturi în PE. Această situație, până acum nemaiîntâlnită, va împinge către negocieri politice atipice, în căutarea unui necesar compromis. Întrebarea (mai degrabă retorică) este dacă Președinția română este sau nu pregătită să își asume un astfel de rol.

Fixarea unui orizont de așteptare realist

Gestionarea realistă a așteptărilor rămâne extrem de importantă și ne poate feri de nedorite dezamăgiri. Dimensionarea așteptărilor va trebui să țină cont atât de ”fișa postului”, respectiv de responsabilitățile efective care revin Președinției Consiliului UE, dar și de diferite condiționalități cu caracter obiectiv:

- Guvernul român nu va deține președinția Uniunii Europene, cum adesea se aude, ci doar pe a uneia din cele șapte instituții ale UE (așa cum le identifică Tratatul de la Lisabona) și va acționa în limita responsabilităților, care revin acestei instituții, clar stabilite prin tratate. Mai mult, separarea produsă de TL, între președinția Consiliului European și cea a Consiliului UE, a redus mult din marja de manevră a statului care deține Președinția Consiliului;

- Cea mai mare parte a agendei legislative a Consiliului este preluată de la președinția anterioară (în cazul nostru de la Austria) și este dictată de specificul procesului legislativ european, care implică parcurgerea anumitor etape obligatorii în finalizarea unui act normativ. Asta înseamnă că lipsa de progrese pe diferite dosare (precum cel privind CFM), nu va putea fi nici integral recuperată și nici imputată Președinției române;

- Chiar dacă principalul rol jucat de orice Președinție a Consiliului UE este cel de ”mediator imparțial” și nu de stat membru interesat în a-și impune și promova propriile interese, trebuie avut în vedere și faptul că agenda Consiliului poate fi adesea distorsionată de agenda intereselor promovate de statele mari;

⁷ Mai exact, în semestrul al II-lea 2019 ia sfârșit mandatul Comisiei Europene și al președintelui ei, Jean Claude Juncker (cei 5 ani expiră la finalul lunii octombrie 2019), mandatul președintelui Consiliului European, Donald Tusk (aflat la al doilea mandat de 2 ani și jumătate, care va expira în noiembrie 2019), dar și cel al președintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi (mandatul de 8 ani va expira în octombrie 2019).⁸ În Franța se vor organiza primele alegeri după cele din mai 2017, care l-au adus pe Emanuel Macron la conducerea țării, în fruntea mișcării „En Marche”, proclamată a fi nici de dreapta, nici de stânga, ci undeva între. ⁹ Urmare a acestei redistribuiri, Franța și Spania primesc 5 locuri, Italia și Olanda, 3, Irlanda, 2, Austria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlan-da, Polonia, Slovacia, Suedia și România beneficiază de o suplimentare cu un loc. În cazul României, numărul de mandate pentru legislatura 2019-2024 va fi de 33.

opinie

© Institutul European din România, 2019 6

Evenimentele organizate de Institutul European din România (IER) în anul 2018 pot fi grupate în trei proiecte de comunicare, respectiv: promovarea și diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul proiectului SPOS 2017; campania de dezbateri publice dedicate pregătirii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (UE), precum și Campania națională pe tema consultărilor cetățenești privind viitorul UE. Totodată, au continuat colaborările cu parteneri tradiționali în organizarea de acțiuni care au adus în atenţia publicului interesat subiecte şi teme europene prioritare atât la nivel naţional, cât și la nivelul UE. Astfel, în cadrul campaniei de promovare și diseminare a rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul proiectului de studii de strategie și politici SPOS 2017 au fost organizate conferința de lansare și dezbateri pentru fiecare din cele patru studii. În cadrul campaniei pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE au fost organizate două evenimente, respectiv Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului cadru financiar multianual (30 martie, ASE) și Dezvoltarea regională. De la coeziune la competitivitate (18 mai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași). Așa cum am menționat anterior, pe parcursul anului 2018, IER a fost implicat activ în campania de consultări cetățenești pentru viitorul UE, prin organizarea, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a două conferințe și a 10 dezbateri în diferite orașe din țară. Astfel, Conferința de lansare a avut loc în data de 9 mai în Aula BCU. Seria consultărilor a continuat în perioada iulie – septembrie, dezbaterile fiind organizate la Arad, Constanța, Panciu, Fălticeni, Craiova, Negrești-Oaș, Târgoviște, Alba-Iulia, Bacău, Bârlad. Conferința finală a avut loc la Teatrul Național din București, în data de 8 octombrie. În data de 14 decembrie a avut loc Conferința anuală a IER (Unitate în diversitate. UE încotro?). Evenimentul s-a încheiat cu festivitatea de decernare a Premiilor de Excelență IER, aflate la a IX-a ediție, care a avut ca laureați: Asociația Studenților la Drept – UAIC Iași,

Colegiul Național „Jean Monnet” Ploiești, Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, Darius Filip, Alin Gabriel Grămescu, Alin Grigore, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”, Liceul Teoretic „Jean Monnet” București, Liceul Teoretic „Ioan Petruș”, Otopeni, județul Ilfov, Vlad Măcelaru și Societatea Studenților Europeniști, Cluj-Napoca.

Relațiile de parteneriat reprezintă un element important în procesul de promovare și creare a imaginii instituționale, acestea fiind dezvoltate și/sau continuate și pe parcursul anului 2018. Astfel, pe lângă activitățile și parteneriatele menționate anterior, au fost organizate evenimente în parteneriat cu Reprezentanța CE în România, Academia Română, Biroul Parlamentului European în România etc. Totodată, în sfera parteneriatelor menționăm continuarea colaborării cu Institutul pentru Studii Estice din Varșovia în organizarea de dezbateri în cadrul a două evenimente de anvergură, respectiv Congresul european al autorităților locale/ECLG (26-27 aprilie, Cracovia) și Forumul economic (4-6 septembrie, Krynica). De asemenea, a continuat colaborarea cu Fundația Friedrich Ebert – sucursala din România și SWP Berlin pentru organizarea celei de-a șasea ediții a EURT, masa rotundă româno-germană pe

IER

Comunicare în afaceri europene

- Divergențele vizibile dintre Guvernul român și Administrația Prezidențială nu sunt de natură să asigure derularea fără hopuri a Președinției române la Consiliul UE, ci dimpotrivă. Summit-ul Consiliului European de la Sibiu va reprezenta ”hârtia de turnesol” a eficienței Președinției române la Consiliului UE, aflată la acel moment aproape de finalizarea mandatului.

Gabriela Drăgan Director general al Institutului European din România

Nota redacției: Textul a fost publicat anterior pe site-ul http://cursdeguvernare.ro și este disponibil aici. Mulțumim echipei cursdeguvernare.ro pentru permisiunea preluării articolului în Newsletter-ul IER.i https://www.eu2018.at/latest-news/news/21-21-The-Austrian-Presidency-of-the-Council-of-the-EU--Accomplishments-and-challenges.html ii http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P8-TA-2018-0249+0+DOC+PDF+V0//EN iii https://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/ALL/?uri=uriserv%3AOJ.LI.2018.165.01.0001.01.FRA iv https://www.politico.eu/interactive/european-elections-2019-poll-of-polls/

opinie

7© Institutul European din România, 2019

IER

Coordonarea proiectului de studii de strategie și politici SPOS a fost una dintre cele mai importante activități desfășurate de Biroul Studii și Analize al IER în anul 2018. Patru teme de cercetare au fost dezvoltate pe parcursul anului trecut, și anume: Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri și oportunități pentru România; Revitalizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – între priorități politice și interese economice; Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România; Pilonul european al drepturilor sociale: reducerea inegalităților și a decalajelor sociale în România. Evoluții ale politicilor și inițiativelor europene din domeniul tineretului. Temele au suscitat interesul potențialilor cercetători, astfel că s-au înregistrat numeroase candidaturi remarcate prin calitatea propunerilor de cercetare și expertiza candidaților în domeniile tematice ale studiilor.

Activitatea de cercetare propriu-zisă a echipelor selectate a fost susținută de grupurile de lucru deosebit de active, constituite cu sprijinul reprezentanților administrației publice centrale, al instituțiilor beneficiare, al comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și nu numai. Autorii studiilor au valorificat sugestiile oferite în cadrul reuniunilor, iar dezbaterile tematice care au prezentat o serie de rezultate ale studiilor au avut loc încă din ultimul trimestru al anului trecut, urmând a continua pe parcursul anului 2019. Pe lângă gestionarea proiectului de studii, membrii Biroului Studii și Analize s-au ocupat de publicarea revistei academice a IER, de realizarea de articole, analize pe teme de actualitate în Uniunea Europeană, de elaborarea Newsletterului IER, precum și de participarea și de reprezentarea IER în cadrul unor evenimente naționale și internaționale cu tematică de interes pentru zona studiilor europene.

Pe parcursul anului 2018, revista științifică a IER, Romanian Journal of European Affairs, a adus în atenția cititorilor subiecte precum: știrile false sau dezinformarea în era digitală, capacitatea administrativă și absorbția fondurilor structurale în țările Europei Centrale și de Est, Pilonul European al Drepturilor Sociale, impactul Brexit asupra securității Europei Centrale și de Est, dezvoltarea economică și inovarea la nivel local, dezechilibrele din lumea post-criză și transformările din ordinea internațională liberală, Uniunea Europeană în sistemul de guvernanță a investițiilor internaționale, dar și trei recenzii de carte despre Europa emergentă, variantele integrării europene, încredere și gestionarea crizei în UE ș.a. Publicație inclusă în baze de date internaționale precum Ebsco, ProQuest, Scopus, Romanian Journal of European Affairs a fost selectată pentru a face parte și din portofoliul de produse și servicii Clarivate Analytics (fost Thomson Reuters) începând cu luna iunie 2017. Revista este așadar indexată și apare în continuare în Emerging Sources Citation Index (ESCI). Pagina de Facebook dedicată revistei, pentru o mai bună diseminare a articolelor științifice

Cercetare în afaceri europene

problematică europeană (15 – 16 noiembrie, Berlin). O altă colaborare internațională a fost cea inițiată de Ambasada Turciei în România, prin organizarea de către IER și Fundația pentru Dezvoltare Economică – IKV din Istanbul, a conferinței cu tema Turkey and EU Relations: Challenges and Prospects (6 decembrie). Și în anul 2018 au fost organizate acțiuni de diseminare a rezultatelor proiectelor implementate de IER. Totodată, activitățile de promovare a serviciilor și produselor specifice IER (cursuri de formare, evenimente, publicații, stagii de practică etc.) s-au concretizat prin realizarea de materiale de informare și promovare, distribuite cu ocazia cursurilor de formare și/sau a evenimentelor de comunicare organizate. De asemenea, informațiile au fost prezentate pe pagina web a IER și pe pagina de Facebook, instrument util în promovarea activităților și produselor specifice. În ceea ce privește promovarea și vizibilitatea, IER a fost reprezentat, atât la nivel de Director General, cât

și la nivel de experți, la numeroase evenimente interne și internaționale. De asemenea, în data de 21 februarie 2018, Cursdeguvernare.ro a publicat un articol al dnei Gabriela Drăgan în seria dedicată pregătirii Președinției României la Consiliul UE (articol), portalul on-line Europunkt a publicat în data de 28 martie interviul dnei Gabriela Drăgan pe tema viitorului buget al UE (articol), iar capitolul Armonizarea legislativă și instituțională a României cu Uniunea Europeană (co-autor) este inclus în volumul Economia României după Marea Unire, editat și publicat de Academia Română în luna decembrie 2018. Evenimentele de comunicare organizate de IER au fost promovate prin mass-media, în special în mediul on-line. Pentru mai multe informații privind activităţile şi instrumentele de comunicare în afaceri europene, vă invităm să vizitați ier.gov.ro.

Florentina Costache Serviciul Comunicare și Marketing

© Institutul European din România, 2019 8

IER

În anul 2018, Biroul Formare (BF) al IER, în cadrul activității specifice, a organizat un număr de 71 sesiuni de formare, parte din Programul de pregătire a angajaților administrației publice implicate în derularea Președinției României la Consiliul UE, continuat din 2017, inclusiv cursurile ce compun oferta standard a IER.

La sesiunile organizate de IER au participat 937 persoane, din care 92,8% angajați ai instituțiilor statului, 0,7% persoane din ambasade, 3,3% angajați din mediul privat, 0,9% angajați din mediul universitar și 2,3% persoane independente. Noul ciclu de formare din cadrul Programului de pregătire a debutat în luna februarie 2018. Inițial, grupul țintă vizat a fost format din acei funcționari publici nominalizați pentru poziția de președinte sau vicepreședinte al grupurilor de lucru care nu au putut participa la cursurile organizate de IER în cursul trimestrului IV 2017. Acest ciclu a inclus cursuri de limba engleză și cursuri cu tematică europeană și, datorită numărului semnificativ de persoane nominalizate în primul trimestru din 2018 și chiar ulterior, s-a simțit nevoia repetării modulelor inițiale pe parcursul lunilor mai și iunie. În luna mai 2018 a demarat modulul al doilea de limba engleză, organizat tot pentru funcționarii publici nominalizați pentru poziția de președinte sau vicepreședinte al grupurilor de lucru, dar de data aceasta pentru funcționari care deja parcurseseră primul modul.

Formare în afaceri europene

în mediul online, a continuat să se dezvolte și în 2018, ajungând la un total de 800 aprecieri. Cele șase numere ale publicației Newsletter a IER au găzduit știri și articole de opinie pe teme precum: cooperarea structurată permanentă – PeSCo, suveranitatea europeană, strategia UE pentru inteligența artificială; prioritățile președinției Bulgariei, respectiv a Austriei la Consiliul Uniunii Europene; principalele evenimente din 2019 (seria de consultări cetățenești privind viitorul Europei, Congresul european al autorităților locale de la Cracovia, conferința anuală Eurofound de la Dublin, Forumul economic de la Krynica, Conferința și atelierele de lucru EuroImpact ș.a.), semnale editoriale și principalele proiecte desfășurate de IER. Colecția de micro-studii a IER s-a îmbogățit cu un nou material, intitulat: The future of Eastern Europeans in post-Brexit United Kingdom (WP nr. 36 – Viitorul est-europenilor în Regatul Unit post-Brexit). Sunt examinate aici mobilitatea cetățenilor UE în interiorul Regatului Unit și modul în care aceasta a fost evidențiată atât în mass-media, cât și la nivelul discursului politic. Lucrarea a fost elaborată de Jessica Reed, fost stagiar în cadrul Biroului Studii și Analize, absolventă a Universității din Leeds, Facultatea de Relații Internaționale și masterand al Universității Sciences Po din Paris. De asemenea, în cadrul proiectului EPIN Towards a Citizens’ Union (2CU), cofinanțat prin programul Erasmus+ (Jean Monnet Networks), la care IER este partener, doi membri ai echipei BSA au redactat pentru primul volum colectiv al proiectului (Direct Democracy in the EU – The Myth of a Citizens Union) capitolul intitulat: ”The untapped potential of direct democracy instruments in Romania” în care au realizat o radiografie

a instrumentelor democrației directe în România. Echipa Biroului Studii și Analize a contribuit la pregătirea anumitor evenimente desfășurate în cadrul programului de dezbateri publice în vederea pregătirii României pentru președinția Consiliului UE din 2019, elaborând o serie de materiale de background pe teme precum: economia circulară, politica de coeziune, conceptul „unitate în diversitate”, viitorul Europei.

De asemenea, membrii echipei Biroului Studii și Analize au susținut numeroase intervenții în cadrul unor evenimente cu caracter științific, interne și internaționale, în care au prezentat rezultatele cercetării lor și activitățile IER.

Oana Mocanu Biroul Studii și Analize

9© Institutul European din România, 2019

În anul 2018, Compartimentul Proiecte al IER a contribuit, alături de celelalte departamente, la implementarea proiectelor cu finanțare asigurată în anii anteriori sau aprobate în 2018. Proiectul Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România finanțat de DG Politică Regională și Urbană a fost aprobat în martie 2018. Proiectul facilitează și încurajează implicarea civică și schimbul de cunoștințe și de idei cu privire la implementarea politicii de coeziune a UE în România.

În cursul anului 2018, Compartimentul Proiecte a colaborat cu partenerul din proiect, HotNews.ro/Startupcafe.ro, pentru derularea activităților cu privire la campania de informare și comunicare online la nivel național, precum și la evenimentul național de informare și comunicare de trei zile la București, EuroIMPACT. Pe site-ul partenerului HotNews.ro/startupcafe.ro/secțiunea Bani Europeni, au fost publicate nouăzeci și șapte de articole pe tema politicii de coeziune și

șaptesprezece articole multimedia care promovează și informează publicul larg despre proiectele implementate și finanțate din fondurile europene. La acestea se mai adaugă șaptesprezece articole multimedia despre proiectele de succes pe politica de coeziune implementate în România, alături de trei interviuri cu persoane-cheie în derularea și implementarea politicii de coeziune în România.

IER

Proiecte europene

Tot în mai a demarat, în cadrul aceluiași program, modulul adresat comunicatorilor. Acest modul a fost dezvoltat, la solicitarea MAE, alături de ARRISE (Asociaţia Română de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene) cu care IER a semnat un protocol de colaborare.

Pe parcursul lunilor mai și iunie 2018 au fost organizate trei sesiuni de curs, cu un total de 77 de participanți de la toate ministerele de linie și nu numai. În luna iunie, tot parte a Programului de pregătire, a fost organizat modulul pentru responsabilii de dosar. Acest nou modul a presupus, pe de o parte, stabilirea grupului țintă și identificarea de cursuri care să răspundă nevoilor acestuia și, pe de altă parte, identificarea, alături de ARRISE, de potențiali formatori pentru cursurile stabilite. În perioada octombrie – decembrie, Biroul Formare al IER a mai organizat patru cursuri subvenționate, două fiind autorizate ANC. Acestea din urmă au presupus și organizarea unui examen de absolvire cu evaluatori nominalizați de către Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților a municipiului București. La aceste patru cursuri au participat un total de 83 de persoane. Toți participanții cursurilor autorizate care au susținut examenul au absolvit cu medii de peste 9. Un singur participant de la cursul Expert achiziții publice nu a putut susține examenul deoarece atât la data acestuia, cât și la data reexaminării, se afla în delegație. Alte cursuri, de data aceasta cu taxă, au fost organizate de IER pe tot parcursul anului, dar cu precădere în semestrul al II-lea. Printre cursurile cu taxă organizate se numără Protecția datelor personale în Uniunea Europeană (31 de participanți) și Diplomație și protocol

(32 persoane). Feedbackul primit a fost foarte bun și un număr semnificativ de persoane a continuat să se intereseze de posibilitatea reluării cursurilor. IER a organizat, ca urmare a câștigării unei licitații, programul de pregătire a angajaților MADR la limba engleză în vederea îndeplinirii sarcinilor specifice derulării cu succes a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Cursurile au început în octombrie pentru un număr de 69 de persoane. Tot în luna octombrie 2018 a fost organizat cursul Sessions de preparation aux concours de l’Union Europeenne (EPSO) în colaborare cu INA și ENA. În ultimul trimestru al anului 2018, echipa BF a condus analiza nevoilor de formare în cadrul instituțiilor publice din România. Chestionarul de analiză a avut aproximativ 20 de întrebări prin care repondenții au fost rugați să se gândească la nevoile de formare din viitor, la domeniile de interes și la structura preferată a cursurilor. Chestionarul a fost trimis către aproximativ 180 de adrese de e-mail distincte din tot atâtea instituții. Analiza răspunsurilor continuă și în primele luni ale anului 2019. Pe parcursul anului 2019, IER intenționează să organizeze în continuare cursurile sale tradiționale, dar și să introducă în oferta standard noi titluri derivate din analiza nevoilor de formare realizată în anul trecut.

Pentru mai multe informații vă invităm să ne vizitați periodic pe ier.gov.ro.

Monica Ingeaua Biroul Formare

© Institutul European din România, 2019 10

Serviciul Coordonare Traduceri (SCT) contribuie la îndeplinirea obiectivului IER de a îmbunătăți accesul la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și la dreptul românesc relevant pentru domeniul afacerilor europene, facilitând înțelegerea și aplicarea acestora.

În acest sens, SCT asigură traducerea în limba română, revizia lingvistică și juridică a jurisprudenței CEDO și a altor tipuri de acte, precum și traducerea în limbile engleză și/sau franceză a unor texte juridice românești, realizând unificarea terminologică și coordonarea traducerilor efectuate la nivel național.

Similar anilor anteriori, pe parcursul anului 2018, principalele activități desfășurate de SCT au fost de traducere și de revizie a jurisprudenței CEDO, activități

efectuate atât în baza documentelor constitutive ale IER, cât și în temeiul Protocolului trilateral de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și IER, semnat la 6 aprilie 2011. Protocolul reprezintă o extindere și o întărire a importanței traducerii jurisprudenței CEDO, recunoscută oficial pentru prima dată prin semnarea la 17 iulie 2008 a Protocolului bilateral IER — CSM. Accesul publicului larg la jurisprudența CEDO este facilitat prin traducere, revizie, indexarea cauzelor CEDO traduse, cercetarea terminologică, redactarea de articole în domeniu și prin diseminarea rezultatelor pe site-ul IER și nu numai. În domeniul jurisprudenței CEDO, considerăm că traducerile efectuate sunt coordonate și unificate terminologic la nivel național. Coordonarea națională este realizată cu sprijinul substanțial al Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cadrul MAE, care stabilește prioritățile naționale în ceea ce privește selecția cauzelor și a materialelor informative CEDO de tradus/revizuit în limba română. Planificarea documentelor de tradus/revizuit în domeniul jurisprudenței CEDO (listă comună MAE — CSM — IER) este disponibilă pe site-ul IER, putând astfel fi consultată inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de autorități din Republica Moldova. Cauzele CEDO traduse și revizuite de SCT sunt transmise către MAE și CSM, fiind încărcate ulterior în baza de date HUDOC (http://hudoc.echr.coe.int/), bază de

IER

Coordonare traduceri

Participanții, în număr de 300, la conferință și la atelierele de lucru EuroIMPACT (29 -31 octombrie 2018), au fost din rândul administrației publice și al specialiștilor antrenați în politica de coeziune de la nivel european, național, regional și local, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului academic și ai societății civile, jurnaliști. Prima zi a evenimentului s-a bucurat de participarea dnei Corina Crețu, Comisar european pentru politică regională, a dlui Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene la acea dată, a dnei Gabriela Crețu, Președinte, Comisia pentru afaceri europene, Senatul României, a dnei Mihaela Toader, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a dlui Virgil-Alin Chirilă, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a numeroși oficiali și reprezentanți din sectorul public și din cel privat. Proiectul Eurofound, Rețea de corespondenți: România (2018-2022) a fost prelungit pentru încă patru ani prin câștigarea de către IER, în parteneriat cu Euractiv Network, a noii licitații. Livrabilele elaborate au inclus diverse studii de caz, rapoarte și fișe de întreprinderi privind România, toate încărcate în bazele de date Eurofound. Între activitățile dezvoltate în 2018, menționăm diseminarea rezultatelor proiectului și a publicațiilor Eurofound, prin acțiuni de promovare în mediul virtual și prin dezbateri. IER a găzduit

două dezbateri în septembrie și noiembrie 2018, pe teme privind munca zilieră și alte tipuri de muncă ocazională în România, respectiv discriminarea la locul de muncă. Proiectul EuranetPlus este un proiect de coproducții radiofonice internaționale prin care se produc și difuzează emisiuni cu tematică europeană, cu finanțare de la DG Rețele de Comunicare, Conținut şi Tehnologie a Comisiei Europene. În cadrul acestui proiect, conform acordului de parteneriat, IER, în calitate de partener al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), publică săptămânal pe site-ul său minimum cinci articole pe teme europene, realizate de SRR (RRI) în cadrul proiectului editorial EuranetPlus, cu link către articolul preluat și transmite către SRR (RRI), săptămânal, linkurile pentru minimum două articole pe teme europene, în vederea publicării pe site-ul partenerului. În anul 2018, peste 280 de știri și articole au fost publicate pe site-urile celor doi parteneri.

Prin identificarea unor noi surse de finanțare, proiectele care vor fi depuse pe parcursul anului 2019 vor fi în strânsă legătură cu expertiza pe care Institutul European din România o are în domeniul afacerilor europene.

Nicoleta Voicu Compartimentul Proiecte

11© Institutul European din România, 2019

IER

Conform structurii proiectului Europe Direct București pentru perioada 2018 – 2020, activitățile specifice pentru anul 2018 au inclus: principalele activități de comunicare (gestionarea comunicării cu publicul, a site-ului, a rețelelor sociale etc.), organizarea de evenimente, elaborarea și tipărirea de publicații (Broșura EU Traineeships – stagii la instituțiile Uniunii Europene), producerea de materiale suport pentru comunicare, editarea o dată la două luni a buletinului de informare electronic etc., toate acestea în vederea promovării valorilor europene în rândul cetățenilor din regiunea București-Ilfov, cu accent pe tinerii defavorizați, pe cei din categoria NEET și pe publicul din zona rurală a județului Ilfov.

Obiectivele specifice ale Centrului pentru anul 2018 s-au corelat, în principal, cu prioritățile de comunicare ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European, și anume: comunicarea cu privire la o Europă care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără și alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Toate activitățile specifice CIED București s-au concentrat în jurul acestor obiective, luând în considerare informațiile transmise de președintele Juncker în discursul privind Starea Uniunii Europene, precum și faptul că anul 2018 a fost Anul european al patrimoniului cultural.

Cel mai important aspect al activității Europe Direct București este reprezentat de evenimentele pe care le-am organizat: 31 de evenimente la care au participat 1445 de participanți.

Centrul Europe Direct București

date online a CEDO cu documente în 33 de limbi. În afara limbilor oficiale (engleză, franceză), ca număr de documente traduse și disponibile online, limba română se menține pe locul al doilea, după limba turcă. Pe noul site al IER, actualizat și reorganizat, informațiile privind drepturile omului sunt disponibile în secțiuni specifice: jurisprudența CEDO (bază de date cu hotărârile, deciziile, rezumatele CEDO), legislație (Convenția CEDO, Protocoale, Regulamentul Curții), ghiduri, fișe tematice și de țară (toate fișele tematice elaborate de Curte și fișele de țară pentru România). La solicitarea Curții Europene a Drepturilor Omului, IER a acordat dreptul de republicare a traducerilor în limba română a unor ghiduri CEDO pe site-uri de profil din Republica Moldova. Astfel, nu se dublează eforturile de traducere. În anul 2018, indexarea (indicarea articolelor invocate și extragerea cuvintelor-cheie) a fost realizată pentru 33 de cauze. Experiența României în traducerea, revizia și diseminarea jurisprudenței CEDO a fost prezentată la masa rotundă Implementation of the ECHR in the domestic legal systems: experience in the translation and dissemination of the judgements of the European Court in a comparative perspective (15 octombrie, Strasbourg).

În anul 2018, numărul paginilor traduse și revizuite lingvistic și/sau juridic a depășit 8400 de pagini standard, iar numărul intrărilor terminologice validate a fost de peste 350. Toate cauzele traduse și revizuite pot fi accesate gratuit la adresa http://ier.gov.ro/traduceri/drepturile-omului/jurisprudenta/, iar terminologia validată (peste 32 700 de intrări) la adresa http://ier.gov.ro/traduceri/terminologie/ În afară de activitatea de traducere și revizie, membrii SCT s-au implicat în redactarea a 7 articole pentru Newsletterul IER și a 13 articole publicate pe site-ul Radio România Internațional. Articolele au vizat în special promovarea ELRC (European Language Resource Coordination ― Coordonarea Europeană a Resurselor Lingvistice, proiect lansat de Comisia Europeană) și semnalarea anumitor aspecte privind jurisprudența CEDO, Uniunea Europeană și terminologia. În anul 2018, membri ai SCT s-au implicat în organizarea evenimentului Al doilea atelier ELRC în România, care a avut loc în data de 1 noiembrie 2018, la sediul Reprezentanței CE.

Pentru noutăți în domeniu, vă invităm să urmăriți site-ul IER.

Laura Mihăilescu Serviciul Coordonare Traduceri

© Institutul European din România, 2019 12

IER

În plus față de acestea, enumerăm participarea membrilor echipei la alte 29 de activități suplimentare, organizate de parteneri.

În februarie 2018 a fost lansată Caravana de teatru-forum intitulată „Stă în puterea ta să schimbi ceva!”. Obiectivele generale ale acțiunii au fost reprezentate de informarea tinerilor cu privire la drepturile pe care le au în calitate de cetățeni europeni și angrenarea lor în dezbateri şi activități menite să evidențieze importanța dreptului de a vota la alegerile europarlamentare din 2019. Caravana de teatru-forum a presupus organizarea a 15 reprezentații ale celor două trupe de tineri voluntari, în București și în județul Ilfov, dintre care 8 pe tema alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2019 și 7 pe tema drepturilor cetățenilor europeni. Actorii au fost elevi de la liceele „Jean Monnet”, „Ion Creangă” și „Mihail Sadoveanu” din București. Partenerii acestui proiect au fost asociațiile „Tineri pentru Europa de Mâine” și „ARTFusion”. În luna august 2018 am organizat, în parteneriat cu Centrele Europe Direct Argeș, Bistrița și Maramureș, Școala de vară „Tinerii și democrația”, care s-a desfășurat la Băile Herculane. Cursul a constat în crearea unor poveşti digitale pe tema motivării cetățenilor, și în special a tinerilor, să participe la alegerile pentru Parlamentul European, folosind instrumente digitale precum Movie Maker, Microsoft Picture Manager, Fast Stone şi Audacity. Tinerii au fost antrenați în discuții și dezbateri privind importanța votului și a implicării civice. Prin intermediul filmuleţelor sau al colajelor create, tinerii și-au prezentat în mod creativ ideile despre implicarea civică, pentru a convinge publicul să voteze. În toamna lui 2018 am organizat o serie de workshopuri, în parteneriat cu Rețelele de informare și asistență ale Uniunii Europene. Dintre acestea, menționăm: Consumatorul în era digitală (workshop organizat în parteneriat cu Centrul European al Consumatorilor din România), la care s-au propus participanților 5 studii de caz privind încălcări ale drepturilor consumatorilor europeni, discutate și rezolvate în echipe; Fii tu viitorul Erasmus!, organizat în parteneriat cu Rețeaua Eurodesk România, cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, precum și cu Asociațiile GEYC și Young Initiative, eveniment la care participanții au discutat, în grupuri, pe anumite subteme ale programului Erasmus+; Meet your EU Job, eveniment organizat în parteneriat cu Rețeaua Europeană EURES din cadrul ANOFM, precum și cu Oficiul European de Selecție a Personalului (EPSO). La acest eveniment, studenții participanți au discutat despre cum să obții un loc de muncă în UE, precum și cum să accezi la o carieră în cadrul instituțiilor europene; Cum

să devii antreprenor, eveniment organizat în parteneriat cu Rețeaua europeană Enterprise Europe Network și cu Facultatea de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE, respectiv cu Societatea Antreprenorială Studențească. Studenții au discutat în grupuri și au aflat de la facilitatori informații care să îi ajute în inițierea sau dezvoltarea propriilor afaceri.

Buna colaborare cu colegii noștri de la Centrul Europe Direct Stara Zagora, Bulgaria, s-a concretizat și în 2018 prin organizarea a două Sesiuni transfrontaliere de simulare a procesului decizional din cadrul Parlamentului European „Rock the vote!”. Primul eveniment de acest gen, la care au participat elevi de la Colegiul Național „Sfântul Sava” și de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București a avut loc în noiembrie, în Stara Zagora, Bulgaria, iar al doilea a avut loc în luna decembrie, la București. Evenimentul de la București l-a avut ca invitat de onoare pe dl Timo Pesonen, director general al DG Comunicare, Comisia Europeană. Împărțiți în grupurile politice existente în cadrul Parlamentului European, dar și în comisii de specialitate, tinerii au dezbătut, la Stara Zagora, noul cadru financiar multianual și la București, Acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ca în fiecare an, am celebrat Ziua Europei, 9 mai, printr-un eveniment în aer liber, plin de culoare și de antren. Evenimentul s-a intitulat CULTUREurope - Celebrating the diversity and richness of our European heritage. Împreună cu partenerii noștri de la PROEDUS și Infoeuropa, am promovat diversitatea și bogăția moștenirii culturale europene, dat fiind că anul 2018 a fost declarat Anul european al patrimoniului cultural. Programul a cuprins organizarea unui quiz cultural tip „roata norocului”, a unor ateliere de pictură și puzzle 3D, precum și organizarea unui spectacol de muzică și dansuri specifice anumitor state membre UE. De asemenea, am continuat tradiția organizării cluburilor Europe Direct. Dintre acestea, amintim: Gala bursierilor Europe Direct București, evenimentele sub genericul „Biblioteca vie”(„Nu judeca o carte după copertă!”, „Poveștile salvatorilor din pasiune!” și „Educația: necesitatea unui model”), Premierea câștigătorilor concursului de fotografie „UE și EU” și evenimentul „ÎmprEUnă de Crăciun”. În concluzie, anul 2018 a fost unul extrem de activ și de interesant. Așteptăm cu nerăbdare să punem în practică activitățile prevăzute pentru anul în curs. Deci, fiți cu ochii pe noi, pentru că pregătim multe surprize!

Loredana Licuța Coordonator al Centrului Europe Direct București

Redactor-şef: Oana MocanuRedactori: Mihai Sebe, Eliza VașRevizie RO: Mariana BaraTraduceri RO-EN: Raluca Brad, Liliana Comănescu, Ionela HaralambieGrafica & DTP: Mihai Paraschiv

* Textele publicate în acest Newsletter exprimă opinia autorilor şi nu reprezintă poziţia oficială a Institutului European din România.

ISSN 2065 - 457X

Pentru a primi viitoarele numere ale Newsletterului IER, vă puteţi abona accesând următorul link (click aici).

Institutul European din RomâniaBld. Regina Elisabeta nr. 7-9, RO – 030016, Bucureşti, România

Tel: (+4021) 314 26 96/ 133 / Fax: (+4021) 314 26 66Contact: newsletter@ier.gov.ro

Web: ier.gov.ro