ANUL X No. 4 9 622 I U L I E 1 9 3 6

Un atenta t a fost încercat săptămâna trecu tă îm potriva regelui Eduard al VIM-lea al Angliei, pe când Suveranul se înapoia că lare dela o fes tiv ita te a regim entelor de gardă. Fotografia noastră înfăfişează pe a ten ta to ru l Patrick MacMahone în momentul ares tării sale.

1

p ţ S ® *

y y NA dintre partidele dispu- m / ta te pentru campionatul

internaţional de tenis al României a durat tre i ore şi ju­mătate. Este vorba de semifinala campionatului de simplu doamne între d-rele Covaci din Jugoslavia şi Somogy, campioana României. Partida a început la ora 4 după amiază pe o căldură caniculară. Cele două adversare îşi dispută cu o ardoare extraordinară v ic to ­ria. La ora 6, după două ore de luptă acerbă, fiecare câştigase câte un set. La această oră a început set-ul decisiv. Pe celelalte terenuri match-urile începute se term ina­seră de mult, iar cele două eroine

continuau să mai joace. Niciuna dintre ele nu mai alerga la file. Jocul devenise to t mai mecanic. După fiecare game, după fiecare minge cele două admirabile lup­tătoare sunt stropite cu căldări de apă, fric ţionate cu Franzbrand- wein şi apoi continuă lupta.D-ra Covaci are patru mingi de match. Adversara ei to t astfel. In sfârşit, pe la ora 7 şi jumătate, după tre i ore jumătate de luptă, campioana României reuşeşte două mingi bune şi câştigă set-ul şi match-ul. Cele două adversare n'au nici măcar puterea să-şi strângă mâinile. Publicul invadează terenul şi d-ra Somogy plânge. Lacrimile acestea nu erau de bucuria victo­riei, ci erau reacţiunea sforţărilor supraomeneşti făcute.

** *

Germania a învins echipa de hand- ball a României cu 10:8, numai cu 10:8, adică cu un scor mini­mal. Un rezultat frumos în sine care în împrejurările normale ar trebui să provoace laudele croni­carului.Noi felicităm pe jucătorii români. Trebue totuş să declarăm cu sin­ceritate că această performanţă ni se pare cam dubioasă. Şi aceasta nu din partea jucătorilor noştri, cari au luptat cu multă însufleţire, ci din partea adversarilor.La olimpiada de handball s'au înscris numai 7 naţiuni, între care şi România. In această ramură, Germanii sunt campioni siguri. Ei au învins în primăvara aceasta pe fo ţi adversarii cu scoruri de 20:2, 1 9 : 4 , etc. O rganizatorii olimpia­dei au aflat că plecarea echipei noastre ca şi acele maghiare nu

1) Fred Perry şi Helene Jacobs, campioni m ondiali de tenis pe anul acesta la W im bledon.

2 ) James G uthrie (A n g lia ) învingă­to r in m arele premiu al Europei pentru m otocic le tă .

3 ) Două pasionante jucătoare de polo se odihnesc puţin lângă caii lo r şi-şi aprind câte o ţ ig a re tă .

4 ) Aspect din cursul unui match de polo d isputat de doamnele din m area a ris to c ra ţie engleză.

Toni Redfern, o şco lăriţă care a câş tig a t la M a- nattan Beach, cursa de 100 de m etri înnotliber

la tă o minune in lumea anim ale­lor: renum itul cal de curse Le- ggo G al a năs­cut doi mânji gemeni. Ei au fo s t botezaţi, M a e W e s t şi C la ra Bow.

Fotografia a lă ­tu ra tă a fost lu a tă in cursul prim ei etape o turulu i Franţei şi in făţişează pe a le rg ă to ri t re ­când prin fa ţo unor trupe în manevră la eşi- rea din Amiens.

este sigură. Ea implica cheltueli prea mari, fără ca echipa să aibă o şansă precisă. Şi atunci, germanii au recurs lâ o d ip lom aţie : au trim is echipa de handball în cele două ţări şi lozinca a fost să nu câştige la un scor prea rid i­cat. Acelaş lucru s'a petrecut la Sibiu şi la Budapesta. Acum hanballiştii noştri vor pleca ia Berlin şi scopul prin­cipal al Germanilor a fost atins. Aco lo ei îi vor învinge pe ai noştri cu un scor concludent.Nu este însă mai puţin adevărat că sportul este un joc unde şi cel mai slab are şanse. N 'ar f i exclus deci ca ai noştri să reuşească o performanţă cu adevărat bună.

** *

Peste două săptămâni începe la Berlin olimpiada. Este cazul să ne întrebăm: şi-au atins jocurile olimpice scopul lor? Au reuşit ele să obţină înfrăţirea tineretului din lu­mea întreagă ? Sportul de azi care se întemeiază a tâ t de mult pe reclamă, este oare o realitate, un ideal 9 Nu se poate răspunde cu prea mare uşurinţă la aceste întrebări. Se pare că olimpiada din Berlin va f i o bună afacere comercială şi că va răspunde şi pretenţiunilor din punct de vedere sportiv. Totuş, idealul de Couberfrti este mai departe de realizare ca niciodată.

R| No. 496 —

• »•__ Pag. 3

D A T O R IA O M U L U I C IV IL IZ A Te deci ca, d e câ teva ori, ziln ic, s£-şi spele d in ţii cu pasta de d in ţi O D O L, care are acest m are m erit de a f i rezo lva t problem a nim icirii m icrobilor vă tăm ători şi neutralizării acizilor, doved indu - se indispensabilă oricărui om apărător a l propriei sănătă ţi.

M I R O S P L Ă C U T .A R O M A R Ă C O R I T O A R E :

IATĂ C A R A C T E R IS T IC IL E

P A S T E I D E D IN Ţ I O D O LA N T I S E P T I C I D E A L S I T O T O D A T Ă .

S Â N Ă T Ă T I I

Prin pasta de dinfi O D O L riu numai că vă feriţi dinţii de primejdiile, la cari sunt expuşi, dar. prin întrebuin­ţarea de câteva ori pe zi, înainte de culcare şi după fiecare masă, păzifi, grafie calităţilor ei anti­septice, însăşi sănătatea, albindu-vă totodată. dinţii.

PASTA DE DINŢI

( D U D C D I Í

_ _ c e s t a - eAesuU tcdulneîngrijirii d in ţilor. A sapra din ţilo r lacrează vă tăm ă­torii m icrobi şi ac izi fo rm a ţi in urm a ferm en ta ţiilo r d in gmră st a tacând zm a lţu l, fo r m e a z ă c a r ii le , a d e v ă ­ra te fo c a r e d e in fe c ţ ie .

Şofeurul care se pră jeşte to a tă ziua în s ta­ţie , In a rş iţa soarelui, se răcoreşte cu apă rece, de la micul rahagiu.

In lipsă de c lien ţi, lustragiul a adorm it la umbră.

La to a te co lţu rile de s tradă se aude stri' gâtul re p e ta t în fiec a re vară de ţigănci „porum bielu, porumbielu !■*

Ştrengarul a adorm it pe o mică bancă intr'un parc. N ic i măcar de soare nu-i mai pasă.

micile faetoane cu un singur cal şi un vizitiu de muere cu tulpan alb, care aduce >n pae căldările cu lapte cald, de curând muls, din ugerele cu arome de sulfină, ale vacilor idilice, dintre salcâmii foş­nitori dela ţară.Primii vardişti, cari apar în uniformă colonială la intrările şi răscrucile din Bucureştii propriu zişi, salută automobilele, in care bănuesc că sunt superiorii în stare de ebrie­tate, uimiţi şi ei de ¡iniştea neo- bişnnita a acestui amestec de timp, despre care se spune atât de frumos româneşte că „se'ngână zorile".Cu in+âiie raze ale soarelui, câte o mână albă de cucoană, sau pă-

ORiLE se revarsă pe la patru... Dar de lâ trei jumătate cheiliiî din grădini)« de vară, care încununează marginile Capitalei ca o ghirlandă de verdeaţă cu lăutari,, presimt ca o adiere de răcoare: întâia adiere de răcoare după

lux cu rochiile, decolteurile şi chipu se ridică de la mesele mişcate de

salutaţi de chelneri şi picoli,a

cari

douăzeci şi trei de ore zăduf !... Cucoanele de rile şifonate de nesomn şi sbucium sentimental, locul îor, urmate de domnii cu beţia solemnă, adastă ultimul, supremul bacşiş.Automobilul a pornit şi el în penumbra zorilor, nesigur, caşicum ar fi luat parte la chefui bucureştean, într'un zbârnăit furibund de motor străvechi. Şofeurul, care n'a dormit cumsecade de opt zile, mână maşina în legănări, abia ferind-6 să nu izbească

. . ... . Sergentul din post cu cască co-loniolă care -l apără de razele d ogoritoare îşi perm ite luxul unei îngheţate dela ambulant.

C alul îşi astâm ­p ără setea din c ă l­dare. ia r c e tă fe a - nul care nu se poate duce să p lă ­tească 25 le i o citronadă la una din terasele Bucu- reştiului, se mulţu­meşte cu cişmeaua

De d ate aceasta căştile coloniale nu mai sunt un balast pentru ser­genţi,

inebunifi de-o zi de iad, bucureşteni uită cu dinnadinsui des amăgirea petrecerii din ajun şi cu riscul de-a nu plăti chiria, sau de-a intra in puşcărie, pentru delapidări de bani publici, işi iau prietena sau soţia şi copiii şi pornesc spre „grădina de vară" a periferiei, în speranţa de-a găsi o nouă climă şi un suflet nou.La Şosea, in boschetele cu flori suave şi colonade amintind graţiile partenonului, drama e aceiaşi deşi chelnerii sunt mai sclivisiţi, preţurile mai marr. domnii mai pretenţioşi şi cucoa­nele mai capricioase.Prostraţia iniţială devine însufleţire pe la miezul nopţii şi entu­ziasm pe la ora două...Pentruca la patru povestea să înceapă iar, cu revărsatul zori­lor, vardiştii în costume coloniale, lăptăresele, sirenele fabrtci-

ii si tramvaele.

Storurile sunt trase la fereşti şi apără pe cei dîn casă de razele prea m ângâietoare ale soa­relui.

Prin mahalale au început să fumege grătarele şi aerul se încarcă de un parfum iute de usturoi şi carne prăjită. < _La amiază din cadeJe uriaşe, de la colţuri şi răs­cruci de străzi încep să se scurgă pe trotuar gheata topită, din care un mic vânzător, cu şor­ţul lung al lui taică-său, vinde câte un sifon sauo limonada, care până la destinaţie dobândeşte temperatura şi gustul ceaiului stătut.După dejunul luat în sudori de „burghezi \ la marginea de trotuar, sau la măsuţa umedă, pe la cârciumile de la periferie, începe tortura^ muş­telor şi bondarilor, puşi să alunge ultima încer­care a disperaţilor bucureşteni de-a fura un sfertde ceas de som n -----şi noua năvală a barbarilorcari iau locul precupejilor, cumpărătorii de haine vechi, cu picioare negre goale, pantaloni ferfeniţiţi de gală şi pălării rupte de panama.Depe ia şase seara băeţii din bodegi şi cârciumi „răcoritoare“, stropesc un prundiş grosolan şi trotuarul din faţa localului, cu pâlnia umplută de apă încropită, care mai mult ridică praful şi face noroi. Lăutarii cu gâturi prelungi, feţe oacheşe de mumii şi ochii holbaţi de o foame ancestrală, intonează întâiul mars, scandalos şi fără ritm, singuri în fundul grădinii cti mesele goale şi fe- fe ţe de mese pătate de chefurile din ajun.

ie

MFml-*----roasă de bărbat, trage storul la etaj, unde de c|yUră nimeni n'a putut închide bine ochii, în speranţa unui somn mai adânc, o oră sau doua. Dar ce iluzie !... In răcoarea înşelătoare a dimi­neţii, încep să fluere sirenele fabricilor, care-şi cheamă lucrătorii de la cinci dimineaţa. Tram- yiele au început să dudue pe şinele prelurjgi, cere împânzesc oraşul, pănă'n ţarinele de la margini, zguduind casele, de zornăe geamurile, pocnind încheeturile şinelor, ca o prevestire de cataclism.In străzile ferite de această calamitate şi unde chiriile sunt duble — s'au ivit întâi precu­peţi, cu zarzavaturi cărate în spinarea deşălată, spre a fi vândute „boefilor" cu preţ de speculă |i cântar da mahala, care sta la măsură, unde vrei, lh străzile aşa . zise liniştite, unde vor să doarmă „intelectualii" - medicii, avocaţii, func­ţionarii superiori, ziariştii, miniştrii, ofiţerii de itet major —- se isca harmalaia fără pereche n Orient a „oltenilor", cu glasuri exasperate, fiind ca dervişii muşcaţi de vipere, toate legu-

peştele cu tarif de parc'ar fi fost adus din Australia, cărbunii de care n'are nevoe ni-

Galbeni, de parc’ar fi scăpat din camere de tortură bucureştenii işi părăsescc căminul cu ochii furioşi, indreptându-se neurastenîzaţi spre serviciile unde-i aşteaptă o muncă insipidă, un „ş»f" tot atât de isteric ca şi ei. puşi cu toţii pe harţă şi pe crimă.Numai zidarii pe binalele ridicate asemenea unor jucării copilăreşti, cântă cu voci de Şaliapin ii Carusso, de la ora nouă dimineaţa, zămislind un adăpost confortabil şi graţios, de care ei nu «or avea parte niciodata.

L A

Unul d in tre s tic la rii c a ri vând pahare in bâlc iu l dela V itan, încearcă să-;i c iădeascâ o casă in aprop iere .

Puţ cu ro a tâ din strada Vitan,

C lă d ire de şcoală neterm i­nată în V itan ,

„;e

pe D •’ / W u a re le 3,6 -"•9U .to rf|W -. Odatău „ d e T a r ; ri „ m,n'Ca' * f * voe $ă se [«« taraba lui,

c i t i UrmS L f Z 7 Pnn " T t $â C,f?Ule pe Unde Vreâ' sâ ori- ca a arma pofteşte, pe sub ferestrele locuitorilor exasperaţi.Balc.u duminical iş. prelungeşte tentaculele pe străzile vecine Astfel

.‘W m°"- Ten'ltZtt V J° ' ' "°"Snd d*‘>>c'a,' ibia “ (><>' ■*'«“"*. ¡So . m i L P' - \ , * d ,' * nt; ««’»Stori cu coşuri, „m ioa.,

!ilT p J Î c ■ “ ' “,e “>li,e d* la * • * *

C E G Ă S E Ş T I I N B Â L C I U L D I N V I T a N ?

A* - Da.r c! .".u 7 - s'* ' P ^ ea întreba mai cu drept cuvântî ^ c a o T " ’ P ° n2efU rl- T° ful ie P» io* in bătaie soarelui

Un leu kilo de c a rto fi î - - aud strigând pe unul

.OC™e‘.domn[,<>''! Pastă de dinfi. Reclama fabricii |>Un e t* " W ? .* bUIe ! ~ ?iPă a,tul câ* ;l tine gura.Un negustor v.nde lapte bătut, altul are gâşte. Al treilea cânta din¡¡zţşstWă Wa-tinâ- - - ~ t* tPrăjituri şi rahat putefi cumpăra dela un băiat care si-a aşezat coşul chiar m mijlocul prafului străzii, ca să fie mai în calea muşteriilor — Lim onada rece . Iim on ica de la g h ia ta a a a a Rece ro c DrM l» dom nilo r ! A c i la ..C a p s a a a a ” I I I — răcneşte v â „ S 0Vul c a T t 'ura de la malfime un lichid gălbui, aflat în doniţa sa. Intr’o mană •ne o sticla de limonada, pe care o umple cu multă îndemânare la

cerere. Sticla inconştientă frece tacticos de la guri, |a gură. Pe această 11 de I«n«e. bea cu nesaţ orice are la indemână.

mmm Un bâlci« , care se face de două sute de ani in strada. — Aspecte interesante şi p ito reş ti.

C APITALA noastră prezintă multe privelişti specifice pito- r®?': Dinfre acestea, merită o deosebită atentie mai ales bâlciul din Vitan . care se face in mijlocul străzii, cuprin­

zând, tot drumul, inclusiv trotuarele, fără nicio consideraţie pen­tru circulaţie. * rAvem şi alte bâlciuri sub cerul liber la Bucureşti: tărguf din Tei, cel de pe B-dul M ăria , precum şi prin alte părţi. Dar peste tot locul sunt un fel de platforme sau pieţe, anume desti­nate pentru acest scop. Prin alte centre, negustorii se înfundă in vreo strada laterală menajând întrucâtva circulaţia, cum sunt telalu, cari vând ghete vechi in apropiere de biserica Sff Vineri.Pe şoseaua Vitan insă. largă şi frumoasă, cu trotuare spaţioase nu se ţine seama de niciun drept al pietonului sau conducătoruluide vehicul.

Din când in când dă năvală câte-o căruţă nebună, care agaţă0 osia şi răstoarnă vreo tarabă, sau coşul cu prăjituri multî- «lore. Negustorul, cu drept cuvânt indignat, după ce face o morală bine meritată vandalului, are grija să adune de pe jos prăjiturile, să le şteargă frumos cu mâneca cămăşii^ şi să le «rânduiască, din nou cu simetrie în coşul de expoziţie.0 figancă mă imbîe să cumpăr flori.- Patru lei un mosor de a ţă ! Avem şi p iepteni, ogiin- qioere, şireturi de ghete... — înşiră repede un negustor«rit,-Hai Io castraveţi ! T re i de un leu !- Patru de un leu ! ! — strigă concurentul desperat de «lături — „S'a e ften it m arfa . Falimentuuuu" ! ! !- Pardon ! Pardon ! ! — răcneşte un camionagiu, aproape si mă asvârle sub copitele cailor.Mai la o parte, o altă ţigancă şezând turceşte pe jos, v-,nde (»1 de fel de pahare şi sticle, viu colorate.- Din Ardeal le aducem cu căru ţe le ! — îmi spune ea. In realitate, marfa soseşte de peste munţi in vagoane com­plecte, cu trenul, comandată de comisionari, cari o trec apoi (•vânzătorilor. Ţiganii sticlari, cari au într’adevăr căruţe, po po­rno pe un loc viran, sub cerul liber, în apropiere de bâlciu, sau cutreeră comunele suburbane şi satele mal depărtate din Ilfov precum şi din judeţele limitrofe. Simpaticii şi neobosiţii

Era primul, pe care-l vedeau bucureştenîi.întâmplarea a fost considerată ca prevestitoare de rele. Şi în- tr'adevăr, puţin timp după asta, a ars palatul domnesc din M ihai- Vodă, pe Dealul Spirit. Iar la 1817, în luna Octombrie, a fost un cutremur atât de mare, ca s'au dărâmat multe case. Apoi a fugit şi Caragea, furând o mare sumă de bani din visteria ţării IToate s'au întâmplat din pri­cina balonului, spunea lumea. In urma acestor triste eveni­mente, a rămas multă vreme, vorba populară: ,,de când cu băşica lui C arag ea" .

SĂ SE REORGANIZEZE P IA ŢA !

Totuşi cetăţenii şi chiar negus­torii de prin partea locului, cer să se reorganizeze bâlciul.

vaiului electric şi de a se lumina cartierul, în mod civilizat Dea- lungul şoselei Vitan, până a- proape de Abator, s'a şi in­trodus încă de acum câţiva ani, un cablu de înaltă tensiune, de 6000 volţi. Tot atunci, s'a con­struit în piaţă numită ,,Buja- verc a" o cabină destinată ne­cesităţilor technice ale STB-ului.

Dar cablul putrezeşte degeaba în pământ, iar cabina STB-ului cade în ruină, pe când strada — una dintre cele mai importante artere ale Capitalei — pe care ar fi trebuit să circule de mult vagoanele tramvaiului electric, stă si azi blocată de un bâlciuquasi rural

Alex. F. M ihail

Pe căldura aceastatrebue să capeţi dureri de cap!

T abletele de Pyram idon însă vă

red a u r e p e d e b u n a d isp o z iţ ie .

% & « !& 0 .Tablete originale numai ca ctncea-Bayer î

Bâlciul duminical din Vitan este înste lat pe o d istanţă de sute de m etri dealungul străzii. m m

egustori nomazi răspândesc gustul pentru artă decorativă prin | aţele depărtate, adăpostindu-se, pe vreme de ploaie, sub ! coviltirul, acoperit cu rogojini, al căruţelor lor. Astfe. vaga- : sondează dealungul şoselelor şi drumurilor de ţară^ în tova-

işia nevestelor, copiilor şi a câinilor, ducând cu dânşii toată gospodăria lor.

A C U M D O U A S U T E DE A N I

I Deşi sar putea crede că piaţa Vitan este o improvizaţie din j ¿lele noastre, dictată poate din pricina dărâmării Halelor cen-

iile, totuşi despre acest bâlciu pomenesc documentele din vea- (culal XVIII-lea.

,n apropiere, era odinioară o Zalh^na, proprietatea unui mare I negustor şi bancher de pe vremuri, anume Hagi Moscu. j ’e vremea lui A l e x a n d r u V o d ă - M o r u z i , ^ in Vitan se |tfla şi un spital de cium aţi; în dosul spitalului se ridicaseră furci Lite de câte doi stânjeni, pentru spânzurătoare. Pedepsirea vinovaţilor se făcea, pe acea vreme, prin bâlciuri, ca sa fie văzută spre pilduire, de toată lumea.in mijlocul bâlciului dela Vitan, din porunca î . .o n e i Sale Han- draburcă, gâdele a pus juvăţul la grumazul lui M a r i n T u ş e a , care răpusese pe unchiul său, spre a-i lua averea.Prin strada Dristorului din apropiere, se mai pot vedea şi

L j CaSe acoperite cu stuf — unicile din Bucureşti I Se spune !:ăpe acest loc a căzut un balon, pe vremea lui C a r a g e a .

Era vorba ca piaţa să se aşeze pe locul de încrucişare dintre străzile Vitan şi Teodor Spe­ran ţă . Acum se propune un alt teren, în suprafaţa de a- proxîmativ zece mii de metri pătraţi, din şoseaua Vitan, foarte aproape de Dudeşti, Locul vi­ran e proprietatea Eforiei Spi­ta le lo r c iv ile , având azi in­stalat pe dânsul fel de fel de distracţii — spun cetăţenii de prin partea locului — spre a se păşi !a civilizarea bâlciului, care aşa cum e azi nu mai cadrează cu ritmul de desvoltare adoptat de oraşul nostru, pe cale de modernizare.M ii de oameni se îngrămădesc în fiecare Duminică, pe acea fâşie de câteva sute de metri a străzii Vitan. A tâta lume îşi câştigă aci existenţa ; un car­tier întreg are legături strânse cu acest bâlciu. Sunt atâtea interese comerciale, sociale, de estetică şi higiena pu­blică, ce aşteaptă o deslegare simultană cu soluţionarea ches­tiei târgului de la Vitan.Intre altele să menţionăm ne­voia du a se prelungi linia tram­

Negustoreasă de stic lărie

HERCULAN

Spre sănătate, odihi coare. — Mangalia.- eclipsă. — Un Saizbt

^ 1 U început trenurile să se j f - M vilegiaturist!. Pleacă Ins

caute, să se distreze,., au luat-o spre Techirghiol, Govot: Herculane, spre Vulcana şi Pucioas: rinichii obosiţi spre Căciulata ; bos să se odihnească şi să petreacă rei: munţilor, pe valea Prahovei, sau s plajă, la Mamaia, la Eforie. Pictorii, scriitorii, • oamenii de Ies! spre Coasta de Argint. Balcicul, cu: decenii furnizează ceb mai multe st tiştilor noştri plastici se modernii: ce trece.Din fericire, această modernizare ni torescul tătăresc al interesantei lot peisagii de var şi minarete, anunţ apropiată.Lume multă se duce ş! la Mangalie oraş roman Calatis — unde se întind: minunată şi se găseşte apa cea mi a Mării Negre... Incă din vechime: nicăeri, pe tot litoralul Dobrogei, m mai clară ca acolo. Mangalia e porii ferit de isbitura Dunării.

Bătrânul Istros loveşte neîncetat apele fo n ­tului Euxin, le frământă, le tulbură şi duce de­parte spre sud valuri submarine de nisip mă­runt, pe toată coasta ţării lui Mircea-cel-Ba- trân. Colţul Mangaliei e ferit de această bă­taie. lată de ce se laudă cu undele ceie mai pure !

La Sinaia e lume mai puţină ca de obiceiu. Probabil,-fiindcă s'a închis Cazinoul, localnicii sunt îngrijoraţi. Veniturile le scad, oraşul e ameninţat cu părăginirea... Aşa spun, cel puţin, sinaioţii.Să nu exagerăm.Frumoasa reşedinţă regală nu se va pră­pădi cu una cu două. Este o eclipsă trecă­toare.Prietenii Sin al ei n'au decât să se unească, să facă o sforţare susţinută şi vor atrage din nou mulţime de vizitatori.Lumea care se ducea să joace cărţi sau ruietă nu era interesantă. Feţe congestionate, ochi înfriguraţi... O mulţime care şedea prostită ore

-•inrregi în jurul meselor sinistre, în fumul şi

promiscuitatea Cazinoului. Nu mai prindea! în pădure decât bonele cu copiii celor ce res­pirau aerul viţiat al sălilor de joc, în loc să ie bucure de binecuvântatele prospeţimi îm ­bălsămate de adierea brazilor.Pentru bogăţia şi demnitatea acestei locali­tăţi unice, ar trebui transformată Sinaia într'un Salzburg al Orientului.Actorii şi muzicanţii noştri ar fi invitaţi să-şi petreacă vara acolo, să organizese concerte simfonice, reprezentaţii de dramă şi de operă, spectacole şi concerte în aer liber, matineuri pentru copii... Actori cari la Bucureşti nu se ¡ntâlnesc pe aceiaşi scenă, vor juca împreună ă Sinaia. Calitatea acestor serate de come­die şi muzică va trebui să fie de prima ca­litate, ca să atragă şi pe minoritarii din re- g'unea Braşovului, din to t Ardealul, precum şi pe străini. Oamenii de dincolo de Dunăre, până la Atena şi Ankara au auzit de Sinaia, «cep să %ină. In loc să se ducă la Salzburg. mulţi din ei s'ar opri la noi. O reclamă bine ntreţinută ar vorbi străinătăţii de frumuseţile laturale şi artistice ale Sinaei. Sălile Cazinou- .1 ar fi transformate în pinacoteci, cu to t ce avem mai de preţ. Valea Prahovei ar cunoaşte • prosperitate nebănuită, iar renumele Si- uiel ar folosi intregei ţări.: «ina celor cari au avut pân'acum întreprin­dea jocurilor ds noroc şi cari n'au înţelesi duca. Daralel cu activitate.» m «« l»r

o acţiune artistica, uaca ar ti suovenrionar,din marile lor câştiguri, două luni de artă la Sinaia n'ar fi fost uşor să li se ridice conce­sia, fiindcă ar fi protestat întreaga lume, dor­nică de progresul economic şi artiitic al re­şedinţei domneşti.La Monte-Carlo, direcţiunea Cazinoului sub­venţionează una din cele mai bune opere din lume.Nu toată lumea vrea să-şi piardă serile la baccara şi căişori. Renumele oraşului e susţi­nut de Opera de acolo, al cărei director, de multe decenii, este compatriotul nostru Râul Gainsbourg.Un animator de talia venerabilului om de tea­tru ne-ar fi trebuit şi nouă, ca să ridicăm prestigiul Sinaiei.Vremea nu e încă pierdută. Poate că această eclipsă ne va deschide ochii. Avem destui specialişti în materie de muzică, teatru şi arte plastice. Ne trebue numai subvenţiile primi­lor ani şi minunea s'ar realiza spre bucuria şi încântarea unanimă.Prieteni ai Sinaiei, să vă vedem la treabă!

V icto r Eftimiu

91 T Q V U T U !#■■■■■>#«>■ I

ţ i v a ite în regiunile p ito reşti din ¡urul C ap ita le i. însoţit de dl. col. A dj. Pălăngeanu ţ i c â ţiva colegi de d a s â , a v ix ifa t ferm a model a d-lui C -dor Mănoiu din Colentina (Pâdurea A ndronache). M are le Voevod s'a in teresat in deaproape de cultura po­m ilor fru c tife r i de a ran ja ­mentul v iţe i pe spalier în fe r ţ i beton, de lucrările de ir ig a ţie ţ i de stupâria o rg a ­nizată de un specialist. S'a serv it o gustare, după care M are le Voevod ţ i însoţito rii au p leca t la Snagov.—-

MARELE CONCURS ARTISTIC AL REVISTEI „REALITATEA ILUSTRATĂ"

j f J UBLICĂM în această pagină trei fotografii luate cu I prilejul concursului regional de vedete al revistei

noastre, la Cluj. Rezultatul l-am publicat în numărul trecut. Astăzi suntem în măsură să furnizăm cititorilor câteva amănunte în legătură cu concursul final dela Bucureşti.Acest concurs va avea loc, Duminică 2 August, în sala com­plet renovată a teatrului „Alhambra-Excelsior". Concursul va avea loc înadins în această sală, pentru ca publicul şi con­curenţii să poată vedea scena pe care vor apare la toamnă elementele lansate de „Realitatea Ilustrată".Toţi concurenţii din provincie care au trimis bonuri de parti­cipare şi cari nu s'au prezentat la concursurile regionale dela

Oouo aspecte ale concursului regional dela Cluj : grupul concurenţilor angaja ţi şi juriul ia masă. Dela d reap ta spre stânga : d. Nicuşor Con- stontineseu, d irecto ru l tea tru lu i  lham bra, d-şoara llona Simo, d. N. Votcu, societar ai T ea tru liii N aţional din Cluj şi d. Leonard Paukerow, reprezentantul rev is te i „R e a lita te a Ilu s tra tă ” .

Claude Romanov, com pozitorul angaja t la C luj, in exclusiv itate , de către T ’ otrul A lham bra.

laşi şi Cluj, urmează să se prezinte la concursul final dela Bu­cureşti. Dealtminteri, atât concurenţii din Capitală, cât şi cei din procincie vor primi din vreme înştiinţări speciale asupra eventualelor modificări care ar surveni în data concursului şi asupra zilei, locului şi orei la care trebue să se prezinte. Ju­riul concursului final deia Bucureşti va fi alcătuit din cele mai de seamă personalităţi artistice şi literare ale ţării. Vom anunţa la vreme numele tuturor componenţilor acestui juriu.Ţinem să insistăm asupra faptului că la concursul final dela Bucureşti se vor alege, pe lângă solişti şi soliste, un număr în­semnat de elemente feminine pentru corpul de balet şi figu­raţie, Acestor element6 nu lî se cere să îndeplinească alte condiţiuni decât acelea ale frumuseţii şi talentului. !

C A L.V K TO R IEI v is à v is de prefectura politiei______________________________ ________ . t i

D I N Ţ I I URÂŢI SI P ĂTA TI POT DEVENI ATRĂGĂTORI

Dacă dinţii Dv. se decolorează şi se cariază lesne antiseptizaţii cu Kolynos şi vor redeveni atrăgători.Petele şi caria sunt cauzate de ger­menii bucali, pe cari Kolynos îi dis­truge definitiv, curăţind repede dinţii. Numai un cm. de cremă Kolynos pe o periu ţă uscată, şi în curând dinţii Dv, vor căpăta albeaţa şi s trălucirea care măresc frumuseţea zâmbetului Dv. Cumpăraţi tubul mare — e mai convenabil.

KOLYNOSCREMA DENTARĂ

Feriţî-vă de înţepătu- riie de ţânţari!

Citiţi cum D-na Cappigny a evi­tat acest pericol:

.Petrecând vara la ţară împre­ună cu copiii mei, suntem năpădiţi

de ţânţarii Bâ- zâitul lor, înţe­păturile lor, ne împiedică de a dormi. Faţa şi mâinile sunt a- coperite de um­flături arzătoare cari adeseaori se infectează. Am încercat de

___ toate: fumigaţiiMme C a p p i g n y creme, a l i f i i ! chasseny (Aisnc) Singura Poma-

da Cadum ne-a procurat un bine imens, prin faptul că a calmat în mod instantaneu înţepăturile, reducând băşicile şi îndepărtând ţânţarii!*

Calmantă, aseptică, cicatrizantă, Pomada Cadum suprimă mâncâ- rimile înţepăturilor de ţânţari, viespe, tăuni, pureci, ploşniţe. Ea înlătură infecţiile cutanate, ade­seaori serioase. Citiţi notiţa expli­cativă care însoţeşte fiecare cutie.

La farmacii şi droguerii.

BISERICA PATRIARHIEI A FOST REDESCHISĂ

P° fri.a r î,îei- ?' : a red « c l» s din nou p o rţile prim indr C7 Ş‘ Î “ f a an î, fim p în c a re ac e s t s fâ n tlocaş o tost a rtis tic re s tau ra t. Cu acest p rile i au fost

ransportate in sfântul locaş m oaştele Sf. Dum itru. In fo to g ra fiile noastre vedem procesiunea m aicilor, trans­p o rta rea m oaştelor

O VARIATA şide blănuri lucrate de cei

♦rîî specialişti, prezintăS A B E G O .

Mare asortiment în Vulpi argintii, albastre, polare, astragan, neau rasé etc. la preţuri extrem de avan­tajoase. Ţinem la dispoziţia onor.-noas­tre clientele mulaje originale din Viena.

PRiMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL

B L Ă N U R IF I N E

¡ m p o r t a f i un e d i r e c t a

BULEVARDUL CAROL 39 TELEFON 3.52-73D-NA Dr. M . R A B IN O VIC I dermatolog specializată la Paris şi Viena, tra tează : negi, pistrui, coşuri, etc. îngrijirea fe ţe i cu hormoni şi masage pneumatice. D istrugerea defin itivă şi fă ră c ica trice a pârului de prisos. S lăb irea locală a corpului prin masaje e lec trice , curs de gim nastică. Consult, 10— 12 ţl 3— 7 p. m. Consult, g ra tu ite M iercuri 11-12 a.m.

N O UĂ A N I DE LA M OARTEA REGELUI FERDINAND

La 20 Iulie s'au îm plin it 9 ani de la în cetarea din vlafă a Regelui Ferdinand. F o to g ra fia noastră In fă tlş ea iâ p t c a v a le rii ordinului M ihai V ite a iu l făcând de s tra jă eu acest p rile j m orm ântului Regelui la m ânâstlrea C u rtea de Argeş.

A A P Ă R U T

M A G A Z I N U LPe lu n a Iun ie . — 160 p a g in i 25 lei.

DESCHIDEREA CURSURILOR LA VĂLENII DE MUNTE

Săptăm âna trecu tă a avut loc ia Vălenii de Munte des­chiderea cursurilor U n ivers ită ţii populare N. lorga. F o to g ra fiile noastre In fă ţişo a iă pe d. dr. C , Anghelescu ministrul Instrucţiune!, rostindu-şi cuvântarea şi grupul in v ita ţilo r în frunte cu d. dr. C. Anghelescu şi pro f. N. lo rga după solem nitate. A fost anul acesta a 29-a deschidere a cursurilor.

L O L A lO N E S C U - M A R I T Z A

E căldurile astea mari, masa de seară se ia mai târziu ca de obicei şi seia afară în grădină, la aer.

Singura clipă când se respiră. Societatea e veselă, dispusă şi gureşă. Bine înţeles după ce fiecare a atins uşor, dar foarte uşor, ches­tia mare........ simpatica" criză, mai mult din-tr'un obicei de prost gust, adoptat de toată lumea. Căci, slavă Domnului, mesele gem de bunătăţi, femeile sunt gătite şi frumoase, dom­nii în această ambianţă au „verbul galant" şi râsul uşor ; grijile se amână.Serile trecute, într'un cerc de cucoane fru­moase, de fete tinere şi domni cu tâmple ninse, se bârfia...Se fuma frăţeşte. Fetele, nu din cochetărie ca altădată, ci cu o patimă egală cu a voi­nicilor.Profesorul X, adresându-se unei tinere pianiste, o întrebă :— „Duduie, cu ce credeţi că fem eea cu­cereşte bărbatul ?••Fata făcu ochii marî şi răspunse printr'o în­trebare ipocrit Ingenuă :— „Sex a p p e o l? I"Profesorul zâmbi îngăduitor şi... începu o con­ferinţă ;— „Omul cere fem eii tre i lu c ru r i: sa fie frumoasă, să ştie bucătăria şi mai pre­sus ca orice, să ştie să asculte. Latinul l ic e a : „C asta vixit, lanam fec it et con-quinavit" ; aşa dar...Când ridică ochii spre auditoare, fetiţa fu­gise...— „Domnule profesor, s'a speriat de conquinavit", râse o fostă excelentă. Şi ta i­fasul alunecă asupra inteligenţei femenine._ Dacă fireşte, câteva vorbe bune s'au spus re­feritor la sensibilitatea noastră, nimeni însă n'a răspuns cu un „da" la întrebarea :— Este fem eea, în in teligenţă, egală b ă r­batului ?Nimeni n'a spus : „d a", iar profesorul supă­rat pe fetiţă, a mai spus că ne lipseşte fa­cultatea generatrice a spiritului, ceeace latinii numeau „Genius" adică ideile; su- ( ( ferim de sterilitate intelectuală. |Căci, dacă sunt „oam eni m ari" |~ fpuzderie, „fem eile m ari" se nu- j - f j ~~~| mâră pe degete, una, două, tre

Are d rep ta te şi pace. Dar, Doamnelor, dacă nu suntem inteligente ca bărbaţii, nici proaste nu suntem, ba din contră I Ce ne pasă de valoarea comparativă ? Noi avem inteligenţa noastră, aşa cum a făcut-o natura.Prin inima noastră, descoperim adevărul ; ni­meni nu ne contestă această putere. Chib­zuinţă, bun simţ, judecată, tăcere, altruism, o întreagă viaţă de gândire ascunsă, cu legile ei sigure, izvoare din imaginaţie şi presimţiri, luminate de instinct şi suflet, calde şi adevă­rate căci sunt în acord perfect cu adevărul naturii. Inteligenţa femenină e spontaneitatea inimei noastre. Toate astea le tăcem...Şi acum o istorioară desprinsă dintr'o confe­rinţă a Domnului profesor:

,,Pe vremea cavernelor şi a pădurilor vir­gine, antropoizii b ărb a ţi ai unei rase supe­rioare (a noastră domnilor) ar fi exterminat pe toţi bărbaţii unei rase inferioare (a d-voastră doamnelor) şî le-au furat soţiile. Din acest rapt al Sabinelor preistorice ar rezulta rasa noastră, a tuturor. Viaţa în comun de mii şi mii de ani nu a putut să contopească inteligen­ţele..."Am cetit această explicaţie pseudo-ştiinţifică şi v'o împărtăşesc.Dacă nu e genială, spirituală este. De atâtea mii de ani bărbaţii fac spirite pe socoteala noastră !...In sporturi, femeea e alături de bărbaţi. Sunt campioane de tot felul. Azi cultura fizică este recunoscută de toată lumea ca tot atât de necesară femeilor, cât şî bărbaţilor. Mulţu­mită ei, viaţa femeilor va fi mult mai nor­mală, funcţiunile organelor se vor face în mod mai regulat, anemia, turburările nervoase înlă­turate şi circulaţia îmbunătăţită.Numai că, femeea trebue să dobândească vigoare fără să piardă caracterul ei propriu să adapte exerciţiile fizice 1 i femee şi mamă. Pentru ea, idealul este formă pură şi definită, pe care poate să i-o dea numai o osatură solidă şi o dezvoltare armonioasă. Nu exagerare în exerciţii, o bună

funcţionare a plămânului, orga­nismul se adapta prin antrena­ment, muşchii educaţi produc aceiaşi muncă, cheltuind mai pu­ţină forţă. După doctorul Tissie.

educaţia fizica este un număr de m,,loace care permit corpulu. omenesc să producă maximum de cheltuiala f.z.ca ţ i ' " te '0C' tuală cu mirimum-ul de oboseală. Care sunt aceste m,|loace_ Exerciţiile naturile, nataţia, scrima, călăria, c,cl'smu ^ ®xerC't ^ artificiale, adică gimnastica pedagogica sau ^ o o q j a £ .n tr care cea suedeză nu este decât un exemplu) facuta din analiza mişcărilor sistematic clasate şî disciplinate, in vederea une, dez-

Se+pot ^ fa^d eo parie^dansurile gimnastice şi gimnastica ritmica. Cele dintâi dezvoltă calităţile de graţie ş. frumuseţe merenK

...

1. Femeile pe terenul de tenis

2. Pe yacht, odiftnindu-se su răzătoore.

3. Idealul fem eii : to a le ta desăvârşită in baie.

M unca m inuţioasă de laborator a specialiştilor, in m aterie de :

Pudră • Apă de Colonia • ifluj • Fard • Parfumuria u desăvârşit produsele:

V v Á O ü tu ru ibIncercaţi-le! Sunt excelente.De vânzare la cele mai bune fa r m acii, drogherii ş i parfum erli. ¡¡■n gro s: B a lth a za r . B ucu reş ti Şe la ri. /

DR. H. Z A N F TM edic Prim arS p e c i a l i s t în

Boli de Piele şi Păr, Cosmetică.Raze U. V. O iaterm ie, E lectro- terap ie . Zăpadă carbonică, T ra t. m alad iilo r inestetice :

pigmentaţiuni ale feţei, negi, cicatrice, acnee (coşuri) , nevi (pete din născare), îudepărta-

rea părului de prisos prin diatermo - coagulare etc.

S trad a Domniţa Anastasia No. 23 (fo s t Belvedere)

Consult. 3-8 p. m. Telef. 3.34.90

Un stom ac prost, o viată de mizerie

E un f a p t : un stomac „stricat” e, foarte adesea, p r ic ina unor nenumărate neplăceri, — fizice şi morale. Un exces de acid i­tate, indigestia mai mult sau mai pu ţin cronică, dau loc, de cele mai multe ori unui miros rău al gurei ce vă îndepărtează pe oamenii cari vă sunt nespus de dragi. Gazele, greţurile după masă, creează o stare mintală ce nimiceşte orice energie şi ucide orice ambiţie. Adesea, aceste răuri, — uşoare la înce­put, — degenerează în gastrită, dispepsie cron ică sau în ulce­raţie stomacală* La cel mai mic rău resimţit după masă — mi­grene, ameţeli sau greutate în trup, — luaţi o mică doză de Magnesia Bisusata, anti-acidul energic care suprimă, rapid , toate senzaţiile de acreală. Ea e, pe de altă parte, un accele­ra tor al funcţiunilor digestive şi îm piedică orice fermentaţie. Ea vă dă, — î n t r u n caz sau a l tu l ,— o liniştire- imediată. De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile cu preţul de Lei 75. sau in formatul mare, economie cu Lei lin

D O A M N E L O R !Vopsitul pârulu i, în cele mai fru­moase culori naturale precum ţi on- dulaţiuni permanente, execută ire­proşabil Coaforul François, Strada Edgard Quinet. 7 Telefon 3-01-2

Sezonul voiajuluiPlecând la băi sau în vilegia­tură nu uitaţi flaconul cu Alcopl de Menthe de Ricqlès,Vă fereşte de indigestii, crampe de stomac, greaţă, ameţeli, răul de mare.Alcool, de Menthe de Ricqlès să nu lipsească din trusa dv, de voiaj.

Jnlrebum faţi inbldeauna această p u d ră !

’.ele două fo to g ra f i i de m ai sus în fă ţiş e a ză pe ab so lven ţii şcoa le i e le m e n ta re P T. T.

femeii, âdăogând la exerciţiul fizic o plăcere artistică şi de-a doua, e interesantă efectele ei asupra atenţiei şi voinţei. Exerciţiile de viteză, curse, canotaj, bicicletă, scrimă, tenis, măresc activitatea respi­raţiei şi a nutriţiei. In loc să îngroaşe muşchiul, îl lungesc, îl subţiază. Femeile Renaşterii, că­rora S e r m a i n P i I o n le ci­zela picioare lungi şi musculoase, practicau exerciţiile de viteză. Rămâne doamnelor, să ne pă­trundem de ideea că cel puţin exerciţiile de fond, ca mersul şi gimnastica fiziologică, caracte­rizate prîntr'o muncă de durată, efectuată în doze mici, fără a accelera respiraţia şi bătăile ini- mei, fără oboseală, să fie prac­ticate zilnic de noi toate. întot­deauna consacrând o jumătate din şedinţă exerciţiilor abdomi­nale. Prîntr'o educaţie fizică, in­teligent dirijată, se va înlătura obezitatea, oroarea noastră a tuturor, căci nobila şi unica ţintă care se urmăreşte este perfec­ţionarea trupului omenesc. Nici un institut de înfrumuseţare din lume nu va putea face aceasta minune.

O baie parfumată

Intr'un săculeţ de pânză punem: 6 gr. de nucşoară rasă

15 gr. cuişoare pisate 30 gr. praf de Iris de Florenţa 20 gr. sămânţă de anason, pisată.

Punem acest săculeţ sub robine­tul de apă fierb in te , fixându-l în aşa fel încât apa de baie, cât de fierbinte, să treacă prin el, timp de 10— 15 minute. Ră­cim apoi baia şî lăsăm săcule­ţul în apă.

»ara, acesT sistem reuşeşte de minune cu petale de flori şi foi aromate. C âte 25 gr. din fle ­care, de ex. petale de tranda­firi, violete, busuioc, isma, livăn- ţică, melisă, cimbru, etc., etc., puse la uscat şi păstrate.

a vă va da cu s iguranţâ deplină satisfacţie, fiindcă este atât de bine şi îngrijit preparată, încât nu veţi fi ne* voită să reven iţi mereu cu puful pe faţa D-v sensibilă.Pudra „EN V O G U E " aderă perfect, formează o nuanţă uniformă, este foarte d u ra b ilă şi are un parfum d isc re t

PARFUMERIE VENDÔME

M

§ 3 ECENTA şi misterioasa moarte a actrifei T h e l m a T o d d şi-a găsit ecou la New-York, în persoana tânărului E d- w a r d S c h î f f e r t , care a început să se lamenteze de­

clarând că era îndrăgostit de această vedetă a ecranului încă de acum patru ani, când îi văzuse pentru prima dată imaginea proec- tată pe pătratul de pânză albă al unui cinematograf. De atunci, îi urmărise cu asiduitate filmele şi-i colecţionase fotografiile.Individul era o victimă a „Am orului h im eric", cum îl numesc psihologii. Dintre toate emoţiile umane dragostea este cea mai com-

¡exă. Ea apare adesea contradictorie şi ilogică. In amorul himeric, în­drăgostitul adoră dela distanţă un actor sau actriţă, un medic, un atlet şi orice altă persoană de notorietate publică.Este o afecţiune incomplectă, deo#teace persoana iubită nu ştie nimic despre sentimentul pe care-l inspiră şi se înţelege că nu-l îm­părtăşeşte, Dar neîmpărtăşirea face din această dragoste o boală chinuitoare, determinând o serie de acţiuni naive care adesea îl pun oe individ într'o postură ridiculă. Astfel scrisorile, darurile şi cere­rile de fotografii cu autograf, marchează de obiceiu primul stadiu, iar dacă între timp sentimentul nu s'a uzat, îndrăgostitul poate ajunge să stea de strajă înaintea casei care adăposteşte obiectul adoraţie! lui, să sară pe scara maşinei, să se eternizeze la uşa din dos a tea­trului, să-i scrie poeme sau să imagineze un pretext pentru a-i putea vorbi.Stadiile următoare sunt mai grave şi din fericire prea puţini le ating. In cazul lui S c h i f f e r t, moartea prematură a aceieia pe care o divinha, a determinat un adevăratacces de demenţă şi tânărul a tre­buit să fie imediat internat într'un sanatoriu de boli nervoase. Nouăzeci la sută dintre locuitorii oraşelor, căsătoriţi sau nu, nutresc câte o astfel de „dragoste himerică", care rămâne insă în faza unei reverii, nefiind luată în serios, cum s'a întâmplat cu S c h i f f e r t. Amorul himeric este probabil tot atât de vechiu ca şi neamul ome­nesc. II găsim necontenit dealungul istoriei şî chiar în mitologie. P y g m a l i o n , unul dintre sculptorii celebri din antichitate, s'a în­drăgostit de statua Galateeiî, opera sa. Din fericire pentru el însă, artistul trăia în zilele zeităţilor făcătoare de minuni şi V e n u s a în­sufleţit statua, pentru ca afecţiunea îndrăgos'itului să poată fi îm­părtăşită.Deobiceiu, aceste interesante impulsuri sunt generate de către visele romantice ale copilăriei. D-rul J o h n J. B. M o r g a n dela N o rth ­western University, relatează cazul tipic al unei fete care în cursul superior „obicinuia să imagineze amoruri ideale". Ea petrecea o bună parte din serile sale, goală, înainte oglinzii, împodobindu-se cu dan­tele, şi în tot acest timp şi-l imagina pe viitorul soţ privind-o ad­mirativ. Idealul său părea să fie un harem turcesc în care ea ar fi făcut exerciţii de coregrafie, sub ochii iubitului.„Dar nu i-a fost dat să-şi vadă visul realizat. S'a căsătorit la 17 ani; într'o săptămână a descoperit că bărbatul său era departe de ceeace visase şi a început a regreta pasul făcut".După şapte ani s'a despărţit de prozaicul bărbat, căruia nu-i plăcea s o vadă dansand nudă, cu un văl străveziu drapat în jurul trupului. Curând s a recăsătorit, luând un bărbat cu douăzeci de ani mai în vârstă decât ea, însă foarte bogat. Noul său soţ se dovedi dease- meni o persoană pozitivă, cu desăvârşire refractară romantismului; aceasta contrazicea atât de dureros copilărescul ei ideal, încât se văzu nevoită să recurgă la imaginaţie.îmbrăca câte o cămăsuţă de muslin şi dansa pentru iubitul visat în sunetele unui patefon. Fanteziile sale amoroase, ajunseră la un mo­ment dat s'o absoarbă într'o asemenea măsură, încât cei din juru-i

In artico lu l de mai jos, se în­cearcă o explicare a acelor bi- zare îndrăgostiri. sub impulsul că ­ro ra mulţi tr im it scrisori în flăc ă ­ra te şi cer autografe unor p e r­soane pe care nu le-au cunoscut niciodată de aproape.

au început a se îndoi de integritatea minţii sale. Amorurile himerice sunt un rezultat al ciocnirii din­tre iubirea visată şi cea aflată. Prea puţine femei şi prea puţini bărbaţi pot coincide perfect cu ima­ginea iubitei sau a iubitului ideal, şi acest idol în­depărtat pe care individul îl plăsmuieşte în imagi­naţie sau îl găseşte pe ecran, ajută la menţinerea unui echilibru mintal şi e într'o oarecare măsura ge­nerator de energii, înfrumuseţându-i viaţa — cu condiţia însă să nu uite că totul este un joc al al fanteziei, absolut omenesc şi natural.Primejdia se iveşte în cazul persoanelor obsedate de ideea că simpatia ce le-o inspiră o fiinţă ome­nească ar fi un păcat, sau, în cazul acelora care iau în serios ceeace imaginează.Soţii şî soţiile se dovedesc într'un răstimp r e la t iv

scurt foarte puţin romantici, pe când imaginea pe care individul şi-o face în copilărie despre căsătorie, este un episod de iubire pătimaşe. De aceea, per­soanele care în clipa de răgaz îşi lasă gândurile să rătăcească în jurul vreunui amor himeric, se opresc asupra acelor tipuri de oameni pe care legenda îi

reprezintă ca nişte amanţi pasionaţi — vreun tenor sau alt actor meridional.Protagoniştii cinematografului şi ai operei, îşi iau deobiceiu pseudonime romantice, de o sonoritate latină. Vedetele sunt apreciate în măsura în care hrănesc fantezia amoroasă a spectatorilor.Pătimaşa admiraţie de care R u d o l f V a l e n t i n o a avut parte în viaţă şi mulţi an! după moarte, ilustrează aceste caractere ale ..amorului himeric".

Id ilele se petrec mai mult pe înserat, de­oarece atunci obscuritatea ascunde anumite defecte inerente tu tu ro r fig u rilo r.

Rudolf Valentino, idolul fem eilor de totdeauna.

Telma Todd, vedeto înd răg ită j i după <tronia-i moarte.

El avea un pseudonim meridio­nal, nenumărate aventuri amo­roase ţi apărea în roluri roman­tice. Cu un cuvânt, întruchipa visul pe care multe femei şi-l fac in anii adolescenţei şi-l nu­tresc până la moarte.Dar înaintea cinematografului şi a radiofoniei, opereta a fost aceea care a procurat amanţi himerici miilor de indivizi cari descoperiseră că viaţa nu se prea asemăna cu visele copi­lăriei.In America, imediat ce o cri­minală ajunge sub farurile pu­blicităţii, primeşte sute de scri­sori de dragoste dela bărbaţii cari i-au văzut fctografia în liare şi poate conta pe câteva duzini de cereri în căsătorie. Se pare că atunci când bărbaţii concep o dragoste himerică, obiectul afecţiunei lor trebuie să (ie o tigresă.Persoana care are predispoziţii pentru aceste amoruri himerice, poate fi cunoscută după anumite caracteristici. Este în genere vi­sătoare, rezervată, nu-i place să împrumute bani, roşeşte uşor )i-i vine mai lesne să scrie de­cât să vorbească, îi place să (ie lăudată, se simte prost în

No. 496 —

societate, iubeşte muzica şi li­teratura bună. Voiajorii comer­ciali nu pot concepe iubiri hi­merice, pentrucă sunt foarte co­municativi şi trăiesc vecinic proectaţi în afară.Imaginaţia este un splendid domeniu al intelectualităţii, dar reveria poate degenera în somnambulism, dublă personali­ta te sau isterie.Persoanele visătoare sunt cele mai uşor de hipnotizat şi se spune că multe dintre acestea intră în stare de transă cu aju­torul unei imagini proectate pe o pânză cinematografică.Cum acesta este tipul predis­pus amorurile himerice e uşor de înţeles cum evoluiază adesea spre cele mai grave excese. Nu sentimentul e care cauzează răul, ci structura spirituală a indivi­dului, oferind un teren proprice fanteziei care se desvoltă până când ajunge să ocupe o mare parte din orele de trezie.Aceia cari n'au în cursul zilei răgazul unei reverii amorase, îşi găsesc compensaţii în visele nopţii. Acesta este în special cazul acelor vise care se repetă din timp în timp şi ale căror detalii pot suferi deghizări atât

de complexe, încât individul să nu mai ştie despre cine visează sau că visul ar avea ca subiect un amor himeric.S'a constatat însă că aceaste fantezii amoroase ale nopţii, au o acţiune binefăcătoare, Nu nu­mai că graţie lor orele prozaice de viaţă mecanizată ale zilei devin suportabile, dar sunt o su­papă de siguranţă care previne adevărate crize de nebunie. Deşi căsnicia nu poate fi o ga­ranţie împotriva amorurilor hi­merice, putem spune totuş că dacă numărul acestora este mai mare astăzi decât pe vremea bunicilor noştri, faptul se dato- reşte căsătoriilor ce se contrac­tează târziu după majorat. Acum o jumătate de secol, indivizii se încadrau foarte devreme în viaţa matrimonială, iar visele lor romantice nu se prelungiau ca acum. Actuala situaţie a favo­rizat desvoltarea cinematogra­fului şi a literaturii erotice, foarte căutată de către celibatarii de ambele sexe.Iubitul idea! este în fond o fiinţă care nu va fi niciodată văzută sau auzită. O persoană reală are întotdeauna mici defecte ce vin în conflict cu imaginea în

jurul căreia se brodează visul nostru de dragoste, pe când persoanele imaginare sau înde­părtate ne apar fără cusururi. Luna favorizează momentele ro­mantice pentrucă în lumina ei difuză, sărăcia veştmintelor şi pistruile sau porii lărgiţi ai unui ten, scapă neobservate... Operatorii şi fotografii au des­coperit de mult această valoare a nedesluşitului, iar în prim pla­nurile cinematografice, obiecti­vul este uşor voalat ca sub lu­mina lunii. Dacă fotografia ar avea o claritate de cristal, pori, şi celelalte mici accidente epi­dermice. ar apărea toate mărite. Patronii localurilor de noaptei din străinătate, cunosc dease- meni efectul şi au grija ca lu­mina să fie în sală atât de slabă, încât e nevoie de o încordare pentru a putea distinge ceva de cealaltă parte a mesii, căci semi-întunericul şi o muzică bună predispun la visare, chiar şi pe cel mai prozaic dintre indivizi. Iar o fată, dacă e deşteaptă, are grijă atunci când primeşte vizita tânărului la care ţine, ca încăperea să nu fie prea« pu­ternic luminată şi ca abatjour-

urile lămpilor să fie colorate într'un galben sau protocaliu, care să împrumute un ton cald figurii sale.

că există o cale sigură.Nu am crezut-o însă decât din clipa în care am intre- buintat.

SEMORISEMORI este mijlocul cel mai sigur împotriva remuş- cărilor nedorite.SEMORI vă asigură în con* tra ori cărei infecfiuni fiind un puternic desinfectant. SEMORI pune capăt grijilor

l * IA2M ACU ii DRO&U&M

Publicăm aci tre i fo to g ra fii care ne-au sosit cu avionul de la Londra. Ele au fost luate in d im ineaţa în cercării de a te n ta t îm p o triva regelui Eduard şi în făţişează: Regele pe ca l. Regele urm at de escortă câ teva c lipe înainte de încercarea de a te n ta t şi ares tarea a ten ta to ru lu i.

la tă o în trebare la care răspunsul este uşor de dat. Farmecul fem e ii depinde de o sumedenie de lu c ru ri şi în special de pudra care o în trebu in ţează .

Femeia şi pudra sun t p rie ten i nedespărţiţi, acasă — pudra îşi are locul pe masa de toaletă, în oraş — în poşetă. Nu mai încape îndoială, pudra este cosm eticu l cel mai im portan t. F iind în tre ­bu in ţa tă z iln ic de zeci de ori, înrâurirea ei asupra epiderm ei este covârşitoare.

Pătrunsă de acest adevăr, fabrica LA D Y a h o tă rît în 1934 lan­sarea unei pudre care să întreacă în ca lita te to t ce s’a creat până în prezent.

Fabrica LA D Y a reuşit, căci pudra JA Z Z , pe care a lansat-o, în ­trece în ca lita te , aderenţă, fin e ţe şi parfum m ărcile stră ine cele mai cunoscute.

ţ j W 1 luni a d ura t perfecţionarea1 M j formulei pudrei J A Z Z - Fabri-a ¡¡Esm  can(H sunt convinşi că veţi găsi 3 fplpr în cutia J A Z Z o pudră ne-

obişnuită. Este rândul D-voastră, doamnelor, să vă convingeţi. Deaceia, vă ce­rem să faceţi o încercare.

IN ORELE LIBEREFrumoasa vedetă a Hollywoo- dului Maureen O ' Sullivan se odihneşte pe marginea bazinului din parcul vilei pe care o lo- cueste în cetatea filmului.

ANUL X No. 4962 2 i U L I E , 1 9 3 6

A L T Ă D A T Ă Ş t A C U M

In n ic i un dom e­niu nu este a td f de v iz ib ila deose­b ire a în tre m oda de acum 50 de ani şi cea de astăzi, d e c â t in m a te r ie de costum e de ba ie . F o to g ra fia n o a s tră în fă ţ iş e a ­ză o d e fila re a s tră m o ş eş tilo r cos tum e, în c ă rc a te , de o d in io a ră , a lă ­tu r i de m a îiio t- u rîle de astăzi, care tasă trup u f l ib e r în b ă ta îo so are lu i şî a a e ­ru lu i.

F IIC E LE M Ă R ILO R SUDULUI

la tă şap te minu­n a te n im fe c a re -ş î p lim bă fru m u s e ţ-c în m a iU o t-u ri în­f lo r a te pe drum u­r ile în so rite a le C a lifo rn ie i. Ă ceas­ta este u ltim a m o­da a costum elor de b a ie , pe co asta P ac ificu lu i.

R O C H IE R Ă C O ­R O A SĂ PENTRU

VARĂ

Un ansam blu co­chet şî răcoros to io d a tă : fusta din pânză bleu pe fond a lb , bluza b leu m arin . Pe p ă ­lă r ia a lb s o v o a ­le tă b leum arin . M ănuşi a lb e , g ean ­tă a lb ă cu dungi de c u lo a re închisă şi p a n to f i de sport cu v â r fu r i bleu-

M O D A ZILE! — PĂLĂ­RIA CU BORURI MARI

La alergările de cai din Ascott au dominat pălă­riile de pat, tn feiul aceleia pe care o publicăm aci.

La Hamptonshire (Anglia) oraşu în care s'a născut Regina Elisa beta a Angliei, au 1oc, în fi« care an, de ziua naşterii ei, mari serbări şi cortegii istorice. Fo­tografia iioastră îr.tăţişează cor­tegiul pe străzile oraşului.

MOUC1

SE APROPIE LUPTA PENTRU ALEGERILE PREZIDENŢIALE IN STATELE UNITE

O intensă propagandă e lec to ra lă a început In Am e­rica, pentru v iito a re le a leg eri ale preşedintelui re ­publice!, Fo tografia noastră o fcs t luată ia C leveland şi înfăţişează o m anifestaţie de sim patie a p a rtiza n i­lor lui A lf, London, contracandidatu l preşedintelui Roosevelt.

V IC T IM A LEGII LINDBERGH

In Statele Unite s'a v o ta t o lege în urma căre ia ră ­pitorii de copii sunt pedepsiţi cu m oartea . Aceasta lege se numeşte legea Lindbergh. Fo to g ra fiile noastre o fost luate la M ac-A lester şi în făţişează pe kidnap- per-ul A rthu r Cooh. câteva minute înainte de execuţie.

UN PREŞEDINTE EXILAT

Preşedintele Sacasa a l N icaraguei a fost d ec la ra t prizonier în p a la t, in urma unei revo lte a gărzii naţionale, şi s ilit apoi să plece în exil. Fo to g ra fia noastră îl în fă ţi­şează în clipa u rcării în autom obil cu care va părăsi ţa ra .

GUNOIUL SE STRÂNGE DIN CASA D-VOASTRĂ, DAR MUŞTELE RĂMÂN...’şi împreună cu ele toată murdăria şi infecţia ce o răspândesc nestin­gherite prin casă! — Debarasaţi-vă de aceşti paraziţi, — adevăraţi agenţi propogatori de boală — ce degra­dează prin murdăria lor nu numai casa, dar primejduesc până şi sănă­

tatea D-vs. Stârpiţi-le cu FLY-TOX!

înconjurul pamautuluî r

Z IARELE au anunţat, iar ştirea s'a confirmat în mod oficial, că d. B â z u C a n t a c u - z i n o, bine cunoscutul nostru sportiv şi

aviator de reputaţiune mondială pregăteşte un raid în jurul pământului cu avionul. Aparatul, un C a u- d r o n cu motor R e n a u l t capabil să sboare 7.500 kţn. fără escală, este aproape terminat, aşa că, această formidabilă încercare, având la bază şi ba­terea recordului pe acest circuit realizat acum doi anî de regretatul pilot amsricari, W i l l e y P o s t într'un timp de 7 zile şi 19 ore, ne arată că ome­nirea este încă în căutaree senzaţiilor.Pentru cei care îşi dau seama de progresele de astăzi ale aviaţiei, ştirea aceasta nu mai apare ca ceva extraordinar. A trecut vremea când ne minunam cetind minunatele aventuri ale lui P h i I e a s F o g g , l e g e n d a r u l erou din romanul „înconju­ru l păm ântului in 80 de zile", aventuri descrise cu atâta frumuseţe de magnificul povestitor J u I e s V e r n e.Mintea străbătând întunecatul trecut, trăeşte cu închipuirea întâmplări care în realitatea lor îndră­geau fantasticul. înconjurul pământului datează de multă vreme. Nu numai aviaţia are dreptul să-şi revendice această performanţă. Aceste încercări îşi au trecutul lor glorios în epoca to t atât de glori­oasă a marilor corăbieri, legaţi de o epocă de cer­cetări geografice şi astronomice, care ne arată lumsa din acea epocă în continua stare def-ăm ân- tare ce o învăluia misterul aceste planete.Sunt 400 de ani de când vestitul M a g e 11 a n a plecat cu trei corăbii să înconjoare pământul. Această expediţie a pornit în cursul anului 1519 şi i-au trebuit trei ani ca să înconjoare pământul tre ­când prin înţâmplări care ar umple volume întregi. Dela această dată, au trecut încă aproape 400 ani, când în anul 1889, corăbrerul N e l l y Bl y străbate

acelaş drum în numai două luni şi jumătate. In anul 1907 colonelul C a m p b e l l şi S c h m i d t în Î 9 I I , reduc acest timp la 75 zile, apoi la 34 zile.Prima încercare de a face înconjurul pământului pe cale aeriană apare în anul 1924, când trei ameri­cani, S m i t h, N a d « şi N e I s o n întrebuninţează 363 ore de sbor pentru străbaterea acestui circuit. In 1927, B r o c k şi S c h i e, C o l l y e r întrebuinţează 23 zile, record care era redus de ,,G ra iM Zeppelin la 3 săptămâni fac 42 zile, şi în 1928 M e a r s şi în anul 1932 apar doi americani hotărâţi să re­ducă acest record sub 10 zile. Încercarea această a aviatorilor W i l l e y P o s t şi H a r o l d G a t t y a fost socotită o nebunie. Totuşi, tenacitatea de care au dat dovadă aceşti doi aviatori, a fost mai presus de orice închipuire. Cine era P o s t ? Cine era G a t t y ? Până la încercarea performanţei lor, doî necunoscuţi în lumea trepidantă a Americei, gata să-şi sacrifice viaţa pentru glorie şi carieră. Au plecat să învingă necunoscutul, Şi au învins ! Iar victoria lor s’a răsfrânt asupra omenirii întregi, a acestei omeniri înzestrată să creeze şi să cucerească să se civilizeze şi să progreseze.Aceşti eroi ai văzduhului sunt apostolii aviaţiei de astăzi. Mulţămită sacrificiului lor, aviaţia este astăzi ceiace este. Adică singura descoperire a geniului omenesc care s'a impus cu hotărâre in mai puţin de două decade în viaţa ce pulsează astăzi cu un ritm din ce în ce mai accelerat.Privind străduinţeletrecutului ne putem H a H M ida mai bine seama de ceiace este astăzi.Iar acum, când un român caută să calce pe urmele acestor predecesori, e s t e

Bâzu Cantacuzino in carlinga avionului.

M I N T I I U

Lindbergh, controlând personal B r - p , g ara re a hidroavionului său, ca ' lprile ju l raidului ~ JSŞŞSf

Am y Mollisson în plin sbor.

cazul ca începând cu aceît articol, ce va face serie, să privim înapoi, la performanţele aviatice din anii trecuţi care pot să stea încă cu fruntea sus şi astăzi.M i s t e r H a l i , unul din regîi petro­lului din Ţara nouă, anunţă în anul 1931 că oferă jumătate de milion dolari echipagiului care va înconjura pământul în avion, în mai puţin de 10 zile. W i l l e y Pos t , fost reprezentant al unei case petrolifere din Texas, devenit pilot de încercare la casa L o c k h e e d , cumpără dela această uzină un avion ■■Vega“ cu motor de 480 cai şi invită pe un reputat navigator australian, H a r o l d G a t t y să pornească cu el in sbor pentru a înconjura pământul. Fără a se sinchisi de starea meteorolo­gică, ei decolează în mijlocul verii trecând Atlanticul în timpul record de 15 ore. Sborul, socotit de toată lumea nebunesc, se continuă cu aceiaşi alură îndrăictă peste ţara Galilor, apoi peste Berlin, Moscova, unde Sovietele le-au pregătit o primire demnă de această încercare. La frontiera Mancîuriei sunt împotmoliţi la o aterisare forţată care era să-i coste viaţa.Câţiva localnici ajută cu caii lor, scoaterea aparatului, care apoi este remorcat de un tractor al asociaţiei sovietice Ossoaviachim. îndată ce au dat de teren bun de decolare, decolează fără să se odihnească, căci

'W IK * ...

Avionul cu care Bâzu Cantacuzino va încerca să doboare recordul iui W illey Post.

I Wmvi

Maşina „Irish Swoop" pe aerodrom ul Croydon din Lon­d ra . Se cercetează dacă în tim pul ro tir ii avionului com­pasul răm âne acelaş.

toate întâmplările marcante din viaţa lui P o s t s'au succedatd in doi în doi ani, un tragic accident întâmplat în ziua de 19 August 1935, răpeşte viaţa acestui sbu- rător celebru pe când încerca un record către Moscova cu plecarea din San Francisco, de astă dată însoţit de cunos­cutul ziarist şi artist de cinema, W î 11 e y R o g e r s, un idol al americanilor.Aceşti doi W illey, amândoi oameni de înfăptuiri îndrăzneţe, au aruncat America "şi apoi lumea întreagă ştiinţifică, care avea în persoana lui W î l l e i Post , un tehnician şi un savant al sborurilor la mare altuitudine, într'un doliu necon- solabil.Deşi fără un ochi, P o s t a fost unul

din piloţii cei mai căutaţi ai companiilor de navigaţiune americane. La început această infirmitate căpătată cu ocaziu- nea unui accident, i-a cauzat foarte multe neajunsuri, multă lume neavând încredere în el. Au trecut ani până ca directorii companiilor aeriene şi-au dat seama că acest om, întrebuinţat până atunci să care sacii cu corespondenţa poştală, este un pilot excepţional.Astăzi, în cadrul evenimentelor aviatice importante în curs de desfăşurare, amin­tirea lui W i l l e y P o s t apare ca o lumină în negura acestui spaţiu ce ne înconjoară şi al cărui mister nu i-a fost dat să-l descopere.

REMUS IO N E S C U

Aci, fără să se odihnească, după ce străbătuse o cale de 6.300 Km., întrebuinţând numai două ore pentru ali­mentarea aparatului, P o s t decolează mai departe către ţelul fina l: inconjorul păm ântului în mai puţin de 8 zile. Record de necrezut, dar care a reuşit perfect, adăugând încă o verigă la lanţul victorios al acestui pilot strălucit sortit să moară atât de stupid, Plecat dela B e r l i n i se dereglează pe drum dispozitivul de pilotare automată, apoi timpul extrem de rău îi obligă să ateri- seze la K o e n i g s b e r g unde se odihneşte „forţat", 12 ore.Raidul începe cu o luptă pe viaţă şi pe moarte timp de patru zile cu ceaţa şi ploaia, ajungând distrus de obo­seală la Fasrbancks unde din cauza extenuării nu maî poate stăpâni aparatul capotând la aterisare.In fine, în ziua de 23 Iulie, aterisează la N ew -Y o rk , punctul său de plecare, cu avans de o oră asupra ora- rîuluî propus deşi a avut neşansa stricăciunii dela F a ir- bancks. A străbătut astfel 25.000 km. în 7 zile şi 18 ore, bătând recordul stabilit cu doi ani în urmă în tovă­răşia lui G a 11 y.Patru zeci de mii de oameni au salutat cu entuziasmul specific american această isbândă.Peste doi ani, şi acest eveniment a impresionat, deoarece

Scott şi Black, glorioşii b iru ito ri ai ra id u ­lui Londra-M elbourne.

ropa şi America de Nord. A fost un dublu triumf al ome­nirii. Acel al tehnicei şi al po­sibilităţii de exploatarea aces­tei tehnici pe o cale ce a costat multe sacrificii ome­neşti.W i l l e y P o s t a fost cel mai strălucit pîlot şi navigator al timpului. Prin această în­cercare el nu si-a terminat seria raidurilor sale. Nu trec nici doi anî, şi W i l l e y P o s t decolează iarăşi într'o încer­care mai îndrăzneaţă. Pleca­rea sa a avut loc in ziua de 15 Iulie 1933, când faimoasa escadrilă a generalului B a I- b o ameriza în America. La bordul bătrânului său „W innie M a e “ , singur la bord, P o s t decolează la ora 5 dimineaţa de pe aerodormul Floyd Ben- net (New-Yorltj, traversează Atlanticul în timpul record de 24 ore şi 45 minute ca să a- teriseze la Berlin unde aduce ziarelor clişeele luate cu oca- ziunea vizitei făcute de es­cadrila lui Balbo.

timpul este p r e ţ io s.Ajung la Khabarovsckpe coasta Pacificului, pe care-l traversează până la Nome trecând peste marea lui Beering. Lup­tând cu vitregia vremii ţi cu o oboseală din ce în ce mai cotropitoare care era să-i arunce în adâncurile oceanului de sute de ori, suferind chinurile unui frig polar, reuşesc să ajungă la Fairbancks, c a p i t a l a din Alaska. De aci, în­cepe cursa nebună că­tre Roosvelt-Field. La pornire, Gatty este ră­nit încercând să puie elicea în mişcare. De aci, nu mai este decât un pas până la cucerirea gloriei.Aterisând pe aerodro­mul Roosvelt - F ie ld ,Post, mai viguros decât tovarăşul său G a t t y , a putut să iasă dincar- lingă, Gatty, din cau­za oboselii extenuante, a trebuit să fie scos pe braţe. Lumea întreagă a fost în delir. Primirea ce li s'a făcut a fost ceva din poveşti. Iar premiul primit a recom­pensat această străda­nie care pe Jângă că a avut un sfârşit atât de fericit putea să aibă şi

i unul dureros.Cu această ocaziune s'a descoperit calea atât de căutată pentru rea­lizarea unor linii aeriene de legătura între Eu-

Willey Post in fa ţa avionului cu care a bătut recordul mon­dial de viteză.

/MPRESIA e hotărâtoare

ds la 'n tâ ia aruncătură de c d i i : ceva in noi se

cutremura sau numai se înfioară şi începe să m urrru ie cu duioşie, în fa ţa r r - 1 caşte, urmata de un cârd di* boboci, ca de mingi de abur de aur, pe drumul de ţară, în preajma unui şanţ verde. Recunoaştem parcă, pe un zid imens şi înalt, firso a re le o i iederi, trâm b iţe le minuscule mul­tico lo re ale floare i denumită „roch iţa rândunele i" — şi în su­fle tu l r.ostru repetăm ex trao rd i­narul e fo rt, care-a dus planta, dela nivelul pământului, a tât de sus în văzduh.Recunoaşterea plantelor şi ani­malelor e uşoară, mai cu seamă atunci când se înfăţişează ochi­lor ..oştri în atitudini de miş­care. schiţată numai, sau numai încep’-ită. Consimţimântul nostru merge către elanul vital, chiar când pare a se ameninţa exi­stenţa, dintr'o străveche teamă: O cireadă de elefanţi, în smâr­curile Nilului, un boa constric­to r într'o pădure ecuatorială, şi rămânem visători la un stol de rândunici călătoare, sau berze amestecate cu nourii albi, la un muşuroi de furnici, într'o fră­mântare ce pare anarhică, la zumzetul unui roi de albine, în gur- stupului care murmură, ca un fund de mare...A ţi privit, de bună seamă, şi un „muşuroi" de pietriş, pe marginea drumurilor noastre ru-

rale, sau cazanul de fontă a! unei locomotive demontate: Ni­mic nu s'a clintit, înrudit, emo­ţionat în noi — şi chiar dacă n’am rostit cuvântul, am simţit peste chipul nostru adierea rece a unei morţi fără capăt.Dar alta e puterea „naturii moarte", când ni se înfăţişează în varietatea şi puterea ei cos­mică. Cine-ar putea spune despre Marea Mediterană sau Oceanul | Pacific, zărite de pe vaporul pierdut în mijlocul apelor lor, într'un răsărit de soare, sau un apus de lună, că sunt „materie moartă"?... Munţii Hymalaia, sau fraţii lor mai modeşti, munţii Alpi, în nemişcarea lor milenară, spun totuşi că sunt cutreeraţi de forţe cosmice — electrice ? magnetice ?— , cari sunt poate întâia expresie a acelei, orga­nizate nelinişti cari s'a ivit într'o amoebă şi s'a desăvârşit în su­râsul unei fete, în visarea unui poet, în intuiţia unui matemati­cian, în viziunea unui profet. Oricât ar fi de depărtaţi, nu sunt prea străini unul de altul — ne-o spune un instinct tainic — omul care urcă şi muntele de granit care-l susţine.

F o to g ra f ii Lad is lau Roth.

R. I:No. 496

y ^ m iu u r

I N U Lpagini 25 ie i.

C eeace c a ra c te r iz e a z ănoul a p a r a t

„B E S S A"este declanşatorul pe capac. Nu mai este vorba de declanşatorul de sârmă, ci de un adevărat trăgaciu, ca la armă.De aceea, aparatul „Bessa" poate fi ţinut, liniştit şi sigur, cu ambele mâini şi puteţi fotografia, nu numai în 1/25 dintr'o secunda dar şi într'un interval de 1/10 şi I 5 dintr'o secundă, fără a risca să obţineţi imaginea mişcată.Adresaţi-vă magazinelor de apa­rate fotografice, unde vi se arată acest nouVoigt- lănder „Bessa" 6 9 făcându-ve, fără nici o obli­gaţie din partea Dv., demonstrării cu acest aparat.

llBowi■ i l l I C T P A IO J

z160

A A P Ă R U T

M A 6 APe luna Iun ie , —

r^ Ş c R p s

I U ;* Wi*

* ** **5, m m ; V

' '••W v .I

W

b ' ' Ţ i %

* * # »

V *"v v ; 7 w> "■

C A M P IO N U L JAPO N IE I

Sportul naţional al Japoniei, un soiu de luptă in ring, se numeşte Subo, Fo to g ra fia noastră îl înfă-fişează pe campionul acestui / 'k s m o isport semnând auto g rafe .

F IIC A PREŞEDINTELUI Şl VEDETA

Fiica preşedintelui republicei ame- \ ricane. Misses Ana Roosevelt- v B oettiger, a v iz ita t recent Hol- •' lywo&d-ul. Fo to g ra fia noastră o în făţişează pe distinsa v iz ita to are vorbind cu Joan C ra w fo rd .

VEDETĂ DE C IN EM A Şi PRIETENĂ A COPIILOR

Frumoasa stea a film ului am erican, Joan Be- nett, este o m are prie tenă a copiilor. Fiind în Londra şi trecând prin parcul St James, ea a adunat la un loc un grup impresionant de copii, cu care se joacă, voioasă.

ÎN C O R O N A REA REGINEI FRUMUSEŢII IN A N G LIA

Miss O live C arp en ter din Birmingham, o tâ­nără brunetă in vârs tă de 19 ani, a fost în­coronată de curând ca regină a frumuseţii b ritan ice . A lă tu r i de ea stă vice-regina.