ANUL VIU, No. 5—7 MAI—IULIE 1927.

© © © ;© ©

„România Eroică"O rgan o f ic ia l dc cu ltu ră şi p rop agan d ă n a ţio n a lă

A l S o c i e t ă ţ i i „C u l t u l E r o i l o r "S u b î n a l t a o c r o t i r e aM. S. R E G I N A M A R I A

Preşedinte activ: I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea

Redac|ia şi Administraţia Tel. 6 6 /6 2 : S oc. „Cultul Eroilor", Palatul Patriarhirei — Bucureşti.

u m a r u 1

Portretul M. S. Regina Maria cu autograf. . . .Au înflorit Bujorii... ( v e r s u r i ) ................................... Mircea Dem. RădulescuPortretul M. S. Regelui Ferdinand I ..................La Turnul Roşu (Note de drum prin munţi) . . Jean Bart Autograf de D-l I. G. Duca Ministru de Interne Autograful I. P. S. S. Patriarhul României Dr. Miron CristeaIncă un viteaz care s ’a s t i n s ..................de Const. Meissner fost MinistruFăcând trei cruci noi am răspuns: „Amin şi Doamne ajută"! de

i . j general Radu RosettiZiditori de Ţ a r ă ..................................................... de B. Cecropide, Redactor

la ziarul „Universul". Autograf de D-l general de Corp de Armată PrezanSărbătoarea In d e p e n d e n ţe i .......................... • . . RedacţiaAutograf de D-l Vintilă Brătianu Ministru de FinanţeAutograf de D-l general G. I. CantacuzinoZiua E r o i l o r de Constantin BacalbaşaLa Mormântul „Eroului Necunoscut" . . . . . d e Aurelian Păunescu Cuvântarea ţinută la cimitirul militar Bellu de Ziua Eroilor de general

Adjutant /. Florescu Autograf de D-l Dr. C. Angelescu Ministru de Instrucţie Publică Autograf de D-l general Coandă fost Preşedinte al SenatuluiPovestiri din vremea răsbo iu lu i .de Lt. în rez. Nicolae GhiţescuSfinţirea Cimitirului de onoare dela Hanul Konaki jud. Tecuci. Redacţia

PREŢUL ABONAMENTELOR:Abonament anual ediţie de lux pentru autorităţi şi instituţii 1500 Lei.

particulari 1000 „

© :© ;© © © © !©

C i x O & H u . +*■

14, >ţ*tdL4 - tuAJCUA^ 4&UTL&.-C, A S * . CA wI*C4 AVA C A

$ U > O L / U U ^ mL u . ĂH. v a AC^

A ^ % J l x ' 4 i a . e u \ i $ r L ,\ulj* JA A zy Vx

ROMÂNIA EROICA

5sssa9s^29î)6^9(5ţaas)(5t5sa9®sa3s^a9<5«®issisae)sc5a9es^ss^®€^ise^a9S«^9ssi^s©sisa9G«®©6«®0i

eooooooc oooooooooooooooo..«pooooflpoooooqooooooooooooooooooooooooo oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooe 9000000000000000

I6)

gw

g

AU ÎNFLORIT BUJORII...

Au înflont bujorii, garoafele şi crinii In maldăre suave de frunze şi petale, Cădelniţând miresme în liniştea grădinii Mi-au răsărit de-odatăun rai de flori în cale...

O! doamne, pentru cine au Înflorit bogate Atâtea flori ce mâine s'or scutura’n uitare Ş i’n vase japoneze vor f i împrăştiate Sau poate vor f i aduse ofrandă la altare?

De ce mă împresoară atâtea gânduri sfinte Să’mi amintesc de-odată de cei plecaţi din viaţă, De cei ce dorm în sumbre şi tainice morminte Şi nu mai văd bujorii din blonda dimineaţă ?

De ce mă poartă visul spre triste ţintirime In avalanşa vie de frunze şi petale,Şi mă gândesc la câmpul cu gropile-anonime Când crinii şi bujorii mi-au înflorit în cale?

De florile acestea un gând pios mă leagă: Sunt morţii, toii ai noştri iubiţi mai înainte Ce-au dat eternităţei, viaţa lor întreagă Şi cer o clipă numai de-aducere-aminte!

Mircea Dem. Rădulescu

3

R O M Â N IA ERO IC Ă

•!*u;fvq Cni j

CD

.3M. S .,R . F E R D IN A N D I, Regele tu turor Românilor m ra-;

In zilele m ari ş i istorice tn care neam ul românesc şi-a cucerit pentru totdeauna, prin je r tfa 'su te lo r de J ■ mii de eroi, drepturile sale la viaţă ş i liberlate el n 'a uitat niciodată pe cel dintâi dintre eroii săi, pe M. S. Regele * ( , Ferdinand I, a l cărui su fle t a fo s t una cu su fle tu l neamului. ■ ■ ‘ •

Astăzi, m ai mult ca oricând, întreg poporul rom ânesc îşi îndreaptă recunoştinţa si dragostea sa ne­m ărginita către M. M. L. L. Regele şi Regina, care atât în timpurile senine, cât şi In tim puri grele , au mers cu nestrăm utată şi eroică hotărâre în frun tea destinu lu i său ş l Le urează d in toată inima incă m ulţi ani de viaţă " fericită pentru binele ş i propăşirea neam ului. România Eroică ' ’

i ' ' ' ,' “ . ’ , ^

'ROMÂNIA ERO ICA

Tocmai şuş, pe Jcreastă^am ’descălicat. Îmi înţeptnise picioarele. De patru ceasuri urcam spinarea muntelui, prin întunecimea bă­trânilor păduri de fagi.

de J E A N B A R T

deasupra Lotrioarei. ln‘ stânga, prin calea al­băstruie care plutea deasupra*-câmpiei Şalim- bărului, se bănuia conturul Sibiului departe.

albul Câinenihr de

M. S. Regina, in curtea Patriarhiei, stând de vorbă cu veteranii din răsboiul dela 1877.

Din muchea ameţitoarei înălţimi, cu o sin­gură privire, cuprinz întregul defileu al Oltu­lui, ca într’un minunat ochiu de panoramă.

,Pe când. urmăream de sus panglica argintie a Oltului ce, unduia pierdut în zare, nu ştiu dece, prin minte mi se încrucişa în ritmuri crimpee din poeziile pe care le declamam în­fiorat în vremea tineret».

Oltule care ai fost martor, vitejiilor trecute,. . « ! • • • r • • • • • • ................................

Şi Oftul ca un leu rănit gemea la cotituriŞi lung vuia în vale întinsele păduri.

Mă găseam pe înălţimea dela râul Vadului,

Argeş. Şi drept la picioarele noastre se des- luşiau în fundul prăpastîei deschise ca nişte jucării, căsuţele de vamă pe vechia frontieră.

Cu un fel de încăpăţânare căutam să-mi pot da seama pe vasta hartă vie, întinsă la la picioare, cum s ’au perindat fazele luptei dintre Români şi Nemţi.

Căci sigur bătălia asta dela Şibiu e prima luptă mare avută pe frontul carpatin în răs­boiul nostru.

Cum a fost cu putinţă diviziei alpine con­dusă de prinţul Henric al Bavariei, să străbată nesupărată prăpăstiile păduroase ale carpa^r-"'

R O M ÂN IA E R O IC Ă

lor şi să coboare la Câineni în spatele ar­matei’ noastre a j u n s ă în faţa Sibiului.

Gyni au reuşit ai noştri înfrânţi şi încer- rujţi. Şă şe strungă prin defileul strâmt al Ol­tului, scăpând din cercul de fier al lui Fal- kenhayn care ne pregătise un dezastru ca tas­trofal asemenea cu cel dela Sedan?

La atâtea întrebări chinuitoare nu puteam gaşi răspunsuri pe deplin.

M’am aşezat jos la rădăcina unui stejar pe straturi (le muşchiu moale şi arămiu ca blana de urş bătrân.

La doi paşi cu puşca pe genuchiu sta că­lăuza mea moşu Lupan, cioban şi puşcaş, din Turriul Roşu fost de mult cătană la nemţi în Honvezi, pe vremea când era tânăr încă d ră ­guţul de împărat.

Curios să ştiu întrucât îşi dă seama moş­neagul măruntei din creerii Carpaţilor de acele fatale întâmplări din epoca noastră, l’am în-

^tţpbaţ ţrecându-i;pachetul de tutun : Ai fost moşule pe aci în ţimpul răsboiului ? Ai văzut luptele care s ’au dat prin partea locului?

— H e ! începu el pe când îşi răsucea o ţi gare cât degetul de groasă, a fost prăpăd mare pe aici domnule.

Şi moşu Lupan, care habar n’avea de arta militară, câcLtt’auzise prin târlele din munte de tactică şi strategie, şi nici ca să citească o hartă şi cote încâlcite nu încercase în viaţă, mi-a lămurit cu atâta agerime întreaga bătălie pe teatrul de operaţii, desfăşurat pe pntinsa hartă măreaţă a naturii, văzută de sus de pe munte, cât ochiul putea cuprinde în zare. ^ ”

Şi moşu. Lupan pe nesimţite, trecu şi la partea critică a operaţiilor de pe Olt.

— Că vezi D-ta Domnule, musai trebuiau să ţină munţii de pe dreapta Oltului. Alt cum li tăia nemţii drumul de legătură înapoi cu ţara. *

Dar ei n'au cugetat pe semne c ’or merge ţemţii de . curmezişul munţilor ca să lecadă în spate tocmai la Câineni.

Că vezi, aveau nemţii ânume catane învă­ţate de şe căţăra pe munte cum îi capra. I-am văznţ^şf eu ^ y e a u tunica cenuşie, pur­tau un fel de genunchere £i nişte petice de piele să ertâţi, tocmai pe fundul pantalonilor; aveau yşi .nişte v^eţe lungi cu ţăpuşe de fier la vârf.

Noi, câţiva cum i-am simţit, într’o goană am alergat cu" vestea la tălmaciu, unde era ştabul oasfei româneşti.

Dar n’am avut crezare. Ba unii ne luau în râs iar alţii ne ţineau de rău, că speriem de­geaba lumea.

Numai a treia "zi când s ’au pomenit cei din Câineni cu nemţii deasupra capului de munte, atunci au sărit cu toţii.

Mare primejdie a fost în ziua aceia Dom­nule. Că de apucau nemţii să se IntăreaşCă acolo îi înţărcuia pe români de avea să cadă toată oastea ca şoarecele în curSţf. ' V

Mare minune cum au scăpat românii. P a r ce-i drept că au lucrat atunci cu repegiune şi bărbăţie. ' ' " T t ’

Un om din Câineni, care ,a luat parte la luptă, ne-a povestit ce s ’â întâmplat acolo. Ci că un colonel, aflat numai -In' ţreâi&ţCcâjtld a văzut pe nemţi că încep să ţăcăne cu- mi­tralierele pe munte s ’a repezit la primărie a scos toate puştele care erau acolo şi c ’un sergent din jăndărmărie a strâns 13 oameni, nişte bătrâni, câţi mai rămăsese în Sat."'Cu sânurile pline de cartuşe i-au băgat într’un şanţ. Şi patru ceasuri au tras moşnegii de zor la ţintă de credeau nemţii că o armată în­treagă îi aşteaptă în Câineni. .

O baterie a venit în goana cailor pe şo­seaua dela Brezoi, iar alta a luat-o spre muh- te, pe la spate, ca să- i atragă pe nemţi* de cealaltă parte. ^ -

Dacă nu izbuteau românii atunci repede să-i împingă şi să-i fugărească; toată oastea din faţa Sibiului nu s 'ar mai Ti putut mbdtge înapoi în ţară.

Câte tunuri şi căruţe n’au fost prăvălite în apă. Câte trupuri omeneşti n’au fost duSe îa vale de apa Oltului.

Umblau caii slobozi rătăcind prin păduri. O parte din trupe a luat-o deadreptul peste munţi strecurându-se pe poteci.

Un batalion românesc care se retrăgea din Sadul pierzând legătura a luat-o decurmezişul munţilor. Eu le-am arătat drumul şi i-am scos tocmai în jos de Câineni. î-arri purta t p eu n d e ştiam eu, cinci zile şi cinci nopţi prin< creerii munţilor pe la spatele nemţilor până i-am tre­cut dincolo în ţară. Hrană numai « fa ?un pic.

Până în Câineni n’am mâncat decât ghindă şi bureţi. ’ " *

Când s ’o văzut scăpat colonelul m’o sărutat pe amândoi obrajii şi mi-o fost scris numele pe o ţ«dulă. ••

— Să ştii moşule că are să-ţi vie în curând o decoraţie de răsboiu. Aşa mi-O Spus atunci. Şi bătrânul tăcu.

După un timp îl întrăbai dacă i-a venit decoraţia. -

— Ba, n’a venit până azi.... poate s ’o fi rătăcit hârtia aceia pe care îmi scrisese n u ­mele sfârşi resemnat moşu Lupan pe când îşi căuta în chimir amânarul şi cremeharea ca să scapere pentru un foc de o ţigară*

Târziu am început a coborâ piuntele răz­bind prin valea Lotrioarei. '

Înaintea noastră mergea, cu l im ba 'scoasă , Tărcuş, un dulău flocos de rasă ciobănească,

.. IR O M Â N IA E R O IC Ă

d r e s a t d e m o ş L u p a n c a cel m a i m i n u n a t c â i n e de v â n ă t o a r e .

P e un t ă p ş a n , î n t r ’o p o i a n ă n e - a m opr i t în f a ţ a u n o r c r u c i r ă m a s e d in v r e m e a războ iu lu ip e aco lo .

U n ' om c a r e u r c a m u n t e l e la t â r l e l e d e vi te , s e opr i în d r e p t u l unu i m o r m â n t , îş i f ă c u o

' c r u c e şi r u p â n d o b u c a t ă de v r e a s c u s c a t îl a ş e ’z ă ; fcu p i e t a t e p e m o v i l a d e l e m n i ş o a r e ri ­d i c a t ă pe m o r m â n t .

P r i v e a m n e d u m e r i t . M o ş u L u p a n m ă l ă m u r i : \ — P e aci p e l a noi a ş a - i o b ic e iu l . P e n t r u

, c ă . o p i u l ’ nu p o a t e a v e a t o t d e a u n a la î n d e m â n ă o l u m â n a r e s ’o p u n ă c r e ş t i n e ş t e p e m o r m â n t r u p e o b u c ă ţ i c ă d e lemn şi o l a să a co lo la t u r ­nul r o ş u a ş a c a în c h i p d e l u m â n a r e d e s u f l e ­tul cpfor c a r e s e o d i h n e s c in p ă d u r e .

D e a c u m doi an i s ’a u a d u n a t t o a t e o s e ­m i n t e l e r ă s p â n d i t e pr in munţ i i din p a r t e a a s t a a Oltu lu i .

U n cimit ir d e eroi s ’a în t o c m i t pe c o a s t a cu î n c l i n a r e d u l c e c a r e c o b o a r ă d e l a T . R o ş u pe ş o s e a u a C ă l i m ă n e ş t i S i b i u . ')

IVCimitirul aces ta d* eroi s'a fntocmit din iniţ iat iva şi prin stăruinţa insafleţi tă a d-lui comandor Eugen Botez Jean Bart ) cti concursul Comitetului Centrai al Societăţ ii .Calmii Eroilor*. Măreţ ia acestei pioase opere insă se da - o reş t e d-sale. N. R.

In ca s t e lu l T . R o ş u p e n t r u c ă a r fi fost, c i c ă , vops i t în s â n g e l e t u r c i l o r uciş i într’o b ă t ă l i e c u nemţi i a c u m a e un orfelinat de o- c r o t i r e s o c i a l ă . Copi i î n g r i j e s c mormintele eroi lor .

O c i ş m e a d e p i a t r ă cu a p ă răcoritoare s ’a z id i t c h i a r în ş o s e a s p r e pomenirea * celor a d o r m i ţ i aco lo . 1

C r u c e l e a lb e la r â n d se î n ş i r ă pe un covor d e v e r d e a ţ ă . 1 1

Iar s u s la piciorul unei t ro i ţe de stejar sub o c a n d e l ă v e ş n ic a p r i n s ă , e a ş e z a t ă o lespede s c u l p t a t ă în chipul unui m a r e c e a s l o v pe care pe c a r e s t ă s c r i s :

„ A d u n a t u - s ’au în locul a c e s t a osemintele e ro i lo r . ■ < 1c ă z u ţ i în lu p te le din v a l e a O l tu lu i pe timpul r ă s b o iu lu i d e în t r eg i r ea n eam u lu i în ani i 1916— 1919.“

„Şi c a s ă s l u j e a s c ă d r e p t v e ş n ic ă pildă, a c e s t e m o r m in te d a t u - s ’au în gr i j a şi păstrarea copi i lo r o r f a n i ai a ş e z ă m â n t u l u i de ocrotire so c ia l ă . "

n extoia i a.fyiic Hi ai tfiu M hccJ

,rf ci vi u o a/mVii tu n cnn in

[lii'nc w ti w jjf lîw l' jo tir . di t iu iU itr i i l t ( ic n * M i ’if i ■ |fli ea ( jâw hJ nn(in uem irtiâ ln

ViJVvttfif Ja Jt ’vu tin iâ m fii (tiuu d u atei o trviHfl n fo fftin t

auaoîn iioj'Via/wir J l m c

(Tul ta fo luilw tic .’ „ Vu ikk [n ţJi lu a ţii tu n m îii ", n* a"wkihoMMt" i

(ale U'jvwin fi nttwitfirv jw MtîeutM b Jnj(iud ryui

. f i i j t ) pi/i ea wfi Ji p itţtifcrtcMcollW k fow) en tn tvm a u/imti

' ftf cV nn fUt Hi W cfiht l \M iujtc^

t j t t f îfen kwlTo M r i f i f / ih n i i j i p i u i t a a vie levipie t iiU t,

/d i w yilAMMilt ^

Uv\/wm L iu eft/K P oifi Wfltîi eşti oXod b b k w M m u fa i ( M K fiAUwh ceda M Witvfccl C ^ollL

fvryfc , Iu lA u I tw Wtw h m U

i a Hi fau ) m o v (m i h zi &

j J J M Vt tî t4Ut4(v/i (

u rm eu ^ a i /d ni J» . tou ild t iuJlivU nt n iR im biriu

u I r d L ■

I. P. S. S. Patriarhul României tDr. MIRON CRISTEA Preşedintele Soc. Cultul Eroi lor

J v '- j iZ e J j t d z -cr 1AA>OC'Ll t i t & E^Ah 6j y 1a AN / Co(Ac.

c ^ i (A t Z u i &Y ^

C ţ j L x ' -A ^ A )y A U M a a X I A S L U a J W C -

s 4~H*£M-'Ika£ . 'UOO^UAAA. {jsU AaT xAAA)laA M ^ : — ^Z jL6u£ &

A ° ^ - A $ g* u a ?>t A A ^ g 'w v U s i ^ r> t_ ^ ;

C ^-A tf^ 'U -G C ’fX CT'Z/t

'XXKyO^A-i j \X A A j £ ^ ''(h'Axz^c O-6-o &b L ’ CL& huxvt^

'V X Jci^LA. tA.' o t t -&C , —

vc*

i< v

RO M ÂN IA E R O IC Ă . 7

ROMANIA E ftd fC Ă

Î n c ă u n v i t e a z c a r e

In primăvara anului trecut 1926 a închis ochii pe vecie, în minunat aşezatul sat răzăşesc Graj­duri din judeţul Vaslui, după îndelungate şi crude suferinţe, încă un erou al neamului româ­nesc. , ,j /' ; |

Când am aflat de moartea lui Dumitru Tă- rtasă, mi-am zis, făcându-mi cruce: „Bine că l-a strâns Dumnezeu!”

A avut şi el soarta altor mii de tineri viteji .din vremea marei resmeriţe a anilor 1916-1918: « schijă de obuz îi atinse şi vătăma şira spi,- .nării. Nimic mai obişnuit în; timpul războiu­lui, nimic mai banal, dăr cu urmări cumpjlite,

.Lovitura nefiind 'destul de puternică spre a-i .tăia deadreptul firul vieţei, a zăcut sărmanul „timp (de nouă fini în aşa de negrăite chinuri, 'de ţi se sfâşia inima, privindu-1. j j 1; Stăpânesc o casă cu livadă în acelaş sat. Ori .ide câte ori am răgaz, mă retrag acolo în „cas­telul” meu, cum îl poreclesc prietenii glumeţi. .Aflând chiar la prima mea reîntoarcere la Graj- .duri după războiu, de greaua boală a acestui ^martir al datoriei, am! căutat, fireşte, să-l cu- ’nosc şi să văd de-i pot fi de vreun folos: ■, In căsuţa-i scundă şi sărăcăcioasă,1 dar" cld' o .‘desăvârşitfl rânduială şi curăţenie, îl găsii lungit .pe patul său de suferinţă. Băiat frumos/ cu ochi /mari căprii, blânzi şi visătiori- I11 aceaşi locuinţă ânaică-sa, fraţi şi surori mai mici, cari cu toţii •respectau într’însul pe capul familiei şi ascultau de îndemnurile şi sfaturile lui- Ţintuit locului

,cum era — căci cu mare greu deabia îşi putea; .Ţâri picioarele — el diriguia totuşi treburile gos- Ipodăriei. Cuvântul său era hotărîtor pentru toţi /ai lui: şi fraţii şi surorile şi mama îşi dădeau! /bine seama că infirmităţile, fără vindecare cu Jputinţă, erau urmarea- împlinirii datoriei pe câm- /pul de onoare. De altfel, cu toată smerenia .'creştinească ce-1 caracteriza, singura-i fală era 'aceasta: „Mi-am vărsat sângele pentru Ţ ară!”

Citea cu nesaţ — singura îndeletnicire dc care . mai putea avea parte- In fiecare vară îi duceam

— nevastă-mea şi cu mine — cărţulii pe placul .lui, istorioare şi nuvele, îndeosebi de cele cu cupi ins religios. II îndestulam şi cu ziaie-

Zădârnice ne-au fost încercările de îndreptare :/a sănătăţii lui atât de zdruncinate- Pe targa a /fost adus într’un rând la Iaşi, la unul din ceh "mai renumiţi medici de boli nervoase, la acelaş

s 7 a s t i n sde C O N ST. M E ISSN E R

medic carc-1 îngrijise în spital vreme îndelun­gată în timpul răzb’qiului. Diagnoza stabilită însă a fost: incurabil. De atunci n’a mai părăsit [că- suţa-i decât pentru ultimul drum.

Cu multă plăcere stăteam de vorbă cu dân­sul. îmi împărtăşia reflecţiile sal.c asupra ce­lor citite şi adeseori m’a impresionat judecata lui sănătoasă, bine cumpănită şi întru nimic îă;- tunecâtă de suferinţele ce le îndura. 1

Ceea ce însă mă ;minuna mai mult la el, erâj îngereasca-i resemnare faţă de trista-i soartă. Chiar dela primele noastre întrevederi am! aviit cheea acestei adânc mişcătoare resemnări; â- deseori mi-a spus — însoţindu-şi vorbele de uh zâmbet sfâşietor de dureros - - că ştie şi, crede un lucru: „C ă Dumnezeu încearcă pe cei pe care-i iubeşte” . In âcest gând îşi găsea el su­prema mângăiere.

Acest băiat de elită nu se tânguia niciodatăf Intr’o singură împrejurare l-am văzut plângând. Era o frumoasă după.• amcază de vară, cânii Dumitru Tănasă al nostru, ţinându-se în1 cârje şi ajutat de doi, fraţi/ai săi, se sculase din pâ<t' şi eşise în cerdac. Peste gardul gradinei, în! b- grada vecinului, era o nuntă zgomotoasă leu lăutari, veselie mare şi chiuitorile nelipsite, Ia ţară, într'o. asemenea împrejurare. Fără să scoată o vorbă, Tănasă privi lung la flăcăii şi fetele cari se învârtiau cu foc în horă, apoi plecă capul şi boabe mari cădeau încet din ochii săi căprii, blânzi şi visători.

Aceşti ochi s’au închis pentru totdeauna- Tru­pul trudit şi chinuit de dureri atâta amar de vreme se odihneşte acuma în micul şi părăgi- nitul cimitir din Grajduri.

Făcându-mi-se de către Societatea „Cul­tul' Eroilor” cinstea de a mi se, cerc câ­teva rânduri pentru Revista „România Eroică” , am găsit nemerit să aduc la cunoştinţa citito­rilor sfârşitul dc martir pentru patrie al unui fost ostaş viteaz al neamului.

Fie ca şi mormântul în care zace trupul a- celuia care a fost Dumitru Tănasă să aibă parte de meritata oblăduire a Societăţii „Cul­tul Eroilor” . ţ

R O M ÂN IA E RO IC Ă

Făcând trei cruci noi am răspuns: „Amin! şi Doamne ajută!"

„ S u b s fâ n t a a r ip ă a B s e r ic ii s « a d u m b r e a a l îâ d a t ă to t c e e ra mai g e n e r o s ş i r o m â n , i n d e ­p e n d e n ţ a B is e r ic ii e r a s c u tu l i n d e p e n d e n ţi i şi d r e p t ă ţ i i c e tă ţe a n u lu i, p r e c u m g l o n a c e t ă ţ e a n u -

~ . l u i e r a g l o r ia m i D - z e u c ă ru ia e r o i p a tr ie i n o a s t r er id ic a r ă a tâ te a altare, n e c â t e v ic to r i i r e p u r t a r ă . In t i m p i i d e c ă d e re , d e d u r e r i şi d e d o l i u B i - l e r ic a n o a s t r ă fu n u n u m a i a i t a r u l l u i C h r is t o s ci ş i a l d re p tă ţii ş i a l n a ţ io n a lit ă ţ ii . D o m n i ; r ă i , şi d e s p o ţ i şi m a l a p o i c h ia r o ş t iri d e î n v a z i u n e n ’a u c u t e z a t s A p u n ă o m â n ă s a c rile g e a s u p r a a c e lu i a it a r s fâ n t,

# Mesagiul Locotenenţii Domneşti■ din 28 Aprilie 1866

Nimic nu sintetizează mai bine starea sufle­tească cu care au intrat în urgia focului repezit de redutele turceşti ostaşii români de acum cinci-

- zeci de ani, ca aceste două versuri ale cântăre­ţului dela Mirceşti, care a simţit şi exprimat în cuvinte atât de vorbitoare faptele de seamă alepelor cari au câştigat, pe câmpiiile Bulga*riei, neatârnarea României-

Când cercetezi azi, după o jumătate de veac, scrierile şi scrisorile celor cari au luat parte la faptele de atunci, când te foloseşti de impresiile martorilor străini despre strădaniile ostaşilor ! din anii - 1877 şi 1878, rămâi impresionat de chipul genial cum Alexandri a priceput starea sufletească care a domnit în rândurile arma- ! tei şi de adâncul adevăr cu care a redat-o- Şi că şi pentru celelalte fapte şi caracterizări a- ceaştă exprimare a adâncului sentiment relt ligios de care au fost stăpâniţi cei cari s’au a- rimcat în vâltoarea potopului dela Griviţa, este adeverită de isvoarele documentare. ,

Iancu Lahovary, ne spune, în amintirile sale, că, Înainte de a păşi pe pontoanele cari du ceau primele trupe româneşti peste Dunăre, la Nicopbli, fiecare oştean îşi face semnul Crucei- Domniţorul Carol, vorbind, trei săptămâni în urmă, despre trecerea la Siliştoara, zice: „Oa­menii sunt într’o dispoziţie gravă şi-şi fac cruce înainte de plecare” . Şi cartea lui Văcărescu şi Istoricul Regimentului Râmnicul-Sărat No; 9 şi multe alte isvo'are, rej>etă aceleaşi constatări

Deşi cunoşteam versurile de mai sus djn co­pilărie, nu-mi am dat seamă însă de adâncul lor cuprins decât-în timpul războiului pentru între­girea neamului. 1

Righherîtul 47/72 Infanterie s e găsea bivua- cat în pădurea dela răsărit de Băleni, pădure rară-de stejari-frumoşi. La 15/28 Iunie 1917, primeşte ordinul să plece spre sud, pentru a înlocui trupele ruseşti d in : sectorul Nămăjloasa şi a lua1 parte la atacul proectat al armatei I-ă

înainte de plecare regimentul să adună, în ca­reu, într’o fcnică poeniţăi; capetele se descopjeră, muzica intonează „rugăciunea” ale cărei note impresionante sunt prelungite de ecourile pă­durii. Părintele Anghelescu începe rugăciunea şi glasul său, modulat de emoţia firească a cli­pei, trezeşte adânci sentimente în toţi cei cari-1 ascultă- Preotul îngenunchiază- Batalioane în genuchi răsună comanda şi miile de ostaşi, a- dunate în jurul altarului improvizat, îngenun­chiază, formând o massă albastră cenuşie care se deosebeşte puţin de pajiştea verde pe care stă. Slujba continuă. Preotul râdică rugăciuni cerând isbânda pentru armele noastre. Urmează binecuvântarea celor ce vor intra în foc şi des- legarea de păcatul strămoşesc şi de cel personal al celor ce vor eăddâ de glonţul duşman. O pu­ternică şi adâncă emoţiune cuprinde pe toţi. Creştini de toate riturile, musulmani şi mozaici se închina smerit- Ochii ce fuseseră aplecaţi se ridică şi urmează braţul preotului, care ridicând în sus semnul mântuirei, rosteşte: SUS SA A- VEM IN IM ILE ! In priviri se citeşte acum: li­niştea, se citeşte deasemenea: speranţa, se ci­teşte în fine hotărîrea sacrificiului de sine- O cochetărie a naturei parcă vrea să materializeze această stare sufletească. Ultimele raze ale soa-' relui care apune vin şi ating massa de baionete, din cari scot o mare de sclipiri, alcătuind o a- devărata coroană de oţel, cu mii de feţe argintiii, deasupra regimentului care, deşi slujba c ter­minată, rămâne încă în genuchi-

Batalioane drepţi\ Acope-riii!' Farmecul momentan e rupt. Dar religiozita­

tea care a fost exteritorializată în acele clipa a dăinuit şi a stăpânit pe ostaşi şi în tranşeele dela Nămăloasa şi în zilele de aprige lupte dela ’Mjărăşeşti şi apoi în clipele chinuitoare ale de- zarmărei Ruşilor bolşevizaţi- Şi a aăinuit pentru că nu era ceva trecător ci în însuşi firea osta­şilor precum a fost şi în trecutul depărtat şi pre-

: cum s ’a manifestat învierei sufletului româneşte de acum cincizeci de ani.

Atâta timp cât vom fi stăpâniţi de aceiaş cre­dinţă care a stăpânit pe Peneş Curcanul şi pe tovarăşii săi.

Viitor de aur ţara noastră are!15 Mai 1927. General Radu R osetti

10 ROM ÂNIA EROICĂ

Z I D I T O R I

Timpul ss împarte între trecut şi viitor. Nă­zuinţele insului şi ale societăţii se împletesc dintradiţie şi ideal.

■ Tradiţia e albia, pe care lunecăm, cu toată moştenirea sufletească* acmulată zi eu zi, vrând nevrând, cu povara vârstei şi cu ispita de a continua, păstrând ceeace a fost.

Idealul e direcţia, în care viitorul tinde să modifice tradiţia; e râvna de a actualiza tra­diţia ; este entuziasmul adolescenţei de a în­drepta ce a fost rău.

Tradiţia e stabilizare; idealul e înoire. .Aparanet ar putea să fie luptă între tradiţie

şi ideal. Totuşi între aceste două tendinţe este, sau mai de grabă trebue să fie, colabo­rare. Strânsă colaborare.

Diferitele încercări sociale, ce s ’au făcut, călcând cu brutalitate, tradiţia, nu s ’au putut menţine, căci tradiţia e organică. Ea e alcă­tuită din „actele care ne urmăresc*, cum spune Paul Bourget. Nu se poate face „fa­bula rasa* de trecut.

Nu se poate distruge până, nu ştii, după cum şi cu ce înlocueşti.

Istoricii, cercetători ai trecutului au acest mare rol: Să indice direcţia desfăşurării fap- , telor şi adaptării lucrărilor şi metodelor nouă, necesităţii momentelor.

Nu este om politic şi nu-i îndrumător, acela care nu absoarbe din poezia trecutului şi nu vibrează apreciind puterea de creaţiune a ce­lor cari au gândit, au luptat, au realizat.

Acest sentiment ne îndeamnă să avem cul- ţul eroilor, pietatea morţilor şi să dăm dovada conştiinţei înţelegerii, comemorând, cum se cuvine pe înaintaşi, împlinindu-ne datoria de a transmite viitorului moştenirea primită; să înodăm ceeace a fost cu ceeace trebue să fie.

Manifestări de acestea, pornite din deplină conştiinţă, dintr’un imperativ de convingeri arată, că ţara şi poporul au cultură şi-şi în­deplinesc rostul civilizat şi civilizator.

Căci ce-i cultura în adevăratul şi marele său înţeles decât acel ceva real, necontenit nou, care toţuşi nu schimbă direcţia, odată solid f ixa tă ; e acel ceva care are ca temeiu carac-

D E Ţ A R Ăde B C EC RO PID E

terele rasei şi necesităţile mediului; e acelceva care adânceşte brazdele tradiţiei, ca să rodească semănături nouă. E continua adaptare şi ne­curmata creaţiune.

La noi s ’a încercat o scuturare de trecut. Şi din când în când mai sunt răbufneli de acestea. E un fel de năvală a improvizaţilor. Orice proaspăt aruncat ca spuma, la supra­faţă, se crede reformator.

S ’a încercat şi la noi sub masca umanita­rismului, etichetat cu cea mai jucăuşe escres- cenţă a civilizaţiei, să se împrăştie germenul disoluţiei. A fost o pornire de denigrarea tra­diţiilor, o adăpostire a tendinţelor centrifuge.

Totuş niciodată nu s ’a răspuns mai tare, cu imperativul tradiţiei, cu legământul de datina sufletului naţiei, cu grija integrităţii etnice, cu întronarea definitivă a prerogativelor prin­cipiului naţional.

Cuvintele marelui Cogălniceahu se aştern în sufletele noastre ca duhul unei evanghelii şi împrospătează credinţa cu isul datoriei. A spus Cogălniceanu:

„Să ne ţinem de cele trecute. Ele pot să ne scape de peire. Să ne ţinem de obiceiurile strămoşeşti, atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări. Să ne ţinem de limba, de istoria noastră, cum se ţine un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scă­pare”.

A dică : Să avem Cultul Eroilor; să ne res­pectăm ziditorii; să le comemorăm isprăvile.

In Cultul Eroilor, — spune Carlyle, —- e veş­nică nădejde. Dar cultul acesta nu-1 poate să­vârşi decât omul de omenie. •

Iar pentru noi, e necesar să pomenim cât mai des, pe cei cari învingând cumpenele vremii, prin jertfa lor ne-au asigurat putinţa vieţii de azi, chezăşia celei de mâine, v. Ţara de aceia a închinat o zi memoriei eroilor.

Şi eroii sunt ziditori.Sunt ziditori toţi acei ostaşi cari aii 'murit

vitejeşte să întemeieze un stat naţional liber şi independent.

Sunt ziditori toţi ostaşii cari au dus la bi-

m M m ix tm to Ă v'*' ^ ^ *.. ■ _ . - .................'.-— .T^arn-a i ,, . „ ,i. | m m s^aawa— c -g g g s s jg s a s c s s s B S g g g o ^ ^

ruinţă, călăuziţi de instinctul naţiei că armata reprezintă suprema garanţie de împlinirea im­perativelor naţionale, că ea este depozitarul energiei faţă de mişcările subersive, că ar­mată strânge ca într’un mănuchiu sentimentul obştesc al ţării, care vrea să-şi apere sufletul, libertatea şi mândria drepturilor ei.

Sunt ziditori de ţară vitejii dela Plevna, Griviţa, Smârdan, Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz.

Supt ziditori toţi acei bărbaţi politici în frunte cu Domnitorul Cuza, Regele Carol şi apoi cu M. Sa Regele Ferdinand, cari au uni t ţările, au făcut o ţară unitară, independentă, liberă, regat şi au întins-o în tot cuprinsul

i i

lo cu it de români, biruind deplin prin încunu­narea dela Alba lulia.

Şi sunt ziditori de ţară toţi acei scriitori, ziarişti şi cărturari cari cu munca şi talentul lor au îndrumat sufletul naţiei să se încolo­neze în lupta pentru înălţarea ţării şi afir­marea dârză a drepturilor ei şi valorificarea fondului etnic al obştei.

'Ut .{jU .' /

X* K X X t X f ' ^ A t- •f i x sistau -

\ . > '

12 'ROMÂNIA E R O IC A

S ă r b ă t o a r e a i n d e p e n d e n ţ i iIn istoria popoarelor, evenimentele însemnate

sunt punctele luminoase care marchează evo­luţia unei colectivităţi-,-Fără aceste evenimente, lin neam nu se tafirmă în fresca vremurilor,—nu contează ca factor (în mersul înaintezi omenirii, şi este complect (desconsiderat de elementele su­perioare însărcinate ,cu fixarea contribuţiei fiecărei ţărji la propăşirea universală.■' Aceste adevăruri banale—adevărate axiome— nu pierd' niciodată piîin repetarea lor, — căci

Sărbătoarea independenţii şi unirii ţărilor ro­mâni, -simbolizate prin acel măreţ1 şi profund emoţionant 10 Mai, a umplut şi în acest .an inimile tuturor românilor idle caldă bucurie. Săr­bătoarea dle azi.îşi are obârşia în cele mai în­depărtate vremi ale luptelor duse dle elementul românesc întru afirmarea lui dea lungul- epocilor istorice ' •

Datorită acelui mare şi înţelept Rege Carod I am făcut o politică; francă şi naţională. Anu®

Intrarea tr ium fa lă a Domnitorului

niciodată' mai mult ca în vremurile noastre nu s*a simţit nevoia afirmării lor.

Poporul românesc a avut o istorie bogată. Căci dacă e adevărat că popoarele feriqite nu au istorie, — nu e maji puţin adevărat că po­poarele cu viaţă complexă, cu psihologic inte­resantă şi -cu meniri deosebite au ocupat şi o- cupă loc de seamă în cartea vremii. Bogată a fost; istoria noastră pentruca toate realizările în domeniul intern ca şi în; cel extern le-am plătit cu mari şi grele jertfe Noi idegeaba n’am primit nimic. Totul a fost cucerit, — nimic nu ,ne-a venit pe calea uşoară a norocului-

Carol I tn Bucureşti, in anul 1878.1877 a însemnat hu numai un triumf al cauzii româneşti, — ci şi o mare şi strălucită izbândă a principiilor Ide independenţă. Căci prin răz­boiul pe care l-am pornit nu am câştigat numai independenţa ci am arătat omenirei ce poate să realizeze un neam hotărât să învingă, trecând peste toate piedicile şi să-şi cucerească locujl' meritat sub soare- Independenţa la a cărei rea­lizare au lucrat cu râvnă şi abnegaţie deosebită toţi .-fruntaşii înţelepţi ai neamului românesc, a fosfprimul început al marei eliberări a neamului.

De aceea însemnătatea faptului depăşeşte cu mult graniţele unei acţiuni limitate la.,strictele

R O M Â N IA E RO IC Ă 13

interese naţionale Trebuie să; spunem aci, încă* odată, că de pe urma efortului nostru măreţ şi-a câştigat independenţa şi Bulgaria. Ceea ce nu c puţin.

începutul acesta odată marcat pe răbojul vre­mii, — aspiraţiile ide veacuri ale neamului ro­mânesc şi-au găsit stimulentul. Ceeace au nă­zuit, cu inima sugrumata! şi cu ochii în perma­nenţă umezi moşii şi strămoşii noştri trebuia să se înfăptuiască- N ’a fost numai mintea şi su-

O staşi rom âni, tn fru n te cu m aiorul t c lte r Măr

fletul unor generaţii întregi de sacrificaţi, — a fost şi sângele neamului abundent vărsat cu care s ’a scris unitatea naţională.

Meritul înalţilor bărbaţi de stat, care au făurit independenţa, nu e nevoie să-l mai subliniam. E l apare luminos pe toate filele cărţii de aur ale eroicei noastre epopei.

Dar astăzi când suflarea românească de pre- tutindenea, când neamul sălăşluind în hotarele fireşti ale ţării — sărbătoreşte independenţa, acea plină de învăţăminte şi plină de jertfe ju­

mătate veac, — privirile noastre se îndreaptă, cu veneraţie, către Căpitanul suprem' al o ş t i j f o r

de viteji, — către M S- Regele Ferdinand I, al românilor întregiţi

Omagiul nostru pios Lui îi aducem prinos, pentrucă prin marea şi mişcătoarea jertfă să­vârşită bărbăteşte s ’a putut înfăptui nobila nă­zuinţă a naţiei

50 de ani dela independenţă, — cincizeci de ani de sbucium şi de rodnice .realizări, fa

; iau* cu' ts a l t ie du ta N o. 1 (30 A v g v s t 1877)

colectivitate călită la focul tuturor experienţe­lor, bătută de toate vânturile şi amărâtă de toate intemperiile —- vor rămâne pildă întru a- mintirea umanităţii. Căci rare au fost pildele de eroism şi splendidă jertfă — care să poată fi asemănate istoriei noastre.

Simbolul tuturor aspiraţiunfilor, — soldatul ro­mân — merită, deasemenea, recunoştiinţa şi slă­virea ţării. Prin voinţa sa şi prin' hotărîrea pa, prin curajul neţărmurit şi convingerea de gra­nit a misiunii cu care a fost uns de Dumnezeu,

14 ROMÂNIA EROICĂ

încadraţi dc trupele române

s 'h putut împlini nădejdea de eri a înaintaşilor, idealul ardent al celor de azi şi s'a creiat bu­curia adâncă, — bucuria curată şi mare a ge­neraţiei de mâine.

Sărbătoarea independenţii ridică inimile,—sus,

sus de tot, spre ţările albastre, — lângă A tot­puternicul, — pe care naţia îl imploră să ve- ghieze la propăşirea acestui neam românesc, harnic, cinstit şi liotărît, care prin jertfă s’a înălţat.

România Mare s ’a înfăptuit prin jertfele- s u t e l o r de generaţii care au trudit în canonitul n o s t r u trecut pentru a asigura neamului româ­n e s c o v ia ţ ă de sine stătătoare; dar între a c e ş t i a t r e b u e să punem în primul rând pe a c e i c i r i au ştiut prin sacrifiul vieţei lor, să încoroneze în ultimul războiu această grea şi mare operă. Făcându-ne datoria pentru sălvirea memoriei lor, arătăm nu numai că pricepem importanţa timpurilor ce trăim, dar că şi suntem demni de a ne înfructa de bine­facerile izvorite din sacrificiile lor.

25 Mai 1927

Ne împodobim sărbătorile naţionale cu amin­

tirea lor pentru că morţii noştrii din timpul răs-

boiului pentru noi nu au murtit Recunoşcinţa

noastră celor vii trebue să se reverse în mojd

efectiv asupra orfanilor, văduvelor şi invalizilor

dc răsboi

'R&MÂNIA E m i C Ă

Z I U A E R O I L O Rd e C O N S T A N T IN B A C A L B A Ş A

Omenirea din toate timpurile a pretuit drept cea mai înaltă virtute sacrificiul vieţii-

Dacă Hristos n'ar fi murit pe cruce n’ar fi Creiat o religie. Nici învăţăturile lui, nici minu­nile pe care ni le-a transmis, legende dealun- gul veacurilor,nici geniul reformatorului nu l’ar fi îndumnezeit. Ar fi rămas poate eternităţii cel mult, ca un mare om nepieritor prin fap-

faima în războaie a f o s t încredinţaţi p o s t e r i t ă ţ i 1 încununaţi cu Aureola celor aleşi.

Avem sub ochii noştri o strălucită i z b â n d ă a jertfirei de sine în p e r s o a n a a v i a to r u lu i a m e • r i c a n c a r e a trecut în s b o r o c e a n u l . A c e s t a este un erou al zilei.

Dar eronismul său nu-1 d e t e r m i n ă nici r e c o r ­dul sportiv nic i î n t â i e t a t e a că lă to r i e i , n ic i pu -

M. S. Regina Elisabcta. Mama rănifilor

te, dar niciodată un Domnezeu al celei maj nobile esenţe omeneşti.

Convenţiile sociale au creiat multe bunuri superlative:

Demniatea, onoarea, recunoştinţa ori devo­tamentul sunt mari atributuri ale făpturei no­astre slăbănoage, dar nimic nu poate sbura până la înălţimea vieţii. Din numărul nemărginit al atâtor lucruri active, tot viaţa rămâne sup­rema manifestare a mateiriei eterne.

Acesta este cuvântul pentru care în toate vremurile şi la toate popoarele cei morţi cu

M. S. Regele Carol I. Prim ul Rege a l României

terea fizică dovedită, dar n u m a i h o t ă r â r e a neînfrântă de a-şi jertfi viaţa.

Curajul aviatorului L i n d b e r g şi d i s p r e ţ u l s ă u d e moarte a făcut, dintr’un s i m p l u m u r i t o r un erou.

Celor morţi în slujba marilor i d ea lu r i o m e ­nirea le-a dăruit întotdeauna s l a v ă ; p e n t r u ce i morţi apărând patria popoarele a u r id i ca t t e m p le .

Dinaintea jertfei supreme s e p l e a c ă c a p e t e l e şi conştiinţa omenirii întregi.

In vremea marelui războiu n e a m u l r o m â n e s c s ’a înălţat din jerfa sutelor de mii d e vieţi. In

16 ROMÂNI A EROICĂ

fata celor mai spăimântătoare unelte omorâtoare soldaţii României au mers cu piepturile des­coperite ; dacă n ’aveau căşti de otel sau paveze

Maiorul Nicolae Ion mort în lupta dela 6 Sept. 1877

care sâ-i scopere, în schimb aveau armătura dinăuntru, «telul sufletesc care, i-a dus la glorie prin moarte.

Avem undeva sicriul soldatului necunoscut, simbol, tainic simbol, cu atât mai vorbitor cu cât este mut. Tăcerea lui solemnă vorbeşte

tuturor sufletelor româneşti şi spune neamului căci datorează înălţarea sutelor de mii de eroi care au creiat România mare cu moartea pre

Maiorul Giurescu Dimitrle m ort în bătălia dela Rahova 1877

moarte călcând.In gloria eternă a muri este a trăi.De aceia avem „Ziua Eroilor".

Aceasta va trebui să fie marea noastră sărbătoare naţională.

Această vaftrebui să fie şi să rămâie „Ziua

Trupe române bivuacate la Vidin

ROMÂNIA EROICĂ 17

Bombardarea vasului „Adam de artileria română la Cluperceni

Sfântă, r ă s p l a t ă f o a r t e m e r i t a t ă p e n t r u cei c a i e a u căzu t , î n d e m n u l înă l ţă to r p e n t r u cei c a r e a u r ă m a s . Eroii c a r e au c ă z u t p e n t r u

A c ins t i cu v o r b e de l a u d ă pe cei care n u m a i s u n t e b ine , d a r c e i a c e este încă şi mai m a r e e s t e s ă p r e g ă t i m g e n e r a ţ i i l e în suc-

Căp. Gănescu Dimitrie m ort tn atacul dela Grivifa (fortu l N r. 2 )

c e s i u n e c a s ă fie la î n ă l ţ i m e a s u f l e t e a s c ă a m o i ţ i l o r e ro ic i .

S ă ne d e s c o p e r i m . . .

Maiorul Gcorge Sonfu mort în bătălia dela Grivifa (30 Aug. 1377)

P a t r i e , a c e ş t i a s u n t s t ă p â n i i s u f l e t e lo r n o a s t r e , în f a ţ a m o rm in te lo r g lo r i o a s e v ia ţ a s e v e d e m ică în fa ţa m o r ţe i .

18 ROMANIA EROICA

La M o r m â n t u l „ Er ou l u i N e c u n o s c u t ”Când clopotele şi goarnele au sunat chema- Strănepoţii celor ce-au luptat şi-au murit pen-

rea pentru lupta cea mare şi de mult aşteptată tru ţară, în lungul şirag al veacurilor, nu puteau

a împlinirii visului de întregirea neamului, tot fi altfel decât tot aşa de bravi şi de hotărîţi cace-a avut ţara mai bun şi mai viguros s’a ridi- înaintaşii lor.cat ca un singur om şi a răspuns hotârît şi, Divizii de fier s’au zdrobit în faţa bărbăţieientuziast la glasul ţări i. ... ... ... , flăcăilor noştri şi oşti împărăteşti au venit de

ROMÂNIA EROICA 19

departe tu trufia învingătorului, să-şi găsească moartea dealungul Şiretului, păzit de ai noştri.

Nimic din zgomotul victoriilor trâmbiţate- .O luptă dârză a scos la iveală virtuţile stră­

moşeşti ale daco-romanilor (noştri strămoşi ■ zYşa de modeşti ,au fost în jertfa lor luptătorii, aşa de resemnate familiile lor, că victoria a fost judecată cu o Uşurinţă copilărească, drept re­zultat fericit al [unui noroc neaşteptat. E o im­pietate pe care îndrăznesc să o afirme, cei c© nu au luat parte cu nimic la suprema jertfă a neţamului nostru

Cel ce a gudurat, a luptat şi a sângerat pen­tru această ţară, (sau chiar, cel ce a văzut, sau numai a auzit povestipdu-i-se eroismul ostaşilor noştri, în împrejurările cunoscute, simte fiorii acelor clipe ide jertfă şi glorie.

Nu deci o (simplă datorie a făcut ca cea mai sfântă Şi Uiai simboliică sărbătoare creştină : înălţarea Domnului să fie închinată pomenirii celor ce prin jertfa vieţii lor tinere ne-au dat întregirea neamului. Sutele de mii de morminte răzleţe în tot cuprinsul ţării stau martore vitejifi lor şi luptei (îndârjite ce s’a dat pentru dobân­direa patrimoniului nostru lăsat din moşşi-stră- moşi.

Nu e fir jde iarbă să nu poarte în seva lui o picătură din (sângele românesc, din belşug văr­sat pentru păstrarea acestui patrimoniu.

Nu c.Jcolţ din pământul românesc şă nu păs­treze amintirea „unei (lupte pentru apărarea şi păstrarea lui (şi (de aceea în toate florile, în ciri­pitul păsărilor, în oglinda apelor, în albastrul cerului, în ,tot ce ne înconjoară tresare sufletul nostru românesc., Şi pentru apărarea şi păstrarea acestui suflet închis în ,cel mai fraged fir de iarbă al pămân­tului nostru vau porni tflăcăii români cu tot focul dragostei de pară şi neam.

Poate tocmai ele aceia ia parte toată firea în­conjurătoare la slăvirea vitejilor slăviţi pentru ţară-‘ Poate pocmai de aceea sufletele noastre tresar în .această sfântă ,fZi a eroilor" la. cea mai uşoară adiere, ce ne aduce din înălţimi su­fletele lor nemuritoare.

Nu ca o recompensa pentru cei mai idealişti fii ai neamului, jdi ca o împlinire de datorie a sufletelor supravieţuitorilor s ă creiat această sfântă şi mare. ,C.ăci nu putem recompensa cu nimic pe cei jertfiţii aşa de eroic în cea mai Idreaptă luptă ce s ’a pornit vreodată de un neam îndelung asuprit.

Din înălţimea la care i-p,aşezat, jertfa, şi erois­mul lor, ,ei nu aşteaptă nimic dela noi, deşii ne-ap dat totul.i E o datorie sufletească însă, ca cel puţin o zi pe an, să o închinăm pomenirii lor, după cum o datorie este ca* cele din urmă locaşuri în care sălăşluesc, pe vecie, moaştele lor, să fie pă­

strate şi îngrijite cu toată evlavia cuvenită,'pen- trucă acolo stau închise adevăratele comori ale neamului. , . ■ \

In ziua jn Care un neam întreg îşi va arăta prinosul de recunoştinţă, (către cei mai buni fii ai săi, jertfiţi în cllipe grele penfru binele şi pro­păşirea lui, în aceiaşi zn acel neam poafc avea toată încrederea în sufletele urmaşilor celor jert­fiţi, care vor răspunde la cea diptâi chemare^ caşi înaintaşii lor- • ' • t

Dar recunoştinţa către marii .morţi aţi, ţării, îngrijirea mormintelor lor şcumpe şi pomenliţea faptelor şi jertfelor lor, revarsă şi o mângâiere în sufletele familiilor pcestor vitejii. Cu câtă mândrie naţională vvor trece mamele, văduvele şi orfanii «celor morţi pentru patrtie, pe lângă

: mormintele acoperite jcu (flori, sau pe lângă mo­numentele pe .care stau scrise cu litere, de aur, numele eroilor lor, căzuţi în lupta cea marc a

| întregirii neamului.O rază de lumină le va încălzi şi uşura su­

fletele lor [îndurerate-lată de ce ziua eroilor, care s ’a sărbătorit |în

toată ţara cu pelerinaje la cimitirele de eroii, dela cel mai modest cătun, până la capitala ţării, unde se află cel mai sfânt simbol, al vitejii

: neamului românesc; mormântul eroului necu­noscut, trcbuc să fie pentru noi o zi de recule­gere, o (zi a recunoştinţă către jnorţţii npştri glorioşi, şi totodată o zi de verlificare a con­ştiinţelor şi sufletelor noastre în care să putem constata, că pin făcut cât de puţin pentru a me­rita jertfa şutelor ide mii de vieţii tinere, din care a răsărit întregirea neamului românesc-, Nu­mai aşa 'vom putea fi-vrednici ele a ne apropja

| de mormintele sfinte ale acestor glorioşi nemu-I ritori.

A ur/eli<m Păunescu,

Cuvântare ţinută la cimitirul militar Belu cu prilejul zilei eroilor, de general Adj.

I. F lo rescuSărbătorim eroii noştri în ziua Inălţărei, care

este consfinţirea oprrei Domnului nostru Isus Ckristos ■ •

După patima Domnului nost n Isus Christos, pentru mântuirea omenirei, Dumnezeu o con­sfinţeşte prin înălţarea lui la ceruri. Pe pă­mânt voinţa lui Dumnezeu face ca de 19 veacuri cuvântul fiului, să prindă rădăcini din ce în ce mai adânci şi să se întindă tot mai mult asupra popoarelor.

Jertfa eroilor noştri este inspirată ae aceia a mântuitorului şi tot astfel binecuvântată ce Dumnezeu.

Intr’ adevăr ei s ’au jertfit pentru libertatea şi pentru întregirea neamului Românesc.

Dumnezeu a primit de sigur sufletul lor J n

20

rândul drepţilor, proba o avem aci pe pământ, pentru că et a permis ca sângele vărsat de ei, în Carpaţi, în Franţa, în Italia să se adune şi cu el să se însemne hotarele României Mari, de la Nistru până la Tisa.

Sacrificiul eroilor noştri mai are şi o altă însemnătate, aceia a exemplului puternic dat de dânşii, . generaţiunilor prezente şi viitoare.

Cultul amintirei lor va sluji pururea de pildă.Moştenirea lăsată de dânşii va f i veşnic un

imbold pentru păstrarea ei neştirbită.Eroismul lor pururea făuritor de noi viteji-Nu-i plângem îi fericim pentru că moartea

le-a asigurat nemurirea. Nu toţi cei ce trăesc

ROMÂNIA EROICA

\ au câştigat titluri la recunoştinţa neamului, ci| cari au murit trăesc şi cresc fără încetare, în{ inima patriei recunoscătoare.| Gândul nostru se mai îndreaptă acum, către | eroii francezi care au alergat pentru a ajutaj sora lor Latină în primejdie şi ale căror mor-i minte, sunt aci o probă neştearsă, de dragostea

fă ră de margini, ce îi uneşte de neamul ro­mânesc, precum şi o puternică chezăşie pentru legăturile noastre viitoare.

Rog pe bunul Dumnezeu ca să le fie la toţi j ţărâna uşoară şi amintirea veşnică.\ General Adjutant I. FLORESCU

■ Mormintele Eroilor 400.000 la număr! Ţărani în marea lor majoritate, ei au apărat

pământul cu virtuţile ce au pus pentru a-1 cultiva; ei l’au stropit cu sudoarea lor în timp de pace şi cu sângele lor în război.

Morţii noştri! Ei ne-au salvat.• Ţara a sângerat adânc, însă sufletul naţiu-nei a rămas inalterat.

Dumnezeu le-a dat răsplata ce se acordă celor ce cad pentru cauzele drepte şi mari, dar patrii trebue să-i înconjure cu acel cult Care să facă din fiecare mormânt un altar şidin fiecare amintire o religie.

Prin virtuţile şi sacrificiul lor, odată mai mult România a ştiut să îndeplinească destinele sale.

Este o datorie sfântă pentru noi toţi aceş­tia, care am avut fericirea să asistăm la înfăp­tuirea României de astăzi şi să vedem visul secular al neamului nostru îndeplinit, este o datorie sfântă să slăvim pe toţi acei ca re 'au murit pe câmpul de luptă pentru îndeplinirea acestui ideal.

Slăvirea eroilor neamului nu poate fi mai bine îndeplinită decât căutând să consolidăm aceia ce- s ’a câştigat cu atâta trudă si cu atâtea jertfe; căci numai prin consolidarea acestei ţări, numai prin unirea sufletească a întregului neam, vom asigura pentru Vecie noile graniţe ale României întregite. .

Sacrificiul sutelor de mii de eroi, morţi pen­tru întregirea neamului, trebue să fie întot­deauna în ochii generaţiunilor viitoare îndemnul dragostei şi al jertfei pentru neam şi ţară.

‘ROMÂN t EROICĂ

POVESTIRI DIN VREMEA RASBOIULUILi. în rezervă GHIŢESCU NICOLAE

.„■Nu mai fin minte, baraca, unde am stat. Mi-amintesc numai atât că am fost într’o baracă cu sub,locotenentul activ Diaconescu. ki acel lagăr găsesc şi pe Sub.-locot. de rez. Dumi- trescu dela Slănicul din Prahova şi pe care îl cunoscusem dela liceul din Ploeşti. Căzuse prizonier în luptele delâ Mărăşeşti.

Nemţii, prinzând de veste de.propoganda ce făceam în lagar şi fiindu-le teamă ca să nu evadez din nou, mă transportară şi din acest lagăr, care a fost pentru mine după cum se vede un lagăr de tranziţie, la închisoarea dela Fortul Zorndorf Kiistrin unde eram osândit ca pedeapsă pentru numeroasele mele evadări din lagăre şi unde poate aş fi murit dacă Bu­nul Dumnezeu nu ar fi adus mai curând pacea.

In Fortul Zorndorf găsesc pe Bunul Capitan Pătrăşcoiu din Reg. 18 Gorj, eroul naţional dela Jiu, Sublocot. rez. Mititelu dela Craiova, Lt. actualmente, Maior Koslinski din Regi­mentul 2 vânători Regina Elisabeta din Bucu­reşti, Locotenent Crepătureanu din Reg. 2 Vâlcea, toti pedepsiţi p;ntru evadările de prin lagările pe unde fuseseră.' Toată ziulica stăteam culcaţi cu faţa în sus, lihniţi de foame, deoarece nu ni *se dedea de mâncare decât apă fiartă, cu două-trer bucă­ţele de sfeclă, cafea ersatz, şi supă de mătură care era de altfel cea mai bună mâncare în acel lagăr căci nu ni se dedea decât la câte o zi mare. Pâinea nici nu se pomenea în ali­mentaţia noastră în acel lagăr, de altfel la fel că prin toate celelalte lagăre pe unde mai fusesem. Am avut norocul cu D-nii Maior Pătrăşcoiu şi Koslinski care erau abonaţi la Crucea Roşie din Geneva, de unde .1) se tri­mitea din când în când câte un pachet cu conser­ve, ciocolată etc., cu acestea mi-am mai ţinut zilele, căci altfel am fi murit de foame.

Englezii deşi primeau din ţara lor regulat tot felul de bunătăţi, nu se îndurau, nu se milostiveau şi cu noi cu câte ceva. Cu această ocaziune am văzut şi caracterul egoist al rasei saxone. Tot Românul nostru este şi rămâne

mai bun, mai darnic şi mai milostiv prin bu­nătatea lui tradiţională.

Un prieten foarte bun şi sincer, intim în acel lagăr, mi-era abatele Mauret, preot fran­cez, căruia, îi sunt recunoscător, că m’a per­fecţionat în vorbirea limbei franceze.

Deoarece era primăvară zilnic eram scoşi afară la un loc din împrejurimi, unde făceam baie însă numai noi şi englezii. Pe ruşi îi scoteau separat deoarece erau consideraţi ca o rasă inferioară. Englezii mai ales nu voiau să meargă cu ei nici în ruptul capului. In fort cei mai mulţi

; erau ofiţerii ruşi şi soldaţii lor de ordonanţă. Fortul răsuna de cântecele şi jocurile lor naţionale. Am constatat cu această ocaziune că ruşii sunt un popor muzical. Erau însă de o rasă incultă şi de aceia nu puteau fi suferiţi de nici o naţie. Deşi unii dintre ei căzuseră pri­zonieri de 4—5 ani de zile şi zilnic stăteau cu cartea de franceză şi germană sub nas, nu fuseseră în stare să deprindă barem câteva fra­ze sau cuvinte franţuzeşti sau nemţeşti. Toată ziua se certau şi băteau, învinuindu-se reciproc unul pe altul de dezastrul patriei lor. Soldaţii toţi erau de (nuanţă) bolşevică şi cu care discutai toţi îţi spuneau că ofiţerii lor nu sunt buni de altceva decât ca să li se taie gâtul. Ase­menea mai toţi ofiţerii de rezervă erau bolşe­vici. Un obiceiu specific oriental şi caracteristic la ruşi deşi stăteau în camere învecinate de care nu-i despărţeau , decât pereţii, de câte ori se întâlneau îşi strângeau mâinele şi îşi dădeau buna ziua cu complimente pânăJa pă­mânt, că; şi cum nu s ’ar mai fi văzut de multă vreme. Eî vorbeau cu admiraţie de D-nul Maior Caracaş, care fusese prin acel lagăr.,

Englezii îşi petreceau toată ziua cu sporturi şi duşuri reci. Chiar şi în timpul iernei era mai frig

, afară, îi vedeai de dimineaţă de mult numai în cămaşă şi ismene alergând în pas alergător pe deasupra fortului până ce se făceau.lac: de năduşală. Ruşii voind să imite şi ei. pe en­glezi, în deprinderile sportive, ba chiar să se arate că sunt superiori acestora şe, desbrăcau de tot în .. pielea goală şi se tolăneau

2:2

toată ziua pe deasupra fortului pe iarbă ver­de în costumul lui Adam şi făcând cură de soare. Englezii râdeau de ei zicând că vor să fi mai englezi decât englezii, atribuindu-le epitetul de rasă inferioară. Noi românii ne petreceam toată ziua, când nu mergeam la baie, în lectura de tot felul şi în societatea fran­cezilor. Foarte rar în a ruşilor. Şufeiean mo­raliceşte mai mult decât materialiceşte din cauza ştirilor calomnioase lansate de ziarele teutone pe socoteala noastră. Toate ziarele boşe tunau şi fulgerau contra noastră, cereau aspre sacţiuni contra României, Kuhlmann secretarul de s ta t dela Departamentul exter­nelor era acuzat de trădare deoarece în tra­tativele de pace dela Bucureşti s ’a lăsa influ­enţat de demimondenele noastre. Tot ce e mai rău şi mai conrupt pe lume vedeau în ţara noastră. O vie polemică se încinsese între unele ziare pe chestiunea Basarabiei pe care ei se lăudau că ne-o oferă ei din mări­nimie ca răsplată pentru trădare.

Cu luarea Basarabiei încă o rază de spe­ranţa încolţeşte în sufletele noastre. Vedem în aceasta începutul realizarei idealului nostru naţional pentru care ne sacrificasem atâta şi

' făcusem atâtea jertfe şi la care nu renunţasem niciodată In gândul şi inimile noastre. Prin fort pe culoare era atât de întrunerec mai rău ca şi noaptea, căci iţi dădeai cu degetele în ochi. Camerile erau la fel întunecoase şi igrasi­oase. Cărbuni nu ni se dădeau decât foarte rar. 'A desea erau foarte interesanţi englezii care ‘ rămăseseră tot englezi în felul lor. Deşi era ordin ca la apel toţi să fim prezenţi în front, ei nu voiau să ţie socoteală de ace­astă dispoziţie boşă şi era interesant să-i fi văzut în momentul c â n i sosea ofiţerul boş în faţa frontului cum săreau unul câte unul cu căciuliţele pe o ureche sau pe creştetul ca­pului,'‘şi desbrăcaţi, atârnându-le curelele şi

'.descheiaţi la pantaloni.Un lucru care mi-a făcut o deosebită plă­

cere şi .pentru care am rămas profund impre­sionat şî în admiraţie era organizarea satelor nemţeşti, care aproape nu se distingeau unele de altele decât ca număr de populaţie. A se­menea pentru plantaţiile lor, agricultura, pădu­rile, fabricele, gările şi şoselele lor de comu­nicaţie. Iţi făcea impresia că în Germania te afli într’o fermă model. Peste to t nu vedeai decât ord ne şi organizaţie şi o disciplină oarbă în toate ramurile de activitate socială. Mi-am dat atunci seama în ce constă supe­rioritatea soldatului german care îţi făcea impresia unei maşini.■ In Germania, peste tot se vorbea cu ad ­miraţie de luptele dela Mărăşeştî careerau asemenăte cu cele dela Verdun. Se înjoseau

, ROMÂNIA EROICĂ

însă politician» şi Regele nostru pentru tră­dare.

In fine, vine şi pacea pe care aşa cum se făcuse nu o doream. Aflăm că primul trans­port de ofiţeri de rezervă au fost transportaţi în patrie.

Peste câtva timp plecăm şi noi. Suntem conduşi la lagărul Gorgas unde mai fuseseră aduşi şi alţi prizonieri de prin alte lagăre, întâlnesc în acel lagăr pe sub-locot. de rezer­vă Denize fostul meu profesor de limba fran­ceză din clasa 6-a liceală dela Ploeşti. Ră­mâne înmărmurit când mă vede şi mă îmbrăţi­şează.

înainte de a pleca Fortul Zorndorf- şi de a ni se comunica ordinul de plecare am făcut o mică petrecere în cinstea aliaţilor noştrii francezi şi englezi la care ău luat parte şi ofiţerii nemţi ai lagărului care se îmbătaseră ca nişte porci. Vopsisem toate cearceafurile din paturi cu galben, roşu şi albastru* şi a r­borasem steagul naţional la fereastră cu toată interzicerea duşmanilor.

Dela Fortui Gorgaş suntem transportaţi în ţară, sub conducerea sublocotenentului Nisner dela Fortul Zorndorf. înainte de plecare ni se ţine de către un general german o caldă cu­vântare de adio, la care ca răspuns când eşim pe poarta lagărului isbucnim în strigăte de trăiască antanta şi Vilson, vive la grande Roumanie despre înfăptuirea căreia generalul zicea că el personal nu este contra. Cântând Marcilieza mergem la tren pentru îmbarcare. Plecăm.

Iată-ne la Mârăşeşti. lată-ne iarăşi liberi şi Ia ai noştrii scumpi. Mi se părea că fusesem mort şi înviasem Ni se pune în vedere ca să ne prezentăm fiecare la regimentele de origină, îmi continui drumul până la Iaşi de unde aflu că Reg. 7 Prahova în care contam se află în bivuac lângă satul Bălăbăneşti jud; Tutova, a treia staţie dela Bârlad spre Iaşi. Tot din Iaşi aflu dela Locotenentul Ionescu Goga consătean, că familia mea se află refugiată în comuna Godineşti, Jud. Bucău. După ce trec câteva ore pela familie spre a le da ştire că trăiesc, cari mă crezuseră, mort, mă pre­zint la regiment, d-lui Lt-Colonel Cornea. Co­mandantul Regimentului.

In regiment aflu o mulţime de schimbări Găsesc locotenenţi nu numai pe camarazii mei de promoţie dar chiar şi pe cei cu doi ani mai în urmă. Camarazii care nu fuseseră prizonieri şi alţii care nu auziseră nici măcar sunetul glonţului ne sfidau şi nu voiau să ne creadă nimic din suferinţele noastre.

In gara Bălăbăneşti, mă întâlnesc mai întâi cu D-nul Maior Gheorghiu, actualmente Co­lonel, care tocmai sosise ca prizonier din

k d M M i A e n o t e A

Bulgaria, şi cu administratorul locotenent Ni- colau, camarad, de promoţie cu care nu mă mai văzusem dela şcoala militară şi care a- cum era şeful unui depozit de subsistenţă din Bălăbăneşti.

Sunt numit comandant al companiei a III-a mitralieră din Reg, Prahova, Bat. III, coman­dat de D-nul Maior Aldescu actualmente Lt.-Colonel ajutor de comandant al Reg. 83 Inf, Cluj.

Mai târziu, Regimentul părăseşte Bălăbăneştii, mergând în comuna Braniştea judeţul Covurlui pentru a face pază pe graniţă. Batalionul meu ocupă cantonament în Serdaru comun vecină Eu cu compania mea fac pază pe frontieră, pe un sector care începe cam din dreptul pelâ" Bărboşi dincolo de Şiret, dela satul Bă­ieţii care fusese ars din temelie de către Turci. Pe câmpiile pe unde păzeam multe morminte de soldaţi turci şi germani. Locuitorii locuia în bordeie şi povesteau cu groază de barbariile turceşti. Niciodâtă mai mult ca atuuci nu se adevereşte zicâtoarea căţturcul tot turc rămâne.

Deşi nu am putut trece frontul, voiu păstra însă deapururea în memorie, faptul ajungerei mele până la front, amintirea vie a clipelor prin care am trecut şi eroica mea hotărâre de a trece frontul.

Deşi istovit de nemâncare şi de drum, nu obosema niciodată. Aveam un singur vis al evadărei şi o singură ţintă a trecerei frontului.

In drumurile mele, am dat peste oameni care m au ajutat, paste ţărani milostivi, care îmi dădeau de mâncare, mă ascundeau şi îmi înlesneau, fuga şi mersul mai departe şi faţă de care am o veşnică datorie de recunoştinţă.

M-am strecurat, m-am furişat cu băgare de

23

seamă, prin stufişuri, munţi, dealuri, păduri şi arături până la front. ’ "î

Ca animalele sălbatece, dormeam adesea pe pământul gol şi umed şi pe iarbe, în mijlocul pădurei şi în ploaie şi vreme rea, pe Ia câte o sură izolată dela marginea satului, o odăiţă sau stână după cum am istorist în prezenta mea expunere. Duşmanul tremura, de graazit mea.

Din cauza dormitului pe iarbă .veze şi a trecerei mele îmbrăcat prîn râuri, am căpătat dureri reumatice iucurabile.

Am suferit îngozitor, inima a fost conţinu zdrobită de durere şi de umilinţele îndurate. Am fost sub puterea slăbiciunei trupeşti şi morale. • . .

Mijloacele de represiune ale germanilor nu au putut înăbuşi în mine glasul conştiinţei şi al dragostei de patrie, glasul neamului meu iubit, revoltat de atâta cruzime şi barbarie cum nu se mai văzuse şi care fac ruşinea secolului şi a naţiunei teutone. v ■ ^

Natura cu templul ei, romanticele, ş i , pito.reştile poziţiuni ale ţărei noastre pe unde mergeam spre front nu era pentru mine numai un îndemn la poezie şi regulegere, de suferinţele lagărului, de istovirile nervo seci un îndemn la moarte.

Am cutreierat locuri neumblate.M-am jerfit nu pentru glorie, ci pentrucă

aşa am crezut şi a cerut inima mea de român şi ostaş.

Acestea sunt faptele pe care le scriu în al şaptelea an de când s ’a petrecut.

— S fârşit —Nicolae GhiţescuLocoL In retrnger*

j j _______ ROMÂNIA EROICA

Troiţă în cimitirul deia Hanul Konaki ( Tecuci)

Cimitirul frumos împodobit cu drapele şi troiţa acoperită de flo r i aduse de săteni, dădeau un aspect impresionant.

La această festivitate au luat parte D-nul Prefect al judeţului însoţit de toate autorităţile administrative, şcolare, cum şi reprezentanţi ai

ca delegat al Ministerului de Răsboi, cari au depus coroane şi flori.

Maiorul Zabuliki din partea Garnizoanei Tecuci, cu o companie de infanterie şi o es­cadrilă de avioane de luptă.

Au participat asemenea, văduvele, orfanii

Sfinfirea Cimitirului de onoare dela Hanul KonakiJ u d e l u i T e C U C i de Colonel A. Grigoriu

Cu mare solemnitate s'a~] făcut sfinţirea Cimitirului de onoare din Gara Hanul Konaki şi a Troiţei ridicată de Societatea „ Cultul Eroilor“ în mijlocul Cimitirului.

tuturor comunelor din judeţul respectiv asemenea şi din judeţele apropiate.

Armata a fost representată prin Domnul General Nedeianu, şi printr'un ofiţer superior

ROMÂNIA EROICĂ %

Apoi au urmat cuvântările:A vorbit S. S. Protoreul arătând însemnă­

tatea solemnităţii.Domnul Prefect al judeţului ca Preşedinte

al comitetului judeţean Tecuciu, încredinţând D-lui Primar Cimitirul de onoare şi Troiţa spre pioasa îngrijire. — Această grijă cade în sarcina Primarului comunei I. C. Brătianu, ca fiind cea mai aproape de Cimitir.

D-nul General Nedeianu a făcut istoricul

Comitetul Central, în toată ţara.Căpitanul Popescu Al. Comandantul Com­

paniei de Jandarmi Tecuciu şi membru în Comitetul Judeţean al Societăţii, face un căl­duros apel la asistenţă pentru a se pune candele la toate mormintele, lucru ce s a în­făptuit pe loc strângându-se peste 70 candele.

Tot timpul serbărei a evolat escadrila de avioane, iar la terminare au defilat trupele prin faţa Troiţei.

şi o imensă mulţime de locuitori ai judeţului cum şi a altor judeţe din apropiere.

Serbarea a început printr'un serviciu reli­gios fâcuţ Pe o estradă ridicată special în fa ţa Troiţei, de către S. S. Protoreul ăs’stat de 6 preoţi.

După terminarea sfinţirei Cimitirului s a făcut sfinţirea Troiţei,

luptelor dela Nămoloasa din Iunie 1917 r—. după care Primarul comunei I. C. Brătianu luând în primire Cimitirul şi Troiţa, a declarat că le va păstra şi îngriji cu toată datoria ce-i incubă această măreaţă amintire a eroilor.

Delegatul Ministerului de Răsboi şi al Mi­nisterului de Interne, laudă în cuvinte înălţă- toarea opera ce înfăptuieşte Soc. Cultul Eroilor,

5 F m m s T r n

j V o m . B u c i u m

ÎN T R € G IR € ^ -N S flM U U JI*

21 R O M ÂN IA E RO IC Ă

M O A R A C U A B U R I

'sssăssţsasi

EO. PROHASKA FiiSannicolaul - Marc Jtid. Timiş-Torontal3©S39Ge3a9<55Sa9l

•>—«I

j MOARĂ CU VALTURI 1• PAUL WAGNER şi FII •

ARADUL NOU Ş i MUREŞEL J

Fabrică ce le mai bune ca lită ţi de fă ină de grâu

II! I

M O A R A O U A B U R ISocietate Anonimă

$

L o w r in Jud. TIMIŞ-TORONTAL

a

EUG EN LAYDACofetărie de primul rang

C L U J. — P I A Ţ A U N IR E I, 2 9

Fiii lui „Daniel Fullajfar'1F A B R I C A D E P I E L E

() Sanu icotau l-M are (b A N A t ) O_ _ _ _ F O N D A T 1 8 7 3 — ■ - - -

B lancuri pentru curelări N egre ş i culori

M ă r g i n i ş i g ă t u r i V a c lie -cron p oan e V a ch e - Jumătăţi V a c h ă - G â t ur i V a c i i e - P o a l e

Prima Moară sistematicăEDMUND KOLB

S â n n ic o 1 au 1 • M ic

Fabrică făină de toate calităţile similare cu ale celor mai sistematice fabrici

#S5î©(? ©Si!©Gîîc9S5!©Gî>©Sîî®Sy<SX35>®SSSSîi©Sî!©SSî©J

1 fraţi i KIRSCN1 Moară cu aburi

Atelier de maşini >

Turnătorie de metal

§ D E T A1 Jud. Timiş-Torontal

F A B R IC A D E Ţ IG L E

P O L L A T S C H E K d> Co.A R A D

F a b ric ă ţ ig lă ş i c ă r ă m id ă d e p r i m a c a l i t a t e

a?Restaurantul Transilvania

V asile Dejan B R A Ş O V

Promenada Regele Ferdinand Local de primul rang Restaurant rom ânesc

Moara Cilindrică D E T AB E S1N G E R & SC H E R K R

D E T A J u d . T IM IŞ-T O R O N T A L

ROMÂNIA EROICA 27

B i g r a i g B i g a g s B Q E g s g a i a j t ^ a i r ^ i g a g ^ g ^ g j g a r ^ ^ a E S i080808

C om. pentzu <0ndm iua de Q^um Sac gCapital social deplin vărsat Lei 25.000.000 g

F a b r ic i î n B u c u r e ş t i : S p l a i u l A b a to r u lu i , 2 0 ş i # o s . t a n c u l u i , 3 0

Administraţia Centrală : Splaiul Abatorului No. 24, BucureştiAdresa telegrafică mB U M B A C “ Bucureşti. Telefon N o . 51/90

00

Jorcâtorie de bumbac, ţesătorie, boiangerie ş i apreturi ^P R O D U SE : Fire de bumbac nealbite, albite şi vopsite, Americă, O x j or duri şi diferite g

ţesături colorate pentru autorităţi şi comerţ. g

B I H M E i 3 M S a B 5 3 B ! H B 5 B E 5 3 E H E 2 1 i H i a 5 5 i a E 5 B B B n a H0

3Gî*9Sii£X359S*£>®S©6$S6y©©R£ ^

■ m ^ x i î . . . .F A B R I C A

DIMITRIE MARCULESCUs e impune ca prima industrie

de articole de voiaj.

A m enajată după marile indus­trii din străinătate.

Desfide orice concurenţă — Str. Sărindar 12 —

T elefon 377/30

iS 9S Sîi©G S«5a96y©6©ffiB<3S©SX£X3$0<»X£X5S£X55fc5Xa! ^

ai0

1 i i 0

0ni

Societate Anonimă Română de Asigurări. — B r ă i l a

r d f U ^ apital ^ ocial ^ ei 10.000.000.— Rezerve Lei 32.000.000. Rezerve la finele anului 1926 peste Lei 50.000.000

Totalul capii, asigurate de soc. dela începutul activ ită ţii (1920) până la fin ele anului 1926 p es te Lei 41.834.250.000. 7 otalul daunelor reg. ş i p lă tite până la fin ele anului 1926 p este Lei 163.938.750

Primeşte asigurări contra riscurilor de incendiu, transport (maritim, fluvial şi terestru), grindină, furt prin spargere, accidente, automobile, geamuri şi oglinzi, viaţa şi capita­lizare în condiţiunile cele mai avantajoase/ Tranşează orice eventual diferend pe cale

Tfc de arbitraj. / Are agenţii în toate localităţile principale din ţară. ^

0s0

00

IE

R O M ÂN IA E RO IC Ă

Nimeni nu se poate atinge de faptul că

VeritabilLiI F rankcu râşniţa de cafea

este cel mai bun şi cel mai fin adaus I Ia ca fea boabeI H igienică se garantează un gu st fin | iar m area sa spornicie-o întrebuinţare

-avantajoasă . Insă trebuie să fie

Veritabilul F rankA ceastă garan ţie ex istă însă numai atunci d acă pachetele poartă m arca

de fab rică „Râşniţa de c a fe a “. HEINRICH FRANCH SOHNE S. A. R.

Bucureşti-Braşov

G A STO N MIHA1LESCU. , CENTRALA:

CALEA' VICTORIEI Nq. 122 SUCURSALE:

BUCUREŞTI, Str. G-ral ANGELESCU, 90 . SINAIA: CAZINO

F R IE D E R IC C Z E L L şi FIIGRUPA Pr. WILHELM CZELL

Centrala Braşov

FABRICA DE S P I R T : CRISTIAN-SIBIU©©o

F A B R I C A D E B E R E : C L U J0 0 0

Fabrica .de ,Liquer, Rom, C ognac EN 'Q Ros ^Vinuri şi Spirt e n g r o s

BRAŞOV - SIBIU - CLUJ

Fabrica de sticlă Ardeleană s. iDICIOSANMARTIN

Produce diferite sorturi de stic lă ; printre a lte specialităţi, se menţionşazjl:

Sticlă împletită cu sârmă pentru guri de canal şi de beciuri

Bancă pentru Agricultură, * Industrie şi Comerţ- S O C I E T A T E A N O N I M Ă

S e o c u p ă cu to a te Operaţiunile de BancăC A P I T A L L E I 5 .000 .000

D E JAdre.a telegrafică: „GIKERT" / TELEFON: 33 şi 83

• • PIELĂRIA ŞI CONFECŢIA ROMÂNĂ

D. MOCIORNIŢABucureşti. — Strada Apele M inerale No. 31-33.

Telefon 36/74 Telefon 36/74

Talpă, Blancuri, iufturi, Pielărie fină, Boxuri negre şi culori, Chevrette, Maşini, etc.

încălţăminte de jux „Sistem Good-Year“ Militară şi Civilă asemenea

Confecţiuni m ilitare şi civile de to t felul

Prima Fabrică din MaramureşPentru Mobile îndoite şi Mărfuri de Lemn, S. A.

• M® C S h L a I - . i I M A u m a ţ i a : E

F a b r i c ă tot felul de mobile de lemn curbat cea mai fină execuţie.

; ,z=^ a E 3 = = = = — — -

: R 0 d  N IA-EROICà 29

XSiQMGiVG)

U Z I n .'e l e d e f i e r ş i d o m e n i i l e

D IN S.* *

CAPITAL SOCIAL: Lei 750.000.000Locom otive pentru cale îngu stă şi norm ală şine, m acazuri,

plăci turnate, poduri, vagoane, etc.MOTOARE, DINAMURI, GENERATOARE

Transform atoare, instalaţiuni com plecte de C entrale electrice, Atelier de.construfcţlune pentru aparate şi unelte pe sondaj. Sape, L ărgitoare, G eale, prăjini de sapă, etc.

F a b ric a t e : F i e r î n b a r e ş i f a s o n a t , f l e r b r u t , t a b lă , p ie s e d e o ţ e l f o r ja t , b u t o a n e ş i n i t u r i , e tc . -

Armament şi muniţiuni U N E L T E ŞI MA Ş I N I A G R I C O L E

■ Mine, Uzine şi Domenii la Reşiţa, Anina, Qraviţa, Bocşa, etc.R eprezentanţa G enerală

J U ~-----._

S A.Telefon 10|98 • . Bucureşti, Calea Victoriei 51, Telefon'ATjîM

„S O C O M ESocietate Comercială M etalurgică

• . Bucureşti, Calea Victoriei 51,

S O C 1 E T A T E A C O N T I NE N T A L AP E N T R U C O M E R Ţ U L F I E R U L U I

K E R H>,rez. g e n . d in U z in i le de F ie r W l t k o w i t z

Cernăuţi, Str.M ironCostlh N o .7. (fostM aria Teresia)D e p o z i t e : S t r . S ă lc i i lo r (W eidengasse) 14—28Adresa teleg: Ferrokontinent, CerNăuţi. Telefon 240

Fler si Taibă: Fier brnt pentru turnătorie. „Halbzeug", fier in bare, fier fasonat, fier laminat, fier larg şi universal, fier pentru beton armat, sârmă cilindrică pentru fabricarea de cu ledesâr-; mă; fier plat laminat la rece, suporturi de construcţie, ecliere. Tablă de TeSdbea, originală, de orice categorie, albă galvanizată, tablă pentru cazane, tablă de oţel, arbore de transmisiuni, etc.

T e v i : Ţevi negre şi galvanizate, ţevi pentru sonde, ţevi fierbătoare pentru cazane, locom otive şi loco-.mobile, fitinguri, flanşe, ărmâture, ţevi de fontă cu mufe sau flarişe ‘CU piese fasonate, ser-

pentine pentru orice scop, ţevi ondulate, baloane de oţel, pentru oxigen şi idrogen.Alte fabricate: , Cazane de tot felul, rezervoare pentru apă, spirt, ţiţei, etc. Construcţii de poduri de fier

şi edificii, de tot felul, butoaie cu barele de fier pentru petrol, benzină şi spirt. Funduri ’de cazane. Şine c .f .r ., tramvae şi mine. Traverse pentru linii înguste. Instalaţiuni de uzină şi mine. Aparate pentru fabrici chim ice, fabrici de cim ent, rafineriide petrol, destilaţiimi de fţudfon, macarale şi tot felul de instalaţiuni de trasport, cărămizi refractare şi pământ refactar. etc.

FpndătAfn amil 1869 ‘te le fo n 239Pritna Fabrică Bucovineană de B ere şi Industria Spirtului S. A., Cernăuţi

i i9f

Recomandă berile sa le de ca lita tea cea mai fin ă ,fă cu tă de grad e superioare 1 ’ Şi produse din ce le mai excelente m aterii, ca:

5...l Specială „IM PERIALĂ" şi cea m ai fină, B ERE JUPITER" o bere neagră sp ec ia lă „PORTER-ENGLEZ"

care e ste nutritivă şi cu g u st eminentă, c â t şi spirtul cef mai fin, rafinat did aparatul sistem „Barbpt"

30 _ R O M Â N IA E R O IC A

.VICTORIA' Societate Anonimă FrancezăPeatru Exploatarea, Industria, Comerţ şi transp.Petrolului

Capital 12.000000 Franci $ediul Socia l: PARIS, - Rae Vignon No. 42Adresa Telegrafică , Telefon Louvre 23-23PETRORIA-PARIS ® 00© R. C, Seine No. 121-465

STABILIMENTEGennevilliers (Seine) 156 Rue de Caboeufs Gîullervall (S .& O .) Tel^ph. Pussay No. 7

Ţ i ţ e i , Produse brute şi rafinate, Carbunat naţional, B e n z o l , B e n z i n ă , G a z o l i n ă , W h i t e S p i r i t , Spirt denaturat şi methilat

OD0000©Sediul Secundar Legal şi Direcţiunea G-rală

PLOEŞTI,— Calea Romană 32Telefon No. 50/4

S. A. Forestiera din LomaşArad, B ulev. R egele Ferdinand (22) 4

Cea mai mare întreprindere forestieră din România, atât lemne esenţe tari, cât şi esenţe moi. Ferestraie cu aburi în Galasi - Ferestrău, Satu - Mare - Ferestrău şi Homorod - Cohalm. >

Exploatări de păduri In to a te regiunile Transilvaniei

FABRICA d e c a e l eŢINTE, ŞURUPURI, CUIE, etc.

O. MUSTAD & FIIG A L A Ţ I:= Specialităţi

' CAELE marca «(COROANA*i . -

„VITROMETAN"FABRICA de STICLĂRIE S. A. MEDIAŞ

• Produce toate felurile de:BUTELII DE CULOARE VERZUIE

- . Ga sticle pentru;Vin, Bere, Borvlz, Lichior, Damigene,

Boloane de Sticlă etc.••••; ■ Producţia zilnică 25.000 sticle.

TRANSPORTURI INTERNATIONALE

FRAŢI I U NT ERERSUCC. FRAŢII TRIGARSZKY

B I U R O U DE EXPEDIŢIE ŞI ^AMUIRI00©©

CentraLTelef. 101 Te'fgr. Trigarszky Sibiu Telef.Gării 255

Biurou de Informaţiune pentru Străini

SOCIETATEA ^

„FORAKY ROMANEASCĂ"D irecţiunea: P loeşti, B-dui Independenţei No. 7

Adresa te legra fică : „R afor‘‘-P lo«şti. T e'efon : 69/4

SONDAJE IN ACORD Şl PARTICIPAŢIEP e n tr u : Petrol, Cărbuni, Gaze naturale,

Minereuri, etc.Până ia cele mai mari adâncimi .şi in orice fel

de terenuri, cu APARATE HIDRAULICE MODERNE

Prevăzute cu dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carotd) dela orice adâncimi

şi pentru trecerea rapidă dela sistemul Hydraulic obişnuit la sistemul Potativ sau Canadian uscat

şi Pensylvan.: E x ecu tă : Puţuri de Mină şi Galerii

în orice terenuri, pentru Exploatări de Petrol, Cărbuni, Minereuri, eţc.

Utilizând cele mai moderne procedeuri" (Congelare, Cimentare, e tc )

Furnizează tot felul de maşini şi scula da sondaj Ca: Fricţloane de lăcărit, Tije de sondaj

pline şi Goale, etc.

UZINELE METALURGICE UNITE

„TITAN, NADRAG, CALAN“— SOC- ANONIMĂ ROMANĂ.

Capital Lei 300.000.000 deplin vărsatAdresa T elegrafică: METALUNIT, Tel. 51/39, 83/25

U Z I N E L E :Titan, G ala ţi—Nadrag, G avojdia — Calan, Drlşeni,

M untele F erdiiand — M inele de Fierfeliuc UZINELE NOASTRE PRODUC:

Tablă neagră Tablă plumbuită Tablă galvanizată

Tontă r Fer laifilnat Cue şi sârmă

T oate articolele de tucerie, oliţe, ceaune, sobe, tuburi pentru canalizări, scurgeri, etc.

Din minele dela Teliuc se extrag peste ,6000 vagoane . de fier anual.

Toate aceste produse se desfac p rin : Soc. Socoment Reprezentanţa noastră Generală, Bucureşti, Calea Vie* toriei 8 şi Biurourile de vânzare O. Ausschitt & Co. unul la Bucureşti, str. Ciemenceau 3 şl altul: la Galaţi ştr. Portului, pentru rayon u lM oliova şi Basarabia,

R O M Â N IA ERO IC Ă 31

Societa te A n on im ă F orestierăF E L T R I N E L L 1

Tâlmaciu Jud. Sibiu

Fabrici de C herestea G atere, etc.

i. M U S G H O N G & C o mp .Fabrici de ţ ig lă şl cărăm idă

- L U f l O j - Telefon: 43. — Adresa T elegrafică:

„Muschong Lugoj"F a b rică :

tot felul de ţ ig lă şi cărăm idă F a b r ica te le :

sunt garantate c ă nu conţin piatră de var şi salitrn

La c e r e r e :, se trimit oferte şi mostre gratis

| P r o d u c ţ i a a n u a l ă :MO mil ioan e bucăţi B ăile M inerale

— Buziaş —Telefon: D irecţiunea Băilor; 2 5 Fabrica de Acid carbonic: 18

Adresa telegrafică : ,,Muschong Buziaş"B ăile M in erale;

Rezonul dela 15 Mai pănă la 15 Septem brie

Lichidarea de acid carbonic natural şi U zine de apă m inerală

BANCA CENTRALA ŞVABEASCA Societate pe Acţiuni

F o n d a t : 1895

(Sapital Social: Lei 8.000.000 - R ezervă: Let 9.250.000

< CENTRALA:TIMlŞO ARA-O ETATE

P ia ţa unirei No. 9

2 5 Sucursa le In bA N A T 2 5

Se ocupă cu toate op eraţiun ile de Bancă

Este autorizată pentru o p era ţiu n i de Devize

A LA SAMARITAINE Maison L. Benarovo

T elefon 11/80

Toujours bien assortie e n :

Tissus Haute-Nouveauteî Garni- tures pour Robes,

Confections Corbeilles de mariage, Rubans, Gants, V io lettes etc.En Gros — Prix f ix e — En Detait

H A N N & C o m p .SOC. AN. DE COMERŢ PENTRU MAŞINI Şl ARTICOLE TECHNICE

C L U J Str. Regina M aria, No. 11

M a r e d e p o z i t p e n t r u A r t i c o l e T e c h n i c e

Uleiuri, Maşini A gricole, etc.

„PETROL FORAJ" i Z l TC apital Soclat Lei 100.000.000

Turnătorie de Fontă si BronzAteliere de: Mecanică, Fierărie. Strungărie, Lemnărie, Modelărie, Reparaţii de vagoane

şi locom otive Ateliere speciale pentru fabricaţia de: Bohrkrane,

Geamlâcuri, Troliuri şi to t felul de aparate de sondaj

— Lucrări de Foraj la MorenI şt Runcu —

GUSTAŢI BEREA BRAGADIRU şi vă veţi convinge că este cea mai bună.

Fabrica de 6pirt BRAGADIRU este cea mai veche industrie românească! şi

produce spirtul cel mai rafinat.

Desideriu Sternîntreprindere industrială de pădure

Biurou Central Oradea, Str .1. C. Brâtianu, 1 Telefon 6-88, 66-35, 7-55

Fabrică de cherestea în Oradea-JVLajre, Veneţia şi Bratca '(Bihor), Cherestele de stejar, fa g

şi brad, lemne de foc, var ars, traverse.'

24 'ROMÂNIA E R O IC Ă

IOSIPH KOMPASZAR AD U L . N O U . .

D epozit de fer, Vopsele, Uleiuri, seminţe şi maşini

CEA MAI MARE FABRICA DE CĂRĂMIDĂ CU ABURI

Ţiglele :Stirit neîntrecute atât ce priveşte calitatea cât şi confecţionarea.

D acă ira-smrtem reprezentaţi la D-voastră, cereţi imediat ofertă şi mostra gratuit! Economisiţi 40 % lemn de construcţie şi aveţi un acoperiş de casă bun, frumos

— şi uşor 1 —„BOHN‘ Jimbolia (Zsom bolya) Banat

E X P L O A T A R E A P A D U R E I

„HĂLMAGIU“A R Â D A N A ' Soc . C om ercială ş i Industria lă

E. F R A Ţ II S P I 1 Z Producenţi de lemne

B lutoul C en tra l:Arad, B-d. Regina Maria, 9

FABRICA DE CĂRĂMIDĂ DIN DETA S. p, a.

D E T A Jud. T I M I Ş - T O R O N T A L

Fabrica de hârtie P E T R I F A L A U S o c ie ta te Anoriinifi

Petrifalau lână Sebeşul-Săsesc

— JUDEŢUL SIBIU —

"Fâbrlcaţiunea -a n u a lă : 5 m ilio a n e k ilo g ra m e

JH f t p t l e i n i n i s t e r i a 1 ă H â rtie v e lin ă tip nornifll

. H â r t i e s e m i - v e 1 i n ă H â r tie de scris (concept)

’ H ârtie d e tip n estim a tă H â r t i e s p e c i â 1 ă

Fabrica de BERE ŞI MALŢCa societate pe acţiuni din Sannicolaul-M are

S p ecia lită ţi:

Bere Salon blondă Şere P oster'neagră Coroana specială

blondă Fabricară ţ i Malţ.

„STEAUA ROMÂNIEI» Societate Română de Asigurări

Direcţiunea Generală^în Bucureşti, Bd. E llsabeta 19,Direcţiunea regională pentru BuCdviria şi Basarabia,

la Cernăuţi Str." Templului, 4 Sub-Direcţiunea pentru Transilvania şi Banat, la Braşov

Str. Târgul Grâului, 4 . . Reprezentanţa generală peniru Bucureşti Bd. Elisabeta, 10 (proprietatea societăţii)

Agenţii în toate oraşele principale a le României MariAsigurări in ramurlle:‘FIncendlu, Accidente, Grindină,

Furt, Răspundere civ ilă . — Transport (maritime, flu v ia le şi terestre). — Asigurări asupra V ieţel,după cele mai ingenioase combinâţiunl Rentru informaţiuni a se adresa Direcţlunei Generale In Reprezentanţei Generale în Bucureşti, Str. Carol No. 19, la Direcţiunea Regională Cernăuţi, la

Sub-Direcţiunea Braşov şi lâ toate agenţiile Societăţii.

SECŢIUNEA PR0ECTARIL0RA uzinei electrice din^Şibiy, S. P. A.

Se înSărcinează'cu următoarele lucrări necesitare de pe urma construire! sau măr)rel uzinelor e lec ­trice prin forţă hidraulică sau motor! termici, a iii- stalaţlunllor de forţă mecanică de orice.tel,,Ae.ţ!iM

ferate industriale şi electrice, etc.

1. Cercetări preliminare, Tntocmfre de proecte şi de devize estimative. 2. Calculări de ezpleatare şl de rentabilitate. 3. Procurări de efecte. 4. Examinarea şl darea avizului asu­pra ofertelor prezentate. 5. întocmirea contractelor, da între­prindere şl de garanţie, 6. Suprayegherea exacuţlunel eon- strucţlunllor. 7.' Examinarea lucrărilor cir coeziunea racep- ţlunel definitive. 8. Exa m ln area jd e compturi generale (a

sltuaţlunllor definitive).

D E P E URMA IN ST A L A Ţ IU N IL O R DEJA E X IS T E N T E : 1. Darea avizului şi economlzarea. 2 . Controlul axplcatirel.

if N E G R U D E FUM"S o c i e t a t e n o n lm ă ţ R o m â n ă

D i c i o s â n m a r t i n