ANUL IV. — Nr. 198. _ 30 OCTOMBRIE 1930

0 n o u ă c e le b r i t a t e . Marlene Dietrich, Greta Garbo a Germaniei, a fost angajată în America, de „Paramount

(Photo „Paramount") PREŢ U L 10 L E I

REALITATEA ILUSTRATA

130 Octombrie III 1

Pentru .actorii de compoziţie, misiunea e şi mai d ific ilă şi numai după experienţe îndelungate poate ajunge un interpret să obţină rezultatul dorit de regisorul său.

Un „make-up men” însă, adică un maestru machieur al studiourilor, posedă atâta dexteritate, încât îţi face impresia unui prestidigitator, când lucrează. Harry Garr, spre exemplu, cel mai bun specialist a- merican, e capabil să machieze o sută de oameni în patru ore, când eu, numai pentru masca mea, consacru peste două ore în fiecare zi...

Viine apoi rândul bărbilor, perucilor, mustăţilor, care intră tot în cadrele machiajului, dar care cum spunea K ipling — au o altă po­veste... Acestea cel puţin, cad în sarcina „specialistului” , aşa că inter­pretul n ’are decât să fie docil, răbdător şi să suporte mirosul de ether...

CUM SE PREPARĂ UN ROL

Am mândria de a spune, că sunt aproape unicul dintre actorii dela Hollywood, care nu lucrez duipă strictele indicaţii ale regisorilor. A te transforma într’un fel de automat, acţionând la ordinul altuia, fără să cunoşti altceva din scenariu decât tabloul care se filmează în momen­tul acela, e un procedeu cu care nu m ’am împăcat niciodată.

N ’ain nici un drept, fireşte, să combat acest procedeu al regisorilor, deoarece s’a dovedit în repetate cazuri, că, lăsat să-şi studieze rolul, un actor a conceput lucrurile anapoda, poate chiar cu totul contrariu de cum trasase scenaristul acţiunea. Explicaţia e simplă şi nu vexează deloc inteligenţa interpretului; greşelile se datoresc numai faptului că fiecaire actor caută să-şi facă o creaţie originală. Atât că această originalitate nu cadrează cu ideile regisorului care-şi asumă dela început responsa­bilitatea, girând producţia cu propria să semnătură.Dar şi regisorii păcătuesc de multe ori. Voi da cel mai bun exemplu cu Greta Garbo, o actriţă cu vaste resurse, dar care se loveşte regulat de intransigenţa regisorilor fiind obligată prin contract să accepte orice dispoziţie a acestora şi să interpreteze în­tocmai.

Sunt prieten cu Greta, aproape unul dintre cei mai buni prietinii ei şi mi-a mărturisit adesea, cu multă nemulţumire, stricteţe la cârti supusă în studio. Am convingerea însă, că dacă Greta Garbo ar fii sată să-şi aleagă ea singură un scenariu şi să-l interpreteze după coi cepţia ei, ar da la iveală lucruri cu adevărat extraordinare.

In ceeace m ă priveşte, ca să nu dau naştere la neînţelegeri cu regi» ral meu, mi-am ales un procedeu care să împace — cum -s’ar spune - şi capra şi varza: Cer să mi se încredinţeze scenariul, ceeace, prin a cepţie, m i se acordă. II citesc de câteva ori, până ce-mi fac o ideegese rală asupra rolului, apoi mă consult cu regisorul ca să văd şi ideile iii După aceea* iau prima scenă ce urmează a fi turnată şi o repet în li) oglinzii mele, aşa oum o concep ei. -Când am ajuns să cred cămin am nim ic de retuşat, dau un telefon regisorului şi-l chem să asiste.li prezenţa lui, — dacă mai e nevoe — fac modificările necesare. Soi un om foarte docil, dar ştiu să şi combat cu energie o părere greşităj mai ales, ţin să argumentez orice amănunt.

Pentru „Cocoţatul dela Notre Dame”, am cerut să se amâne emili timp, data primului tur de manivelă. Zile şi nopţi întregi, săptămânii rândul, mi-am frământat chipul în faţa oglinzii. Tot ceeace s’a pututi tiliza în arta machiajului — am mers până la a-mi otrăvi pielea ai ferite substanţe chimice — am încercat, cu prilejul acestui rol. Avei .ambiţia să dovedesc lui Laemmle că... merit să m i se dea mai ia

de 500 dolari pe săptămână, cât primiam de atu*O consecinţă, trecătoare, a fost că rămăsesem toi

brazul pătat îngrozitor. întrebuinţasem peni sbârcirea pielei substanţe interzise, pericuta

care puteau duce la desfigurarea mea pa tru toată viaţa. Ce importanţă aveau!» sacrificiile şi 'durerile fizice, când MJ

să creez, să ¡revoluţionez arta maci jului... Pentru buna reuşită a unui»

ce mi se încredinţează sunt capi bil să merg până la mutilare«

proprie...

UN ELEMENT LANSAT DE MINE

In timpul cât filmau rol cocoţatului, sau, mai bine i când nu filmam şi mă repi zam între scene, ¡prinse» obiceiul de a sta de vorbi figuranţii. Vi se .paire curia nu?... Un protagonist si coboare până la a vorbii figuranţii!... Ei bine, ţii menţionez şi o poate ci firma oricine m'a cinw n’am căutat niciodată m iau alură de „star” inabori bil, cum obicinuesc atâ|i»j legi ai inei. De ¡multe orii vreme de ploaie, îi întreb pe figuranţi, dacă loniesţ direcţia cartierului meu mă ofeream să-i conduc pi acasă cu maşina ce rai se corda din garajul studioi lor. Alteori simţiam o de« bită satisfacţie să mă oe îndeaproape de neajuns» unora dintre ei şi să-i aju cât îm i permitea punga.! uitat o clipă că fusesem! odată printre ei şi că indii sein destulă mizerie. Dini za aceasta eram privii multă simpatie şi sunt ¡i stăzi, în cercurile sărmani aspiranţi la cariera cinema grafică.

Dar ceeace vreau să vă p vestesc e şi mai important:

Se turnau scene de ti samblu. Mulţimea figurai lor ocupase studioul panal u ltimul colţ şi cum regisoţ avea nevoe de un individi nalt, mă autoriză să i-l n crutez din massa „prieteni lor” mei. Era vorba de unu lişor episodic, care redai totuş, oarecare talent şi i ales, o mască reuşită.

(Sfârşitul în nr. viitor,).Tr. de JOSEPH DE SAU

Copyright by „li. I."

bătrân .Lon Clianey în rolul iu

Octombrie 1930 REALITATEA ILUSTRATĂ

C U t t l Q

B/H£CU MHTPL iUROPA occidentală face preparative să sărbătorească ai patrulea centenar al lui Jean Nicot, omul care a de- venit celebru, prin introducerea tutunului în cantinem-

ostru.icol s’a născut în anul de graţie 1530, pe vremea când ni- in’avea pasiunea fumatului în Europa. La vârsta de trei- de ani, a fost numit ambasador al Franţei, pe lângă ki Portugaliei.p d tutunul creştea în stare naturală, în tr’iuina din im- fcAntile şi anume în insuila Tabago, de unde a şi căpătat mirea de tabac. Spaniolii, mai mult din curiositate, l-au triat în Europa. Aceeaş plantă a fost descoperită, puţin iin urmă, în Brazilia, unde se nuimia petun şi de unde «Ins-o portughezii.Jean Nicot senior de Villemain, se afla la curtea lui Fran- II,când s’a făcut senzaţionala constatare, că noua plantă «ii calităţi miraculoase. S’au făcut experienţe şi s’a do­ică tutunul constitue cel mai bun apărător contra mala- ir şi mai ailes contra durerilor de cap. Foile plantei im ­ite erau mai întâi uscate, apoi transformate în praf fin pdra, care se recomanda ca simple 'prize pe nas. ilherina de Medicis, feim-ee extrem de nervoasă, suferia mitor 'de migrenă şi Jean Nicot se grăbi să-i trim ită noul lediu. Regina făcu uz de tabac şi durerile de cap îi dis- arica prin .farmec, ceeace a lansat moda „prizelor“ de ta, In suita ei.

DE CÂND SE FUMEAZĂ?...

iAmerica, ţara în care tutunul creştea deasamenea în »naturală, începuturile fumatului nu se pot data. Cristo- Columb când a delbarcat în Cuiba. în anul 1492, a remarcat primul rând, acest obiceiu curios al indigenilor, taş observaţie a 'făaut-o Jacques Cartier, la sosirea lui Canada (1534).W¡genii —• scria el — posedă o iarbă pe care o poartă pijiintr’o pungă atârnată de gât. Cu ajutorul unei bucăţi

Fumătoarea

părţile, consilierul francez Lancre, luând chiar cuvântul în tr’o şedinţă a Parlamentului, contra acestor nesocotiţi im itatori, pe cari îi considera sălbateci. Dar pasiunea fu­mătorilor dovedindu^se inocentă, prigonitorii n ’au ajuns la nici un rezultat. Fumatul s’a propagat cu o repeziciune uimitoare, dând naştere la o adevărată industrie, a pro­duselor de acest soiu.

TABACUL CONTRA CIUMEI...

Sunt numai câţiva ani, decând un mare savant a co­municat Academiei de Medicină dela Paris, proprietăţile bactericide ale tutunului. S’au făcut experienţe şi s’a con­statat în tr’adevăr, că în anumite maladii epidemice şi mai cu seamă în ciumă şi holeră, fumătorii dau foarte m ici procente. Nu sunt imunizaţi, e drept, dar sunt 'pro­tejaţi contra flagelului.

Or, ceeace medicii moderni au semnalat ca o desco­perire recentă, a fost cunoscut şi practicat încă de-acum trei secole, de către un bătrân olandez, fumător neîntre­cut pe vremea lui. Se nuimia Isibrand de DieJiierbroeck şi exercita medicina în oraşul Nimeg.

In anii 1636 şi 1637, oraşul acesta a fost bântuit de ciumă şi Isbrand, ifiind singurul medic de înodere, a tre­buit să alerge la toţi bolnavii.

„Am avut curajul să vizitez cele mai infecte locuinţe. — povesteşte el — fără să înghit pilule de diascordium. sau alte remedii recomandate de ştiinţă. Aveam însi: grija ca două-trei ore pe zi, să-mi părăsesc orice afacer. şi să mă retrag în salonul meu, unde să^mi savurez pe îndelete cele câteva pipe de tutun, în al căror efect aveam toată încrederea.

De câteva ori, în urma surmenajului şi vizitelor prea dese la bolnavii mei, mă simţiam slăbit, aveam ameţeli şi un oarecare rău intern, care /”ă făcea să bănuesc numai­decât, că nu se petrece lucru curat cu mine. Imediat mu retrăgeam în „fumoar“ şi inhalam rând pe rând, şapte opt pipe de tutun... A doua zi eram ca nou născut; simp- tomele dispăreau ca prin farmec şi puteam să-mi văd de treabă, fără nici o grijă“.

La aceste observaţii personale, Isbrand de Diemer- broeek, adaugă şi un fapt petrecut în Anglia :

„Cam în acelaş timp — sipune el — Londra a fost ban tuită de ciumă şi s’a observat că locuinţele acelora cari

de lemn, găurit cu un fluer, pe care-l ţin cu unul d in ca­pete vârît in gură, ei dau foc acestei buruieni şi-i in ­halează fumul, dându-l apoi afară pe nas, aşa că nările lor fac impresia unui ho- geac... Am încercai să-i im i­tăm şi noi, dar fumul acesta ne-a'ameţit şi ne-a produs vomitări...“.

Marinarii de astăzi au, desigur, căile respiratorii mai puţin delicate, căci nu există unul, care să trăiască fără pipă.

P rim ii cari au fumat în Europa, au fost locuitorii ţărilor Basce, cari au găsit amuzant obiceiul americani­lor. Era pe la sfârşitul se­colului al XVI, şi faptul a stârnit comentarii în toate

biuiiea femeilor pentru fu- ttslt, in general, de dată mai mii. E drept că în ţările slave, iiile fumează de mai multă ut, dar azi, ţigareta este sâ­nii in mod mai savant.Sos: vedem o cutie modernă lira figări, prevăzută cu oglin­dit cm fumătoarea îşi poate mina şi coafura, iar în dreap- imile ţigarete lungi, la modă Miienl.

i REALITATEA ILUSTRATA 30 Octombrit IM

vindeau tutun, au rămas neatinse, deşi erau situate in cel mai infectat cartier“.

Tutunul protejează pe om contra 'ciumei; iată o consta­tare care va produce multă 'satisfacţie ¡fumătorilor. Şi e de relevat, că din anul 1720, adică din epoca în care s’a generalizat pasiunea fumatului în Europa occidentală, cumplitul flagel a dispărut cu desăvârşire. A cel aş lucru a fost remarcat în America de Sud, unde s’a fumat din cele mai vechi timpuri şi unide nu s’au cunosciut ravagiile .satanice“ .

Poate că, dacă locuitorii Chinei şi Ind ie i, ar fi fumat tutun în loc de opium, ciuma şi holera n'ar fi facut atatea victime m massele lor...

PENTRUCE FUMĂM ?...

Fireşte că fumătorul nu se gândeşte să ise apere prin aceasta, contra ciumei sau contra altor m alad ii epidemice, lăsând grija aceasta, în sea­ma serviciilor de higienă...

Atunci, pentruce fumăm ?... Pariez că nici unul dintre noi n ’ar şti să răspundă.

Pasiunea fumatului — inocentă cium este — se clasează printre cele mai imperioase patim i uimane. Dar prin ce ise justifică ?...

Un savant — tot olandez, ca şi înţeleptul doctor din Nimeg — a în ­treprins de curând o ainchetă cu subiectul acesta şi concluzia sa a fost că fumătorii nu pot mărturisi în ce constă plăcerea pe care le-o procură pipa, trabucul sau ţigareta.

Cei consultaţi au fost incapabili să determine senzaţia fumatului. Au răspuns prin cuvinte foarte vagi, ca : „m i se pare..." sau „in ii închi­pui...“ ori însfârşit, „cred că-mi stimulează spiritul observaţiei".

„Nu înseamnă oare aceasta -— conchide savantul, — o demonstraţie formală, că tutunul place tocmai prin efectele nebănuite produse asu­pra fumătorului?...”

Deci, nici un om nu ştie pentru ce fumează. Cu toate acestea, cei mai

C io dApul DE

mon /&moui*

CEL MAI FIN CEL MAI ELE6ANT CEL MAI DU DABIL

In această pagină, vedem trei ilustraţiuni. Prima cu stânga, reprezintă patru „ffirls” ale unui teatru bei ca să-şi poată satisface pasiunea fumatului, ele se re/jji în vestiarul bărbaţilor, singurul loc unde se poale jt La m ijloc: un fumător foarte matinal; în dreapta, in/l un peisagiu lunar, care în realitate nu-i decât... scria ţigară, mărit după clişeul fotografic.

mulţi au răspuns, la ancheta olandezului, că ar prefera să se prii de la alte lucruri (strict necesare, decât să renunţe la pasiunea lor,

Iată în ce constă misterul tutunului, misterul pasiuni^ inocente, nuia oare Jean Nicot (dela el a derivat cuvântul nicotină) că palm de ani, idupă epoca în care el l-a introdus în Europa, tutunul vi mâne încă o enigmă în privinţa scopului fumatului, pentru acei< savurează ?...

J.î,

PHOSPHATINEFALIEREJ

F A IN A A L IM E N T A R Ă A T A T D E CUNOSCUTA, CARE DÂ C O PILU LU i, SUB F O R M A C E A M A i P LACU TÀ.TOATE P R iN C iP H LE N U T R ÎT ÎV E ŞÎ V IT A M i N E LE NECE5ARE

P E N TR U D E S Ă V Â R Ş IT A LU Î D ESVO LTAR E.PHOSPHATINE FALIÊRE5 u ş u r e a z ă c re ş te re a D ÎN Ţ I LO R Ş l ¡N T Ă R i R E A O A S E L O R . D Ă FORŢĂ 51 S Ă N Ă T A T E .C O N V ÎN E S i A N E M ¡C i LO R . BĂTRÂNI' LOR Şl C O N V A L E S C E N Ţ IL O R ..

Nu exista d e câ t o Phosphotinà:P H O S P H A T IN E F A Ü Ê R E 3

(Marca depusâ»De vânzare pretutlndem,

Ilofflif/'* 1930 r e a l it a t e a i l u s t r a t a 5

..........

% c / r c t r n c / m

kj toată lumea ştie astăzi ce este o placă de gramofon, foarte puţini sunt Jţia cad ştiu cum se fa'brică o asemenea placă. Marea expoziţie de radio, fi ţinut de curând la Berlin, consacrând o secţiune importantă gram of o- iînfăţişat, între alte realizări interesante, şi procedeele moderne utilizate Btria discurilor.palorii expoziţiei, aveau astfel ocazia să asiste direct la toate operaţiile, Bşiau să transforme un material brut şi amorf în tr’o m ică placă rotundă

capabilă să conserve în şanţurile ei şerpuitoare, comori de melodii şi

nţi întrebat vreodată în ce mod ajunge vocea şi muzica să fie imprimată, %idisc lucru, pe care lumea îl ştie în princip iu din teoria clasică a gra­şi—ci în sute de m ii de exemplare identice, asemenea foilor tipărite ale Uicaţiuni de mare tiraj? Dacă invenţiunea lui Guttenberg a apărut, pe iei, de o concepţie senzaţională, cu cât mai extraordinară, trebue să ne

i/io de mai sus, reprezin­ţi din sala maşinilor unei ir plăci. Careul alb acope- Kfnl de fabricaţiune.

«tizi posibilitatea repro- in massă, a acelor sinuo- «ktile, microscopice, care modulaţiile sonore în ma- discuriloir!na satisface o curioz ita te ia cititorilor, vom in d ic a ,I sumar, etapele de fabri- I a plăcilor de gramofon, mentul înregistrării sune- ină la confecţionarea de- iadiscurilor, livrate în co-

trea plăcilor de gramo- inde trei faze deosebite: marea vocii sau muzicei;

mtarea tiparului sau ma- ]) reproducerea în massă iilor, după această ma-

Şanţurile sonore, diferă foarte mult dela o placă la alta. Cele două clişiee de mai sus — mărite — reprezintă în stânga un fragment •din uvertura „Nabucodonosor”, orchestră simfonică, iar cel d in dreapta, şanţurile unei plăci, pe care s’a imprimat un concert de vioară. In dreapta paginei, sus, vedem matriţa şi placa gata presată.

rimarea sonoră se face în- fedio special, în care interpreţii, muzicanţii, cântăreţii sau vorbi­se produc, în faţa urnui microfon, asemănător cu cel folosit la pos- de emisiune radiofonică. Vibraţiile sunetelor se transformă, gra- roionului, în curenţi electrici variabili corespunzători. Aceştia

ktiriţi într’un amplificator cu lămpi, de tipul celor întrebuinţaţi Eo ţi ajung apoi la un in »crip tor electro-magnetic de safir, pe liiic In stare de vibraţie.||M astfel acţionat, gravează pe placa de ceară, la rotaţie, o

serie de şanţuri cu multiple sinuozităţi, corespunzătoare ritmului şi modulaţiilor muzicei şi vorbei. Acesta e proce­deul modern de „imprimare electrică”, spre deosebire de vechiul procedeu de „imprimare mecanică", în care v i­braţiile sonore, în loc de a acţiona safirul, prin interme­diul unui microfon şi amplificator electric, impresionau direct diafragma inscriptorului.

In sistemul de înregistrare a lui Edison, menţinut as­tăzi numai de câteva case americane, vibraţiile acului se im primă în adâncimea şanţurilor. Noile procedee, adop­tate astăzi de aproape toate ţările, nu traduc oscilaţiile in ­scriptorului în adâncimea şanţului, ci în lăţimea lui. In chipul acesita, şanţul discului, în loc să aibe o formă de spirală, se înfăţişează, în realitate, ca o lin ie şerpuitoare ale cărei sinuozităţi laterale sunt însă atât de uşoare, încât nu pot fi observate decât la microscop. Acest procedeu e cunoscut sub denumirea de „înregistrare berlineză”.

Placa de ceară, astfel imprimată, este apoi cufundată într’o bae de galvanoplastie, unde se depune pe suprafaţa ei un strat metalic subţire, care urmează exact sinuozită­ţile înregistrate. Acesta reprezintă prim ul tipar negativ, întrucât prezintă şanţurile in relief.

După tiparul negativ se pre­pară succesiv, o întreagă serie de forme pozitive şi negative, până când se ajunge în cele din urmă la un tipar metalic definitiv, în negativ, care poartă numele de matrice, şi serveşte pentru repro­ducerea tuturor discurilor.

In ceeace priveşte fabricaţia propriu zisă, materialul are o im ­portanţă deosebită, întrucât, de compoziţia şi calitatea lui depin­de într o mare măsură timbrul a- custic al reproducerii precum şi uzura .mai lentă sau mai rapidă a plăcii. Plăcile moderne se fabri­că, în general, dintr’un lac spe­cial (şerlac) care se amestecă cu pulbere de ardezie şi alte diferite substanţe. Acest lac este produs prin exsecreţiunea unor m ici in ­secte, care trăesc numai pe anu­m iţi arbori din Ind ia, din care

cauză are un preţ ¡relativ scump.In timpul din urmă se între­

buinţează şi alte materiale pentru fabricaţia plăcilor. Cele mai inte­resante sunt plăcile de hârtie^ sau carton şi cele din cellon. Plăcile

de hârtie au avantajul de a fi portative şi extrem de eftine; cele de cellon sunt uşoare, flexibile şi nu se sparg. \

Singurul neajuns al acestor din urmă discuri, consta in faptul ca nu au o suprafaţă perfect plană, din care cauză, la reproducere, au loc oarecari variaţiuni de intensitate de altfel foarte uşoare.

Este probabil că, după câteva mici perfecţionări de fabricaţie, ele

vot cuceri pi&ţs»Să armSriîa. acum. fabricaţia plăcilor, ia urna executării matricei?

Splendoarea bucătă­riei — bucuria go*po- dinelor ! E atât de uşor să faci ca bucătăria, în care adevăratele go­spodine îşi petrec câte­va ore pe zi, să ia un aspect plăcut. între­

buinţaţi numai

ZEBRApasta ideală pentru curăţitul şi lustruitul sobelor, maşinilor de gătit şi veţi obţine un luciu splendid şi du­rabil. Este de găsit şi în tuburi originale en­glezeşti. Curat, econo­mic, uşor de aplicat

cereţi numai

ZEBRA

Prima operaţie constă în pregă­tirea materialului. Pentru aceasta se ia ardezia şi celelalte materiale pietroase şi se sparg în bucăţele cât mai m ici. Sfărâmăturile obţi­nute sunt apoi măcinate în tr’un sistem de mori speciale, până când ajung să se prefacă într’o pulbere măruntă, de culoare cenuşie. Acea­stă pulbere trece într’o altă maşi­nă, unde este amestecată cu şerlac

Amestecul este turnat apoi pe nişte valţuri uriaşe şi fierbinţi, unde se realizează un amestec intim al tuturor substanţelor, componente până când se preface într’o mas«ă compactă şi uşor de solidificat. Pasta astfel obţinută, este lam inată în fâşii lungi, oare sunt apoi tăiate în porţiuni m ici, fiecare cuprin­zând materialul necesar pentru o placă.

Materialul acesta este transpor­tat la maşinile de presat, unde ia naştere placa.

Presa pentru discuri se înfăţi­şează ca două scoarţe ale unei căr­ţi, din care una fixă şi orizontală şi cealaltă se roteşte în jurul m u­chiei. Cele două „fălci” ale presei sunt prevăzute pe partea lor inte­rioară cu matricele feţelor discului reprodus.

Fiecare lucrător are lângă dân­sul o masă metalică fierbinte, pe care depune materialul de presat.

După ce încălzeşte acest material până când ajunge moale şi com­plect plastic, lucrătorul apucă pas­ta cu mâinile devenite insensibile la fierbinţeală, îi dă o formă de

REALITATEA ILUSTRATĂ

ghiulea şi o introduce repede între fălcile presei. Acţionând apoi o pârghie, presa se închide şi pasta fierbinte se turteşte, strecurându-se în toate sinuozităţile şanţurilor im ­primate în matrice. Totdeodată, ea suferă automatic o răcire. Prin a- ceastă operaţie, placa este definitiv formată. Mai rămân încă unele a- mănunte secundare, care se rezol­vă în urmă: polisarea suprafeţii, şlefuirea marginilor, etc.

Interesant este faptul că etiche­ta depe placă este fixată în timpul presării şi nu ulterior, cum am fi ispitiţi s’o credem.

Un rol foarte însemnat în fabri­caţia plăcilor îl are aşa numitul „gravor-corector”, a cărui misiune este de a remedia eventuale defec­te, grave sau uşoare, care ar putea interveni în realizarea tiparelor discului.

Aceste defecte sunt de mai m ul­te feluri şi se traduc în general prin deformarea fundului sau pe­reţilor şanţurilor. Pentru a ne da însă bine seama, cât de delicată este operaţia unei „corecţiuni” în această direcţie, treime să amintim că şanţul discului are o adâncime şi o lăţime, care nu depăşesc “/mo din m ilimetru (cincisprezece sutimi de m ilimetru).

Dacă la ceara in iţia lă au aderat câteva grăunţe de praf, după înre­gistrare, şi n’au putut fi ridicate cu o perie fină, ele vor fi reprodu­se in matricea metalică sub forma unor m ici adâncituri de 2— 3 suti­m i de milimetru. Dimpotrivă, dacă

în cursul operaţiei de înregistrare, ceara a suferit câteva izbituri uşoa re, tiparul negativ va prezenta o proeminenţă de acelaş ordin de mărime.

Toate aceste defecte invizibile cuo hiul liber şi observabile numai la microscop, au o mare influenţă asupra audiţiei discurilor. In tr ’ade văr, ele produc, la trecerea acului, unele pocnete din cele mai neplă­cute, care sunt perceptibile în spe- sial în pasagiile de pianissimo sau de tăcere. Pentru a înlătura acest ne­ajuns, corectorul plăcilor operează în modul următor: el aşează tipa­rul metalic pozitiv (forma ce pre­

cede matricea) pe un gramoî urmează atent audiţia, repeţi un creion fin, punctele i percepe un cât de uşor sgoi normal. In urmă, examinai microscop aceste puncte, şi jutorul unor instrumentele mă precizie, retuşează şi infl eventualele defecte accidentai

Acestea ar fi în linii miri, le principale în fabricaţia pi de gramofon.

Şi iată cum, în mod trepiil terialul brut şi amorf ajungel dăpostească într’insul, atâta mori minunate de graiuri şi dii, cari nu mai mor.

30 Octomh’illi

CÂRTI POŞTALE ILUSTRATE - PLACI DE PATEFON!O descoperire epocală!Placa nu este lip ită pe deasupra ci dintr’o singuri

bucată, uşoară, subţire şi flexibilă.

Şan ţu rile sonore Im prim ate d irec t pe ilu s tra tăSe poate cânta de sute de ori, la orice gramofon. Costă numai 20 lei cartea poştală.Numai ultimile noutăţi en-vogue.Produsele Uzinelor „Weco” , Berlin.Reprezentanţa generală şi depozitul pentru RomSnla:

„NOVITAS”, Bucureşti IV, Str. D. Onciul 11.De vânzare la toate magazinele principale de muiicl

şi librării.

Căutăm reprezentanţi In toată ţara.

Pentru h i g i e n a intimă a femeiiOSCAR W ILDE zice: M

„este o operă de artă careul „mâini de maestru pentru il „în valoare calităţile sale ei „alese.

„Există ceaiuri bune şi ri „cum există tablorui bunel „— majoritatea rele !'\ 9

Remediul parfum at şi desinfectan! in tablettepentru spălaturi. — înlătură mirosul şi sudoarea, de aceea este indispensabil in timpul verei

Nevătămător, — Uşor de întrebuinţat,— RăcoritorP r e f u l l e i 8 0 f l . S e g ă ş e ş t e l a f a r m a c i i ş i d r o g h e r i i

Citiţi, Adeverul Literar şi Artistic“

e ceaiul cunoscătorilor!Azi de Oibţinut Ia toate !

nele bune.DEPOZITUL CD

56, Mircea-V)Bucureşti I

Oscar Wilde s’a la savoarea şi fineţea de ceaiului

'fwinings * ea

când e vorbit de ceai bun •Jl vvinlngs

cel mai bun ceai delà lîK Furnizat de peste

curţii regale engleze.M. S. Regina Maria a Hi M. S. Regele Spaniei,P A. S. Regală Prinţul de

îl preferă !Twinings * ea

IclomÄr/e 193Ü REALITATEA ILUSTRATA

p & ilru Cc^l Pâsbôîcd ÎXJL S 'â tsp j*<ávífIII.

«arc greutate am reuşit să-l fc că su-nt în toate minţile, irâşul meu e german, şi fuse- il prizonier pe frântul din li. Interesant de notat e că o- ¡sta vorbia foarte greu nem-

ki uitat să vorbesc limba nă, Îmi spune el; aci vorbim

ruseşte... saii deloc... iBa in lagărul dela Tomsk de

De atunci, n’am aflat nimic msta şi copiii mei...

JURĂM !

iiilele ce urinară, mi-am putut Mia că existau internaţi ca ţii de mai sus, vre-o câteva ¿prizonieri, din aproape toa- »murile beligerante: polonezi,ii, sârbi...iromân mi-a povestit cum a Jprizonier, în 1916, în luptele îarnopol. Ruşii, venind în nu- fiarte mare, înconjurară uni- itregi inamice, făcându-le pri- ire. Numai la Tarnopol, au că- Btlel prizoniere, 4 regimente itaterie şi unul de artilerie, iwngare, în care se aflau ie români.«şti prizonieri, erau dezarmaţi Bnişi, în mari coloane, spre ii),Dinei, puţin ajungeau pâ-i lagărele siberiane, deoarece «a, bolile şi oboseala, îi dobo- I» drum.im mers aşa, patru luni prin li, prin ger şi ploi îngheţate... sesc prizonierii.rit, unde se află şi azi lagăre rizonieri, se află în centrul Si­li. De când sunt aci, nu am1 decât zăpadă. Totul e acope- it un strat gros de zăpadă. In Kt, nu se face foc.• Totuş, îmi spune lin polonez, Im ajuns aci, am fost mulţu- jti nu vom .mai fi purtaţi pe liri, prin noroaie îngheţate şi

["1 până la brâu.H ani, aceşti nefericiţi lu- inminele de cărbuni, timp de■ pe zi, tăind blocuri sau în- (i, ca vitele, la vagonete. Cu ' gol, asudaţi, negrii de pra­

ful înecăcios, treceau prin galeriile întunecate, ca nişte umbre din In ­fern...

Purtau în suflet un dor ce le muşca inima, — dorul de acasă...

In 1919, a isbucnit holera prin ­tre ei. Lagărul a fost decimat. De îndată ce un prizonier cădea, vâ­năt, în convulsii, era acoperit, de viu cu var, din necesităţi de dezin- ferta re!

în taină să evadăm, se aflau mai puţini germani şi austria ci. Alese­sem pe cei mai voinici şi mai ho­tărâţi la orice. Complotul nostru se urzi în mare taină; luni de zile am pregătit în toate amănuntele fuga.

Toţi tovarăşii de conspiraţie, e- rau cei mai roşi de dorul de casă. Acest dor, îi făcea hotărâţi la tot:

— Scăpăm sau murim !Jurarăm...

In Rusia, serviciul m ilitar e obligator pentru tinerii de ambele sexe

Toate tentativele lor de evadare de până acum, au dat greş. Nu sâr­mele electrice şi ghimpate, nu m i­tralierele din turnurile de pază sau fioroşii dulăi ai gardienilor, ci în- săş clima acestui ţinut, împiedecă evadările. Unii reuşesc să fugă dar se întorc de bună voe, pe jumătate degeraţi, slăbiţi de foame până ce le rămâne pielea pe os.

Sunt numeroşi germani şi aus- triaci, în acest lagăr infernal. Ei mi s’au părut însă oameni mai pu­ţin vioi şi intrepizi, decât polonezii si românii. De aceea, printre cei Î7 prizonieri, cu cari am hotărât

.MIRAJUL LIBERTĂŢII

Noaptea fixată pentru evadarea noastră din lagăr, sosi. De cu sea­ră, potrivit planului nostru, ne-am procurat o sticlă cu vodkă; am fă­cut astfel încât plantonul dela uşa barăcei noastre să ne-o confişte, fiindcă ştiam că odată în posesia sticlei, santinela o va goli până în fund, din câteva înghiţituri.

Aşa s’a şi întâmplat.Pela miezul nopţii, santinela că­

zuse mototol lângă uşe; soldatul era beat mort. Atunci, ca să nu dăm de bănuit, am eşit pe furiş din baracă, pe rând, la un interval de

câte cinci runute. Am stabilit di- nainte ordinea in care aveam să ne strecurăm afară şi traseul ce aveam de parcurs în curtea lagărului.

Afară, zăpada era de aproape un metru. Prunul prizonier, — ne-am culcat în noaptea aceea îmbrăcaţi, —- şi-a luat mantaua veche din tini pul răsboiului, care ajunsese ferfe­niţă, dar pe deasupra căreia cusu­se cearceaful, ca un fel de pelerină albă. Speram prin acest truc, să nu fim v izib ili prin zăpada albă, ci să ne confundăm cu ea. Eşirăm astfel, unul după altul, ca nişte sta­fii albe, târându-ne pe brânci, prin zăpada din curte.

Trebuia să ajungem la împrej­muirea de sârmă ghimpată, din fundul curţii.

Eram al patrulea la rând.Primul dispăru în noapte. Eram

cu auzul încordat; dacă dulăii a- veau să înceapă să latre, era semn că planul nostru dăduse greş.

Nici un zgomot.Tresărirăm. Sabia de lum ină a

unui proector dela unul din turnu­rile de pază, se fixase pe faţada barăcei noastre, ilum inând feres­trele. Dar ilum inaţia nu dură de­cât o clipă, şi proectorul îşi în ­dreptă raza în altă parte.

Nici un sgomot.Trecură cinci minute.Al douilea prizonier crăpă uşa,

se strecură afară, deabuşile.Aceşti doui prizonieri, doui ro­

mâni pe care sorţii îi alesese să fie prim ii ce aveau să încerce e- vadarea, erau prevăzuţi cu foarfeci de tăiat sârmă şi mânuşi izolatoa­re, din piele groasă, pe care reuşi­sem să le furăm dela m ina în care lucram.

Alte cinci minute trecură, fără ca nici un sgomot să se audă.

Al treilea prizonier, un german, îsi făcu cruce, scoase din sân un medalion, îl sărută şi eşi’n noapte.

In fine, a venit irândul meu.

Regăsii în curte dâra făcută de predecesorii mei, dar n ’am vrut s’o urmez, ca să nu devină vizibilă.

Tăcerea era perfectă. 0 lamă de lum ină, dela un proector, lum ină curtea, — de parcă o mătură. Cu cearceaful alb în spinare, mă Iun-

f„Lectura“ ♦ »♦ ♦ Cumpărând 6 perechi de ciorapi

MONICAparticipaţi la tragerea

NOILOR P R E M I Ice eonsfau din voiajuri

NOILE PREMII CONŢIN; Biletul şi vi­zele Bucureşti-Paris şi retur. Casă şi ma­să, 10 zile la hotel Montreal. Excursiuni cu maşina prin Paris şi Împrejurimi. Vi­zitarea muzeelor şi monumentelor isto­rice. Bilete gratuite In fiecare seară la marile teatre şi cabarete. Ghid special pe

toată durata şederei la Paris.

DE P R E C I Z I E

rENTlU

0ATÁ V I A Ţ A

j--- -----------

♦ ♦ ♦

GRATUITE LA PARISM A G A Z IN E L E

OLAV B U C U R E Ş T I

L I P S C A N I 3 7♦ ♦

♦

gii în zăpadă, nemişcat, până ce lum ina trecu de mine.

Apoi, începui iară să mă târăsc spre sârmele ghimpate.

Un câine începu să latre. Mă simţise, desigur.

Deodată, patru raze de proectoa- re tăiară cerul, se încrucişară, cer­cetară curtea... M’am ridicat şi am parcurs în fugă spaţiul redus ce mă mai despărţea de sârmele ghim­pate. Dar când ajunsei la ele, îm i dădui seama că eram pierdut: ger­manul ce plecase înaintea mea, a- tinsese din greşală una din sârmele tăiate, şi fusese electrocutat pe loc. In atmosfera îngheţată, mirosea vag a carne friptă. Carne de om e- lectrocutat... Cunoşteam acest m i­ros lugubru, dela o execuţie pe scaunul electric, la care asistasem în America. Poate că e o simplă sugestie. Dar când se dă drumul curentului de înaltă frecvenţă prin trupul condamnatului, asistenţei i se pare că aude un sfârâit ş> '.ă-i miroase a carne friptă...

Germanul căzuse între sârme, a- coperind deschizătura făcută de ceilalţi doui predecesori, cari tăia- seră câteva sârme.

Alţi câini, dela turlele de pază, începură să latre şi să urle.

Ştiam că prin trupul prizonieru­lu i electrocutat trecea curentul e- lectric, în stare să ucidă zece m ii de oameni în tr’o clipă. Dacă aş fi atins acest trup, aş fi căzut trăznit alături de el. Nu puteam trece prin ­tre sârme, din cauza acestui trup, şi nu mă puteam întoarce spre ba­racă, din cauza câinilor al căror lătrat fioros se auzea apropiindu- se de mine. *

Ce să fac? O clipă mî-<a trecut prin minte să ating de bună voe sârmele, ca să mă sinucid.

Patru lum ini de proectoare se fixaseră asupra mea. Zăpada sti­clea... Un foc de puşcă... Apoi al­tul... Gardienii trăgeau în mine!...

O umbră se întinse, lungă, pe ză­padă până la mine: umbra unui

Ne-a trebuit o lună ca să elobo- porni de sus, de pe lin ia Decau-răm planul şi să aşteptăm momen- ville-ului, prim ul foc de armă. Sol-’ ’ ’ mai prielnic, ca să-l punem daţii prinseseră de veste.

icare. Ne-au trebuit câteva — Răspândiţi-vă! urlă Mayeir...

REAL ITATEA ILUSTRATA

tul celîn apliminute, ca să-l executăm.

Rolurile erau studiate cu amă­nunţime şi precis împărţite.

Scena a fost fulgerătoare: la un semn al meu, Kutz, un polonez, a- plică pela spate o teribilă lovitură

Salve de puşcă răscoliră pietri­şul din vale, ciuruind frunzele mari de brusturi, ce se agitau ca bătute de vijelie.

Un rând de soldaţi începură să coboare parata după noi.

de ciocan in capul santinelei care ne păzia, în timp ce austriacul Stei- ner lovia la fel, pe santinela din gura galeriei. Le luarăm revolvere­le; asupra unuia din soldaţi, am gâ,sit un briceag lung, pe care de asemeni îl luarăm.

In tr’o clipă, toţi deţinuţii afară de mine şi de Johann, alt polonez, săriră in două vagonete, clae peste grămadă. Peste ei, am pus un strat de bulgări de cărbuni. Apoi, Johann şi cu mine, începurăm să

r ___ ^ împingem din răsputeri, vagonete-paznic. Am luat-o la goană dealun- le spre iguira galeriei, şi de acolo gul sârmelor, căutând să es din spre galeria principală, unde ne aş- cercul de lum ină. Razele, cu lumi- tepta mica locomotivă, condusă de

Tinere fete la exerciţii militare de tragere.

Fugirăm care încotro vedeam cu ochii...

FUGARI...

Tirei dintre noi au fost ucişi a- colo, în fundul acelui torent, de gloanţele soldaţilor roşii

Puternic, neir

Lisoform-ui dicat pentru

zul femenin

Johann fu rănit la şi cu mine i-am ajutat si» şi ne-am strecurat în sus,pi opusă, prin albia unui allt torentului.

Pe sub mărăcinii usca buşti, ne-am căţărat din pi piatră, şi am mers astle' ore, până am ajuns pe i Acolo, ne-am oprit, cu ta nile sgâriate, să ne odihiis pă şi să pansăm piciorul hann. D in fericire, gl superficial prin pulpă; i mai mult dureroasă, deci dioasă. Numai de nu s’ari

Topirăm zăpadă in pi să ne putem alina setea.I care, nu aveam nimic,,,

Am mers patru zile pti şi prin codri, mâncând» muşchi de arbori. Ocolii de frică să nu fim prinşi,I noaptea, iar ziua dormi» rul groaznic, în boscheteJi uscaţi.

După nenumărate suferii ajuns la Mariinsk, o staţiui le ferată, în apropiere ii pe lin ia Tomsk—Irkutsk. vea la el câteva .rubkşico care le găsise in ,mină, A;1 în apropiere de oraş, si noaptea; ne era frică si dem ziua în el, fiindcă ir traversăm oraşul, ca să aji gară, deoarece aceasta si extremitatea cealaltă a ta • Eu rămăsesem încă! hainele soldatului rus, ucis motivă. Spăla sein ̂ mantaua ge, frecând-o cu zăpadă ¡ii ţă de copac. Cei doui însă, se aflau în costat lucrători mineri.

(Sfârşitul in M

30 0 cioalrii I

na lor «rudă, se deplasară după mine.

In acest timp, unul din gardieni, ajunsese în dreptul neamţului e- lectrocutat între reţele. Abia atunci mi-am dat seama, că paznicii ţij neau câin ii legaţi de lanţ, ca să nu fie electrocutaţi, dacă air sări între reţele. Am reuşit, asounzân- du-mă după un morman de zăpa­dă, să ies din zona de lum ină a pro- ectoarelor, care se opriră asupra germanului, electrocutat.

Şi în timp ce gardienii se strân­seseră în jurul cadavrului, am reu-

“ ' d e cabină şi să

Mayer, un prizonier neamţ, care făcea şi el parte din conspiraţia noastră.

Când cuplarăm cele două vago­nete, făcui un semn dinainte con­venit lu i Mayer, şi în tr ’o clipă, el svârli jos de pe maşină, cu un pumn formidabil, pe soldatul ce-1 păzia. Johann se repezi la santinelă şi-i înfipse briceagul lung în spate...

Johann se ascunse în alt vagonet iar eu mă îmbrăcai cu mantaua soldatului, cu şapca lui, îi luai puş­ca la umăr şi mă instalai în spate­le lui Mayer, pe locomotivă, astfel încât să nu se vadă pata de sân-

şit sa ma apropiu intru înăuntru.

Tovarăşii mei, cu cari plănuisem ge din spate,evadarea, fură dezolaţi, când le-am Mayer fiu eră scurt din sirenaspus că numai cei doi romani, m aşinei, şi m icul tren porni. Tre-cari au plecat la început, au reuşit CUt-ăm, nesupăraţi de nimeni, pesă treacă de sârmele ghimpate... lângă grupuri de prizonieri ce lu-

Eram 15 prizonieri, cari conţi- craU) păziţi de soldaţi cu revolve-

E x n frm \ê l

la b o ia to r a

v e i i i t cà L /so/ni

o m o a r ă in r i tm

n u le g e rm e n ii f i n

f u i d e , a i h o le re i fi i i»

modernă

necesita­

tea imperioasă a unei d ozele anume pri „toalete intim e“ regu-

■TEMEEAcunoaşte

nuarăm să ţinem, noaptea, consfă­tu iri secrete, hotărîţi să încercam, chiar cu preţul vieţii noastre, sa ne cucerim libertatea.

Făurisem alt plan de evadare.Unul din noi, un neamţ, era me­

canic şi fusese însărcinat la m i­nă, să conducă m ica locomotiva a Deoauville-ului, care scotea vago- netele cu cărbuni din galeria prin

i» r_« vninn Don o în cfn

rele sau sticlele de vodkă în mână.Greutatea cea mare, era să pu­

tem trece de controlul dela gura minei. Norocul ne-a favorizat, căci grupul de soldaţi de acolo, nu ne-au făcut semn să oprim. Con­voiul eşi din m ină; îndată, Mayer dădu toată viteza locomotivei.

Soarele de afară ne orbi o clipă, cu reflexele lu i pe zăpada străluci-

late. Intr'adevăr, spe­

cialiştii spun că unele

d in cele mai serioase

afecţiuni femeeşti, ca

isalpingita, ovarita sau pelvi-peritonita pot fi

evitate prin irigaţii în

cipală, afară din m ină. Până în ga- toare. Trecurăm pe lângă soldaţi, le,ria principală, unde le aştepta Io- muncitori, ţărani..

cnse.Lysoform-ul e întrebi'

inţat pe o scară întinsa

în spitale şi e adoptat

de mii de femei fiindcă

e puternic şi în acela}

timp neiritant. Afară

de asta e suficient par­

fumat pentru a servi

ca desodorizant.

comotiva, vagonetele erau împinse de prizonieri.

Un soldat cu revolverul în m â­nă, se afla veşnic pe locomotiva, în spatele mecanicului.

Cei 15 tovarăşi cari ne înţelese­sem să evadăm, formam echipa ce lucra în tr’una din galeriile mai din

fund.

La o cotitură a muntelui, în tr’un desiş de păduirice, Mayer opri tre- nuleţul. Sărirăm cu toţii jos, şi o luarăm la goană, devale pe panta abruptă; bolovănişul muntelui se rostogolia cu sgomot după noi.

Ajunseserăm jos, în matca adă­postită de zăpadă a unui pârâu, as- cunzându-ne prin bălării, când

) Octombrie 1 9 3 0 REA LIT A T EA ILUSTRATĂ

F i l M u l v r

Sus şi jos in stânga, vedem două modele de vile

din Hollywood, construite in cele mai bizare styki.ri.

invita la el, Maurice i-a răspuns cu cea m ai mare naivitate :

— Voiu veni mâine la dejun!”Dimpotrivă, Los Angeles, care este plasat deobicei

la o distanţă interm inabilă de celelalte oraşe în ge­neral şi de Hollywood în particular, nu formează de­cât unul şi acelaş oraş cu cetatea stelelor.

Singură călătoria dela San-Francisco la Los An­geles, merită deplasarea. Trenul Lark, pleacă noaptea d in San-Francisco, dându-ţi prilejul să te odihneşti m ai bine decât în cel mai confortabil h o te l; d im i­neaţa te trezeşte şi ai dinaintea ta un ocean, colorat violet, turburător în măreţia sa, reflectat _ fiind de globul roşu care se rid ică d in spatele unui munte al­bit de bătrâneţe şi zăpadă. Acest tablou, am intitor de stampe japoneze, e copleşitor.

Casele au ceva colonial, exotic şi trenul se lansea­ză pe o cornişe, întovărăşit fiind pe distanţă de 200 kilometri, de opalul suav al Oceanului Pacific, opal care-i ascunde rechinii.

Nu trece mult şi dinaintea ochilor îţi apare o pă­dure de m ici „E if f e le s u n t sondele de petrol. .

Palmieri m inunaţi, miresme turburătoare, anunţă vegetaţia luxuriantă a Californiei de Sud, spre care rapidul se îndreaptă în p lină viteză.

Casele evocă Japonia, iar viile, măslinii, eucalipţii te fac să gândeşti la Algeria; numele oraşelor sunt spaniole. Ah! Cristofor Columb! America îţi datore- ste totus ceva!

Sute de kilometri, trenul trece prin tr’un defileu de arbori fruc tife r i: meri, ¡pruni, caişi, banani, porto-

Se crede în general, că Hollywood este foarte apropiat de New-York; in realitate, se

află la patru zile şi jumătate de mers cu trenul. Fără îndoială, că trebuie să surâzi, când oameni cari nu cu­

nosc acest detaliu, îţi spun :— Aţi fost la New-York ? Atunci fără îndoială că aţi văzut şi sta­

rurile dela Hollywood ?“.In legătură cu aceasta, Douglas Fairbanks povesteşte cu veselie, cum telefo­

nând din Hollywood cu Chevalier, — care debarca la New-York, — pentru a-l

BRA o noapte caldă de vară. Liniştea cuprinsese întinsul. In casa ei, aşezată între pomi, lumi-

— mtă de razele lunii, fata adormise. Căpşorul HM se odîhnia pe perna de mătase. O rază de lună iuta ochii ei închişi. Fata visa.... că a plecat din W, departe, peste nouă m ări şi nouă ţări... După o iilor ie lungă de tot, a ajuns într’o ţară minunată,

p n j i şi mare, cu soare m ai luminos ca pretutin- |W, cu oameni de o răpitoare frumuseţe. Era, a- [itlo, pe pământul visurilor ei, între aceia pe cari îi «taira şi cărora le scria.... Era atât de fericită.Dar iluzia n ’a durat prea mult. Baza alintătoare a toii, a dispărut de mult şi în locul ei, soarele, ml neobosit cuceritor, a făcut ca ochii m inunaţi ijelei să se deschidă, răp ind astfel fericirea pe m ea, o credea eternă... Ar fi preferat să doarmă mic, pentru a se simţi astfel cel puţin, în acel jaradis, care se chiamă Hollywood...

* * *

Pentru dânsa, — şi pentru celelalte zeci de m ii de

|n|e, care visează la raiul pământului, scriu rân-

ta'le ce urmează. Aş vrea ca scrisul meu, să le dea

I idee cât mai precisă, a vieţii m inunate şi totuş

ßicu desamăgiri, — care domneşte in Hollywood,

Ir«! Babei al cinematografului.

I.

VEDERE GENERALĂ

¿ à r ’ Fotografia de sus, repre-S' zimţă cetatea filmului, Holly-

wood-ul, acum... 40 ani.

REALITATEA ILUSTRATA JO OctombmM

cali, înşiraţi ca la paradă. Suni oraşe întregi de fructe, cetăţi de pepeni galbeni şi verzi. Este grădina Californiei, care furnizează fructe Ame- ricei şi unei bune părţi d in lume.

Este o „coasta de azur“ mai mare, nmi frumoasă, mai caldă.

* * *

După ce ai traversat aceste culori, aceste bogăţii, parfumuri şi lu­m ini, ajungi la Los Angeles.

In mijlocul sgomotului de clacsoane şi sirene, ajungi la Hotelul Am­basador, unul din cele mai moderne d in lume.

Los Angeles, nu este decât o Nisă, cu mai puţin pitoresc, mai puţin farmec poate, dar cu mai multă grandoare. Hollywoodul îl urmează şi treci dintr’unul într’altul, fără să-ţi dai seamă.

Hollywood este mai nou decât Los Angeles, icu toate că şi acesta este construit de curând. Mulţi dintre acei, cari îl locuesc de mult, -- şi nu dintre cei mai bătrâni, — l-au cunoscut ca pe un m ic cuib de pro­vincie, cu străzi prăfuite, cu popu-

După miezul nopţii poţi vedea trecând prin mijlocul . tui, autocamioane, cari transportă o vită desfăcută in bucăţele."

* * *

De îndată ce-ai sosit la Hollywood, îţi dai seama că acest omş ! ine muşine i; na m a şinei murdare din fabrică ci frumosului oul«_ aparatului de cinematografiat şi reflectorului. Dimineaţa, sortii pe lacul strălucitor al automobilelor; iar seara sute de lumi ni pti din faruri, dau oraşului un aspect fermecător.

Căci existenţa Hollywoodului a devenit posibilă, în primi prin automobil. Nu există om care să nu aibe maşină. Cine ar tj meargă pe jos, ar trebui să înnopteze undeva, pentru a putea ih oraşul d intr’o parte în cealaltă.

Acolo mergi pe jos numai pe bulevard, atunci când treci iii magazin la altul.

laţia formată în mare parte din mexicani şi chinezi. Los Angeles de astăzi, este un oraş, a cărui populaţie trece de două milioane de locuitori şi a cărui întindere este mai mare decât a Parisului, Londrei, Berlinului şi Vienei îm­preună; bineînţeles, dacă se soco­tesc şi numeroasele oraşe care sunt legate de Los Angeles: Pasa- dena şi Glendale, Santa Monica şi Venice, Beverlg Hills, Culver City şi multe altele.

Los Angeles nu a devenit mare prin minele de aur, astfel cum s’a petrecut cu statele din nordul Ca­liforniei, ci prin petrol. Oraşul este clădit pe un lac de petrol. Pe multe străzi se pot observa son­dele. Seara, sondele sunt lum ina­te, oferind un tablou feeric, pe o întindere imensă.

Los Angeles nu este oraşul sgârie-norilor; solul nu i-ar putea susţine. In centru există nelipsi­tul Broadway, unde casele sunt mai înalte, netrecând însă nici una de douăsprezece etaje. Restul o- vaşuiui se întinde ca un adevărat regat: atinge poalele munţilor, este scăldat de valurile mării, pătrun­de în păduri şi câmpie. Casele au aspectul unor vile cochete.

Hollywoodul, celebrul Hollywood, nu este decât o parte din Los An­geles. Centrul Hollywoodului, se a- flă la vreo opt kilometri de centrul din Los Angeles; dar aceasta nu contează în ţinutul distanţelor ne­măsurate.

Acum vreo nouăsprezece ani, Hollywood, nu era decât un orăşel- grădină, cu case de lemn, aşezate între portocali. In centru se afla Hotel Hollywood. In tr’o zi de toam­nă a anului 1911, debarcară în gara din Los Angeles, câţiva oameni cu un aparat de cinematografiat. Un oarecare Alfred, sau ,,Al“ Christie, auzise că atmosfera Californiei, ar fi favorabilă realizărilor cinema­tografice. Veni cu mica lui trupă şi închirie pentru 30 de dolari pe lună o casă în Los Angeles, care era oraş mare pe vremea aceea.

Câteva luni mai târziu, veniră a- colo alţi pioneri ai film ulu i: Jessie L. Lasky şi Cecil B. de Miile, cari lucrară aci primele lor filme.

In 1920, Hollywoodul număra 35.000 de locuitori, iar în 1926 IM .000. Are 58 de ateliere mari pentru film , şi 247 societăţi cine­matografice.

Recunoşti Hollywoodului, că f il­mul este acela care l-a creeat; tot oraşul nu este altceva, decât o gi­gantică decoraţiune cinematografi­că. Casele sunt construite, astfel ca şi cum în spatele faţadei, n ’ar mai fi nim ic. Fiecare stradă este o alee de palmieri, împrejmuită de vile. Şi sunt zeci de kilometri cu astfel de străzi: asfalt în mijloc, o alee de palmieri, iar în dosid ei, pe dreapta şi pe stânga, vile discrete, în ton galben sau gris, cu porţi în

arcade.

, Hollywood-Boulevard“ este strada principală a oraşului, o • i 4 . - .. - . ziua şi în cursul nopţii, se scurg pe aci încontinuuBessie Lave, este o pasionata calarea a; jos: şiruri duble de automobile. O circulaţie exlrm

Brook’ grădinar convins, se complace in Cum ai părăsit aceaslă stradă princlipalăluxurianta vegetaţie din parcul vilei sale.

Şlt jlflt

un lim I

, nutâtneşti nici un om care să meargă pe jos. Un pe asfalt, printre palmieri, îţi dă de gândii, ca m n’ar avea ce încălţa.

In topografia străzilor Hollywoodului nu existeii dar absolut nim ic, care să nu fie drăguţ, plăcutjj pentru film . Strada marilor magazine străluceşti traordinara ei bogăţie.

Este un ţinut al muncii. Dar în acelaş timp, utilii luxului. Ţinutul emoţiunilor divine, care ne oferi

liştea dinţilor albi şi minunaţi, in surâsuri cuceritoare, ce se «iest gurile fotogenice: atleţi. Don Jind zişti de toate genurile, „vamps" ci suri crude, cu obraji fardaţi şi bu:i

In n ic i un alt colţ al pământului tâlneşti atâta sumedenie de omiri moşi. Nu toţi pol deveni artişti ma, dar 7 O ŢI o doresc. Fetele piste ajungă ca Greta Garbo sau Ulm. Bărbaţii, aventurieri ca Tom Mix,t mantiei ca Rudolf Valentino. St prin toate localurile, unde bănuit st putea întâlni un regisor. îşi publii grafia în gazete. Din ochii nem

copiilor, isvorăşte rugătoq rinţă :

—- „F ilm aU -m ă“ !Este mai mult decât o J

Este o pasiune.D in ferestrele trenurilor

bat zi şi noapte continentul can, îndreptându-se spre b geles, răsar privirile strif toare ale acelora, cari au o dorinţă, o singură patimă, jungă actori de cinematogn astfel, cum cu cinzeei de urmă, străbăteau California căutători de aur. Dar căuli arr tineri şi bătrâni, aveai impunătoare, şi erau incul!! clari, pe când căutătorii 'ii sunt toţi frumoşi eleganţi struiţi.

Şi totnş, în multe colţuri lywoodului, domneşte trişti bufneşte tragedia.

Adesea se petrec crime) Acestea bine înţeles păstrii racterul cinematografic, ii nai al cetăţii filmului...

Curios că afară de film, i domeniu artistic nu se pont volta aci. Nu există decât an teatru, iar bibliotecile, iipn desăvârşire...

Totul este film, film, nun« Căci niciodată nu a exişti

nut atât de frumos, atât it rător ş i de impresionant ca

Iarna este cald, iar vara roasă.

Frumuseţea( acest copil şi neliniştit, găseşte aci k Mai mult ca oriunde..

(Va u rm a ).

ION GOlfl

VOPSIRI DE Pil■KOMOL* exist! tn 1» nuanţe iu!» Ca aceasta pwteţi ripd pirul di ca cea mai aur* «iguranjl In 1!

■ofe ta coloare originali C*r*ţl „KOM OL" la Coaforii S« trimite la cerere franco pr» * gratuit la Reprezentant« Otiwil

O rad la Mara, Sir. Delaunnc*

O tlombrie 1930 REALITATEA ILUSTRATA 1 !

JEJ1EEA fatală se cunună...!Iată ultima veste senzaţională, a-

iusă de pasările văzduhului din o- liiil indepărtat. A provocat desamă- distrugând visuri şi speranţe, Tă- I inimi.lotuş e adevărat...Sa Garbo, femee în jurul căreia se «o atât de nepătrunzătoare pânză lister, fiinţa a cărei vecinică linişte ascâ şi sufletească dăduse de gân­

dit unei lum i întregi, -— obicinuită să o admire pe eciran, tumultoasă şi pasionată, pătimaşă şi ve­ninoasă, — se cunună! Se părea că Greta Garbo nu va iubi niciodată. Că va trăi mereu în acea singurătate în care îi plăcea să se închidă.

Povestea cu John Gilbert nu fusese decât un flirt, ceva mai serios. Aceasta cel puţin din par­tea ei. Este adevărat, că Gilbert o diviniza, o iu- bia, mărturisind că niciodată n ’a avut un senti­ment atât de puternic pentru o femeie. Pesemne că firile lor erau atât de opuse, încât o adevărată contopire sufletească, era imposibilă.

Cine se gândia oare, acum un an sau doi, când toată lumea comenta liniştea turburătoare a Gre- tei Garbo, că în sufletul ei mocneşte o dragoste puternică, prima ei dragoste adevărată?

Omul pe care-1 iubeşte şi cu care vrea să îm ­partă deacum înnaiinte viaţa, este un prinţ.

Un prinţ depe ţărmurile Suediei visătoare, un om al cărui suflet se potriveşte de m inune cu al ei, căci este format din aluatul aceluiaş popor. Un

prinţ adevărat. Al doilea fiu al regelui: Prinţul Sigvard.

Dragostea lor, dăinueşte de multă vreme. A- cum doi ani, când după o muncă ostenitoare în Hollywoodul tuturor nebuniilor, Greta s’a dus să se odihnească în patria-i atât de dragă, acum doi ani, când studenţii suedezi, au primit-o mai en­tuziast decât pe-o regină, purtând-o pe braţe până acasă, se hotărîse logodna.

Regele s’a opus.

Dragostea prinţului, era însă ditn cc în ce mai mare. D in ce în ce mai puternică.

Sigvard era hotărît să părăsească palatul şi să se stabileasca la Hollywood unde să-şi găsească de lucra. Dealtfel ace'Iaş lucru este hotărît să-l aca şi acum, în caz că regele Suediei s’air opune Este pentru prima oară când Greta Garbo

traeşte rolul pe care l-a interpretat mereu pe e- cran: feraea ¡fatală.

Rolul din viaţă este îinsă mai puternic. Produce desacord in tr’o faimilie regească.

Este adevărat că şi Greta îl iubeşte pe prinţ. Mai mult. A declarat că dacă regele ar cere-o, este dispusa sa renunţe la cariera artistică.

S’ar putea ca foarte curând să aibă loc cunu­nia. iar putea ca, tot foarte curând, Greta să declare ca renunţă la ecran,

in clipa aceea, întreg cortegiul de admiratori ai termecatoarei blondine s’ar transforma în convoi de înmormântare. Ar plânge toţi acei cari găsiau desfă­tare in ondulările şerpuitoare ale trupului femeii fa­tale, toţi acei, care-i trimeteau scrisorele de dra­goste, implorând un autograf scris de mâna ei... ratala._ Ar plânge un şir întreg de fete şi femei, care m_ nopţi de insomnie se gândiau să a-

junga ca ea. Ar plânge proprietarii de cinematografe din lumea întreagă, căci

ar pierde prin dispariţia ei dintre stele, unul din cele mai atrăgătoare

programe.Şi în vreme ce clopotele bise»

ricilor vor bate, vestind lum ii * că femeea fatală nu mai există,

Greta Garbo în două roluri de îndrăgostită, cu I. Brown (st.) şi Nils Aster (jos).

■

CIORAPI 's t

TRICOTAJE

g g &

SOLAVICI Bucurau sa

L E OC O A F O R

D E D A M E

cu cel mai bun personal în arta Coafurei de Dame, Institut de Beauté; serviciul ireproşabil. Instalaţia ultra modernă, vâpsitul părului cu cele Hncturi. Ondulajia Permanentă cu cele mai perfecte aparate. Notaţi bine

REALITATEA ILUSTRATA 30 Octombm II)

întâmpinată la în ap o ere, în portul Hâvre de ziarişti, d-ra Andree seu a împărtăşit impresiile d-sale unui redactor al ziarului „Hâwe-Eclair”. Din articolul publicat în susnumitul junn.al, extragem următoarele:

Am întâlnit-o eri la „Frascati” . M inuneI „Miss Bucureşti” e îmbră­cată cu costumul naţional. Haina de sărbătoare a românilor, o prinde minunat şi o face şi mai frumoasă. 0 floare împodobeşte cu roşu părul ei negru, cusăturile de fir ale şalului, unduesc prin cutele borangicului, până jos de tot. Un pastel antic, într’un decor modern.

După ce domnul Henderson, confratele nostru dela „Port du Hâ­vre”, ne prezintă „Maiestăţii Sale”, cât şi doamnei Alice F. Schi ele, co­respondenta revistei „Realitatea Ilustrată” din Bucureşti, intervieiy-ul începe, cu atât mai plăcut, cu cât „Miss Bucureşti” are mult spirit şi cunoaşte perfect limba franceză... Să fim sinceri, cu un accent puţin tărăgănat, dar foarte melodios.

— „Impresiunile dv. domnişoară, după călătorie?” .— Toate sunt minunate. Atât cele din timpul traversării Atlanti­

cului, cât şi cele de la Galveston” ....şi iat-o pornită pe drumul frumos parcurs de „Niagara", vapo­

rul cochet al lu i „French Line”, de douăzeci şi trei de ori o pătruns soarele prin geamul gros al cabinei sale. Ea ne povesteşte sosirea trium­fală la Galveston, muzica m unicipală prim ind cu imnurile respective reginele frumuseţii şi însfârşit majestatea plajei d in Texas, în amurgu­rile de vară. Ce 'am intiri! Miss Bucureşti e cu totul transfigurată. Ho­tărât, ea nu vrea să ne vorbească decât de bine, despre Texas şi Gal­veston.

— „Şi oonciursul?’”.— „Oh! El a fost cât se poate de agreabil; concurentele reunite ptţ

plaje, sub un soare splendid, s’au simţit cum nu se poate mai bine”.—: „N’aţi fost obosită de această lungă traversare?”.— „Da. Foarte obosită. Ştiţi, la 23 de zile de călătorie pe mare,

adăugaţi 12 ore de cale ferată, de la New-Orleans la Galveston, plus emoţiile concursului. Şi apoi... regimul alimentar de acolo, e atât de diferit de cel european” .

— „Adevărul?”.Şi aflăm că Miss Bucureşti are în această priv inţă aceleaşi opinii\

ca şi domnul Escoffier, marele bucătar parizian, căruia perspectiva u- nei cure culinare la unchiul Sam. i-ar da cele mai negre gânduri.

D in fericire Miss Bucureşti s’a reîntors pe deplin sănătai!il face turui ei prin Franţa, apoi pe cel al Europei şi se va ¡napi Bucureşti, unde-şi va relua existenţa de burgheză.

Va păstra totdeauna v ii am intirile m inunatei călătorii, giplij imagini ale sgârie-norilor, spaima la vederea negrilor din Am I

mulţimea de automobile, un film întreg care îl desfăşura k mim eri, când ne-a spus cu un aer amuzant:

„Galveston! Dar sunt atâtea automobile acolo, încât pietonul,« malul care mai umblă pe jos, este o curiozitate rară...

MARC BENAM

Revenită în Capitală, duipă această m inunată călătorie, d-n! lliama M. Andreescu şi-a reluat vechea ocupaţiune: îşi conduce,« ceeaş conştiinciozitate, biroul de traduceri şi .copiat aote, din str. litis No. 10.

S’a înapoiat tot atât de zâmbitoare, tot atât de gingaşă, tot alt frumoasă, precum a plecat. Poate şi-a mai asimilat acea vioiciuni cific ¡americană, care-i adaogă uin farmeic în plus.

...Şi când degetele-i fine, vor alerga automat pe clapele nu) „Miss Bucureşti” va revedea în memorie Parisul, metropola !■ întinsul albastru şi însorit al Oceanului, vegetaţia luxuriantă a Cu lor, splendoarea Habanei şi m inunata plajă din Galveston.., FM grete... cu mulţumirea modestă a tinerei fete, care şi-a îndepliniţi bligaţiune...

PRINŢ şi VEDETA (urmare din pag. II)că femeea fatală s’a cum inţit şi s’a părtăşeşte dragostea lui. Mai smăritat cu un prinţ, şiroaiele de era prim ul bărbat pentru anlacrimi ale milioanelor de admira- vea o afecţiune extraordinaritori, vor forma o aleie minunată, oare îl adora şi de care «pe care va păşi convins şi... fatal, că niciodată nu se va puteidivina Greta Garbo! părţi. Veni însă moartea li

sului Rudy. Cu ghiarele mor|* * fipte în sufletul său, ultimei»

Odată cu vestea logodnei Gretei vinte fură: „Dacă Pola mi«Garbo, a venit şi aceea despre di- la timp, să-i spuneţi că mivorţul Polei Negri de prinţul Mdi- ¿esc la ea...”vani. Fără îndoială că durem

In formidabil contrast cu viaţa fost- mare. O lume intreajde linişte pe care Greta Garbo a plâns doar pe Rudy.dus-o până acum, Pola Negri, este Cu toate acestea, n’a Iiivedeta care a avut o viaţă intim ă treacă nici anul de doliu şiidintre cele mai sbuciumate. sătorit. De astă dată cu j

Iub iri aprinse, continue desamă- Mdivani. Pe semne că şi daig iri în dragoste, divorţuri şi scan - simţia jenată de fapta pe tidaluri, iată caracteristicile existen- face şi s’a simţit obligată sil{ii ei de până acum. re: „Amorul este cel maiimpo

O simplă înşiruire rezumativă a lucru din viaţă. N’aş vreipoveştilor ei de dragoste, va fi cea fiu înţeleasă. Nu sunt o fe«mai elocventă dovadă a spuselor şuratică, inconştientă şi iulnoastre. dar cred că o femeie poate i

F iind în conservator, îin anul al mai multe ori în viaţă. Majordoilea, s’a amorezat pentru prima operilor literare au fost it!|oară. Era un pictor tânăr, frumos, de această temă, a devotamcu faţa de o paloare halucinantă, femeii. Pentru o femee c atDragostea ei, a fost puternică, sin- artistă de temperament şiceră, aşa cum sunt iubirile din pri- racter, amorul se poate repdma tinereţe. N’a durat însă multă m ânând din trecut, numaisvreme. Pictorul, era bolnav de fti- tandre şi parfumate. Experl«zie şi după o existenţă chinuită, dragoste este un tezaur. Eadşi-a dat sfârşitul în braţele ei. ţii mai multă maturitate, 1’

După câtăva vreme, în cursul u- caracterul şi e cel mai miiunui incident avut la frontiera po- ducător al sufletului. Dragiiloneză, Pola Negri, face cunoştinţa poate muri niciodată.”unui conte: Dombsky. S’au văzut Şi credincioasă pe senine;de vâteva ori şi iirea curioasă a piilor ei, Pola Negri div#r|(Polei Negri, l-a acceptat ca soţ. prinţul Mdivani.Căsnicia lor n ’a durat însă mult. Un prinţ şi o vedetă se (

A urmat apoi celebrul roman de Un prinţ şi o vedetă div dragoste cu Rudolf Valentino. Rudy Două fapte, care coloreai omul divinizat de toate femeile, nu banalitatea vieţii intime, i iubia decât una singură. Şi aceea cinematografice, era Pola Negri. Se părea că ea îm-

Q £ & £ ? B u c u /> e ? fi 7 3 e s p n iQ B ...D-ra LILLIANA M. ANDREESCU, aleasă de noi „Miss Bucureşti”,

a participat în această calitate, la concursul Jnternaţionai d in Galves­ton, unde a făcut o impresie extrem de bună, prin frumuseţea şi gin­

găşia ei. „ . ,Minunata călătorie pe care a făcut-o cu vapoarele „Niagara şi ,,ae

La Salle”, au entuziasmat-o ca şi prim irile princiare d in_ insulele Ca­nare, Teneriiffe, Babana şi Galveston, unde aleasa noastră a fost p r i­m ită ou tot fastul cuvenit unei „regine a frumuseţii”.

C ea mai mare alegere. P reţu ri f o a r t e e f t i n e

BUCUREŞTI, Strada Carol I, No,

I Octombrie 1930 REA LIT A T EA ILUSTRATA

O â

F Săptămâna trecută, s’au come- W IDO ani dela naşterea d-rului m In fotografia noastră, autori- pji invitaţii la festivitate; jos : La ttrej/i a avut loc o conferinţă in-

Îm m lă agricolă. In clişeu, biroul mnţei; dr. m ijloc: cu ocazia ani- W Suveranului, aviatorii români

limitat prin mesagii aruncate \mnn, In Sinaia.

11u

• ' H I

I:

• J

Jos st.: Abatele Zavoral, marele prieten al liomăniei. a depus o jer- ft mormântul Eroului Xecunuscut; dr .: Voevodnl Mihai. urmărind n interes sborul avioanelor şcolii de pilotaj, la demonstraţia (lela

«si®»

Lv,

m

m g a

14

Stânga sus: Regele Ca- rol şi principele Nicolae, răspund la salutul echipe­lor sportive; mijloc: Rege­le Car ol şi Regina Maria, părăsind Universitatea; jos: defilarea sportivilor clujeni; mijloc sus: şedin­ţa festivă din aula Univer­sităţii; jos: defilarea „Şoi­milor Carpaţilor” ; dr.sus: ţărani din regiune, veniţi la serbări; m ijloc: d. Al. Vaida Voevod şi d. Miha- ly, primarul Clujului; jos înalţii demnitari, în aştep tarea S uve ranu lu i.

MUSTRATA

■urarea a 10 ani dela infiinţareu■ regina Maria, principele 'Nicolae, irtroji delegaţi străini.

O mulţumire publicaPrim im din partea domnului Dr.

veterinar Lt.-ooloncl B. Jinga, din Graiova, o scrisoare de mulţumire pentru frumoasa călătorie pe care a făcut-o în recenta excursie la Pa­ris organizată siub auspiciile „Rea­lităţii Ilustrate”. Extragem din scri­soare următoarele pasagii caracte­ristice :

„Remtorşi după 20 de zile din voiajul Budapesta, Viena, München, Paris, Lausanne, Montreux, excur- siune organizată şi susţinută de dv., cred că este de datoria mea, ca pe cale de publicitate, să aduc viile mele mulţum iri revistei ..Realita- lea Ilustrată” , cât şi domnului ing. Erdesz. Pentru modestul preţ de 27 de m ii lei de persoană, am fost tra­taţi în mod princiar, nelipsindii-ne nici cete mai m ici atenţiuni; am călătorit fără nici o grije, fără cea mai mică nemulţumire. Sunt con-

vins că individual o asemenea ex- cursiune n ’ar putea fi făcută nici cu triplul sumei pe care am plâ- tit-o şi nici n ’ar putea f i atât de in ­structivă, ca aceea la care am luat parte” .

Domnul Lt.-colonel Jinga, termi­nă cu asigurarea că v<a lua parte cu entusiasm ia orice excursie or­ganizată de noi. La rândul nostru mulţum im domnului colonel pen­tru frumoasele cuvinte; toată stră­dania noastră o depunem pentru mulţumirea şi înlesnirea cititorilor

■ If'STITKT DE FüUMUSEJE g

I „L ILLY *1I Bacuraati, Calca O rlv lja i n I Etal í. - Talafon WIM | iH nH B K E U H B nM H B K M M M M Í

REALITATEA ILUSTRATA 30 Octombrie 1930

Preţul aparatelor: de In Lei ’>. 500.— în sil*.

Rezultatul concursului cinematograficPublicăm mai jos rezultatul con­

cursului cinematografic. Artiştii sunt în ordine, următorii :

1. Betty Comipson.2. Evelyn Brent.3. Dorothy Lee.4. Hugh Trevor.5. Ivan Lebedeff.6. Lyonel Scherman.7. Mary Pickford.8. Sue Carol.9. Louise Fazenda.

10. Lilyan Gish.11. Ned Sparks.12. George K. Arthur.13. Karl Dane.14. Hery Annetta.15. Nick Basil.

16. Charlie Chaplin.17. Bert Wheeler.18. Robert Woolsey.19. Dorothy Lee.20. Norma Talmadge.21. Douglas Fairbanks.22. June Clyde.23. Bebe Daniels.24. Rod La Rocq.25. Tom Moore.

* * *Au câştigat câte un permanent

Iu cinematograful „Regal” :M. Bucică, str. G-ral Angelescu,

23, Loco.Veturia Cârjă, Bd. Elisabeta, S,

Loco.Costică Zotta, str. Câmpului, îl

MARIA JER1TZA — considerată in lumea în­treagă ca simbolul celei mai înaltei arte a cân­tului, — şia încredinţat minunata ei voce numai lui „His Master’s Voice“. Încercaţi o placă la un gramofon „His Master’s Voice“ şi veti avea iluzia că auziţi chiar pe maree

cântăreaţă.

S U P E R BKHASANA Super-touge de buze hei tO.- iii tub rotativ elegant cu dublu conţinut Lei 110.- cu creion de rezervă lei 10 - Superb■ ouge de obraz in ambalaj ţorrna bt rean■ t 70.- Par fum u r i Khasana ş t mijloace de Hirurmftesat e Khasana au renun-r mondial

taceti med azi o încet care c<- un pachet mic khasana Souperb rouge de buze (lei 26)

şi rouge de obraz De găsit pre tu tinden i'

indicăm r» i>lârr*> i

D r M . A lbe r she im , F rank fu r t a. M. - London

Depozitul G-ral pentru Rom ânia : „ u e a “-Krayer, tim işoara

Veniţi in ajutorul naturii şi întrebuinţaţi „Khasana Su­perb Crème”. Această cremă de frumuseţe de culoarea por­tocalei (nu este cosmetic) se schimbă imediat pe pielea Dvs. şi dă feţii culoarea ei natu­rală. Nimeni nu va aştepta a jutor. Cosmeticul nu vă oferă un efect aşa de personal ca .Khasana superb crème”. Ea întinereşte şi înfrumuseţează fiecare faţă, pe fiecare în alt fel, nvofT>a>”i'i dvwi l t . cn-

racterului său parucuiar. Numai „Khasana * uperb roş,; de buze” are un efect identic. El împrumută gurii Dvs. o ti­nerească frăgezime. El accen­tuează buzele Dvs. suficient, nic: prea mult nici prea puţin. „Khasana superb roşu de bu­ze” şi „Khasana superb cre­me” rezistă apei, vântului şi sărutatului şi totuşi nimeni nu-i pote recunoaşte întrebe, inţarea. Culoarea lor poate li îndepărtată numai cu săpun.

Cereţi de la orice magazin tic specialitale cataloagele şi o încercare, — fâră nici o ob­

ligaţie, a plăcilor alese.

„HIS MASTER’S VOICI "

Gramofoano

Vocea Măriei Jcritza

răsună la un gramofon

„His Master's Voice“

întocmai ca la op, ră!

Artişti cei

mai celebri

Plăcile cele

mai reuşite

, . 10,n REALIT AT EA ILUSTRATA30 Octombrie 1930

Suplim ent fo to g ra f ic a l rev iste iIREALITATEA

______________ __________________

M an evre le reg a le dela S ig h işo a ra

Stâmga: Suueranul însoţit de d. general

Samsonovici, şeful Marelui Stat Major, sosind

pe locul operaţiunilor; su«: un grup de „ina­

m ic i”, gata de atac; st. jos: Regele, g-ral Con-

deescu şi mareşalul Prezan, ascultă o serie

de explicaţiuni ale mareşalului Averescu; dr.

jos: Regele Carol urmărind operaţiunile.

Lii 22 Octombrie au început la Sighişoara,

în asistenţa Suveranului, marile manevre re­

gale de toamnă. Operaţiunile sunt conduse de

d. General Cihosky.

REALI®

Sus: Un post de semnalii

pe câmpul de manevre. Siwrn

dreapta pe d. mareşal Auerta

viei, şeful marelui Stat Majori

mijloc: un post de observafiu

artilerie, în acţiune. Tunul şi a

(Foto Berman — „Realii*.

30 Octombrie 1930

Sus: 0 coloană de cavalerie, in marş spre teatrul operaţiunilor;

mijloc: ataşaţii militari străini, asistând la desfăşurarea manevrelor;

mijloc stânga: Suveranul, mulţumit de reuşita temelor executate, zâm­

beşte reporterului nostru fotograf, special delegat la manevre; jos:

o coloană de infanterie „inamică”, în marş.

****** .

i ILUSTRATĂ 30 Octo.-nbcie 1030

I /anivane; mijloc: Masa de bivuac,

«In stânga pe d. mareşal Prezan, in

ii/i ¡aţă pe cl-nii ycnerali Samsono-

kski), comandantul manevrelor; dr.

[HM frontului; dr. jos: Un post de

ni! sunt muscate tle frunziş.

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

Sus: Principele Nicolae explică o temă executată cu succes. După cum se vede din fotografie, explicaţiunile sunt ascultate cu cel mai mare interes, de su­veran, mareşalul Averescu şi ofiţerii superiori.

D r.: un grup de ofiţeri luând masa pe iarbă, după executarea reuşita a uneiteme. Succesul zilei li se citeşte pe feţe.

Trupe eşalonate pentru asalt

Ziua naşteriiMARELUI VO EVO D MIHAI

Cu ocazia aniversării naşterii Marelui Voevod Mihai, s’u oficiat

la biserica Zlătari din Calea Victoriei, un te-deum, la care au parti­

cipat M. S. Elena şi Voevodul Mihai.

St.: Sosirea M. S. Elena şi a Voevodului la biserică; dr.: ama­

torii fotografi în aşteptarea Voevodului.

F

Rezultatul c o n c u rsu lu iü

Misterul de la fortul Glosbury DESCOPERIRE A STII NT El- ...După, cum vezi, continuă

•imi şoptească Dickson, vin ova­lii s'a dat singur de gol. Citeşte jiu nou, articolul tăiat din ziar, uodc sunt publicate semnalmente- It fetiţei. In răpirea ei, era bine iiteles, nevoe de toate amănunte­le, spre a o putea regăsi. In acel articolaş se vorbeşte de pantofi şi chiar de ciorapi, dar nu se vorbeş- te nimic relativ la cicatricea de la nana stângă, deoarece atunci nici in exista.

„Multumită acestei deducţii, ştiam adevărul înainte de a veni aci.

„K0LYN0S ' ~periculoşi -provenienţa cariei. Dizolvă peli­cu l e l e şi l e s t u i i l e alimentare in fermen­

taţie, dând d i n f i l o r strilueirea şl albeaţa

naturală

încercaţi E O L I N O S împrospătează tn mod amdirabil. Un centi­

metru pe periuţa us­cată e suficient.

PASTA DE D INŢI

KOLYNOSGrand Prix obţinut la al treilea congres Odontologie

din America Latină, In Ialle 1929

„Peter Waimes care nu posedă nici o avere, este totodată unchiul şi tutorele Ginei, care în schimb e foarte bogată... Tot el este şi moştenitorul ei...

„I-a fost frică lu i Peter Waimes să comită o crimă ?... Nu ştiu... Ceeace pot afirma cu tărie este, că el a adus-o pe fată la fortul Glos­bury, unde a lăsat-o în voia des tinului, în nădejde că fata va muri

„Termenul legal trecu. Peter in ­tră în posesia moştenirii...

„Mă vei întreba, desigur, pentru care motiv, după treisprezece ani, mârşavul tutore voeşte să dea de urma nepoatei ? Pun rămăşag că n ’ai să gniceşti. Sunt precis infor­mat că la mijloc este vorba de o moştenire, pe care num ai lata în persoană o poate prim i.

„Vrei să m ai ştii deasemenji, cu ce s’a hrănit copila?... Cu m ânca­rea pe care i-o aducea lin când în când Kenedey, care se ndrăgos tise, nebun, de frumoasa răpită..

Waimes, în slaba nădejde că Gi- na m ai poate supravieţui încă, veni în tr’o doară, la fortul Glos­bury, unde, spre marea lu i satis­facţie, îşi găsi victima, în v ia ţă . Aceasta nu era însă suficient... Trebuia să-şi găsiască nepoata în mod oficial... Meschinul tutore se gândi atunci c’ar fi bine ca fata să poarte un semn oarecare... o cica­trice, de exemplu...

„Peter Waimes îşi puse repede planul în practică... Cu ajutorul brichetei automate, provocă o rană destul de adâncă la m âna Ginei...

„Reîntors în Olanda, Waimes trimise după câtva timp, mai mulţi complici pe yacht, ,1a fortul Glosbury, ca aceştia să joace co­media descoperirii...

„Ziarele relatară imediat faptul şi Peter nu întârzie să sosească la faţa locului....

„Mă’nţelegi, prin urmare, de ce ţi-am spus că abia acum Începe partea cea mai extraordinară a a- facerii ?... Cel care se crede în a- tâta siguranţă, şi-atât de departe de orice bănuială, va avea mult de furcă cu justiţia....”

Soluţia de mai sus, aleasă din 1412 răspunsuri, se datoreşte d-lu; G r’gore Todireanu, student la U- niversitatea din Nancy, — căruia i s*a expediat premiul instituit.

1000 DE PREMII5000 lei numerar, aparate, hantparlenre, piese detaşateToate aceatea vor fi oferite cititorilor

printr’o mare

Tombolă Radiofonicăorganica t i de ziarul Kadio»Kadiofonia

Tragerea va avea loc Miercuri 31 Decembrie 1930

Primai cupon de participare este în»

serat în No. 110 al ziarului

RADI0-RADI0F0NIA

— Ce-i asta ? Vreun nou sandwich inventat de tine ?

— A şi! e un simplu sandwich cu şuncă, dar e cu SAVORA.

— II servesc şi aici? Atunci înţeleg dece îl savurezi chiar înainte de a-1 fi gustat.

Să-mi dea şi mie unul, căci cu SAVORA e delicios!

Cereţi S A V O R A m uştaru l Sin, apetisant, digest*v şi delicios, fu rn izoru lu i D-voastră

pentru a-1 avea acasă

Octombrie li'10 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

In numerele trecute am publicat o serie de filme, răvăşite de m icul Bébé. Pentru aranjarea lor in ordine, am instituit un concurs do­ini cu Lei 5.000 (c inci m ii) . Seria actuală este ultima.

Toate amănuntele acestui concurs, se găsesc pe larg în Nr. 194 şi 195 d in revista noastră.

18 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 3( Octombrie IM

Komiaia participi la eimeunwl mteraaţional. — ,>aalltataa Ilustrata“ organizează eoncursai.După cum era de aşteptat, concursul instituit de noi, pentru ale­

gerea^ unui „CÂNTEC AL NAŢIUNILOR”, oa şi pentru cea mai fru­moasă voce, care să-l cânte, a stârnit un interes extraordinar, dată liin d importanta premiilor oferite, oa şi posibilităţile de viitor ale a- Icşilor.

Revenim azi cu noui amănunte şi anume:

Concursul internaţional pentru cele mai frumoase voci, (un băr-

» L ?1 ° femee)> va avea lor la 8 Decembrie la Nisa, la „Palais de la Mâditeranee” şi vor participa aleşii concursurilor naţionale din toate ţanle participante.

Toţi aceşti aleşi, vor trebui să fie la Paris la 5 Decembrie, punân- au-se acolo la dispoziţia comitetului organizator central, care le va da ultimele instrucţiuni.

Fiecare ţară participantă la concurs, va delega un reprezentant la cnmpetiţiunea internaţională dela Nisa. (De preferinţă, preşedintele Iimului naţional).

Juriul central va fi compus din mandatari ai diferitelor ţări. Ei îşi vor alege preşedintele din mijlocul lor; acesta va avea dreptul la două Viituri, în cazul când juriul va avea membrii în număr cu sot. Astfel, balotajul în alegere este exclus.

PREMIILE: 25.000 frs., pentru cea mai frumoasă voce lină;

25.000 frs., pentru cea mai frumoasă voce feme- oină.

. . . . candidaţii participanţi la acest concurs international, au ¡mi- bihtatea de a fi angajaţi pentru cinematograf, luându-şi însă obligai- nea, de a da preferinţă timp de trei ani, ofertelor societăţilor cinemalo- grafice „NICAEA-FILMS PRODUCTION” şi „APOLLON FILM” la * gajamente egale.

Rolurile interpretate de aleşii concursului international, vor li it vedete şi vor turna alături de stele consacrate, ca: Do'lly Davis, Simt Cerdan, Andrée Roanne, Henry Baudin, Jack Trevor, Jim Ger’ald Ci line James şi Andrée Dubosc.

Aleşii noştri, vor trebui să fe ga ’a să plece la Paris, începând dili 1 Decembrie. Toate cheltuelile de călătorie cl. I, vor li suportata di organizatorii concursului, şi în afară de aceasta vor căpăta câte o ii. demnizaţie zilnică de 300 frand francezi (cca. 2.000 lei). începând tu data plecării, până în ziua înapoierii.

In numărul viitor vom publica toate eondiţiunile acestui extraor dinar concurs.

i UPĂ cum am anunţat în nu­merele trecute „REALITA­TEA ILUSTRATĂ” organi­

zează un conic urs pentru stabilirea unui record naţional de durată la dans, atât în Capitală, cât şi în

dintre ore vor fi de trei minute fiecare, iar după zece ore, câte cinci minute pauze obligatorii, la fiecare oră.

5) Premiul pentru recordul ro­mân de durată la dans, este fixat la

Lei 20.000.— (douăzeci m ii) iar la baterea recordului european (153 ore)

Lei 30.000.— (treizeci m ii)6 ) Concurenţii au dreptul să

danseze ciu oricâte partenere. Par­tenera care va dansa mai mult, va fi menţionată, iar aceea oare va fi dansat oele m ai multe ore, dintre toate concurentele României, va prim i un prem iu de 3.000.— (trei m ii) lei.

7) In timpul pauzelor, concu­renţii vor putea să-şi facă masagii, maseurii priv ind pe participanţi.

8 ) înainte de Începerea con­cursului, toţi candidaţii vor fi cân­tăriţi, iar după şase ore de dans, vor fi cântăriţi din trei în trei ore.

9) După primele ore de dans,

concurenţii vor putea dansa firi haine, iar după zece ore în papuci de casă şi pijama.

10) Concurenţii sunt descai caţi dacă:

a) Vin după începerea cm cursiului;

b) Dacă prelungesc pauzele din- tre ore;

c) Dacă se opresc în timpul ore­lor de dans;

d) Dacă îmbrâncesc saiu calcib repetate rânduri în mod îintenpD- nat pe ceilalţi concurenţi.

înscrieri se mai primesc la re­dacţia noastră, str. C. Miile 11 EU

La concursul diim Iaşi, disputai la 19 Octombrie, d-ra Dorina Tu şi d. G/i. Vlădescu. au dansai I! jum. ore.

D. Zalaru, care a bătut la antrenament, 40 ore, pentru concursul nostru de dans.

provincie. Revenim azi cu toate condiţiuinile şi anume:

1) Concursul va avea loc in ziua d” _8 Noembrie. Concurenţii împre­ună ou partenerele lor, trebue să fie prezenţi la orele 17 (5 p. im.), î:: sala care va fi indicată la timp, prin afişe speciale. După începerea concursului nu se mai poate pre­zenta sub n ic i un motiv, nici un candidat, fie chiar înscris.

2) Din juriu va face parte şi un medic, care va examina pe fiecare candidat în parte, înainte de înce­p i rea concursului. Examinarea este obligatorie.

3) Concurenţii vor fi tot timpul snpraveghiati de membrii juriu lu i, cari vor face cu schimbul.

4) In primele şase ore, pauzele

LEI 10.000 (zece mii)

In cazul însă când vor fi atinse 75 ore de dans, premiul se ridică la

Lei 15.000.— (oincisprezecemii) la 100 ore:

Subsemnatul1 ............................... domiciliat în comuna . . .

Str.............................................No. . .

doresc să mă fusariu La concursul pentru

RECORDUL DE DAN«

Sunt tn vârstă de. . . . şi am greutate de. . . . Partenerele milis u n t : ...............................................domiciliat ăi in cam ..............................Str..........................................No. . .

In vârstă d e .......................... şi în greutate de . . . .Ş i .............................................. d o m ic ilia tă In com .....................................Str.................................................No. . . .

In vârstă d e .......................... şi In greutate de . . . .

Mă oblig să mă supun hotărârilor juriu lu i instituit de du.Vă anexez trei fotografii, una a mea şi două ale partenerelor meii

(Semnătura)............................................ |11) Numele complet.

n’aţi avu t ocazia să cumpăraţi a t â t i l e e f t i n p r o d u s e l eNICI ODATA

BERNDORF marca „URS**A ceasta se datoreşte d es fiin ţa re ! m agazinu lu i d in

F U N D A Ţ I U N E A C A R O L I, (VIS-Â-VIS D E P A L A T U L REGAL)

15 Octombrie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 19

m / rueW iMOUCHif f »OUiT'OUhi

J fvNAitFI Mjntrti*̂ ■ ¡M

f r lA C *

d r a p e l u l ; f t A c

PRAFUL „BLACK FLAG“Stârpeşte radicat:

Gândaci, Ploşniţe Purici, Furnici, etc.vânzare la. iarinacii dro^uerii şi vopsclăn i

DEPOZITAR G.RAL S.N. IANCOVICI STP. PICTOR G R I G O R E S C U 5

Lo c u i t o r i i d in in d ia şi m a icu seamă din provinciile

— centrale, socotesc că anumi- 3detalii ale peisagiilor, ca ruine-i, fântânile, copacii bătrâni şi iambi, sunt lăcaşurile duhurilor Mc.Plecasem la vânătoare şi mă a- k seara lângă un sătuleţ din irovinciile centrale.Nu e aproape nici o deosebire, iatre un cătun şi altul: mai toate ®t compuse din câteva bordee a- nptrite cu paie ,grupate în jurul iii clădiri din cărămidă roşie şi tan unde şade malguzhurul (pro­letarul satului) când vine acolo, ['«grup de arbori manghieri şi un njestuos peepul cu coaja albă a- lipostesc pe locuitori şi le permit ¿ducă, în unele luni ale anului, iexistenţă leneşă, nepăsătoare şi pasivă.De jur împrejur se întinde o lar­ii regiune cultivată, mai eu seamă ni grâu; doar din loc în loc, o pa- lăde un verde mai închis, trădea- annlan de in sau de dhal (Ie­pe). Turme de oi slabe şi bolnă- lieioase, pasc iarba arsă dealungul taurilor şi pe la colţurile ogoa- rtlor. Drumul taie în două satul şi duce la aşezările apropiate.La oarecare depărtare de cătun,

tomul înconjură o bătătură în M de cerc, în mijlocul căreia se află o fântână; loc de tot pustiu, ilară de primele ceasuri ale dimi- itjii, când femeile vin să scoată ipi ţi să mai stea la taifas.Satul lângă care înoptasem eu,

ivea şi el o fântână de acestea. Sarginea ei, uşor înălţată deasupra tenului vecin, din cauză că îm ­prejurimea fusese bătătorită de mite generaţii, era înconjurată cu titeva bârne de lemn, pe jumătate putrezit.Interiorul era căptuşit cu cără-

lizi, până la o adâncime de vreo «toci de picioare. Jos de tot, iţi puteai vedea faţa oglindindu-se pe suprafaţa liniştită a apei, când wasta nu era acoperită de paie şi li frunze moarte.Când vorbiai, îţ i răsp unde a d in

liane ecoul p ro fu n d . P o ru m ­bii stâncilor, de culoare a lbastră,

tare-şi aveau c u ib u r ile pe pereţii fântânii, ieşiau z b u rân d cu la rm ă nre de aripi.Cunoşteam obiceiurile acestor

porumbei. In seara aceea, voind să iai schimb vânatul de mâncare, ai-am luat puşca şi alicele şi m ’am apropiat de fântână. După cum mă aşteptasem, porumbeii erau acolo, ta aruncat o piatră în apă. Două pisări eşiră în sbor şi pot fi lindru de perfecţia cu care le-am doborît din două focuri de armă. Interesul meu fusese aţâţat în felul acesta căci îmi închipuiam că tre- he să mai fie şi alţi porumbei în fântână şi-am tras cu puşca înă- utru. Odată cu ecoul impuşcătu- rii. sbură afară alt porumbel. Asta lise păru mie o ispravă grozavă, işteptând ca pasărea să se ridice, îii-am luat puşca la ochi şi-am fă­tul un pas înainte. împuşcătura porni, — dar eu nu mai eram în ¡tare să judec rezultatul!Am o vagă amintire de o căză-

tură in gol, apoi pleosc ! mă pră- boşi în apă. Deabia când capul îmi ieşi din nou la suprafaţă, începu si mi se lămurească în minte în ­tâmplarea. Mă mai scufundai oda­ia, dar, cum nu uitasem de tot sen-

saţia plăcută de a avea capul afa- din apă, am încercat să-l scot din nou. Isbutii, şi-mi dădui toate oste­nelile ca să mă menţin în această poziţie. Apoi, odată cu revenirea facultăţilor mele, mă cuprinse o groază înfiorătoare când mi-am dat seama să aveam să mă înec, fără nici o şansă de scăpare. Eram faţă în faţă cu moartea!

M’am cramponat de pereţii fân-

la gura puţului şi un vas mic de a- ramă coborî spre apă. R idicai m âi­nile să-i urez bun sosit şi, furios că nu pot vorbi, scosei un cârâit ca de cioară. O indiană bătrână se uită în jos spre mine, cu ochii mă­riţi de groază şi cu gura căscată. O clipă rămase încremenită de spaimă; apoi scoase un ţipăt şi dând drumul funiei, fugi urlând.

Găleata, trecând la un fir de păr

n ’are valoare, decât să servească de punct de privire, pentru o adună­tură de femei nebune şi de copii?”

Insfârşit, după câtăva vreme, au­zii voci groase, vorbind tare în a- propierea puţului. Infine, venia a- jutorul! Unul câte unul, apărură capete învelite în turbane la guira fântânii. Unul din oameni mă în ­trebă :

— Kon hai? (cine e acolo?)Ga răspuns, nu putui decât să

scot un mârâit. Fără îndoială, ca şi femeile şi copiii, noii veniţi, e- rau îngroziţi.

La urma urmei isbutii să-mi for­ţez destul glasul, ca să le spun să dea drumul unei funii. La început căscară gura uim iţi, dar mai apoi înţeleseră ce le ceream. Discutară cu aprindere între ei şi din vor­bele lor nu prindeam decât cuvân­tul „Sahib” , pe care-1 repetau me­reu. In cele din urină .dăduiră dru­mul unui capăt de funie. Dar vai! n’o puteam apuca, oricât îm i dă­deam osteneala, căci mâinile îmi erau ca paralizate. Strigai deci bălti (găleată), repetând cuvântul de câteva ori.

E i scoaseră atunci înapoi funia şi iar urmară discuţii înverşunate. După un timp care mie m i se păru că durase o eternitate, văzui cobo- rînd o găleată largă. Cu multă greutate isbutii să bag picioarele în ea şi să mă ţin drept în picioare, îmbrăţişând funia. In felul acesta am fost scos afară.

Iată-mă deci îndărăt la lum ina soarelui, redat vieţii, atunci când m ă aşteptam la moarte. Numaide­cât urmă o depresiune nervoasă; căzui pe iarbă, lângă marginea fân­tânii, cu hainele şi cişmele şiroind de apă, pe când toţi indigenii stă­teau şi mă priviau solemn, şi pălă- vrăgiau, pălăvrăgiau...

Trad. de O’CONNOR

tânii şi-am început să dau violent din picioare. Pereţii erau verzi şi mâloşi, şi nu oferiau nici un punct de sprijin. Totuş eu mă agăţam de ei cu desperare, zgâriindu-i cu un- giile, în timp ce înotam cu picioa­rele. Am răcnit, ţipat, urlat, soco­tind că la urma urmei tot mă va auzi cineva.

Intreţimp hainele m i se jnu ia se­ră, îngreuindu-se şi cizmele mele grele de vânătoare mă trăgeau la fund. Chiar în cele mai bune con­diţii, sunt destul de prost înotător şi sforţările pe care le făceam ca să mă ţin deasupra apei şi să strig în acelaş timp, mă istoviseră de tot.

Deodată o nouă nenorocire dădu peste m ine: îm i pierdusem vocea! Mâinile îm i înlemniseră aproape; degetele îm i erau de tot sgâriate şi roase. Cât despre picioare, mi-erau ca paralizate, iar în spinare aveam0 greutate, ca o piatră de moară.

Nu mai trecu mult şi corpul îmi deveni aproape vertical, poziţie de care 1— în mod instinctiv — mă temusem. Picioarele care abia mi se mai mişcau, se scufundau tot mai adânc, tot mai adânc, iar apa îm i a- junse până la gură. Simţiam că tre­ime să mai fac o sforţare, dar că a- ceea va fi ultima. Deodată... ce-a fost asta? Picioarele mele atinseseră un obiect solid. Era un bolovan mare, pe fundul apei. Această descoperi­re îm i dădu din n6u viaţă. Am fost astfel în stare să mă urc pe bolo­van şi încordându-mi genunchii, mă rid icai .sprijinindu-mă cu spa­tele de peretele fântânii._APa nu-mi ajungea decât până la gât.

Cât timp am rămas acolo, spri­jin it de zid, n’aş putea spune, dar mie m i se părea Că au trecut se­cole. Mă uitam in sus şi, ca prin- tr’un telescop întors pe dos, ve­deam, departe, cerul liniştit şi se­nin, pătat pe ici pe colo de câte un nor alb şi de câte o pasăre plu­tind uşor prin azur.

In cele din urmă apăru o umbră

de capul meu, căzu în apă pleosca- ind şi fu urmată de toată lungimea funiei. îm i era necaz că baba fu­gise aşa de repede, dar eram sigur că avea să dea numaidecât alarma în tot satul, aşa încât aveam să fiu salvat curând.

Iată apoi altă umbră. De astă dată se uita la m ine un băieţel în pielea goală. Cum mă zări, o rupse de fugă. După el, altul şi altul fă­cură la fel.

„Nu sunt în blestematul acesta de sat decât femei şi copii? mă între­bam eu necăjit. Oare viaţa mea

20 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 30 Octombrii llîl

.JLc&ZâtelZ

HERENADA DRAGOSTEI" — u ltim ul film al lu i Ramon Novarro a avut toate calită­

ţile bunelor filme americane în ge­neral şi ale acelora cu Novarro în special. Ace&t artist excelează în rolurile care se traduc prin adjec­tivul „drăguţ”. Jo.cul lu i e un a- mestec de bravură, şi de veselie co­pii ăroasă.

Ansamblul a fost d’asemenea bun. Partenera lu i Novarro a jucat corect, desigur fără nici o inovara- ţie personală, dar şi fără cusururi. In tot cazul calitatea ei cea mare este că nu cântă. Căci dacă là r i­goare se poate tolera asta dela’ un actor, în schimb este îngrozitor când cântecul devine duet. In pri­vinţa aceasta felul cum cântă Ra­mon Novarro, poate fi lua t drept model al felului — al un iculu i fel— în care cântecul este admirabil într'un film . Intr'adevăr aci, nu-i ca în Rio Ritto, Cilly, Parada dra­gostei, etc., unde auzim persona- giile spunând:

— S‘a isprăvit, am păţit-o; la- la-la-la-la-la—la.

— Ai dreptate, aşa e, am păţit-o; ta-ta-ta-ta-ta— ; etc., etc.

In filmele lu i Novarro, în „Cân­tecul Păgân” ca şi în acel de care ne ocupăm, eroul cântă cântece, n-u cântă libretul piesei; cântă în a- ceeaş măsură în oare şi în viaţa de toate zilele ţi se întâm plă, dunu- tale sau mie, să cântăm.

Iată de pildă un caz. Au plecat

la plimbare călare, el, valetul şi ea, tânăra domnişoară marchiză. Se opresc. Descaiică. Ea se reazimă de un pom, el, la zece metri de ea, se aşează cu spatele la un alt pom. Tăcere. El se u ită la ea; ea întoar­ce capul. Şi asta de m ai multe ori, şi de fiecare dată altfel. Suntem deci în p lin Cinematograf. Atunci el o întreabă: „vreţi să vă cânt, domnişoară, serenada aceea care aţi auzit-o zilele trecute ?” „Nu, mulţumesc“. Şi iar o tăcere jenan­tă. Atunci el începe să mormăie melodia în chestie, să o fluere aşa, neglijent şi intermitent, tot uitân- du-se la ea. încetul cu încetul, pe nesimţite, mormăiala, care se pier­dea la început în muzica generală a orchestrei care acompaniază fil­mul, mormăiala nedesluşită şi şu- erăturile capătă oarecum corp, se închiagă, devin note limpezi, de­vin, într’un cuvânt, cântec propriu zis; iar cântecul devine din ce în ce mai patetic, — răm ânând totuş ceva secundar, lucrul principal fi­ind tot jocul de scenă al lu i No­varro, oare. trebue să recunoaştem, face toate aceste grele lucruri cu o remarcabilă măestrie. N’are de loc acea căutătură artificială a cântă­reţului, în exerciţiul funcţiunii. Ne dă bine impresia că el nu e Ramon Novarro care se produce muzical, ci tânăru l din piesă, care vrea să placă domnişoarei şi oare, cântând, este m u lt mai puţin preocupat de renumele lu i de cântăreţ, decât de

momentul când fata va sfârşi prin a-i cădea în braţe.

Şi oa probă : după ce fata cade, băiatul nu mai cântă ! Foarte me­ritoriu aceasta din partea realiza­torilor film ului. In orice „super- film “ din acelea din care n i se ser­vesc la Bucureşti, câte cinci pe săptămână, s‘ar fi întâm plat con­trariul. Eroii mai în tâ i se sărută copios, şi tocmai după asta se proptesc m ai bine unul într’a’ltul şi încep să comunice sub forma de duet că le pare bine oă s‘au văzut. In film ul lu i Novarro, dimpotrivă. Cântecul nu-i pus ca un eveniment în sine, ci ca un accesoriu, insi­nuat discret, aşa fel încât să nu tranşeze prea tare cu restul acom paniamentului sonor. Şi m ai tre­bue să recunoaştem că Novarro are un m inunat talent de a — cum să zic ? — de a juca un cântec, căci în cinematograf, adică în tr’un film cu intrigă nuvelistică, un cân­tec trebue oarecum jucat cinema- tograficeşte, nu debitat ca la operă sau ca la concert.

Şi totuşi, deşi felul cum, în „Se­renada dragostei" cântecul a fost introdus în film a fost desăvârşit— totuş intervenţia cântecului a a- dus o vădită încetinire în desfăşu­rarea film ului. Mulţi spectatori au avut această impresie.

Ori cum însă, a fost o bucată extrem de îngrijită ; mister, vese­lie, amor, luptă, chiprocouri, spi­rit,, — însfârşit tot ce trebue. Un

i:

singur lucru a fost cam ridicol..M pariţia în carne şi oase a urni» poleon I care se încurca to m enorme şi oare asistă la ditai defilări. Dar e un detaliu semnat.

In altă ordine de idei, trebue mai atragem atenţia asupra alt amănunt, în legătură cu itpi zentarea film ulu i lui Novam dată cu el ni s’au clowni, desigur, foarte a n (eu cel puţin ador asemenea taoole). Da.r asta a făcut ia m ai eftin loc să coste 120 Ori cum, este cam exageraţi« ta a privat pe mulţi bucureşti de un spectacol excelent, închipuiţi că numeroşi au M ceia care şi-au zis că e prefen să aştepte reprezentarea într'o sală modestă şi pe preţul 30—40 de lei.

Am vorbit mai mult despre renada dragostei“ pentru ele gurul de care merită comenta Celelalte filme nu-’s artă ci sic-hall. Aşa de pildă „Pui dragostei“, cu Maurice Ctiml care are multe lucruri amim şi plăcute pentru ochi dar oare se poate zice orice, numai nu posedă vre-o virtute înalt cativă artisticeşte. Acelaş lucra „Setea de dragoste“ a lui niels. U ltimul film al lui iii este foarte amuzant. Dar cu vom recunoaşte că orice al lu i Malec din acele unde face music-hali şi super-ren este m ai bun ca acesta.

Nu mai vorbim de „Cântecul şartului”. De altfel nici nu ţine m u ltă vreme afişul. Ceti surprinzător este însă că ui francamente prost ca „Numii tine te iubesc” ţine afişul de vreme.

'Săpunurile ordinare sunt adesea vătămătoare

G U I /

spune Doamna SCHAANNINGcelebra specialistă

din Copenhaga

“Obrazul Do. are nevoie de apă şi săpun. Dar săpunurile ordinare fac adesea mai mult rău decăt bine. Uleiurile de palmier şi de măsline - aşa cum se găsesc în săpunul Palm- oliDe - sunt, din contră, unicele indi­cate pentru piele. ’’

Vimmelskarftel 4.’, Copenhaga.

Doamna B. Schaaiming, celebra specialistă în îngrijirea frumuseţii, din Copenhaga,posedă clien­tela cea mai aleasă din Danemarca, unde sfatu­rile sale iac autoritate.loamna B. Schaanning socoteşte

că biibuliţele şi alte defecte ale pielei sunt provocate de întrebuinţarea unui săpun ordinar

Pentru acest motiv, după exemplul a 23.563 specialişti lumea întreagă, d-sa prescrie întrebuinţarea săpunului Paimolive

în felul următor : dimineaţa şi seara, să se maseze faţa, i două minute, cu un clăbuc abundent de săpun Paimolive. Să se clătească

cu apă caldă, apoi cu apă rece.Această metodă dă rezultate sur­prinzătoare. încercati-chiar de astăseara.

De vânzare la Drogueni,Farmacii şi Parfumerii.

Reprezentam general pentru România : M a x G R tJ N D H A N D , Strada Eroului No 1 Bucureşti 1. Telefon : 335-45.

10 Octombrie 1930R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

21

Dispariţia bărbiiBărbile impozante, frumoasele^ podoabe bărbă­

teşti dinaintea răsboului, tind ,să dispară. com­itet in câtăva vreme. O barbă respectabila şi impunătoare prin strălucirea metalică a firelor, mai suscită azi doar curiozitatea trecătorilor, sau in cazul cel mai bun, uin zâmbet de com­pătimire. Bărboşii sunt consideraţi chiar la noi in Bucureşti drept originali, mai orrgnaii decât acei cari s’ar îmbrăca complet m costume cadri­late. sau ar purta pe orice timp o gambeta. Intr’adevăr tendinţa generala pe toate conti­nentele, este americanizarea obrazului bărbătesc adică îndepărtarea oricărui firişor de par de pe suprafaţa facială. Desigur că şi mustaţa, — em-

glezeaiscă, ondulată sau „în furculiţă” , — a căzut şi ea victimă bricelor de diverse mărci, dar mai cu seamă aparatelor şi lamelor de ras din toată lumea.

Un recensământ organizat de ouirând în Statele Unite ale Americei, a dat la iveală o serie de profesiuni inoui, mai mult sau mai puţin ono­rabile şi în mare parte foarte «ciudate.

Astfel, ,s’au găsit colecţionari de mustăţi de morsă, vânători de ca­rapace de broaşte ţestoase, fabricanţi de păpuşi d in cartofi, artişti în aruncarea prafului în ochi şi o serie de alţi şarlatani.

„In câteva regiuni din Africa interioară” scrie mai departe Higgins, „am dat peste triburi, unde bărbaţii erau raşi în mod ireproşabil. Cu­rând aun descoperit însă, că bărbile le fusese smulse din rădăcină, fir cu fir. Chinurile pe care le îndură „clienţii’ tropicelor sunt insuporta­bile de acea după o prealabilă experienţă pe care le-am făcut-o, vâit- zarea mi-a fost destul de importantă, spre necazul bărbierilor indigeni”.

In fotografiile pe care le reproducem în această pagină, reprezen­tăm o seirie de sisteme de bărbierit din China, Africa centrală şi Ind ia; la mijloc jos: un briciu din era etruscă, iar în dreapta sus, un briciu găsit de lordul Carnarvon, în criptele de la Luxor.

când prin junglele africane, prin stepele chinezeşti şi prin Noua Ze- landă, până în regiunile antarctice, în vânătoare după... bărbi. Consta­tările sale sunt notate in tr’un jurnal intim . Călătorul nostru este în acelaş timp reprezentantul unor imaşini şi lame de ras americane, pe care le plasează prin toate regiunile parcurse. Se înţelege delà sine, că provizioanele î i sunt destul de importante, dată fiind marea cantitate pe care o vinde.

însemnările sale confirmă afirmaţia noastră de m ai sus, că întrea­ga lume tinde spre americanizarea obrazului bărbătesc. Dar multe din capitolele sale tratează sistemele primitive de ras, d in ţinuturile prin care a trecut.

Astfel, notează că în câteva regiuni din Ind ia centrala, se u tili­zează pentru bărbierit tot felul de instrumente: cuţite, toricege, bucăţi de sticlă şi chiar pietre ascuţite.

La hinduşi însă, bărbierii fac cel mai mare dever, căci acolo faţa şi capul sunt rase complet, mustaţa răm ânând singura podoabă.

In China, toţi bărbierii sunt ambulanţi. Istoricii spun că prim ii oamenii cari ;au utilizat briciul, — au fost chinezii.

Şi ghetele dv. vor avea un luciu permanent dacă veţi întrebuinţa num ai originalul produs englezesc.

Din nou importat în România şi de obţinut în toate magazinele bune.

DEPOZITUL COBRA Mircea-Vodă, 56

Bucureşti I

Atenţiune la apă...

Evitaţi spălatul prea des al pârului vostru cu sau fără săpun intru cât aceasta usucă rădăcina părului şi inlesnesţe formarea mătreţei care cauzează căderea parului.

P E T R O L- u l H AH N , între­buinţat zilnic în cantitate mică, menţine capul într’o stare de curăţenie perfectă, il curăţa de praf şi înlătură secreţiile vătă­mătoare fără să usuce rădăcina părului, fortificând-o şi ferind-o de orice infecţie. i

PETROL-ul HAHN face părul mătăsos ce convine coafurei. Prescris de către corpul medical.

DE VÂNZARE LA :

Farmacii, Droguerii, Parfumerii, Saloane de Coafat.

Petrole H a h nne in flam ab il, m iros plăcut, degajat de orice substanţa grasă străină.

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 30 Octombrie IUI

■F—i J I

TcrFcr/ vülüTTî ^ v C wREZUMATUL CAPITOLELOR

PRECEDENTE Milionarul scoţian O’Hara chemă

pe Trevor Gex, în staţiunea bal­neară Wyvis, ca să-l scape din- tr’o mare primejdie.

In acelaş timp, pleacă spre Wy­vis inginerul John Hamtyn, care se întoarce din Franţa.

In pădure, la Wyvis, e asasinatăo femee necunoscută şi se zvoneşte că un spectru s’ar arăta vilegiatu- riş tilo r, asasinăm du- i.

Prin regiune îşi face apariţia banditul Matcomb care este urmă­rit de potere. Acest bandit are le­gături suspecte cu un bancher, Cor- rado, care e un intim prieten al lui O’Hara.

Aşa a stat, odinioară, lângă Lilia- na... Erau pe atunci nopţi, în care luna părea o mască de faianţă şi în parcul acesta samain-ian, cu alei blonde şi dalii grase, un plâns de ¿oarde grave se sfâşia bemolic: cântao orchestră undeva, în umbra terase­lor pe care, din pomii înfloriţi, cur­geau liane de petale...

Acum, în parcul pustiit de ploae John Hamlyn, ca un halucinat, căuta pe Lady Lilian O ’Hara, cu aceiaş emo­ţie, cu care o aştepta, pe aleele aces­tea, acum şase ani.

Se opri în faţa bazinului dintre dalii şi crini, pe marginea căruia în ­

floriseră odinioară primele lui vise de iubire. Dorul său de Liliana atinse un paroxism dureros. Trebuia s’o vadă îndată; o visa, aplecându-se, ca odi­nioară, — crin <!u tulpina mlădioasă,— pe marginea de granit a bazinului, ca să se oglindească în apa schin- teetoare: bazinul i se părea pe vremea aceea imagina sufletului său fericit...

John îşi dădu totuş seama de agi­taţia lui şi de proporţiile ce luau în el urmările întâlnirei din pădurea Dingwall. D intr’o revedere întâm plă­toare a unei femei aproape uitată, sufletul său orchestra aCum o simfo­nie covârşitoare. D intr’o veche am in­tire, ca dintr’o omidă uscată, crescuse un fluture imens şi colorat, un fluture de vis şi pasiune, cu hlamida albas­tră, a aripelor deschisă vast în noapte. IncerCa ,ironizându-se, să ghemuiască înapoi ,în sine, această tardivă exu­beranţă pasională; se certa pe sine, constatând că face acte incoherente, fără nici un sens, că ar fi ridicul dacă l-ar vedea Liliana plouat, visând în decorul iubirii lor defuncte; — dar mintea şi voinţa lui răspundeau ob­scure şi obosite.

Hotărîrile lui erau reflexe, meca­nice. Ieşi din parc, ca un automat, a- proape alergând, fără nici o înfrânare raţională a acestei impulsii, deşi ştia ce urmăreşte: s’o vadă pe Liliana, orice s’ar întâmpla. Sări într’un au­tomobil, indicând şofeurului direcţia spre vila Liliana. Când se apropie de

vilă, începu să tremure. Se simţia pă­truns de frigul umed. Avu o scurtă reacţiune. Nu, Liliana nu trebuia să-l vadă astfel. Sufletul ei cinstit l-ar bănui că a urmărit-o dela Dingwall, că a venit după ea la Wyvis ca şi Când ar cauta o „aventură“, ca după o femee oarecare...

Simţia clar inconvenabilul şi ridi- culul actelor lui; dar simţia mai pu­ternică dorinţa s’o vadă.

Se ascunse, ghemuindu-se în maşi­nă, ca să poată trecfe prin faţa vilei, fără să fie observat. Şi văzu astfel terasele albe şi balcoanele de stejar, spre care se agaţă liane cu ciorchini de flori bogate, de un mov artificia­lizat de lumina electrică, proectată de globul dela intrare. Văzu lumina la fereastră. Umbre se profilau dinăun­tru pe perdele, dar nu deosebi silueta Lilianei.

Mai departe de vilă coborâ din m a­şină şi, după o ezitare, veni pe jos, înapoi, prin ploae. Felinarele electrice luminau puternic, porţiuni mari din stradă, pe care John încerca zadar­nic să le ocolească. De o parte a so- selei era şirul de vile, de cealaltă în ­cepea pădurea deasă de fagi şi brazi. Hotărît, ceeace face, e o nebunie! Ce ar zice O ’Hara, dacă l-ar vedea în faţa vilei lui, plimbându-se prin ploae, pândindu-i soţia!...

Se trase în umbra unui fag din fata vilei. îşi închipui pe Liliana pe di­vanul din vilă; ce cald şi parfumat

trebue să fie interiorul din jurul ei!. Simţi la umeri fiori reci: apa străbă­tuse prin haine. îndrăgostit ploua! făcându-i serenade romantice sul) fe­restre !... Râse în sine amar, ca 111 amant nefericit, înşelat, pândind sum­bru, cu un tragic fictiv, de sub laţ cu gulerul pardesiului ridicat, cu pi- lăria trasă pe ochi...

Târziu, ocoli vila pe departe şi iii în dosul ei, pe o uliţă în pantă. Tao fereastră luminată, fără perdele.St apropie de uluci. Se strecură pe por­tiţă. Sări o balustradă, pe un priita

îngust. îşi lipi fruntea de geamul mi Primia în cap micile cascade dili straşină... Privi... O comoţie îi zgu trupul... Privi pe fereastră....

Şi văzu înăuntru...

CAPITOLUL VIII

MISTERIOSUL CORRADO

Detectivul Trevor Gex dormise noaptea aceea la hotelul Palace Iii Wyvis. De dimineaţă, rupse fila» lendarului ,pe care scria: „Marţi, Septembrie“.

— Eri a fost în adevăr o zi bleste mată ,îşi zise el: şi Marţi, şi 13!...

După ce se îmbrăcă, porni sple vi Liliana, ca să vadă dacă O'Haras întors. Gex citi din nou scrisoarea» primise la Paris şi prin care miliona­rul scoţian îl chema de grabă im- jutor. Curiozitatea de a şti de a- cheamă, ce primejdie ameninţă

O nouă publicaţie va apare la 1 Decembrie în ed itura „Adevărul”.

Este vorba de o revistă lunară, care va cuprinde cel pu ţin 100 pa ­gini, tip ăr ită pe hârtie ve lină şi chromo.

M ateria nouei pub lica ţiun i va fi extra-ordinar de varia tă : Je ia ş tiin ţă (popularizată la... v iaţa ve­detelor de cinema. Apoi cond iţii­le -technice vor fi ireproşabile. De sigur tot ce se poate obţine astăzi m ai hun la noi.

H ârtia a fost adusă special din Germania.

*Pentru alegerea celui mai potri­

vit şi celui mai sugestiv titlu al acestei noui publicaţiuni, direcţia editurii „Adevărul” a găsit că cel mai nimerit lucru este să se adre­seze publicului cititor.

U N P R E M I U D E

10.000 LEIa fost a lcătu it in acest scop

Titlurile vor fi închise in plicuri şi fiecare plic va conţine numai un singur titlu. Pe fiecare plic va fi un motto. In acelaş plic, se va intro­duce odată cu titlu l un alt plic în ­chis care va cuprinde numele şi a- dresa exactă a concurentului. In caz că titlu l premiat va li fost tri­mis de m ai multe persoane, se va proceda prin ttragere la sorţi cui se cuvine premiul. Plicurile vor fi de­puse sau trimise până la 31 Octom­brie la administraţia editurii „Ade­vărul”, str. Const. Miile No. 7—11.

t „ . P I L O C A R P I N A " i

m JWPIEÛ/CÂ CA PER EA PÂRUt/j/ J

7 Distruge rad/cal vatrcata l

D o r iţ i s ă a v e ţ i o p a s t ă d e d i n ţ i c a r e c u r ă ţ ă , p e r f e c t d a n t u r a D i ?

FABRICA ROMÂNA SPECIIpentru

P Ă L Ă R II DE DAME

P. G. RădulesciiBncnrcşti, Cal. Gri viţei 23!

Execută in condifiuni ireproşabile tot fel ui de Pălării de fetru, cu-

tifea, topeuri şi lot ce atinge această branjil

cu preţuri ea desfid orice | concurenţă,

întotdeauna in curent cu moda' Sa apară, aa transformă I

şi sa vopsesc chimic, I

Întrebuinţaţi Pasta de dinţi GELLÊ FRÈRES. Această paşti activă pătrunde şi îndepărtează impurităţile care provoacă dis­trugerea în acele locuri greu de ajuns unde nu poate pătrunde pena de din{i. Meritul pastei GELLÉ FRÈRES constă în faptul c i e un dentifrice superior. Aceasta se explică prin popularita- tea sa mondială. E întrebuinţată şi recomandată de medicii den­tişti mai mult de cât orice altă pastă de dinţi cunoscută.

hste dentifriciul protector cu acea aromă minunată, accep taţ de ştiinţa ca având o putere de pătrundere mai mare de câi oncare altul din dentifricele de frunte.

Puterea activa şi antiseptică a PASTEI GELLfi FRÈRES distruge literalmente bucăţelele de alimente dăunătoare şi depo­zitele de mucină aşezate în despărţiturile în care nu poate pă­trunde peria de dinţi, înmuino şi dislocând resturile impurită­ţilor cu putere ca o undă ce curăţă totul.

P^nă »cum n ’ati întrebuinţat încă PASTA GELLÊ ‘nEHLS o încercare e suficient spre a vă convinge de efecte]« sale şi o veţi adopta pentru totdeauna. Tubul mic Lei 34. Tubul mare Lei 51. Borcanul de porcelan Lei 65,50.

La farmacii, droguerii şi parfumerii

Oratori,Avocaţi,Conferenţiari,Parlamentari,¡Procurori,Profesori universitari,inspiraţiei voastre trebuie

puneţi frâu din pricina setei: jur.

vi se usucă de atâta vorbi |

sunteţi obligaţi să beţi apă!,,

Dar un pahar de apă nu-1 ave; întotdeauna la îndemână, ji apt apa balonează.

Aceste inconveniente dispar,

dacă în momentul de a lut cu­

vântul, aveţi in gură o

B O M B O A N A RACORITOARE

I E E C M - N U T

O'Hara, chinuia pe Gex din zi in zi nai mult. Era nerăbdător să ajungă vila milionarului. Totuş, trecând

lin dreptul gării, se opri să cumpere mele de dimineaţă, ce tocmai sosi- A Pe pagina întâia a lui „Moming W il isbi reportajul senzaţional a-

necunoscutei ce fusese eri gă­si in pădure, la Wyvis, cu capul ifeobit.Ziarul da urmtăoa/rele amănunte: Dusă la spital, dupa patru ore de Mir, femeea reuşise să facă procu­rorului o declaraţie. Femeea, a cărei totitate nu putuse fi stabilită, afir-

S nu ştie cum o chiamă, dar că fost urmărită noaptea, prin pă-

sire de un spectru. Femeia însă muri înainte de a putea semna declaraţia.

CAPITOLUL IX EDIŢIE SPECIALA

0 ediţie specială a ziarului „Mor- jng Post“ publică următoarele, sub titlul:

0NOUA CRIMĂ M ISTERIOASA LA W YVIS !

Asasinarea milionarului O’Hara! WYVIS. — Cunoscutul bogătaş Sir jHara, a fost găsit azi dimineaţă a- osinat în vila sa din localitate. Ca- i»l victimei a fost sfărâmat oribil cu

obiect foarte greu, care nu a fost ¡isit Nici o uşe nu prezintă urme de rfracţie, aşa că bănuelile cad asupra persoanelor din casă. Un lung intero- ¡atoriu s’a luat soţiei lui O’Hara, are declară că nu ştie nimic. Toate utorităţile sunt la faţa locului, unde tratările durează de câteva ore, fără aici un rezultat.Mobilul crimei nu este furtul, întreaga populaţie este pasionată de

misterul acestei drame senzaţionale. Este interesant de notat că, în cur-

îol dimineţii de azi, urma ca O’Hara ii fie interogat în chestiunea identi- S(ii femeei, care a fost eri asasinată fc spectru. Se ştie că acea necunos-

jO Octombrie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

cută a fost ucisă tot printr’o lovitură în cap, ca şi O ’Hara.

* * *Ziarele adusera apoi amănuntele

următoare:Milionarul O ’Hara lucrase^ cu o

noapte înainte, cu secretarul său, „un om bărbos şi foarte morocănos“, seria reporterul. Desigur că secretarul lui O’Hara fusese sălbatecul care alun­gase pe detectivul Trevor Gex, luân- du-1 drept gazetar.

„A doua zi de dimineaţă, văzând că O’Hara nu răspunde, ai casei spar- seră uşa, şi-l găsiră asasinat, întins pe podele, într’un lac de sânge, cu ţeasta oribil sfărâmată. Lovitura ce primise în moalele capului, fusese atât de pu­ternică, încât un ochiu îi ţâşnise a- fară din orbită, atârnându-i pe faţa plină de sânge, de creeri şi cioburi din cutia craniană.

Secretarul, pe care-1 cheamă Mac- dremont, declară că a lăsat în acea noapte pe O’Hara bine dispus; secre­tarul s’a dus apoi să se culce.

Lady Liliana O’Hara, soţia victimei, a declarat la interogatoriu, că a dor­mit în altă aripă a vilei, copilul său în vârstă de doi ani, având nevoe de îngrijiri. N’a auzit nici un sgomot suspect şi nu ştie ce s’a petrecut în biroul, în care fusese asasinat soţul său.

Maria O’Hara, fiica milionarului declară de asemeni că nu ştie nimic despre cele întâmplate; ea s’a culcat de vreme, în camera sa şi n ’a auzit nimic. Aceiaş declaraţie a făcut-o servitorul James şi bona, care dădu deasemeni lămuriri despre viaţa in ­timă a stăpânilor ei. Se părea că soţii O ’Hara nu duceau o căsnicie fe­ricită.

Ziarul mai arată că la autopsie, medicul legist a constatat că O’Hara nu s’ar fi putut lovi atât de tare în cădere, aşa ca ipoteza unei sincope, a unui accident cardiac, era înlăturată. Crima nu se putea contesta. Procuro­

rul exclude posibilitatea ca asasina­tul să fie comis de o persoană din afară, totuş nu a putut strânge dovezi de culpabilitate, împotriva nici uneia din persoanele din vilă. E regretabil, scria trimisul special al lui Times, crimei, au şters orice urmă de paşi; că ai casei pătrunzând în .odaia nu s’a putut ridica nici o amprentă. Iar ploaia ce căzuse toată noaptea, ştersese orice urmă din curte.

Dar ceeace părea mai semnificativ, era plecarea acelui misterios Corrado dela vilă, chiar în noaptea crimei“...

CAPITOLUL X PRIMELE CERCETĂRI

Procurorul Smith, însoţit de un co­misar de poliţie, sosi la vila Liliana, spre a încerca să reconstitue crima.

Fură prim iţi de secretarul Macder- mott, om morocănos, care iubea mo- nosilabele şi era foarte sgârcit în ex­plicaţii.

— Să recapitulăm, zise procurorul: In seara de Luni 12 Septembrie O ’Hara a plecat din vilă cu o maşină străină, care a venit să-l ia. El n ’a spus nimănui unde se duce? Nu ştiţi numărul maşinei?

— Nu, răspunse laconic Macder- mott.

— Nici pe şofer nu l-.vţi văzut la faţă?

— Nu. Purta ochelari de automobi­list şi avea gulerul dela şubă ridicat.

— Ce marcă avea maşina, ce cu­loare?

— Nu ştiu marca. Era noapte, n ’am observat culoarea. Cred că Ceva în albastru...

— Să continuăm, zise procurorul. După aceasta, O ’Hara se întoarse în aceiaş noapte, la vilă. Părea foarte a- bătut. A avut o lungă convorbire cu Corrado. care a durat, până dim i­neaţa. A doua zi, Marţi 13 Septem­brie, O ’Hara şi Corrado pleacă cu maşina la Dingwall, în timp ce dela

!3

Dingwall, sosea la vilă Lady Liliana O’Hara, care nu i-a întâln it însă pe

Dar în aceiaş noapte, 13 spre 14 O ’Hara şi Corrado se întorc la vilă. Sunt agitaţi, plini de noroiu... La ce oră au sosit la vilă?

— Pe la 11 şi jumătate noaptea, răspunse . Macdermott. A lucrat cu mine cam o jumătate de oră. Eu m ’am dus apoi la culcare. Pela 1 şi jumătate, am auzit un automobil; cred că era d. Corrado care părăsia vila.

— Şi la 7 dimineaţa O ’Hara a fost găsit ’ asasinat! încheie procurorul.

Pe când acesta se pregătea să pună o nouă întrebare secretarului, din vilă se auziră deodată ţipete spăi- mântătoare. Cei doi bărbaţi urmaţi de comisarul de poliţie, se îndreptară spre uşe, când o femee se năpusti înăuntru, gesticulând dement, pradă unei extraordinare senzaţii de groază. Era bona.

Procurorul apucă cu putere de m ână pe bonă, şi o imobiliză:

— De Ce ţipi?— Asasinul!— Unde e?— Asasinul... Colo... ascuns!— E nebună, ridică Macdermott

din umeri.Bona, cu ochii holbaţi de groază

bâlbâia.Comisarul scoase un revolver an­

cestral.Bona, când văzu arma dădu un

nou ţipăt, gata să se prăbuşească în braţele procurorului, care-i striga:

— Unde e asasinul? N’auzi?— Colo... In vilă... Ascuns...— Arată-ne calea.

— Nu intru în vilă, nici moartă!...— Iii ce odae este ucigaşul?— in salonul cel mare... Ascuns

după Canapea...Cu comisarul în frunte, care des­

chidea drumul cu revolverul in mână, bărbaţii pătrunseră în vilă şi se în ­dreptară spre salon.

(Continuare în No. viitor)

Secreta! F r a n c e z e lo r moderne, rrelte, e*te pilule I „JODILLOM** care in doze mici, împiedică obe si ta tea ' (hjrăşarea) iar ia doze mai mari produc slăbire. Preţul I m«i cutii Lai ISO.— Depozitul General pentru România :

I F a r m a c i a D e e t o r

Ou rochiţe, paltonaşe, pălărioare, distinse şi eftine

Cumpărându-l de la Magazinele :

V O A L E T ABUCUREŞTI, STRADA LIPSCANI No, 83

ţi V I O I i E X A Calea Victoriei No. 56t I i- h - tU d * T an tru l N a t io n a l

Tuşea rebel ăşi mai cu seama

c a t a r u l b r o n c h i a l

dispare

repede şi sigur

prin

IK R E S IV A L I

EU ÎNTREBUINŢEZ numai cunoscuta

P A R U L IL I N T R E T I N C U

C A P IL O G E N■ _ L

I A R

C O N T R A T R A N S P I R A T I C I

ANTIODORULIt G Ă S E S C CEL M A I D U N

2A R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 30 O cto m b r ie 193Ù

VI. Străzile Capitalei, cu sectoarele lor”Raionului IV Fund. 4Raionului V Fund. 4Raionului V I Fund. 4Raionului gropi — 4Râmniceanu Dr. Str. 3Rareş Petru Str. 2Răsboeni Str. 2Răsboeni Fund. 2Răsboeni Tei Str. 3Răsboeni Fund. 3Răsboeni (Pr. Carol) Str. 2Răscrucilor Str. 5Răspântiilor Str. 3Răsurilor Str. 3Raţiu Dr. Str. 2Răureanu Dr. Str. 1Răzoarele Str. 6Răzvan Str. 1Rea Silvia Str. 2Regală Str. 1Regele Carol I Piaţă 1Regele Carol I Splai* 1Regele Carol I Parc 5Regele Ferdinand I Parc 3Regele Ferdinand I (Com. Mii.) Str. 6Regenerărei Str. 5Regiei Bulev. 2Regina Elisabeta Aleia 2Regina Elisabeta (Pr. Carol) Str. 2Regina Elisabeta (Pr. Carol) I ‘iată 3Regina Elisabeta Splai 2Regina Maria Parc 6Regina Maria Alee 3Regina Maria Piaţă 3Regina Maria (Com. Militari) Str. 6Regina Maria (Com. Militari) Str. 6Regina Maria (Griviţa) Str. 2Regnanult Alee 6Regulus Str. 2Regulus (Griviţa) Str. 2Reînvierea Str. 3Remus Str. 4Renaşterei Str. 2Rignault Aleia 6Rinocerului Str. 6Ritoride Str. 5Roată Ioan Str. 5Robăneşti Str. 2Robert de Flers Str. 3Robescu Fund. 6Rodica (Şerban Vodă) Str. 5Roma Str. 3Român Pasagiu • 1Romana Stradă 3Romana Fund. 3Romană Piaţă 3Romano Pictor Stradă 4Romei Piaţă 1Romei Str. 3Romulus Str. 4Rondă Str. 4Rondul I Kiselef — 2Rondul I I Kiselef - 2Rondul Bisericii Fund. 3Roşea Fund. 1Roseti Intrare 1Roseti (Griviţa) SI r. 2Roseti (Staicu) Str. 5Roseti Bălănescu Str. 3Roseti C. A. Str.^ 1Roseti 0. A. Piaţă 1Roseti C. A. Splai 1Roseti C. A. (Com. Militari) Str. 6Roseti Maria Str. 3Roşu Bisericii Str. 3Rotari (Moşi) Str. 4Rotari (Moşi) Fund. 4Rovine Str. 1Rozelor %tr. 6Rublaştil Str. 8Rucăr Str. 2

Rudolf Str.Ruinilor Str. Rumeoare Str.Ruse Dumitru Str. Ruse Alecu Str.Rusu Popa Str. Ruxauda Domnita Str.

S

V Vezi Nr. 191, 192, 193, 19b şi 195.

Sabina (Belu) Str.Sabinelor Str.Săcele Str.Sackelarie Str.Săgetătorului Str.Săgetei Fund.Saita G. Str.Salcâmilor Str.Salcia Str.Salcia Uscată Str.Sălciilor Str.Sălcuţei Str.Salvatorului Str.Samuil Micu Str.Sapientei Str.Săracă Str.Sarandi Str.Sârbească Str.Sârbi Str.Sârbilor Str.Sărind ari Str.Sărindari Piaţă Sarmisegetuza Str.Sarsailă Str.Sătucu 1 Str.Sătucu 2 Str.Saturn Str.Saul Str.Savopol Str.Savu Popa Str.Savulescu Atanasie Str.Sborului Str.Scărlătescu Str.Scarlat Vârnav Str.Scaune Str.Scaune Stradelă Scevola Mucius Str.Scheiul de Jos Str.Scheiul de Sus Str.Scheiul Fund.Schitul Darvari Stradelă Schitul Măgureanu Bulevard Schitu Măgureanu Prelungire Schitu Maicilor Str.Şcoalei Str.Şcoala Ciocanu Str.Şcoala Floreasca Str.Sculpturei Str.Şcoala Griviţa Str.Şcoala Grivita Fund.Scurtă Str.Sebastian Str.Sebastian 1, 2, 3, 4, 5, 6 Fundăturile Secerei Stradelă Segetătorului Str.Segmentului Str.Selimberg Str.Semicercului Str.Semilunei Str.Siminoc Str.Senatului Str.Seneca Str.13 Septembrie Str.13 Septembrie I-a Fund.13 Septembrie Il-a Fund.13 Septembrie pe şine Str.16 Septembrie (Principele Carol) Str. Serei Str.Serei DrumSergent Culea Nicolae Str.Sergentul M ihail Constantin Str. Sergentul Năstase Pamfil Str. Sergentul Niţu Ion Str.

Sergiu Dr. Str.Servituţei Str.Sevastopol Str.Sevastopol Fund.Sever-Axinte Str.Sft. Anton Str.Sft. Anton Piaţă Sfinţii Apostoli dela 1/2—5/8 Str. Sfinţii Apostoli dela 7/10 termin. Sfinţii Arhangheli Str.Sft. Constantin Str.Sft. Dumitru Str.Sft. Dumitru (Colentina) Str.Sft. Dumitru (Colentina) Fund. Sft. Elefterie Str.Sft. Elefterie Nou Str.Sft. Elefterie Vechi Str.Sft. Ecaterina (Şerban-Vodă) Str. Sft. Ecaterina Str.Sft. Ecaterina alee Sft. Gheorghe Piaţă Sft. Gheorghe Stradă .Sft. Gheorghe (Tei) Str.Sft. Gheorghe Nou Str.Sft. Ilie Gorgani Str.Sft. Ilie (Rahovei) Str.Sft. Ioan Moşi Str.Sft. Ioan Nou Str.Sft. Ionică Str.Sfânta Maria Str.Sfânta Maria Piaţă Sfânta Mina Piaţă Sfântul Nicolae (Tei) Piaţa Sfântul Nicolae Jigniţa Piaţa Sfântul Nicolae Şelari Piaţă Sfântul Petre Piaţă Sfântul Spiridon (Tei) Piaţă Sf. Spiridon Stradelă Sf. Ştefan Str.Sfântul Ştefan Fund.

Sfântul Ştefan (Tei) Str.Sfânta Treime Str.Sft. Vasile Str.Sfânta Vineri Str.Sfânta Vineri Tei Str.Sfânta Vineri I-a Fund.Sfânta Vineri Il-a Fund.Sfânta Vineri IlI-a Fund.Sfinţii Voevozi Str.Sfinţii Voevozi (Tei) Str.

Sfinţilor Str.Sibiceanu Str.Sibiu Str.Silfidelor Str.Silistra Str.Sylvia fabrică Str.Silivestru Str.Silivestru Fund.Sylvia Str.Simbolului Str.Simbolului Prelungire Simbolului Fund.Siminocului Str.Simion (Şerban Vodă) Str. Simonide Str.Sinagogă Str.Sinaia Str.Sion Vasile Dr. Str.Sirenelor Str.Şiret Str.Slavici Str.Smaranda Preoteasa Str. Smărăndache Fund.Smârdan Str.Smârdan Fund.Smârdan (Griviţa) Str.Smârdan (Crângaşi) Fund. Smeului Str.Smeurata Str.Soare Popa Str.Soarelui Str.Sofica Str.Solon Str.Sovejei Str.

S O l R . D E p a r . i s

BOURJOIS

Spaniolă Str.Spătarul Borcea Str.Spătarul Preda Str.Spătarului Str.Speranţei dela 1-2—31-31 Str. Speranţei dela 33-36 terminare — Spătarului Stradelă Spirache Oprescu Str.Spiridon Sft. Str.Spiroiu Str.Spiroiu Vasile Str.Spiru Gheorghiu Str.Spiru Haret Str.Spiru Haret (Com. Militari) Str. Spiru Roşianu Str. fcpitalul Colentina Str.Spitalului Str.Spiţerului Fund.Splaiului Str.Spoitorului Str.Staicovici Cri stea (Şerban Vodă Str. Staicovici D. Str.Stamate Constantin Str.Stanciu Invalid Str.Stan Poetaş Str.Stan Popa Str.Stan Tabără Str.Stănescu Delar Str.Stănescu Irina Str.Stănică Pasagiu State Tudose Str.Stătescu Eugen Str.Staţia Reg. C. F R. ('olrocoui Drum Stavropoleos Str.Ştefan Ciobanu Str.Ştefan Pogănaru Str.Stejarului Str.Stela Str.Ştefănescu Asan Str.Statovici Str.Stere Fund.Statovici Str.Sticlari Str.Stifler Str.Stindardului. Str.Stoian şi Barbu Str.Stoian Popescu Str.Stoian Popescu Str.Stoian Militaru (Şerban-Vodă) Str. Stolnicului Str.Stokholm Str.Străbună Str.Străinătăţei Str.Stravolca Vie Str.Stufu Belului Câmp Stufului Fund.Stupinei Str.Sturza D. A. Str.Sturza D. A. (Com. Militari) Str. Subit. Ecaterina Teodoroiu Str.Sub Tei Str.Suceava Fund.Sultănica Str.Surorilor Str.Suter Str.Suter Aleie Suter A. Str.Suvenir Str.Suzana Str.Şaguna Str.Şcoalei Str.Şcoalei (Griviţa) Str.Şelari Str.Şelari Nicolae Str.Şelimberg Str.Şepcari Str.Şerban Gh. Str.Şerban Maria Str.Şerban Nicolae Str.Şerban Vodă Cale Şerbănescu Tei Str.Şerbănescu Tei Fund.Şerbănică Str.Şezătoarei Str.

Adevărata sursă de

BLÂNARIEimputate direct dela iilgiu

toate r a r le tăţlU ot i

Attrahan, Samuri, Nuni,

Vidre, B ib tr , Lutru,

Blzam, Petite»-Ori» «/&,

fl tot ftlul de tmltaţtunl

Preturi extrem de reduse

WILHELM STEINHAHÏCalea Moşilor 186

Octombrie 1930

Str.lui Str. niui Str.Maior Str.11 din nou Str. ia din vii Str. i Caracaş Str. cel mare Fund.

19 Cel Mare Şosea Cel Mare (Gri vi ţa) Str.Cel Mare (Şerban Vodă) Str. Ciobanul Str.Dinu Str.Hepites Str.Dobrescu Str.Iulian Str.Iosif Str.Mihaileanu Str.Stoica Str.Negulescu Str.

nPogonaru Str.Popa Str.Sîântu Str.Tudor Str.

tocu Asan Str. seu Tei Str.• Str.Vodă dela No.Vodă dela No.

k E A L IT A T E A IL U S T R A T A

1/2-5/10 Str. 7/12 term. Str.

Tudor Ştefan Str.Tudor Vladimirescu Str.Tudor Vladimirescu (Ori vi ţa) Str. Tudorache Hagi Str.Tudorache Mitu Str.Tudose State Str.Tugomir Voevod Str.Tunarilor Str.Tunarilor Fund.Tunsului Str.Tunului Str.Turculeţ Str.Turcului Str.Turcului Fund.Turda Str.Turnătorilor Str.Turneşcu Dr. Str.Turtucaia Str.Turturelelor Str.Tutunari Str.Ţăranilor Str.Ţăranilor Fund.Ţăranul Ion Str.Ţăruşanu Pândele Inginer Str. Ţepeş Vodă Str.Ţepeş Vodă Piaţă Ţepeş Vodă l-a Fund.Ţepeş Vodă 2-a Fund.Ţepeş Vodă (în vii) Intrare Ţone Ghiţă Str.Ţone Nicolae Str.

tarilor Str. 5Urărilor Bulevard 5ti Intrare 5

Str. 6lirei Drum 6ie Ticu Str. 4ui Str. 5blonescn Str. 2ne Vasilescu Str. 3bescu Str. 3Wiştea Veche Fu ud. 2iei Fund. 3siva Str. 2(Logofătul Str. 5irului Piaţă 1uniţii Str. 1Iei Cale 3i Grădina 3itr Str. 1il Doamnei Str. 3M Drum 3paf (Principele Carol) Str. 2Vrafului Str. 3gişana Str. 2warAman Str. 2«orNicolau Str. 5»iorescu Elena Str. 4liorescu G. Dem. Str. 4kioroiu Ecaterina Str. 2«opile Str. 3[niui Str. 1pini Str. 4mana Str. 6urnei Str. .3tilescu Grigore Str. 6mTomescu Str. 3uStelian Str. 2lescu Str. 2sola Aleia 3LâQ Str. 4m Griviţa Str. 2Unităţi Str. 5usilvania Str. 2trenă Str. 5Bine Sf. Str. 3îto Str. 2i!u Fund. 2ioi Str. 4ii Fund. 4ii (Şerban-Vodă) Str. 5iatâţei Str. 4ralului Str. 5ifeelor Str. 5aer Alexandrescu Str. 4ir Călin Str. 2

UUatu Str.Udrea Str.Udricani Str. Umbrei Str. Undrea Str.Unirei Str.Unirei pistă Uranus Str. Urechea Str. Ureche Vasile Str. Ursului Str.Ursu prof. Str.

Văcărescu I (Bihorului) Str. Văcărescu I I Str.Văcărescu Enăchiţă Str.Văcăreşti dela Nr. 1/2—57/72 Cale Văcăreşti dela Nr. 59/74 term. Ci Văcăreşti Splai Văcăreşti Lunca Splai Vâlcov Str.Valeria Str.Valeria Fund.Valter Mărăcineanu Str.Valter Mărăcineanu Piaţă Vamei Str.Vânători Str.Vânători Fund.Vântului Str.Vaporu Assan Str.Vaporu Assan Prelungire Vaporu Assan I Fund.Vaporu Assan I I Fund.Vaporului Str.Vaporului Fund.Vârful cu dor Str.Varnali Dr. Str.Varnav Scarlat Str.Varşovia Str.Vaselor Str.Vaselor Fund.Vasilache Fund.Vasile A. Ureche Str.

it Alecsandri Str.„ Alecsandri Piaţă

Alecsandri Splai „ Boerescu Str.„ Carlova Str.„ Conta Str.

,, Dumitrescu I Fund.

Cale

OCHELARIcu sticlele cele mai bune k găsesc la Magazinul Societatea de Binefacere

MICII ORBILOR"Italic specialist dă consultaţii

la cei ce au nevoie

îiSASIUL IM O B IL IA RA

urarea prin Calea Victoriei, fl8 »1 vii de Terasa Oteteleşanu

institut cosmetic Medical(Institut de Înfrumuseţare)Ştirbei-Vodă No. 34. Tel. 311/44

Dr. F. KOVACSSpecializat la Viena

Boli de piele şi cosmetică. Diater- mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie, îngrijirea feţei. Distrugerea radicală a părului de prisos, sbârcituri, negi, coşuri, pistrui, semne de naştere. Tratament de întinerire. Cură de slăbire locală şi generală, varice, etc. — Vânzarea produselor proprii —

Citiţi „LECTURA"

DOAMNELOR şi DOMNIŞOARELOR SALONUL DE C O A F U R A „L I D

Executând ce e mai artistice şt moderne lucrări în coafură,Vă Invită a încerca noii» *«1« *l*tem» f*6n Wellen şi ondula-

ţiune permanentă garantată 6 luni, onduia(lune cu f erul. Tinctu- ritul pârului, «au apllcatluni cu Henm în nuanţe diferite. Tunsori,

«unlqure, pediqure. îngrijirea t e n u l u i după ultimele metod-’ ştiinţifice.

Serviciul strict higenic f i conştiincios.

Preturi ca pretutindeni.

Silonul ds *oafuri „ L I D O " , latreoriadere occidentală

Bucureşti B-dNl BrttUnu 41. Pro*. Millo Quslls».

Vasile Dumitrescu I I Fund. 6„ Dumitrescu I I I Fund. 6„ Gherghel Str. 2 „ Lascar dela Nr. 1/2-35/48 Str. 1

Lascar 37/50 terminare Str. 3„ Lascar Fund. 3

Lascar (Com. Militari) Str. 6,, Lucaci Str. 3„ * Lupu Str. 2,, Mălăeru Str. 5„ Sfântu Str. 3

Sion Dr. Str. 2„ Spiroiu Str. 2„ Stroescu Str. 4„ Ureche Str. 6

Tei Str. 3Vasilescu Gheorghe Str. 6Vasilescu Ion Str. 4Vasilescu Tănase Str. 3Vasiliu Alee 6Vaslui Fund. 5Vasington Str. 3Vatra Luminoasă Drum 4Velicu Str. 6Venerei Str. 3Veniamin Mitropolit Str. 5Verde (Câmpul Cucoanei) Str. 2Verde Fund. 2Verdeţei Str. 4Verei Str. 3Vergului Şosea 4Vergului Stradelă 1 Vernescu Ing. (Şerban-Vodă) Stradelă 5Veronica Micle Str. 2Verzişori Fund. 5Verzişori Str. 5Veseliei Fund. 5Veseliei Str. 6Vesparilor Str. 3 Vespasian Str.Vespilor Str.Vestei Fund.Viei Str.Viei Fund.Victoriei dela 1-2—75-100 ('ale Victoriei dela 77—112 terminare Cale Victorie Pasaj Victoriei PiaţăVictor Emanuel I I I Str. 3Vidin Str. 3Vienei Str. 1Viesparilor Str. 3Viespilor Str. 5Viilor dela Nr. 1-2—28-67 Şosea 6Viilor dela 30-69 terminare Şosea 5Viişoarei Str. 3Viitorului Str. 3Viitorului (Şerban Vodă Str. 5Vilacros Pasaj 1Vilson Str. - 1Vicenţiu Babeş Str. 6Vinerei Str. 2Vinerei Sf. Str. 1V intilă Str. 1Viorel I Str. 2Viorel I I Str. 2Viorel I I I Str. 2Viorelelor Str. 5Viorica Str. 6V irgiliu Str. 2Virgiliu Fund. 2Virgiliu Pleşoianu Str. 2Virginia Str. 5Virginia Balescu Str. 5Visarion Str. 3Vişinilor Str. 4Vistierilor Str. 6Vitanului Cale 5Vitejescu Str. 5Viţelului Fund. 6Viting Str. 2Vizantea Str. 2Vlădescu Str. 3Vlad Ţepeş Str. 2 Vladimirescu Tudor Str.Vladislav Voevod Str. 4 Vlădoianu Str.

Vlădoiânu tund . Vlahuţă Alexandru Stf. Vlaicu Aurel Str.Vodă Caragea Str.Vodă Ghica Str. Voevozi Sfinţi Str. Voica T. Marin Str. Voicu Diamandi Str. Voinescu Str.Voinicului Str.Vornicul Mogoş Str. Vrăjitoarei Str.Vrancea Str.Vulcan Str.Vulpache Alee Vulturi Fund.Vulturilor Str.

wWashington Str. Wilson Str. Wilson Fund.

Xenopol Al. Str.

Zăbăvoiu Gh. Str. Zablowscy Inginer Str. Zaharescu Str.Zaharia Str.Zaharia Fund.Zaharia Petrescu G-l Str. Zalhanalei Str.Zalhanalei Fund.Zalomit Intrare Zamfir Anghel Str.Zamfir Olaru Fund. Zamfirescu-Duiliu Str. Zamfirescu Gogu Str.Zarafi Str.Zarzavagiilor Str.Zaverei Str.Zborului Str.Zece Mese Str.Zece Mese Str.Zece Mese Prelungire Zefirului Str.Zidarului Str.Ziduri Str.Zidurilor Str.Zidurilor (Moşi) Str. Zidurilor (între vii) Str. Zilot Românul Str. Zmeuratu Str.Zmeului Str.Zmeului (între vii) Str. Zinca Golescu Str.Zoe AleeZoe Cuţarida Str.Zoe Gh. Lazăr Str.Zoe Grant Str.Zoe Gr. Râmniceanu Str. Zoiţa Str.Zorilor (Şerban Vodă) Str. Zorilor Str.Zori de zi Str.

Diferite schimbări efectuate în tim­pul cât a durat publicarea Nomen

claturei

Alion Str.Arad Str.Bran Str.Bratocea Str.Budai Deleanu Str. Caşin Str.Cerna Str.Emil Costinescu Str. Şcoala Floreasca Str.

i in f feat*! e m u lţu m ii î PI N T R ' A D E VA 'R C E A M A I BUNA’ L A M A DE R A S

E S T E

Repr. Ren.: A. SCHOR S. A., Bucureşti str. Tudor Vladimirescu No. 26

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 30 Octombrie I

p o r i ş i j o cîntrebuinţaţi Cremă Nivea. Căci graţie conţinutului ei de Eucerită, care se găseşte numai în Crema Nivea, pătrunde uşor în piele, şi numai Cremă pătrunsă poate , să dea un rezultat binefăcător,

evită efectul uscărei pielei în aer; întăreşte efectul bronzărei a luminei şi razelor solare, chiar şi pe vremuri noroase, şi evită

pericolul arsurilor solare.

Lumină, aer şi soare şi pe lângă aceasta Cremă-Niveaî

Doze: Lei T6.—, 34.—, 72.—. Tuburi din cositor curat: Lei 30.—, 45.—

Emil Zieg.!er, Braşov-Brass6 , Calea Oărci 43

Sălbătecuţa. — Vrei să te convingi dacă te iubeşte şi ce să faci ca să-l iubeşti cum îl iubiai... Constat că ai o predilecţie extraordinară în a conju­ga verbul a iubi. Eşti, cum s’ar spu­ne, foarte... iubăreaţă. Ei bine, ca să te Convingi de primul lucru, cere-i să sară cu paraşuta dela 1000 de metri şi dacă o face, fi sigură că... te-a iu ­bit. Iar ca să ţii mai mult la el, fă-i cunoştinţă cu cea mai frumoasă prie­tenă a d-tale însă numai cu aceea de care te poţi dispensa, la un moment dat... Despre „Primul păcat“ e greu să-mi amintesc. Erau însă actori ger­mani nu atât de importanţi.

J imtlu-mi imposibil să răspund se­parat tuturor acelora care mi-au ce­rut adresa ghicitoarei, de care m ’am ocupat intr’un recent reportaj, îm i cer scuze pe calea aceasta şi le aduc tot­odată la cunoştinţă că Sybilla ideală e plecată pentru câtva timp la Tu­nis. Slatuesc insă pe cei ce vor să al'le tainele viitorului, să se adreseze maestrului Mark Abrams la redacţia noastră, care excelcază în orice ra­mură a artelor aivinatorii.

Thebaida. — E o poveste întreagă cu dispariţia momentană a lui Ivan Pe- trovich, de pe ecran. Acum vre-o opt luni se svonise că Petrovitch ar fi luat decizia să-şi fondeze propria firmă de producţie. Se anunţaseră chiar — sub oarecare rezervă — titlurile câtor­va filme proectate... apoi, deodată, s’a aflat ştirea că Petrovitch se află în America, în tratative cu o casă dela Hollywood... O lună după aceea, de­ziluzionat şi revoltat, junele Ivan de­barca din nou pe pământul european. Părea aşa de supărat că a trebuit să meargă la... o staţie termală din Cehoslovacia. Vedeţi, deci, că, chiar atunci când e vorba de un Ivan Pe­trovitch, cu americanii nu merge toc­mai uşor... Şi când mă gândesc că sunteţi aţâţi aspiranţi obscuri, cari ar voi să-şi incerce norocul la Holly­wood!...

Missinarkctte. — Da, e adevărat... Minunea e pe cale de a se înfăptui... Tanti Mistinguett vrea să facă şi ci­nema... geloasă probabil pe succesele colegului ei, ChevaUer, nemulţumită cu cei cinci m ii de franci pe cari ii câştigă seral pe scena „Cazinoului de Paris“, îndemnată de linia încă în ­treagă a piciorului, Mistinguett, re­gina music-hall-ului, vrea să-şi rea­lizeze o ultimă dorinţă: să joace în filmul vorbitor... roluri de ingenuă. Presupunând că Miscinguett ar pose­da încă rezerve de fantezie, admiţând că piciorul ei se mai numeşte incâ „cel mai frumos din lume", înclinân- du-ne înslârşit, în faţa fenomenului rezistenţei de care a dat dovadă, n ’am putea totuşi uita că are 63 ani şi că „fotogenia“ ei a lăsat mult de dorit chiar acum 15 ani, Când a mai încer­cat un rol cinematografic... Orice ar crede dânsa, este exclus să interpre­

teze un film doar cu... picioarele. Eu cred că cel mai inteligent gest pe care l-ar putea face, ar fi să se retragă cât mai neîntârziat şi din music-hall, mai înainte de a-şi compromite fa i­ma... Cât despre Cinematograf, nici nu mai vorbesc.

Africanul. — Toate amănuntele a- cestea ie puteţi căpăta d la consula­tul francez.

Chyl-Bhyl-Arad. — Titlul acelui film cu Lon Chaney este „Spaima din Singapore“. Cealaltă întrebare, cu nespusă părere de rău, dar n ’o în ­ţeleg..

Ninette de la Montagne. — BobCurwood primeşte corespondenţa la „Universal Studio“, Universal City, Cal. U. S. A. 2. Alice Cocea este sora ziaristului Cocea.

Petrică-Meleşeni. — Olga Tschecho- wa e căsătorită cu MiChail Tsche- chow, dar — zice-se — că n ’ar trăi tocmai în condiţii fericite amândoi.2. Minciuni, Pat trăeşte. 3. Sperăm, cu ocazia filmului vorbitor, să vedem şi artişti din teatrul nostru pe ecran. Până acum au şi fost angajaţi trei dintre cei mai buni: Vraca, Ianco- vescu şi Storin, de către Casa „Para- mount“ — secţia Joinville — iar Băi- tăţeanu a terminat de mult primul său rol în filmul „Ciuleandra“, care va fi prezentat în scurt timp. 4. In România nu există încă o casă se­rioasă de producţie; cele existente sunt înjghebări puerile. 5. Nu, nimic fals, Rusia are o producţie extraordi­nară, atât că cinematografia sovieti­că nu poate fi exploatată nicăeri în străinătate, pentru că... miroase a co­munism cale de o poştă...

Pilla-Turda. — Cea mai tânără ac­triţă?... Myrna Lane, în vârstă de... patru luni şi câteva zile, care a debu­tat de curând la Hollywood, într’un rol de... femee fatală. 2. In limba ger­mană. 3. De acest actor n ’am auzit niciodată... De unde naiba îi mai scoa­teţi?...

Georgia W. Memphis. — A boicota înseamnă a trata cu indiferenţă şi chiar cu ură pe cineva. 2. Marlene Dietrich primeşte corespondenţa la Paramount Studios, Hollywood, Cal. U. S. A.

Puica, — Nu cunosc toate filmele acestui actor, pentru că nu toate au fost prezentate la noi.

Un cititor din Cluj. — După câte ştiu, Ana May Wong nu e căsătorită. E chinezoaică născută în America. 2. A călcat punctul 3 din regulamentul concursului.

Cinefila supărată. — Pentru că in ­sişti atât de mult, hai să intru în a- mănunte: Greta Garbo măsoară 1.63 m. şi cântăreşte în secunda aceasta 48 kg.; Brigitte Helm, 1.67 şi 49 kg.; Vilma Banky, 1.56 m. şi 45 kg.; Clara Bow, 1.61 m. şi 47 kg.; Lil Dagover1.65 m. şi 52 kg.; Iar Billie Dove e

Malec, trucat deFireşte însă că asemenea înscenări,

necesită o deosebită meticulozitate şi precizie.

Un mic capitalist. — Dacă acest ca­pital e bine utilizat, se pot face unele lucruri frumoase şi rentabile. In Ro­mânia, afacerile Cinematografice — in domeniul producţiei — cu cât cheltuesc mai mult, cu atftt riscurile sunt mal

7 ori într’o fotografie.

Sanyol. — In India există intr'M văr o oarecare activitate cincma» grafică. Cinefilii de pe malurile Gat gelui au şi ei un fel de Greta Gi* a lor.. Se numeşte, Miss Moori, In primul ei film sonor este intlitU „Golle Annor“.

Idei

înaltă de 5 picioare şi Cântăreşte 108 pfunzi... Eşti satisfăcută?...

M itică şi Săndel. — Hans Adalbert von Schlettow locueşte la Berlin O. Grosse Frankfurtstr. 57, II. Numai germana.

Winetu-Bistriţa. — Pentru Billie Dove adresaţi prin The Sandard Casting Directory, 616, Taft Building, Hollywood, Cal. U. S. A. Ceilalţi doi actori la Paris, prin „Mon Ciné“, rue Rocroy 3. 2. Am scăpat din memorie numele acelei interprete.

Ileana cu pălărie. — Singurul lucru care te caracterizează e... că porţi pă­lărie?... Felicitările mele!... 2. George Vracca e căsătorit (cu cine, n ’are nicio importanţă pentru lume). Cât des­pre vârstă, fi sigură că e destul dt... robust.

Dorinne. — Hans Stuewe a văzut lumina zilei la 14 Mai 1897, in oraşul Mecklenburg. Are ochii albaştri şi părul blond. înălţimea, 1.79 m. E că­sătorit cu o bulgăroaică şi are un „bébé“ de câteva luni. Locueşte la Berlin, Halensee, Paulsbornerstrasse 9. Scrieţi-i în limba germană sau franceză.

O cititoare din Bălţi. — Prin tru­caj special — am tratat amănunţit acest subiect în numărul trecut — un actor poate interpreta în aCelaş ta- blou diferite roluri. Cel mai bun, exemplu, iată, ni-1 dă Buster Kaaton (Malec) în fotografia aceasta, unde el singur... compune o orchestră de şapte persoane.

mari... Comunică-mi adresa şi-ţi« da toate lămuririle prin poştă,

Un muritor. — Pentru a câta oi trebue să repet Că Davey Lee t eşte?... Adresează-i corespondent« First National studio, Burbanks,! U. S. A., dar... nu-i pretinde raş şi nici autograf.

Delavale. — Adresaţi-vă la pţ Laurei. Eu sunt ignorant în mate farmaceutică.

Donna Clara. — Dacă mai eu azi, dragoste platonică?... Intrat pe ori şi Ce licean şi o să-ţi răspm că... nu-1 interesează platonismul! tăzi „time is money“ şi în afaceri şi în dragoste... Trist dar adevărat

Omul care plânge. — E foarte ( rios cazul d-tale... Să-ţi vină să plii aşa, din senin!... Dacă ai fi la Hi wood, cel puţin ai face parale; fe angaja regisorii cinematografici® câte ori ar avea nevoe de lacrimi comandă... Ştiu eu domnule, ce sa cu d-ta?... Adresează-te unui mit poate Că posezi oarecari glande lat mogene extrem de sensibile, careţi buesc combătute.

Harry Piei. — Numai Legaţia Cil slovacă vă poate furniza această ai să. Sau poate s’o găsiţi într’un aii „Rudolph Mosse“. Eu, din păcate,] cunosc nici un detectiv particula Praga.

Gabe-Silistra. — Traducerea i târziu. Pentru Cântecul Naţiunii eondiţiunile sunt publicate in tu rele trecute ale revistei.

kombrie 1930 REA L IT A T EA ILUSTRATA

Jocurile „R ea lită ţii Ilustra te“27

Se var afla două versuri d intr’o poezie de Eminescu.

,Două inimi într’un vals“de Eugen Comănescu— Nehoiu (10 punc te )

< C ,A = U

BZON'TAL: 1) P lin de satis- Ksufletească; 7) G ră d in ă ro ­ti in Bucureşti, teren pen tru

; 14) Prăpastie foarte adân- j) Era... de tra n sp ira ţ ie ! 17) m|a; 18) în d e lu n g ă v ie ţu ire ;

felă muzicală. 23) S tr ig ă t de «.21) Int. în tre b u in ţa tă spre iuda. 25) In v iţ i . 26) A fost

jde...29) In terjecţie . 30) Cân- jbnoton. 34) Ce este „D ou ă i-

iialr'un vals” ? 36) N o tă mu- S.37) Campion de dans, etc...

la locuinţa m ea. 41) M uza ¿iii şi a cân tecu lu i. 43) Mă- ilt timp. 44) In t . de n u ­lă) Supranumele lu i Jol-

IS) Partenerul lu i Jo lson , Jdevenit celebru, f i in d remar-

jilansat de el. 48) N u ! 50)_Pa- ,8i la motor. 52) A co pe rită cu

AS») Reuniune de persoane

ipetrec dansând. 56) S’au p ie r ­ii., dansului! 60) N otă nui/.i- iil) Boldul a lb ine lo r. 63) Albă-

bătând în negru . 65) Suc­ita regulată a v a r ia ţitun ilo r de

ti din: Zwei Herzen im % l'J 68) In ziua aceasta, vreau

ii duc la bal...? 69) Costum de compus dintr’o h a in ă lu n g ă lâisape dinainte) şi de 1 1 1 1 fel

dugâ.UTICAL: 1) Un fel de dans mlar şi aria după care se joacă , ta sunt dansatorii, d u p ă o

noapte de dans? 3) încet şi fără sgomot. 4) Cum se zice că beau beţivii (fam. anag.)? 5) Măsiln. 6 ) Numele ce Sfânta Scriptură îl dă Duhului ispititor. 8 ) Apare deodată... 9) Notă muzicală. 10) Int. de chemare către un băr­bat (mai ales in tim ). 11) Oază în N. Africei. 12) Binoclu (fam. sing.) 13) Fard. 16) Etaj. 19) Etaj. 20) Prefix. 22) Oraş în Europa, patria valsului si a operetei (germ.). 27) Zeul vânturilor. 28) Orice persoa: nă, în tr’un bal mascat. 31) Dă-i exact! 32) A înfrunta un pericol.33) Numele soarelui, la Egipteni.34) Femeie aducătoare de nenoro­ciri, rolul Gretei. 35) Portofoliu de cărţi sau desenuri. 39) Oraş în Un­garia. 40) Bocet. 42) A venit Moş... pe la gene. 47) Dansul_„a suferit un şir de transformări” , în decursul vremurilor (a l= o ) . 49) Tot. su~ pranumele lr i Jolson. 51) Conj. ce exprimă o c mparaţie. 53) Bâu au­rifer în România. 54) Arie, melo­die Ogalicism). 55) Nu! 56) Casă elegantă la ţară, sau prin împreju­rimile unui oraş. 57) Int. ce expri­mă o durere, mai nnult sufletească. 58) Om de stat turc. 59) Care do­reşte cu ardoare. 62) Dansa aproa­pe la fel... el! 64) Notă muzicală. 65) Int. ce exprimă şi o bucurie viitoare. 66) Vârstă (sing.)- 67) simbol.

Poşta jocurilorCERONE ATH. PALADE, Ga-J- Printre jocurile reţinute, l«publicate, se află şi „Puiu l” uproblemă de cu\|iite încru- yt foarte drăguţă ca aspect, icare la;ă de dorit, in p riv in ţa

jcişării."iţ ruga, dacă m a i păstraţi o- iiiul, nă executaţi o nouă în- iţare după normele în vigoaie. 1(5 se cam apropie... Paştele ! |teptînsă. ceva pentru Crăciun..1 ARSINTESCU; Baia. — Ar ¿interesant, dar nu prea e...

nu voiţi să-mi daţi dei-le- ita!1ICÄ PIS0SKY, Craiova. Fru-

mos, n 'am ce zice ! Se va publica „N ebun ia vitezei”7 în să cu m ai pu ­ţină viteză...

PAŞA UFUM, Ţerova. — Din lo-gogrifu l dv. n ’am înţeles decât că... „din cap de ni-1 lua ţi”... Sunteţi cam aşa I Ce să vă iau din cap ?...

Ch iar dacă v aş lu a tot capul, dv. tot cam aşa veţi răm âne , dragă

(p)aşa !...LICĂ W ECHSLER, Iaşi. — Sa

ştii că am să te spun celorlalţi dez­legători, că mi-ai cerut lăm uriri ia problemele din seria trecută. !...

Iţi convine ?

REBUS

R e b u s(Numele autorului ne scapă)

15

M =V

N=Z

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Const. M iile 7, Et. I I

TELEFON 306/67 Director redacţional :NIC. CONSTANTIN

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un a n ............................Lei 350Pe trei l u i n i ....................... „ 95Pe şase lu n i...............................180Pentru străinătate . . . „ tos

Cupon pentru jocuriNo. 196

Numele şi pronumele

Citiţi „LECTURA“

Deslaflarlta se primesc până la

10 No«mbrie 1930. Fiecare joc a-

cordă deslegăt orilor un număr

oarecare de puncte. Cel caxe ob­

ţine num ărul cel m ai mare de

puncte prin de«legarea cehii mai

mare num ăr de jocuri din ntune-

rile 193, 194, 195 şi 186, va prim i

un premiu de 1000 lei. Prem iul al

doilea 500 lei. Prem iul al treilea

300 lei. Următorii şapte de*legă-

¡¡„tori, primesc câte un volum. Pre-

fci miile se vor distribui la 20 No-

embrie 1930.

Adresa

SCt-IErRK

Berlin — New-York,

Vien—-Londra— Paris

„Q ß a u d e D isa g c S d ie rlc

/ 71 'clic le c u ín u m b le t it e n l

c i c o n s e ro e r la f ra u n e u r

e l la p u re le e b lo u is s a n le

d e n io n le i

C ita d e la f ilm u lu i. (Vezi articolul din corpul revistei)

Atelierele „Adeveriţi