Anul I V A KA II SAMBATI 12125 A r GUST 1900 EEDACŢIA

Ind, «trăda Aniich Nr. 1

ABONAMENTUL fetra Anstro-Ungaria : pe un an 20 cor. pe V» Ш 10 cor.; pe V* de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. tril de Duminecă pe an

- i coroane. — Pentru Ecmânia şi Ф Ш Ш е pe an :

40 franci. Xuotcripte nu se napoiază

ADMINISTRAŢIA s Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢIUNILE : de nn şir garmond: prima dată l i bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b. , de fiecare publicaţinne.

Atât abonamentele cât si inserţlunUe «unt a se plăft

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nu ee primesc.

Anul IV. Numër de Duminecă MP. 3 3

Revista séptémâneï. Intre lucrurile de seama, cari

unt vrednice de luare aminte, vom vorbi la locul întâiu de complotul bul-giresc din România.

Ia urma cercetărilor ce Î I ' t u fă­cut In Bucureşti, e'a descoperit, că în ioeul ouîorltoruiuî Iul Mihăileanu este o Întocmire mare de revoluţionari

Stalgari, cari şi-au pua de gând, nici Ini mult nici mal puţin, decât să ucidă

ie pe toţi aceia, cari ar fl şo­ca piedecî In ajungerea planu­

lui lor bulgâreac de-a pune mâna pe Dobrogea şi pe Macedonia. S'a dat de urma a o mulţime de cluburi şi comitete Întocmite In taină In mal •alte oraşe mari din ţeară. Pu­

llend mana pe firul conspiraţiei, Ro-linia a hotărît să spulbere fără cru-?jare toate aceste neasëmënat de in-ilrteneţe şi criminale comitete, care iftM tn legături cu oameni de seamă I i i Bulgaria.

întreagă Ţeara-Românească a foet -er revoltată de mişelia comite-

bulgar-macedonean şi s'a mani­festat prin întruniri şi meetingurî, ce-rtnd guvernului o straşnică resbunare, o cuvenită satisfacţie.

Guvernul României a scuturat odată sabia, cerênd cu toată energia M guvernul Bulgariei să urmărească ci si pedepsească pe toţi cel ame-

yteMţl In complot. Guvernul bulgar, la început ne-

oaviincios, s'a declarat gata în urmă ie-a îndeplini toate cererile guvernu­lui roman, — căci Românul, care a hat Plevna turceasco, ar ajunge să-'şl Ы brazdă de plug peste Plevna bul-gireascâ 1

Pe eând in politică aceasta este Moreatura pe care au luat-o lucru­rile, cercetarea pentru omorlrea lui îhaileanu urmează înainte, şi sute

iifc Bulgari pripăşiţi prin România, ari s'au dovedit amestecaţi în omor, in t daţi in judec-ită şi închişi, ear ' ilţil sunt expulsât! din ţeară.

À fost prea primitoare şi prea lleitoàre România faţă cu străinii, tum sunt nemernicii de Ovrei şi mi-

; arabilii de Bulgari, încât el şi-au ftcut trebile lor criminale până acum

^lesuperaţl; dar guvernul a făcut un regulament, prin care de-aci înainte vor fi supraveghiaţl mal de-^proape

' toţi străinii cari sosesc în ţeară, aşa d pentru vagabonzi şi milionari se Închide drumul iute-iute.

In ţeara noastră, am avut parte In zilele din urmă tot de serbări.

Ziua Majestăţil Sale, Impëratulul şi Regelui nostru Francise losif I, ziua în care a împlinit versta de 70 ani bunul nostru Monarch, a fost sër-bătorită în toată împerăţia, de toate popoarele, precum şi în străini de amicii şi admiratorii M. Sale.

Poporul nostru român, întotdea­una credincios glorioasei Case de Habsburg, şi devotat graţiosului şi bunului seu Suveran, a înălţat fier­binţi rugăciuni la ceriurî, pentru vieaţa şi fericirea Lui.

Compatrioţii noştri maghiari au mal serbătorit împlinirea a noue sute de ani delà Increştinarea lor şi înte­meierea regatului Sfântului Ştefan.

Din îndepărtatul Resărit, din China, unde mirosul de fum şi bubui­tul de tunuri tot mai ţine, ne-au ve­nit ştiri îmbucurătoare pontru Euro­peni.

După puternice asalturi din par­tea puterilor aliate, şi prin bravurile armatei japoneze aliată cu Europenii, capitala Chinei, oraşul Peking, a fost cucerit.

Imperăteasa a fugit, — ear re -presontanţil puterilor europene, cari erau închişi în palatele lor, au fost mântuiţi de primejdia de a pieri de foame sau de un atac nemilos ce li-se pregătia din partea Chinezilor.

întâia parte a résboiuluï ar fi deci terminată într 'un chip norocos, înainte de a fi sosit să ia comanda supremă a armatelor aliate mareşalul german Waldersee, recunoscut de toate puterile pentru a conduce rës­boiul.

De-acum însă va urma partea cea grea, şi care va face poate în­curcături între aliaţi. Căci ceea-ce era de interes comun, s'a ajuns: luarea capitalei.

De-acum fiecare din p u t a r î î ş î v a vedè de interesele sale particulare. Japonia şi Statele-Unite din America se mulţumesc cu restabilirea ordine! în China, Germania cere satisfacţie pentru omorlrea representantuluï sëu din Peking, Rusia ar vrè să pună mâna pe ţinutul Mandşuria... Aşa că dacă aliaţii s'ar desface, cine ştie ce greutăţi ar întimpina din partea Chi­nezilor, cari cu puterea lor armată de un numër covîrşitor de mare avônd a face cu vrăşm jşul despărţit în cete, ar readuce earăşl s tarea delà începui a rësboiulul.

Când luarea aminte a lumel este îndreptata spre China, la rësboiu, nu putem să nu ne aducem aminte de luptele Burilor din Africa-sudicä.

Este un om In Transvaal, care se poate numi cu drept cuvînt un erou, ce va deveni legendar. Acela este generalul De Wett . Cu trei mii de oameni el ţine piept, şi scapă mereu din ghiara armatelor engleze reunite ale generalilor Kitchener şi Methuen. Şi eu toate-cä e atrîmtorat într 'un colţ alţoril sale, acel colţ U aperă cu atâta vitejie şi pricepere, Încât biru­inţa Englezilor, deşi sigură, pare Insă a fi încă îndepărtată.

Slăvit va fi de neamul sëu în veci!

Anchetă administrativă. Ziarele diu Budapesta anunţă că primul-ministru Széli va convoca In curând o anchetă admi-aistrativis care se va ţine la ministerul de interne, şi la care vor fl Invitaţi specialişti din toate părţile ţeril. Discuţiunile vor fi conduse de însuşi primul ministru.

Ш Guvernatorul Boemleï, Coudenhove a

sosit la Viena, după lnvitaţiunea ce 'i s'a făcut din partea primului ministru austriac. Guvernat; rul a avut o lungă Intrevorbire cu primul-ministru Körber şi cu ministrul ceh Rereh. Consfătuirea lor se pune In legătură cu intenţiunea guvernului de a intra în tratative cu bărbaţii fruntaşi din partidul Cehilor tinörl.

Ni se scrie din Şişeştî :

„Sunt ani deja, de când guvernele Ungariei ţin sub asediu formal, ca In timp de rësboiu, comuna şi biserica română din Şişeştî, cu ocasiunea serbă-torllor principale, cu scopul pronunţat, de a despărţi massele poporului de cătră părintele Dr. V. L u c a c i u , de a îm-pedeca legătura, ce este şi s'ar întări între popor şi între părintele L l l C a C î U şi prin farmecul religiunii. De altă parte, prin aceste mësurî de volnicie voieşte g чvernu1 să umilească şi să demoralizeze conştiinţa demnităţii 'popo­rului român, şi să-'î arete, că şi rugăciunea, biserica, popa, vlădica, clo­potul şi ceaslovul stau în mâna stă­pânirii maghiare*

„Pe 28 l. c sunt proiectate serbări iubilare la bi erica din Şişeşti şi deja se aude, că cu zile mai înainte vor năvăli earăşl cu forţa armată să îm pedece aceste serbări curat bisericeşti"

înfierăm apucăturile „paznicilor ordine! publice", cari nu încetează cu goana contra părintelui Lucaciu şi contra bravului popor ce el păsto­reşte, şi ne vom ţinea de o datorie a noastră să denunţăm opiniei pu­blice actele de volnicie ce zilnic se comit de şoviniştl.

România.

Obrăsnicia presei bulgare. Ziarul Oficios „Now Otdv" publică

următorul articol la adresa României : .Asasinatul din Bucureşti nu are ni­

mic mtereiant, de oarece seamănă orică­rui alt asasinat politic, cum a fost asasi­natul Regelui Itaîieî sau al Impöratesel Austriei. Asemeni asasinate so petrec In toate zilelele, dar nimeni nu s'a gândit să facă politică dintr'lQsele. Guvernul român voeşte să scoată din omorlrea lui Mihăi­leanu o eestiuno de Orient. Din atacurile presei române, resulîând ele însăşi din ati­tudinea guvernului româa, sa vede că se urmăreşte planul de a compromite Bulgaria pentru ca România să profite de aceasta la momentul oportun. De câţl-va an! Româ­nia are o purtare provocatoare, spre pildă afacerea insulei Bujo eseu şi revolta delà Tresteuic, {V şi caută să crewse dificultăţi Bulgariei.

,Am vécut sentimentele presei române cu ocasia солѵеівіиаеі Prinţului Moştenitor, cu ocask recunoüfterel Independentul Bul­gariei, cu ocasia rösbolulul Greco-Turc, cu ocasia mişcărilor cercate în Macedonia рзд-tru a obţine un gavera autonom.

„Ce vrea guvernul român de la noi ? .Voeşte el să dea to^ul politice! noa­

stre externe? „Când eram certaţi eu Rusia Româ­

nia ne era favorabilă; ear acum după ce am regulat rsporturile noastre cu Rusia, sentimentul Românie! ш'л schimbat şi din bună ѵесша România ne-* devenit vrăşmaşă primejdioasă, care se opune sentimentelor noastre naţionale.

„România voeşte să fim duşmani faţă de Rusia, iacă motivul provocaţiunilor el.

„Dacă se caută cu lumiuarea un pre­text ca prilegiul morţel unul ţiaţar, — care este afacere de tribunal, ear nu afacere politică, лісі diplomatică, eate numai pen­tru a sdrunein* amicţia ce exisiă Intra Rusia şi Bulgaria.

,Oamenii de stat români voeac să tran­sforme România într'o cetate întărită, pen­tru a împiedeca Rusia să înainteze spre Constantinopole.

„România oficială ne provoacă na pen­tru a ne face rSsbciu, pontra că atunci in­dependenţii Românie! arfl periclitată. Nu, România ar voi să se întoarcă la timpurile când pe malul drept al Dunăre! avé un ve­cin slab. Ea nu va reuşi, România va avé un aliat tare şi credincios când va Invoţa să se teamă de Slavi şi şi va da seama că soarta a legat-o de Slavi. Alt-fel va fl nă­buşită de Slavii, cari o înconjoară.

Complotul bulgăresc. Judecătorul de instrucţie Flore^cu a

iuat noul interogatori! Iu! Karambuloff Tri-fanoff, Dimitroff şi Nicola Mitef.

Karambuloff a mărturisit că chiar dacă Trifanoff ar fi fost strămutat într'un alt pe­nitenciar, comitetul din Sofia hotărîso omo­rlrea lui, cumporând cu sume mar! de bani la nevoe chiar întreg personalul acelui pe­nitenciar unde a'ar fi aflat Trifanoff.

A mal declarat că Iconomoff este acel care conducea comitetele bulgăreşti din ţa­ră, pentru care nrimea sume enorme de bani dsia Saravoff, precum şi felicitările co­mitetului din Sofia.

După aceste declaraţiual Karambuloff a spus numule unul alt bulgar, complice atât la crima din Ceauş Radu cât şi la a-ceea din strada Linişte!. Acest bulgar este vico preşedintele comitetului din Capitală şi ocupă o frumoasă posiţie socială.

Şeful siguranţa! a arestat pe Bulgarul Nicola Bogdanoff Sehiopu, zis şi Hagi To­pai, din Calea Rahovel Nr. 5.

Acest Nicola Bog ianoff Schiopu este prieten cu criminalul Dimitrofl şi soldat de­votat al comitetului de sceleraţi din So­fia.

Nicola Bogdanoff Schiopu a luat parte la cele dintâiu uneltiri pentru asasinarea lui Fitovschi şi dupa îndemnul lui Marcu BosruiCíff a făcut conoştinţa lui Dumitroff.

Bcgdanoff, împreună cu prietenul seu bun Spini Alexief, ^u leonomoff si ca Marcu Bosnacoff. au hotărît pe DimitrorT a omorî pe Ştefan Mihăileanu.

A maî fost arestat un aşa numit Gheorghief, în Bucureşti, pe strads, tocmai In momentul când a vru: să facă atentat în contra prefectului poliţiei capital' Ï. dlui Do brescu. S'a găsit la el un pumnal şi un re­volver.

Arestarea aceasta a făcut mare sensa-ţie în public.

Respunsul Bulgariei Guvernul bulgar a remis dlui Mişu

agentul diplomatic al României îa Sofia respunsul sëu la a doua nota a guvernului român.

Acest röspuns este mal conciliant, deşi pe guvernul român nu l'a satisfăcut.

Guvernul bulgar informează pe repre-sintantul României că a dat ordin parche­tului să deschidă o cercetare împotriva ace­lora, cari s'au făcut vinovaţi extorcênd pe supuşii Români din Sofia cu diferite sume,

Nota sflrşeşta zicênd că guvernul bul­gar a ţ ;nut totdeauna Pă conserve cele mal buue relation! amicale cu Româaia.

Saravof a fugit. Când guvernul Principatului bulgar s'a

vëïut nevoit să cedeze eneigiclor pretenţii ale guvernului român, capul bandiţilor bul­gari, şeful comitetului macedonean executiv, Saravof, a fugit din Sofia.

Din străinătate.

Conspiraţie revoluţionară în Polonia.

Ia Polonia rusească s':m comis nu do mult douô asasinate politice, care au adus după sine descoperirea unei conspira­ţii revoluţionare.

Unul din asasinate s'a comis în Czens-tochau, pe piaţa teatrului. Un membru al partidului socialist polon, anume Petre Czerwinski, cară făcea propagandă anarchi­sta printre lucrătorii fabricii mecanice Pel-zer, bănuind p^ mecanicul losif Sanzen-berg că ar fl în serviciul poliţie! secrete ruseşti, deeretă pedepsirea sa cu moartea Astfel, mecanicul fu atacat la 7 ore seara pe piaţa teatrului şi ucis cu lovituri de pumnal.

Al douilea asasinat fu comis în mi­nele de cărbuni din Sielzc în guvernamen­tal Petr« ko v. Acolo, an anum -. Mazur a fost atacat noaptea de cătră socialişti! Esio-roweki, Morzyk, Ciawezye, Gli-ki, Rutkow-ski şi Carez, şi ucis îutr'un mod bestial, sub cuvlnt că ar fl vrut să facă autorităţi­lor ruseşti destăinuiri In privinţa existenţei unei conspiraţii revoluţionare.

Instrucţia acestor asasinate, ordonată de guvernatorul general din Varşovia, prin­ţul Imeretinsky, a dovedit că In Polonia rusească există o conspiraţie revoluţionară cu vaste ramificaţii, al eărel program poli tic era a provoca în Rusia o rösturnare a ordine! de stat existente şi a ucide pe toate persoanele care s'ar dovedi ca obstacole la realisarea acestui scop.

Din ordinul prinţului Imeretinsky, uci­gaşii Iul Sanzenberg şi Мвгог au fost daţi în judecata tribunalului mii tar.

Numeroşi socialişti se află arestaţi preventiv.

Germania şi Francezii.

In toată lumea a produs o mare uimire faptul că Impëratul Germanul, pentru a nu supăra cu nimic pe Fran­cezi, a dat poruncă generalilor armatei sale să nu serbeze anul aceşti aniver­sarea învingerii delà Sedan.

Delà 1871 şi până azi, sub trei împeraţl, armata germană a sărbătorit adică în fiecare an biruinţa pe care au avut-o Germanii, la Sedan, asupra Fra nuzilor, al căror împërat (Napoleon III) a capitulat înaintea împëratulul Wil­helm I.

Se rosteau discursuri la banchetele date soldaţilor, se inaugurau statue şi

câte de toate făceau Germanii în acea­stă zi de isbândă pentru el şi de gro­zavă umilire şi nenorocire pentru Franţa.

Soartea a adus însă cu sine ca azi Francezii să lupte alăturea cu Ger­manii în China unde, se ştie, Germania a fost greu lovită prin omorlrea minis­trului sëu.

Nu era cuviincios deci ca acasă Germanii să facă serbări cari să aducă, aminte prietenilor de armă de azi umi­lirea, din trecut.

Eată de ce, spre lauda lui, împë-ratul Germaniei a dat porunca despre care vorbirăm mal sus. Prin acest fapt se face cu putinţă ca Francezii să se apropie tot mal mult de Germani şi astfel pacea Europei să fie cu atât mal sigură.

Prelungirea exposiţie! franceze.

După ştirile ce sosesc deli Par is , exposiţia de acolo nu se va închide în Octomvrie, după cum se credea până acum, ci numai în luna Noemvrie. Aceasta din causă că dacă nn s'ar prelungi termenul, încă o mulţime de întreprinderi şi corner cianţ! ar da bancrută.

Se ştia anume, că în urma atentate lor din anul acesta o mulţime de oameni din diferite ter! nu s'an mai dus la ex­posiţie, aşa că lucrurile, în ee priveşte venitul bănesc, nu merg drtpă cum nădăj-duesc Francezii, şi mulţi dintre ceî-ce au întreprins câte ceva, au perdut bani din greu. Prelungindu se acum exposiţia, se crede că vor mai veni oaspeţi şi astfel venitele oraşului şi ale diferiţilor negus­tori vor mal creşte.

B U R I I N U S E L A S A ,

Căpitanul rus Ganetsky, care a făcut campania din Transvaal îu ron­durile burilor şi care a sosit la Petersburg, a fost intrebat zilele aceste de mal mulţi ziarişti asupra împrejurărilor şi desnodămentulul pro­babil al acestui rësboiu. Bl a declarat că e greşit a se închipui că Anglia e aproape de a termina cu burii. Englezii au exagerat totdeana succe­sele dobundite. Luarea Pretoriei nu înseamnă cucerirea Transvaalulul, şi englezii vor avea să susţină un teribil rësboiu de guérilla. Căpitanul Ganetsky crede în victoria definitivă a burilor, cari au aptitudini extra­ordinare pentru rësboiul de surprisă şi de hărţuială, precum si o răbdare incomparabilă, un patriotism înfocat şi o bravură eroică.

Căpitanul rus aduce cele mal vil laude caracterului, cunoştinţelor, energiei şi înaltelor calităţi ale lordu­lui Kitchener, dar' după părerea sa, celalalt! generali englezi se află în­tr 'o inferioritate deplorabilă sub toate raporturile şi nu pot fi comparaţi cu admirabilii şefi pe cari rësboiul 'i-a, Improvisât printre buri. Bl are de asemenea э mare stimă pentru pre­şedintele Xrueger, om cu spirit practic, C Î Im, ferm şi neclintit în decisiunile sale. Conchizênd, căpi­tanul 'şi-a exprimat convingerea că Transvaalul e menit a deveni m o m e n ­tul prestigiului politic al Britanieî.

Toate depeşile particulare arată că trupele mareşalului Roberts sufere lipsuri crude şi îndură adese foame, în urma întreruperii sau întârzierii trenurilor de provisiunî al căror mers e împedecat de Buri.

Bată acum cele din urmă tele­grame despre lupta Burilor.

Londra, 23 August. Lordul Ro­berts raportează din Pretoria că un regiment englez a îndurat per-derî grozave fiind surprins şi în­conjurat de trupele Burilor co­mandaţi de generalul De Wett.

Presidentul Krüger a scos o proclamaţie în care încuragiează pe Buri ca nici unul să nu de­pună arma nici să se supună En­glezilor. „Decât să fim trimişi, ca prisonierî, în insula Sta Elena, mai bine să murim cu toţii", zice bëtrânul président. Englezii când pun mâna pe ei, trimit adecă până şi pe copii de 12 ani aï Burilor în prinsoare prin insule îndepăr­tate.

Londra, 23 August. Generalii buri Botha, Mayer, Schalkburger, Sofia şi Souri s'au unit cu toţii la Macadodorp, avênd cu ei întreaga artilerie bură, chiar şi tunuri grele.

Eri generalul Paget s'a încă-ierat cu trupele lui De Wett şi Delarey, cari deşi erau urmăriţi de Methuen, au reuşit să-şi îm­preuneze trupele.

„Daily Mail" primeşte din Dur­ban ştirea că în apropiere de Ingogo Buri! au ocupat posiţiun! bune de unde trag zdravăn cu tata Tom (cura zic eï ceîuï ma! mare tun al lor) asu­pra liniei ferate şi a podului de fer, împedecând astfel comunicaţia Engle­zilor.

„Standard" are ştirea că drumul ferat delà Hattingspruit, lângă La-dysmith, a fost distrus şi un tren cu muniţiunî pentru trupele engleze a fost nimicit.

Pretoria, 23 August. Armata iul Buller înaintează delà Tiwfelor spre nord. Burii au oprit-o însă la Van-nikseey.

De unde résulta că Englezilor nu le merge tocmai bine şi In curënd vom auzi poate că Buller ear a fost bătut, nu mal ştim pentru a câtea oară.

Rësboiul din China. Cu data de 22 August n se

telegrafează că întreg Pekingül este îacungiurat de armatele europene şi japoneză. Se crede că în câteva zile palatul împerătesc va fl luat în stăpânire. Ceea ce este neîndoios, este că vëduva împărăteasă a putut să scape cu fuga şi nici până acum europenii nu au dat de urma eî.

Chinezii vëzêndu-se strîmtoraţî şi umiliţi, vor să încheie pace. Marile puteri europene sunt dispuse să stee cu el de vorbă insă numai după-ce:

1. prinţul Tuan, Lepinhang şi toţi conducëtoriï boxerilor vor fl aspru pedepsiţi ;

2) împărăteasa vëduvà, care dom nea în numele tinërulul împërat, să fie înlăturată delà domnie şi frânele să le aibă singur împăratul Kvang-Su;

3) Pekingül şi alte oraşe de frunte ale Chinei să remană suprav ghiate de armatele europene (ceea-ce însem nează că Chinei i-a'a tăiat capul şi picioarele).

Din amënuntele ce sosesc pri toare la ocuparea Pekingulul se vederează, că din armata germanii căzut cu acel prilej 14 so şi 16 greu răniţi.

Eată acum telegrama din un Londra, 23 August. 8ѳ

din Saughai, că diu toate părţile" Chil Boxerii se adună la Peking, de ка ia la goană pe Europeni. Boxerii n tăiat, lndörötul Europenilor, drumul mare, aşn că dacă пн le vor sosi a]«ti nu se vor ijpăra straşnic, cel Intraţi Io king vor fi primejduiţi röu.

D ' a l e l u i Banffy.

Nu poate să 'nghită trebile face Széli, şi pace. De-асѳеа merci târeşte prin „M»gyar Szó", — ba paetează cu „Valahii*, ba cu Ci ţii, ear acum îu urmă se nă nu ştiu a câtea oară, asupra Sa; verzi.

Sîmburele pactului 11 gase Bànffy în faptul, că Saşii îşi satisfacţia că legea da numirile calităţilor, făurită de Banffy, al pusă la dosar de urmaşul séu.

Iată modul cum se exprimă ,Kn Städter Zeitung" în această privi ceea-ce scoate din sărite pe uceii fostului pandur :

. Pe atunci politicianil au ils bună, şi. aceia cari n'au ris, s'ai să păstrez? o tăcere moartă as lucrului. Delegaţiunea, graţie ban lui Báoffy, maestrul de ceremonii astăzi, n'a fost admisă la dar Braun, foatul secretar de M luat în primire cererea femeiloi seştl din Ardeal (pentru a nu se; în aplicare legile báoflyste) ţi asigurat, că MajestăţiI Sale 'i-se aduce la cunoştinţă. Legea achuol rilor numirilor de localităţi a fost vezută, ce e drept cu sancţiunea,! că baronul Bànffy încă DU era i de copt pentru cădere, dar ludst! legea a fost sancţionată, n'a mal tat pe nimeni, pantru-că nu se pu în execuţie.

.Primul miiiistru Coloman Si care are un s ntiraent politic sei nu s'a simţit dator să lichide» socoteala sa proprie prostiile dl met aţe gata remise în urma Bánffy şi foarte linştit le-a lăsat acelea baltă. Aceasta era. fiii doială, un spin in ochii bànfijiï cari, ca să câştige totuşi biruinţa pu isolar&a complectă a Ungariei, i silit ca pe cale socială să dii numirile de localităţi germm depinde numai de atitudinea gl niî or din Austria şi din strai; dacă vor avé ei sentiment proprietatea naţională germani, este o proprietate comună a ti germanilor, — vor ave в că dacă în Ungaria se escamota ceva din proprietatea germană sootsaseă cu toţii de jäfuijl?

Zisa;e lui „Kronstädter Zeitaij amărese aşa de mult pe Bi cât exclamă : Coloman Széli, p teetorul mişcărilor de naţionalităţi, primit la sînul amical nu numai poporaniştilor panslaviştl, a Romii şi Sorbilor, ci chiar şi cel mal N servativî, Saşii verzi, îl întind mai lui, care zădărniceşte silinţele ni nale maghiare.

3

Anul şcolar 1900-1901.

Ne apropiem mereu de începutul inul nou an şcolar, adecă 1 9 0 0 —

: 1901; şi precum plugarul cel harnic [ se Îngrijeşte încă de iarna, ce şi I cum are să lucreze peste vară, aşa ! şinoiînveţătoriî, cari muncim în şcoală gj de după şcoală trăim, — trebue 84 plănuim încă de pe acum, ce avem i face în decursul alor 9 — 1 0 lunî.

Trăim în timpurî foarte grele. — Trebue decî să grijim cum avem să eşim, eăcî numaî prin cultură putem ajunge la limanul cel mândru ; res­ponsabilitatea noastră înaintea celui ie sus este mare, decî cu mare scum-pătate avem a ne împlini chemarea, ciel pëcat strigător la ceriu este acela, când unu), care este chemat a duce la lumină pe o mulţime, — lu­crează contrarul.

Pentru-ca să corespundă, ori­care Înveţător încă de timpuria îşi tmpărţeşte ale sale, astfel ca mai (arau să nu afle nici o greutate -— şi anume:

1. Lăsând la o parte orî-ce ură personală şi orî-ce interes — fieşte-care înveţător — în conţelegere cu preotul séu — înainte de toate să lisuiască, ca prin cuvinte înţelepte şi pline de învăţături, să îndemne pe pirinţl a-'şl trimite copiiî la şcoală, di stărue a dovedi, că se intere­sează de flecare: de cel serac, ca şi ie cel avut, căcî atunci se naşte şi

t, k cel maî simplu pofta ca şi соріЫ SÍK sö, înveţe ceva şi aşa nu va aştepta idmoniare orî pedeapsă, ci-'şî va tri­mite băiatul la şcoală.

Cu băeţiî de şcoală ajungând în-veţatorul în atingere, să fie bun, blând

. ej afabil cu dînşiî ; aşa din toate păr­ţile tşl asigură cercetarea regulată a jcoaleî — din partea elevilor.

2. Fiecare înveţător diligent să ee Ingrijască de pe acum cu comite­tul parochial şi respective cu preo­tul, ca şcoala să aibă recuisitele de ups*, apoi cărţi, tabele, harte etc. şi nu când e vorba de progres să se souae că nu i-s'a pus la disposiţie una orî alta; să se îngrijească de o foaie pedagogică ori literară.

3. Un înveţător, care într 'ade-Tör se dedică carierei sale, încă de pe acum îşî împarte materialul ce ітѳ sa'l propună în decursul anului, işa că, întrând la 1 Septemvrie în pală Ia dineul, afli în regulă toate protocoalele, ordinea orelor, planul, protocol despre ce propune în fiecare semestru, lună, septemână, şi oară, ba chiar jumătate şi pătrar de oară. — aşa că dînsul are o icoană despre tot ce are de tractat în decursul anului.

4. Nu caută să-şi resbune — în-voţătorul harnic — asupra nimèruï prin aceea că nu-şl împlineşte chema­rea, ba din contră să fie foarte cum-pénit în ale sale.

B grea şi amară soartea unul dascăl, asta vor şti s'a spună mai bine cel bëtrânï, după-cum şi marele

I pedagog german Diesterweg a zis : I „Cine voeşte ca să'l bată D-zeu — sase facă dascăl" ; aşa e, t rebne sa ne lup­tăm cu o mulţime de necazuri, ce şi sfânta datorinţă ne porunceşte, de-oare-ce 'aşa s'au luptat şi bètrâniï noştri pentru noi, ba încă şi mal cu greu decât noi.

Deci, fiind-că toate numai prin cultură se pot face, ear ca să aibă şi poporul nostru cultură, ne trebuesc învoţătorî harnici şi sirguincioşî. Aşa numai vom puté ţine pas cu cele­lalte popoare.

Aşa-dar noi înveţătoriî de pe acum să ne îngrijim de toate, căci dacu începutul e bun, şi sfîrşitul va fi bun, ear la din contră, e val de noi.

Sus să avem inimile.' şi cu bu­curie să aşteptăm noul an şcolar!

Monostor, la Schimbarea la faţă.

I. Furdianu.

„ARDELEANA" în n o u a s a c a s ă .

Orăştie, 19 August 1900.

D le Redactor ! Harnica banca , Ardeleana* — a treia

între cele pe--şi.- 70 de bănci româneşti din patrie — s'a aşezat de doue zile în noua sa casă, deeurênd cumperată, casă, care în-tr'uu oraş maî mic ca al nostru, este înti'a-dever un pa'at. Aci .Ardeleana este aşe­zata definitiv, şi de o strămutare a el în alt loc, nicï nu se va mai vorbi, poate ge­neraţii întregi.

Noua casă a .Ardelene!', fostul prim-hotel al oraşului, .Hotel Széchenyi*. e o casă mare cu etagiu, cu 3 faţade spre 3 strade, îa inima oraşului. Că această casă a ajuns în proprietatea ac"stei viguroase bănci ro­mâneşti, se apreciază ca un triumf al des-voltăril economice româneşti de aici. Ea era proprietatea unul bogat cetăţean sas, şi mulţi din conaţionalii lui îl iau fostului pro­prietar în nume de rëu, că a dat prilegiu Românilor să-'şl pună piciorul şi în această valoroasă casă, care preţuieşte numai ca zidire, afară de marele Ioc edifîcabil încă din giur de ea, mal mult ca cele 64000 coroane, cu cari a fost cumperată.

Vèzènd-o aşa sus ridicată, ajunsă a lo­cui în casa proprie în o atare casă, nu se poate să nu-'mî aduc aminte de modestul început, cu care şi a luat fiinţă odinioară modesta băncuţă .Ardeleana*, azi voinica şi triumf ătoarea ,Ardeleană*.

Ştiind cum a început şi prin ee stări progresive a trecut această bancă, involun­tar îţi vine în minte tabloul cu brnşul de zăpadă, pornit din vêrf de coastă, care rosto-golindu-se creşte mereu şi devine însuşi un munte, când a ajuns în vale ; sau de isvo-rul mic ţişnind din stâncă şi prăvălindu-se printre dealuri, bênd mereu ape noue în cale, şi crescênd puternic, încât nu departe de începutul seu, el este deja rîuşor, mâne va fl rlu, şi poimâne mare.

*

Cum a început şi a crescut „Arde­leana* ? A început cu un capital de 40.000 fl., aşezându-'şl ..biurourile" î n . . . o singură odăiţă luată în chirie pe prietenie în şcoala r o m â n ă . . . Aci se întâlnia directorul sSu Dr. Ioan Mihu cu .corpul de funcţionari*, cărl stăteau dintr'un ca?sar, dl Ioan Mihaiu, şi încolo nimic . . . Wertheimeasse pentru bani şi acte, aveau — buzunarele şi sub­ţioara cassarulul: seara el lua banii în bu­zunar şi hârtiile subsuoară şi pleca cu .cassa" acasă, şi dimineaţa le aducea ear' pe toate.

După un an .institutul ' 'şî-a permis a-'şî lua mal In craş cuartir, tot o odae numai, dar' mal încăpătoare.

, După doi ani de vieaţă şi a putui per­mite luxai de a-'şî lua un cuartir mal po­trivit, cu mal multe odăi, în casele dlul Nie. Vlad, deasupra apoteceî, ear' după alţi 4 ani (tn 1891) s'a mutat în casele proprii în piaţă, avênd comodităţi suficiente, unde a stat până acum. In 1898 zidi apoi o casă nouă, modernă, de oraş mare, în csre e ho­telul şi cafeneaua „Central", casă, care e fără îndoială cea mal frumoasă a oraşului, un mic palat simpatic. Deschiderea hotelu­lui ..Ardelent-I" a tras după sine căderea primului hote! de până aci ,Hotel Széchenyi", care astfel deveni vênzëtor şi-'l cumpërà tot .Ardeleana", care l'a făcut să eeză. Şi acum se instala însăşi în încăperile lui, re­novate, blrăformate.

*

Dar' precum Iu privinţa locuinţei şi a caselor, modest îneepotoarea „Ardeleană", răzimată pe braţul conducőtor al înţeleptu­lui sëu director, a ajuns din plăpândă, voi­nică, apoi puternică, biruitoare, — aşa a progresat ea şi în alte zeci de privinţe.

In 1886 ea începe eu capital acţionar de 40.000 fl. Peste 4 an?, în 1890, ea se simte deja avênd aşa de mult încrederea publicului, eă pentru a-'şl mări forţeie şi a putè servi şi mai bine scopurilor sale eco­nomice naţionale, face deja o nouă emisie de acţiî de 35 000 fl. Acţiile se desfac re­pede, ea pâaoa cea bună. Peste trei ani (in 1893) faeo o nouă emisie de acţiî do 25.000 fl. C Î iää atingă cifra de 100.000 fl., capital acţionar. Acţiile au fost îndată cumpërate.

Vëzè iă buna disposiţie şi încredere a publicului, după alţi 3 ani, in 1896, sa face a patra emisie de acţiî de 50.000 fl,, şi dnja în anul următor 1897 a cincia emisie, mal mare ca toate cele de până aci : de 100 000 fl. Şi su trecut şi astea repede-re-pede, di şl se puseseră taxe mari de iran scriere, de 12 fl 50 cr. şi de 27 fl. 50 cr., de acţie, pentru curnpSrătorl, ce nu mal fu seseră acţionari.

Şi s'a urcat astfel deja în 11 ani ca­pitalul de 40.000 fl. la 250.000 fl.

Direcţiunea băncii poate fi mândră de atâta încredere.

*

— »D-J, da", poate zice unul şi altul, ,a făcut isprăvuri banca, a cumpërat case. a zidit însăşi de nou, etc., căci s'a îmbogă­ţit de pe sëraca naţie. Căci aşa se îmbogă­ţesc toate. Dar' naţia însăşi ce folos are. ce a primit înapoi din ce a d a t ? '

Atari obiecţiuni ar puté fi făcute ici-colo unor bănci, dar „Ardelene!' ele nu s'ar potrivi, căci ea de a luat şi de ia de la naţie, atâta numaî cât şi streinii iau, orî chiar şi mal puţin, apoi nicï de uitat nu 'şl uită de poporul cu care se susţine, ci (lip prisosul sëu dă-'I şi lui înapoi frumoase porţiuni. Eată câteva, câte ştiu eu, care na le ştiu toate :

îndată ce s'a înfiinţat, a început a îm­părţi aa de an la câte 6—8 scoale poporale din glur câte 50 fl., deci 3—400 fl. pe an. în 14 ani peste 4000 fl.

Simţindu-se lipsa unui loc de întruni­re, a unei Casine române în Orăştie. care să aibă ceva fond, a creat încă în primii ani an Fondai Gasineî, înzesfrându-'l an de an câte cu 200 fl. până i-a făcut un fond de 2000 fl., pe care Casina îl foloseşte deja.

Privind la Іірза tractelor protopopeşti, tot în primii ani a hotărît înfiinţa.ea a doue fonduri protopresbiierale de câte 1C00 fl., unul pentru tractul gr. o r , altul pentru cel gr. cat. român din Orăştie. Azi tractele sunt deja în folosinţa fondurilor acestora.

Privind la lipsele şcolare ale poporu­lui nostru român din Orăştie, încă !n anul al 3 lea al fiinţei sale, a hotărît direcţiunea ca jumëtate din venitele fondului de ré­serva al băncii să se dee bisericii gr. or. din loc pentru susţinerea şi ridicarea şcoaleî sale, ear în 1893 decisul direcţiunii s'a tre­cut ca §. în statutele băncii. La început fondul de réserva al băncii era mic, adu­când abia 172 fl. 26 cr. ; şi biserica româ­

nă a capotat pantru şcoala sa abia 86 fl. ; azi însă fondul de rsservă e aşa de frumos, că biserica capetă pentru şcoalv pe an peste 1700 fl. şi va veni ѵгчтаеа tsa capote 2—3 mii pe an şi mai mult. Şi se susţine o şcoa­lă de model, cu 4 înveţător! ! De tot a dat „Ardeleana" în ce! 12 ani decâud a oferit acest sprigin, vre o 11.000 fl. numai biseri-cel pentru şcoală !

In 1897, la zece ani delà fondare, şi-a serbat Jubileu! de 10 ani , în loc de ban-chetnrl cu beuturi şi cu mâncări, prin în-temeerea unu! nou fond : Fondul . Reuniunii Economice\ de 5000 fl. dând an de an 500 fl până îl va întregi. A dst deja 2500 fl. şi acestui fond, şi .Reuniunea Economică" lu­crătoare direct la ridicarea bunei stări a popo­rului, з'а înfiinţat şi ea, şi lucrează de un an de zile.

A dăruit, msl departe, sute de florenî la societăţr culturale, studenţeşti-liteiare, Ia gimnaaiul din Brad etc.

*

Şi multe s'ar puté încă spune, despre duhul de cruţare trezit în oameni! din loc şi giur prin aceea că i ai adus să-'şl cumpere acţiî, apoi să facă depuneri ca să le crea­s e părţile cruţate, — despre ambiţia nobilă trezită şi cultivată în inimi, că ne vedem şi noi Românii cu o bancă înfloritoare, unde pân'aci îafloriau numai cele 2, săsească şi ungurească, — despre folosul adus societă­ţii româneşti prin sporirea şi susţinerea fa­miliilor de funcţionari, şijalte foloase multi­laterale isvortte din convenirea deasă a ce­lor din giurul băncii şi consultarea asupra afacerilor de interes public.

Dar nu ie mai cercetez şi nu le mal înşir.

E însă numai firesc, că în decursul unei lucrări atât d« intensive şi mari, unde al lipsă de colaborarea şi angajarea mal mul­tora, să dai şi de greutăţi, căci ojl-cât te-al feri, nici nu ştii prin ce şi când aï călcat mal pa unul, mal pe altul pe vre-un ochiu dc găină, şi apoi, murmurul e gata, supë-rări'e se iau de mână şi te încunjoară l a n ţ . . . Prodnsu-s'au şi în mijlocul societă­ţii române de aici din timp în timp supă­rări, mai mari ori mal mici, cele mal multe isporîte din chestii legate de bancă, — pri­v i tor i din punct de vedere mal înalt însă n'are să le scoată Iu primul plan si în 4 êrg aceste merunţişu;! de supărări şi hârjonell, nici să le dea prea mare importanţă, căci privind mersul lucrului în conturile lui mari, nu vezi decât un continuu şi puternic pro­gres.

Aş fi nedrept, de aş retăce o con­statare : că dacă aceste frumoase resultate se pot scoate aici la iveală, apoi trei din patru părţi ale meritului revin d-lul Dr. Ioan Mxhu, directorul băncii, om cu priviri supe­rioare, cu idei frumoase. De avem aci fond bisericesc-şcolar, fonduri protopopeştl, fond pentru casină pentru Reuniune Economică etc., generoaselor sale idei sunt a se mul­ţumi în prima linie. De avem multe lucruri frumoase, fără exagerare putem zice că : , Toate câte s'au făcut, printr'însul s'au făcut ce s'au făcut"... Căci nimenea nu are ca d-за darul de-a şti ţine balansa în mijlo­cul valurilor şi a reuşi să treacă peste ele chiar furioase de vin uneori. Şi nu arareori trebue să-'l admiri, cum îşi ştie călca pe inimă şi călca pe iüimi, dacă crede a fi de vreun b i n e . . . E drept, că a şi fost pân' acum încungiurat cu oameni devotaţi, cari preţuindu-'l mult, nu 'I împedeeă executa­rea bunelor planuri.

Ajuto-le Dumnezeu, ca frumoasele re­sultate atinse, să le poată mări încă măcar în proporţiile în cari pân' aci au crescut an de an, şi atunci elementului românesc la Orăştie Ii e reservat un frumos viitor.

Spic.

Din Munţiî-Apusenî. „Asociaţiunea" în Secătură.

— Raport special. — Lucru constatat, că o societate numai

până atunci poate exista şi funcţiona, — spre binele şi fericirea noastră — până când conducötoril el sunt la culmea ebe-marii lor; până când aceştia au im singur ideal, proaperarsa şi înaintarea aceie-I so­cietăţi şi pâuă când vor lucra din respu-terl pentru ajungerea nobilului scop propus. . .

Dacă despărţementul ,Asociaţiund' Câmpeni Abrud progresează într'un mod de tot splendid, aşa ca nici unul mai bine, — un merit netăgăduit e a se atribui comi­tetului acestui despărţoment şi în special d-lul preşedinte Dr. Vasih Preda, care cu un deosebit zel şi tact ştie conduce destinele acestui despărţSmeut, şi a cărui voce e ascultată cu deosebită atenţiune de toţi Moţii, deşi — durere — nu e Moţ de origine. Datu-mi-s'a plăcuta ociisiuae să asist la adunarea acestui despartërcênt, ţinută Duminecă, în 19 August n. în comuna S6cătură, unde m'am convins, cum poporul ascultă de vocea dlul V. Preda, at-iguraţl fiind de bunele intenţiuni ca la propagă.

Duminecă dimineaţa rîndurl rtndurl îna­intau trăsurile pe Arieş în sus cătră Se­cătură. Aproape întreaga inteliginţâ din Câmpeni şi Abrud a luat parte la aduna­re. Preoţii şi învăţătorii de prin sitele ve cine încă s'a achitat în mod demn do da­torinţă lor, participând aproape toţi.

Serviciul divin a fost celebrat de pro-topresbiterul tractual dl Romul Furdui, asis­tat de preoţii Demetriu Ѳоіа din Sohodol şi de parochul local George Scrob, ear cântă­rile liturgice au fost executate de elevii şcoalel din Vidra-de-sus sub conducerea bravului înveţător Ioan Luca. La finea ser­viciului divin, protopresbiterul tractual dl Ro mul Furduî, prin o cuvântare ocasională arată motivele, care n e a dus în comuna Secătură şi se roagă pentru spriginul tutu­ror Românilor adeveraţi.

Biserica era aşa zicând îndesuită de public. In fug» condeiului am putut nota pe următorii : din Abrud Dr. L. Pop, adv. ; Alexandru Ciura, preot; S. David, comer­ciant; Alexandru Ciura, profesor şi L. Silviu; Q. Sima (Cărpiniş); I. Maior (Ro­şia); Dr. V. Preda adv.; R. Furdui, prot ; V. Chirtop, Dr. Z. Chirtop şi T. Orlea, (Cim-penty ; N. Oniţ, preot (Peleş) ; D. Qoia, pr jot (Sohodol,); R. Gombos şi I. Luca (Vidra-de-sus); T. Bologa (Neagra); N. Cotişel fC?r-tegeaj ; I. Todea, preot ; R. Simu şi I. lodea

înv. (Albac) ; d nele : Chirtop (Câmpeni) ; Cotişel (Cortegea) ; David (Abrud) ; Filip (Abrud,) ; Furdui Câmpeni,) ; Goia (Sohodol) Gomboş (Abrud) ; Gomboş (Vidra) ; Oneţ (Peleş,), Pop (Abrud) şi Pred» (Câmpenty şi dşoareîe : Domnica Chirtop ("Câmpeni) ; Da­mian (Brad) ; Gomboş (Vidra) şi Popa (Sibiiu^.

Preşedintele daspărţementulul Dr. V. Preda, după ce face istoricul frumoasei insti-tuţiunl a .Asociaţiuuil*, arëtând cine au fost întemeietorii el, precum şi scopul ur­mărit de această societate, făcend o fru­moasă paralelă între lumina soarelui şi lu­mina respândită de „Asodaţiune",—declară la oarele 11 şi V2 adunarea generală de des­chisă. Vil urale de „trăiască* la adresa preşedintelui.

La ordinsa zilei raportul comitetului despre activitatea sa în decursul anului expi­rat, din care <e vöd disposiţiile luate de comitet referitoare la noua arondare a sub despărţemiuie.or, la evidenţa ţinută cu bi­bliotecile şcolare, la cărţile donate de Dr. Z. Chirtop şi M. Cirlea. Remarcăm cu plăcere hotărîrea luată de comitet în una din şe­dinţele sale, de a se da petreceri poporale, din al căror venit curat să se cumpere cărţi, cari apoi să se împartă bibliotecilor şcoalelor din acest despărţement. Rapor tnl se ia la cunoştinţă, ear pentru per-derea membrilor fundatori George Vişa şi Petru Cavaler de lonette, adunarea îşi expiiajă condolenţa prin sculare.

Din raportul cassaruîul se vede, că în decursul anului expirat, cum şi la adu­narea generală ţinută în Lupşa, s'au in cassât 422 fl. 20 er. Raportul se ia spre plă­cută ştire, budgetul se aproabă întocmai şi comitetului 'i-se dă absolutoriu, votâudu-'i so totodată mulţumită protocolară pentru ze­loasa conducere.

Se alege o comisiune în persoanele d-lor : G. Scrob, I. Maior şi V. Chirtop pen tru incasaarea taxelor delà membrii vechi şi câştigarea de membri noi. Referentul co-misiunei I. Maior anunţă, că d'au incassat 479 cor. 90 fii.

Se anunţă ca delegaţi pentru adunarea generală a .Asociaţiunel* care se va ţine în 8eptemvre la Mehadia, d-nii Dr. Lmrexsţu Pop şi Dr. Zosim Chirtop. O frumoasă şi instructivă prelegere a ţinut dl protopop din Abrud, Alexandru Ciura, despre ,atupărit". A arötat, cum *e a se cultiva, apoi folosul ce ni-1 aduc albinele predată într'un limbagiu de tot poporal aşa încât toţi a putut-o înţelege. Dini Ciura 'i s'a votat mulţumită protoco Iară, ear lucrarea se va publica în organul oficial al Asociaţiunii

La ordinea zilei sunt propunerile. Dl prelegëtor propuue a se procura mai multe raanuale din „Stupărit" şi a se împărţi bi­bliotecilor din acest despărţemânt. Proto-presbiterul R. Furdui propune a se da 20 procente din suma colectată, Va pentru şcoala „Reuniunei femeilor române din Abrud" şi VE pentru şcoala din Secătura. Prepunerile se primesc.

Pentru verificarea protocolului se aleg membrii : R. Furdui, V. Chirtop şi Dr. Z. Chirtop. Finite toate, dl preşedinte mulţu­meşte oaspeţilor, precum şi poporului pen­tru spriginul dat la splendida reuşită a aces­tei adunări.

La oarele 2 p. m. s'a dat o masă co­mună în localul şcoalel din loc. Toastele încă n'au lipsit. Şirul lor l'a deschis dl Dr. V. Preda pentru Majestatea Sa Dl I. Maior pentru comitetul d o 3 p ă : ţ e m e n t u l u î ; A. Ciura fâcênd asemënare între noi şi pre­şedinte, ca aibinile şi matca, îuchina pen­tru preşedinte. R. Furdui pentru oaspeţii adunării. D. Goia pentru Abrud^nl şi N. Oneţiu pentru sexul frumos. In decursul banehotuluî elevii şcoalel din Vidrade-sus ne-au delectat cu mal multe cântări naţio­nale. La oarele 4 p. m. am plecat cu toţii mulţumiţi de зиссевеіе obţinute la bravii noştri Secăturenl.

Riporter.

P a r t e a L i t e r a r ă Trăsătura dominantă în firea Ro­

mânului. Eram în sëptëmâna patimilor şi făceam

de zi pe regiment. Se suspendase serviciul, soldaţii cu purtări bune îşi dau muniţiunea în primire la magaziile companiilor, ca a doua zi de dimineaţă, Vineri, să plece în permisie.

— Să trăiţi, domnule căpitan, îmi zise un bëtrân cu capul descoperit, care më aştepta de mult în curtea căsărmel ; am venit cu carul să-'ml iau băiatul.

— Nu pleacă nimeni astăzi, moşule, fiindcă aş», este ordinul dlul colonel. — L'isă-'l c'o veni şi pe jos, că doar' n'o fi copil de prinţ, i am fpus eu grăbit.

Apoi sşa ar fi, domnule, adaugă el, dar', vezi d ta, bietul Andreiu, Dumneztn să-'l ierte, nu mal poate merge singur acasă.

•-- Cum, d-ta eşti tatăl caporalului, care a murit în Infirmerie? i am rëspuns eu surprins şi mirat în acelaşi timp de nepă­sarea cu care îmi spusese că a venit за-'şl ia copilul.

Şi atuücl l'am privit Înduioşat; nnатм nici o lacrima în ochi şi după faţă I пітвй nu ar fi ghicit durerea Iul din suflet.-Di sigur, mi-am zis, trebue să mal aibă TTH doisprezece copil acasă, ca moartea m să I ias3 aşa de nepăsător, şi ca s creuiiiţez l'am şi întrebat:

— Mal лі copil, moşule?

— Nu mal am, domnule, e pe care mi 1 dedese şi mi l'a Inat zeu. — Apoi йе... i-ara spus eu să nulntli In armată ca să nu mô lase singur, mi' fi fost şi mie de ajutor, că era umil la pl| rinţl, dar ee să zic, aşa i-o fl fost scris.

— Să trăiţi, Domnule Căpitan, 1ц1

zise un soldat do la atelierul de al regimentului, ne mai trebuie nişte d de sîrmă, ca să isprăvim coşciugul, daţi voe ca e% më duc să le cumpör,

— D a t o ! Şi iu acelaşi timp du më cHt'e Í ôtrâni am zis : Sămal moşule :í i£nă s'o isprăvi cosciugul, tnţ bue să vie tu biletul de permisie de la mărie, până atunci mal odihneşte-te »i i

— Vë sărut raâuiie, dar vë rog ea' daţi voe, ca pâaă o reni soldatul din têi| cu cuele, să mal pun şi eu mâna ca sa mi fac ce-o mal trnbul Ia tron, să se ispii veaacă mal curênd, să pot ajunge cu Înmiii acasă.

— Lasă, moşule, că are cine lucia. — Să trăiţi, d le Căpitan, dar vi

să юё Însuţi, căci ştiu că de acum Insiilij n'o să mat muncesc pentru el.—L'am ş- chemând pe aghiotantul de serviciu, i-u dat ordin să pregătească parada рѳпкишмі şi când o fl gata să më anunţe.

Pe la 4 o:tre după ameazl trecea coi' voiul de înmorraôotare pe dinaintea Casärmd Preotul garnisoane! mergoa înainte, citinl rugăciunea, patru soldaţi purtau mortul p umeri, apoi veniau alţi douëzeel de sol cari formau parada, şi îa urma tutnror m\ goa bërânul, ducénd boii de funia delà» rul cu care venise să-şl iee copilul. Aju gênd la bariera, care era la câţiva pil de casarmă, s'a oprit. — O mulţime de se daţi, cari erau prin eurte dând fugáin grămădit tmpregiurul cosciugului,m'am im şi ou cu maiorul I...., cari ne Casarroă. Preotul isprăvise rugăciunei || spusese soldaţilor, ea să pue mortul tn ai, — Ca un fulger însă repezindu se ЫШ a apucat sicriul în braţe strtngônda-h-Lăsaţi-тё, să mal string odată pe Anta la pept,— şi tn uimirea tuturor a ridicat t criul cu mortul tn braţe pornind cu el ѳрп car.

Mi-s'au umplut ochii de lacrëmï, ріі| vind această manifestare a durerel li

^ F O I Ţ I „TRIBUNEI POPORULUI" . ЯЙ-

Cetatea Ohialia (Chyalja).

(Schiţa istorică do : T. Dan i . )

Pe locul unde astăzi feciorii din for tăreaţa Aradului se exercitează în a fi ţin-taşl dibaci cunoscut sub numirea de .Schiss tadt" se vëdurme de vechi întărituri şi ruine.

Forma şi estinderea locului dau prilegiu la diferite versiuni, dintre cari ne vom rcăr-gini a aminti numai cele mai de valoare, argumentate in parte chiar de istorici.

Cetatea .Chialia' a stat aproape de Arad, în acea pădure, care în urmă se numi pădurea Preadialis" a camerei re geştl.

Deşi basele zidurilor iau forma unor cetăţul sau chiar altor fel de edificii, in parte ele romaseră neexplicate până ast'izl.

La începutul evului mediu, când po­poarele germane emigrătoare atât delà Ost, cât şi delà Nord, an rupt valul român con-

fiuiar, Romanii trebue să fi căutat de scu­tirea căilor şi colonisărilor lor.

De aceea au edificat neîncetat castele şi zidiri de apôrare pe coastele şi promon-toriile provinciilor.

Ar fi deci cu putinţă să presupunem, că încă Romanii au cercat a acoperi promon­toriul şi şe3ul Crişanel prin fortăreţe a căror existenţă apare la : H r a d Chyalia, Lipova, Şoimoş, Totvărădia, Cla-dova sau Cetăţuia, Siria, Zarand, Talpoş, îenopolea, Dezna, Gel, Fenlac, Agriş, Ză-dărlac, Iladia şi Paulis.

Dar s'ar cere un studiu profuad şi amenunţit pentru a ajunge la constatări precise, lucru ce ar trece peste cadrul ce mi-am propus, şi de-aceea mo voiu mărgini a da o scurtă schiţă numai asupru cetăţii Chialia.

La anul 1530 Suradin PetrovicI Pe­tru avea în stăpânire cetatea Chialia în co­mitatul Orodulu! cu toate averile ce-'I apar-ţiuneau. Era comandantul Lipovel, locote­nentul şi locuţiitorul lui Sigismund Ioan Zápolya. Scrisorile lui de donaţiune la anul 1552, în Înţelesul punctului 23 al legii, s'au nimicit.

Cetatea la anul 1539 a fost vendută cu toate apartinenţele pentru suma de 6000

fl. la patru femei vëduve, între cari era o româncă, völuva lui Ioan Russu.

La anul 1548 însă din nou a reocupai Suradin tot promontoriul, .Magnificul Domn Petre PetrovicI de Suradin, comite de Ti mişcară".

La anul 1549 cetatea Chialia î>>î are guvernatorul seu.

La anul 1609 voevodul Transilvaniei Ga-vril Bethlen, după căderea lui Balasa Fran­cise, dăruieşte fiilor acestuia Francise şi Ana comunele Cutas (Curţici), Macha (Ma-cea), Zikador (Socodor) cătră districtul Za­rand'), ear doue comune: Chialja mare şi Chialja mică, probabil suburbiul de azi Gal, au fost donate comitatului Orod.

Cetatea Chialia, zisă şi Preadialis, s'a mal Dumit ungureşte : Csálya vár. Azi avem „cealai erdő", pădurea mare de lângă Arad, care se întinde peste o parte a vechel cetăţi, delà care şi-a luat numele.

*) Vezî istoria <le (}. Fab iau .

Poesiî poporale.

(Din Bihor.)

Culese de : El. Gherlan, soţia lui I. 1 tnvoţator.

Frunză verde de pe tău, Pe bădiţa din Forau De Tar bate Dumnezeu, Că m'a înşelat prea rëu.

Brâu roşu peate măgură, Hai bădiţă să-ţi dau gură; Brâu roşu pe după sat, Să-ţi mai dau, cât ţi-am mai dit,] Fără de nici an bănat.

Busuioc de la obloc, Poţi merge, că n'ai noroc, Că prostu şede la foc, De cârpeşte pe cojoc, Şi-şi usucă pe obele, Uşte-1 Dumnezeu ca ele.

„Ce ziseşi tu, mëi muere?" „Io zisei, aşa bărbate, Să se'ntoarcă fusul tare, Să-ţi fac haine dumitale,"

B

tanul, pe care 11 credeam nesimţitor şi blaiat.

Ţeranul român în d?eurău! atâtor vea-eutl de restrişte, vecinie cutropit de invasiunl, jlfait şi prădat, a îaveţut bă sufere şi a devenit stoic.

Plecam la rösboiu ; îmi spunea un ca­marad, care a făcut campania din 1877—78. Vedeam părinţi despărţmdu-pe de copil, fftră o Btrtngere de mână, fără o înbrăţişare. — 8S vil sănotos. — Si atâta tot.

La Rachova, după rësboiu, am vëzut bjtranl tocmai doia poalele muntelui venind ilvadS.unde le sunt copii! îngropat!.

Am vôzut aceşti fii a! poporului, abia deschizènd gura ca să strige ura ! la împë-nf, |i In timpul manavreior regimente în­tregi, cutremurând vôzïuhul de chiote la Wie» unul epure eşit de pún tufişuri.

T/öranca româna este foarte expan-nvi şi poate femeia cea mai tandră din lume. Am vëzut o mamă sărutând vrgor.uî delà trenul, care ii adusese copilul, Eatrans-foimă mal toate cuvintele în d:minuiive, numai ca să poată mângăia : Feţişoara mea, copilaşul meu, bărbăţelul rmu, surioara Bea etc ; îşi mângăe animalele : Bouşorul шеп, vaenţa mea, vi,eluşul meu. Саза şi plsiiile: Căsuţa mea, puişorii mei, găinuşa Dea - fofmându-şl astfel o limbă numai de mânguert.

Iubirea şi dorul trăesc deopotrivă In inimi el şi sunt temeinice. Uitarea atât le comună la femei pare că face o excepţie li вМеапса noastră.

Am cunoscut o femee înpovărată de copil, care îmi vorbia oftând de primul rin copil, delà a cărui moarte trtcuseră tproape 20 de ani.

Cine nu ştie, cu câtă religioaitate ie idile delà sate, nu-'şl uită рз сэі car! i a u perdut, jălindu I şi tămâindu-ls mormintele toată vieaţa lor.

Aceste exemple, cred că vorbesc mal puternic ca definiţiile despre trăsătura do-minantă In firea Românului.

( Д R. R.«) Căpitanul Em. Părăianu.

Comoara de aur. - Poveţe higienice şi de scăparea vieţiî, scrise pe

tatelesnl şl pentru folosul ţeranuluî roman. —

De

M i n Bugnariu Sălanţanul. Motto : Sanëtatea până la un punct este In manile noastre .

(C. Şt. S.) (Continuare.)

Urechia. Urechia este organul auz ilui. Nu este

iertat să negligiăm acea regulă, ca urechea

Cât d'aici pân' la Orade, Nu eate ca al meu bade ; Nici de la Orade 'n jos Nu-i ca badea de frumos. Oare ce-a zis gura mea? De s'a mâniat badea ; Gura mea n'a zis nimica, Numa ce-a beut palincă, Şi badea-i om de nimica.

Dracul să se bizaiască In mintea cea feeeoreaseă, Că te-o ţine pe genunche Şi ţi-o spune mi! şi sute, Cu mâna pe după cap, Cu gându la alta 'n sat.

Bădiţă cu ochi! verzi! Tu pe mine nu më vezi, Că eu de guriţa ta, Nu më mai pot sătura.

Luncasprie lncă-i mare, Puţină dragoste are. Bohodolu-i mititel, Malta dragoste i îa el. Frunză verde din Bănat, Foarte rëu m'am înşelat, Când de badea m'am lăsat, Inşelată's şi nu prea, L'am lăsat cu voia mea.

să o ţinem curată; tn toată ziua să o spă­lăm şi din timp lu timp să îndepărtăm din ureche murdsria aflătoare aeolo, pentru-că negrijirea acesteia ar putè fl causa asur-zirei, care ie poate vindeca numai prin stropire deasă.

La curăţirea urechii nu este ertat să folosim unelte ascuţite, cum este d. e, acul şi, preste tot, nu este ertat să băgăm cură-ţitorul de urechi prea afund în partea din lăuntru a urechi!. Tragerea de urechea de din afară, lovirea tare preste ureche, de­tunătura prea mare, sbierarea în urechia, uşor ne ar putè vătema auzul.

Nasul. Nasul este organul mirosului. Copiii

au o datina foarte rea, dar şi păgubitoare, că neîntrerupt scob^s*: cu degetele în nna. Trebue să ne ÎQgrijim de ţinerea nasului În stare curată.

Tragerea tabacului pe nas timpeşte simţul mirosului şi aţîţă nările.

Gura. Organul gu4t»lui este aşezat în gură.

Să ne spălăm gura Iu toată dimineaţ* cu apă proaspotà, şi să ne îngrijim de ţinerea curată a dinţilor.

In toată dimineaţa să ne curăţim bine dinţii şi gingiile sau carnea de pe lângă dinţi cu o perie de dinţi şi eu apa nu prea rece, sau cu apă conţinetoare de puţin spirt de vin.

Pielea. Organul pipăitului este pielea, despre

a căreia îngrijire am vorbit deja. VIII. Datinele. Disposiţiuni sufleteşti.

Patimi.

Datina se preface într'a doua natură. Să ne reţinem delà datine rele.

Să ne îndatinăm a ţine corpul drept, in umblare şi la şedere nicicând 3ă n u n e prea plecăm ; corpul nostru să nu ia posiţie strâmbă, ci să 1 ţinem drept, pentru-că prin ţinerea strâmbă a corpului ne-ara putè câştiga morburi.

E datină rea a-ţi roade unghiile, a asculta cu gura căscată, a ţine bani între dinţi, a sbiera afară din cale etc.

Disposiţiunilc sufleteşti şi patimile încă au înriurinţă asupra sănetăţiî. Bucuria şi eperauţa înfluinţează plăcut, înveselitor; s apărarea, grijea, ruşinea, greaţa (scârba) şi frica pot înbolnăvi corpal şi sufletul. Mânia, schimbarea fără veste a disposiţiunilor su fleteşti, poate causa multe necazuri, ba chiar şi moarte grabnică.

Să ne înveţăm a fl stăpâni peste dis posiţiunile sufleteşti şi patimile noastre!

IX. Moduri'e de ocupaţiune. Deosebitele moduri de ocupaţiuue expun

pe oameni la felurite stricăciuni, şi pentru

Dorul meu pe unde umblă, Nu i pasere să-'l ajungă ; Dorul meu pe unde sboară, Nu-i pasere să-1 oboară.

FruDză verde după tău, Bădiţa s'a pus birău, Numa chiar în butul meu. Măi băd'.ţă dragul meu ! Nu te temi de Dumnezeu, A umbla în butul meu?"

Bată te, bădiţă, bată, Doue stele d'ingă lună, Şi credinţa mea cea bună; Doue stele de pe ceriu Şi credinţa mea de cri.

Suporată-s fără modru, C a picat frunza din codru, Picat-o rëmas o rară, Se vede prin codr'afară

Codrule, pădure deasă, Nu më spune cătră nime, C a m vërat o vară 'n tine ; Lasă-me spună frunza, Cam vërat cu nănuţa.

Scrie badea merunţel. Pe frunză de pôtrînjel,

putincioasa încunjurare şi delăturare a | acestora ne propune régule Higiena. Pe un om d. e. îl sileşte ocupaţiunea sa la şedere continuă, pe altul la mişcarea ѵесішса ; unul este expus ia aer foarte cald, altul la aer гесэ şi umed, al treilea este silit a înghiţi mai mult ori mai puţin gazuri peri­culoase, pulvere etc.

Acela, pe care îl sileşte ocupaţiunea la şedere o bună parte din zi, cura sunt : diregetoril, scriitorii, ciobotariî croitori! etc., să lucre după putinţă totdeauna lângă fe­reastra deschisă. Să nu întreiase nici o oca siune. cu care poate gasta aer proaspët, şi mai pre sus de toate să facă preumblări dese şi lungi. Să cerceteze mai rar birturile şi cafenelele cele pline de aer rëu păgu­bitoare sănetăţiî şi răpitoare da bani scumpi, pe cari îi câştigăm cu trudă şi necaz.

Oarele de ferii, şi cu deosebire sër-bătorile şi Duminecile, să l i рэг,гiacii sub ceriul libír, făcend mişcări reguláié r-i bine chibzuite.

Асзіа, cari se ocupă cu ridicarea de obiecte grele, sau sevîrşesc lucruri împre­unate cu desfacerea sau împărţirea puteri­lor, cum sunt : hamalii (cărătoril, fa chiui!) şi zileril ; apoi aceia, cari вё trudesc mult, cum sunt: agricultori!, grădinarii, săpători! de şanţuri, făcotori! de iazuri, bărdaşiî etc. să nu uite, că lucrul prea greu numai aşa nu le va ruina puterile corporale şi sanëtatea, dac* la lucru vor ţine mesura cuviin­cioasă, şi afară de aceasta, dacă să vor nutri ou mâncări bune şi 8 ă n o t o a s e .

Beuturile spirtuoase, întrebuinţate fără rînd şi cumpët, în loc săi întărească, mai mtdt îi slăbesc. Pentru aeei muncitori, cari lucră în aşiţa soarelui, cum sunt aecerătoril, e foarte potrivită apa amestecaiă cu puţină cafea, cu puţin vinars v.vi ram. Pe lângă aceea e recomandabil, că dacă le este prea cald, să nu se trântească pe pământul gol şi umed.

Aceia, cari Ia ocupaţiunea lor sunt expus! la căldură mare afară din cale, cum Bunt; glăjeril, turnători! de fer, fauri!, pâ-neriî, maşinişti! (încălzitorii de maşini), bucă­tari! e t c , să se reţină delà mâncări înfer-bentătoare şi beuturi spirtuase; din contra pe sama acestora sunt foarte recomandabile mâncările uşoare, beuturile recreatoare şi scălzile reci.

Corăbieril, pescarii, argăsitoril, spălă­torii, preste tot, toţi aceia, cari sunt expuşi la umezală mare sau sunt siliţi a lucra stând în apă, să poarte vesminte căldaroase de bumbac şi dacă li-se umezesc vestmin­tele, să nu le uşte pe corpul lor. Pe lângă aceasta să trăiască mai mult cu mâncări

Să më duc Io pân' la el. „Venire-aş, bădiţă dragă, D'am un câne de bărbat, Nu mo lasă para'n sat.* „Spune-i tu, nănuţă dragă, Că mergi ia măta cu treabă. Batu-më gânduri nebune, Să më duc cu badea'n lume ; „Hai bădiţă să merem, Amêndoi să petrecem,*

Vai de mine mult më jor, Că n'am pe nime cu dor, Eară më 'ntorc şi minţesc, Că tot Ia badea gândesc. Ochi! mei cei nineraţi, Luaţi samă ce lucraţi, Să nu vë daţi înşelaţi. Ochii mei cei mirguiţi, Luaţi samă ce iubiţi, Să nu fiţi înceluiţi.

PRIN BIHOR. — Impresii de căletorie. — Amicului

P . Tancu. — Cetind descrierea frumoaselor talc ex

cursiunl pe dealuri şi câmpii, am prins şi eu gust de drum. Am luat de tovareş frateie Guşti şi haid, până 'n fundul Bi­horului. In gara Aradului ne-am urcat îa

de animale, decât di plante, să beie puţia vin curat şi să grijească de acaea, ca să nu latre în apă asudaţi.

Sânt foarte raulto moduri da ocupa-ţiuni, la cari, prin rëauflare, ne ajung în plumâ i parte pulvere, parte gazuri ; acestea sunt atrieăciose pentru săuetate. Mulţi lu­crători, cura sunt : piet.:::.:!, fier?stră»aril, lucrători! de lână, şi sealmânători! do pene, morari!, negustorii de făină ele. o parte din viaţa şi o petrec în aerul vlia de pulvere. Deşi aceste părticele de pulvere In sine luate nu r-unt venin, totuşi ajungêrtd în organismul гёзипЧ-ц, ca corpuri străine, pot c ,i; a necazuri grele. Oameni! co pept sirâmt şi slab sä nu-şi aleagă astfel de ocupaţiuni. Atari localităţi puiveroasa să se aerisrze eu stăruinţă şi îndelungat, sau dacă omul lucră în über, RU nu steie îa direc­ţiunea vêntuîui; e bine, dacă are mästete, pentru-că şi ae<.-)4tea prini pulverea ; îa r-auea de luam :\ă se gpsb cu stăruinţă. Dacă î,-:-.:-. pulvi-raa e multă afară din cale, să-şi lege dinaintea guroi şi a nasului o bucată de păioară deasă.

Curätilori! de reterăzi, minării, săpă­tori! de fântâni mnt exuuşi la gazuri primej­dioase. E bine, ea înainte de ce s'ar sco-bo'î cineva îa ceva proapă «au gaură, să lase îa jos o luminare aprinsă; stingerea lu ­minării dovedeşte présenta aerului rëu, a carbogenulni. Ia bai însă, unde pot fi gazuri dfctuuătoare, eate a se întrebuinţa lampa asigurătoare a lui Davy.

Aceia, cari se ocupă cu belirea şi bucăţăţire* animalelor, cum sunt : păcurarii, carneficii, пійсэіагіі, eârnaţanî etc. sunt ţinuţi a inspira gazări nesănătoase, prove-nitoare din descompunerea corpului animalic sau pot eăpeta ca^ualaiinte cele mai îu-spăimeatatoare morb.iri molipsitoare. Pentru astfel de indivizi se recomandă cea mai severă îngrijire şi precauţiune. Cine are cea mai mică sgărietură la mâuă, nici odată să nu atingă animalele bolnave sau pielea delà acelea. Manile t)tdvs\una trebue spSlate i : câte ori am avut da luaru cu anraalo boinavo f.au cu j . dea acelora. Localităţile, unde au zăcut astfel de animale sau pelea acestora, trebue curăţita bine яі desinfeetate cu var de clor, ascid carbolnic sau cu vitriol de f*r. Cea uni mai mic* rană, dacă a venit îu atingere eu animalele bolnave de sgaibä, răpciugă sau ii J , o spălăm îndată cu apă, iäaäm sä curgă sânge şi o ardem cu i-aliu muşcător (согозіѵ). Lucrăm foarte în ţe lepţ i i? , dacă numai decât recurgem la sfatul medicului.

tren şi am cutrierat frumoasele câmpii până la Oradea-mare. Am tras la un hotel şi ne-am împăcat cu grija mâncării, rëcorindu-ne eu un vin, care avea gust ma! mult de pivniţă, decât da struguri, — şi era mal mult scump decât bun. — Din Oradea am luat-o earşî cu trenul spre Beinş. Căldurile mal scăzuseră, căci trenul o luà la dealuri, prin păduri umbroase. Sate mal mici şi mal mari, resfirate pe coline dau ochilor o frumoasă panoramă. Pe la staţiuni fetiţe drăgălaşe îmbie călătorilor apă rëcoritoare şi poame gustoase. La Rogoz stă trenul ms! multişor. Aie! n e a m dat jos ca să ma! întindem picîoarede, şi să cumperăm pere de la o fetiţă de Român, frumoşică de-'ţ! fugiau ochi! după ea. Avea ochi negri pătrunzetorl. Se supëra rëu când II grăia.! ungureşte. Drăguţa feţişoară purta un costum crişănesc, şti! colea la chip şi formă. —- N'ar schimba ea costumul ei, făcut cu atâta gust de ea însăşi, nie! cu cele treî sute de fixate împodobite cu cinci sute de galbinï ale viee-regme! lui Li-Hung-Ciang din China, nie! cu hainele de mireasă ale soţiei moştenitorului de Tron din Japonia. Dar' trenul flueră şi noi pe întrecute ne repezim la vagoane, ma! privind pe fereastră după frumoasa Cricului. -— De Ia Holod în partea dreaptă se întinde o frumoasă câmpie, numită „Cheşa" cu sate mërunte şi dese

6 Gazuri periculoase, mai ca scârnă

carbogeo, se dc>svoaltä dia arderea cSbimilor de peatră. din arderea varului, din fetb.'rea b«;rei. Deci in atare loc, us-ie ferba bere, în timpul ferberei es 1« ertat зз 1\Ым nu­mai cu mare băgare de seamă. Trebu': îr,8îi să ise convingem de eu bu;;;ă ѵг.ш'.:, că flacăra de la cutare lumiuftre кргіпзк mai arde ori ba ; stingere a flacSriî ne pr-ves­teşte pericol.

Aceia cari lucră cu metal o, 9: anume: eu mercuriu, plumb, aramă, arsenic ; - a ï рп gătesc producte chemic^, precum : ficeid mineralie. ehlor, mercuriu. cauciuc, fosfor, dacă inspiră mattriiie oirävimse c>; se desvosdta dia acelea şi dacă acelea ni,-terii le »jungîneânge, pot fi expuşi la mor bari foarte periculoase şi îngrjitoare. Astfel de indivizi trebue eă fie cu cea mai mare bägue de seamă la ţinerea curat* a corpului ; a-âui-le şi faţa să 'si-le ap-de ad.se on, să se scalde des şi să-şi ІиаспітЬэ vesmiasole cât de mai multe ori Să se reţină de ia beuturi tari, şi í a au rafnftace irt acea loca-iits-te, unde luereoz1*.

(Va urma).

P A R T E A E C O N O M I C A

( ultura poamelor. Arad, 14 Aug. st. n. 1900.

De un timp îndelungat më ocup cu lucrarea unei cărţi economice, în care sa descriu cunoştinţele şi experienţele mele economice şi cas­nice de un period de zeci de ani, împârţindu-'mi lucrarea în trei părţ i : Par tea primă, afară do partea teore­tică, cuprinde: lucrarea şi impar ' irea grădinilor, procurarea, sădirea şi culti­varea, altoirea pomilor şi descrierea îndeosebi a soiurilor mai alese şi mal eorespunzëtoare aie poamelor de masă şi de piaţă. Această pr.rte a cărţii este gata, şi daeă se v.- putè, încă în anul acesta voiu s'o pun la disposiţiunea publicului român. Do­rind însă. că cel e h i e m a ţ t şi specialişti să-'şî facă la această obser­vările lor pentr-i a-'ml atrage atenţi­unea la scăderile ce ar observa în linele părţi din ea, şi voinl să iau cunoştinţă despre dorinţa publicului ca să pot face îndreptarea scăderilor, — lml permit a da vro-o câteva părţi din această lucrare în preţuita fo.űö „Tribuna Poporului*.

I. Prima parte ar fi aceasta : Fiind odată împărţită grădina,

avem să lucrăm îu socotinţă, că între materiile de subsistinţă şi con­servare a omului, după-cum am In­tonat malnainte , se numera şi poa­mele. Ba ele fac chiar o parte în­semnată a nutrimentelor omului; dau o mâncare nutritoare, sfcîmperătoare şi curăţitoare de sânge ; ele uşurează mistuirea г-і promovează curăţirea din l&untru; au infleunţă bmefäcetoare şi asupra temperamentului omenesc: astfel acelea formează o parte în­tregitoare a substanţelor de desvo tare şi subsistinţă a omului. Dar' nu nu­mai .v.tât. Cu poamele ne putem crea şi asigura un isvor de câştig, cu care ne putem ajutora la agonisirea altor materii de nutremênt şi la împlinirea mal multor lipse şi trebuinţe casnice şi economice. — Aceasta ni-o do­vedesc zilnic bieţii noştri ţeranî munteni, cari începênd din mijlocul verii până mal la capotul iernii urmă toare, cutrieră o parte de ţeară eu poamele lor, — vûnzêndu-îe pe bani, pehimbându le pe bucate, sau făcând alt negoţ 011 ele. Şi ce poame sunt aces tea? Huni; nişte frvete mal mult pădureţe, acre şi cu rëu gust, din cari un om mal gingaş gustând, se scutură în tot trupul, şi ele totuşi trec. Dovadă aceasta, că ome-nimea are mare lipsă de e l e ; Je cumperă, le schimbă, dar' din preţul lor bietul vênzëtor abia scoate atâta, ca să-'şî câştige niţică pune şi să ducă ceva şi acasă.

Cu cât însă ar face bietul o n un câştig mal m«re, dacă gustul acelora şi bunătatea lor ar fi mal de laudă, mal plăcute şi m&I fine ! S'ar putè face cu ele un comerciu in semnat, îmbogăţitor, şi bietul muntean român ar ajunge prin ele la un traiu îndestulitor. Ar simţi şi dînsul o plăcere în gustul şi în bunătatea poa melor ce le-ar produce In locul pă-dureţelor de astăzi, şi la o vieaţă mal tignită ar ajunge în urma lor.

Că în cât pot poamele bune şi alese a ridica bunăstarea omenimel, care se ocupă cu cultura lor — ca să nu pomenesc de Germania, Fran­cia, Italia, America şi altele — este dovadă vedită, de pildă, ţinutul Tv-cske-métuluï din Ungaria, al cărui pâment este mal peste tot nisipos, dar' în care oamenii, încă, în veacul trecut su început cultivarea pomilor şi încă

şi cu un turn tnrce?c, cam de pa la snii 1500.

Pe când ajungem la Şoim, s de cStră scara, şisoarele aruncăIntiBsrazele sale surît de după un frumos nor alb, poste turnul bisericuţei. Blânda lună se iveşte Ia RësMrit şi se urcă pe bolta carului ca o regină stăpânitoare, strălucind şi în apa verzie a Crişulul, încungiurat de sălciile stufoase, se oglndeşte.

Fermecaţi de frumosul amurg, ne trezim la gara din Beiuş.

Lume multă se dă jos şi o ia spre oraş. Ne urcăm şi noi într'o trăsură, şi ne găsduirăm la rudenii.

O familie română de toată cinstea. Nenea Ilarie e argăsitor, meşter de frunte, ţîne calfe bune, şi lucrul II mer^e strună. Când cântă cocoşul de ziuă, el zice că a bătut ceasul de lucru.

Nenea Ilarie îşi are casele sale pro­prii şi duce gospodărie româuesscă. — Are 4 fetiţe drăgălaşe şi un băiat bun, student în cl. IV. gimnasială.

Aici am poposit mal toată sërtë-mâna. După ce am isprăvit cu cercetările prin oraş, am luat-o pe vale după peşiî şi raci. Pe de asupra şi o scaldă în apă de isvor. — Urîndu-ni-se şi de asta, am luat satele ia rend. Haidem la B.-Laznrl.

Dl Oancea, şi cel ca el, să trSească la mulţi ani!

Nu pot să nu pomenesc, că până aici ne-a însoţit şi coconita Sofka, drăgălaşa fetiţă a lui Nenea Ilarie. — Şi ştii pentru ce ? . . . Fiindcă are acolo o bună prie­tină, pe cumnata notarului Oancea. O Ileana din povesti, cu ochi de mură, cu trupişor de porumbiţă, ce se leagănă ea trestia pe baltă, . . . S'o vezi mamă, n'o mal u i ţ i ! ' . . . Dimineaţa m'am dus în grădinuţa de flori, am legat un mic buchf-t ei după dejun l'am predat Ilenei, pe lângă următoarele :

„Din ine aţa până 'n zori, Când cade roua pe flori, Më dusei în grădinuţa Să rup dragei Elenuţă Trandafiri şi bobocel S'o vëz, cum ÎI stă cu ei '? . . .

5 Dar' când la dînsa-am privit, La Sofica 'i-am zărit l . . ."

(Va urma.)

cu résultat minunat. Singur acest ţi­nut vinde şi exportează azi pe an poame în preţ de peste un milion de florenl. Bar' prin asta oamenii au devenit la o s ta te materială b u n ă ; la un isvor sigur de câştig, — şi cu toţii la o viaţa îndest-alită şi tignită.

Şi oare munteanul român n'ar puté face şi el asemenea ? — Oare braţele lui sunt m:„î lâncede decât ale Slovacului, Germanului, sau ale Un­gurului de pe la Kecskemét suu în alte locuri ale ţeril ? Oare pământul muntos al ţeranulul nostru să fie mal rëu pentru cultivarea pomilor, decât cei nâsipos delà Kecskemét ? De bună că nu !

Dovadă ne sunt tôrgurile de toamnă delà Árad, când, mire col mulţi, se vede şi eâte-un muntean cu poame mal fine în têrg. Unde să fi crescut acelea ? Oare nu în grădinile de pe de-HÎurî sau delà munte ?

Pămentul muntos al Românului este un Canaan al pomilor, numai cultiva să-'I ştie.

Tocmai această ştiinţă lipseşte însă Românului şi îndemnul la asta, pen­tru că de el nimeni nu s'a îngrijit ; pe el nimeni nu l'a povăţuit la asia; nu ştie cum şi ce să facă ; nu cu­noaşte isvoarele, felul lucrurilor şi o cultivare înţeleaptă Й pomilor, care prin o înaintare vedită a bunăstare! şi traiului mal bun l'ar puté îndemna tot mal mult Ia lucrare mat raţio­nală

Coastele dealurilor Iul, ripele, plaiurile şi văile munţilor lui, cari astăzi stau pârlogite şi pustii, ar puté să fie pentru dînsul tot atâtea gră­dini do bogăţie şi de plăceri, din ale căror roade totdeauna ar puté câştiga atâta, ca să nu fie silit a se svîrcoli în sărăcie, ci să aibă o vieaţă tignită şi îndestulită.

Această lipsă de cunoştinţe am d irit eu s'o înlătur, pe cât se poate, prin scrierea lucrării ce am plănuit. Vreau să dau preotului, învăţătorului şi fiecărui cărturar român o carte, un povăţuiîor, care sâ-'l ara te calea şi modul, cum ііѣ afle mijloacele condu-cëtoare cătră această stare de înde­stulare şi tigneală.

Stăruiese dar', ca la timpul seu s'o primiţ-'i cu acea bunăvoinţă, cu care eu v é voiu întinde-o; să vë folosiţi de ea, cum trebue, şi înveţaţl şi pe alţii să culeagă din ea cele ce le-ar aflu bune şi folositoare, ca să se folo­sească de ele —• cu atât mal vîrtos, că db alt neam din giurul nostru toţi se îngrijesc; lor li-se împart ajutoare de altoi gata, de vite, de galiţe de prăsilă, şi tot felul dt lucruri de in­dustrie casnică, cu cari mâne-poimâne vor da lit o parte pe bietul Român cu pădureţele lui ; îl vor preveni cu lucruri şi producte mal fine, mal bune şi de mal mare preţ, tmpingêndu-1 tot mal mult în sărăcie şi în prăpastia miseriel.

Despre prăsirea şi cultivarea po­milor, precum şi despre descrierea în­deosebi a soiurilor mal alese de poame, voiu vorbi în numeril viitori.

Teodor Pap, notar In pensiune.

D i n p u b l i c .

Dare de seamă şi mulţumii fi publică.

Subscrisul, In calitate de cassar In petrecerea de dans, arangeatâ de meseriaşii români cojocari din Lipova, cu ocasiunea sërbSriï patronului, În 20 Iulie (2 Aug.) a. c , In scopul procarăril unul prapor pentru biserica noastră rom. gr.-or. de aici, îmi

ţin de piăcută datorinţă a exprima ţi pi această cale mulţumită faţă de toţi aed P. T. domni, cari n'au cruţat nici nici osteneală pentru reuşita petrecerii |i pentru înfiumseţarea cast! lui Dumnezei, conform scopului ce urmărim. Au inc" u'mîtourele sume de la următorii Vas. Nichiciu 5 cor., D. Muntean 2 cei 40 fi!., C. T o c a ţ i 2 cor. 40 fii, N. Щ rogiri 3 cor., I. Muntean 3 cor., A. 2 cor. 40 fi.'., 3 oflcerl, à 1 cor.: 3 cor,' Puticiu 1 cor., I. Micălăcean 1 cor., Toei ' iu 1 co1*., I. Beeleherean 2 cor. fii, S. Tocaciu 1 cor.. G. Icdlovschi 1 cor P. D a m ^ a ş 5 cor., r>r. D. Megdtt 2 cei G. Borna 2 cor., P. Făgăraş 1 cor., A.P povidu 1 cor., Ai. Stau 1 cor., A. Munt 1 eciv, Í. Onu 2 cor., I. Nichi 2 cor. T. M;haiu 1 cor., A. Vasiciu 2 cor. 401 I. loanovicl 2 c .r., N. Trandafir 2 cor., Ciorogariu 3 cor., P Schelegia 2 cor. fil., I. Ciugudeau 1 cor.. G. Vancu 1 cei N. Bărăbaş 1 cor., G Tătar 2 cor. 401 G. Cornea 2 cor.. D. Petroviciu 3 cor., Borna 3 cor , I. Marcoviciu 2 cor., I. Ciud 1 cor., D. Vttsiliu 1 cor., I. Bogoiu 1 c V. Ghiles-ju 1 cor. 20 fil ; vë í. I cor., P. Poirişor 3 cor., T. Dămăcuş 2 40 fi!, E Vuescu 1 cor., A. Daina 2 c I. lb-\r. 1 ,(};•. N Roşu 4 cor., N. N. 1 ce M. Vica<; 1 cor. S. Cudar 1 cor, N. eraş 1 ..or., S. Vusk-scu 2 cor, I. Jur 1 nor., Giig. Petri:, or 3 cor., At. Mirai cor., Al. Andraş 1 cor., M. Avram 3 cei I. Goţoiu 2 car. 40 fii, P. Stefanescn cor. 40 fil., P. Giuchii 4 cor., At. Mice cor., P. Cacinca 2 cor. 40 fil., R. Om' cor., D. PetrovicI 1 cor., G. Torna lei vëd. Putieï 1 cor., I. Cimponeriu 3 cor.,! Roxiu 1 cor. 20 fil., N. N. 1 cor., 1. caciu 2 cer. 40 fil., L. Bogoiu 1 cor,, Olariu 2 cor., 1. Nicoli 2 cor. 40 fii., Tămăşiian 1 cor., T. Popovicî 2 coM R. Dămăcuş 5 cor., D. Cismaş 2 cor-, I Od/oşHO 2 cor. 80 fil., R Bichiceau 40 fii., I. P-iticI 3 cor., N. Mii ca 3 cor., " Pe trişor 2 cor., V. Neamţ Í cor., G, G" 1'. seu 2 cur. 40 fii., N. Bragia 2 cor. A Pepii 1 cor, C. Dehelean 1 cor., N, ehiciu 2 гог, G. Сітрэпегіи 2 cor. 40 St. Hodăgiu 3 cor., N. N. 2 cor., N. Io

3 cor., G. G-.гѳз 1 cor., S. Pinte 2 cor, fil ; G. Socaeiu 2 cor. 40 fil.; T. Dai 3 cor., A Răitar 10 cor., M. Milos 1 en, I. Nfieulescu 1 cor., 40 fil., A. Puticu 1 cor V. Nicoli 2 cor. 40 fil., Geisz Péteriét Helme;: János 1 cor., A; Djina 2 cor, fil.. R. Miícu 3 cor., 1. N. Muntean 2« 40 fi!., G. Novac 1 cor., Knepfel M. 2« D. Ardehan 1 cor.. D. Păcurarii! 1 cei M Moise 1 cor,. A. Brânda 1 cor., 81 Pîird-.'.nsehi 4 eor. 40 fii., N. Bălcean cor., At. Paşcu 5 cor., N. N. 2 cor., N, I 8 eor. 40 fii., Ioan Mircu, Oraviţa, 10« Z. Mircu 2 cor., G. Folcz 1 cor., I. 1 cor , Schvarz I. 2 cor., fraţii Ioţa4e«, X. Bikhlor 2 cor., Dr. G. Popesea 2cu, M. Obrad.vszky 1 cor., Grosz József! cor., Deutsch R. 1 cor, I. Heszler leţ Dr. A. Marta 3 cor., Klein L. 2 cor., fc юап V. 1 cor., Papp Fr. 1 cor., Corporaf-unea industriaşilor 4 cor , S. GiuchiciH cor., I. işfan 1 cor. 20 fii, A. ЕІшЬІ cor. Gr Marienescu 1 cor., 8. David lan, Ihm M. 1 cor., V. Schanen 2 cor., 8,1 3 cor., î. Lederman 1 cor. Ulterior au ineurs 16 cor. 40 Ш. De tot: 321 50 /11., dir; cave s'au detraa spesek avute cu iirangiarea petrecerii tn № mă Je 131 eor. 32 fil. A rëmas venit» rat de 190 cor. 18 fil. Diu aceştias'aad» pus la institutul de credit şi ecorfomil,! povana" eu üb. Nr. 931 suma de Ми 10 fil. ; ear' ín cassa române suma de cor. 8 fii.

Lipova, 31 Iulie (13 August, 1900,

Vasilie Шшц cassar.

1

Insotierilo la şcoala superioară de fete

cu internat in Arad, şi împreunată cu cursuri prep&randiale pentru candidatele de învăţătoare, se vor efeptui în 1—4 Septem­vrie, ear prelegerile se vor începe în 5 Sep­temvrie st n. a. c. Taxa de Înscriere e de 4 cor, taxa de întreţineri e de 320 coroane, ţi 10 cor. taxa me di a'ă, plătită la înscriere. - Elevele externe solvesc didactru 40 cor., ear preparandistel« 80 cor. la an.

Pentru instrucţia la pian, 3 oare la Biptomână, se «olvesc 10 cor. la lună. Toate solvirile se fac anticipative.

La înscriere se pretinde : extras de z si testimoniu de pe cla a a absolvată Elevele, pe lângă instrucţiunea studii

lor prescrise susamiutitei scoale, vor fi în troduse şi în economia practică a casei.

Fiecare elevă mi^rră are să aducă: 6 cămăşi, 6 camisoale, 6 pantaloni, 3 fuste colorate de vară, 3 de iarnă, 6 păr chî cio­rapi negri, 12 batiste, 6 serviete. 6 ştergare, 2 perne cu 4 feţe ; 1 plapomă cu 2 feţe, 2 lepedeie de desupt, o covertă de pat, 1 madraţ, 1 lavor, 6 cârpe do lavor, 2 pahare, 1 perie de dinţr, 1 perie da haine, 1 perio de op şi 2 DeptenI, 1 lingură de supă şi 1 ie cafea, 1 cuţit, 1 furculiţa, 1 parapltu. 2 părechl de ghete, 3 haine de casă şi 2 de sirbătoare, 6 şurţe colorate.

Desluşiri mal detailate se pot cera de la Direcţiunea şcoalel, strada Deák Ferencz Nr. 27.

Noutăţi Arad, 24 August 1900.

I I . LL Regale şi Regina României vor wsî la 15/28 August la Viena.

Mejestăţile Lor vor păstra iucognito \\ vor descinde la hotel.

M, 8. Rsgina se va duce la Neu­wied, pa când M Sa Regele se va duce chiar » doua zi după sosirea Sa, să facă o TieitS M. Ѳ. împăratului Franche Iosif Îs Ischl.

P. S. Sa Episcopul Iíisif Gol­dig s'a reîntors delà Rontău, unde a petrecut vara, şi s'a stabilit în reşe­dinţa Sa din Arad.

Biserică nouă. In 15 Aug. c. n. s'a depus în Nădrag piatra fundamentală a bisericel gr.-or. române. Edificiu! se face din darurile binevoitorilor şi din contribuţi mea membrilor comunei, toţi lucrători de fabrică.

B nevoitorii marinimoşî sunt rugaţi, s'< adreseze daruri la notarul comitetului Dl Petraeko în Nădrag.

Din gogomăniile Iuï Bànffy .M. 8z.ó\ /ijuico Iul Bănffy, aduce în numërul de l M August ştirea, că la 18 c. . Valach» au (inul în Sibiiu o mare adunare, la care au Cosi de faţă 200 agitatori'.

Cei 200 Români, de legea gr. cat. ar fi proMat împotriva introducerii limbel ma фіаге in biserica gr.-cat. etc. Seara au jinut fi banchet, unde dl Brediceanu ci-că or fi rostit o vorbire în care a zis, că a sosit vtmea să scuturăm jugul unguresc ! . , .

Fapt e, că în Sibiiu nu s'a ţinut nici un ,/W de adunare. Dacă s'ar fi ţinut, iaigw din 200 ошепі, corespondentul Iul

8z6u ar fi vëzut mal mult de cât pe di! Brediceanu, care de altfel n'a fost nici el prin Sibiiu, cu toate că ,M. Szo1 asigură fi Unqu/ri că „vorbirea antimvghiară a Iul Brediceanu a fost primită de cel presenţî cu limfleţite aclamări'.

* Dr. Ilia Ognianovici , fruntaş

sorb, care a jucat rol mare pe teren cultural, a reposât în verstă de 55 ani.

„Branik", sosit azi, a apărut in cadrat în negru, închinând aproape Întreg numéral memoriei decedatului

Trimitem aliaţilor Sêrbï expre-eiunea sincerei noastre condolenţe.

* De-ale şcoalel. La îndeplinirea staţi

anilor lovBţătoreştl, la alegerea înveţătorilor, cari au servit tn alte comune mal înainte,

s'a luat lisposiţia d-э Ven. Consister diecesan din Arad, să se stabilească Ia candidare : dacă îşi susţine învăţătorul recurent dreptul de cvincvenal şi pentru s *rviciul prestat maî înainte în altă comunS, ori n u ? căci dac$ 'şi 1 susţine şi poporul îl alege, atunci îl corapete evinevenalnl peste tot, enr' dacă nu, atunci num»ï de la ziua alegerii din comună. Acîsie constatări să se facă pentru evitarea neplăcerilor ulterioare şi a în­curcăturilor, spre sbuclumarea învăţătorului, care din pricina cestor neînţelegeri devins) îa conflict en poporul.

Circularul consistorial dispune do acea­sta, altfel şi alineatul ultim al §-luî 14 din ordinaţiunea ministerială 10.000/1894. Să nu 'şi facă nimeni cu voia necaz lui ai altora.

Soartea înveţătorilor. Ni-s> scriu ur­mătoarele : O bucurie simţim cu toţii, văzând că Venerabilul Consister al diecesel Ara îu-lui se cugetă la îmbunătăţirea stării mate­riale a învăţătorilor săi confesionali, şi unde ÎI este numai cu putinţă, stărae ca salarele învăţătoreşlî h posturile devenite vacante să nu se mal reducă, ear' acolo, unde s'au redus, Ven. Consistoriu tinde a le mări în cât se poate. — Era o mirare explicabilă, când bună-oara cu ocasiunoa îndeplinirii staţiunilor învăţătoreştl din Peclca, care este cea mal de frunte comună în întreagă me­tropola, s'au redus salarele înveţătoreşttăelă 700 fi. la 300 fi. - E drept, că comuna sus ţin;: vre-o 6 scoale confesionale, dar' arua-f'ul cultual nu e mal mare dacát 5 °/o. — Văzend Ven. Consistoriu, că salarele învă­ţătoreştl de acum nu corespund nici decum ou pretensiunile locale, la rug^rea Snvăţăto rilor, — prin uc decis al său a îmbunătăţit salarul liivoţătonsc, dând în posesiunea în văţătonlor eâ'-R Vs sesiune de pSroônt ară tor. donat acest pâment de erariu cu oea-siunea segregării — ca ajutor la salarele învăţătoreştl, şi pe care pământ l'a folosit comuna bisericească, dând înveţătorilor bă­trâni în urmarea unei înţelegeri — o sumii anumită în ЫпІ gata. învăţătorii în vedere? că simt toţi fii al comunei şi văzend greu­tăţile ce apasă poporul, dar' mai ales îm-pregiurarea, că superiorităţile şcolare au mal dispus şi înfiinţarea alor 4 scoale, — : au abzis de сиічсиепаіе.

Publicându se decisul Ven. Consistoriu pentru îmbunătăţirea salarelor învăţătoreştl, Sinodul nostru parochial na vrea să auz& de asta, — căci, vezi Doamne, zic unii, ,dacă plătim aşa mult la dascăli, sărăcim.—Cel-ce strigă însă mal tare în sinod contra învăţă­torilor, acela votează îa congregaţie mal întâiu suma defraudată de Krivàny, şi acolo nu 'I vine în gând, că va sărăci.

După-cum santem informaţi, unii oa­meni, cărora numai de preoţi şi de învăţă tori nu le place şi cari ori unde mal bucu­ros îşi dau banul lor, numai bisericel şi şcoalel nu, acel oameni au apelat la Prea Ven. Consistoriu metropolitan în contra de cisului pentru îmbunătăţirea lefii învăţăto­reştl şi acum învăţătorii n'au decât sS aştepte şi să fie cu bună credinţă, că şi Prea Ven. Consistoriu mitropolitan, văzend dreapta pretenaiune a învăţătorilor, va de­cide în favorul lor, căci triste zile ar fi pen tru învăţătorii noştri, dacă în o comună ca Peclca salariul învăţătoresc ar rămâne redus la 300 fl.

Pecîcanul. *

Ziarele din România vestesc, că în vederea complicaţiunilor cu Bulgaria trupele cu schimbul din corpul II. de armată au primit zilele trecute ordin, ca să fie gatß în ori-ce moment pentru a răspunde la chiemarea ce li-s'ar face.

rocire a adus în ţeară prin revoluţia delà 1848, precum a arătat şi toate ticăloşiile lui Kossuth cel slăvit de Ungurii găgăuţi. Se înţelege că din causa aceasta Zimànoy îşi f&cuse mulţi dnşmani printre patrioţi şo­vini şti.

T'n jude comnnal nedrept. Ni-se scrie următoarea întâmplare ciudată : In comuna Toboliu (comitatul Bihorului) la porunca j > delul Dimitrie Papp (care altcum a fost şi Închis în temniţele din Oradea mare,) şi a dlul notar din loc, adjunctul notarial eu un urat comunal au umblat de două ori prin

sat pe la toţi locuitorii, cari treieră acasă grâu şi altsle, siliudu-I să le plătească fiecare câte 1 coroană. Col ce le plăteşte — zic ei

- va pute să calce acasă ; ear' cel-ce nu plătesc coroa?<a, sunt ameninţaţi că vor fi rataţi la fisolgăbirău ca să fie pedepsiţi. Mai

úrit lucru e însă, că şi cel cari plătesc, nu capăiă nimic în scris, ci li se ізи banii, iară să ştie omul, pentru ce 'i-a dat. Din pricina apta oamenii sunt foarte mâhniţi. — Aş* ştiu aceşti slujbaşi s» facă dreptate — pe partea mzunaruM lor. Se întâmplă oare de astea şi în alte părţi ale cerii? — .Bihoreanul'. *

Logodnă Dl Adrian P. Daseanu, re­ferent în senatul epitropesc al Consistorulul din Arad, s'a logodit Dumineca trecută W19 1. c.) cu amabila domnişoară Floria Frenţ diu T-ilpoş. — S5 fie în cias b'.ui !

*

Pretendentul Ia tronul Persieî. Pá'..', ce şahul Persiel îşi petrece priu Europa, unde puţin a lipsit ca un anarehist să-I re pună vieaţa, acasă, în Рѳгаіа se petre-? lu-;rurl ciudate. Un oare care Ali Mohamed, rost oficor în armata persană şi-a pus adecă îa gând să cuprindă tronul. Zice anume .-ă el este urmaş al marelui chan Cherim, cărei a domnit între anii 1752—1779, şi altfel ui i se cuvine tronul.

8'a proclamat decî şah, deocamdată nuriial peste câte-va sate, care nainte vreme fuseseră de altfel moşiile lui, dar le per-duse din causa datoriilor ce făcuse. El are іЮО voinici, toţi gata să lupte pentru a so înstăpâni şi asupra Teheranului, capitala şahului. Cu greu vor ajunge însă acolo, de oarece stăpânirea a trimis oştire să pună cipăt poftei de cucerire a lui Ali Mohamed.

*

Noapte veneţiană cu moarte. La Exposiţia din Paris iarăşi e'a în tâmplat o mare nenorocire. S'a aran-geat o noapte veneţiană pe malul Seneî. Corăbii iluminate şi împodo­bite cu flori pluteau pe apă. La în­tâlnirea stradelor Passerel lene şi Rue des Nations, era întocmit un podeţ de lemn, pe care s'a îngrămădit atâta lume, de s'a rupt podeţul, Patru-zeeî de oameni au căzut în apă. 8 'a dat alarmă pentru salvare . Au fost apoi pescuiţ i : 2 morţî, 26 greu răniţi, şi 14 răniţi.

*

Inundaţii. Jiul, după-cum aflăm din Petroşenî , a inundat întreagă va­lea c e l poartă numele în ţara Ar­dealului. Douèsprezeee, comune au avut pagube foarte marî. Miseria pe urma indundaţiel este îngrozitoare în comunele Lipenî, Vulcana, Valea-Un-guruluî, Aninoasa, Sălătruc şi Petrila.

Concert şi joc în Comloşul-mare. Co mitetul parochial al bisericel gr. or. din Comloşul-mare în vită l*s concertul împreunat cu joe, ce m va arangoa din incidentul Ru-gel ia 15/28 August a. c. cu concursul in­teligenţei române din loc şi giur şi a reu-niunei de cântări gr. or. din loc. Bilete de îoîrare la concert seara: locul I 1 cor. 60 fi'., locul II. 1 cor. 20 a l , locul III. CO fii Bilete de s-oara valorează şi la Rugă. Bilet de Intrare liuraai pentru Rugă : 20 fii Ve nitul curat eate destinat bisericii gr. or. din Comloş. Programul : După ameazl : Concer­tul reuniunel de cântări sub diriginta d-lui George Nicora, şi deschiderea Rugel în gră dina Concordiei. Începutul la 2 ore. Saara : Concertul inteligenţei cu un program ales şi foarte variat. începutul ia 8 oare seara

*

Zimàndy, preotul catolic şi fostul depu Ut în Dietă, trage de moarte. Ajunsese vestit printre Unguri prin faptul că a scris cărţi împotriva lui Kossuth, arătând câtă ueno

Simion Popa, sodal romând în Otl&ca, îşi oferă serviciile sale ca conducător la vr'o prăvălie de băcănie, coloniale aau fe-rărie. — Dispune de certificate bune şi po­sedă limba română, germană şi maghiară în scris şi In vorbire.

Necrolog. Moartea nemiloasă a răpit dintre cei vil pe Cornelia Daul născ. Mar­tin, Vineri la 17 August, abia în etate du 24 ani. După o boală grea. Pe răposat» o deplânge neconsolabilul soţ Io&n Daul învă­ţătorul tn Somoşcheş şi fetiţii Filicia abia in etate de 2 ani, precum şi fraţii Teodor şi Ana. O deplâng părinţii, fraţii, surorile şi nemotenil cari au alergat din depărtări pentru a 'şl lua ultimul adio delà răposata. Rămăşiţele defunctei au fost depuse spre vecinică odihnă în cimiteriul din Socodor. Serviciul funebral l'au săvirsit preoţii : Aa rel V-srga, G. Lazar şi Ştefan Tuicao, din Socodor G. Crainic şi Laurenţiu Teodor din Nădab. Cuvântul funebral l'a rostit pă­rintele G. Lazar, storcând lacrămile ascul tătorilor. Cântările corale le-au executat şco­larii şi învăţătorii Demetriu Boariu, Nadă ban; şi preparandul Mladin din Socodor. Fiel ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată I

Felurimi.

Aniversarea bi tal iei delà Metz. — Comit&tul german ce se constituise pentru a celebra anul acesta într'un chip mal stră­lucit ca orl-când a trei zecea aniversare a luptelor date în jarul oraşului Metz, a su­ferit din partea guvernului german an eşec cu total caracteristic. Acest comitet, care număra printre membrii săi persoane de cea mal înaltă distincţie, precum şi trei ge­nerali în retragere din ai 16 Iea corp de armată, se adresase ministrului de lucrări publice spre a obţine, ca până acum, o re­ducere de jumătats asupra biletelor de drum de fsr, luate de veteranii din 1870 sau de .uni­unea răsboiulul", care ar fi voit să vină la Metz pentru a participa la celebrarea aces­tei a trei zecea aniversare. La această ce­rere ministrul a răspuns printr'un refuz ca­tegoric, declarând ca nici armata, nici gu­vernul civil nu vor lua parte anul acesta la nici o manifestaţie amintind răsboiul din 1870 8ч crede că acest răspun a foe dic­tat de evenimentele ce a•• desfăşoară în China.

Poşta Redacţiei. Redactorul nostru responsabil, dl Russu

Şirianu sosind numai azi din concediu, la mal multe scrisori ce i-s'au adresat în ceh din urmă şease septămânl se va respunde în ziele acestea.

G H M Û M I ïC

Cereale (bucate).

De aci încolo preţurile pe pieţe ве so­cotesc în coroane şi după 50 chUograme, ear' nu ca şi până acum, după maja me­trică (100 ehilograme).

Priţ-urtie delà 24 August n. din Budapesta

Grâa ia Octomvrie . . cor. 7.67—7.68 Secara 6 .17-6.19 Оѵёз . . . . . 5 .35-5.37 Cncurve pe August . . . . 6.17—6.19

Preţurile delà 24. August din Arad:

Grâul cel mal bun . . cor. 723—7.40. Cucuruz .- , 5.26—6.45. Secară , 5.06—5.08. Огг 5.50—5.60.

O ѵёв , 4.60—4.80.

Cursul pieţiî din Arad. Hartte-moseta rom An à Gnmp. fl. S-48 гелі 9.52 Lire 4ero»ţe , —.— » Imperiaű (15 3 . ашг) . 18.90 . 19.— Ruble raseü« 100 à . 1 2 6 . - , 12.— Galbeni . 5.58 , 5.63 Napoleoa-d'ori . 9.48 . 9.56 100 Maroe germane . 58.50 , 58.96 ívivre sterling . 11.90 , 12.50

U L T I M C U V E N T .

Guluţă verde o ra ţă scăldându-se într 'un lac.

— Spune-mî, mamă.... — Ce, dragă. — Dacă o ra ţă ar avea supă­

rări, cum ar trebui sä facă pentru-ca să se înece?

Bditor: Aurel Popovici Hamann. Red. respuns : Ioan Шшод Şirianu.

Nr IM

i l

Deposit mare de inbrăcăminte pentru bărbaţi şi copiii

în Arad colţul vis-à-vis de „CRUCEA ALBA« V . P r e ţ u r i fixe.

Comande după mesura se execută solid şi prompt. 477 4-1

Si

ф Deposit de giuvaerun, ciasornice şi argiateriï.

Bogat asortiment de ciasornice cu pendulă, de perete şi

deşteptătoare.

Ç&yP' Reparaţ ie i . n < * 4 . I P ^ V л« tot fulul de tot felul

ie ciasornice şi giuvaere

C e l m a i b u n c r o i u l

Ф

sä execută cu toată promtitudinea C u p r e ţ u r i l e e e l e m a l

m o d e r a t e . 479 1-

ANUITCIU!! In Mäderat (Magyaràd, p. u. Pankota) se află de vînzare 10 шіі

de altoi de vie fur& de rädicini, cari sunt desvoltate şi prinse bine. Preţ

acomodat. Doritorii sa pot adresa la vëd. A n n a Blăgău proprietara Nr.

casei 107. ori la subscrisul : Petru Vanou,

înveţător.

482 1 - 3

0)

însoţirea

Siraia-Bisericei, Palatol inoriţilor. Singură în felul sëu ţine în deposit numai fabricaţii

proprii sau găteşte la comandă

ghete pentru dame şi bărbaţi, cum şi papuci pentru băieţi şi fete,

apoi ghete comode şi alte soiuri de încălţăminte.

T o a t e a c e s t e a s i n s u n t l u c r u r i de f a b r i c ă , d a r ' s u n t m a i i e f t i n e şi

m a i b u n e .

Comande din afară se execută prompt şi cu preţuri moderate.

Trimitem şi la casă ghete de probă în orï-се timp dorit.

Aparat elastic pentru călcâie, invenţia lui Löderer, căpitan de honvezi ung. r e g , aplicabil atât la ghete de dame, cât şi la ghete pentru bărbaţi, se poate avé

numai delà noi.

Mare magazin de creme şi lakk-crî în diferite colori.

4 8 4 2 -

P r e ţ u r i i e f t i n e d e n e c r e z u t m i

_ " _____ • _ -H I ш

Gel mai mare magazin din Arad şi provinţă în confecţiuni

pentru dame S T F R

o p » м 5 9 0 î N G Ф N î 9 Ö !

4 A r a d , piaţa Audi Tipografia Tribuna Poporului* Aurel Popoviciu Barcianu.