zilele culturale maghiare din cluj 2013 - În imagini Și cifre

zilele culturale

Î N I M A G I N I Ș I C I F R E

maghiare din clujediția a 4-a

2013. Î N I M A G I N I Ș I C I F R E

www.zilelemaghiare.ro

imagine: transilvanart.ro

zilele culturale maghiare din cluj ÎN IMAGINI ȘI CIFRE 2013.ediția a 4-a

un început energic18

augu

st

Vernisaje:• Timpuri trecătoare – Societatea Carpatină Ardeleană• Barázka – expoziție vestimentară Antal Ágota• Vernisajul expoziției „Picturi” – Gy. Szabó Béla• Școala Clujeană de grafică – Asociația Kolozsvár• Photo-Stories – Universitatea Sapientia, Cluj Napoca

„Cultura nu distruge, ci creează, construiește, înalță, conectează și ne aduce mai aproape unul de celălalt.”(Károly, comentariu pe Facebook)

5

ntre 16 și 21 august, Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár și Ansamblul Folcloric Szarkaláb au organizat pentru a cincisprezecea oară Festivalul de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan”. La spectacol au participat 13 ansambluri folclorice, care au reprezentat prin dans cultura minorităților din 8 țări (Ungaria, Slovacia, Serbia, Ucraina, Polonia, Letonia, Croația și România) iar regiunea Clujului a fost repre-zentată de 180 de tineri iubitori de tradiții din 7 localități din județele Sălaj și Cluj.

„Zilele Culturale Maghiare din Cluj constituie un mijloc de prezentare a culturii maghiare din Bazinul Carpatic.”Gergely Balázs, organizator

Î

Diversitate culturală și națională

Centrul Clujului a fost, în zilele de sâmbătă, duminică și luni, scena participanților la a XV-a ediție a Festivalului de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan”, care s-au prezentat publicului larg cu câte un dans tradițional. Tineri îmbrăcați în porturi populare spectaculoase au reprezentat în „capitala” Transilva-niei diversitatea culturală și națio-nală a Europei Centrale și de Est.

Cele mai bune fotografii ale studenților de la Universitatea Sapientia secția cinema, fotografie și mass-media au fost lansate sub titlul Photo-Stories cu ocazia ani-versării a zece ani de la înființarea departamentului. Fotografiile au fost expuse într-un mod necon-vențional, sub forma unor print-uri textile. La expoziție au putut fi vizionate portrete, fotografii din lumea naturii și diverse opere de artă care au evidențiat diferite tex-turi, obiecte sau clădiri. Mulțumită familiei Ladány, aceste lucrări au fost publicate și într-un album.

Gy. Szabó Béla este cunoscut în lu-mea întreagă în special ca grafician și sculptor în lemn. Palatul Bánffy a găzduit o expoziție rară cu picturile artistului. „Cunosc foarte puține familii clujene care să nu aibă o gravură în lemn din colecția lui Gy. Szabó Béla” – a spus istoricul de artă Németh Júlia la vernisajul expoziției intitulată „regele neîn-coronat al gravurii în lemn”. Faptul că aceasta a fost cea de-a 95-a expoziție organizată după moartea artistului spune totul despre apre-cierea acestuia: ,,Cu siguranță ar fi o bucurie imensă pentru el să vadă ce mulți ne-am adunat aici” – ne-a mărturisit unul dintre participanți.

Știai că anul acesta Zilele Culturale

Maghiare din Cluj au avut aproape

200 000de participanți?


ton înalt19

augu

st

Vernisaje: János Thorma, contemporanii și discipolii săi Expoziția de artă a grupului TAG (Transylvanian Art Group) Episcopia

Lutherană din Cluj New York, New York! Cine vine cu mine în cameră? – Asociația Origó Vernisajul expoziției Erato – Hommage à Mihály Babits de Miklosovits

László, artist grafician din Albertirsa, UngariaRedezvelirea statuii Sf. GheorgheDeschiderea Zilelor Maghiare de Film din Cluj Gala de deschidere a Zilelelor Culturale Maghiare din Cluj, Ediția a IV-a

Ediția a 697-a a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj?A patra ediție a Zilelor Culturale Maghiare a început oficial cu gala de deschidere de luni, 19 august. Evenimentul a atras foarte mulți curioși, sala mare a Operei Maghiare de Stat fiind ocupată la capacitate maximă. Gergely Balázs, organizatorul și inițiatorul Zilelor Culturale Maghiare, a declarat la deschidere că Orașul Comoară rămâne unul viu și tineresc în ciuda faptului că are 697 de ani ca și oraș.

„Comorile așa trebuie

arătate lumii!”

Prilej de bucurie atât pentru întreaga comunitate maghiară, cât și pentru toți locuitorii orașului.

7

„Putem să demonstrăm și să spunem lumii că în acest oraș noi doar am construit, am creat, și nu am distrus niciodată.”Kató Béla, Episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal

Sărbătoarea culturii și a unității

(continuare de pe pagina anterioară)

Gala de deschidere a celei de-a IV-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare a adunat din nou cei doi poli ai vieții publice maghia-re din Transilvania: atât membrii Consiliului Național Maghiar din Translivania, ai Partidului Popu-lar Maghiar din Transilvania cât și membrii Uniunii Democrate Maghiare din România. Tőkés László, deputat în Par-lamentul European, președinte al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, și-a exprimat recunoștința față de organiza-torii Zilelor Culturale Maghiare din Transilvania pentru suc-cesul cu care aceștia au reușit să depășească divergențele politice de partid și să se uneas-că pentru o cauză comună, pentru „Ecumenismul biseri-cesc, național, social și politic, care se încadrează în tradiția progresistă a Transilvaniei și a Orașului Comoară.” Kelemen Hunor a declarat că „dacă performanțele ar putea fi măsurate în crearea valorilor culturale și în performanțe intelectuale, atunci cu siguranță Clujul s-ar afla pe primul loc în Transilvania.” Consulul General al Ungariei la Cluj a vorbit despre cum Zilele Culturale Maghiare au reprezentat un exemplu pentru alte orașe cu locuitori maghiari, deoarece a pornit o adevărată mișcare socială cu ocazia orga-nizării acestui eveniment.

Știai că evenimentele din acest an s-au desfășurat în

mai mult de 60de locații?

Momente simbolice și bucuria unității la

gala de deschidere

Expoziția de artă a grupului TAG (Transylvanian Art Group) în Galeria Reményik Sándor

ediția a 4-a

nul acesta sediul general al organizatorilor a fost Casa TIFF, a cărei terasă a fost loc de întâlnire cu publicul și punct de proiecție în serile de film.

A

19 au

gust

Cel mai mare eveniment de artă plastică al anului Expoziția intitulată Thorma János, contemporanii și discipolii săi a prezentat prin cele aproape 140 de picturi, aparținând unor colecții private din Baia Mare, drumul ramificat parcurs de arta plastică transilvăneană. Vizitatorii expoziției au putut admira operele cunoscuților contemporani ai lui Thorma – Ferenczy Károly, Réti István, Hollósy Simon și Iványi-Grünwald Béla – fondatorii celebrului atelier de creație de la Baia Mare. În plus, au fost expuse și lucrările artistei Kiss Margit, discipol și mai târziu soție și partener de inspirație al lui Thorma. A fost expusă și compoziția intitulată „Talpra magyar!”, o pictură comemorativă a evenimentelor dramatice de la revoluția de independență din 1848, pictură la care artistul a lucrat toată viața și care a rămas nefinalizată. Expunerea celor aproape 140 de lucrări este considerată cel mai mare eveniment de artă plastică al anului. Expoziția organizată cu ocazia aniversării a 75 de ani de la moartea pictorului Thorma a fost posibilă prin cooperarea cu Consulatul General al Ungariei la Cluj.

Tururi ghidate gratuite în cadrul expoziției Thorma János Conversație despre sport în cafeneaua Insomnia

„Zilele Culturale Maghiare din Cluj reprezintă o oportunitate pentru comunitatea maghiară de a-și afirma viabilitatea, diver sitatea, puterea sa creatoare de valori, și oferă un cadru propice pentru inițierea unui dialog inter etnic, nu doar pe plan cultural, ci și pe alte planuri ale vieții sociale.”http://zilelemaghiare.ro


9

„Îmi place la Zilele Culturale Maghiare ale Clujului experiența de a fi împreună și de a simți că aparținem unul celuilalt.”Robi, 27 ani

„Balaurul poate fi înfrânt și cu puterea omului”

Statuia Sf. Gheorghe, înfățișând uci-derea balaurului, a fost reabilitată de Asociația Culturală Kelemen Lajos, cu susținerea Ministrului de Externe din Ungaria, cu ocazia aniversării a 110 ani de la inaugurarea acesteia. „Sperăm că în scurt timp tăblițele monumentelor din Cluj Napoca vor fi schimbate și se vor afișa în cinci limbi datele acestora” – a declarat Gaál György, președintele Asociației Culturale Kelemen Lajos la eveni-mentul de reinaugurare a statuii.

Anul acesta, la propunerea cafenelei Insomnia, una dintre locațiile alese de organizatorii Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost clădirea fos-tului hotel New York, construit în stil neobaroc. Ce ne poate oferi o clădire aproape ruinată, abandonată de ani de zile, care odinioară a fost locuită de vizitatori renumiți? Răspunsul la întrebare îl constituie expozițiile și evenimentele extrem de diverse amenajate aici. Luni a avut loc des-chiderea expoziției de artă vizuală intitulată „New York, New York! Cine vine cu mine în cameră?”, în cadrul căreia unsprezece artiști și-au expus operele de artă în tot atâtea camere la primul etaj al hotelului.

Noutatea de anul acesta a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost că, după concertele de la scena mare, cei care nu doreau să renunțe la distracție au avut ocazia de a conti-nua cu „serviciile” de after-party ale festivalului. Aceste petreceri au fost ținute în sala mare a hotelului New York, la doar câțiva pași de scena principală din Piața Unirii. Petrecerea de luni a fost dedicată anilor 1930 și s-a bucurat de un mare succes.

Știai că participanții au ales între mai mult de

390 de evenimente?


atmosferă de sărbătoare20

augu

st

Plimbare în cimitirul Házsongárd și tur al orașului Regele Matia și judecătorul din Cluj – spectacol de teatru de păpuși

Programe literare și prezentări de carte Seară comemorativă Dsida Jenő Gala de închidere a ediției a XV- a a Festivalului de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan”

„Este un sentiment extrem de plăcut să te întâlnești cu cunoștințe vechi și noi. Se naște în mine cuvântul magic: împreună. Noi. Clujeni și ardeleni. Pașnici, civilizați și veseli. Împreună.”

http://koliver.wordpress.com

Multitudine de dansuri în mijlocul orașuluiFestivalul de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan” joacă un rol din ce în ce mai important în păstrarea identității și în generarea auto-organizării în comunitățile mici din Transilvania, dar a devenit un factor extrem de important și în clădirea relațiilor internaționale ale comunității maghiare din România. Este unul dintre cele mai consacrate evenimente organizate în Bazinul Carpatic de ziua Sf. Ștefan, fiind un punct de întâlnire pentru reprezentanții culturii minorităților regionale și europene. Gala de închidere a atras un public numeros, de toate naționalitățile.

11

Întâlnire de dans popular de sărbătoarea Sf. Ștefan

Este al patrulea an când acest eve-niment se întrepătrunde cu Zilele Culturale Maghiare din Cluj: dansul vesel al ansamblelor, veselia lor și spectaculoasele costume populare sunt un început demn de mândrie pentru festival. Oaspeții veniți de departe au fost primiți și anul acesta cu mare en-tuziasm și curiozitate de maghiarii din Cluj Napoca, care nu au rămas dezamăgiți, întrucât artiștii veniți din opt țări au prezentat, ca în fiecare an, spectacole de înaltă calitate. Pe 20 august, de sărbătoarea înteme-ierii națiunii maghiare, tradiționalul marș de costume populare a avut loc pe traseul obișnuit, fiind urmat de dansuri în Piața Unirii. Gala de închidere a avut loc anul acesta pe scena mare. Pe lângă trupele străine invitate, a dansat pe scenă trupa clu-jeană de dans Dor Transilvan și trupa gazdă, Ansamblul Folcloric Szarkaláb.

Știai că anul acesta – ca în anii precedenți –

am avut parte de

0 perturbări?

estivalul de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan” are de la un an la altul tot mai mulți participanți. În 2013 au fost prezente trei trupe noi din Letonia, Polonia și Slovacia. S-au înmulțit și spațiile în care trupele au avut ocazia să ne prezinte talentul lor pe durata celor câteva zile. Trupele participante au fost și anul acesta întâmpinate de primarul Clujului, Emil Boc, care și-a exprimat speranța că musafirii s-au simțit bine în orașul de pe malul Someșului și că publicul festivalului va avea parte de spectacole de asemenea calitate și în anii următori.

F

ediția a 4-a

30 de activități pentru copii și familiiDintre cele aproape 400 de activități și evenimente din cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, circa 30 au fost dedicate copiilor. Aceste activități au fost organizate în mare parte de Asociația Copacul Vieții, Asociația Maghiară de Cercetași din România, Fundația Creștină Diakonia, Serviciul de Caritate al Bisericii Reformate din Ardeal, Clubul de Fotbal pentru Copii DRIBLI din Transilvania și inițiativa Legende Secuiești. Marți copiii au putut viziona spectacolul de teatru de păpuși „Regele Matia și judecătorul din Cluj”, interpretat de artiștii Demeter Ferenc și Vincze László.

Știai că

14 177 de like-uri

înseamnă că pagina noas-tră se clasează pe locul 3 pe lista paginilor maghiare de Facebook din Transilvania?

20 au

gust


Efervescență culturală la Cluj

Elevii Liceului Teoretic Brassai Sámuel au prezentat în cadrul Zilelor Cultu-rale Maghiare din Cluj un spectacol de poezie și muzică sub îndrumarea profesoarei Rónai Éva. În cadrul spec tacolului intitulat „Odă limbii maghiare” s-au recitat poeziile marilor poeți Vörösmarty Mihály, Reményik Sándor și Petőfi Sándor. Fundalul de muzică clasică a accentuat atmosfera de sărbătoare. Elevii care și-au propus să serbeze limba maghiară prin acest spectacol s-au bucurat de un succes enorm.

Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea scriitorului, poetului și traducătorului maghiar Jékely Zoltán s-a organizat o masă rotundă în Cafe-neaua New York, discuție moderată de Lövétei Lázár László, editorul șef al revistei Székelyföld. Criticii lite-rari invitați, printre care dr. Péterfy Sarolt – cercetător și administrator al patrimoniului Jékely-, dr. Vallasek Júlia – profesor universitar UBB Cluj-, și dr. Boka László – directorul științific al Bibliotecii Naționale Széchényi din Ungaria – au încercat să deslușească de ce acest autor de valoare nu este canonizat în istoria literaturii maghiare.

În cadrul Atelierului clujean de film organizat la Casa Tranzit s-a proiectat marți seara filmul ,,Strada Îngerilor Șchiopi” în regia lui Szabó József, o adaptare scenică la „Maimuța plângă-toare” de Bálint Tibor. Filmarea acestui spectacol de teatru a avut loc în 1972, cu ocazia ediției a IV-a a Cronicii Clujene de Film. Pelicula de 130 de mi-nute prezintă un spectacol de teatru jucat de actorii Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. După vizionarea filmului, publicul a discutat cu văduva lui Bálint Tibor și cu actorii spectacolului.

Cu toate că gala de închidere a Fes-tivalului de Dans și Muzică Populară „Sfântul Ștefan” ar fi fost o încheiere demnă a serii de marți, organizatorii au mai venit cu o surpriză. După con-certele de încălzire pe ritmuri de jazz, terenul a fost predat proiecților de filme, după care au urmat after-party- urile, de această dată în două spații.

ărunțișurile și deșeurile ruginite sunt inutile pentru cei mai mulți dintre noi, dar pentru graficianul și restauratorul de biciclete Elekes Zoltán sunt o reală oportunitate și sursă de inspirație în crearea unei biciclete unice, care promite bucurie noilor proprietari nu doar prin frumusețe ci și prin calitate și personalitate. Mulți oameni cred că bicicletele chiar au suflet – despre asta s-au putut convinge toți cei care au vizitat expoziția inedită de biciclete de pe terasa localului The Soviet.

M

13


muzică, comu-nitate și valori21

augu

st

Plimbare în cimitirul Házsongárd și tur al orașului Vizitare de orgă – tur/prezentare organizată Industria filmului clujean aniversează 100 de ani – proiectare festivă

Degustări de vin Concert Csík Band și prietenii săi: Lovasi András și Földes László (Hobo).

15

Vinul: băutura suf le tului și a adevărului

La ediția a IV-a a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj au participat de două ori mai mulți specialiști în vinificație decât anul trecut. Datorită interesului deosebit, acest număr va crește probabil în cadrul edițiilor următoare. Spațiul principal al degustărilor de vin a fost sediul clubului IKE. O atracție specială a fost „Strada Vinului”, instalată pe durata festivalului pe strada M. Kogălniceanu, unde vi-zitatorii au putut degusta și cum-păra produsele a 15 vinificatori. Opt producători de vin s-au pre-zentat în total la festival. În prime-le două zile și-au adus produsele de cramă doi vinificatori din Aiud, Györfy Jenő și Papp Péter. Marți, iubitorii de vin au avut ocazia să deguste vinurile familiei Hetei din Beltiug, județul Satu Mare, vinuri consacrate nu doar prin gustul bogat, ci și prin îmbutelierea și ambalarea specială. Însă pata de culoare a degustă-rilor de vin de anul acesta a fost dată de produsele cramelor Bott din regiunea Tokaj, Ungaria. Vinu-rile provin dintr-o podgorie mică, reflectând natura și calitatea vinu-rilor tokaji în totalitate. Gál Péter, fiul producătorului de vin Gál La-jos, a prezentat joi vinurile tatălui său. Vinurile produse de podgoria Karner Gábor din regiunea Matra au fost prezentate publicului vineri, iar ziua de sâmbătă a fost rezervată cramelor Kónyári, din localitatea Balatonlelle, Ungaria. Ultima zi a fost ziua vinurilor produse în cramele vinificatorului Balla Géza.

Între sacralitate și interdicțieÎn organizarea Universității Sapientia, dr. Varga Norbert, profesor la Universi-tatea Ungară de Vest din Sopron, Ungaria, a prezentat scurte povestiri despre simbolurile din Biblie și Coran legate de vin, struguri și vița de vie. La încheierea prezentării, participanții a gustat un vin cu adevărat corpolent, câștigător în 2004 al medaliei de bronz în Portugalia. Vinul „soproni kékfrankos” a putut fi cumpărat la fața locului în cadrul unei licitații.

u ocazia Zilelor Culturale Maghiare au fost organizate numeroa-se activități dedicate copiilor: atelier de zmee, împâslire, olărit, manufacturare de ceramică, suflat sticlă, activități de științe ale naturii, gravură, înșirat mărgele, colorat. Programul a fost dedicat și părinților, care au putut participa împreună cu copiii la atelierele de creație. Trupa de muzică Alma Group i-a învățat pe copii secre-tele preparării unei înghețate delicioase, cântând o melodie despre răbdare, ingredientul cel mai de preț în fabricarea înghețatei. Dar cine poate să aibă răbdare?

C

„Viața e prea scurtă

ca să bei un vin prost.”

ediția a 4-a

21 au

gust

Tur de orgă în bisericile din ClujOrga este probabil instrumentul care se bucură de cea mai lungă viață, datorită complexi-tății și a prețului mare de producție. Dar cum sună și în ce diferă diferitele tipuri de fluiere în acest minunat instrument? Cu ocazia turului ghidat de istoricul Sipos Dávid, toate aceste întrebări și-au găsit răspunsul. În biserica Sfântul Mihail, creațiile meșterului sibian Johannes Hahn au fost prezentate de Bodó István. Orga concepută de Johannes Hahn este specială pentru că, prin munca de extindere din 1899 a instrumentului, acesta a fost conceput să poată fi folosit și ca orgă pentru piese scrise pentru patru mâini. În biserica cu două turnuri ne-am putut familiariza cu un instrument mai nou, construit de Angster în anul 1941.

„La final rămâne

doar Dumnezeu

și vinul”


sociația Culturală Kelemen Lajos și Fundatia „Házsongárd” a orga-nizat o serie de plimbări dedicate prezentării cunoscutului cimitir, care a avut parte de un succes imens. Evenimentul a atras sute de vizitatori zi de zi care au ascultat curioși povești uneori cutrămu-rătoare, alteori emoționante de dragoste despre cei înmormântați aici. Funerariile din cimitirul Házsongárd au devenit simboluri de statut social, aici fiind înmormântați personalități renumite, ca Apáczai Csere János scriitor, Dsida Jenő poet, Szenczi Molnár Albert traducător de Biblie, Szilágyi Domokos, poet, și mulți alții.

A

Cu ocazia aniversării a 100 de ani de existență a industriei de film mut clujean, Cinema Arta a prezentat activitatea lui Janovics Jenő, pionierul cinematografiei maghiare. Filmul intitulat Ultima noapte, produs la Cluj în anul 1917 a fost realizat pe baza dramei lui Sas Ede și a fost descoperit în urmă cu doar câțiva ani în arhiva de film din Berlin. O altă proiecție a fost cea a filmului documen-tar Pathé-ul unguresc în regia lui Zágoni Bálint.

Casa memorială Györkös Mányi Albert a fost miercuri locația unui vernisaj al expoziției dedicate memoriei pictoriței Jakab Ilona, soția lui Györkös Mányi Albert. Din păcate numele artistei nu răsună în rândul contemporanilor săi, deși a fost o pictoriță desăvâr-șită. Scriitorul și criticul de artă Kántor Lajos a spus în elogiul său că Jakab Ilona a fost un artist care a stat „ascuns”, de aceea știm atât de puține despre ea.

Asociația Culturală Minerva a fost spațiul unde iubitorii de literatură s-au putut întâlni cu Balla Zsófia. Tot ceea ce a primit poeta de la orașul comoară s-a reflectat mai târziu în opera sa, pe parcursul timpului petrecut în capitala ungară. Balla Zsófia a reușit să vor-bească și să scrie autentic despre locul ei natal și despre experiențele trăite – a fost concluzia discuției. Chiar dacă și-a terminat studiile la academia de muzică din Cluj, pentru ea punctul de pornire spre creație a fost întotdeauna lumea vizuală, imaginea. În opinia sa „poezia se ascunde în textul lucrat până la ultima silabă.”

„Pe Lovasi András îl aștept cel mai mult la ediția de anul acesta a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Îmi place muzica lui, și am făcut odată 600 de autostopuri numai ca să-l văd în concert. N-o să ratez evenimentul în nici un caz. Anul acesta o să-l salut pe el și tot festivalul purtând mustață!”T. Sz., umorist

17

ediția a 4-a

Luna dincașcaval22

augu

st

Se inaugurează „Strada Festivalului” Șansa istorică a Transilvaniei – jurnalism infografic Introducere în lumea tangoului argentinian Concerte:

Intim Torna Illegál Demjén Ferenc și invitatul său, Szörényi Levente

Știai că tabăra organizatorilor include

76 de oameni?

Cor format din douazeci de mii de persoane în centrul Clujului

Concertul de joi seara a lui Demjén Ferenc și invitatul său, Szörényi Levente a fost așteptat de foarte mulți fani în Cluj. Piesele bine cunos-cute au fost cântate împreună de cei doi artiști și nici publicul nu a ezitat să cânte și să danseze cu ei încă de la începutul concertului. S-au cântat hituri ca Virágok közt (Printre flori), El kell, hogy engedj (Trebuie să mă părăsești), Jégből vagyok (Sunt din gheață) sau Darabokra törted a szívem (Mi-ai frânt inima). Punctul culminant al concertului a fost piesa „Trenul iubirii”, la care, deloc surpinzător, publicul s-a transformat într-un lanț lung, mimând trenul. Indiferent de vârstă, toți s-au simțit bine la concert, asta s-a transmis și pe Facebook: „Muzica bună nu cu-noaște limite de vârstă.” După bis, aproape douăzeci de mii de oameni au cântat împreună în centrul Clujulul, creând o atmosferă deosebită.


În timpul ediției a IV-a a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj și activitatea media a devenit mai efervescentă. Radio Cluj a difuzat în direct zilnic din curtea Casei TIFF și tot ei au fost coordonatorii discuțiilor cu publicul. Și Radio Agnus a difuzat în direct din Sala Óváry a casei Bocskai. Strada Kogăl-niceanu a fost punct de difuzare pentru Radio Paprika, Redacția Maghiră a TVR Cluj și Erdély TV.

Asociaţia Economiștilor Maghiari din România și Asociația Carpatină Ardeleană a organizat o masă rotundă intitulată „Întreprinderile maghiare din Cluj Napoca ca factori de influ-ențare a economiei”. Tema discuției a fost modul în care întreprinderile maghiare din Cluj ar trebui să-și dez-volte marketing-ul, pentru obținerea avantajului față de alte întreprinderi și companii. Cel mai important factor este ca oamenii de afaceri să își asume identitatea, deoarece asta îi poate ajuta mult în crearea a noi relații.

Cafeneaua Insomnia a găzduit o discuție foarte prietenoasă dedicată iubitorilor de sport și fotografie. Foto-grafii sportivi Halmágyi Zsolt, Manases Sándor și Vakarcs Loránd au vorbit despre avantajele fotografiei, despre experiențele lor, și au dat sfaturi și sugestii despre ce ar trebui să conțină rucsacul sau geanta unui fotograf, la ce trebuie să fie atent și ce înseamnă de fapt o fotografie sportivă reușită. De exemplu, în cazul unui meci de fotbal nu ar trebui să ne concentrăm doar pe marile momente în care se înscrie câte un gol, ci să fim atenți pe tot parcursul jocului, să capturăm expresii și reacții. Locul unde se află mingea nu este întotdeauna cel mai interesant loc din punct de vedere al fotografierii, trebuie să încercăm să redăm atmosfera jocului, care radiază în toate punctele stadionului.

Cei care s-au plimbat spre Casinoul din Parcul central joi după-masă au avut parte de o priveliște de poves-te. Chiar și în lipsa unui eveniment, Casinoul recent renovat și iluminat ar fi fost o imagine superbă, dar cu ringul de dans special amenajat pentru cursurile de dans care au avut loc aici, cu vizitatorii care intrau pe ring pe un covor roșu elegant, s-a creat o atmo-sferă specială. Foarte multe cupluri s-au străduit să învețe cât mai multe de la instructorii Horia Pop și Ioana Lascu, reprezentanți ai Asociației de Tango din Cluj. Minifestivalul intitulat „Festivalul Tango Casino” a fost o pată de culoare pe toată durata Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

nsamblul folcloric „Szalmakalap” din Sic, județul Cluj a prezentat joi după-masă în Grădina Poștei spectacolul „Fekete piros fekete táncot jár a járda szöglete...” (Colțul trotuarului dansează în negru-roșu-negru). Spectacolul a fost bazat pe poezia lui Kányádi Sándor cu același nume și se spune că poetul s-a inspirat din parcul poștei și din dansurile populare specifice Sicului, de aceea spectacolul a fost ca o vizualizare a poeziei. Trecând de concepția spectacolului și de poezie, locul evenimentului a fost de fapt ales pe baza unei tradiții vechi: bătrânii povestesc că tinerii din satul Sic, care lucrau ca servi-tori în oraș, veneau în parcul din spatele poștei să danseze și să cânte. La încheierea spectacolului mica piață s-a transformat într-un eveniment spontan de dansuri populare.

A

19


22 au

gust

trada Kogălniceanu a fost locul târgului colorat amenajat cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. „Parola” de intrare la eveniment a fost: fără plastic! Ce ne facem fără plastic într-un târg? Găsim porțelan hand-made, linguri de lemn, dulceață preparată de cele mai pricepute gospodine. Muzicienii nu lăsau din mână cobzele și tobele, fetele au purtat coliere din mărgele de pâslă, băieții cucereau fetele în pălării și cămăși de in, cei cu gusturi dulci s-au răsfățat cu ciocolate rotunde, dreptunghiulare, dulci, mai amare, cu lapte sau cu arahide, iar cei vrăjiți de simțurile olfactive și-au cumpărat săpunuri parfumate de la Asociația Breasla.

S

„Am mers acasă mândri și copleșiți, în timp ce sacoșele pline ne trăgeau ambii umeri în jos. Târgul de pe strada

Kogălniceanu ține pasul cu vremurile, se vând lucruri de bun gust, atractive, frumoase și nu în ultimul rând, ecologice.”

Éva, comentariu pe Facebook

21

Concert Intim Torna Illegál – cu un vibe de nedescris la Cluj

Joi, ora 18 și 35 de minute: piața centrală este liniștită, câțiva oameni se perindă în căldură, unii se odihnesc în fața statuii. Joi, ora 19 și minute: o mulțime dezlănțu-ită cântă în cor versurile hit-ului „Vágjál lyukat a kádba” (Găurește vana!). Ce s-a întâmplat în intervalul de timp dintre cele două momente? A apărut pe scena Clujului formația de rock alternativ Intim Torna Illegál și a dezmorțit orașul din după-masa moleșită de joi. „Dintre toate locurile unde am concertat, Clujul ne-a surprins cel mai tare. Aici s-a întâmplat pentru prima oară nebunia neașteptată când publicul plimba pe un val de mâini o vană uriașă în timp ce zbiera: Vágjál lyukat a kádba! Era să-mi scap chitara. De acum încolo merită să venim chiar și numai pentru vana aceea” – a declarant Dorogi Peti, solistul trupei.

Știai că Strada Kogălni-ceanu a găzduit

196 de standuri?

„Cel mai tare aștept întotdeauna concertele, în primul rând pentru atmosferă. Cel mai bine e când ne adunăm mulți, vedem fețe cunoscute și ne distrăm bine împreună pe orice muzică.”Milán, 26 de ani

ediția a 4-a

Ocrotirea tradițiilor militare din Transilvania Ziua sănătății maghiare Anecdote în cafeneaua New York Concerte:

Loose Neckties Society – Piața Unirii Zorán – Piața Unirii Bagossy Brothers Company – The Soviet

„Cred că concertul Zorán va fi epic. Este muzica

generației mele, o ador. Rareori dă concerte,

dar când se întâmplă, eu sunt acolo!”

Zoltán, 35 de ani

Mesajul etern al melodiilor lui Zorán a înduioșat publicul

Cei prezenți la concertul Zorán au avut parte de un spectacol captivant, în stilul moderat, impresionant al artistului. Puțini artiști pot avea acest efect cu o sin-gură chitară asupra unui public așa de mare. Prin arta sa, Zorán rezonează cu fiecare grup de vârstă, muzica lui fermecându-i atât pe tineri cât și pe cei în vârstă. Un moment cu adevărat emoționant a fost prilejuit de melodia „Kell ott fenn egy ország” (Avem nevoie de o țară acolo sus). A fost un concert memorabil în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

a fost un dans...23

augu

st


„Cel mai mult aștept concertul celor de la Loose Neckties Society, pentru că și eu sunt parte a trupei, și vă spun: nu

este bucurie mai mare decât să vezi pe chipuri încântarea generată de muzica

pe care o interpretăm.”Sanyi, 23 de ani

Vineri dimineața, organizațiile de tineret și-au montat și ele corturile, lărgind târgul de pe Strada Kogălniceanu. La prânz, vizitatorii participau deja la discuțiile pe teme de actualitate organizate în aceste corturi, situate vis-à-vis de intrarea în Gră-dina de ruine, unde organizația de tineret al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (MINTA), Consiliul Tineretului Ma-ghiar din Transilvania (MIT) și Conferința Tineretului Maghiar din România, filiala Cluj (KIFOR) i-au așteptat pe curioși cu o serie de programe captivante.

Membrii trupei Loose Neckties Society, toți actori de profesie, au decis ca pentru concertul de la Zilele Culturale Maghiare din Cluj să încerce să fie ei însăși și să-și joace fiecare cât mai bine rolul pe care îl are în trupă. Și-au pus cravatele, au dat drumul decibelilor și s-au ținut fără mare efort de promisiune. Repertoriul a inclus interpretări din pop-ul englezesc, din jazz-ul clasic și prelucrări ale unor poezii celebre. Trupa a făcut publicul să cânte fără încetare: colegii lor de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, împreună cu di-rectorul teatrului, Tompa Gábor, au cântat cu ei pe tot parcursul concertului.

rupa Bagossy Brothers Company din Gheorgheni a oferit publicu-lui un concert inedit și distractiv, pentru căști. Deși la început mulți au fost sceptici în legătură cu con-ceptul de silent party, la sfârșitul concertului s-a aplaudat și s-a strigat bis de trei ori. Locurile din Soviet Pub s-au umplut repede și în câteva minute s-au împărțit toate căștile. Cei care nu au reușit să ajun-gă la concert au pierdut o seară pe cinste. Iar cei care au făcut-o, știu bine de ce s-a ascultat prelucrarea piesei „One day” cu ochii închiși.

T

Știai că organizarea festi-valului a fost susținută de

215 de voluntari?

23

ediția a 4-a

23 au

gust

„Pentru mine, Clujul este un oraș-comoară pentru că pulsează indiferent de anotimp: în timpul anului

universitar studenții îi conferă efervescență, iar vara îl încing Zilele Culturale Maghiare. Nu-ți ia mult timp ca să

simți că orașul e al tău.”Kata, 26 de ani

Tinerii sunt în serviciul succesului la Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Organizarea unui eveniment de amploarea Zilelor Culturale Maghiare din Cluj presupune multă muncă. Construirea standurilor, transportarea celor mai mărunte chițibușuri dintr-un loc în altul, munca de îndrumare la standurile de Info Point, dis-tribuirea afișelor și a altor materiale de reclamă au fost doar câteva dintre responsabi-litățile voluntarilor. Munca grea le-a fost răsplătită cu o oportunitate rară de a întâlni și a colabora cu diferite persoane, asociații și organizații. La fel ca anul acesta, 2014 va fi un an în care organizatorii Zilelor Culturale Maghiare din Cluj așteaptă voluntari tineri și ambițioși.


„Abia aștept vizita la turnul bisericii Sf. Mihail, pentru că priveliștea este splendidă. De acolo sus, orașul te cucerește de fiecare dată!”Ildikó, 23 de ani

Grădina de ruine de pe strada Kogălni-ceanu a găzduit o prezentare originală despre ocrotirea tradițiilor militare din Transilvania, susținută de istoricul Benkő József. Din prezentare am putut afla că în Transilvania se găsesc numeroase mor-minte ale soldaților, care și-au pierdut viața în al Doilea Război Mondial, ocroti-rea cărora trebuie să fie de interes și res-ponsabilitate națională. A fost propusă necesitatea luării în considerare a tuturor căilor prin care îi putem omagia pe acești eroi. Discuția a sfârșit prin prezentarea unor vestimentații și obiecte militărești.

Vineri, la Galeria Cluj a avut loc vernisajul expoziției compusă din diplomele și do-cumentația prețioasă aflată în grija Paro-hiei Reformate din Cluj. Printre altele, au fost expuse și scrisori din corespondența principelui Báthory Gábor din anul 1609 sau a lui Rákóczi György I, din anul 1632. Organizatorii au explicat că vor face tot posibilul pentru găsirea, reabilitarea și expunerea publică a cât mai multor do-cumente și obiecte de valoare relevante istoriei bisericii, în scopul conservării constructive a trecutului.

Cafeneaua New York găzduia în perioada interbelică înalta societate a scriitorilor și jurnaliștilor din Cluj. Vineri seara, fosta cafenea a fost și locul de suflet al musafi-rilor veniți să asculte anecdotele născute aici. Cele șapte povești spuse de H. Szabó Gyula și Benkő Levente au evocat stilul de viață al unor scriitori cunoscuți ai acestei epoci. În cafeneaua plină de iubi-tori de literatură, atmosfera s-a apropiat de o adevărată călătorie în timp.

raseul care se îngustează cu fiecare nivel este o experiență interesantă; turnul creează o atmosferă unică. Singura sursă lumină sunt razele care se infiltrea-ză prin deschiderile turnului, iar mirosul vechi de praf învăluie tot. Suntem înconjurați de statui masive și vitralii prin care porumbeii se holbează mirați la șirul de oameni care le deranjează liniștea. Ajunși în vârf, ne așteaptă exact opusul: o cartografie vie a orașului, oameni ca niște furnici, străzi răsfirate în toate direcțiile, aranjate cu precizie matematică. Fețele noastre rămân mute, stăm și absorbim cu ochi mari distanțele. Sunt niște perspective minunate! Metafora cea mai adecvată pentru Zilele Culturale Maghiare din Cluj.

T

25


ne-am descur-cat de minune!24

augu

st

Concurs de gătit Iurtele și mediul lor – vernisaj Restaurantul – spectacol de pantomimă Concerte::

Indie Folker Koszika Antal Timi Stormbridge

Whisperblast Katapult Knock Out Tankcsapda

Dansul lingurilor de lemnÎn total 21 de echipe s-au înscris la concursul „Gusturilor unite”, în cadrul căruia s-au întrecut învățăcei, companii, instituții, grupuri de prieteni și partide politice. Pentru a participa, concurenții au avut o singură responsabilitate: să fie binedispuși, să facă rost de ingrediente, și să înceapă să gătească. Mâncarea care le-a „ars” pe toate celelalte în concurs a fost un ghiveci de legume uriaș gătit de maestrul bucătar Kiss-Budai Tibor, la gustarea căruia au fost invitați toți vizitatorii.

27

Varietate de evenimente sâmbătă la Zilelor Culturale Maghiare din Cluj Programul de sâmbătă a început încă înaintea prânzului, când Bíró Anna-mária, editor șef la Societatea Muzeului Ardelean a moderat prezentarea celui mai recent număr al revistei Muzeul Ardelean, cu participarea editorilor Egyed Emese și Veress Károly. Acest nu-măr al revistei este unul interdisciplinar, găzduind atât articole despre litera-tură cât și din domeniul filosofiei sau etnografiei. Mesajul prezentării a fost că revista încearcă să ofere posibilitatea de publicare tinerilor scriitori. Cei prezenți la eveniment au putut răsfoi două ediții foarte vechi ale revistei: un număr din iulie 1912, și unul din 1943.

În fața publicului de acasă are emoții mai mari decât în fața celor din Ungaria, a recunoscut la întâlnirea cu publicul Antal Timi, câștigătoarea locului doi la concursul X-Faktor din Ungaria. Cântă-reața născută la Huedin, a încins spiritele pe scena de pe strada Kogălniceanu, creând o atmosferă debordantă.

De zece ani s-a stins din viață dr. Sebők M. Péter, specialist agrar. La evenimentul comemorativ au luat parte foști colegi, prienteni și studenți. Discuția din cadrul acestui eveniment, organizat de Societa-tea Clujeană, a fost moderată de Farkas Imreh Mária și Bódis András.

Dupămasa însorită a fost rezervată tango-lului argentinian pe strada Kogălniceanu, eveniment organizat de Societatea de Tango din Cluj. Mulțimea s-a adunat să învețe cât mai multe cu ajutorul intructo-rilor de dans Csontos Katalin și Szeghalmi Endre din Budapesta. Cursul de dans a fost bilingv, așa că atât publicul maghiar cât și cel român a avut posibilitatea să cunoască dansul numit și „dansul al dorințelor și al pasiunilor.”

„Pssst, auzi? De ce se aplaudă și se zbiară din cinci în cinci minute în Soviet Pub?„ Aclamările au fost dedicate lui Koszorús Krisztinán și trupei sale, Hotshot, care de data aceasta au susținut un concert silent, cu căști, pe parcursul căreia tot localul zâmbea cu gura până la urechi.

Știai că în august site-ul nostru

a fost accesat de

40 938 de vizi-tatori unici?

arcul Emese din Szigethalom, Ungaria s-a mutat pe durata Zilelor Culturale Maghiare la Cluj, unde a prezentat o recon-strucție istorică a stilului de viață din perioada descălecării maghiarilor în Bazinul Carpatic. La vernisajul din „Grădina în ruine” situată pe strada Kogălniceanu au participat curioșii care au vrut să afle mai multe despre iurte și despre diferite obiecte specifice erei Árpád. Expoziția a fost deschisă de direc-torul parcului Magyar Attila, fiind urmată de o prezentare de lupte din anii 1000 pentru a introduce publicul în tradițiile și stilul de vestimentație ale războinicilor de odinioară.

P

Ghiveciul de legume este vedeta clasică a concursului de gătit în fiecare an, reușind întotdeauna să-și păstreze succesul.

ediția a 4-a

„Noi suntem o trupă maghiară, în toate sensurile cuvântului,

fără nici un fel de extreme.”Lukács Zoltán, solist Tankcsapda

24 au

gust

Știai că anul acesta festivalul a avut

80 de sponsori?

n parcarea din fața Sălii Sporturilor cele mai tari trupe ungurești de rock au pus la încercare timpanele și corzi-le vocale ale fanilor. Evenimentul RockCluj din cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost ziua de con-cert a trupelor Stormbridge, Whisperblast, Katapult, din ce în ce mai populari și Knock Out, una din trupele cele mai cunoscute din Transilvania, care și-a sărbătorit anul acesta 20 de ani de activitate continuă. Punctul culminant al serii a fost faimoasa trupă de rock Tankc-sapda din Ungaria, care de mulți ani provoacă fanii să se dezlănțuie în timpul concertelor. Nu toți cei prezenți la concert au fost fani cu bocanci cu vârf de oțel și tricou negru; dar cei atenți la versuri s-au identificat cu melodiile trupei, chitara și tobele, pentru că „în noi toți pulsează rock and roll-ul”.

Î

Să ne dea cerul muzică rock! Întâlnirea trupei Tankcsapda cu publicul a fost organizată și difuzată în direct de redacția maghiară a Radio Cluj, unde s-a discutat despre planurile actuale ale trupei. Membrii au răspuns la întrebări foarte sincer, fără aere de star, permi-țându-și glume și bancuri pe alocuri. Băieții de la Tankcsapda au spus că nu vor rămâne fără inspi-rație și fără idei, deoarece sunt foarte consecvenți și hotărâți în a-și duce planurile la bun sfârșit. La sfârșitul discuției membrii trupei au dat autografe tuturor fanilor prezenți.


„Eu mă bucur enorm, că orașul e încins! În gând

i-am felicitat deja pe toți care au luat parte la organizarea acestui

eveniment.”Ilona, comentariu pe Facebook

Sunet clar, față pictată alb, pălărie neagră

Cseke Róbert și Indie Folker au concertat sâmbătă pe scena din strada Kogălniceanu, din cadrul Zilelor Cul-turale Maghiare din Cluj. Artistul care a făcut o tradiție din a apărea pe scenă cu fața pictată alb și pălărie nea-gră este unul din primii reprezentanți ai indie folkului din regiune. Cseke a susținut concerte în Ungaria, Anglia iar anul acesta și-a dedicat vara unui turneu în țară. Lumea muzicală a trupei este combinația tonuri-lor din folkul alternativ,”roots”, alt-country și folk-rock. Hrănindu-se din folkul American tradițional – muzica lui Bob Dylan sau Tom Waits – artistul a creat adevărate hituri muzicale, încântând publicul de fiecare dată.

29


Ștefan, regele nostru!25

augu

st

Muzică în turn Concert Longstep Gala de închidere Opera rock István, a király (Regele Ștefan) Foc de artificii

vers din opera rock Regele Ștefan

31

Ștefan, regele nostru! – și în Centrul Clujului

„Însumând, spectacolul din Cluj al operei rock Regele Ștefan a fost un imens succes, nu trebuie să elaborez de ce. Am putut fi cu adevărat martorii unei clipe istorice, deoarece dorința de a vedea și auzi în centrul Clujului această operă rock iconi-că trăiește de foarte mulți ani în oameni, și în pofida faptului că este un specta-col controversat, aduce un sentiment extraordinar de eliberare și de emoție. Într-un cuvânt: pe durata concertului toată lumea și-a putut trăi identitatea de maghiar, în comunitatea de care aparține. Spectacolul a fost un mediu potrivit pentru asta, cu tradiționalitatea, coreografia cunoscută, cu mai mult de 70 de dansatori, printre care și tineri din Transilvania, cu actorii trupei artistice, cu drapelul maghiar și cu imnul național cântat la sfârșit. Dar a contat mai ales acea lume muzicală, deoarece acesta este spectacolul al cărei versuri sunt cunos-cute fiecăruia dintre noi. Și în Cluj altfel sună aceste melodii, altfel ne bat inimile la auzul acestor piese.” (Revizor online)

E vremea împăcării pentru cei ca István și Koppány

Apogeul ediției a IV-a a Zilelor Cultura-le Maghiare din Cluj a fost fără doar și poate opera rock István, a király (Regele Ștefan). Opera rock reînoită cu un decor și costume indeite, a fost regizată de Zsuráfszky Zoltán, director artistic al trupei de dans Honvéd, care pe lângă cei 100 de dansatori din Ungaria a mai ales 50 de dansatori din Transilvania pentru coreografia spectacolului. Rolul lui Ștefan a fost jucat de Feke Pál. Președintele Aso-ciației Clujul Comoară, Gergely Balázs a declarat la conferința de presă dinaintrea concertului, că „E vremea împăcării pen-tru cei ca István și Koppány”.

rașul comoară a fost plasat în ultima zi a festivalului pe o hartă pe care apare deja Királydomb (Dâmbul Regelui, Budapesta), Sevilla, Șumuleu Ciuc și Esztergom (Ungaria). Ca să înțelegeți de ce a ajuns Clujul pe harta spectacolelor susținute de trupa Társulat, ci-frele spun, că în Piața Unirii și în străzile vecine din Cluj s-au strâns circa 50 de mii de oameni, ca să vadă spectacolul Regele Ștefan. Acesta este publicul record de până acum al spectacolului.

O

ediția a 4-a

„Aș vrea să vă mulțumesc pentru colaborarea ultimilor zece ani cu scopul de a transforma acest oraș într-un mediu multicultural, unde toți respectă cultura, moștenirea și tradiția.”Emil Boc, primarul orașului Cluj Napoca

25 au

gust

Comori din lada de comori a orașului comoarăGala de închidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a început duminică seara în Centrul Clujului cu imnul național maghiar și român. Balog Zoltán, ministrul resurselor umane din Ungaria, Emil Boc, primarul orașului Cluj, Horváth Anna, viceprimarul orașului și Gergely Balázs, organizatorul principal al evenimen-tului au vorbit mulțimii de 50 de mii de oameni, înghesuiți nu doar în Piața Unirii ci adunați și pe strada Eroilor. Horváth Anna a accentuat că este deja al patrulea an când centrul orașului este umplut de amintirile și realitățile culturii maghiare. „Orașul fierbe, dar nu face spume. Nu este ros de îngrijorări.” – a spus

viceprimarul. Gergely Balázs, organizatorul principal al festiva-lului a remarcat, că cei veniți de departe la evenimentele din săptămâna Zilelor Culturale Maghiare din Cluj au devenit puțin clujeni, și la plecare toți au luat cu ei câte o amintire din lada de comori a orașului comoară. Gergely a mai declarat „noi, clujenii, suntem foarte mândrii de cea ce am făcut. În anii ’80, când treceam prin Piața Unirii, de multe ori mi se părea că regele este trist. Acum însă poate vedea oricine că regele zâmbește și este mândru că oamenii s-au adunat pentru a serba împreună aici, în orașul lui natal.”

„Nu se poate extrage cultura maghiară din istoria Clujului, Transilvaniei sau a României.”

Balog Zoltán, ministrul resurselor umane din Ungaria

Știai că opera rock Regele Ștefan a atras

50 000 de spectatori?


„Am dat o fugă până în Piața Unirii ieri pentru a da o geană la evenimentul Zilele Culturale Maghiare, ce are loc in aceste zile in orașul nostru drag și pot spune că mi-am facut cruce de ce am văzut. Civilizație, frate! Atâta civilizație pe metru pătrat n-am văzut de când îs în țărișoara asta.”http://evasile.com/incep-sa-i-apreciez-tot-mai-mult-pe-unguri/

ste un sentiment unic, când mii de maghiari din diferite colțuri ale țării pornesc în pelerinaj spre Cluj și sunt ghidați până la statuia lui Matei Corvin nu doar de atmosfera de festival ci și de speranța că vor întâlni fețe cunoscute sau fețe necunoscute, care întind o mână spre salut; este dorința de a aparține timp de câteva zile unei familii mari, care se reunește cu ocazia unui asemenea eveniment. (Toczauer Júlia, Erdőkertes, Ungaria)

E

„Credem că a fost o sărbătoare comună. Niciodată în istoria Clujului nu s-au af-lat în centrul orașu-lui atâția oameni.” Ediția de anul acesta a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a avut aproape 200 de mii de vizitatori. Organizatorii au reușit să deruleze evenimentele fără probleme și blocaje tehnice importante. Publicul a scris istorie: nici odată în Cluj nu s-au strâns atât de mulți oameni ca anul acesta cu ocazia operei rock Regele Ștefan. Locuitorii orașului comoară și-au redobândit cu siguranță demnitatea subminată în deceniile anterioare și au por-nit spre un viitor multicultural. De asta putem fi mândri cu toții!

Festivalul a fost organizat de 76 de persoane, ajutați de 200 de voluntari. Le mulțumim în speci-al asociațiilor de tineret KMDSZ și KMDT pentru ajutorul oferit în coordonarea voluntarilor. Numărul vizitatorilor a crescut cu 30% față de anul trecut, apro-ximativ 200 de mii de oameni au participat la Zilele Culturale Ma-ghiare din Cluj. Cel mai popular concert a fost concertul Zorán, atrăgând 22 de mii de oameni. Desigur, recordul a fost doborât de mulțimea de 50 de mii de oameni veniți să vadă opera rock Regele Ștefan.

Participanții români au con-stituit circa 20% din totalul participanților. Față de numărul de vizitatori ai site-ului de anul trecut, acest număr s-a triplat anul acesta. 7000 de oameni au accesat site-ul evenimentului în fiecare zi, mai mulți decât vizita-torii oricărui portal maghiar de știri din Transilvania. În zece zile s-a dublat numărul de utilizatori pe Facebook, cea mai populară postare fiind vizualizată de 90 de mii de oameni.

Datorită TransylvaniaCam întâmplările din Piața Unirii au fost capturate în privire de ansamblu, și au putut fi urmărite și online. Site-ul a avut în total 17 mii de vizitatori din 42 de țări. 6 mii de oameni au urmărit opera rock Regele Ștefan pe internet.

33

ediția a 4-a

Organizatori – Zilele Culturale Maghiare din Cluj 2013Organizator principal – Gergely BalázsDirector festival – Sánta LeventeDirector programe – Szabó LillaMarketing & fundraising, Responsabil str. Kogălni-

ceanu – Szász PéterDirector economic – Csigi LeventeDirector financiar – Fábián BotondConcepție grafică – Könczey ElemérCoordonator comunicare – Katona MihályRelația cu autoritățile – Kinizsi ZoltánCoordonator voluntari – Rés Konrád Gergely,

Dobra Imola, Fugel Edina (infostanduri)Coordonator tehnic – Kovács András PéterAgent de publicitate – Mészáros TímeaVoluntari secția comunicare – Veres K. Réka,

Ozsváth Zsuzsa Erika, Rusz Péter, Kolozsi Emese, Szabó Adél, Biró Andrea, Portik Ágota, Line Ibolya, Varga Márton, Bartha Éva, Claudiu Groza, Ion Indolean

Gala de deschidere, figuranți opera rock – Boros Lóránd

Organizatori – Csergő László, Király ZsuzsaTehnoredactare – Fazakas BotondFotografi – Bethlendi Tamás, Kiss Gábor, Mohácsi

László ÁrpádLogistică – Vadász-Szatmári HubaSecretariat – Péter KataDepozit – Márton OrsolyaResponsabil scena de pe str. M. Kogălniceanu –

Szabó MelániaCazări, catering – Kopányi Katalin,

Sorbán OrsolyaSecurity – Szabó ZoltánProtocol – Mihálka MelindaPrograme pentru copii – Sándor Boglárka,

Osváth Enikő, Herédi Zsolt, Szabó KingaExpoziții – Szántai János, Márkos TündePrograme pentru tineret – Talpas Botond,

Sándor EszterFestivalul de Dans și Muzică Populară „Sfântul

Ștefan” – Pillich Balázs

Sport – Boros Miklós, Killyéni AndrásStanduri muzee – Benkő László,

Fekete HenriettaStanduri de carte – H. Szabó GyulaTârgul meșteșugarilor – Molnár AttilaEnologie – Kormos Zoltán, András Imre, Vincze

László, Ilyés SzilárdGastronomie – Kiss Budai Tibor, Dobra Imola,

Bereczki EmőkeConferințe – Szenkovics Dezső, Mátis JenőZilele Filmelor Maghiare din Cluj – Könczei Csilla,

Tóth Orsolya, Schneider Tibor, Bálint Ibolya, Lakatos Róbert, Felméri Cecília

Programe literare – László Noémi, Király Zoltán, Orbán János Dénes

Arena New York – Bóné Ferenc, ifj. Toró TiborWebsite – Albert Beáta, Mészáros Tímea,

Ozsváth Zsuzsa Erika, Sándor Eszter, Veres K. Réka

Traduceri – Berki Tímea, Timár Krisztina

PartneriAnsamblul Folcloric SzarkalábAsociația Breasla Asociația Carpatină ArdeleanăAsociația Cercetașilor Maghiari din TransilvaniaAsociația Cineaștilor Maghiari din TransilvaniaAsociația Culturală MinervaAsociația Culturală OrigoAsociația Clujul ComoarăAsociaţia de Cultură Maghiară din TransilvaniaAsociaţia de Prietenie Bálint TiborAsociaţia Economiștilor Maghiari din RomâniaAsociația EmpirXAsociația Kelemen Lajos pentru Ocrotirea

MonumentelorAsociația KolozsvárAsociația Națională de Tineret Dávid FerencAsociația RákócziAsociația ReconstructioAsociaţia RotaMundiAsociația SzentimreiAsociația Tineretului Maghiar din ArdealBastionul Croitorilor – Centrul de Cultură

Urbană ClujBBS Consulting SystemBiblioteca Universitară din Cluj-Napoca

Biserica Evanghelică-LuteranăBiserica Parohială Sf. MihailCafeneaua BulgakovCasa Memorială Györkös Mányi AlbertCasa TIFFCasino Centru de Cultură Urbană ClujCinema ArtaClubul Speologilor Amatori ClujColegiul Unitarian János ZsigmondCollegium Lutheranicum ClujConsiliul Elevilor Maghiari din Județul ClujConsiliul Județean ClujConsiliul Tineretului Maghiar din RomâniaConsiliului Național Maghiar din TransilvaniaConsulatul Ungariei în ClujCreatech Plus și Atelierul VizualitasDepartamentul de Biologie și Ecologie al liniei

maghiareDepartamentul de Fizica al liniei maghiareDepartamentul de Istoria în limba maghiarăForumul Tineretului din Județul ClujFundația Bibliotecară Heltai GáspárFundația Creștină DiakóniaFundația de Istoria Culturii Entz GézaFundația Házsongárd

Fundația TranzitGaleria QuadroInsomnia CaféInstitutul Balassi – Institutul Maghiar din BucureștiLiceul Teoretic Apáczai Csere János Liceul Teoretic Báthory IstvánLiceul Teoretic Brassai SámuelLiga Scriitorilor Maghiari din ArdealMINTAMuzeul de Artă Cluj-NapocaParohia Reformată Centrală ClujPartidul Popular Maghiar din TransilvaniaPrimăria și Consiliul Local Cluj-NapocaProtopopiatul Romano-Catolic de Cluj-DăbâcaRestaurantul Kaja TanyaȘcoala Reformată TalentumSocietatea Muzeului ArdeleanSzépírók Társasága, BudapestaUniunea Democrată Maghiară din RomâniaUniversitatea Babeș-BolyaiUniversitatea de Artă și Design „Ion Andreescu”

din Cluj-NapocaUniversitatea SapientiaVisit Cluj


www.zilelemaghiare.ro

zilele culturale maghiare din cluj 2013 - În imagini Și cifre

Documents