anul ii no. 551 a doua editiune e ul 15 bans nutlerul oic · din urma alegerigenerale pentru dieta...

4
C ANUL II No. 551 A DOUA EDITIUNE SAMBATA, 3 (l5)EOCTOMBREit887 15 B ANI NUM E UL ABON AMENTELE INCAS LA I Si IN UCUaEStA La eau. Administraliunoi IN TARAI Prit mandate postale. Pentru t at 40 lei, e lull 0 lei, aluni ti le:. IN din ColNATATE, C. datte o tale. tale din tltiune, mariste postale. pentru t Sa lei a ^un, as lei. LA PARIS: Segaetetej r tel eu ttGet. lamerai, la gioecul din .oies ardu) St. Ger- main NO. St. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED A CTIA No. 3. Plata F.plsropiel. No. 3. oic APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANS NUTLERUL ANUNCIURILE La !ads, tauASenee Bar., Place de ta bourse, s. A Eenee Libre, rue .Notre name des l'ietoirer ; Mete dc l., 0atersoI pea leal., Praeera, 6ermaela, Auotro-Ungarta, a, Italia e, Bare* adtaele. Anurl pe peg. Iv, litio SC hand, anuncio. a, reclame pe pagina trade Y let linfa 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Pinta Episeoplel. No. 3. BROSURA UN DREPT NETAGADUIT NESPUNS LA UN COMUNICAT ROMANII IN CAMERA UNGARII PENE DE STURDZ GRINGOIRE-SLUJBA GREA CRiMA DE LA CRECEA ROSIE BROSUR A In ajunul luptet hot&ritoare ce este se se Inceapt contra guvernului 'nu este destul se ne hot &rim a lupta e- nergic, si se ne organizám in vede - rea acestei lupte, trebue sé vedem si cum vom lupte, care vor fi torre altele si mijloacele noastre de a do- bendi inflventa decisive de care avem nevae asupra opinai publica. Aceesta este un element esential al succeeulul ce dorim. Printre toste proiectele ce se fac, In loath organizares ce se lncearcá a se Injgheba, de si b unit sifolositoare, nu vsdem losé nici un mijlor, des- till de larg si de puternic care se pitrundá In tonta cíasele care to influenteze Intreaga mash a alegetorilor. Se propuse a se conti- nua propaganda prin ziaristicá, a se organiza comitete In toste distrietele, a se tine numeroaee Intrunirl pu- blice. Ei bine, prin niel unid din ateste mijloace de lupte, no vom reuli a fi auziti de masele mari ale alegetori- lor, de muncitorii de la orase si de muncitorit de la taré. Cu chipul a- testa nesocotim succesul In trot-zed de colegia electorate qi poeta In cele mai sigure, In cele mai accetibile none, lo cele care prin ralate de care catará nu asteaptá de cat sé fie lu- minute qi incurejate, pentru a fi cele dentli la lupté. Sàtenii, muncitorii cu ziva din orase no citase ziare, no pot se vie la lntruniri. Ei nu pot prin urmare se fie agitati, luminati aaupra cau- zelor nevoilor tor, chemati qi imbár- batati la lupa& prit aceleasi mijloace ea proprietarii qi comerciantii, care in genere niel el mai at trebuintt de discutiune pentru a se convinge de nemernicia acestei guvern. Alegé- torilor din colegiile Intéiú qi al doi- lea le trebue nomad sé fie Imbárbá- tati. Pentru ea se eà1tígàm in lupia contra guvernului pe sateen, trebue se ne slujim de mijloace practice, e- fleece, usoare de Intrebuintat. ne adresim la el In mod periodic prin brosuri. Si luem cele cute- vaoestiuni marl care intereaeaz& tara lntreag&, qi cele cate -va care 'I intereseazé In prima linie pe dénsul, se le tratem eimplu si lámurit, si sub form& de brow& sé le respendim pené prin citunele cele mal depártate. Stares adminiatretii noastre, obi - ceiurile sale de jai si de violents, politica economicé a guvernului cu resúltatele sale practice, politica sa financiaré cu urmérile el neaperate, eta rea In care a ajuns juetitia, late a- tetea lucruri, care intereseat&pesé- lean, pe care le poste Intelege cu n- 1114330 , care l'ar domiri asupra muitor miserii de care genie si a ca. rot Causi nu o cunoagte. Ar fi o a- devérate revelatie pentru dénsul, si ar fi de ajuns ,pre a castiga pentru cauta noastr& clasa ceo mal nume- roasá, ceo mai interesante qi tea inaccesibill influentel corumpátoare a guvernului. Sàtenilor guvernul nu le poste da niel prefecturi, niel locura In Camerá si Senat. Lor nu le poeta acorde niel functii, nici favoruri individuale, niel ghepefturi, nici pecuirl, pentru cá aunt multi. La dénpii interesele ge- nerale ale Orel In care tràees pi ale clasei din care lac parte, no pot fi compensate prin foloase ilicile pi personale. In contra convingerel dobindite de di:ngii cá guvernul iì ruineazà, Ii nedrepléteste si ti jefu- e1te, .cesta no poste face nimic pi teat& iscusinta d -lei Radu Mihai in ale alegerilor, no poate schimba in nimic situatiunea. lutroducerea In viata noastre po- litic& a aceslui element not pi si- n &toe, ar aves o influent& hotirttoare In desvoltarea noastr& ulterioare, in- dependent de succesul momentan ea l'am dobàndi In alegerile ce al a& se faca, pi de prestigiul Insemnat pe care l'ar da actualei opositiuni, spri- jinul Infricosat a dour arel milioane de oameni. Ion N. laocovescu. TELE GRAME AGENTIA LIBERA Viena. 14 Octombre. Coasiliul de ministrl Austro -Dngar s'a copal de cheltuelile care suol trebuin- Meese la modifcarea ce da dacia a se a- d uce armez Manlicher. Berlin, 14 Octombre. Gaceta Crocei discuta idees reetabilirl regatului Poloviel care va fi constiluit eu vacllils sale province, afar& de Posen care ar romane Prusiel. Belgrad, t4 Delombro. Guveruul Serb caget& se etebileasca co- Mane sburatoare pe Dentaria turca, pen- tru a se °pane ait -fol deselor atacan ale Arcaulilor. Roma, 14 Octombre. Vagale Humbert a cliemat la Mauzo pe d. Migra ni pe coulele Corti. Este verb. de a fucredin la d -lut de Nigro purtofoliul afaceralor strelne. bl acest cas d. de Itobilant va numit ambasadorul Italie) la Viena. Paris, 14 Octombre. Geoeralul Ferros ar n liolarit se me- urs disciplinare contra geoeralululBoo- lauger daca atesta afirma esactituainea limbagiul al ce oare -cara ziarall Imputa re- m liv la cuvintele ce ministrul de resbol a rostit la Charbres asupra fabricares armer Lebel. Ziarele boulangiste. an precios ca ou- rnaadantul corpulul 13 -e de armait criti- case vio aprecialiunile generalulul Ferros. AGENTIA BP. VAS taifa /aras comunica .bun:: ilur . urmaloa relyINegnme: Paris, 13 Octombre. Geoeralul Ferrou a te.egra:lat genera lului Boulanger, pentru ál lot-eba daca cuvintele tul, reproduse de Bert Cunt C- made. Geueralul Boulanger a respells ea is point gasi Berele care an reprodus vele uviute, pi -I rungs a i In tramite. Consiliut de ancheta a dace in unainna- late se rolormem Pe generate! CaQarel,ptn- inn greseli contra onoarei. Generalul Perron va .apune d -lot Gravy uu deerel conform. Ilene, 13 Octombre. Principele Wilhelm, actualmente oas- pele imparatului, nu se Intl:wee direct la Berlin, ci va merge se vana pe tata' sea, princapele imperial al Germanice, a win atare, dupe male agomote, ar fi din cele mat rala. Viena, 13 Octombre. 'Nota Press& Libera ,., reproduce tit ar- tacol dan aniforma,, organ al d -lot Craapi, care Bee ca interesele Bulgariet pj acole ale pace' europene soul atwitter. fate de ce Italia va continua a apera autouomiaBul- gariei, cu loare ca alegerea priuclpelm vale cu total .legates Sena, 13 Octombre. Ziarul Liberia!, a dupé ce consbala Ii- naslen sì matinee care aó dnmoit In ale- l pert, Rice ,Presa European& care a de- claret ca solutionea bulgara depinde de sultalul alegerilor, trebue sé fie satisfa- cula da probele evidente ale ardirei c dat Bulgaria. ,.F:a spera ca diplomali. care este prea dispusa sa se loot° c viilorul micilor po polire, va mleioge et Bulgaril Suni app d'a no bemire. de o viali porltiet ndependenta. Diplomalio nu panto dar a mal Inttrzia se recunoasca dental° Inlle- plinile. Libertatee Rice tncn, el consecinla acestora aste ea Torcia trebue se insiste pe bangi putert, tntelegtnd toate a anta - gele pe care at trebue sé le treed din so lutiu Este fare folos d'a se sfuria sa prestate Bacini proposiliunt, Caci Bulgaril n vor primi aim °data o omhinaliu ne, tiinzind s separa tie Bulger"de print. UN DREPT NETAGADUIT Continuum azi a arata teoria sus - tinuti de oamenii de la putere, In- tro cat privesle dreptul Suveranului d'a cera demisiunea ministerului eéú. late In accost& privinte ce susti- nea Alegélorul libe. In anal 1876 : edn cercetarea causelor and Dom - enul are datoria de a vea de drep- aturile sale constitutioaale, vine dar etimpul ca Domnul constitutional sé he o ra(iune, o inteligentà,o uoin(d, acece ce noi, din ennui lucului, am esustinut el trebue se fie, coa -ce am 'dovedit, oe fn' toll snit domniel .Sale conetitaj1onale, a lost Leopold el al Belgiei !n aMontentul cal mare, ntontentttt tsuprem, mide Dotanul constitufio- 'nal trebue sé fie o ra(ilnte, o ooinfd, ao inteligenfd, rile negretil (cela edad una(iunea elle paid ira posifimte de aa'pi delega o parte din sureranitatea et , de u'p1 altge namtdalmzi set, de «t'pI nuoti represintanfii sal, Investiti «cu dreptul pi cu datoria de a legi- edera, de a esercita controlul for a- asupra térii, asupra meraului pi ne- «talon puterii eaeeutive ! Aicf Dom- "nut nu are namaì dreptul, are si ,,duloria de a priceyliia ca corola ana(iona /à, in libera sa eaprieotare, asé an fie Hitt inepiedicatà, niel Jal- asl calà, ca miniptrii se no tie de- sparte de luptele partidelor qi se le &dase pe acestea libere de a qi for- emula programele, de á pi desemna e,caadidatii, de a'si organisa lupia ,,conotitutionalà, pentru ea apoi,prin ejocul natural pi legal at Constitu- e,tiunei, partidul biruitor, on se vie ea da o noué fort& poterei eseoutive, on se vie el lneupi in miter, n a. ROMANI! CAMERA UNGARIEI Am fusemnal la time, eu prilej ul color din urma alegerigenerale pentru Dieta Uagariei, presiunea, violenlele pi dea trabalarea orgaoelor guvernulul ma- ghyar, apre a fmpiedica cu or -ce prat alegerea candidatilor romeo[ neater - nail in Camera Deputatilor. Alit -fee dia tonte colegiele elettorale e le tiauturilor Ardealulut, Bacatulut qi ,Uogariet propria tier, apertialnd Ron'Anilor, un sangui caadiaat natio- nal-a atbrnat, a pinot atrabate pria marea,tart de legilor ungureptt, ai a- costa este geoeralul Trojan Dode. care fu ilea In unanimjtate la Carat - aebe0 : Uagurit eu tosta Cornelia tor, dun mat tot -elio -una Indent lnainten epolendui imperial pi nici eat Indriz- nit a se incumeta sé miste tata de un asemenea candidar. Oeaeralul Dota Mae, vésend ce pre- tenta sa tu Dieta Ungarici, ea unit or- gan al Romenilor, our avea alte rosem- g.enatc de at a da un luelru legal asu- prilorilor aélbatnel at neamulut roma- nesc, a preterit a nu pani pragul parla - mentului maghyar. $j, dupe cum vea- tegte o depepe din Pesta, geoeralul de- putat atndreptatprepedinlelut Cam end ungare, o drelaratie, prin care face cu- noscut, cu o malta demnitale, cd retina a presenta mandattal sea pi a lea parte la deliberatile Cimerei ungare, de oare -ce phingerile Romeinilor nu suns lupte in considerafie. Onoare general ulul Doda, bravului pi demnulul reprezentant al atiuoet ro- mane INTRUNIREia CAMERA DE COMERCIU Aware sia Dint gedinta public& a- non/ate a Cameret dr commit. La ordine. eilet Rind cestiunea re- paostduiIn zilele de nominee' pi ser- bato.?, multi comerciantt venisera se ascolta la desbalerl. I n aú aren't, Gael a font foarte in- structive yedinta d'aeeart a Camerei, din mai multe ponete de privire. La deschiderea Iedintel secretarul d. Baeilescu, data citire unul studiú a- supra cestiunet I cum e reglementat, In deosebitele state ale Europei, repao- sal de Dominata. Ocupandu-se de tara aoastra 001000) ['ceetal studiú constata ea tilt din punctul de vedere religion sit di In scopul de a procura un mat regular trail] ucenicilor, e de necesitate urgente on sé se in mAsert pe cale de legiuire pentru a se conserva rdpaosul le zilele de Duminem pa aerbatort, pana la ammira miasma. Secretarul tinAnd aocoteale de pare- re. eaprimata In acetate priviate de mal multi membri ai Cameret, a carnet In proectul sGO sé Impaoe toste intere- sele eomerciantilor si industriasilor. Dupe citirea raporlului, d. Ant. Carp, locutiitor de guvernator al Belied pi membru delegai to Camera de comes, or ridica cu potere, aproape cu vio- lento,ln potriva procedarel biuroulut care puns pria surpriudere io disculie ai sub forma de proect de lege o tee- Rune at&t de grava ce aceea a repao- sulut In eile hotarale al anulut. D sa couchide ca membrit Cameret n'aú chamare to an promote sub for -' ma presintata de biuron asupra acestei afacerl. Prepedintele, d. Socecu, arala &lui Carp c& biuroid n'a tecot de cat sé e- secule o dorante eaprimata de Camera intro precedente pedinai, pi se cores- panda lnacelaa limp cererei In saris pr.mita, m anta priviate, de la un In- semnat numAr de matelot dia Ca- pitale. Tot de aceea parere a font pi d. Laza- rescu, un bétrén comercient care se arata tagrijit de Berea catino la cart an ajuns sentimentale religioase ale popo- rutul. earn ajuns, ziga d. La enscu, cairn tree pe dinaintea une& biserici pi 'mi fac cruce, sé me pit In dreapte si In stanga sé nu mi vase cine -va care sé mé is to rte.. D. Lesereecu, effrlegte zicand : to R avbud dreplate d. Carp, dar proa a luat'o furtunatic.n D. Stan Statesco, feral. la st. George prevede mari greutati daze vor fi obli- gate a Inchide Dumaaica pravaliele : «Dupe ce suntem der&panatt, 'Bates tie ar mat !Mai, ca se ni se lnchiza si pre- alt membru al Cameral ziee: edace ni e o bchide prevaliate, a- poi o sé cedem Ioli In falimem.n Precum se vede, perorale area im- partite Ri se holir] pranurmarea se ama - ne discutiti pe Merceria viitoare, cend no va taunt ardidta esecrale,,, dupa ce- rerei d -lui A. Carp. Camera a mal lust cunostinta de mat multe comunacari primite de la ca- mera de comert din Focpaai Al] mat schímbat membrit Cameret, intre déogit, oare-earl parerl cu privire la actuela nlcaluire a larifului autonom pi opal q,edinla no radica pe la orele one al jumétale. RESPUNS UN COMUNICAI AL D -LUI STUNDZA Moniforul dc pubiica, In pariev ca !dials, un ramming al dreg m nistru al in Iruct tiunel publicc coprintend c respandenta Mire d-sa .i d. Al.Odaboscu. In privinla publicaliuncl acostuia din u supra Tesaurulul de la Pe- froaso. desprc carc arn earl. in No. nosiru dc Dum'ineca. Septembre. odobrs n ;a ompalet m meas. u cspendinlaupri espunsulcd-s ala ul' zindu-se de a inlrefmcpu blicul c afncert al caror , u ponte ! al- de ul cat a eme InrompnraViunens crile d-lar caJem, Al. Odobescu ,i DimitrireSturze. a Etta respunsul d-lul Odobescu cu data din to soptembre Oa Om.) ie8g. Dammele Ministro, Primind eri adresa d- voasira sub No. MO, din 28 Septembre, du °none me grabcui a et respunde. N'am absolut nimic de observat la bulo- cui Marto watt ce v'ali dal osleneala a lace, sure c'ml aminli imprejurarile pu- blicntiunel mele francese asupra Tema- rabid de la Petroasa, Imprejurarl ce aunt route bite lamurileln memoria mea, pre - cum am si dovedil'o Io rapoartele mele precedente. Singural lucre care m á mirar Intro cit- aste on n'ap binevoit, Incurs de 75 de Rile, de And annuali cash primal de la ministerul Afacerilor Shaine nota sub No. 11,140, coprinzind un fel de reolamatiuoe a d -lui I. Itolse.hild, ra tinti gasar de cu- ilnta, zie, rami Imporraaiu pi mie atele co total eronate ai neesactealegatiunl ale d -lot editor din Paris. Apt fi avutplace- e vé co ne ca, eu dolls him qi ja- metale mal [cinte, cale ce veld nit, mal jos, sl prin accalca nu elan la Indolalt ea sine lb rael,hont Inca de alanti grepi- lcle pareri ce, poate, v alt format asupra u rmarllor mele to accada afa0ere. Mat tutu de tonte, oebesc materialul pentru yr -o 30 Coale de upar earl, Rind de mutt redaciat Rata, no ade eat inca In mtnele mele ;0i .dica tatreg Rappelal lit (Laanneau rl inscription, ai mare parte dio cap. IV. L'aiguir're). La nest material nu lipeese de cat uri earl amenuote biblio- granee 1i desemue, ce trebuese comple- tale In biblaotect ni prin artiptl special'. Apol, latro cela ce privaste pe d. Rot - scliild, dalia but are In d -sa manuscript de al men, pe care i l'am lamina'. Inalale de pornirea mea dio Paris, In incepulul but Martin trecut, si cu care d -on polite eé computa inca del poliin 10 coals (si adieu sfirgtlul cap ll, L'anneau simple). Vre -o Rile palru duale, de la coana St traiate, i le -am basal defiuiliv corectele, eu bumttde tiparit Pe ale, chier la plerarea mea; dar dio ;melee u'am primal pint scum nici ma- car una tiparita delluiliv. Ceia ce am pnmit chair, qi numal Iu prima luna a petrocee01 mele to Bucurestl, as !educe la vr'o patto, mull. cincl Coale, unele to pagine pi allele pe spalturl. Da- tele enact Insemnate do mine pe coreclurt, dovedesc e& nu am pregelat to moment de a lucra la tiplrirea °Artjl mele, pane In Bud clad m ám pornit din Paris ; nu to- ',Beg dar cum, la 3 ulie trecut d. Rot- poate zite c& ade aproape opt tuna nu a primal din primal aniel manuscript, aid fol corectate.. De la Bailie plot la Julie, pe cat quo socoti, aunt pate° lune ql nu opt. Totupt aperéud conform Incredialtrllor ce mi se dedese de domai.- voastra, ca ma void puteo Inapoia In curled la Pans,epra ami orma acolo lucrarea to condiliunile el normale,am pasiral la mine corecturile mai sus citate, ca no In tnmaaez en !n- eural d -tut Rotschild, cu oare -earl obser- vataunl ameouulile, de acelea careen gran Se pot ° aplaca tu acrisoare. 51 ...ante am fncul'o mat cu seams, Rind cl corectorul care era deprius a lucra co mine In Paria, d. Gabriel Deville, no se mat afta co lede - rea acolo, din imprejurarile sale de fa- mine. Clnd Ins& am veaut, In Rue, agtept &elle mele eadarnaclte, 51 rind m á surprlue de Male neputinla materiale de a mé loa- puma la Paris, ala wend promos speram, m'am grabil atuncl se trimet d -bel Rot - schild atele corecturi, lucrate precum am 1 putut mat bite, alce. De attuai aunt done

Upload: others

Post on 10-Jan-2020

0 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ANUL II No. 551 A DOUA EDITIUNE E UL 15 BANS NUTLERUL oic · din urma alegerigenerale pentru Dieta Uagariei, presiunea, violenlele pi dea trabalarea orgaoelor guvernulul ma-ghyar,

C

ANUL II No. 551A DOUA EDITIUNE SAMBATA, 3 (l5)EOCTOMBREit887

15 B ANI NUM E ULABON AMENTELE

INCAS LA I Si

IN UCUaEStA La eau. AdministraliunoiIN TARAI Prit mandate postale.

Pentru t at 40 lei, e lull 0 lei, aluni ti le:.INdin

ColNATATE, C. datte o tale.tale din tltiune, mariste postale.pentru t Sa lei a ^un, as lei.LA PARIS: Segaetetej r tel eu ttGet.lamerai, la gioecul din .oies ardu) St. Ger-

main NO. St.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

RED A CTIANo. 3. Plata F.plsropiel. No. 3.

oicAPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

15 BANS NUTLERULANUNCIURILE

La !ads, tauASenee Bar., Place de tabourse, s.

A Eenee Libre, rue .Notre name des l'ietoirer; Mete dc l., 0atersoI pea leal., Praeera,

6ermaela, Auotro-Ungarta, a, Italia e, Bare*adtaele.Anurl pe peg. Iv, litio SC hand, anuncio.

a, reclame pe pagina trade Y let linfa

50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.

ADMINISTRATIANo. 3. Pinta Episeoplel. No. 3.

BROSURAUN DREPT NETAGADUIT

NESPUNS LA UN COMUNICAT

ROMANII IN CAMERA UNGARII

PENE DE STURDZ

GRINGOIRE-SLUJBA GREA

CRiMA DE LA CRECEA ROSIE

BROSUR AIn ajunul luptet hot&ritoare ce este

se se Inceapt contra guvernului 'nueste destul se ne hot &rim a lupta e-nergic, si se ne organizám in vede -rea acestei lupte, trebue sé vedemsi cum vom lupte, care vor fi torrealtele si mijloacele noastre de a do-bendi inflventa decisive de care avemnevae asupra opinai publica.

Aceesta este un element esentialal succeeulul ce dorim.

Printre toste proiectele ce se fac,In loath organizares ce se lncearcáa se Injgheba, de si b unit sifolositoare,nu vsdem losé nici un mijlor, des-till de larg si de puternic care sepitrundá In tonta cíaselecare to influenteze Intreaga mash aalegetorilor. Se propuse a se conti-nua propaganda prin ziaristicá, a seorganiza comitete In toste distrietele,a se tine numeroaee Intrunirl pu-blice.

Ei bine, prin niel unid din atestemijloace de lupte, no vom reuli a fiauziti de masele mari ale alegetori-lor, de muncitorii de la orase si demuncitorit de la taré. Cu chipul a-testa nesocotim succesul In trot-zedde colegia electorate qi poeta In celemai sigure, In cele mai accetibilenone, lo cele care prin ralate de carecatará nu asteaptá de cat sé fie lu-minute qi incurejate, pentru a fi celedentli la lupté.

Sàtenii, muncitorii cu ziva dinorase no citase ziare, no pot se viela lntruniri. Ei nu pot prin urmarese fie agitati, luminati aaupra cau-zelor nevoilor tor, chemati qi imbár-batati la lupa& prit aceleasi mijloaceea proprietarii qi comerciantii, carein genere niel el mai at trebuinttde discutiune pentru a se convingede nemernicia acestei guvern. Alegé-torilor din colegiile Intéiú qi al doi-lea le trebue nomad sé fie Imbárbá-tati.

Pentru ea se eà1tígàm in lupiacontra guvernului pe sateen, trebuese ne slujim de mijloace practice, e-fleece, usoare de Intrebuintat. Sé

ne adresim la el In mod periodicprin brosuri.

Si luem cele cute- vaoestiuni marlcare intereaeaz& tara lntreag&, qi

cele cate -va care 'I intereseazé Inprima linie pe dénsul, se le tratemeimplu si lámurit, si sub form& debrow& sé le respendim pené princitunele cele mal depártate.

Stares adminiatretii noastre, obi -ceiurile sale de jai si de violents,politica economicé a guvernului curesúltatele sale practice, politica safinanciaré cu urmérile el neaperate,eta rea In care a ajuns juetitia, late a-tetea lucruri, care intereseat&pesé-lean, pe care le poste Intelege cu n-1114330 , care l'ar domiri asupramuitor miserii de care genie si a ca.rot Causi nu o cunoagte. Ar fi o a-

devérate revelatie pentru dénsul, siar fi de ajuns ,pre a castiga pentrucauta noastr& clasa ceo mal nume-roasá, ceo mai interesante qi teainaccesibill influentel corumpátoarea guvernului.

Sàtenilor guvernul nu le poste daniel prefecturi, niel locura In Camerási Senat. Lor nu le poeta acorde nielfunctii, nici favoruri individuale, nielghepefturi, nici pecuirl, pentru cáaunt multi. La dénpii interesele ge-nerale ale Orel In care tràees pi aleclasei din care lac parte, no pot ficompensate prin foloase ilicile pipersonale. In contra convingereldobindite de di:ngii cá guvernul iìruineazà, Ii nedrepléteste si ti jefu-e1te, .cesta no poste face nimic piteat& iscusinta d -lei Radu Mihai inale alegerilor, no poate schimba innimic situatiunea.

lutroducerea In viata noastre po-litic& a aceslui element not pi si-n &toe, ar aves o influent& hotirttoareIn desvoltarea noastr& ulterioare, in-dependent de succesul momentan eal'am dobàndi In alegerile ce al a&se faca, pi de prestigiul Insemnat pecare l'ar da actualei opositiuni, spri-jinul Infricosat a dour arel milioanede oameni.

Ion N. laocovescu.

TELE GRAMEAGENTIA LIBERA

Viena. 14 Octombre.Coasiliul de ministrl Austro -Dngar s'a

copal de cheltuelile care suol trebuin-Meese la modifcarea ce da dacia a se a-d uce armez Manlicher.

Berlin, 14 Octombre.Gaceta Crocei discuta idees reetabilirl

regatului Poloviel care va fi constiluit euvacllils sale province, afar& de Posen carear romane Prusiel.

Belgrad, t4 Delombro.Guveruul Serb caget& se etebileasca co-

Mane sburatoare pe Dentaria turca, pen-tru a se °pane ait -fol deselor atacan aleArcaulilor.

Roma, 14 Octombre.Vagale Humbert a cliemat la Mauzo pe

d. Migra ni pe coulele Corti.Este verb. de a fucredin la d -lut de Nigro

purtofoliul afaceralor strelne.bl acest cas d. de Itobilant va numit

ambasadorul Italie) la Viena.Paris, 14 Octombre.

Geoeralul Ferros ar n liolarit se me-urs disciplinare contra geoeralululBoo-

lauger daca atesta afirma esactituainealimbagiul al ce oare -cara ziarall Imputa re-

m liv la cuvintele ce ministrul de resbol arostit la Charbres asupra fabricares armerLebel.

Ziarele boulangiste. an precios ca ou-rnaadantul corpulul 13 -e de armait criti-case vio aprecialiunile generalulul Ferros.

AGENTIA BP. VAStaifa /aras comunica .bun:: ilur . urmaloa

relyINegnme:Paris, 13 Octombre.

Geoeralul Ferrou a te.egra:lat generalului Boulanger, pentru ál lot-eba dacacuvintele tul, reproduse de Bert Cunt C-made.

Geueralul Boulanger a respells ea ispoint gasi Berele care an reprodus veleuviute, pi -I rungs a i In tramite.Consiliut de ancheta a dace in unainna-

late se rolormem Pe generate! CaQarel,ptn-inn greseli contra onoarei.

Generalul Perron va .apune d -lot Gravyuu deerel conform.

Ilene, 13 Octombre.Principele Wilhelm, actualmente oas-

pele imparatului, nu se Intl:wee direct laBerlin, ci va merge se vana pe tata' sea,princapele imperial al Germanice, a winatare, dupe male agomote, ar fi din celemat rala.

Viena, 13 Octombre.'Nota Press& Libera ,., reproduce tit ar-

tacol dan aniforma,, organ al d -lot Craapi,care Bee ca interesele Bulgariet pj acoleale pace' europene soul atwitter. fate de ceItalia va continua a apera autouomiaBul-gariei, cu loare ca alegerea priuclpelmvale cu total .legates

Sena, 13 Octombre.Ziarul Liberia!, a dupé ce consbala Ii-

naslen sì matinee care aó dnmoit In ale- l

pert, Rice ,Presa European& care a de-claret ca solutionea bulgara depinde de

sultalul alegerilor, trebue sé fie satisfa-cula da probele evidente ale ardirei cdat Bulgaria. ,.F:a spera ca diplomali. careeste prea dispusa sa se loot° c viilorul

micilor po polire, va mleioge et BulgarilSuni app d'a no bemire. de o viali porltietndependenta. Diplomalio nu panto dara mal Inttrzia se recunoasca dental° Inlle-plinile. Libertatee Rice tncn, el consecinlaacestora aste ea Torcia trebue se insistepe bangi putert, tntelegtnd toate a anta -gele pe care at trebue sé le treed din solutiu

Este fare folos d'a se sfuria sa prestateBacini proposiliunt, Caci Bulgaril n vorprimi aim °data o omhinaliu ne, tiinzinds separa tie Bulger"de print.

UN DREPT NETAGADUIT

Continuum azi a arata teoria sus -tinuti de oamenii de la putere, In-tro cat privesle dreptul Suveranuluid'a cera demisiunea ministerului eéú.

late In accost& privinte ce susti-nea Alegélorul libe. In anal 1876 :

edn cercetarea causelor and Dom -enul are datoria de a vea de drep-aturile sale constitutioaale, vine daretimpul ca Domnul constitutional séhe o ra(iune, o inteligentà,o uoin(d,

acece ce noi, din ennui lucului, amesustinut el trebue se fie, coa -ce am'dovedit, oe fn' toll snit domniel.Sale conetitaj1onale, a lost Leopoldel al Belgiei !n

aMontentul cal mare, ntontentttttsuprem, mide Dotanul constitufio-'nal trebue sé fie o ra(ilnte, o ooinfd,ao inteligenfd, rile negretil (cela edaduna(iunea elle paid ira posifimte deaa'pi delega o parte din sureranitateaet , de u'p1 altge namtdalmzi set, de«t'pI nuoti represintanfii sal, Investiti«cu dreptul pi cu datoria de a legi-edera, de a esercita controlul for a-asupra térii, asupra meraului pi ne-«talon puterii eaeeutive ! Aicf Dom-"nut nu are namaì dreptul, are si,,duloria de a priceyliia ca corolaana(iona /à, in libera sa eaprieotare,asé an fie Hitt inepiedicatà, niel Jal-

asl calà, ca miniptrii se no tie de-sparte de luptele partidelor qi se le&dase pe acestea libere de a qi for-emula programele, de á pi desemnae,caadidatii, de a'si organisa lupia,,conotitutionalà, pentru ea apoi,prinejocul natural pi legal at Constitu-e,tiunei, partidul biruitor, on se vieea da o noué fort& poterei eseoutive,on se vie el lneupi in miter, n

a.

ROMANI!

CAMERA UNGARIEIAm fusemnal la time, eu prilej ul color

din urma alegerigenerale pentru DietaUagariei, presiunea, violenlele pi deatrabalarea orgaoelor guvernulul ma-ghyar, apre a fmpiedica cu or -ce pratalegerea candidatilor romeo[ neater -nail in Camera Deputatilor.

Alit -fee dia tonte colegiele elettoralee le tiauturilor Ardealulut, Bacatulutqi ,Uogariet propria tier, apertialndRon'Anilor, un sangui caadiaat natio-nal-a atbrnat, a pinot atrabate priamarea,tart de legilor ungureptt, ai a-costa este geoeralul Trojan Dode.care fu ilea In unanimjtate la Carat -aebe0 : Uagurit eu tosta Cornelia tor,dun mat tot -elio -una Indent lnaintenepolendui imperial pi nici eat Indriz-nit a se incumeta sé miste tata de unasemenea candidar.

Oeaeralul Dota Mae, vésend ce pre-

tenta sa tu Dieta Ungarici, ea unit or-gan al Romenilor, our avea alte rosem-g.enatc de at a da un luelru legal asu-prilorilor aélbatnel at neamulut roma-nesc, a preterit a nu pani pragul parla -mentului maghyar. $j, dupe cum vea-tegte o depepe din Pesta, geoeralul de-putat atndreptatprepedinlelut Cam endungare, o drelaratie, prin care face cu-noscut, cu o malta demnitale, cd retinaa presenta mandattal sea pi a leaparte la deliberatile Cimerei ungare,de oare -ce phingerile Romeinilor nusuns lupte in considerafie.

Onoare general ulul Doda, bravului pidemnulul reprezentant al atiuoet ro-mane

INTRUNIREia

CAMERA DE COMERCIU

Aware sia Dint gedinta public& a-non/ate a Cameret dr commit.

La ordine. eilet Rind cestiunea re-paostduiIn zilele de nominee' pi ser-bato.?, multi comerciantt venisera seascolta la desbalerl.I n aú aren't, Gael a font foarte in-structive yedinta d'aeeart a Camerei,din mai multe ponete de privire.

La deschiderea Iedintel secretaruld. Baeilescu, data citire unul studiú a-supra cestiunet I cum e reglementat,In deosebitele state ale Europei, repao-sal de Dominata. Ocupandu-se de taraaoastra 001000) ['ceetal studiú constataea tilt din punctul de vedere religionsit di In scopul de a procura un matregular trail] ucenicilor, e de necesitateurgente on sé se in mAsert pe cale delegiuire pentru a se conserva rdpaosulle zilele de Duminem pa aerbatort, panala ammira miasma.

Secretarul tinAnd aocoteale de pare-re. eaprimata In acetate priviate demal multi membri ai Cameret, a carnetIn proectul sGO sé Impaoe toste intere-sele eomerciantilor si industriasilor.

Dupe citirea raporlului, d. Ant. Carp,locutiitor de guvernator al Belied pimembru delegai to Camera de comes,or ridica cu potere, aproape cu vio-lento,ln potriva procedarel biuroulutcare puns pria surpriudere io disculieai sub forma de proect de lege o tee-Rune at&t de grava ce aceea a repao-sulut In eile hotarale al anulut.

D sa couchide ca membrit Cameretn'aú chamare to an promote sub for -'ma presintata de biuron asupra acesteiafacerl.

Prepedintele, d. Socecu, arala &luiCarp c& biuroid n'a tecot de cat sé e-secule o dorante eaprimata de Cameraintro precedente pedinai, pi se cores-panda lnacelaa limp cererei In sarispr.mita, m anta priviate, de la un In-semnat numAr de matelot dia Ca-pitale.

Tot de aceea parere a font pi d. Laza-rescu, un bétrén comercient care searata tagrijit de Berea catino la cart anajuns sentimentale religioase ale popo-rutul. earn ajuns, ziga d. La enscu,cairn tree pe dinaintea une& biserici pi'mi fac cruce, sé me pit In dreapte siIn stanga sé nu mi vase cine -va caresé mé is to rte..

D. Lesereecu, effrlegte zicand : toR avbud dreplate d. Carp, dar proaa luat'o furtunatic.n

D. Stan Statesco, feral. la st. Georgeprevede mari greutati daze vor fi obli-gate a Inchide Dumaaica pravaliele :«Dupe ce suntem der&panatt, 'Bates tiear mat !Mai, ca se ni se lnchiza si pre-

alt membru al Cameralziee: edace ni e o bchide prevaliate, a-poi o sé cedem Ioli In falimem.n

Precum se vede, perorale area im-partite Ri se holir] pranurmarea se ama -ne discutiti pe Merceria viitoare, cendno va taunt ardidta esecrale,,, dupa ce-rerei d -lui A. Carp.

Camera a mal lust cunostinta de matmulte comunacari primite de la ca-mera de comert din Focpaai

Al] mat schímbat membrit Cameret,intre déogit, oare-earl parerl cu privirela actuela nlcaluire a larifului autonompi opal q,edinla no radica pe la oreleone al jumétale.

RESPUNSUN COMUNICAI AL D -LUI STUNDZA

Moniforul dc pubiica, In pariev ca

!dials, un ramming al dreg m nistru al in Iructtiunel publicc coprintend c respandenta Mired-sa .i d. Al.Odaboscu. In privinla publicaliunclacostuia din u supra Tesaurulul de la Pe-froaso. desprc carc arn earl. in No. nosiru dcDum'ineca. Septembre.

odobrs n ;a ompalet m meas.u cspendinlaupri espunsulcd-s ala ul'

zindu-se de a inlrefmcpublicul c afncert al caror , u ponte ! al-

deul cat a eme InrompnraViunens crile d-larcaJem, Al. Odobescu ,i DimitrireSturze.a

Etta respunsul d-lul Odobescu cu data din tosoptembre Oa Om.) ie8g.

Dammele Ministro,

Primind eri adresa d- voasira sub No.MO, din 28 Septembre, du °none megrabcui a et respunde.

N'am absolut nimic de observat la bulo-cui Marto watt ce v'ali dal osleneala a

lace, sure c'ml aminli imprejurarile pu-blicntiunel mele francese asupra Tema-rabid de la Petroasa, Imprejurarl ce auntroute bite lamurileln memoria mea, pre -cum am si dovedil'o Io rapoartele meleprecedente.

Singural lucre care m á mirar Intro cit-aste on n'ap binevoit, Incurs de 75 de

Rile, de And annuali cash primal de laministerul Afacerilor Shaine nota sub No.11,140, coprinzind un fel de reolamatiuoea d -lui I. Itolse.hild, ra tinti gasar de cu-

ilnta, zie, rami Imporraaiu pi mie ateleco total eronate ai neesactealegatiunl aled -lot editor din Paris. Apt fi avutplace-

e vé co neca, eu dolls him qi ja-metale mal [cinte, cale ce veld nit, maljos, sl prin accalca nu elan la Indolaltea sine lb rael,hont Inca de alanti grepi-lcle pareri ce, poate, v alt format asuprau rmarllor mele to accada afa0ere.

Mat tutu de tonte, oebesc materialulpentru yr -o 30 Coale de upar earl, Rindde mutt redaciat Rata, no ade eat inca Inmtnele mele ;0i .dica tatreg Rappelal lit(Laanneau rl inscription, ai mare parte diocap. IV. L'aiguir're). La nest material nulipeese de cat uri earl amenuote biblio-granee 1i desemue, ce trebuese comple-tale In biblaotect ni prin artiptl special'.

Apol, latro cela ce privaste pe d. Rot -scliild, dalia but are In d -sa manuscriptde al men, pe care i l'am lamina'. Inalalede pornirea mea dio Paris, In incepululbut Martin trecut, si cu care d -on polite eécomputa inca del poliin 10 coals (si adieusfirgtlul cap ll, L'anneau simple). Vre -oRile palru duale, de la coana St traiate, i

le -am basal defiuiliv corectele, eu bumttdetiparit Pe ale, chier la plerarea mea; dardio ;melee u'am primal pint scum nici ma-car una tiparita delluiliv.

Ceia ce am pnmit chair, qi numal Iuprima luna a petrocee01 mele to Bucurestl,as !educe la vr'o patto, mull. cincl Coale,unele to pagine pi allele pe spalturl. Da-tele enact Insemnate do mine pe coreclurt,dovedesc e& nu am pregelat to momentde a lucra la tiplrirea °Artjl mele, pane InBud clad m ám pornit din Paris ; nu to-',Beg dar cum, la 3 ulie trecut d. Rot-

poate zite c& ade aproape opt tunanu a primal din primal aniel manuscript,aid fol corectate.. De la Bailie plot laJulie, pe cat quo socoti, aunt pate° lune qlnu opt.

Totupt aperéud conform Incredialtrllorce mi se dedese de domai.- voastra, ca mavoid puteo Inapoia In curled la Pans,epraami orma acolo lucrarea to condiliunileel normale,am pasiral la mine corecturilemai sus citate, ca no In tnmaaez en !n-eural d -tut Rotschild, cu oare -earl obser-vataunl ameouulile, de acelea careen granSe pot ° aplaca tu acrisoare. 51 ...ante amfncul'o mat cu seams, Rind cl corectorulcare era deprius a lucra co mine In Paria,d. Gabriel Deville, no se mat afta co lede -rea acolo, din imprejurarile sale de fa-mine.

Clnd Ins& am veaut, In Rue, agtept &ellemele eadarnaclte, 51 rind m á surprlue deMale neputinla materiale de a mé loa-puma la Paris, ala wend promos speram,m'am grabil atuncl se trimet d -bel Rot -schild atele corecturi, lucrate precum am

1 putut mat bite, alce. De attuai aunt done

Page 2: ANUL II No. 551 A DOUA EDITIUNE E UL 15 BANS NUTLERUL oic · din urma alegerigenerale pentru Dieta Uagariei, presiunea, violenlele pi dea trabalarea orgaoelor guvernulul ma-ghyar,

YEPOCA 3 OCTOMBRE

lunl trecute, ti Bind -e& d. Rotschld (carate,o repel, are la ewe manuscript nejetuitpentru v'o seer male, lar corecturl para.'fate peatru male gi corecturl ta lucru alle-patru sad cinci male, &dice cu total ma-terial peatru 18 sao le mete) find -a, sic,d. Rotschild nu mi -a dal taca aicl un semade viatt, am socotit de a mea datone seve Inttiintez , la 23 Septembre curent,despre tweet tent ca sa es, ti de asta datade sub rëspunderea une! noué Inters ieriproveniti, si aceasta, nu din trole mea.

Cat despre modal nu care void putealucra din Bucuresti la taintarea opera!mele, pana la complectarea N -relut deopt -zeal Coale contractate de guvern, nuve void taiaui ea preven de mad 'nainteel din experieate, d -le ministru, ca lu-crares mea va fi Cu mull mal anevoioase,mas Intarzietoare ti ceia ce este mal re-gretahil ou muli mat imperfecti de catcela ce sr B lest and matt a allai ta con -dltiunile cerote, pentru o publicare de fe-int celes ce am tntreprins. GI parmlteii -mla Maui loarle, d -le ministru, ca aceastaeste CI convictionea d- voastri intima.

En toted, tin ata de molt la a mea lu-crare In cat, ciliar si to cele mal trudniceImprejurarl, Bunt hoterlt a o preurma, cuInlemeiata eradiate a, daca sutra 'ml vada aile tadestule a se stalest piedicelelimpulut de tata, tot o sé ajuag odati arealise staruitoarea mea dorinta, ti o seduc péné la capet o lucrare In care 'mlam depus teats silinid e mele In curs de25 de ant si mal bine.

Bine -voip dar, d -le ministru, a reménemeredintat ca an anal, cunar si to relateonditionl Incare me amo scum spre a con-

tinua a mea lucrarenu me voin abate dela Muria es am coatractat Intro aceastapi titre mine fosó ml pi aire Stet. De ne-

voin cauta sé lucren coi rdl .se poetamat main reu, de oars -ce nu ata de -o am.data In a mea putintase lucre. cal se postem Q; bine.

lar dace d- voaslra oredetl de cuviiata sémal loafs nava mesure to privinta acesteipubliaiiunl,apoi, apretuind cu o dreaptinepariinire greutStile, at ti stSnjeuiteare,In earl me aln cat despre contiauarea et,all puta de preferinpt, si to singurul asde a nu putea face mai bine, se staruitl eelpupil pentra ca d. editor din Paris se In-lesneasasi d -lui din ¡cartel lucrarea, chiarIn ciudatele conditiunl de deportare, peearl situativaea mea actual& cu amar mile impune. Atesta sé o faca d. Rots°hildeel putia péné la momentul durit, and siea vole afta prilej priincias spre a tmbu-naLtpi o stare de lucrare ata auperatoare,si and Voin isbuti sé poi Coate la cale,apre a desevcrti orara ast -tal cum dorescsi cum Merueac a o esecuta, st -mol cumam Inceput'o de la 1888 Incoen, adic& des

voltata, nmpletata, netrunchiata ti aedes-° Adulate.

Bun e Dumneaen, d -le ministru, gi totsetim a, daca an laico zi, dar de sigue adoua ai, el tot ajota pe nine nu Increasecu cugcage. strlmb ti reo.

Primitl, ve nog, domaele ministru, etc.etc. etc.

Odobescu.

PENE DE STURDZAsta -al, cand zilele miaisierului Stur-

dza aunt numérate, Mind aceasta pesareaélbatia ti beino, ce a fluerai In de-

tert tedi ani pe toute tonurile, este ra-nitA si'( aboara fulgir, nu ne ramane decat se culegem cale -va pene de pe ormaei. ca sé le MolinaMolina mostenire lingmilor.

In discarsul de Inchidero al sesiuuilconsiliulul general al instructivait pu-

blice, Mitica Sturdza a pronuntat ur-mateares frana memorabili

,.CAnd privesc cum tree unit, fart catcualele noastre sé poseada programeIntocmite dupe metodele InvétCtilor pe-

dagogt Scurei, Mendreni ti Nenitegti,cand véd, cum giur In giurul nostroSerb° ei Bulgaril ad edoptat deja me-

todele acestor savants fare seaman con-centrati spry un &segar tel, acela al in-tariril Buzunarulul, cum In scoalelenoaelre domnette de ani de .ile ten-dimi d'a lieu repetentt, fan clot oconsideretiune, pe btietii colegilor met,

care 55 avut de catpécatul d'a nu po-sedanivelulcunotlintelorcerute de lege,and véd, a nimeaea nu trece pe a-

cegtia cat se poste mai ugor din MastIn clase, °And véd, cum In tamale nu seIncrease puternic a IntAri tinerimea In

iubirea si placeres Iingutiril, In reI-pectul nettiintel ei al 1111761, in practi-

tarea hatarnlul fate cu eel marl, ei a

Inclinapunil tires darsele; cum Corpus

didactic In lee se se temeneasce totmat mutt, In lot sé 'ti plráseacb rugi-oita independent& de caracter, care nu

mat corespunde cu desvoltarea buzu-narelor din timpurile noesire, se prao-cupi de privighitori In toe de eturzl,o alare jale me coprinde de eceasld lard.

Des a tot pulernicul Dumnezea,caangand mat bun de serviliem sé ve in-suRe, °And vé veti mai Intruni, peatrucase ve fie mils debuzuoarul Scure'.lor,MAndrenilor ti Nenitettilor ti al meni,ei de viitorul nostro.,,

CRONICA TEATRALA

GRINGOIRE- SLUJBA GREA

Un om straw, prost lmbracal, bolas-vicios, al canna chip provoaca mila sadrisul, poste el In cate-va momenta aÇinsufle o subire unel fiinte tlnérB, fru -moaaA ?

lata Inarebaree ce'el a pus d. Th. deBanville la aimtitoaree sa idila &Grin -

goire pi réspunsul a lost: da, omuleel mal urat poste sé le iubit... ducteste poet.

D. Beaaville liad poet, a voit se'tlarate est -fel curtenia fat& cu contraltiset si a glorieoat poesia Intr'ue chipMerle mseet.

Gringoire a eerie o satira In contraregelai Ludovic al XI, satire intitolata:aCodrul regeac» li a feet osaodit la

epanzuratoare, pentru aceasta maple.Pe IAnga gusto: de a trimite lumen

le spanzuratoare, regele Franciet malavea Inca ei gustul studiilor psiholo-gice, de aceea el propone poetulul unmic térg: sol torte de pedeapsa mortal,dace va gasi o femeie are sé'I iubeascapans tutees teas.

Peutru ce nu me terµ de tot, Sire,respunde Gringoire care nu giie el everba despre Loysa, un mgerag de fatadupe care 'I bate salma de melt limp. j

G scena serifs& co multa dibacie ti !

care 'p induioseezB inima prua detica-teta situatier, aduce fat& In fata peGringoire cu Loysa. Atond isbucaestesanteia ; ideile poet:0e ale lui Grin-goire, vereurile sale, chipul cum priveste vieta si omenirea ad rtpit infimafatai ti ad hotarifo sé proauote la fata

regelui cuviatele : elubesc pe Grin-goire b,

Experienta psi hologici a rage, al Lu-

dovic al XI a isbutit pt poetul a acapat

de epanzuratoare.Interpretarea generala a acestelfru-

moase comedir e loarte bunk, lisiadla o parie pe d. C. Costescu cera nu

'11 -0 anteles rolul, sad care nu este

croit de lec pentru un asemenea rol.

Gringoire ast.fel cum II moats d. C. Cos-

teem, seemana cu un poet prea Da-mind, prea mort de Mame gi care pare

scapat dintr'un spital. In scenele celemat mírete, and anima poetulul vi-breeze, Itl vine sé te Inirebi daca d.Coateseu sufere de lingoare sad de alta

boat& ?Dupé idila Gringoire, e e jucat o ne-

buoatica comedia In tres acte de Bisect«Une mission delicate, Medusa route-netts pria : O slujbd gres.

Slujba grea to eestiune, nu este decat o Inaarcinare delicate

Picardan, un capita° In retragere, adai insercinare prietenulul sad Lsbe-ri,de se mearga la Angelina percossacu cheslia 1i se's tie de uric pe tottimpul cat va lipei el din Paris.

Labarúde a mers eu tnsArcinareacam departe, a teat cu desavereire lo-cul cepiianului ti de aCi sé nase Moteincidentele are ne tac sé redem cu ho-hote doué ceasnrl fart Intrerupere.

Comedia d -luí Biseon nu se poste fi-nalise, nu se ponle explica, cace Mat&bogaba el se rezemi pe multimea inai-denteler careghioaee care vase pe neae-

leptate.Subiectul e eu desivérgire secundar,

at autorul nu ttim&ceste deliatete mi-siunet tul Lab/trade de cat prin gra-made nesjunsuriloe ce lntAmpìne,pen-iru cA a primit sé tie local prieteau-lul sea.

Soot o suma de scene vesele, sent osoma de cuviate cu mull haz, si toll 5-deicare voesc se petreace o sears buntnu se vor Oki mergand sé veza Slr jbagrea.

Vor da ochil CO Julian, cu Fresa Sa-raadi, cu Niculescu, Petreacu, Catopolqi toll ace( are ad lnveselit art publi-cul din sala Teatrulul national.

D. R. R.

INFORMATIIINIComitetul opoaitiunei se tetra -

nette din nod osi la 4 ore.

D. Ion Campineanu trebue se nepregáteasee o noué surprit& pentruviftoarea sediola a conailiului co-munal, cites d sa a rugit personal,prin scrisori, pe toti coneilierii de acarer supunere este vigor, sis fie ne-gresit fate la acea tediot& rare seva tine probabil mains Sambèt&.

Se de at sigurá retragerea d -torProcopie Dimitreacu, Al. VI&descu,Gr. Cerkez ti Dobrovici din Consi-hut comunal al Capitales.

-Ma-Maine vom publica ua artìcol al

d -fui N. Hove.

Osebit de d. Ion Britienu, rindMinistri sent ani abaeatf din Buca -resti, d -nu Oulu Mihei, Aurelian,general Anghelesen Milil& Sturdzaai Gheo- ghtan. -s_

Doemna V. Alexendri rare Inso-fise pe Mal red it eustelui Pales apáresit aeeará residente regal& dupeo petrecere de trai zite, pentru a seIntoarce la Mircelti. Miaistrul nostroplenipotentiar Is Paris va remaneaoeepele M. M. L. L. pane laefireitulaceste: lent.

-6-Dep &rtarea d -lui Ribi Rethoridi

din postal de prefect al jodetuluiDolj pare definitiv hotárite, cu toatedrepturile ce 'si -n creai la simpa-title of In sprijin al colectivitátei prispurlarea sa la Giorgio, And era co-miser pe laugh ostirile rasetti. Daceaceasta depirtare an ette ins& untapi indeplinit, causa este eS guver-nul n'a gasit tncà cu cine eel In-lceoiasc &. D -nu Vorvoreanu care 'iplace nu urea sé primeescá si d. sr-nator Vergatti care tr primi nu'iplace.

-s-Respandindu -se avoual, de una -zi

prin Capltelá, cá se uaeltese printrelucrátorli cizmari anele intrigi apreai Impinge a fane Bread dupe mudsepelpieitilor din stráinátate, prefec-tel polii ei Capitale] s'a vézut nevoita coreeta luerul sia chienal in po-

mai multi luerator, cizmari peceri 'i- a sfetuit Wei vase de treaue,dace soiree se tresiascá In Pena.

AM s'a afisat in Universitete re-znitetul general al examenelor debnealaureat. Din 125 de candidatisd fort admisí 72.

DIN STRAINATATE

DanemaroaAclivitatea politica a reluceput, In ace

lag Limp, tn veis lrel Siria scandinave. InDanemarca, sesiunea Camer,lor s'a deschis

Landsthingo., 1n care majoritatee esteconservatoare,a primit,indate. dupe consti -Luirea biuroulul sed, depoul densebilelorproecte de legereslringend liberlatea pre-sel si marind puterile politici.

Ateste legl vor II votate negresi°, gi mi-niature' Eetrup va splica dispositiile, nutitle provisorio, far& ca ele se lì obpinut

s-0 /000a Folkstingulul. Acesla are ,printre tO2 membri, numera numal 27

partisene al m nisterulul, a primis como-stia legel fioantelor pentra e rcipul

1886 -1887, pi previsium bugetare pentruexercitiul urmetor. Gel nintalu presentaun deficit de 4 militane aproape; cel d'aldoilea, de 2 milioape. Aces.e excedente decheltuell vor fi acoperite cu relichatele a-nilor prendenti p coiucid d'alt- mintreleanu deosebite amorlismeate a daloriei.

Semele consacrate résboiului, matinal,Mrtlacatmor continua d'a B coarte marl;ele eran, anal trocar, de 17 mulinane a-proape ei, in acest a ele se ridica0 la22 militane, pe and 2 milioane n malscut scordata instructiuei publice fitcul-melor. De aria se poste prevedea o6 Ca-mera nu va voi se voten& cool boget malmare de cat cele din trecut, cu Male ca o-positia continua a se areLa tnsulletila detendintele Impaciuiloare care s'aa aretatanal irecut.

Ea a chemat la pretedentia Camerel peun democrat moderat, d. lioegsbroe, to

local iniransigentulul Berg, rare printrepartisanil set, nu mal numéro de cat aMein parte din deputatit rtar:pe.

SuediaIn Suedia, alegerile legislative à ad is-

previt In favoarea miniaterulul Themp-tunder tì a adversarilor ia1elor asupragrtului. Se Mie ca lu pia era tireonscristIntre liber- schimbitii ei protectionifli ,eel d'iotéir, vor II in nomee de 125 In adoub camera; opositia no va dispone decat de 97 voleri.

Este adeverai ca to Senat, In orma r -tnairet mnndatelor expirste la primaveraasta, protectionigtil aunt 76 contra& par-tisant a ministerului. last, cum In tae deconflict faire tele doué aduairl, acestesun', chemale a vota defnitiv in comun,guvernul se poste sprijini pe o majorilatede 19 voturl care sent d'ajun5 pentra ehmentine la patere.

NorvegiaIn Norvegia, situatiti remise tot incor-

date. Se stie ca ministerul Sverdrup, omitcu Late aste din ooalitiuttee radicali carese bucurt inca de majoritatetn Siorthing,a perdut pulsa cale patin lncrederea Ve-chilor set prieteol, caret imputi a nerlucra on destali energie pentru a obtinson tarn sé tmptrteasci toste preregativeleSuediel pi se Re mal ea seami admire Ino proportie egali in directiunea politicalsireine a Colonel.

Afar& de aceasta d. Sverdrup mal asteblamer pentru aeon. a a pus pe tapetcheslia de cabinetcu prilejul unul proiectde lege pentru reforma Bisericel, praain-tat de care ministral cultelor, nepotulred, laab Sverdrup, si d'a nu se B reinsmind acest premed a lost refund..

In surfit., radiali) extreme véd C -multum re faptul a nu pot conta pe mi-nister, in cam pania anti -ave feos are anfntreprms privitar la un paragrafi a con -sLitutiel care autorisa pe epe moglenimerul std vice -rage al Nen e'gist.

Slangs extrema are abolirti stat ar-ticol pe are ea 'I consider& a umilitorpentru tart.

D. Sverdrup an vrea niol se se asocieeela aceasta, aicl eel des demisia.

Confictul ale art -tal ti va paleo se seeterniseze, aegregit, Inc& u n, One la1888, dad va ava Ion reiaoirea Siorthin-gulut.

PROCESUL REIERVISTILOR

Coaslliu de rezbolu al corpulul alII-lea de armata. ,

Audie'fa de la ] it< Octombrie 1887

Interogatoral martorilorCdpitanul Pretoria', Vr'o doné piné

la tree sate reservist, 'I ad Inconjuratbiroul la are lucra. Dintre anon re-zervisti 0.1 unume, Canetantineacu 'Ia carat se 'I fad formele ca se fie seu-tit de concentrare hod bolnav, ca dindiscutie In discutie acest Constanti-neecu a zis a'I e foame; a Bind-ca facessgomot a lost dal alarm din cancelarie.

La a Intrebare formulator de aporrare,martorul declaren cm aspectul latregeitrope de rezervistt era cam poeomorit;ca toll varbead si diecutae.

La ora O interngatorul martorilorContinua.

Un incidentApérarea prin d. Paludi raditi to pri-

vinta ascultleit ca martini a d -tor onterlcare Bout parti ce ad fodrepiai plangerlIn acest proces, o ceatiuoe prejudicials.D -sa recunoaate es cestiunea e contro-

FO/TA ZIARULUI «EPOCA«

(82)

A. MATTHEY (ARTHUR ARxoULn)

C R I M ADit LA

CRUCEA ROSIEPARTES II

FEMEIA LUI IUDAXXIV

Dupe duel

Da, Abric, Le apteptam, doream sé

te véd... da, vil la vreme...Trebue, In adever, seµ vorbeec.Satina pe are a port e prea grea

pentru mine.0: amical mad, d -ta a cartel curaj pi

devotament le aunase, is asupra d -tale

o jumétate... ABA tot ei sprijiab -mé,ehtuetLe-m8 I

Se opri, ii strinse maiaele nu o por -

nire nestimpirate de prieteaie, are nu

era In obiceiurile sale.Da, da, d-tale pot, trebue se spun

tot, d. tale nomal '. arma ea. Rama(usul prieten a d -ta pot sé spun tot cemi apaaa, mé omoare I Nu euntem amt

legali pria acela4 juremtnt?

Ce vrel se stet d- aA ?... Nu e dar la

mijloc natant...Fare al accolta ea urmD

Reinoielte acel jurAmint, Abrìc;mai jury -ml a nimic din net Ce'fI Voiapune nu va eli din gura d -tale; a ni-meni nu va banni tea ce ai se ali ; ju-ra-mt Insftrlit fina- o-data a nu vet facenimic fart %ovoirea mea, ei nomi ceremai multe talmacirt deter 1ti pot da.

D -aa, II else el bland, alit a cuntal d -tale, et vieta mea 1.1 apartine. Or

ce 'mi vet attune va rémRne o taint pen-

tra teat& lomea.o cred Abric ! Ei bune, at& mat tn-

tél aceasta: sera -mea Isabela ñ a merit!Sfigura etti, at regasiio? strige

temerul tulburat.Am vezufo, i am vorbit.E cu putinta?$ì Mil cite a acapafo, a adapoa-

tit'o ?... Barbatul meet tDuraodeauI

Privi pe Zelia, cresend'o nebuna.Ea 11 tatelese, awl il response cu a-

mareCiuue :Nu, Abric, n'am taebunit. Mi -e

minters iotreega, crede -mé; of cu teat&ferbiateala ce o veil In mine, judec(morte limpede.

Dar, atunci...Atunci, te lntreb Cum se face CA

ed nu ttiem de existents Isabelei, pebarbatul mea o stie.

Far& ledeteli.Vest, a nu 'l conati

cuns'o de mine.Ar B o groaavie I stria

ce asap ear l recut aceasta?Acume, tats cu aceasta destatnuire,

sita of el de Alain Raimund ei de sco-pul venire' sale.

Cand m á lust omul aceste, urmeZelia mat facet, Isabela era amante tutti uvea un copil de la dense', recunos-cut de dénsul !

0 ! zise Abric.Crezt a acel care a Meta tate a-

ceste, ace! care a á moat alias tint de

domini acelet serenane oopile, care meplingea pe mine, cum o plingeam pedensa; crezl Ca lode care s'a folosit d-:,mcrederes, recuaottinta ti reslatir,anal empile spre a o desonora : cren'

el merit& all Ceva decal diapret eiE un ticalos 1 response Abrir

etti sfigura a se gaadise dinainceast& Indoita Lrbdare 1

Nu poste sé le Imprejurarlzite, o pasiune prea vie... ce

Zelia dada din cap.Nu Gaeta sei gaseei

In are ciel d -to nu cres!data sr l sieves, tot net' -.. _ .

tarea sa.Atone( repede, ten p

fare a oils Ceva. 17sise pe Isabela, si ..an, precum 'I se

Nu 'e om met r - .,strige Abric euea ispravi.

Gases+" ate

Abric o p-0 bsattie , , . -,finte ti se

catea In ori

tat pe ,L -

care a.

Deea'

a.

terma- '

ida, pe

invinuire. . ra. Statu unL au-se lmapot,.Gaintea logro-

asta ?'I aise elmoreteare.

a, are mi-e groazaa mea !

. . un preeeatimaot tai-.e cat atAt... si nu voiam

.teleg aceasta voce laua-

egSaii pe sore mea, dupearia el, acel glas se rotar'

in adancul mea... li'ml osto-. :hele at nei 1 aud.... 1i c&tam

malese pria mijloacele celeaovatechiar... cele mai nedemne

-me... Un moment, am voit, cred;Act arem ça cebana se jertfesc

,aria fericiret, se mé pun ta aepu--sta de a mio Isdeplìni.Aceasts cumplita neiodoelnicie care

creltea lu mine, In Inc de a me Intact,in toe de a mé ridica la tetltimea Im-prejurtrilor groasaice onde mé desba-team, me tofricoet,..

Amorulut met peatru Alain Rai -mund Main dus se ter ultore si .1411----ce 'm( Lrebuiat.

A I lata -mi, Abric, aunt crude pi fari&rotare cu d ta, o rimi...

In adevér, irebuia 8611 talmflceea..dea ce ai descoperit eri, si ait, de andetti sica I

Dar ou se cuvine se me jodecm lo a-cost moment.

Sartina ce apusea asupra..mea e mal

prases de patente mele t.Ce 'eret se devie o femeie ttoérk, c;

mine, fecuta apre a subi, and are tbarbai pe are II ureIte, II dispre-tuette 1

Eram singera, pe o aoaple oeagra,Cu mìntea plico de togate posomorite,In fata datoriìlor uricioase ti deagus-tetoare, and nu cunt Meautitoare tiplacate, a le viete( de sotie .

Infima mea plink de jale et dureroaseamintirt, nu vorbise Inca pane. osunm.

Alain veni... Na I canopo Inca de a-juns spre al putea jades... Era frateleacelul are murice pentru Juste siturl eu el, aparAndu 1. E o anima no-bile ceo mat nobile ce am gasit dupéa d -.

Mtaleeriti se fie subit, cum merip, tid -la...

0 te va subi totem ai o fernste malbunt ti mai patio senorocita de catmine...

(Va anus)

1

Page 3: ANUL II No. 551 A DOUA EDITIUNE E UL 15 BANS NUTLERUL oic · din urma alegerigenerale pentru Dieta Uagariei, presiunea, violenlele pi dea trabalarea orgaoelor guvernulul ma-ghyar,

EPOCA 3 OCTOMBRE

versala, si de acei 'as& la apreciereaConsiliului, daca stesti militar! er pu-tea fi ascultaft sub prestare de juraméat.

Comisarul regal cere a fi ascnitati camortori gi de aceasta parere e ni Con -siltul.

Martorut sub locotenent Zaharia deseam& dediscutiadintred -sali rezervis-tul Constantinescu. Chtar sergenbdPandele propus de mine ca martor pilee& martorul a zis sergentulut ea sé 'Idea atara pe Constantinescu, bind -calia 'I lasa In pace. 'SI aduce de alt -telamiste ea sr B zis eezervistulut In ces -tiune: tind -c& nu me last In pace amsé tac sé vie Modal eel din orma si iam dai un brand ea issa &fare.

Esi nd din cancelarie a vézut pe Mincutonescu ca amenista pe d. sub -loco-teneat Danced.

A bracea. Cine e Mincu?Martorut amt.. pe unid din acusa(i

care nu poned acest mime.Aperarea. In ce stare se gasea acu-

zatulsergent Constantinescu, care de5i faces acte de insubordinetie lolusïera leset sé atea In eancelarie 1

Martorul. Era In stare normal.Marsor &l serpental furier Gr !gore

Pendete. A prima orden de la d. sub -locoteseat Zaharia sé dea afar& pe re-zervistul Constantinescu, care flied tm-pins starai a tres martorului o palma.Constantinescu zicea ca l'as B Injurat.

Preaedintele In atare era Constan-tinescu?

Martorul. Paute ed era beat.Apdrarea: *tie martorul cove despre

o punceMortorail. Am vézut nu o jumetate

ora mal 'artiste pe Constantinescu cu oarma pe care o linea entran deget si oloon-Lie, dar aluno nu't am zie nimic.

Martorul serpe t& Stuncu Stefan. Avézutperezervistul Constantinescudando pal m& Aut Grigore Pandele. Martorul s'arepezit dn ajutorul lui Gr. Pendele si aprima ai el o palma, si vézènda-se a-menintata fugit In megazie. A met au-ait pe Mincu Icnescu etrigand prin salase dea drumul Iu1 Constantinescu dintnchisoare. Despee pase& nu stie nimic.

Martorul maiora( Nioto. Informal carezervistir fee scandal s'a dus la depoulde recrutere onde a cautat se ate celepetrecute. I s'a reportas cum ea reser-viatil cercan sé senate din arest pe unasume Constanti nesci. Martora a somatIn persoaaa pe rezervisti aé taca ai ne-puténd domina sgomotul a dal orden deadunare pi le a zis sé tace ca are se lecomuoice Ceva. Ca a isbutit In cele dinarm& a tine nn mic diseurs 1n care le adeclaras cé li se va face toate Inleaairilesi le a zis sé nitre 1n sala de mancare.In cele din arm& vézénd ca spiritele nuse linistesc, adat orden de adunares re-gimeetulut ai a dat sub- locotenentululDancov 4 instructie relative la mijloa-cele de represiune In caz de ver na in-eideRt. S'a due la dejan acaso. I s'a ra-

pe cand era la masa ca neorfn-duelile tse proportit mal marl; atuoc! s'ades la colonelul Budi1teanu. mtorcAn-du -se la Cazarme s'a vasai Ineouj eratde reservisti, sitia putut nappe decalBand do& palme until ahume Kieitt.

Pe orma a sonit la cazarme d nil co-lonelul Budisteepu si alti(. Martoruln'a arestat pe niment pi crede ca ar B

fatua o imprudent& daca cresta, caci tot!martoril crab solidart lotee dénpt!.

Comisarul regal. Cunoaste martorulnine l'a tr a de tuna ?

Martorul. Nu, caci Brae multi. I eraimpaeibil sé i retinasse.

Apdrarea prin d. capitan ManolescúIntreaba: Unde a vézut pe Kiritá?

Martorul. AU venit tn spatele mele caLob, si apot e ridicol, edaoge martorul,ae'ml educ amiate de taste eircum-stantele.

Presedintele, (catre martori. Zieep cala caserma á tl lost unisti!. Cum se facestand ca acuma perdenti calmo!.

$edinta se suspend& la ora 7 anun-laadu -se continuares pe azl la ora 2.

Audienfa de la 2 OctombreLa 2 si un sleet se Introduc acu-

sati.Comisarul regal, arata ca eri s ae 11-

cot telegrame apre a se aduce martoriearuti de aperare. Din patri, zite d.Comisar, n'a osait de cat anal; cet-l'alti nu s'aa gisit la corpurile indi-cate, tar alfil stint la manevre.

Aperarea. reouota la ace( martori.Se urmeaz& ascultarea martorilor

acne er et.Sergentul -major Anton Dumitru, de

claret ca In ziva de 19 Septembre, era=i re de servicio; cuti-va reaervistt

'toco, si alti ae totoral pe sub-- tu -te servicio el ad cerut li-

' antilor. Atusa a test eilitla, si aped sub- locote-

i a mai coral ajuloare... ,d statlit si asupre gar-

i Satorcéndu -se apre ha-.0 degetul pe eel visa-lipsesc dai.

o -n tul Deacon Petre. jira- la caserma ; voiad/ SS

rg&k: c,. notario i s'a raportett rdreservist ,. dal o palma suol ser -

gent. De sei l.'s siete !statu! scandal,pentru G e- navatul a fast begat jrn In-chisoare.

Cet- l'alt' aa cerut liberares' lui ni

stú repezt asnpra garde!.Accentui Mincu l'e tratas de mojic,

alti Vae amenintat ca pumnul. alti aepus mana pe armele saut acildat dinBarde.

sosti la casarenCaid a aSi

mejorpal ait pea ser ist. afajorul

e pel boteil

rasarveli ajutorulleer Cetera nt acatarte si r dela alt regime et è ao patolit lucrurilesIc reco! deespIre.Inca aparare d. malo -

vist, a tova rénpan vre un rteer-

fidatmartorul d

darn

vézutse omite sil

p dar ca, al da dar ti a aimic.mtreb&t daca mamen!! erse caen brii,

risponde c8 ou.

Caporalul Theadorescu Nae face omertarisire identica ; depositüle salesunt in eantraelcere ea cele (acute Intata raportorulut, cace asta -zi pretindeca nu a Vézut bateen diatre trapa degarda si reserve.

Sub - locotenentul Voici,lrce< a vendpe rezervistil InconjurSnd pe ub loco-tenentul Dancov pi insultaadu9. Acusa-

tul Mincu a lost anal dia eel mai lover-punafi, 5i a decis pe reaervipti sé na-valences asuma gardei

,Soldatal Ilristache ¡nueces declaraca flied la post, rezervistul Lazar Leibui'a lust arma din mana, dar nu s'a ser-via de densa.

$edinta este suspendata pentru 5 mi-nute, In ora 3 1/2

Martorii aparare!La redeachidere d. presedinte or-

don& chamares martorilor apararel.Sergentul Fotiva Alexandra, spune

ca to atan cand s'a petrecut revolts iseta la cantina ca doul din acusap pi caauziod sgomot a esit afar &, nu stie altnimm de cat ea acusatul Vladeseu,carese eta ea dAnaul, s'a dus nume, sé secite la scandal, mea nu a lust parte,niel n'a strigat.

Costake Cantinieru declare ca auziodsgomot a exit din cantina node a vé-zut pe d. Mejor Hiotu si sub- locote-nenl Dancov Emend rezervistilor mo-rale.

Dèasul declare ca nu stie aimic descandal. Nit sl aduce amiate daca ear -gentul Potino era In momeutul scan -dalului, In cantina.

Sub se ful de mussed de la reg. G -leade Doro a (i game ca In stun caed safacet scandalul, era In cantina cu unitdin rvisu ce se ato pe banca sea -safilne; epind a asista[ la coarta acuse -tulal Petrake Constantinescu cu cant-ina! Pretorian,si sub - locotenentul Za-haria.

Martorul declare ea sergenlul VIA -desea n'a loaf parle la stand +l, si eadénsul s'a rugat chiar de sub- locate-

entul Dancov ca sé 'I liberen din g-reat.

Brigadierl<l Dumilru Dumitrescu de-clare ca auziod de arestarea tul Pe-trake Constantinescu, a platal cu m-eatu! Mincu ca sill duck la crest unleef ¡Vrénd sé'I veda, sub- lotenentul Dan-cov, i -a refusal, :asullendù I In mod grosolan. Mincu a plecat pe drum Innés'a Intélnit co un sergent ahume Simacarea inceput sé 'I loveasce. l -411M l toareal.

Martorul delar& ca Majoral Hiotu abeet pe soldatul Chirita ca satis pi cupunteo!.

asemenea ca insusi generalul Budiy-leanu a vézut ranile Iui Chirite 5i aletul Mincu.

Dupé atea martorul termina decla-rénd, c8 u ul din acuzap ar t zis: Aga

e trebue, la a 2 -a concentrare vom as-tepta sé ne ta co forte, dar nu mal osevemm sé ne pardeen vremea.

Acusafil rerun{ In cel.lalti martori.

Rechiaitorul Comiearului regal

La 4 ore pi 10 minute d -1 Major Gher-ghe is cuventul pentru a suspne acu-zatia.

D. comisar, lateen exora mat maltrae mat patita la local tut, face sé retasaimportant& manevrelor Si a

faptulreservistilor. D sa nu vede In faptul anob destrdbd/a(E o acercare de tebeliu-ne Romani! nu an revolt& caed auntchismad sub arme ci un act de insu-bordinare care ponte pentru civilf ti o

fl gray dar care pentru militari e cat seposte de blemabil.

Apot d. Major Ghenghe face istoriculcelar Iatémplate. Ananaeaza depositiamartorului Capitana! Pretorian, aceia asub- locotenentuluf Zaharia pi a main -rulut Riots.

Cuvintele adresate de Constentinesculoeotenenalui Dann( : cd are 200 letpe luna pi poste rebd& de foams, dar cael (reservistul) e suree si moire de (na-me, poste ca pentru un civil Liar fl aem-oificative, dar to armad& flint adre-sate de un inferior superiorulul,cousti-tue un (apt de grava iasubordinatie.

Poole al alts reservist'. or fl (acta lar -ma, dar instructie n'a pilot culege do-veal de cat In contra celar 9 acusad.

Acuzarea vedede asemenea Incererearetervtplilor de a se libera Constanti-nescu din a rest un gran act de insu-bordinare. In deosebl tapial lui Minacare a adresat sub- locotenentulul Dan-cuevuvinlele: eéti rel<crescut constituenegati& desavtrsite a supertorita /il.

Comisarul mat face pe Kirita destrd-idlat, pe Lazar Leibu riteaz p pe cet-l'alti acuzatl nesupuéi, flied -ca nu seeImprastiat dupe ordinul d -lei majorHiela.

Dupe tribunes de lagt, cdreplregal se Inceueca a tonedi In drept enede grave aunt abalerile de In disciplinasi to acest &cop cileaz& pe Dupin.

Mai eite5te cate -ve paragrafo din re-gulamentul militaren &supra discipli-ne! si Oneste prig a cere Consiliulul case nu fie Indulgent on acuzatil pi si enticeart. 217 pi 211 din codul de justi /ie mi-litara, pentru instate si tasubordmatie.

La ora 4 i/2 apérarea are cuvéptul.

ApararesD. CdpitanManolescu, constata Muna

vointa ca care reservista ail rfapuns laordinul de concentrare, sea In cat anvenit mat multi de cat cree chemall.Pe de alta parte Inge Cu parere decae sevede silit a constata ca nu cu aceiestbuna vointa ci ca bruschete Si necu-viin /a attoat primiti de peat for la ca-zarme.

D -sa e surprtns de iutesla ea care s'ai

fatua instructie afacerir : dupé cum coLvasina se tae fotografli la minus, asasi rn caco! de fat& sa operar o instructiea

D. t,apitun MI _._s... alt Ili.! e .rete;

r'pezicium faptul ca pe and comae-dantul piafe! earea dares In judecata at1 insl, numat 8 din el sunt aduar &A.lIoaintea Consiliului si un al 9 -lea \fincoloneseu, care nu figura In ordinal dedare to judecata apare eel, fare nici unrosi.

D. operator vedetn d.Sub locotenentDancov un fel de Bosco care irse printoa'& baeierile la aceiasi ora, caci dindepozitia martorilor ocuzarfi re ese r iacest sub locotenent Dancov flgureaziIn aerei.pproces si la aceia5l ore and Ineancelatrie, caed ln curte. cand la ca-zarme.

D -sa face istoricul catar tntamp'atesi demonstra ca sergentul reservistConstantinescu n'a comis niel insulteniel insubordonenta.

D. Manolescu observe un lucro ciu-dat ce sergenlul Constantinescu, ozi

acuzata foit si el tntins si batut de sol-date pi cc toste aste. ace( soldati nu

unt &dust pi el sci spre a dat socotealade batata superiorulnt. Releva faptulea sub - locotenentul Dancov a respnusca paten de pisca la cererei rezervis-talui Mincu de a da un franc sergen-tululConstautinescu In tnchisoare.

Nu dupe ton pi vorbe, ci dupe ioten-tie se trimite mimeo! la puscarie.

Esamineeza acuzarea de insulte adu-sa lui Kirita Chrislescu, pi Ion Tapasesi nu vede ce art tacot anal! cementca se fle aresiap

Venind la acuenpia lui VlBdescu,Pen-covici pi Sima Gheorghe aparares nustie pentru ce aunt actual sci.

D. aparltor s(Irpepte ca Lazar Leibucare de asemenea e o vittime In setasincere, caci nu se probeaai ca ar t

comis vr'o izsubordonanti dire ci-ne-ve.

D -sa nu vede In tosta cerasta nefe-ric. ta statere de cat o liosa de tact dinparte. d -lui sub- locotenent Dancov.

Antro peroratiti de inima, d. Manolescu face ape/ la constiiateconsilialul,se cumpenrasca faptele pi se nu tramitipente o simple cevels pe roste familisttpe 5 ani In Inchisoare.

$i spot e pi n alta coasideretie ,pe tanga cestiunea de umanifate, caremiliteaza tn favoaree achitarii. Opi-ivaea publica a tosi mthnita atendca reserviatil s'au revoltat ; el bine oachicare ar face sé diaper& scesa&credinta nenorocita, care a trenes fron-tiera.

Finente prisa cere un verdict de a-chicare.

La ora 5 1/2 artista se suspendapana la 8 ore seen.

UN PROCES DE PRESAAzi Curtes ea juratl de Ilfov avut stt

j udece procesal de calumnie intentat ded.pentru

Senatorserseem deghe i coIeu1Goroveifi

injue oasebintltulate nos .lascare

F.oliul mini terulul public era ocupasde d. procurar Mavrus.

Aperarea a Cost preseaaata de d -n!1 G.Stcu, C. Reduleseu al Gorovele.

Parles civil& de d. N. tonescu depute..Dupe actului

psalmacuzareu a sus/ia5

zaD-

sartacepepriatr'un &tac contra liber-tatet Preset, de care se face un abus.

D. Garou u, tat precinte singar apararencabal mat malts sensor!, de la diferitepersonae din Dorohoie, care judece Emaneaspru pea Gl,erghel.Piatre stca se all& una chiar a d -lul

O. Gberghel aepo:ul senalorulul de Do-rolioil.

D. Nicchie lonescu taupe priu a declaraca nu a venit dinaintea juratilor cc se a-pere colectivitatea puse In cans& or re-presantate de d. Gherghei, d -sa a venitOumal ca se pue In local sea pe un copilratacit al preset, care a fecal en abus dinea, ti care a depeiit limitele cóus/iatielcare garanteazt libertatea preset.

D -sa lsl sfArioste pledoaria enrd.d pe-depsirea d -lei unravel.

D. Gherghel Barebat dace mat are cevade adeogal cueste o scrisacre a nepolululsee d . O. Ghergliel prin c e vescejsteppur/area d -lei GoroveI, si ar/icolele inti-lulate Jeo Masca

D. Stefuureeu combate cele sise de d. N.tones. Si netts achitarea d -lul Gorovei.

auratil se declara lumiaati.Dupe raso l juratil intro In camera

dle deliberare de undo ese cu de verdicte acortare care este primit cu apiause

si cu stri'gate:Braco ! tratasra libertaleu preseiI Oeoare

juratilor!

ULTIME INFORM %TIUNM

Ni se apune cá d. Hado Milani, tacea din urmà Intravedere ce a avalca, d. president al Oonailiuluitritar, ar fi cerut acestuia disolvarearnnsiliului comunal al Capitale!. D.Ion Bratianu ar fi refuzat categoricadreshnd burtosului ministro de in-terne urmatoarele cuvinte :

'Co cine crei se' reman ? NomaiCu dumneata ?e

Ni se spoon et intra reserviptiibatalionului de venatori ta garai -miena la Sinai. domnepte o marenemullumire din causa relelor tra -tamente ce eufér din ported otiterilor. Chier dare -care desordine arfi avut loc.

imlireeervl t rmtr o sal-Ms 9 Ptamare tir 8 cerut interventiunea Re-

giaci.

Din isvor colecx ist competent a-Sam at d. Rada Mihat in inspectiaadministrativa ce a fàcut In judetulVlasca a conatatat o stare de jaf pi

de deatràbalare care Va spannt chiarsi pe d-sa. Nu unmet primarit pi no-tsd? nereeptortt gi -lrolorit xe

font gario viaovati de abuzuri, frau-de, both, falsurt pi mituiri, dar chiarp1 subprefectii, to aye grad,in cat d.Redo Mihai a exclamat : deed n'ag fiministra if as da cu rapid de per'eft !.

D. Redo Mihai s'a tutors de maltdin Vlnpca Si nici un notar macarnu s'a mipcat de la local séú.

Frumoose inepeetii, pi frumoasàad ministratie.

XMolt mai complicata de cat et

crede este afaceren Andronic pi com-plicit veeütului escroc nu suet nomai atei care figurez in addle in-stractiunei. Ast -tal ni se povestasteeh. d. Stefan Vlàdescu a reelsmetformal ministrului de resbel contrauoui ofiter superior din armata, ma-

fjorul N. T. aràténd ea acest alter,nteles cu Andronic It a escrocat mat

!staio 4000 1eì, fécéadu -se eà 1 sur-prinde In casa fabricentulut de na-poleoni eftini pi dhndüi sa In /eleagaeh va desunta acésta yi spot diferitealte same sere a se duce la Pestaca eh compere vestita ape de sir.Ministrul issa in Inc sè dea rues re-clamatiunei a poso la dotar ceciprefectul polities pe care 'I a consul-tat 'I a spas ca d. Stefan Vladescuno merit& nici un crezèmént. Cutonte aeestea complicitatea mainru-lui N. T. co .,ndronie a fort consta-tala de Insult judecatorul de in-etructiune care a dovedit existentsunei depese din Craiove sense dereel ofiter d -lui St. Vladescu.

Generelul Genii a inceput oziinspectiunee generals mutate a tru-pelor de infsnterie din corpul al 2 -ade armala.

lrispectiunea serviciului sanitaralaceluiasi Corp va biceps nume! la 6coram.

xAcademia romboi a tinut ahi se-

dinta publica. Vom spans to nume-ral noslru de mains ce a Nell, ob -jectul ateste! sedinte.

Una din cauzele pentru care seinaaraiazà depunerea rechisitoruluiIn afacerea Andronic este si Ineer-caeca ce se face pe ling& d. St. VIe-desen, una din victime pi principa-lul denuntator, de a se obtins de ladensol u declaratiuue cà ratrageprocura date d -lui nevi si CO tiaramei n pretentie contra escroeuluiAndronic fi a prefeetului de polillaare i's gerentet suma de tras -zeei

de mii de francien care a host foral.

La aceasta victima s'a opus cerindse i se dea mai iotéi de catre celdatar, &dice de garant, metal depase spre-zeta mii elsei sate de leide mare ce Andronic nu ï a dot de cat13,500 pane scum. Nu e de mirareca pane in cele din urme sé as isaccost& sumà din fondurile secrete,spre a se evita scandalul la lnfati-sare pi a se face lucrurìle mucama.

kRestaurarea ospelului legatiunei

Ruse din Bucurecti va incepe la pri-m&verii. Valoarea lucrarilor de It-cut se urca la 200,000 de franc(.

ULTIMA ORAAGENTIA LIBERA

Paria, 17 Octombre. GeteralulFerran, primind din partea generaluluiB mlanger un rbspans in care cnmen-dentul corpului XIII de armala con-firma cd in adeuer a spas cucimele carejurnalele i le atribue, minislrul de res-loE a prescris (rei zeri de aile areas derigoare gnieralu/nt Boulanger.

Se crede cd in urina arrojei misuricomanda carpalui at Xlll -lea ds armataii va i relrasd.

AGENTIA NAVAS

t t eia nimene

4as commune abonalilor rot mamma.

Paris, 14 Octombre. Sgomotulcum ca Franta, de acord cu Rusia arave& de gaud sé propue o conferta/apentru regularea cestiunel bulgare, nueste exact.

Paris, 14 Oetombre. GeneralulBoulanger a telegrafar minis/rului deresboi, cd a prottun(at cauintele pe carei le atribue tiare /e.

Paris, 14 Octombre. Miaistrul deresboi a pedepsit pe generalo! Boulan-ger cu JO alle de areni de riamare.

Coasitiul de rnini5nni va hosdri iourine cestiunea de a ali, decd trebue sbse is generalului Boulanger comandaco r p alni a1 VIII lea de armata.

Berlin, 14 Septembre. GszetaGrual.. public& un artico! important,In care side, ca Aar fl imposibil ca Gar-

SPECTACO LEta Orfeu. Bambini3 si Duminio& 4 be-

lombreva aves toe doue marl r- preseats-guPt de batet si prestidigietura date deS3 na Simens- Bre.ezinska prima dense-loam a teatrului imperial din Varsovia giprofesorul Robert Simons universal renu-mil to preslidigialura.

Ina Traira National moine Bambin 3Ocinn,trie se vor juta Meseta 0 slujaaBrea comedic In 3 acte, de Alexandre Bi-

r, pi Unrhiasul saracie legend& to trodlahlouri si to tensart de Al. A. Ma-cedonski.

IACOB C. NEGRUZZIADVOCAT

Doctor In drept, profesor de drept co-ial la Uoiversitatea din Bucurestl.

Strada Roman& No. 25, consultatìunl Inafacerl comeroiale 8-12 a. m. 5-0 d, am,

>i LA POMPADOUR56. MO VICTORIEI, SI

Visarrs dr Bisrrira Cretzulesru

)jARI':LI'. ASORT1MENT

SiOrE PEMTRU ROCNII SI FANTASIE, LAMA-Sleet, PLUSIaRI

CAMASI, GULERE ei MANSETF-'

Mnmbeearli, noues n malaanil de erodar. camera=s. Iowa

w El.m1.

tArtmrntcm p leetem Dr:

ueimaunHi ui.rREC1r111.E MUUEXATE

LIISM4RIE SI PANTBFARIESUB HOTEL MANO

Su.63 his, Ca. e'leroriel. No, 53 ai.

TACHE DIMITRESCL'a redeschie atelierul sa magazinuIsel de

INCALTAMINTEer.mau

DAME SI CAYA,LE1UCOMINOELE SE ESEEUTA IN 24 ORE

ALBERT BAUERINGINER SPECIAL

Strade Coital, 49. -- teuenreati

M O R IFABRICI DE SPIRT

s.TOT FELUL OE MASINI

More ddepeel de m.se uneltele...Intearl.

emote...

PIETRE DE MOARAtURELE. cAaciuoteI

aculo atTISE. LUMINI ELECTRICA,

CASSA DE SCHIMB

JOANNIAN & NICOLESCUNo. 33, Strada Litsranl, No. 39

Cumul pe sine L-2 Octombre 1887

V A L O R , Gump Vend.

5 010 Rents amortieabila. . .

80 /0Oblia. de 01cí /non c nn.Iimpr. cu prints Bucur. !lei 5nn 0 0 I;Virg. Manic. Ernie. ilo I 1 Geel peneurbanls o1ó scámr, mnmare umaneIf alo

5 0/0 curala7 0/05 010 SoriSur1 foot. orb. lastAc`. Mane NAT ta Rom. (500)

Furia! vat. Aa ustteiao6

Wien .

Marc? Germane

nRubleruse8Inane.

95 1;2 96 114

&314 9f flY

77 ila 78 114114 IMO87 //Y 88 fl4

404 314 104 11a91 112 92 114

4m fOs 31471 1.14 79 1¡2

lt /lsans

iou ila220

5YOa

25oi

225

CASA DE SCHIMB

ALBg. CR, IONBSCU & B. MLIRCUaleada 14peeaol. Ne. ea ale

Booureeti, 2114 Ortombre

VALORI IiodesµITmegib

cuponelo dit

Rata rom. per. fern 5 010 t Apt On 92Renta rom. amortis. 50/0 t Apt Oe el 1 iPenta rom. trae. cool 50'01 Mall N 91 f!4Oblia. de stat G. C. R. a 010 t las 1 lui

Idem mens 5 010 Idem _Imprum. Starti t&1 7 010 l Mar MapImpr. Opeahoim te5O e 0;0 1 Ian 1 lutagil la i e

aooasmuImyr auoureeci 5 oso f lao i lu

idem idem div Iseo 5 0110 1 Mai f N,Impr.or. B.ou primeloaf.40

VALOBI

Credit Peacias Runi 7 010 1 I.o 1 In COU aloIdem !dam 5 oro Idem 92

Cesd.Foa.Ur.diaauc. 70 Idem 104Idem -dam 5 0/ Idem au 3; 4Idem Idem 5 01 idem ee 114

ad. Ferre Ur. ala le 15010 Idem 79Cr gg

san, tona. f- 4M1 tel Ma X. hie

7s

mania, din momentul ce nu poste e8

no lacreas& to Rusia, sé doreasci eta -bilirea until stet polonez, a carut frun-tarie ar merge pana la Marea Neagra.

S'A PIERDUTla 30 Sep-tembrie o

mórelei !asara ou bastono negre It maetuca deargani ca, cifra M. B. va primi o bune re-compense cine o va aduce, Strade Batiste

'

Page 4: ANUL II No. 551 A DOUA EDITIUNE E UL 15 BANS NUTLERUL oic · din urma alegerigenerale pentru Dieta Uagariei, presiunea, violenlele pi dea trabalarea orgaoelor guvernulul ma-ghyar,

NU MAI ESTE DURERE DE OIRT21

prim intrebuintarea eleairului dentifricAL

P.P. S.S. MI\TI DE\EDICTINIdin Maaastirea SOULAC (Gironde, Francia)

Don MANUELONNE, Prieur2 MEDALII DE URa Brucella 1880, Londra 1884

cele mal Malte r molale

INVENTATA 3130E PAR. PIERREANUL

Intrebuintarea ailnica a Elexirulut dentri-

dfic al P. P. S. S. par Benedictim, On o dose

e cate -va picaturt tn ape, previne si vindiceAreia dintllor, pe carel albeste, eoasolisfln-

du -1, tertio/Md st Ioeanato1iad giogiile.

CASA ERRATA I" ISDAGENT S E G U I N

t, RUER "SIERPE,

S

BoEaux

Deposit la teste Iarmaciile, parfumeort si Coafeori representante ',entra Ro-minia, Se'be iaelsi Bulgaria; Agealia Crmeelaia Franeesa dia GalatIeuura

EPOCA 3 OCTOMBRE

l'I11111III1 OR 1SI111I Bl Cl IIES Il

DIRECTIA LUCRARILOR TECHNICE

ANTREPRIZA BAROMETRICA

CIIRATIREA LATRINELOR CD' ffiA,SINI PNEIIffiATICENo. 25, Strada Academiel. No. 25.

Avaota4l¢I¢ c¢ oresiutà

sistemol autre atdt in ori-

Tinta oromptitudinü cit gi

a silgbritl(il nu lasimie de dari!, ma ce ne pi

pane in oosi:ion¢ IT a m-

eure pe tolÍ ce1-I-alji din

acesti eranli.

Onor. public se pôle eanvinge printr'o sticlA ce posada fie-care vas, ci veule

se umplu cu desavar[ireggr PRECIURILE NEUTRE SONT CELE MAI MEUTE. _$

D -sale d -lut Adolf Salonrun, fabricant de sons sistem T

ix

A

" yár RT 9" Saf!t*u31(Niber,.t P O U JI,¡'y` T ¡I

l,J ES Fravca(

MARE STABILIMENT TERMALDesclLis de la 15 Mai pdraa la 1 Octombrie

Apelen metate alcaline risale eri g vense reco 0ieunnte c de Peugucs suol tingo-tele ca - nmbar c ',mica. alterali onl digestive ali stitr e anda ,rare.

Ecc luu'enaa s, ateo lenza morale run-pnl ce .n se e a tulrp ,eelal de nutrire. xAcetre tren bo var ese confin sorsate Cele e de are litru; cele mal

alca-line

nt-

<in de ver de magndencele le alatine ;re u (stdt de alte sorse

l din Frunce e leal plac su stan,tonteo c onda si de oledse.Aceste este nel mee pula c si mes platal remeJiü rene u porte de mancare contra

DyspApelcod Pougu suntMarteApele de Pougues suol foeree conservabile si se beeü mal cu team@ ce epe obiynuiea

mesUepeul general pentru aomanfa, Nrrala el "leuda la Agenda Comer

alala k'rnnrr.e. 11 Strada Hegsla, tluevre «tl. 4F1.

®it xO ft

DE INCHIRIATDe la Sr. Damftru 1887 Casale din calmaVictories No. 57, d'asupra farmacielCurait, compuse din 8 camere, tostedin roa tapetate Si cu sobe nao!, douéentreurl, galerie mare la antreul pno-cipal, bucatàrie, pod siatematic, piv-nita si alte sall de antreû, curte pavaitcu basalt. A se adresa la d. 1. PopescuGolem Plevnei 48, dimineata pana laorale 10 si de la 3 -O P. m.

DE INCIRIAT de In Sf. Dnmitru1887, casa din Strada Modes No. Islaa vis de megasiuul d -lui Karol Knappecompost din tree od §t, buoaterie pimaganie jot, pi doué odas sus.

A se adresa la d. 1. Popescu, CallaPlevnel 48. 5,9

Pria d. Adolf Salomon, mi 'a furnisat =i&sertit la dìferite localari publics si privategobe de tacl, slalom Meidiager din fabrlenGomel,, c dal resuitate sa 'eaoatoare

t+i pot 11 &plicate elu eurces la ilzitul laca-aas lu 'tor, Bucurelti If /18 taule 1887.

s leCmnet) R. CHHHEZ. 4P:1

Q/saralLys9, HaalYSSSSi V

D"°`ASVIANU/ Ilost ¡ef de clinicd la proJesoru

IfGalezuwskidin Paris

ry Deconsaltallunipentrubosled¢ Ol;lll, I.HF,CRI si SIF'It."T'ICE

ai faleo operatlual de birargieooatara.

a^ Hueureall, Strada Carol 1 No,y 78,dc Iaorelet-4 dupcamf.n.yF Penlruseraeldimiu-dclaS-O.rr,/SisfaiaaS R i1HaiA_ P=111.

LEMNE DE FOCStejar de munte, curant de coaje

recunoaeut col mal bun si tel maleh io materia) combustiba. Aceaatacantate de Imans merita pre(errnta&supra tutu or celor l'alto, din ca-usa marea economie ce se obti0eeu anse.

V odeur me! Cu Tagonul pre-dal la gara sen agas a-Casa, cu preturile cele mat effane.

Cu -Lima,L. MARENCO & FII

ntraila ottelor Po.t st 4.888.

REGIMUL DE LANAAL

PROFESORULUI DOCTOR JAEGERRECU1105CUT Cl al MAI FICHANT

Medaliat acom lu arma, de juriul medical din Londra no

45;1" MEDALIE DE AUR/- Sub-smnsatii &vend semai soi

sìnguri elreptul de &fabrics veat-dninte de Iona ce se poarta pe

edesnpt veetminterise Normale,precum sì cueerturile de patatiIn Ian, curate de Ctmila, garan-lend contra recelai 5l a reamsiistitut..

'e. Rechapant ea vu aveu

pue V/(, sstrm ea verilsbile de/j.. ue'' \ no

rinneteta ce se gausse/. je. 7 1 I o n _nalnul

kik4 QUA ii it; Okkbli72, MEA 5PTOSIS!, NIS A-VIS 0E PALATUS REGAL

JIGFR W. BENGER'S Sorhne SIIITiGART.tire oiselle de a aneare originale ale Fabricel

dupe marimeGamasi de barbati pentru saco, de la IO pi,. la 15 IllIoniens de barbota el remet pentru tarta de la 10 pana la 13 telFiaseis de barbad si reme! pre Ise sarna de la 0 pana la 13 leiOn numermai gros contra umatismului un leu m . loy11.

COM ET"PRIMA FABRICA ROMANA

DE

SOBE MEIDINGERIMINSTHUCTIE:VE AMELIORATA

FABRICA SI DEPOSITUL

SOBELOR MEIDINGER COMET"SE VOR MUTA

de la S -tul Gheorghe viitor in casale d -lui Gobl

Strada Domsoasoei No. 14 bisPESTE DRUM DE CREDI'l'EL FUNCIAR ERDAA

SINGURUL PROPRIETAR AL FABRICEI

ADOLF SALOMONStrada Dosante' No. 7, tanga Posta

48:1

CERTIFICATSIlrarmo an.l, In cantate de , i i r i p l n l . a l nlrrfilur Palatnlul co-al din [Most! ei l 0alei prima r de Into Mn TIrOnl net, titi n-

iru Ìncal0iree In tons =1 in de0alid a aerator Cln,l rI, n m-eet «obole de fer slalem Merdinger de la Marie..WMBT" dl,

uLa Palalul Co munand in P10 Éel Incelsilul eu accote sebe

fie looin mod perfect, ne us nimm ra e gang cur ,iC0 La Térgovlete an, utilisai aveste lobc tara manta, Inlocnind mars

toua de fer cu une de lid, care formes :a camera da e r cal. Gratin

cantagielore preainli febricarea aceutoe tobe in atrlterile din Bin

orevti, am apaeut obtins, pentru Incalairra stoles un alarifer divl-doue ealoane de cluse in mod perfect si le

si ve valcareeu dnn4. r l construit Band o calduri de Seo,Cu ,mlorifer diciti. est -e

20o la COU m. subi de ans in permanents ventilalie, no n star decat l 4 ,lin ce costa mare.. =ormaie sise val oellere Cr se educe ditatreineleto in cola

ponte.s

«uncle Melds.Decl, din Matit de vedere. Mer ale hsd-eel cORF:T aunt reromandabue, affil )pentru !Md. publics, oat

ó pentru dale mbu;rdre,eu cure{eme, oliddale, elegant, si e

ureaFacut in Buauree I agi, lad Marl e 0587.

Raffinai, I, MMOLESCUAmante si inginer 411

POMI RODITORI ALTOITIDE DIFERITE SPECII

OIN CELE MAI RENUMIIE CALITATI SI 01FERITE ETATI

GEORGE IOANIDGradina numita 8raslea

SVs. ICOASt. STRATA PILORI No 104

Attuate de bise,. scesali. Premiar cu I -sul or l: Mrdulie de

de oars la eoncersel eeriest al comipulut de Ilfov In anal MI pi1882, pentru noia verietiol de perçrenumite:

REIELECSI REGINA ROSANIEI,IBIBAI BRAVO, SMEANCEL-MARE SCL.

I.R.M. SI RENTRE ALTE SPECIIAsemenea premiar cu primal trai: ..Di !surd de onoare alatala -ia.,

,i la expelillo Caoperatorilar roman, in nut 1881 pentru males p pi nainetm de diferile frcre.

em

SUnlvm and de and e scup cu pomologia, pus Rind in darinta

Romancop.Dorino ecopucul ea e )fast Ai est e, s ved fat urga

ia dam Imbraeald ale dina tame s./uen.ind ea snare vis -a -vis de tele - l'aire State In priviate halal

r, sic c pot la e dc e dor mie, m Ibute-Atua reduce par 1 il P I l iogul gradinelde afatae Mao, ',cruciale u( p' duelione eps,au

umpéru or cine r Pear ale S specie de pere, proáud antse prevede in catalog, edite Regale ,i Regina Remanti,

Masai Brame', Stefan-al-Mare r, I. fi aces. se vandala cu to letpomoli atom tosa va fi n eu 1 lei.

Fret. p or se plate vede- I lama. Dom oa sinasola fie Gin capitale, wind e etelogul, ns r arresap

Tpitale 1 pra eradine Si IMmAli_se va trimite,

NATIONALAOCIEfaME GENLRALA 0e 551011. IN IUCURESII

Capital social , . 11,1100;000 letPrima emtaiune 051100 luiWu corn . 1,0033ó011 . ca

loua de garantie canars rainura anegueslar du Bala.

R ESERVE DE PREMII

FONOUL DE RESERVA I, 200,000 LEI, . \.0 I IO \ALA- ASIGLI5A t

In cuci fie. ,iueeudiuluì,greudiue4spargerelgemmera., um

' qe .alura.uaannulai

un

supre ...lei fie pre-ws Oole18aume.- ueuuta, promu,:

Wb. war, navra seau,ra,a plat, VRUa lu &Miels eau-

lui issu ailerits ramure de asegurareporLe luddienudu lei datoagatsnReprexeutaum generale

emana a maman, ale. tetalreetiuuea generala

seadt tete] Ne s.527

MEDALIE DE AURMena 1853

Autorisata de canetliu delzyprena Si satrrMdlate

DEN TAL INAeentli pauta gare

SILREIREVEGETILA PENT;RI OIRTIeDr, S. KONYA

CHIMIST

Ambele preparate cu acid salicylic pureu nt remeail radicale pentru durares dedin{C, boalele gurelai ale gingiilor.

Ele conserva ouata Si da garai un miros

p 'reto' : I Tacon, denlalina N (ranci; 0 ca-tie cu prafurf S franc].

Deposite la BUCUreelÍ: F, W. /miner,/.0-a, Brno Sida sr Brunnelue Bruilu Fubirti,tueuse , Shama, a, Unroar,ì. II aun.

GALAT1Sir. mare No. 88

StrradaNo. 10

LA ORASUL VIENA

P al.DacoA LA VILLE DEVIENNEL,eï 5óéaRacomandnm onorabilei neutre clientele peutru IeNoatate al aolldl4te arma

taarele mutati:

Rufarie pentru Roamos fie Domns. Flaoele, cama. si ismrne de loua dupaFate de mene, servete el proeoape de pansa. .IMem.l profeaarnl W Dr. G. Jaeger.()lande verlteb. de Belgio el Romburg. Culera s, mansete de olawla ultlmu lassa.Madapolam fraytan/en de tonte celitatile Mare esorti ment de cravate ultlmu Pesos.

si Nitrile. Corsare fraotlaaesti ou Galene verilsbile.Batiste de Olanda si de lino albe si colo- Trennen l eompleele peutru Adan40,

rateo. Layettes N Trousser. penava rapt.Ci

de 8umebsa, dellennaitdo maltase.coeea, T'Ìtmaurantgd, ye5alena4, 415'1

Avenu onoare a informa pe clientela aeoatra dea &parut CATALOGO MOSTREILUSTRAT St VA Ft THINIS OHLCPI VA FACE INNERE.

LA ORASUL VIENACasse; VICTURIEI, PALATUL DACIA - REMANIA

via -a -vis de libraria SocleS35

MERSUL TRENURILOR CREI FERATE ROMANEValabil de la 19 Iunie ( Iulie) 1887

tlus ..... i 74.4, .unisuuman

6Ta Ilt I

.1,311 41..u

ueaev l,b'

onarat

emedu

aussein aei

ePeP

Raman

narmai s

Piast

Velcl a

.PS x ,nlavle

Y. tlumau-kue«ani Buenrexai a, buce. «0-Aerelere.n

:ME, dl. lm

.. .

V.w..0 I u P.m.

4- Véreleruva-0ueure«tloi

Era 15,40

Y, a Nit,RU 5,ü e151 i,blj

6. tlueur. Giur

IL'tiI A1e1' I

l '.t.,.,.aU. I.,ergn, 0u, nr 7. Haleur 0 Ft li-tl i

rueyles. Vtovi tir om

Ttud

atm

51 7.01 TI

w. a i aera p ur

II

ur fiord am

r4e.0 rrede>tan

10. Peed' al rlue,Ya aim. atm, aim Rim. te I'' 1 sVlea.

s5 e i ,' seal plu. e r:`u

uVl 8t 13 Yes git i

Ix

1 .

I

81 nt

11 u EeteaY

téa

Campina

Bugton1,10 Ti

1a 4a1 0 Wtl Yfm { a e

W T ei

Jipl .

es,

Id

p

t1,15 Biglaite1Mec. I tole,lu

PII pmY

,--Ú:,.

le.. o VI . ] . s

uro ÿl'

IO. ketcxtl Favrel

t.,lat P

dm:. asea.-r.au.a-,a, MS, Piatra N. tl e

,r Goe«vt.1.

auoeRP

p

a

8- E Lang ...Lmm.pm i

Pm.

mSIL C«aae.da aE -

r',óé:a.e!,I,r P 'záJ

aN. skia Irla-Calar

TlpQWa ana.GSarulul cpomar -elarasi

at,0 sir