Anul al 102-lea Nr. 47 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 22 Iunie 1939

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA 11AŞOV, Strada Lungă Nr. 5. —

— Telefon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru streinătafe 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Asontuiri, reclame, după (arii

FONDATĂ li IS33 JJHIORGHIBARITIDApare de 2 ori pe săptămână

Cuvinte regale:„Astăzi, în mijlocul vostru, am venit cu inima plină de

dragoste pentru toţi Românii şi ca singurul gând de a strânge împrejur pe toţi f i i Patriei, dornici de muncă şi adevăr“.

(Din proclamaţia M. S. Regelui Carol II căire popor, din ziua de 8 Iunie 1930).

In Dobrogealatină şi româneasca.

constituim într'un partid al pupulaţiei turceşti. Noi am căutat întotdeauna să ne În­cadrăm în viaţa de Stat român şi am dat cu prisosinţă dovadă de purtarea noastră leală.

„Pentru toată solicitudinea şi tratamentul civilizat de care ne-am bucurat în ţara romá­

in cetatea Durostorului, unde ie adăpostea a X l-a legiune ro- jnană Claudia, şi peste care a domnit M lrcea jcel Mare, „a toată Dunărea până la jM area cea mare stăpânitor", a fost desveiită statuia tRegelui F e r ­dinand I, întregitorul, ca un simbol al ideei că Dobrogea se leagă organic, prin toată evo­luţia ei, de unitatea dacica. — după cum spunea d-l Eugen Titeanu, Subsecretar űe Stat al Propagandei, în discursul inau­gural.

închinând primele gânduri M.S. Regelui, d-l N. Cornăţeanu, ministrul agriculiurîi şi dome­niilor, a rostit un inimos apel la unirea in jurul Tronului, a- pel care a găsit atât in populaţia majoritară, cât şi in cea mino­ritară, un puternic răsunet, a- sistenţa m aniiestând cu înflă­cărare pentru M. S. Regele şi spera sa de propăşire generală.

In această atmosferă se a- dânceşte mai mult sem nificaţia şi importanţa deciaraţiunilor fă­cute de d-l Eugen Titeanu, cu privire la politica minoritară, arătând că „indulgenţa noastră nu e tim iditate, nici toleranţa noastră slăbiciune", şi că de aceea am lăsat m inorităţilor toate drepturile. Iată dece, „se vorbeşte prea mult de m inori­tăţile dela noi, şi prea puţin de n i n i . « minorităţile rom âneşti de peste P rotecţia copilului, mal mult graniţele noastre. ca oricare preocupare, în ulti-

rj * . i , mult t,m P a io s* o problemăIdeea că terenul econom ic asi^uă 1* noieste adevăratul terec, de apro- Imed)at după veDirea irun.piere, şi nu polem icile inutile , ea M lnlste rului Sănătăţii, a5 *A Pr î\ ^ \ 5i d- lui dr- generai M arinescu,de m inorităţile din Cadrilater, una dlntre rarele a larme datădovada declaraţiile de perfectă bua& dreplat(âi a j fost aceealealitate ale d-lui L efterof re- a m ortalitsţli infantile,prezentantul com unităţii bulgare, ^ ,ore a arătat că această mino- I?.e,a “ a ,oaPăt la celâ,lalt a ldiate înţelege că e momentul I tarii, prin toate m ijloacele, ve- ,«ă întindă o mână frăţească stea desnădajduită şl chem ările

ceaşcă, aduc o modestă contri­buţie de recunoştinţă printr’un exemplu personal".

Oratorul a arătat cum a fost votat de masseie turceşti şi en ­tuziasmul lor pentru noui re ­gim şi pentru M. S. Regele.

Constâtând colaborarea mi­norităţilor cu populaţia majori­ta r i , pe bună dreptate spunea d-l Eugen Titeanu, că această bucurie oglindită in faţa tuta ror, este rezultatul unei politici cuminţi şi a unui regim înflo­ritor...

Comemorarea Iui EminescuDiscursul M. S. Regelui fa Academia Română

Domnilor,Pentru Mine a fost o datorie

de a veni astăzi în mijlocul Domniilor Voastre la comemo­rarea lui Mihail Eminescu.

S'a vorbit mult despre el şi se va mai vorbi.

Importanţa lui în istoria cul- furei româneşti este aceea că a tost primul care a dat {are! o absolută încredere ta forţele ei intelectuale.

După încercările atât de fru­moase şi atât de lăudabile, ale lui V asile A lexandri, ale cărui poezii însă aveau un substrat de civ ilizare, aş putea zice, a

poeziei populare, a venit acest mare poet, care ne-a dat pen­tru prima dată, o producţie in­telectuală românească, a cărei valoare i-a dat putinţa fără greutate, să treacă peste hota­rele ţărei.

In cursul ascendent al cul- turei româneşti Eminescu în­seamnă deci una din pietrele de hotar cele mai importante.

Deaeeea am venit şi deaceea mulţumesc şi Academiei pen­tru com em orarea pe care o face astăzi, — com em orare care o cinsteşte, — cinstind pe ce l mai mare poet al ţărei româneşti.

Pentru copii! neam ulu i

pentru ajungerea la bun sfârşit a operei începută pentru pros­peritatea ţării rom âneşti“.

D-sa a declarat textual î „N’am avut ocazia să ne plân­

gem. Am respins întotdeauna actele necugetate care vin din afară.

„Nu primim nici o sugestie şl am înţeles să ne conducem noi singuri, din inspiraţia ce ­lor care au conducerea desti­nelor ţării rom âneşti.

Iată declaraţiunl categoric e tare pun perfect lucrurile la p&Qct şi care nu mai au nevoie de nici o subliniere.

Din partea bunilor noştri prie­teni turci, popor sobru, plin de distincţi une şi de credinţă, spu- lele d- lui Selim Abdulah ne mişcă adânc :

„In calitatea mea de expo­nent al populaţiei turceşti din Dobrogea şl Cadrilater, să-m i daţi voie să-mi exprim, cu a- cest prilej adânca noastră mul­ţumire, faţă de noul regim, faţă de guvernul M ajestaţii Sale R e ­gelui şl în special faţă de M a­rele nostru Suveran, pentru tra­tamentul acordat m inorităţilor, fiindcă noi nu am înţeles să ne

de ajutor pentru aceşti micuţi ai neamului, a străbătut, în to­vărăşită fiind de statistici, care nu mai lăsau nici o urmă de îndoială, că neamul întreg se va stinge, dacă nu se vor lua urgente măsuri pentru apărarea lor. Că chemarea a fost auzită de prea puţini şi înţeleasă in­vers de cum s ‘ar fi aşteptat, se poate vedea după situatia care a rămas aproape aceeaşi. Şi spun aproape aceeaşi, pentrucăo simt, o văd chiar aici în Braşovul atât de populat, aci unde la început s ’a făcut des­tulă mişcare pentru a îndrep­tăţiţi să aşteptăm o grabnică îadreptare.

Se pusese problema clădirii unui spital, unde micile fiinţe, aşa de scumpe, care nici măcar nu ştiu să ne spună ce le dor, să fie adăpostite, îngrijite me­dical, ne mai lăsându-se să se stingă lângă o mamă lipsită, neputincioasă de aşi salva c o ­pilul.

Pentru un început de adu­nare de fonduri, ştiu că publi­cul braşovean a fost chem at să contribue. S'au dat baluri, re ­cepţii, patronate de ch iar doam­na şl d -l profect, pe atunci co ­

lonel Tocinesnu. Am ma! fost apoi informaţi că s a răspuns binevoitor din partea tuturora— şi că s'ar fi strâns o sumă frumuşică — cu care speram să se pună bază noului aşezământ. Ori până acum nimic.

M i-se va răspunde, poate, i e către unii, că fondul au este suficient. Eu voi încerca să cred şi fără să mi se mai spu­nă. Ştiu, că pentru a face ceva bun trebuefie mult, dar mal

ştiu că cu un dram de dragoste şi bunăvoinţă pentru cei pe care zilnic îi chiamă pământul, se poate face şi cu mai puţin.

Nu voi fi eu aceea care să dau îndrumări necesare, dar ca să spun un cuvânt în numele ceior ce nu sunt în stare să se apere, să-şi ceară dreptul la viaţa în care au intrat, cred că pot face.

Numai acela care a trecut măcar o singură dată pe la dis­pensarul „Principele M lrcea" în timpul scurt al vizitelor, nu­mai cine i-a văzut pe doctorul Dorea, acest om sfânt pentru sufletele mici, cu câtă dragoste consultă pe micii suferinzi, îşi poate da seama de nevoia rea ­lizării cât mai urgent a spita­lului proectat.

Dintre cei 3 0 —40 copii pre­zentaţi într’o singură zi, cel puţin Í0 ar avea nevoe de in­ternare, unde să li se poată face intervenţii chirurgicale, îngrijire medicală în orice clipă şi luându-i nu de puţine ori dela mame chiar ele bolnave Şi mai este bine să se ştie că îa dispensar de oblceiu nu vin decât sugacii din ora?, iar numărul cel mare de bolnavi rămânând de multe ori pe sea- mea soariei şi a „ce o vrea Dumnezeu".

Sperăm că problema spitalu­lui de copii in Braşov, la care ar fi bine să contribue şi jude­ţele din jur, nu va rămânea un basm pentru îndrăgirea morţii, în a cărei pază îi avem în pre­zent, ci o realizare cât mai ur­gentă.

Cei chemaţi sunt datori sâ nu uite că viitorul neamului este ocrotirea lui incă de când se află în faşe. Deci salvând copiii Yor da dovadă că îşi iu ­besc neamul şi ţara.

In n rul viitor ceva despre crere şi aziluri pentru copiii noştri.

Elisabeta Heuţiu.

R e f l e x i i e c o n o m ic e

Legi elementarede doctrină economică

de Romulus Damian

Spre a putea supraveghea şi | In ordinea economiei de azicontrola mai uşor cunoştiinţele \ regula elementară a doctrineipe cari le posedăm şi spre a ' economice esta reprezentată prinle putea aplica cu eficacitate, 1 oferiă şi cerere, cari determinăeste nevoie să Ie ordonăm. R e - I preţurile, cât timp economiazultatul acestei acţiuni ordo- j formează „schimb de bunuri.“nate este î regule, legi, statute, j Această regulă este justă, însăce compun maximum de cunoş­tinţe ştiin ţifice asupra dom eniu­lui ştiinţei. Noi trebue să a c­ţionăm conform acestor regule şi legi, dorind ca munca să ne procure folosul pe [care îl aş­teptăm . Ţinând seamă de acest lucru elem entar, nu trebue să pierdem din vedere faptul că cunoştinţele noastre şi aceste legi sunt d irijate de spiritul timpului, care le învecheşte pe unele abia după câţiva ani, pe altele după decenii sau după secole, când trebuesc Înlocuite cu altele noui.

Incompletă, deoarece, spune nu­mai că oferta şi cererea de­termină preţurile, fără a pre­ciza felul şi fără a demonstra şi pe toate calelalte raporturi j econom ice. E a poate să satis­facă ordinea econom iei anor­male de azi, dar nu corespunde, nici pe departe, ordine! econo­miei naturale. Căci aceasta pre­tinde, alăturea de arătata re ­gulă, o a doua regulă asupra cârm uire! ş i efectului preţuri­lor. Se cer deci două reguli principale ; 1) Cererea şi oferta determ ină preţurile după ega­

litatea dintre stocul de J bani, înmulţit cu iuţeala circulaţiei banilor, 2) oferta de mărfuri egală cu cota de preţuri.

Regula a doua mai bine e x ­plicată, susţine : preţurile fixe asigură obligaţiunile de plată şi schimbul de bunuri. Ele tre ­buesc obţinute prin forţă de către stat, apoi prin ajustarea cererei faţă de ofertă pot fi prin forţă realizate cu ajutorul banilor în circulaţie forţată, în aşa fel ca indiciul, sau cota preţurilor comerţului en-gros, să ru depăşească hotarele do­rite. Din aceste două reguli, cea dintâi poate fi considerată nurnai temporar ca primară, substanţială este cea da a doua, mai importantă. Ambele reguli aiirmă că situaţia crizei eco­nomice este în esenţa sa o pro­blemă de ordonare techaică- economică.

Regula a doua ne mai spune că această chestiune trebue so­luţionată de stat, fiind vorba de o problemă de ordonare mo­netari, o problemă de etalon fix. Totodată ne mai spune că organismul nostru economic tre ­bue bazat pe un organ, a cărui chemare să fie supravegherea cotei preţurilor, ce trebuesc imediat adjustate, manifestând înclinaţii spre scădere ori spre urcare, prin schimbarea stocu­lui monetar în circulaţie, sau prin schimbarea iuţelei c ircu­laţiei banilor, ori prin schim­barea amânduror. Regula acea­sta ne mai arată că rnoneta fondanta de azi poate fi înlo­cuit* ţ trebue chiar înlocuită, deo m oneti dispareniă şi că cota preţurilor comerţului en gros admite controlul asupra mersu­lui regulei

Ea ne argumentează cu e x ­perienţă bogată că viaţa e c o ­nomică este bazată pe diviza­rea muncii şi pe schimbul de bunuri. Că schimbul de bunuri condiţionează mijlocul de schimb care este „banul," care poate fi numai un obiect de schimb şi în nici un caz nu poate for­rna, în aceeaşi vreme, şi obiect de schimb şi obiect de tezauri­zare ; întru cât banul ca obiect de tezaurizare produce lipsa de debuşeu, cu urmările sale fi­reşti : şomaj, mizerie, nemulţu­miri, turburări, etc. Ne mai ar­gumentează că „dobânda" şi „etalonul aur" produc mijloa­cele de tezaurizare, ca cT’zçie economice, — precum foarte'

1 bine afirm ă Silvio G esell, — sunt pornite din izvorul bani­lor şi că din aceste motive pot fi soluţionate tot numai de aci,— niciodată din partea „bunu­r ilo r .“

Ordinea econom iei noastre de astăzi şchiopătează din cauză că nu funcţionează normal a c­tuala alim entaţie monetară. A - ceasta, de fapt, trebue c la s ifi­cată de predom inare monetară, sau mai exact ; de stăpânirea ocultă a potentaţilor de ban!, pentru cari, ş! în faţa căror, totul este „gheşeft“; chiar şi foamea, turburările, revoluţia şi războiul.

In faţa acestor fapte, aceşti „gheşeftari," — cunoscuţi sub numele mai popular de m arii bancheri internaţional!, în frun-

Pagina 2* GATETA TRANSILVANIEI Nr. 4 7 - 1 9 3 *

tea căror stă I. P. Morgan dia N ew -York, — au angajat e co ­nom işti, zişi „specialişti,“ori zişi „o ficia li,“ cari prin reviste, zise de „specialitate,“ prin ziare, în solda lor şi prin cărţi volum i­noase, zăpăcesc lumea, arâtând ca vinovaţi de crize pe produ­ce a ţi pe tehnicieni, pe în tre­prinzători, ori pe omul politic care refuză sâ accepte so'da lor, etc. A ceşti exploatatori de popoare sunt de acord asupra punctului de vedere că alţii trebuesc făcuţi responsabili pen­tru criza econom ică-financiară existentă, dar nu sunt de acord să precizeze cu fapte incontes tabîle că cine anume sunt a ceştia „alţii"?

A cest fapt ne dovedeşte că acuzaţiunile lor sunt neînte­m eiate derivat d din concluzii eronate şi necinstite.

In afară de acest fapt nu trebue să pierdem din vedere că anumite instituţii de Stat, pe care nu le numim, se aso ­ciază mai mult acestor principii, decât intereselor ţărilor, pe care ar tre mi să le servească.

Măsuri luatep e n tru în le s n ir e a c ir c u la ţ ie i

în .M a ra m u re ş

In urma suprimării c ircu la­ţie i pe calea ferată de peiaj prin Ungaria între Satu-M are- Sighet, transportul de călători şi mărfuri se face în M aramu­reş cu mari greutăţi. Pentru înlesnirea acestora şi asigura­rea circu laţiei între regiunea M aram ureşeană şi restul ţării, M inisterul Lucrărilor publice şi al Com unicaţiilor a luat urmă­toarele măsuri :

1) A afectat suma de 9 mi­lioane lei pentru menţinerea în stare bună circulaţia drumuri­lor dela Satu -Mare la Sighet şl dela Sighet la Baia Mare.

2) Pentru a înlesni transpor­tul care se făcea pe calea fe­rată de peiaj, Ministerul prin Regia Căilor Ferate, a luat mă­suri pentru punerea şi menţi­nerea în circulaţie a 77 de auto­camioane pentru transportul de mărfuri şi 15 autobuze pentru transportul călătorilor.

3) In vederea normalizării circulaţiei s'au luat mâsuri ca Regia Căilor Ferate să înceapă în curând construcţia de căi ferate înguste între Telciu-Moi- sei pentru a se complecta le­gătura de cale ferată între Si- ghei şl Năsăud-Dej Bistriţa până ia terminarea căii ferate de mare trafic Salva Vişeu.

i n s t i tu t de C u ltu ră R o m â n o -G e rm a n ă . S e c ţ i a B r a ş o v .

i n v i t a t i epentru adunarea generală ordi nară a Institutului de cultură român-german din Braşov care va avea loc Luni 26 Iunie, o- rele 8,30 seara în sala mică dela „Gewerbeverein". Dacă nu se va întruni numărul minim de membri cerut de regula r.ent, se va convoca după 30 minute o nouă adutare care va avea drept să ia hotă âri, ori câţi membri s'ar aduna,

Ordini a de zi :1 Cetirea protocolului despre

adunarea generată precedentă.2. Raportul de gestiune al

comiteiuiui pentru 1933/39.3. Raportul casierului.4. Raportul verificatorilor de

cassă.5. A legerea noului com itet.6. Alegerea censorilor.7- Propuneri, interpelări.O rice propunere trebue îca-

intată com itetului, în scris, cel puţin cu trei zile înainte de a- dunarca generală.

Braşov, 12 Iunie 1939.Comitetul.

Adunarea generală anualaa cooperativei forestiere regionale „Bucegi“

„ G a z e ta T r a n s i lv a n ie i“ să nu l ip s e a s c ă d in n ic i o c a s ă ro m â n e a s c ă .

In sala de festivităţi a Cămi­nului cultural din comuna B a- ciu, s'a ţinui prima adunare ge­nerală anuală a cooperativei forestiere regionale „Bucegii".

La şedinţă au participat în afară de un număr impunător de membrii şl numeroşi admi­ratori ai cooperaţiei.

Şedinţa a fost deschisă la orn 4, sub presidenţia d-lui M ardare I. M ateescu, preşedin­tele cooperativei, care — îna­inte de a se intra în ordinea de zi — a adus omagii M S. Regelui pentru tot ce face ca ţara noastră să fie întărită înă­untru şi respectată în afară. (Asistenţa în picioare a ovaţionat îndelung pe M. S. Regele).

A luat apoi cuvântul părin­tele V ictor Marin, v lce-p reşe­dintele cooperativei care în cu­vinte adânc sim ţite a arătat rostul m işcărei cooperatiste, precum şi rolul pe care coope­rativa „B ucegii“ îl are pentru desvoltarea com ercială şi in ­dustrială din întreaga regiune.

A venit timpul — a spus S.S. — ca din isvorul cel mal bogat al avuţiei noastre naţio­nalei pădurile, să se adape şi românii, adevăraţii stăpânitori aî codrilor cari până astăzi mal cad încă sub securi străine.

S'a formai apoi biroul care a asistat pe d-1 preşedinte Mar­dare Mateescu ia îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege ca adunarea să fie legală, după care d-1 preşedinte M ar­dare I. Mateescu, a ţinut o fru­moasă cuvântare spunând in rezumat următoarele :

Am pornit la drum acum un an, cu sufletele pline de încre­dere, în munca noastră, în o- gorul cooperaţiei, dar mal ales încrezători în sprijin ii pe care autorităţile ni 1 vor da în a- jungerea ţelurilor pe care ni le-am propus. Dela început ţin să mărturisesc că idealul nos­tru s'a sfărâmat de reaua vo­inţă a unor conducători cari deşi vremelnici, au căutat să lovească în instituţia noastră din motive de ordin politic. Se urmărea prin aceasta satis face­rea unor interese meschine, ne- socoiindu-se rolul pe care co o ­perativa noastră era ch-cmată să-l joace în viaţa economică şi industrială a acestei regiuni năpSdită de toţi străinii. Iată pentruce venirea actualului r e ­gim politic, care a schimbat fundamental moravurile din tre­cut, ne-a adus şi nouă o ne­grăită satisfacţie,

Dacă scopul urmărit de ad­versarii cooperativei noastre, acel de a o desfiinţa, nu a fost ajuns, apoi faptu l că am fost ţinuţi în şah a iovit in desvol­tarea ei, noi străduindu-ne săo menţinem, în speranţa unor timpuri mai bune- Credem că, ascunderea în pământ a ta le n ­tului încredinţat de Dv,, nu poate să fie o acuză pentrucă ori át ne-am străduit nu am gă?it o altă cale mai bună.

Totuşi, dacă rezultatul mate­ria» nu este deloc strălucit coo­perativa noastră a avut o mare Înrâurire asupra comerţului de iemne in general, şi asupra c o ­merţului cu lemn-a de foc în special.

Participarea noastră îa lici­taţiile de vânzări de păduri, a dat de gândit unor negustori cari au văzut în noi un adver­sar de temut, al preţurilor de batjocură pe care străinii — mai ales — îl ofereau pentru e x ­ploatarea pădurilor a acestui bun cu care Dumnezeu a înzes­trat plaiurile ţării noastre.

Efectul; preţul lemnelor la lic ita ţiile de păduri s'a rid icat în folosul celor mulţi. Din ne­fericire însă, noi nu am putut

participa la prea multe lic itaţii, astfel că la un moment dat, ne- gustorimea, a constituit un ade­vărat trust, oferind din n o i preţuri mici, pe care comunele erau nevoite să le prim ească, din lipsa altor concurenţi mal buni.

La com erţul cu lem ie de foc am avut însă u i succes neaş­teptat. De unde pe piaţa bra­şovului, lemnele da foc ajun­sese să se vândă pe preţuri e x ­trem de mari, micul nostru c o ­merţ pe care îl exercitam la depozitul delà Bartolom eu, a stricat oarecum socotelile unor speculanţi, doralci de îmbogă­ţire rapidă. Noi ne-am mulţu­mit cu un câştig mal mic, pen- truca în feiul acesta să venim în ajutorul celor cu m ijloace de existenţă reduse.

Faptul acesta a determ inat pe conducătorii municipiului să fixeze preţurile m axim ale la lemnele de foc, la preţul cu care cooperativa noastră le vindea.

Acum când vremurile s ’au schimbat şi când cooperaţia este chemată să joace un rol impor­tant in viaţa statului nostru, se cade să privim cu încredere la desvoltarea pe care cooperativa noastră o va avea.

Şi încrederea în desvolta­rea cooperativei este cu j[atât mal întărită cu cât în fruntea cooperaţiei româneşti este unui dintre cei mai încercaţi coope­ratori, este d-1 ministru Victor Jinga, un adânc cunoscător al nevoilor din regiune şi de spri­jinul căruia se leagă toate nă­zuinţele noastre.

Dar încrederea în desvoltarea cooperativei, ne este strecurată în suflete şl de faptul că in fruatea cooperaţiei din regiune

se află d-1 Taraş un bun român care a re u jit să dea viaţă m iş­cărei cooperatiste şi să -şl r e ­capete bunul renume, adumbrit de nepriceperea, sau reaua co n ­ducere din trecut.

In spţranţa ca gândurile noas­tre bune vor fi înţelese, fac un călduros apel la toţi bunii r o ­mâni să sprijine cu toate pute­rile lor m işcarea cooperatistă din această regiune.

Au fost apoi desbătute rând pe rând toate punctele din o r­dinea de zl: aprobarea bilanţu­lui, bugetului şi ceeace este şi mal important adunarea gene­rală a votat cu unanimitate efec­tuarea unui împrumit de un mi­lion lei dela Centrala cooperati­velor, împrumut care să permită cooperativei să se desvolte cât mai mult.

Explicaţiile de ordin conta­bilicesc au fost făcute de d-l Corbu, contabilul Federalei co o ­peratiste.

In timpul desbaterilor a sosit şl d-1 Taraş, preşedintele F e d e ­ralei „Carpaţi“, căruia i s'a fă­cut c caldă manifestaţie de simpatie.

D sa luâad cuvântul a făcuto largă expunere a felului cum este organizată cooperaţia în regiune arătând rolul ei în în­depărtarea tuturor străinilor dela exploatatea lemnului. Nu­mai uniţi intr’un puternic mă- nunchiu ne vom putea ridica acolo unde conducătorii nojtri de astăzi vor să ridice poporul românesc pentru a ti dătători de ton şi adevăraţii reprezen­tanţi ai bo jăţiilor noastre na­ţionale.

La sfârşit s'a expediat o te­legramă de omagii M. S Regelui.

De asemeni s'au expediat te ­legrame d -lo r : dr. Volcu Nt- ţescu, fost ministru şl dr. V ic ­tor Jinga, ministru cooperaţiei.

După încheere dasbaterilor( mulţimea a plecat spre c im i- nurile lor încrezători în isbânda deplină a mişcărei cooperatiste.

Victor âi. Macedonsckl: PĂRINTELE ÂNTM— O zi pa câmp cu stoSu! —

Concomitent cu realizările de ordin social şi de ordin educa­tiv, mişcarea străjerească, tinde tot mai mult să creeze o l i te ­ratură a el, se preocupă tot mai adânc de a pune la înde­mâna cititorilor de orice vârstă cărţi plăcut scrise, cari pe lângă caracterul lor literar, să aibe în conţinutul lor, acea respiraţie morală, acea nouă orânduire intelectuala, cari sa vor înfăptuite, prin munca de f i ica re zi a Strâjei Ţării Râs punzând acestor deziderate, cum deasemenea împăcând cerinţele de idei cu cele ale unor forme plăcute, autorul „Périntelui A n ­ion“, dl. Victor Al. Macedonscky a realizat spre meritul d-sale şl în beneficiul străjeriei şi al tuturor cititorilor da lucruri frumoase o carte care vine să îmbogăţească cu mare folos bi blioteca, nu numii cea a tânăru­lui străjer.

Autorul, folosind o excursie a stolului unei şcoli primare dintr'un sat sub conducerea Pă­rintelui Anton, care împrumută şi titlul volumului, „păstor bun,“ „întreg la vorbe şi la fapte" ne povesteşte într'o admiraţilă limbă şi sim ţire românească, tot felul de treburi străjereşte. în ­cepând cu biserica, care este şi în străjerie punctul de ple­care întru săvârşirea binelui, urmând cu Ţara şi Regele, au­torul în cadrul minunat al ţa ­rinei şi lanurilor, trece în re ­vistă tot buchetul frumos al în­demnurilor străjereştl. Vorbeşte despre darurile lui Dumnezeu şi cele ale pământului, despre foloasele îm păcării între oameni şi a a ju torării lor. Despre mun­că, despre sănătate, despre o r­dine şi punctualitate. Apoi sfa ­

turile continuă îa ordinea celor practice, despre însemânţare, despre animale. Şl toate acestea cu acea admirabilă împletire de îa irum arl şi sfaturi stră- jereşti, cu acele minunate exem ­plificări din istorie, din cre ­dinţă şi din viaţa de toate zilele.

Cartea se închee cu frumoasa cuvinte despre cel dintâi s tră­jer, care este şi regele nostru al tuturora.

Scrisă într'o l i u b l curgătoare şi neobişnuit de p ăcută, pur­tând povestirea dela o serie de sfaturi la alte, cu variaţii da intonaţii şi limbi, cartea a- ceasta se prezintă ca o lectură care mărită să fie citită.

„Muncă şi Voe Bună“.

In urma tratativelor duse cu d-nii d irectori al cinem atogra­felor braşovene, Inspectoratul Muncii Braşov a reuşit sâ o r­ganizeze spectacole cinem ato­grafice pentru m uncitori cu preţuri minime.

Luni 12 crt. au avut loc trei reprezentaţii la cinem atograful „ROY^AL" cu un program com ­pus di n: 1) Ju rn al sonor r o ­mânesc ; 2) Paris M elody ; 3) Legiunea diavolului.

Succesul acestor reprezentaţii a fost desăvârşit. Circa 1600 spectatori au urm ărit cu In te­res programul, timp de trei ore. Prlntr'un sistem de control care a dat bune rezultate, s'a asigu­rat participarea în exclu siv itate a m uncitorilor.

S 'a stabilit un preţ minim de intrare de 10 le i de persoană, dându-se posibilitatea şl celui

mal modest m uncitor s i par­ticip e.

Se vor face toate eforturile ca aceste spectacole *& se ţ!o& de mai multe ori pe lună şl, de va fi posibil, cu preţuri cât mal m ici de intrare.

In chipul acesta se va pune la îndem âna m uncitorului iacă un m ijloc puternic de recreare şl educare sufletească care poate fl întrebuinţat într'o mal largi măsură decât teatru, fiind un instrument prin excelenţă me­canic. *

Organizaţia „Muncă şt Voe Bună“ — secţia Braşov organi­zează un concurs atletic Sâm­bătă 24 şi Duminecă 25 Iualea. c., pe stadionul Municipal Regele Carol II. Concursul con­tează la se lecţionarea lotului de atleţi cari vor face depla~ sarea ia Bucureşti, unde vor lua parte la concursul din ca­drul „Expoziţiei Internaţionale Muncă şl Voe Bună“.

Vor avea loc urm ătoarele probe :

100 m. plat.400 m. plat.

2000 m. cu obstacole.5000 w. plat,Ştafetă suedeză 100 X 200 X

300 X 400.G reutate — aruncare.Grenadă — aruncare.Disc — aruncare.Pentru orice inform aţie se va

adresa la d l prof. loan Şeitan, liceul Dr, loan M eşotă sau ia Inspectoratul Muncii Braşov.

Dsla Direcţia generală a c.f.r.C ălătorii din A rdeal cari că ­

lătoresc cu trenurile accelerate şi rapide spre Bucureşti, d ar cari au trenuri prin Moldova, deci sunt nevoiţi 'să schimbe trenul la Pioeşti, se plâng de marele inconvenient al acestei călătorii. Iată despre ce este vorba. Călătorii trenurilor de mai sus, cari le schimbă pen­tru Moldova, sunt lăsaţi în sta­ţia P ioeşti-V est, unde m ijloa* ceie de transport până la staţia P loeşti-Sud sunt extrem de re ­duse, sau dacă sunt acestea nu pot fi întrebuinţate, deoarece cei cari au bilete de sezon (50% ) sunt nevoiţi să aştepte alt- tren care să-i ducă în sta­ţia Piocşti-Sud, de unde apoi se ia trenul spre Moldova

Este în felul acesta o trans- bordare inutilă, care pe lângă că necesită timp, dar provoacă călătorilor ce vin din A rdeal groază când ştiu că sunt ne­voiţi să aibă grije de copil, de bagaje... In fine cine a făcut vr'odată transbordări va în ţe­lege uşor acest mare neajuns al călătorilor din A rdeal spre Moldova.

Pentru aceasta atragem aten ­ţiunea d irecţiei c . f . r . pentru a m odifica mersul unor trenuri accelerate şi rapide, îndrumâ- du ie prin staţia P io e ştl-S u i.

Caravana Cinemato­grafică Culturală la

BraşovIn ziua de 22 Iunie, orele 18,

vă sosi în localitate „Caravanai Cinem atografică C ulturală“, care

ce va instala în faţa Camerei de Industrie şi Comerţ.

R eprezentaţiile vor începe Duminecă, 25 Iunie c., orele 8 dim ineaţa, costul Junul bilet de persoană, în grup, este de 2 —5 lei, pentru profesorii cu elevii şi m uncitorii cu conducătorul lor.

Publicul va scoate b iletele de intrare d ela cassă.

Sâm bătă 24 Iunie, ora IO1/* se va o ficia la b iserica Sf. Ni- colae parastasul de 2 ani dela m oartea protopopului

D r. IO S IF B L A G A

f c 4 7 - GAZETA TRANSILVANIEI Péglmm J

I N S T R U C T I U N I

lutaţiile din Cartea imobilului1. Fişa Nr, 3 este fişa ma-

tafllior.Ea se completează în 2 exem ­

plare mimai in cazul când in ­toxice vre o schimbare în si- tu(ia imobilului, adecă în fişair. 1 sau Nr. 2.Exemplu :a) Ia fişa Nr. 1 a cărţii de

Imobil sunt trecute 3 aparti- mente şi 2 prăvălii.Unui din chiriaş care deţine

m apartament se mută defini- lf dia imobil.Imediat proprietarul imobilu-

ul întocmeşte fişa Nr, 3 în care arată Nr. apartamentului « se eliberează, numele loca­tarului care a plecat cu arăta- na câ la data de . . . a pără- «lt apartamentul mutându se în Str.. , . Nr. . . sau oraşul . . . Odată cu fişa Nr. 3 făcută în

î exemplare să prezinte şi ca r­ia imobilului pentru a se face cavenita operaţiune în fişa Nr.1, Iar fişa Nr. 2 al apartamen-

gau prăvăliei respective, se păstrează separat dimpreună cu un exemplar fişa Nr. 3, care se restitue vizat dela Biroul de JPgpulaţie,

In căzui când apari a meniul ian prăvălia se reîochiriază, se întocmeşte de proprietar o nouă iişă Nr. 2 îa dublu exemplar, mse depune la Biroul Cen­tral de Populaţie pentru viză.Ua exemplar vizat se resti­

be proprietarului, care îl pă­strează în Cartea de imobil.

Alt caz: Dacă vre-o per­sană menţionată in fişa Nr. 2 4 Cărţii imobilului a decedat,

căsătorit, dacă a plecat la stagiul militar, ia streinătate, kvre-un internat, sau s'a mu­tai in ait loc, chiriaşul princi-

este dator să anunţe schim băriie de mai sus, prin fi?a Nr.3, Chiriaşii şi subchiriaşii cari j se mută în alt imobil, se anunţă

tarin IJ?a Nr. 3.\De asemeni şi pentru oamenii m serviciu concediaţi se co a- plectează fişa Nr. 3.

cj Alt caz : Dacă intr'un irao-II este instalată o industrie

■oarecare, o instituţie, o socie­tate etc., care după întocmirea Cărţii imobil, se mută în alt loc, se anunţă mutarea pria tí?a Nr. 3, depunándu-se la Bi- \ [foul de Populaţie şi fişa Nr. í 12.ln caz de reînchiriere, dacă edă inobilului aceeaşi sau Ui destinaţie, se întocmeşte ;0ui fişe atât Nr. 1 cât şi Nr.2,din care se specifică noua situaţie potrivită rubricelor res­tellve.d|Toate sosirile, chiriaşi, sub-

tóliiaji, se aaunţă prin fişa Nr. 2peitru persoanele^care-şi sta- bihs: domiciliul la Braşov, e- xercită o profesiune în locali-

şi care sunt înscrişi la B i ­roul de Populaţie, fie chiar şi la mod temporar pentru un timp

părăsesc în orice condiţiuni o locuinţă.

Cu fişa Nr. 2 toţi cei cari se stabilesc în orice condiţiuni în- tr 'o locuinţă.

Ambele fişe se întocm esc în dublu exem plar, din care unu vizat se restitu ie depunătoru­lui, iar cel de al doilea se d e­pune în Cartea de imobil.

In Cartea de imobil aflată la Biroul de Populaţie se păstrează absolut ioate datele înscrise în fişele 1, 2 şl 3, dela depunerea ei, iar în celă la lt exem plar aflat la proprietar se părtrează nu­mai situaţia curentă.

Flo tanţii se anunţă prin fişa Nr. 4.

H otelurile, hanurile, închiriă- tării de cameră mobilată cu luna, săptămâna şi ziua, vor a- nunţa pasagerii individual, la sosire cu fişa Nr- 4, iar la ple­care cu fişa Nr. 3 în dublu e- xemplar. Se atrage atenţiunea d -lcr proprietari cari au depus cărţile de im obil mai înainte de 31 M ai a. c. şi au primit bonuri de intrare cu Nr. de or dine, să se prezinte de urgenţă la Biroul de Populaţie pentru a se face verificarea C ărţilor de imobil depuse, râmase ne­verificate şi a li se restitu i câte un exem plar vizat.

Cei cari nu se vor conform a, vor fi consideraţi contravenienţi, dacă la facerea controlului nu vor putea prezenta C ărţile de imobil.

De asemeni se atrege aten ­ţiunea că tăbliţele de aparta­mente, trebuie să fie fixate la fiecare apartament, aşa cum s'a trecut în fişa Nr. 1 din Cartea im obilului.

Tăbliţele de apartam ente tre ­buie să fie uniforme de m etal em ailate 12x3 cm. conform cu modelul admis de autorităţi.

D easem eni trebuie să se gă­sească afişat la fiecare im obil cu mal mult de 2 apartam ente, un tabel cu Nr. apartam entului şl numele locatarilor principali prevăzuţi în fişa Nr. 1 din Car­tea imoblluîui, vizat la Biroul de Populaţie.

La casele de raport, în c a ­m era destinată portarului va fi afişat un tablou cu numele şi însărcinările personalului de serviciu comun întreg im o bi­lului.

Contravenienţilor li se vor aplica sancţiunile prevăzute prin ordonanţa Prefecturii Judeţulu i Braşov Nr. 18 din 28 A prilie 1939.

Chestor, /. Ciurea.Şeful Biroului Central

de Populaţie şi control Comisar, Ai. Bălan.

PENTRU VARAF r i g o r î i e rM a ş in i p e n tr u în g h e ţa tă R e ş o u de p e tr o lŞ e s lo u n g u r i ş i b ă n c i de g ră d in ă î s a s o r t im e n t m a r e

K A M N E R & J E X E L I U S S.A.330 2— 3

C I N E M A „ASTRA-D e la 23 Iu n ie

O r e a l iz a r e s e n z a ţ io n a lă

Cu: JEAN GABIN , MiREäLLE BAUN

U n f i lm al d ra g o s te i , s a c r i f i c iu lu i , d a to r ie i

S E D U C Ă T O R U LD u p ă ro m a n u l lu i A N D R É B E U L L I E R

Cu; RENE LEFEVRE, ^ARGUEßlTE DEVALRegia : J E A N G R E M IL L O N . J u r n a l M e tro G o ld w in .

fssasfai

Deasemeni î Dacă s'a născut ua copil, dacă a venit un mem-

de familie, care rămâne înil familiei definitiv un timp îndelungat, dacă se anga-i un om de serviciu sau o

f«rvltoare, toate aceste cazuri tele similare se anunţă prin

Uşa Nr. 2, compiectându se toate «bricele cu datele respective.

Personalul angajat la diferi- j iâ firme şi întreprinderi in- i •éií/lale, se anunţă prin fişa Air, 2 acei noui angajaţi şi se iac fişe Nr. 3 pentrti cei con­cediaţi.

Odată cu fişele făcute in du-i exemplar, se va prezenta Cartea de imobil pentru a se

face cuvenitele operaţii.Ia rezumat ;Toate m utaţiile intervenite ipă depunerea C ărţii de im o-1 se anunţă de cătră proprie­

tar şi chiriaşii principali după Iram urmează :! Ci fişa Nr. 3 toţi .a c e l care

2 - 2

DOMNILOR T Â M P L A R I! V ă a tra g e m a-te n ţ iu n e a a s u p r a a te l ie r u lu i n o s t ru m ă r it ş i în z e s t r a t cu c e le m a i m od ern e m a ş in i p e n tr u p r e l u c r a r e a le m n u lu i.Chiria maşinilor este de lei 48 pro oră,Pentru croit Vă stă la dispoziţie atelier separat. Pentru lucrări mai mari se pot închiria părţi de ateliere (boxuri)

A. KOCSIS Şl FII SUCC. S. A.Lemnărie şi Fabrică de Parchete

T E C H I R G H I O LRenumita Staţiune Balneară Sezon 15 Mai — î Octombrie SĂI CALDE ŞI RECI CU NOMOL P L A J E L A M A R EV in d e c ă r i m ir a c u lo a s e s e o b ţin în :

R EU M A T ISM E, TU BERCU LO ZA E X TE R N Ă , BOLI DE FE M E I, RA H ITISM , E T C ., E T C .

Z e c e s ta b il im e n te d e b ă i, v i l e ş i r e s t a u r a n t e p e n t r u t o a t e c a t e g o r i i l e de v i z i t a t o r i

Preţuri foarte moderate322 3— 6

Chestura Poliţiei Braşov

Nr. 381 M .

PublicaţiuneIn baza art. 27 din legea c ir ­

cu laţiei şi adresa Nr. 3 5 2 —939 a Cercului de R ecru tare B ra ­şov, urmând a se face rep arti­zarea autovehiculelor cu tra c ­ţiune m ecanică pe anul 1939— 940, se pune în vedere pe a- ceastă cale tuturor p roprietari­lor de maşini să se prezinte la Chestura P oliţie i Braşov cu foile de circu laţie spre a li se face viza în zilele specificate mai jo*. Contravenienţii vor fi pe­depsiţi cu amendă dela 1000— 2000 le i, conform art. 62 din legea circu laţiei.

In ziua de 22 Iunie 1939 se vor prezenta proprietarii de c a ­mioane dela ora 7 dim ineaţa până la ora 7 seara.

In ziua de 23 Iunie 1939 se vor prezenta proprietarii de c a ­mionete la aceleaşi ore.

In zi^a de 24 Iunie şi 25 Iu­nie 1939 se vor prezenta p ro ­prietarii de turisme la aceleaşi ore.

In ziua de 26 Iunie 1939 se vor prezenta proprietarii de au ­tobuze şl m otociclete la a ce ­leaşi ore.

In ziua de 27 Iunie 1939 se vor prezenta proprietarii tra c ­toarelor, cilindrilor, bene-bas- culante, autodube, brancarde, autoreclam e, ambulanţe, auto­tractoare, autostropitoare şi au- toşenile.Chesiorul Politiei Braşov,

I. Ciurea.Şeful Biroului, M. Simionescu.

Hala expozi­ţiei ie mohi-

S t r a d a Hirscher Nr.9343 2 — 6

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 18.147/1939 Serv. Financiar.

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală, dar în special gospodine­lor şi a celora ce îşi fac apro­vizionarea cu zarzavaturi şi fructe din pieţele săptămânale şi zilnice de pe teritoriul M uni­cipiului Braşov, că preţurile se fixează de organele de control ale Prim ăriei, zilnic, pe baza facturilor ce primesc angrosiştii, dela locurile lor de aprovizio­nare, cu adăugarea cotei legale de câştig, admisă de legea pen­tru înfrânarea speculei.

Aceste preţuri fixate sunt cele maximale, deci nu pot f i depăşi­te sub nici un cuvânt de revân- zători.

Preţurile acestea m aximale se trec zilnic pe tablele de ' preţuri oficiale ce se află fixate în fiecare din pieţe şi anume :

1. Transform atorul din P iaţa Hirscher.

2. Transform atorul din P iaţa Regina M aria.

3. Transform atorul din Piaţa de E n -gros.

4. Transform atorul din P iaţa M. Kogălniceanu.

5. Transform atorul din P iaţa U nirii (Prund)

6. Transform atorul din Piaţa M agaziei.

T o ţi revânzătorii sunt ob li­gaţi a trece pe tăb liţe le lor preţurile zilei şi a vinde în lim itele acestora, zarzavaturile şi fructele ce desfac.

Contravenienţii, fie că vând

peste aceste preţuri, f ie că. nu-şl trec preţul, sunt a tn en -daţi.

Pentru un control mai r ig o ­ros şi pentru a înfrâna o r ic e poftă de câştig ilic it, facem? apel la toată lumea consum a­toare, ca în cazul când co n s­tată un abuz, să -l anunţe, f ie agenţilor de control a i P rim ă­rie i ce sunt în permanenţă p e pieţe, fie Biroului de con tro l ai Prim ăriei, în scris sau te le ­fonic, (Telefon Nr. 262) d ed a-« rându-şi numele, adresa şi nu­mele revânzătorului]abuziv, pen­tru a se lua im ediate m ăsuri contra lui.

Braşov, la 15 Iunie 1939.

Prim ar, Gh. CuteanuSecr. gen., Dr. V. VoÎGBL.

347 1— 1

Nr. 3587— 1939.

Publicaţie de licitaţi«Subsemnatul portărel prin a -

ceasta publică că în baza de~ clziunii Nr. G. 20177— 1938 a judecătoriei de ocol m ixtă B ra ­şov, în favorul reclam antului Dr. Fritz Schnell, repr. prin adv. Dr. Anam aric Schnell S b â r- cea Braşov, pentru încasarea crean ţei de 1322 lei şi acc. se fixează term en de lic ita ţie pe ziua de 26 Iunie 1939, orele Î Sa. m., la faţa locului în Braşov; str. Largă Nr. 19, unde se v o r vinde prin licitaţiune publică judiciară! 1 cassă de fier, 1 b i­rou, 1 maşină de scris, 1 masă, şi 2 fotolii, în valoare de ie í 10.400.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estim are.

Braşov, la 7 Iunie 1939.Indescifrabil

349 1— 1 portărel

Regia Publică Com ercială a în ­treprinderilor M unicipiului

Braşov

Nr. 858/1939 şi 922/1939

Publicaţiune»Se aduce la cunoştinţa c e lo r ’

in teresaţi că în ziua de 4 Iu lie 1939, se va ţine, în localul R e ­giei Publice C o n ercia le a în ­treprinderilor M unicipiului B r a ­şov, Şoseaua Sft. Petru Nr. 11 etaj I, Cabinetul D irectorului,o nouă licitaţie publică.

î . La ora 12 (douăsprezece} pentru procurarea cau ciu cu ri­lor şi cam erelor de autom obil necesare în anul 1939.

2. La ora 12 jum. (douăspre­zece şi jumătate) pentru p ro cu ­rarea a 680 (şasesuteoptzeci) tone cărbuni pentru gazificare.

Cantităţile şi felul m ateriale­lor arătate mai sus, n ecesare pe anul 1939, sunt cele a ră ta te în tablourile anexe la ca e te ie de sarcini din cari fac p arte integrantă.

L icitaţia se va ţine în co n ­form itate cu art. 88— 110 in ­clusiv, din Legea C ontabilităţii publice, Regulam entul O.C.L. şi normele publicate în M onitorul O ficial Nr. 127 din 4 Iu n ie 1931

Toate persoanele cari vor luaţi parte la lic ita ţie vor depune pe. lângă ofertă şl o garanţie pro­vizorie de 5 la sută asupra v a­lorii oferite, iar oferta se vat face în conform itate cu c a e te ie de sarcini cari se pot vedea in: fiecare zi lucrătoare între o re le 8 —13 în Biroul Econom ic a l R eg iei Şoseaua Sft. P etru Nr«11, etaj I,

Braşov, la 16 Iunie 1939#

Regia Publică ComercialăS a întreprinderilor Munici­

piului Braşov

Casă de vânzare 2 c a ­mere şl bucătărie, teren 720 m p. Inform aţiuni la I. M. B o rta»« Braşov, Str. Ciprian P oru m - bescu f.n. 219 3 —#

P ag b ft 4 rOAZETA'TRAK SiLVANIH Nr 47—1939

Activitatea premilitarăIn judeţul Braşov

ln lunile Aprilie Mai, premi- Hiaril de sub conducerea d-lui colonel Dimltrie Petrovici, au fost concentraţi 10 zile pentru punerea în aplicare a progra­

m u lu i de lucru ce s ’a executat în comunele din judeţul B ra ­şov.

A cest program a fost întoc­m it de d -1 prefect al judeţului, de d-1 Căliman, directorul Se r­viciului Social de comun acord cu organele Ministerului de A- gricultură şi Domeniilor şi a inspectorului de Pregătire Pre* militară.

Perioada şi durata concen­trării , s ’a stabilit pentru fiecare localitate după regiunea şl ne­voile lucrărilor.

Sau executat două feluri de munci : lucrări in comunele res­pective şi lucrări în pepinierele statului, pentru care a (ost ne- voe de tabere de muncă (Zăr- neşti, Satulung şi Vama Buzău).

Conducerea lucrărilor au a- vut-o organele tehnice silvice şi agricole, iar disciplina şi or­dinea a fost menţinută de or­ganele formaţiilor premilitare, comandanţi de subcentre, aju­taţi de instructori.

Se cuvine un cuvânt de lau­dă tuturor conducătorilor, în cea mai mare parte învăţători, care nu au precupeţit timpul şi odihna, făcând un punct de onoare din rezultatul obţinut c a aport de muncă, instrucţie şl educaţie a tineretului.

Lucrările executate în comu­nele din judeţ au fost ;

Lucrări în pepinierele comu­ne tor — însămânţări.

Scoaterea de pueţi, diferite esenţe, 504.000 bucăţi. Planta- ţiuni de pomi şi pueţi în gră­dini, şcoli, biserici, cimitire, pe drumurile satului, judeţene şi pepiniere 143.000 buc. Cură­

ţirea păşunilor comunale, 58 ha. Curăţit pomi fructiferi şi ar­bori, 860 bucăţi.

Confecţionarea şi fixarea tu­torilor la arborii plantaţi, 1169 bucăţi. Desfundări şi construiri de şanţuri şi canale pe şoselele comunale 13.059 m. Repararea podeţelor, două. Nivelare, săpat, amenajare, şi deschideri de dru­muri în comună pe o întindere de 3400 m,p. Transportul a 48 m.c. pimânt. Curăţatul a patru, fântâni. Spargerea şi împrăş- tierea a 130 m.c. pietriş pe şosele. Lucrări efectuate în ta- berile de muncă. Scoaterea de pueţi diferite esenţe şi planta- ţiuni în perimetrele de amelio­rare, 31.000 bucăţi, fnsemânţări în pepiniere pe o întindere de10 ha. Sădit, 290 pomi fructi­feri. Desfundare şi risipire de gunoi pe 6200 m.p.

Dacă s'ar socoti munca pe o zi a unui premilitar numai ia 15 lei, lucrările efectuate în judeţul Braşov în această con­centrare se ridică la suma de lei 179.215 în care nu s’a adău­gat personalul de supraveghere.

Premilitarii ruraii s'au hrănii de acasă, iar munca a fost gratuită.

Premilitarii concentraţi în cele trei tabere de muncă din cele trei comune amintite au avut hrana socotită a 15 lei pe zi.

Pe timpul concentrărilor, pre­militarii au avut în orariul zilnic şi un program de ins­trucţie de educaţie.

Lucrările au fost inspectate de d-1 colonel Ivaşcu, prefectul judeţului şi de d-1 colonel P e­trovici subinspectorul P. P. jud. Braşov, care prin munca ce o desfăşoară în această instituţie de pregătire premilitară şi-a făcut un titlu demn de recuno­ştinţa judeţului.

Organizarea gărzilor naţionale în regiunea Braşov

Pe stadionul “Regele Carol al II- lea" al municipiului B ra ­şov, a avut loc în cadrai unei deosebite solemnităţi, organi­zarea gărzilor naţionale dia re ­gim ea Braşov.

Organizarea s ’a făcut potri­v it directivelor date de centru şi după o minuţioasă selecţio­nare a valorilor, făcută de d. colonel Săndulescu, comandan­tul gărzilor din regiune.

înainte de a se proceda la instalarea comandanţilor în fun- tea unităţilor ce formează garda,d. colonel Săndulescu a făcut atenţi pe aceştia de răspunde­rea ce o au, spunând că, dem­nitatea incumbă şi o datorie a â comandantului, datorie faţă de vremurile pe cari le stră­batem şi cari vor aşeza socie­tatea pe noui baze, pe noul principii izvorâte din disci­plina care trebue să domnească pretutindeni,

T)-sa a uât apoi citire ordi­nului de zi prin cari se nu­mesc următorii comandanţi ; Ştefan Dron, ziarist comand, de companie, Ion Ig. Mircea, sub­prefectul judeţului, comand, plot.I ; Mardare I. Mateescu, ziarist comand, plot, II şi Romulus Deişoreanu, şeful serviciului fi­nanciar al preiecturei de judeţ, comand, plot III.

F iecare ploton este format din trei grupe, iar grupa este formată din două echipe.

După ce fiecare comandant şi-a luat unitatea în primire,d. col. Săndulescu, a dat cetire unei circulare a centrului, pri­vitoare ia rosiul gărzii şi al fiecărui membru al ei.

Apoi unităţile în formaţie mi­litară su mers la cimitirul e-

roilor dela Bartolomeu, unded. col Săndulescu a vorbit de sacrificiul eroilor căzuţi pen- truca să trăiască România.

Eroii stau aci numai cu tru­purile îor, unde şi noi vom merge căci pământ din pământ este trupul nostru, dar sufletul lor este în lumea drepţilor.

Noi generaţiile de după răz­boi, nu trebue să avem alt ideal decât acela de a le urma sublima pildă, daca nevoia o va cere.

D sa a terminai entuziasta cuvântare aducând omagii M.S. Regelui, care a reuşit să în­tărească şi să consolideze ţara, făcând-o respectată în afara hotarelor.

După pelerinajul dela cimi­tirul eroilor membrii gărzi s ’au împrăştiat, ducând în suiletele lor încrederea deplină a timpu­rilor bune în pragul cărora suntem.

S e c ţ i u n e a B r a ş o v a Asocia- ţiunei generale a profesorilor secundari, contribue la înzes­trarea armatei cu salariul de pe o zi, dând următoarele sume:1. Gimnaz. indus, casnic din Satulung 922 lei. 2. Liceul c o ­mercial de tete din Brişov 3280 lei. 3. Liceul comercial de băe- ţi „Andrei Bârseanu“ 2S01 lei.4. Liceul industrial „Regele Ca­rol I I“ 3570 lei. 5. Liceui „An­drei Şaguna" 5400 iei. 6, L i­ceul de fete „Principesa Elena" 7C27 lei. Total 23.000 lei.

Suma s a depus la Banca Na­ţională sucursala Braşov, cu Recipisa Nr. 3701 a. c.

ADUNAREAgenerală ordinară

a A s o c ia ţ ie i p u b lic iş t i lo r ro m â n i

Sub preşedenţia d-lui general Ion Manolescu senator şi con­silier permanent la „Straja Ţ ă­r i i“, s ’a ţinut adunarea gene- generală ordinară a Asociaţiei publiciştilor români, la sediul din Calea Victoriei Nr. 52. D-1 secretar general dr. Florin Co- drescu a expus activitatea pe anul expirat, arătând că din1938 şl până acum s ’au înscris în „Asociaţie“ un număr de 44 membri, s-au ţinut 6 conferinţe publice, au avut loc 6 agape colegiale, s’a tipărit un calen­dar de părete şi s'au organizat2 cercetări ştiinţifice ale mo­numentelor isorice din ţară. Adunarea a ales apoi în una­nimitate pe d-1 Ioan Th. Flo- rescu, senator de drept, fost ministru, ca vîce-preşedinte al „Asociaţiei“, iar d -1 avocat Ion V. T. Stănescu a fost delegat ca reprezentant al „Asociaţiu- nei" pentru primirea oficială a scriitorilor şi publiciştilor stră­ini, care ne vizitează ţara. D-l general I. Manolescu a înmânat premiul de poezie „Theodor Rosen“ d-nel Gallia Tudor şi poetului Dinu Soare şi apoi a rostit o însufleţită cuvântare, aducând un respectuos omagiu Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, marele pedagog şi pro­tector al culturei româneşti. S 'a adresat apoi, în aclamaţiile ge- i nerale, augustului şi iubitului ! nostru Suveran, următoarea te­legramă ;

SIRE,Adunarea generală a Asocia­

ţiei publiciştilor români, în al nouălea an al existenţei sale şl al Domniei Majestăţei Voastre, depune astăzi la picioarele Tro­nului omagiul de neprecupeţit devotament, asigurând pe M a­rele Rege, Străjer şl Pedagog de o cât mal intensă colabo­rare spirituală pentru triumful renaşterii naţionale şi propăşi­rea scumpei noastre Patrii.

ss. Preşedinte, General I. Ma­nolescu, Ion Th. Florescu, Vic­tor Bilciurescu, N. Mihăescu-Ni- grim, Victor N. Popp, Dr. Flo­rin Cod re seu şi av. Ion V. T. Stănescu.

C a m e r a de M u n c ă -B r a ş o v revine pe această cale şi roagă conducerea secţiunilor bresle­lor cu personalitate juridică din * oraşul şi judeţul Braşov, să co * munice în scris în cel mai scurt tim următoarele ;

1) Denumirea breslei din care face parte secţiunea respectivă locală.

2 ) Numărul Monitorului Ofi­cial în care s'a publicat acor­darea personalităţii juridice.

3 ) Numărul membrilor secţiu­ne!, pe meserii.

4j Numele şl meseria mem­brilor care alcătuesc organele de conducere ale secţlunei, cu calitatea pe care o are fiecare în aceste organe de conducere.

5 ) Sediul Secţiunii unde i-se * pot face ^diferitele comunicări. I

Este în interesul acestor Sec- * ţiuni, ca să comunice Camerei de Muncă neîntârziat toate da­tele specificate mai sus în ve­derea menţinerii unui contact cât mai strâns cu breslele în diferitele chestiuni de colabo­rare.

E x p o z i ţ i a in te r n a ţ io n a lă „ M u n că ş i V o e B u n ă “. In par­cul Regele Carol al II-lea din Bucureşti s'a inaugurat erl di­mineaţă expoziţia internaţională „Muncă şi Voe Bună", | organi­zată de Ministerul muncii.

Inaugurarea s'a făcut în pre­zenţa M. S. Regelui Carol alII-lea, membrilor guvernului, întregului corp diplomatic şi a delegaţilor străini.

înfiinţarea mitropoliei OltenieLa Ministerul cultelor şi artelor s ’a întocmit proectul e

lege pentru înfiinţarea mitropoliei Olteniei.Sâmbătă după amiază s ’a întrunit, sub preşedinţia d-lui mi

nistru dr. N. Zigre, comisiunea compusă din d-niis N. Davldesci secretar general, Stancu Brădişteanu, directorul general al cui telor, şi avocat N. Russo-Cruţescu din contenciosul Ministerului care a dat forma definitivă proectului de lege.

Noua mitropolie, înfiinţată după dorinţa M. S. Regalul Ca rol al II-lea, va avea reşedinţă la Craiova, având catedrală bl serica Sf. Dumitru.

Mitropolia Olteniei va avea ca sufragane două episcopii J anume s episcopia de Argeş, care se întregeşte şi cu jud. R.-Vâlcli purtând pe viitor denumirea de episcopia de Argeş-Vâlcea ţi episcopia de Caranîebeş care va fi mutată la Timişoara şi sevi numi episcopia de Timişoara-Caransebeş.

Reşedinţa episcopiei de Argeş-Vâlcea va fi tot la Curtei de Argeş, mănăstirea Curtea de Argeş rămânând şi mai départi catedrală episcopală şi necropolă regală.

Jurisdicţia canonică a acestei eparhii va cuprinde judeţele Argeş, Olt şi Vâlcea, iar a mitropoliei Olteniei, judeţele Dolj, Romanaţi, Gorj şi Mehedinţi.

Proectul de lege va vi trimis Sf. Sinod, care, în şedinţa dt Luni 26 Iuaie, îşi va da avizul, după care va fi adus în terile adunărilor legiuitoare.

Cum v e d e Germanii

Industrializarea Sad - Estului Earopeai„Dacă Germania ar putea să

poruncească ţărilor balcanice, acestea ar trebui să cultive cereale. Dacă Germania ar pu­tea să-şi impună voinţa, indus­tria Sud-Estului european ar deveni tot mai mică, iar ţările balcanice ar fi condamnate [să rămână la actualul standard de viaţă scăzut.“ Acestea sunt ob­servaţiile revistei „ Financial News,” căreia economiştii ger­mani ii răspund cu argumen­tele ce urmează. Industrializa­rea Balcanilor este firească şi nu poate fi oprită, căci agri­cultura are prea puţini oameni. După datele statistice de aici, densitatea populaţiei de pe în­tinderile cultivabile este urmă­toarea ; în Germania 47,6 oa­meni pe kilometrul patrat, în Anglia 7,1, în Olanda 26,7, în Danemarca 31,1, dar în Bulga­ria 89,6, Jugoslavia 81,6 şi în România 81,5. Prin urmare în ţările sud-est-europene trăiesc la ţară de două până la trei ori mai mulţi oameni decât în ţările Europei medii şi apu­sene. Primul şi cel mai însem­nat factor care cere industria­lizarea Sud-Estuluî european este presiutea demografică. Al doilea factor este lipsa de mij­loace de plată externă pentru achitarea mărfurilor industriale importate, cari mărfuri trebue de aceia fabricate în ţară. Al treilea factor hotărâtor este şi năzuinţa spre autarhie militară, care [[trebue să ducă la des- voltarea industriei militare.

Aşa au început după război diferite ţări să construiască fa­brici încetul cu încetul La sfâr­şitul lui 1923 erau în România 223.423 lucrători industriali, dar în 1930 numărul se urcase la 616.743 ; In Jugoslavia erau 22,164 în 1929 şi 717.674 în1937 ; în Bulgaria erau 484.270 în 1920 şi 576.195 în 1926. Nu­mărul fabricilor textile s'a ur­cat ! în România dela 473 în anul 1931 la 552 în 1935 ; în Jugoslavia dela 294 în 1930 la 399 1937 ; In Bulgaria dela 215 în 1930 la 605 în 1934. In re ­giunile bogate în materii prime, ca petrol sau minerale, s ’au în­fiinţat în mare parte cu coope­rarea capitalului străin, vaste industrii, cari lucrează mai mult pentru export şi a căror desvoltare, în ce priveşte ză­cămintele miniere, cum este Jugoslavia, a intrat tocmai acum într o nouă fază. Astfel în J u ­goslavia, între anii 1923 şl 1936, producţia de minereu de cupru şi minereu de fier s'a urcat dela 327.000 respectiv 439.000 tone la 650.000 respectiv 629.000 tone.

Acestor fapte şi motivelor cari le* au determinat, li se arată cea mai mare înţelegere în Germania, unde se aminteşte

tratatul germano-român, care prevede înfiinţarea de industrii Dacă până acum importul dt articole de consum din Germa nia marca cifre mari, cu timpi va avea loc o deplasare în foi voarea mijloacelor pentru pro­dusele industriale. Desigur nt lipseşte aici nici concepţia ci procesul de industrializare ii Balcani are anumite limite, con­diţionate de structura econo­mică generală a diferitelor sta­te. România, Jugoslavia şi Bul­garia vor avea întotdeaunb ue pronunţat caracter agrar. Agri­cultura va fi interesată în cel mai mare grad la export, în special în Germania. Această ţară însâ poate cumpăra numai dacă I se ia şi ei produsele industri­ale ale sale. De aci rezultă ci lipseşte pur şi simplu spatii pentru o industrializare neţăr­murită. Totodată s'a făcut însă şi dovada că Germania nu are nici un motiv să se gândească la niscaiva măsuri ostile vre< unor planuri de industrializare, cum e învinuită.

PremilitareMunca de fo los obştesc. Pre­

militarii şcolari, din subcen­tre le p. p „Şaguna“, „Mure* şianu“, „Popazu“ şi „Honterus", sunt invitaţi a se prezenta la subinspectoratul p. p. munici­pal, în orice zi de lucru între orele 8 — 12 şi 16— 18, pentru a-şi primi ordinele de chemare verzi, pentru concentrarea de muncă în folos obştesc, pe tim­pul verii, lunile Iulie şi Au­gust.

Vinuri superioare,naturale şi alese, albe şi negre, dela

r e n u m ite le p o d g o r i iDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BR A ŞO V , la„Bodega Centrală1*2 Str. Smârdan (Brutari) 2 (prin Mihai Weis şi Sf. Ion)Cunoscătorii le preferă cu ! încredere

LA TIPOGRAFIAA S 1 R AB R A Ş O V

su n t p o s tu r i v a c a n te pt. u c e n ic i ro m â n i, a tâ t la s e c ţ ia t ip o g r a f ie i c â t şi la s e c ţ ia le g ă to r ie i . In- fo rm a ţiu n i 1 a B iuroul

T i p o g r a f i e i S T R . I. G . D U C A , Nr. 1

flp o jr if li t Âitr>M Braşov/j— ̂ Edltara „Tipografia Gazeta Transilvaniei11 Braşov S* A,[ m m Redactor fi girant \ Ioan Brote*