Anul al 102-lea Nr. 34 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 7 Maiu 1939

EHZETfl MSILVflflIEIREDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA

BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. —— Telefon 226 —

Abonament anual 200 Lei Pentru shreinăiate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclam e, după tari!

KMU Li 1838 DK_GHRORGHK MRITIOApare de 2 ori pe săptămână

Astăzi, când neamul nostru este independent şl puternic— şi văd cu bucurie atâta îodema şi atâta suflet — avem da­toria să ajungem — şi Eu am convingerea că vom putea sta într'o zi — în capul naţiunilor civilizate.

M, S. Regele Carol II.

CUVINTE REGALERostite, eri Vineri 5 Hai, la solemnitatea

inaugurării »»Expoziţiei Cărţii1Această serbare anuală a

„Cărţii", nu este numai o tra­diţie de formă, ci pentru foarte mulţi a devenit o nevoe, pen­tru idealişti o nevoe a sufle­tului, pentru ceilalţi, poate, una comercială.

Dar în meseria cărţii, nu tre- bue niciodată să uităm că a* ceste două laturi eterne ale vieţii umane, cea sufletească şi cea materială, se leagă foarte puternic; se leagă pentru că oricât idealism ar pune mânui­torul condeiului, dacă nu are partea materială, care să aducă opera sa la cunoştinţa tuturor, ea rămâne in nori şi nu se poate coborî pe pământ.

lată de ce, serbarea de astăzi întruneşte într’un mănunchiu : scriitorul, editorul şi librarul.

A fost la noi în trecut o luptă intre aceste trei elemente. Văd ca mare bucurie, că pe zi >ce frece, lupta s’a schimbat in prie­tenie şi prietenia în colaborare.

Această „Lună a Cărţii“ a fost aceia care, folosind năzuinţele acestor tre) factori, a reunit sâ le întrunească în acelaş m ânua- chiu şi să arate în faţa tuturor

deauna mulţumit, nu se întâmplă tot aşa şi cu editorul. Cartea bună nu este o marfă eftină. Şi dacă această marfă se dă eftin, aceasta înseamnă că a- cela, care o produce, face sa­crificii importante pentru ea.

Aş dori ca mulţi să priceapă acest lucru.

Terminând cuvântarea Mea de astăzi, ţin înainte de toate să mu ltu mese acelui mănunchiu pentru eforturile şi pentru în­ţelegerea care o arată, iar de altă parte să fac un călduros apel pacientului, adecă cetito- I

ruluî, ca el să vină şi să ajute.S'a vorbit de denigrarea l i ­

teraturii româna. Această deni­grare, din neaorooire, nu a fost până acum o op?ră venită de peste hotare, ci una pornită din mijlocul nostru, în care Ro­mânii nu au înţeles, că şi ei sunt la aceeaşi înălţime ca şi celelalte aaţiuni, în ce priveşte puterea de creaţie culturală.

Este deci necesar ca toţi a- cei cari au în sufletul lor o cât de imică năzuinţă pentru înălţarea acestui popor, sâ pri­ceapă că trebue să vie fiecare cu obolul lui, ori cât de mo­dest ar fl el, să aducă o părti­cică de suflet şi de materie la opera cea mare de reconstruc­ţie a culturii româneşti.

aibanio fascistă si Aromânii

Un monument istoric io BraşovMerită tot respectul şi toată

lauda iniţiativa celor ce au a- şezat pe calea înfăptuirii româ­neasca îndatorire de a cumpăra şi transforma în muzeu casa, în care a locuit Andrei Mure- şianu, la Braşov.

In aliă parte a ziarului dămamănunte despre modul cum

nevoia strânsei conlucrări între ! 8 a ajuns la îmbogăţirea oraşu- scriitori, editori şi librari. j lui nostru cu acest sanctuar,

Sunt nesfârşit de fericit, că ; care prin amintirea unui trecut iniţiativa luată de Mine prin 1 de mari fapte româneşti, va în-Fundaţiile Mele, a dat acest re­zultat frumos. j

Sunt fericit pe de altă parte, j că aceste trei elemente mână In mână cu publicul, au răs- j puns într'un mod aşa de fru­mos şi de îmbucurător la che­marea noastră.

Noi conducătorii, nu putem şă socotim însă toate acestea jlecât ca un fericit început.

Cele ce s ’au spus aci sunt jingurele lucruri pe cari le-aş dori îndeplinite cât mai repede. Vremurile sunt însă grele, ne­voile ţării noastre cer în mo­mentul de faţă înainte de toate o oţelire a braţelor şi deci a- numite chestiuni cari să întă­rească cealattă parte a Neamu­lui nostru, vor trebui lăsate, poate, pentru ziua de mâine.

Lucrul acesta, pe care până azi cei însărcinaţi cu conduce* rea ţării, nu l'au pus la locul de cinste, dar care cu noua o- lânduire a ţării va trebui pus ţa frunte, este o politică a cui* tarii, o politică a cărţii.

Nu e suficient ca cele trei elemente ale mănunchiului, de care am vorbit, să colaboreze.Va fi de acum înainte o abso­lută nevoe ca Stătu), printr’o largă şi chibzuită politică cul­turală, să aducă imboldul ne­cesar pontru sporirea eforturi­lor scriitorilor, editorilor şl li­brarilor, fiindcă prin açest im­bold se va atinge în adevăr scopul unic : „cititul".

Acest scop a fost o vreme uitat. Astăzi nu mai este aşa, deoarece tocmai prin întrunirea

acelor trei elemente, s ’a avut în -jgrijă şi pacientul, — şî cred, că pacientul a început a fi lecuit.

Dar aş vrea să mai adaog ceva. Dacă cititorul este tot-

călzi şi va ridica inimile gene­ra ţilo r de azi şi viitoare la înălţimea la care, bardul redeş teptării naţionale a ridicat în 1848, pe Câmpia Libertăţii, su­fletele celor ce au scris cu fapte pornirile de avânt ale a- celui an.

Au trecut 76 de ani dela moartea marelui Român, care’şi doarme în cimitirul din Groa- verii Braşovului somnul de veci, după ce şi-a deşteptat neamul din „somnul cel de moarte“. Dacă în vremea stăpânirilor ungureşti nu s’a putut, n’avem nimic de spus; credefai însă că au fost prea mulţi anii tre­cuţi dela unirea neamului ro­mânesc până la hotărârea de a împodobi Braşovul cu monu­mentul istoric, răsărit din casa în care Andrei Mureşianu şi-a trăit viaţa de suferinţe şi bu­curii.

Spunem acest lucru, apăsaţi de gândul că deta Unirea cea mare încoace, Braşovul în care a trăit şi în care odihnesc o- semintele lui Andrei Mureşianti, în zadar a aşteptat să vadă înălţat bronzul, care să simbo­lizeze forţa de suflet, de curaj şi avâat, rupând lanţurile io­băgie! prin cuvântul de foc al lui „Deşteaptă-te Române". Am văzut în schimb comitete de iniţiativă în acest scop, formate în pas alergător, pentru ca să înceapă ‘repede ceva, şi tot re­pede să obosească şi să facă sfârşit activităţii lor. Aşa că mult lăudata urbe de sub Tâmpa nu are până acum decât un loc rezervat, pe care — spune-se — se va ridica „uriaşul monu­ment", despre care azi nu se mal vorbeşte.

Transformarea casei lui An­

drei Mureşianu în muzeu, ne umple inima de bucurie. R ă­mâne însă rece golul produs de datoria neîmplinită a Bra­şovului de a avea, în toată mă­reţia lui, ridicat monumentul celui-ce ne-a strigat j

„Deşteaptă-te Române..."

Era de aşteptat, ca după e- venimentele întâmplate în A l­bania, să vie şi estinderea prin­cipiilor autoritare ale partidu­lui fascist italian în această ţară, căreia îi era absolut in­dispensabilă adaptarea la o disciplină unitară şi severă dar dreaptă, pentru a putea păşi pe calea progresului şi a realităţii. Căci dela dobândirea indepen­denţei, prin bătrânul naţiona­list albanez IsmaÜ Qemal ,]şi fraţii Emanoil — aceşti din ur­mă români de origină — azi aşezaţi în Bucureşti, n’a făcut altceva, decât sâ revolte popu­laţia, lăsată cu intenţie vădită, într'un groaznic îatuneric, deşi sforţările Italiei de a o aduce pe calea justiţiei, au depăşit posibilităţile de imaginaţie a unei bunăvoinţe largi.

Azi Albania trebae să fie pe drept cuvânt fericită, că în scurt timp va întră îd concer­tul statelor civilizate printr’o administraţie chibzuită, care deşi pornită din Italia fascistă, îi va face cinste şi desvoltarea ei atât socială, administrativă

slav, bulgar şl grec.Datorită înţelepciunii lor, ro ­

mânii deţin şi azi situaţii de­stul de frumoase în toate ţă­rile balcanice, însă ceeace e regretabil şi dureros, e că nu le deţin în calitatea de români. Ei sunt consideraţi drept alba­nezi, jugoslavi, bulgari sau greci, fiindcă vorbesc la perfecţie lim ­ba statului respectiv şi ada­ugă la terminaţia numelui lor terminaţiunea specifică a naţiunei dominante i „icia la sârbi, „ o ff“ la bulgari şi „s“ la greci, — ceeace nu le convine câtuşi de puţin românilor. Dar fiind văduviţi de posibilităţi de protestare, duc în suflet acest calvar numai ca să poată trăi; şl se dovedeşte convingerea populaţiei majoritare, că aro­mânii au câte două inimi, una care se adaptează mediului în­conjurător strein şi alta, cea adevărată, rămâne pururea nu­mai aromânească, păstrată ne- alterată ca cel mai sacru patri­moniu — cât e posibil ome­neşte — de presiunile ce se exercită fără milă din partea

şi economico-financiară, cât şi j ace 0̂ ^ caf"® au interesul, ca

Comemorarea Regelui Caroi I în şcoale

Ministerul Educaţiei Nationale a pus în vedere, telegrafic, tu­turor inspectoratelnr şcolare să ia măsuri ca să se organizeze, tn după amiaza zilei de 10 Mai, în toate Capitalele de judeţ un festival pentru comemorarea re­gelui Carol I, cu prilejul împli­nirii unui veac dela naşterea lui.

Festivalul va f i dat, cu par­ticiparea tuturor şcoalelor, în sala teatrului local sau altă sală încăpătoare.

Programul va începe cu o con­ferinţă despre personalitatea Re­gelui Carol I ca fondator al Di­nastiei şi întemeietor al Româ­niei moderne.

politică va îndemna populaţia somnolentă de eri, sä devis mai mult activă.

Românii din Albania au pri­mit cu entuziasmul caracteris-

această nobilă populaţie latină să facă parte şi sufleteşte din aluatul lor egoist.

Albanezii n'au terminaţiune specifică la nume, ceeace îl

.. « « ., . cI i* *ace P® români să nu se dis-tic popoarelor latine, influenţa tingâ de albanezll cre?tllll or_todoxl— maho meda nli^deosebi n-saivatoare a Italiei, căci ei pun

toată nădejdea în dragostea frăţească ce o manifestaseră italienii, în toate ocaziunile ce le-au avut faţă de românii din întreaga Peninsulă Balcanică. Ei consideră Italia ca o soră protectoare mai mare şi mai ales românii din ţara albanezi­lor sunt îndrituiţi să prevadă viitorul cu meltă încredere, de­oarece dragostea şi generozita­tea Italiei Ducelui Mussolini, le va creia situaţii îmbucură­toare prin acordarea deplinelor libertăţi naţionale şl culturale, până ce va veni momentul — care nu-i prea departe — să vadă şi ei visul cu ochii, vis atât de mult aşteptat şl dorit de a dobândi autonomia naţio­nală aromânească în cadrul sta­telor respective s albanez, jugo-

Legea pentru organizareaarmatei a fost modificată

— Concentrarea rezerviştilor şi miliţienilor —Pe cale de decret lege, s’au adus următoarele modificări

art. 63 şi 64 din legea relativă la organizarea arm atei:Art. 63. — Ministerul Apărării Naţionale poate deasemenea

chema sub arme, în scopul arătat la art. 32 din prezenta lege şi oamenii din rezervă şl miliţie. Chemarea oamenilor din rezervă se face pe baza unui Jurnal al Consiliului de Miniştri, iar a celor din miliţie prin înalt Decret.

Oamenii dia rezervă pot fi chemaţi să facă 3 concentrări de instrucţie a 30 zile în tot timpul cât aparţin acestui element.

Oamenii din miliţie pot deasemenea fi chemaţi sä facă o singură concentrare de instrucţie de 30 zile pe timpul aflării lor în acest element.

Art. 64. — Dacă nevoile de instrucţie cer, concentrările prevăzute la art4 63, pot fi prelungite sau repetate în raport cu aceste nevoi.

Concentrările pentru întărirea vremelnică a efectivelor se pot face oricând nevoia va cere, pe o durată fixă sau nedeter­minată.

du-se prin pronume— şl se con­fundă cu ei, luându-i drept al­banezi, mai ales că în Albania şl în celelalte state balcanice se aplică principiul juridic „jus locia şi nu „jus sanquinis(<.

Acum, când aripa ocrotitoare a Italiei fasciste se întinde şi asupra românilor din Albania, va şti să vindece rănile sufle­teşti, care durează de secole« deoarece naţiunea italiană apre­ciază rolul istoric roman ce l'au jucat şM reprezintă aceşti fraţi latini ai el, care aşteaptă o rază de lumină în drumul lor întrucât de acei de care sunt direct interesaţi, şi italienii vor avea în ei, în români, pe cei mai fanatici adepţi ai princi­piilor lor consolidante.

La îmbunătăţirea situaţiei ro­mânilor din Albania va contri­bui dragostea neţărmurită şl munca fără preget a noului mi­nistru român la Tirana d-1 Ioan Condurachi, care deşi şl-a luat in primire postul în momente foarte critice, care îngreunează sarcina,—dar meritul cu atât e mai mare,—totuşi nu precupe­ţeşte nimic, din ce-ar putea folosi românilor din Albania care privesc cu atâta nostalgie — ca şi ceilalţi români din Bal­cani — tot ce-i românesc. Iar Albanezii sub scutul mândru al Italiei îşi vor forma şl unitatea sufletească, încetând luptele şl neînţelegerile între mohame­dánt pe deoparte şi ortodox! şi catolici pe de altă parte, prin aplicarea cu severitate« nu cu cruzime, a principiului de bază fascist, referitoare la Albania j »Albania e partidul fascist şi partidul fascist e Al­bania. Petre Janura.

Pagina % GATETA TRANSILVANIEI Nr. 34—193t

Cronică medicală

Progresele şi ţelurile chirurgieiÂi 63-lea congres al chirur­

gilor germani, ţinut de cărând la Berlin, a adus în discuţie o serie de probleme interesante de ale medicinei moderne. Foarte multe comunicări au fost consacrate combaterii canceru- lui, care de altfel de mal mulţi ani concentrează asupră-şi toată atenţiunea, O privire retrospec­tivă ne arată unele succese in lupta contra acestei boale. Ca­zurile de cancer operate repre- zintă 40 până la 50°/0 din toate cazurile diagnosticate. In trecut erau numai de 10° 0. Şi dacă as> ţăzl se vorbeşte că aproximativ 60% din operaţii duc la vinde­carea definitivă, cifra aceasta, având în vedere statisticile in- complecte, este mai degrabă prea mică decât prea mare. Afară de operaţie, joacă şl as­tăzi un rol însemnat iradîaţia. Intr'adevăr, razele Röntgen, res­pective razele de radium, pot distruge celulele tumorilor în stadiu de ramificare. Apoi s’a recomandat să se examineze cu îngrijire un mare număr de persoane, căci în modul acesta se descoperă multe cazuri de cancer neştiute până aci.

Deasemenea au prezentat şi pentru laici un interes mare comunicările privitoare la ope­raţii la inima vie, cari altădată erau o senzaţie, dar astăzi nu mai sunt ceva neobişnuit. In tot cazul, condiţia principală pentru succes este ca operaţia să se facă in foarte scurt timp după rănirea inimii. Aşa de pildă, a fost prezentat adunării un tânăr, de care s’a mal vor* bit, care acum trei ani a pri­mit o înţepătură în inimă, în timpul unui joc „de-a pieile roşii". Prin cusarea repede a rănii, băiatul a putut fi tămă­duit complect. O altă statistică a arătat că din 23 de ase­menea operaţii, nu mai puţin de 16 au adus vindecarea per­fectă.

Pe tărâmul tuberculozei, a- trage iar mare atenţiune tuber­culoza rinichilor. Boala aceasta suferă o complicaţie prin fap­tul că, probabil, are mai multe forme. Tot aşa deşteaptă un viu interes ulcerele la stomac şi intestine, atât de mult răspân dite. Piin operaţie, de multe

ori stomacul se micşorează foar­te mult.

In fine, de mult aparţin tot domeniului chirurgiei şt boa- lele glandei tiroide, deşi aces­tea, mai ales boala lui Base- dov, îşi au cu siguranţă origina în turburarea funcţiunii diferi­telor feluri de secreţiunt şi hormoni interni. Se poate doar spune, că descoperirea acestor boale deabia acum începe. Cert este astăzi că îndepărtarea ra­dicală a glandei tiroide, ceeace altădată nu arareori s'a întâm­plat, produce pacientului o mare vătămare, deoarece dispar sub­stanţele necesare, pe cari le primea corpul dela această glan­dă. Chiar şi mici degenerări ale glandei tiroide secundare poate produce vătămări serioase. Prin urcarea „nivelului de calciu" in sânge, se nasc boale de oase, cari se manifestă prin per­manentele şl atât de neplăcu­tele fracturi. Această boală se combate adesea prin transplan­tarea de ţesuturi străine sănă­toase pe glanda tiroidă secun­dară.

Aprovizio nareaGermaniei cu carne

ţi grăsimiPrin discursul ţinut la des­

chiderea expoziţiei dela Ham­burg „Segen des M eeres", mi­nistrul alimentării german Darré a declarat că, printr'o intensi­ficare a pescuitului, aprovizio­narea germaniei cu carne se poate uşura foarte mult. In anii trecuţi s'a isbutit să se spo­rească producţia de carne in­digenă cu 500,000 tone, deşi febra aftoasă, care a bântuit din August 1937 până la sfâr­şitul lui 1938, a pricinuit creş­terii vitelor pagube însemnate. Germania şi-a putut acoperi consumul de carne record din anul 1938, până la 95°/0 din producţie proprie.

Ministrul s’a ridicat apoi con­tra credinţei greşite că proprie­tatea mare este mai prielnică alimentării poporului decât cea mijlocie şi cea mică. Dimpo­trivă, tocmai ţăranul livrează partea covârşitoare din carnea şi grăsimile consumate în ţară.

Arhivele Braşovului— Urmare —

Din problemele studiate în această arhivă, merită a fi a- mintite următoarele s Istoricul bisericilor neumte din Ţara Bârsei, Istoricul Familiei Bo- ghici, vestiţi negustori români şi mecenaţi culturali, Evoluţia dreptului de vânătoare în A r­deal, Relaţiunile între Unguri şi Români in secolul al XVl-iea, Ş tiri despre trecutul S-heilor, Mihai Viteazul în cronice e bra­şovene, Rtiugiaţii din Princi­pate ia Braşov tn anul 1821, Cercetări in legătură cu Cava­lerii Teutoni, Ciuma la Braşov, Date istorice privitoare ia co ­muna Tohanul Vechi, Urme de teatru unguiesc la Braşov, Por­tul popular tn Ţara Bârsei, Do­cumente comerciale româneşti, Studii referitoare Ia Braşovul médiéval Studii genealocice re­feritoare la^diterite familii, Stu­dii ieieritoare ia epoca lui Matei Basarab, Istoricul plan­taţiilor pe Tâmpa, etc.

Muite din aceste studii au fost publicate, fie ca articole de revistă, fie ca volume se­parate, unele chiar în Memoriile Academiei Române, altele au rămas încă In manuscris sau au constituit lucrări de semi­nar şi de licenţă pentru stu­denţii facultăţilor de litere.

Fiecare cercetător, Insă care

I foloseşte materialul acestei ar-I híve, îşi ia obligaţiunea să-i do-I neze în mod gratuit câte un ! exemplar din studiile pe csre• ie tipăreşte in volume sepa-I rate.! In anul 1938 s'a împlinit, în-

sfârjit, condiţiunea principală, necesară funcţionării şi desvol- té rii normale a arhivelor. Mu- tându se birourile, atelierul şl magazia uzinei de apă şi ca­nalizare în altă clădire, s'au elibeiat încăperile atât de ne­cesare arhivei pentru amena­jarea unor depozite corespun­zătoare conservării fondurilor arhivistice. In acdaş timp, prin această mutare, s'a satisfăcut şi una din condiţiunile esenţiale pentru asigurarea s ig iran u l hivelor, aceea ca in clădirea arhivelor să nu mai funcţioneze nici o altă autoritate, serviciu sau instituţiune.

Forma de potcoavă a clădiri5, dând posibilitatea unei despăr­ţiri complecte a încăperilor de depozite de cele de birou, co respunde în cel mai îaalt grad necesităţilor unei arhive. Astfel că s'au început lucrările de a- menajare, care sunt în curs de executare, ale noilor încăperi, liberate de uzina de apă, în săli corespunzătoare de depo- ziie pentru fonduri arhivistice. Aceste lucrări au de scop să

DupSce Germania şi-a urcat producţia de ulei de balenă, dela începuturi minime până la cantitatea de 90.000 tone pe an, ea îşi Îndestulează acum nevoia de materii prime pentru grăsimi artificiale cam cu o treime din producţia indigenă. Împreună cu celelalte materii prime, bune pentru fabrica­rea 'de grăsimi artificiale, a- provizionarea de grăsimi ger­mană se asigură din ţară cam 55 până la 60°f9t faţă de numai 40u/o In 1932. Ministrul şl-a în­cheiat expunerea cu declaraţia că Germania îşi continuă siste­matica ei politică a stocurilor de grăsimi şi materii prime pentru grăsimi, făcându-se in­dependentă de contingenţele pieţei mondiale.

CursurileU n iv e rs ită ţii p o p u lare „N icolae Io rg a ".

Universitatea populară „Ni­colae Iorga" îşi tine în fiecare vară la Vălenii de M u n te— de31 de ani — cursurile sale, la cari îşi spun cuvântul lor lu­minat distinse personalităţi şti­inţifice şi culturale.

Pe lângă un izvor de cultură românească, acum cursurile Universităţii populare au deve­nit şi un izvor de unificare su- ! fletească, de înfrăţire a tuturor ! cetăţenilor, apropiindu-se şi cu- noscându-se între ei.

Cursurile încep la 15 Iulie şi durează o lună. Ele pot fi frecventate de profesori, preoţi, învăţători, studenţi, elevii şl elevii din ultimul an al licee­lor, seminariilor, şcolilor nor­male etc.

Masa pe tot timpul costă 1300 lei, iar un loc în cămin (pentru cei fără mijloace) 200 Lei.

Cererile pentru cămin se vor Irimîte la timp, deodată cu suma de 200 lei.

Banii pentru Cantină şl Că­min, adecă 1500 Iei, sau numai pentru cantină 1300 lei, se vor trimite pe adresa Constantin R. Vasilescu, casier central al Universităţii populare „Nicolae Iorga“, Bulevardul Schitu Mă- gureanu Nr. l f Bucureşti I.

Pentru alte amănunte, publi­cul este îndrumat să citească prospectul afişat sub poarta P ri­măriei din loc.

Comuna balneară Covasnaştearsă dintre staţiunile balneare

Generalul dr. Vicol, fost in­spector balnear, dacă ar învia şi ar auzi de această faptă, ar muri din nou îndată.

Această renumită staţiune balneară, Covasna, a existat de veacuri. Apele el minerale, iz­voarele ei tămăduitoare de acid- carbonic, emanaţiunile el de acid-carbonic uscat, băile us­cate de acid-carbonic numite „mofetea nu mai există în toată lumea.

„Baia Dracului" cu isvoare de acid carbonic şi „mofetele" cu emanaţiuni de accid-carbo nie uscat, au vindecat de reu­matisme şi de morburi de cord sute şi mii de suferinzi.

Baia contelui Mikes, azi pro­prietate românească a covăs- neanului Dr. Iiie Olteanu, me­dicul străjerilor din Sf.-Gheor­ghe, este singura baie vestită de iod din părţile acestea. Apa de beüt din Isvorul „Horgas", proprietatea comunei Covasna, numită de madicul din Bucu reşti dr. Mirovici „Vischy“-ul României, este cunoscută în toată ţara.

Cred că a făcut o greşeală mare celce a şters comuna Co­

vasna dintre staţiunile bal­neare.

Sperăm iasă că această gre~ şală se va repara cât mai re> pede în interesul general.

Covasna va trebui cât mal curând ridicată la comună ur­bană, având peste 6000 locui­tori, dintre cari peste 3000 sunt români harnici, cari prin ocupaţiunea lor de oieri şi prin modul lor de trai—vara la mun­te cu oile, iar iarna pe Bărăgan, — şi-au păstrat intactă limba şl legea lor strămoşească în păr­ţile acestea săcueşti din fosta „terra siculorum" de odinioară« In Covasna, comună rurală până acum, avem judecătorie, pretură, percepţie, ocol silvic, şef de secţie şi post de jan­darmi, *2 farmacii, 2 fabrici de acid carbonic, 3 fabrici de pos­tav, medici balnear şi veterinar.

Cei în drept ar face un bine să dea ordin d-lui prefect de Trei-scaune să facă cu prima­rul propuneri pentru ridicarea Covasnei la rangul de comună urbană. In părţile acestea să- cueştl faptul ar fi în interesai românismului,

Covăsneanul.

Serbarea sădirii pomilor

Jo i, 27 April a. c. s’a ţinut p2 teritoriul comunei Cernatu serbarea sădirii pomilor cu deo­sebită solemnitate, slujba reli­gioasă fiind săvârşită de către părintele Silvestru Garcea din parohia Cernatu.

La ora 11 a. m. peste 400 elevi şi eleve dela şcoalele pri­mare din Cernatu şt Satulung, grupaţi în echipe oe lucru, se găseau în frunte cu învăţătorii lor, în pitoreasca vale a Gar- cinului, care este proprietatea comunei Cernatu.

Erau de faţă d-nil : maior Vasilescu şi Stefan Guiu, pre­torul şl agronomul plasei Să- cele, avocat Dr. Ioan Gologan dl Ioan Rusu-Tibreanu, prima­rul şi notarul com. Cernatu şi alţii.

După terminarea slujbei re li­gioase, preotul Siivesiru Garcea a vorbit despre însemnătatea

serbării, arătând între altele« jf cât de recreat se simte sufletul ; omenesc în mijlocul naturii, Í unde fiecare firicel de iarbă, alături jjde minunatul concert al păsărelelor, ne vorbeşte de­spre existenţa lui Dumnezeu.

Retraşi din calea năvălirilor barbare, strămoşii no?tri an trăit în tovărăşia munţilor a- proape 1000 de ani, de aceea se exprimă pe bună dreptate poetul, zicând : „Codru-1 frate cu Românul"... Cercetând munţii şi văile, spune Sf. Sa, elevnL străjer învaţă să. cunoască, s ă f iubească şi să se jertfească pentru apărarea lor. *

La urmă, primarul Dr. Golo> [ gan mulţumeşte oficialităţii pre-| zente pentru participare la a- ceastă serbare, vorbind în câ­teva cuvinte despre foloasele pomilor. !

După solemnitate, echipele! străjereşti au purces la desă-f vârşirea părţii practice a ser bării.

Asistent.

creeze săli spaţioase, aerisite, ; ferite de umezeală şi pe cât j posibil de praf, provăzute cu instalaţiunlle necesare pentru prevenirea incendiilor, in care să se poată aşeza rafturile de metal pentru conservarea ra­ţională, în cutii speciale, «a fondurilor de documente, acte, registre, planuri, cărţi, etc., ale arhivei. Imediat ce .amenajarea nouilor să ii de depozite în curs de executare va fi terminată, se vor instala etajerele cores­punzătoare şi începe aşezarea raţională a materialului, întoc- mindu se concomitent şi inven­tarul amănunţit al arhivei. In acelaş, timp va trebui să se facă şi amenajarea corespun­zătoare a actualelor săli de depozite ale arhivei şi ale bi­bliotecii de specialitate, rezer- vându se şi o sală de expoziţie, accesibilă marelui public, pen- j tru a cunoaşte piesele cele mai ! valoroase ale arhivei. In acest j fel, arhiva va putea contribui în mod efectiv şi la educarea marelui public, trezind acel spirit de înţelegere pentru va­loarea tradiţiei, a cârui însem­nătate pentru consolidarea vieţii noastre de stat a fost recunos­cut şi este ceîncetat cultivat de însăşi ocrotitorul suprem al des­tinelor noastre naţionale, de M. S. Regele Carol al II-lea.

Prin ducerea la bun sfârşit a tuturor acestor lucrări, se cre- iază cadrul normal de dezvol­tare al arhivei pentru mulţi

ani, dându-se o întrebuinţare nimerită şi uneia din străve­chile clădiri ale oraşului, fostu­lui bastion al breslei potcova­rilor. Generaţiile viitoare nu vor mai avea decât sarcina să facă, în cadrul fixat acum, lu­crările cecesare de amplificare, pe care sporirea neîncetată a materialului le va impune.

Amenajările amintite, în curs de executare, aie clădirii, au dat posibilitate arhivei Muni­cipiului să-şi extindă chiar sfe­ra de activitate şi să îndepli­nească o funcţiune mai gene­rală de interes obştesc. Cons­tatarea, confirmată prin nenu­măratele adrese ale M inisteru­lui d<; Interne şi ale D irecţi­une! Generale a Arhivelor Sta­tului, ca, mai ales în Transil­vania, Bucovina şi Basarabia, arhivele vechi ale primăriilor şi prefecturilor sunt expuse dis­trugerii, pachete întregi de do­cumente şi acte vechi lpierzân- do-se sau înstrăinânduse, a îndreptăţit Primăria Municipiu­lui să propună o concentrare a

tuturor arhivelor vechi din re­giunea Ardeleană a Ţinutului! Bucegi la Braşov, în arhiva is-I torlcă a Municipiului, unde pot fi nealterat conservate şi făcute* accesibile cercetărilor ştiinţi-f fice. Această propunere fiind aprobată atât de Rezidenţa R e­gală a Ţinutului Bucegi cât şi de Direcţiunea Generală a Ar*j hivelor Statului, s'au făcut de-j mersurile necesare pentru ca; această concentrare să se poată face în conformitate cu dispo-î ziţiuniie legale. Direcţiunea Ge-j nerală a Arhivelor Statului al propus, în consecinţă, Minis­terului Educaţiei Naţionale cJ să confere, printr'o decizie ml-] sisterială, arhivei istorice a Mu­nicipiului, pentru depozitele p< care le va preiua dela alte an-; torităţi, calitatea de Direcţiuni Regională a Arhivelor de Stai

— Va urma. —

Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA TRAŞI LV ANÎEI1 cel mai vechi ziar rotnâr es<

Jucaţi cu încredere ia

LOTERIA de STAT

COLECTURA OFICIALASediul Central: C LU J, Str. Regina Maria Nr. 46

Ar. 34—1939 GAZETA TRANSILVANIEI f i l i a l I

Înălţarea pavilionuluistrăjeresc în cóm. Hăghig

Duminecă ia ajunul zilei de , Mai a. c., a avui loc în co- iaa Hăghig o frumoasă ser­ire, aranjată de harnicul d ir nr. dl. Buzat u.încadraţi în curtea şcoalei râjeri şi strâjeriţele din loca­

litate şi satele învecinate în- ieună cu directorii şi învăţă-

jjfoarele lor stau înşiruiţi, cu gândul şi sufletul la măreţia acelei zile. Premilitarii formea-

Jzi o aripă a careului în frunte <cu comandantul lor. Au o ţi­nută demnă, frumoasă. In mij­locul careului, aşezate pe masa jâtită de sărbătoare, sunt aşe­zate Sf. Cruce şi evanghelia. Alăturea preoţii teologi Corbu ji Vărzaru, în odăjdii de săr­

itoare.0 latură a careului spre in-

Nrare este destinată asistenţei, in care remarcăm pe dl. revi-

ţjor şcolar, pe di. căpitan co fmandaot al premilitarilor din

n̂deţ, pe dl. primar al comunei pn ţinută de ceremonie, pe dl. |:&otar comunal cu d-na, dl. Da- Jmian delegatul Uniunei Ziariş­tilor din Transilvania cu d-na, »purtând uniforma F. R. N., d*na c&pitan Stravos directoarea gră­diniţei de copii şi d-na Elisa- %ta Cristodorescu, conducă­toarea grădiniţei de copii din Jocalitate, precum şi numeros public din localitate. Coman­danţii şi comandanteie de stră­z i din localitate şi satele ve­line aşteaptă în fruntea uni- -tăţilor lor începerea festivităţii.

0 comandă scurtă : Atenţiune, drepţi ! Se dă onorul. Coman­

danţii dau raportul. Imnul Re- rfisună cu tărie şi căldură;

corul îl conduce dl. învăţător -Daoaru. Apoi serviciul religios

se desfăşoară solemn şi impu­nător. Sublim este momentul când directorul şcoalei dl. Bu- zatu, purtând pe braţe drapelul tricolor, cade în genunchii în faţa Sf. Cruci, primind botezul pavilionului străjeresc al şcoalei ce o conduce. Iatreaga asistenţă plină de însufleţire intonează Imnul Regal pe când mândrul tricolor este ridicat încet spre înălţime, de către cuibuşoarele de serviciu.

Tot ce a avut satul mai mân­dru mai demn a luat parte cu trup şi suflet la sfânta serbare şi se putea ceti pe feţele tutu­ror bucuria acestei zile. Coru­rile elevilor au intonat imnuri străjereşti. Cuvintele „Crístos a înviat“ au fost primele cu care s’a deschis festivitatea după da­tina străbună. Primăria a orga­nizat o horă în sat pentru cins­tirea acestei zile şi festivitatea s’a încheiat cu o masă comună oferită de primărie la şcoală şi întocmită de măestria d-nei învăţătoare Dancu şi Elisabeta Cristodorescu, ajutate de cele­lalte colege.

Am constatat că această co­mună este bine gospodărită de un primar destoinic şi înţele­gător şi păstorită de un preot pătruns ee misiunea sa înaltă. De asemenea învăţătorii şi în­văţătoarele din Hăghig sunt la înălţime. Această şcoală este un adevărat templu de virtute şi de înobilare sufletească. G ră­diniţa de copii face impresia unei adevărate grădini de flori, graţie neobositelor d-ne con­ducătoare, d-na Stravos şi Cris­todorescu.

Constantin AL Damian

^Comemorarea |lui Oct. Goga.

_ Cu prilejul împlinire! unui an «dela moartea lui Octavian Goga, familia ilustrului defunct a or­ganizat, în afară de pelerinajul

«dela Ciucea al membrilor socie­tăţii culturale „Octavian Goga",— două parastase !

Azi, Sâmbătă, 6 Mai a. c., la «ora 11 di m., în comuna Răşi­nari, unde s'a oficiat o slujbă •$i la mormintele părinţilor poe­tului.

Mâne, Duminecă, 7 Mai a. c., la ora 12 dim., în Bucureşti, la iberica „Sft. Vasile" (Calea ■̂ Victoriei în faţa Presidenţiei 'Consiliului de miniştri) s In acest fel, se va da prile- |o\tuturor admiratorilor şl prie­len/I or marelui dispărut să par­ticipe la pioasa lui pomenire.

Totodată, Duminecă, 15 Mai •t. c., la ora 10 dim. Teatrul INaţional din Bucureşti, va co­memora pe Octavian Goga prln- ir'uQ festival, la care se va juca «n act din „Domnul Notar0, se vor declama versuri ale poetu- lal, iar d-l Istrate Micescu, va ţine o conferinţă despre perso-

laalitatea neuitatului luptător fpeatru unitatea neamului ro- ; ffiânesc.

La Braşov.Societatea de lectură „Ioan

îopazu" a elevilor dela liceul „Andrei Şaguna“ dia Braşov

organizează Duminecă 7 Mai,Ja orele 5 d. m., tn sala festivă a liceului un festival pentru comemorarea fostului membru 4Í acestei societăţi, Oct. Goga.

Program« 1. „Plugarii", de Oct. Goga, recitare de elevul Bârsan Nicolae cl. VI. 2. „La noi“ şi „Cântec“, de Oct. Goga, «olo voce elev. Scrob Liviu ci. VIII. 3. Octavian Goga, poetul p&timlrii noastre, conferinţă de profesor 1. Nlcoia. 4. „Rugă­ciune de Oct. Goga, recitare e elevul Bârsan Nicolae cl. VI.

„Bătrânii", de Oct. Goga,

solo voce elevul Moldoveanu Gh. cl. I. 6. „Vals“, executat de orchestra de acordeoane a liceului. 7. Două ari! naţio­nale, orchestra de acordeoane.8. „Dela noi“, de Oct. Goga, recitare de elevul Cojanu Aurei cl. VIII. 9. „Hora“, executată de orchestra liceului. 10 „Sârba“, executată de orchestră. Imnul Regal.

Intrarea liberă.Programul obligatoriu.

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 13.605/1939 Serv. economic.

Publicaţie de licitaţiePentru închirierea pe timp de

un an a chioşcului de ziare, situat lângă fabrica Schiel, se va ţine în ziua de 30 Mai 1939, ora 12 a.m., o licitaţie publică in conformitate cu dlspoziţiunile Art. 88—110 din L. C. P.

Condiţiunile detailate se pot vedea la serviciul economic al Prim ăriei.

Braşov, la 2 Mai Í939.p. Primar, Dr. Teculescu.

Secr. gen., Dr. V. Voicti241 1— 1

De vânzare parcelă, colţ de stradă, unod este în lucrare drumul şi canalizare, cu întreg materialul de construcţie : 40.000 buc^cărămidă şl 20 m.c. scânduri, lemnărie uscată.

— X X X ___

O casă familiară 2 ca­mere, bucătărie, cămară, pivni­ţă, bucătărie de vară şi grădină.

Ambele cu preţ foarte eftin.Adresa la ziar. 238 1—2

Tânăr de 29 ani, brunet, înalt, prezentabil1 cu situaţie şi ser­viciu onorabil în vederea căsă­toriei doreşte cunoştinţă cu D nă s’au D-şoară. Serioasă, familie bună, numerar şi ceva avere. Răspundeţi la ziar sub, B ru n et 239 1— 3

A V I ZSe aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că în baza ordinului Nr. 5092 3/V.939 M. 6 se în­fiinţează la Bucureşti Str. Zoe Râmniceanu Nr. 15, un curs de perfecţionare pentru şofeuril cari posedă carnete de conducere şi doresc a se angaja la C.F.R.

Scopul acestui curs este de a familiariza şofeurii cu condu­cerea autovehicolelor întrebuin­ţate de către R.A.C.F.R. şi cu regulamentul şi exploatarea ser­viciului de călători şi mărfuri. Absolvenţii acestui curs vor putea fi angajaţi ca şofeurlC.F.R. în cele 250 locuri va­cante. Durata cursului este de 30 zile şi începe cu prima serie la 11 Mai crt.

Condiţiunile de admitere sunt următoarele î

1. Să aibă vârsta de 26 ani şi maximum 40.

2. Să posede carnet de con­ducere de cel puţin 2 ani.

3. Să dovedească cu certifi­cate sau acte scrise că au ser­vit ca şofeuri efectiv 2 ani ne­întrerupt.

4. Să producă actele de na­ţionalitate, extractul de naştere, carnetul dela Biuroul Popula­ţiei, carnetul de şofeur şi li­vretul militar.

Candidaţii se vor prezenta la unul din Centrele de Autobuse Arad, Bucureşti, Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi sau la staţiile Chi- şinău, Galaţi, Cernăuţi, Cons­tanţa, Satu-Mare, Bistriţa, S i­biu, unde vor depune actele ce posedă şl vor primi biletul de călătorie până la Bucureşti, în baza ordinului de mai sus.

Pe tot timpul duratei cursu­lui, candidaţii vor fi angajaţi ca lucrători auxiliari C.F.R. cu salar de 100 Lei pe zi, plata făcându-se din 15 în 15 zile. Cursurile vor fi teoretice şl practice, de conducere şi de ateliere. După depunerea unui examen, absolvenţii Cursului vor fl angajaţi ca şofeuri cu salar de 4500 lei lunar la Bucureşti sau 4050 lei în provincie, la care se adaugă primele lunare kilometrice, de bună întreţinere etc.

Candidaţii se vor prezenta în Bucureşti la Centrala de Autobuse, Str. Zoe Râmniceanu Nr. 15 în ziua de 11 Mai, 1939, ora 8.

Direcţiunea Generală C.F.R.

A SOSit un transport de ra­niţe, dela 100 lei în sus.V ic to r Butyka Piaţa Libertăţii

234 1— 2

Vinuri superioare«naturale şi alese, albe şi negre, delà

ren u m ite le p od goriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, la „Bodega Centrală“2 Str. Smârdan (Brutari) 2 (prin Mi hai Weis şi Sf. Ion)Cunoscătorii le preferă cu s încredere

HOTELULŞi

Restaurantul„Carpaţl“

„ L A M A R I A N “ din Codlea este

de închiriat Amatori! se vor adresa la proprietar.

193 2—0

Miercuri 10 Mai fiind sărbătoare petreceti 4 zile laSINAIAC A Z I N O U L D E S C H I S R O U L E T T E

B R A Z IL IA N A B A C C A R A

50% reducere pe C. F. R,

O singură Clasă ne desparte den, I i n i ....m u m i w i mmt inai iM ■ r» wi

Marea tragere finalaN U U I T A Ţ I I

Reînoiţi lozurile p e n t r n

TRAGEREA C Ü S E IA IH -a DIN1 5 M A I 1 9 3 9

LOTERIA DE STAT237 1— 1

SCHIMBAMabonaţilor Uzinei Electrice Braşov, aparate de radio uzate în aparate moderne superioare Information'! la :

„ TOTELECTRIC“ S. A. BRAŞOVStrada Regele Carol Nr. 59242 1— 1

Tel. 739

Casă de vânzare 2 ca­mere şi bucătărie, teren 720 mp. Informaţiuni la I. M. Burtan, Braşov, Str. Ciprian Porum- bescu f.n. 219 1— 0

SOCIETATE DE PETROLcaută un inginer in vârstă de cca. 30—35 ani, posedând cunoştinţe speciale îa do­meniul termodinamicei, preferabil cu prac­tică în rafinării de petrol. Oferte arătând vârsta, diploma şl experien­ţa, se vor depune la agenţia de publicitate

CAROL SCHULDER, Bucureftl

FOARTE EFTIN 1Marfă preluată la licitaţie : Genţi, Cordoane Mănuşi, Portmoneuri etc., se vând cuco

I preţuri foarte reduse

a SPORT « D S T Voevodul Mihai Nr. 24<n _____ ,_______________ ._______ ■

rOAZETAJTRANSILVANIEI Nr 34—1935

„Ce însemnează Vlaicupentru aviaţia noastră“

In Inalta-I preţuire şi dragoste de contribuţiile la sporirea

patrimoniului nostru de énergie fi creaţie» Majestatea Sa Regele a binevoit să scrie prefaţa unei

r re de adâncă semnificaţie deosebită valoare literară :

«Cronica vieţii şi a vremii lui  tirel Vlaicu,“ de d. Victor l<m Popa.

Iată cuvintele regale şi pline d e semnificaţie cu care M. S' K egele prefaţează această carte :

In vremurile acelea eroice ale cuceririi aerului, când orice de­colare putea să însemneze sfâr­şitul îndrăzneţului cercetător, Vlaicu, mânat de o credinţă ne­strămutată, a dat şi el contribu­ţia să la deslegarea problemei m re pasiona omenirea, dela Icar şi meşterul Manole încoace.

Dar astăzi când aripile şi-au Juat definitiv sborul, când pro­gresele tehnice au făcut paşi uriaşi, noi să privim pe Aurel Vlaicu prin ceaţa depărtării, să -l privim ca pe un străbun şi jig u ra lui ne va apărea mărită.

Astăzi când abia mai e cineva Care săt tâgâduiască victoria de­săvârşită a avionului, ce straniu trebue să pară celor noui veniţi, când li se povesteşte că pe vre­murile de atunci trebuia să lupţi pentru a nu f i considerat nebun.

Vlaicu a fo st şi el unul dintre

. acei nebuni, defăimat de cei mai I mulţi, susţinut de un prea mic I grup de prieteni, dar susţinut mai I ales de credinţa lui neşovăi- I toare.i Dar când veni meetingul dela

Aspern, şi acela supranumit „la mouche fo llea luă unul dintre premii, mulţi dintre sceptici s’au răsgândit şi când, întors în ţară îşi făcea în fiecare seară, vi­raj urile lui nebune, cu aripele-i înroşite de asfinţitul soarelui, atunci marea mulţime a început să priceapă ce vrea să zică cu­cerirea aerului.

Venit din părţile patriei încă nedesrobite, el întrupa într’ade­văr viitorul: unirea neamului şi cucerirea văzduhului.

Nici o decepţie, nici un sar­casm — şi a avut de îndurat, multe nu l-au putut opri în calea spre ideal.

Credinţa nestrămutată, stăru­inţa fă ră şovăială, iată calităţile lui sufleteşti, cari azi, după mái bine de un deceniu, form ează un nimb strălucitor împrejurul amin­tirii lui.

Acum, noi acei cari suntem chemaţi spre a-i îndeplini visul, să păstrăm şi să desvoltăm în sufletele noastre aceste virtuţi ale lui Vlaicu: credinţă şi stră­duinţă,

CAROL

INFORMAŢIUNIS ta re a câm pulu i—bună- Co­

municările recente primite la M inisterul agriculturii confirmă jlţiarea foarte bună a câmpului în toate regiunile. Ploile căzute fn ultimele zile au sporit ga­ranţiile unei prielnice desvol- iări a culturilor, cu efecte bi­nefăcătoare mai ales pentru «emăn&turile de primăvară, cum $1 în regiunile unde, din cauza vânturilor puternice pământul prinsese scoarţă în jurul vege- taţiunilor mai întârziate.

In câmpia Dunării semănatul porumbului e aproape terminat. Pomii fructiferi sunt plini de rod, "viile deasemenea, iar re­colta păioaselor se anunţă în condiţiuni tot atât de făgâdui- toare ca şi anul trecut.

*P ro d u cţia în şa n tie re le de

p e tro l din R om ân ia, pe tri- mestrul[Ianuarie-Februarie-Mar- iie 1939, se ridică la 1 milion 571 648 tone a 1.000 kgr. Din acest total 891.167 tone au fost

.obţinute pe terenurile particu­larilor şî 680.481 în concesiu­nile dela ,stat. Producţia zilnică de ţiţei se menţine fn jurul ci­fre i de 1.750 vsg., în cap ve­nind eoc. Astra-Rom., apoi Româno-Americană, Concordia, Steaua Română,.Columbia, Uni­rea, Prahova, Creditul Minier, î . R. D P., etc.

*A fo st su sp en d at d. AL

X ic iu , p rim u l p reşed in te al C u rţii de A pel din B u cu reşti.D. Victor íamandí, ministrul Ju stiţie i, sesizat de parchetul din Roman că prin rechizitoriul , introductiv Nr. 6456 din 5 Mai .1939 a deschis acţiune penală jim potriva d lui Al. Liciu, prim .preţedinte al Crrţii de Apel din Bucureşti, pentru lovituri cau- zatoare de moarte, a dispus, fn ponformitate cu dispoziţiunile leg ii de organizare judecăto­rească, suspendarea sa din func­ţiune.

*F a rm a c ii de se rv ic iu . Dela

6 — 13 Maiu vor face serviciu peste amiazi, noapte şi Dumi­n eca farm aciile; F. Jekelius, la „Speranţa“ din Str. Regele Ca- «>1 17 (fostă Str. Porţii 23) şi Ëdnard Kugler la „Hygiea“ din S tr. I. G. Duca 81 (fostă Str.

Xungă).

R o ch iz iţio n ă rile de cam eré nu m ai sunt p erm ise . Dinpartea Comenduirii- Braşov pri­mim spre publicare ; Se aduce la cunoştinţă întregei pupulaţli din Municipiul Braşov, că re­chiziţionările de camere nu mai sunt permise, cu începere dela data de 3 Mai 1939 şi până la noui ordine.

Toţi ofiţerii şi subofiţerii, care au beneficiat de camere rechiziţionate, au ordine de a-şi închiria camere prin bună în­voială.

Cazurile izolate de neexecu- tarea acestui ordin, rugăm să fie aduse la cunoştinţa Conaen- duirel Pieţei Braşov imediat, pentru a se lua măsuri de e- vacuare.

*M in isteru l de f in a n ţe a pre­

lungit pâaă la 15 Mai a. c., termenul pentru depunerea de-

i claraţiilor de impunere a antre- Í prenorilor de lucrări publice şi

particulare, care expira la data de 30 Aprilie 1939.

*P e lis ta m em b rilor com i­

te tu lu i de co n d u cere a l b re s ­le i re s ta u ra to r ilo r din judeţul şi oraşul Braşov, de sub pre­şedinţia d- lui Moise Popa, a- Ieşi în adunarea generală de la 30 Aprilie a. c., figurează şi d-nii s Miron Constantin, Renţea Constantin şi Iacob Ionescu.

*In a te n ţia m u tila ţilo r d in

răzb o i—s e c ţia ju d eţean ă B ra ­şov. Toţi camarazii invalizi din război din oraşul Braşov —- şi cei din judeţ, dacă pot — sunt rugaţi în mod camaraderesc să se prezinte la sediul societăţii noastre din str. dr. Al. Bogdan No. 41, în ziua de 10 Mai a. c., ora 8 dimineaţa, de unde vom porni în corpore cu drapelul, pentru a lua parte la defilare.

Camarazi, nu lipsiţi nici unul, I veniţi în haine de sărbătoare. ‘—- Preşedinte i Cpt. inv. P. I. Văduva. *

O ra R ad io P re m ilita ră din ziua de 7 Mai 1939: 11,30—11.45, Ştiri premiiitare; 16,45—17.45, Semnalul orei; Poveste domnească, scenariu radiofonic; Coruri, executate de corul In­spectoratului P. P.; îndemnuri premilitare, rostite de lt.-cel. A. I. Ghiorghiu şi Semnalul orei.

Casa luiAndrei Mureşianu

va fi transformată în muzeiiAnul trecut, comisiunea mo­

numentelor istorice a interve­nit la ministerul de Interne, ca fosta locuinţă a poetului An­drei Mureşianu din Braşov să fie transformată în muzeu.

D-1 Armand Călinescu, pre­şedintele Consiliului de miniş­tri a dispus cercetarea la faţa locului a casei în care a lo­cuit poetul.

Casa, păstrată în bună stare, se află pe str. Castelului Nr. 36, în apropierea vechilor zi­duri ale oraşului.

In Noemvrie 1938, pe baza raportului d-lui inspector gene­ral administrativ Bogdan, s a studiat atât posibilitatea expro­prierii casei cât şi aceea a unui schimb de imobile.

Anul acesta d-1 rezident re­gal G. Alexianu, apreciind va­loarea păstrării pentru viitorime a casei în care a locuit şi s'a inspirat poetul redeşteptării Ar­dealului, a luat hotărârea să exproprieze, pentru cauză de utilitate publică acest imobil.

Preţul stabilit de justiţie va fi suportat jumătate de ţinutul Buceg', jumătate de primăria oraşului Braşov, care prin d-1 primar dr. Cuteanu, şi*a luat obligaţia de a întreţine casa lui Andrei Mureşianu, devenită mo­nument isiorîc.

Dí mi s í a d -lu i L itv in o v d elam in isteru l de e x te rn e al

R u sie i S o v ie tice .Agenţia Tass anunţă că pre-

sidiul sovietului suprem al U- niunii Sovietelor a numit pe d-1 Molotov, preşedintele con­siliului comisarilor poporului, in postul de comisar al popo­rului pentru afacerile streine, post pe care'l va cumula cu cel precedent

Totodată Litvinov la cererea sa, a fost desărcinat de funcţia de comisar al poporului pentru afacerile streine.

Dela Comandamentul Gărzii Naţionale a judeţului Braşov

— C om unicat —

Garda Naţională a acestui o- raş a luat fiinţă, ca anexă a F. R. N. pe ziua de 6 Maiu 1939.

începând dela 11 Mai a. c. se primesc înscrieri de mem­bri, zilnic între orele 8— 12 şi 16—19 la biroul comandantului, in localul Prefecturei, camera Nr. 16, unde se dau şi rela­ţiuni asupra condiţiunllor de admisibilitate.

« A V I ZDirecţiunea generală P. T. T.

aduce la cunoştinţă generală că delà 1 Maiu nu se mai ad­mit la expediere prin poştă tri­miterile, cari poartă în exte­rior inscripţii sau desene cu caracter de reclamă, decât dacă se plătesc taxele speciale pen­tru reclamă prin poştă.

Singurele menţiuni admise fără taxă de reclamă sunt ur­mătoarele ! 1) Numele* 2) Pro­fesiunea exprimată generic fără specialităţi. 3) Strada şi numă­rul. 4) Localitatea. 5) Telefo­nul. 6) Căsuţa poştală. 7) Adre- satelegrafică. 8) Contul la C. E.C. şi 9) Numărul de înregistrare la Camera de Comerţ şi In­dustrie.

Toate aceste indicaţiunl tre- buesc imprimate cu litere obiş­nuite, de maxim 5 mm. înăl­ţime, fără umbre sau chenare colorate, fără litere artistice şi numai în limba română.

Orice alte menţiuni se con­sideră reclamă şi dacă nu s’au plătit taxele respect ve, vor fi tratate ca cele insuficient fran­cate.

Consiliul de miniştri de erl sub pr< şedinţia d-lui Armand Călinescu,

Membrii guvernului s'au întrunit e ri dimineaţă în consilii sub preşedinţia d-lui Armand Călinescu, preşedintele consiliuii do miniştri. J

La acest consiliu fiecare şef de departament a făcut o punere asupra activităţii desfăşurată ia ministerul respectiv.

Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente ale cabinetulo

D-1 ministru Gafencua plecat din Belgrad spre Ţar

D-1 Grigore Gafencu, ministru al Afacerilor Streine al Rol mâniei a sosit Vineri în Belgrad, J venind din Roma. A' avut d-l Markovici, ministrul de externe al Jugoslaviei o întâlnire! care în urma celor discutate constitue o manifestare a solidarii tăţiî balcanice şi a colaborării româno*jugoslave.

Iată comunicatul oficial dat publicităţii despre această iul trevedere î| i

„Cu prilejul vizitei pe care Excelenţa Sa d-i Gr GafencJ ministrul Afacerilor Străine ale regatului României, a făcut-l ministrului Afacerilor Străine al regatului Jugoslaviei, Excelenţi Sa d-1 Alexandru Ţinţar Markovici, la Belgrad, la 5 Mai 193| cei doi miniştri au procedat la un schimb de vederi asupra cheK tiunflor cari interesează cele două ţări amice şi aliate, şt în deol sebi în ce priveşte conversaţiile pe cari cei doi miniştri ai Afaf cerilor Străine le-au anut în ultima vreme cu ^personalităţile dl« riguîtoare ale marilor puteri şi ale altor State europene.

D-nii Gr. Gafencu şi Al. Ţinţar-M arkovici au putut eoni stata că politica de pace, pe care România, Jugoslavia şi amicii şi aliaţii lor o urmăresc într’un spirit de parfectă colaborare! este preţuită aşa cum se cuvine şi că ea întâmpină deplina comf pehensiune a tuturor puterilor".

*D l Gr. Gafencu, a părăsit Belgradul Vineri la ora 23 şi 30

plecând spre Bucureşti cu Simplonul.

D-1 Bech a răspuns d-lui Hitlei— Pace, cu orice preţ, nu există — j

In şedinţa de erl a Camerei Deputaţilor din Polonia, dl Beck, ministrul afacerilor străine, a dat mtilt aştemptatul răspuns la declaraţiile cancelarului german. Răspunsul d-lui miniştri Beck a fost pacifist, dar demn. A arătat atât intenţiile doritoare? da pace ale republicei poloneze cât şî dârjenia cu care aceasts ţine să-şi apere integritatea teritorială. , _

Vorbind despre atitudinea Germaniei, şi propunerile acestelr în legătură cu Danzigul, dl. Beck a fixât astfel condiţiile cat| pot duce la pace i

Răspunsul meu la ultimul mesagiu al memoriului german, care spune ! „Dacă guvernul polonez ar acorda însemnătate c relaţiile polono-germane să fie din nou fixate în mod contrac tual, guvernul german este dispus la aceasta" este următorul

Motivele încheerii unui asemenea acord ar fi „pacea,“ cu| vânt pe care cancelarul Reichului l-a citat cu iasistenţă în disl cursul său. Pacea este, fără îndoială, ţelul sforţărilor arzătoare şi intense ale diplomaţiei poloneze. |

Două condiţiuni trebue să fie împlinite pentru ca acest cuvânt să ia întreaga sa valoare reală ; I

1. Intenţii paşnice şi |2. Metode de acţiune paşnice. IDacă, în raporturile sale cu ţara noastră, guvernul Reichu|

lui se lasă condus de aceste două principii, orice conversaţie^ respectând, fireşte, principiile pe care le*am expus, este posibilă ̂iar guvernul polonez, după obiceiul său, ar trata chestiunea iţ mod obiectiv, ţinând seamă de experienţa din ultima vrem fără a refuza întreaga sa bunăvoinţă.

Pacea este un iucru preţios şi dorit de . toţi. Generaţi* noastră însângerată de războiu merită, desigur, o perioadă df pace.

Pacea, ca aproape toate lucrurile din lume, are un preţ ridicat, dar care poate fi măsurat.

Pentru noi, polonezii, noţiunea unei păci cu orice preţ există. Mu există decât un singur lucru în viaţa oamenilor, a po­poarelor şi a statelor, care să fie fă ră preţ : onoarea.

Teatru l„Muncă şi Voe Bună“

In ziua de 15 Maiu 1939 tea­trul „Muncă şi Voe Bună“ va juca îarăş în Braşov, în sala teatrului Cinema „Astra“.

La ora 2l/a se va juca un ma­tineu pentru copii s povestirea populară „Capra cu trei iezi“.

La ora 6 şi ora 9 seara vor fi două reprezentaţii cu piesa „Roata ’n patru colţuri de Va­lentin Katajfcw.

Se atrage atenţia publicului că, la spectalolele de seară nu vor fi admişi copii sub 15 ani.

După ridicarea cortinei acce­sul în sală va fi oprit.

D-nll directori de întreprin­deri sunt rugaţi călduros a da tot concursul, îndemnând pe salariaţi să ia parte în număr cât mai mare.

Biletele sau pus în vânzare la Inspectoratul Muncii Braşov, strada Nicolae Iorga Nr. 24, în orele de birou, cu preţurile 20

lei pentru funcţionari, 10 lei pentru\muncitori şi 5 lei pen­tru ucenici. î

Aducem la cunoştinţa publiJk, cului, că nu s’au pus In vân| zare decât numărul de bilete corăspunzător locurilor în sală, Publicul este deci rugat a-şl reţine bilete din timp. |

V a la b ilita te a re d u ce rii pen­tru „Luna C ă r ţii“ d in Bucu« r e ş t i . Direcţia generală c. f. r,, a dispus, ca reducerea de 50°/| ce s'a acordat vizitatorilor „Luţ nei Cărţii“ din Bucureşti, şî pâ care am anunţat-o că este va* labilă dela 5 Mai a. c., să in«[ ceapă dela 15 Mai, în loc 5 Mai, cum se aprobase.

De vânzare o parcelăclădit în Răcădău 495 m, p colţ de piaţă, colţ de stradă Doritorii se vor adresa la prot( prie tar: Ion Adam, Râmnicul- Vâlcea, Str. Traian No. 28, jad Vâlcea. 226

fipofrafU „Astra* Brayov. — Editura „Tipografia Gazeta Transilvaniei*4.,Braşov S 4 A« Redactor fi girant 1 lo a s Brotea.