anul 56. iulie—august 1925. np....

TRANSILVANIA Anul 56. Iulie—August 1925. N p . 7—8.

Pela vizita „Astrei" la Chiş inău: I. P. S Sa Arhiep. GURIE.

Doua serbări memorabile: jubileul liceului din Braşov şi vizita „Astrei" in Basarabia.

Dela apariţia Simărului ultim până acum ni s'a dat prilejul să s â > -bătopim două momente importante eultupale.

Liceul românesc „Andreiu Şaguna" din Braşov a împlinit 75 de ani de existenfă. Mult bine, multă lumină a răspândit acest far cultural. Cine urmăreşte evoluţia spiritului românesc fn Ardeal nu poate trece fără de a remarca m a r e a f n s e m n d / a t e a acestui institut cultural.

Asociaţiunea şi-a îndeplinit o datorie de onoare conuocând o şedinţă festivă a secţiilor la Braşov, din prilejul jubileului. Articolele cele 3 din corpul revistei vor da desluşirile trebuincioase cetitorului dornic de a şti ce s'a accentuat la şed. festivă.

Al doilea moment important a fost vizita întreprinsă de trimişii „Astrei" noastre în Basarabia. Chemarea l P. S » Arhiepiscop. Qurie dela adunarea noastră generală din Munţii Apuseni, a aflat răsunet şi astfel am putut sărbători o apropiere sufletească mult promiţătoare.

Ne exprimăm şi pe această cale viia noastră şatisfaefie pentru felul cum a decurs această memorabilă vizită tn mijlocul basarabenilop şi nu găsim mai potpivit alt text să alăturăm acestor rânduri introductive la papoptul din Chişinău, decât frumosul răspuns al M. Sale Regelui Ferdinand, răspuns dat preşedintelui „Astrei", dluiV. Qoldiş, la Chişinău, la telegrama omagială:

, Mulţumesc din toată inima pentru salutările ce-Mi trimiteţi împreună eu Arhiepiscopul Qurie din partea întrunirii culturale din Chişinău. Contactul strâns ce naşte î n f r ă ţ i r e a d / n Basarabia pe t e r e n u l c u l t u r a l , d e sigur este c e l m a l b u n m i j l o c d e u n i r e s u f l e t e a s c ă în ideia naţională. Sunt convins că toţi veţi pune t o a t ă r â u n a fn această direcţiune.

FERDINAND R\ M. Sa Regele ne indică, eu părintească grije, calea ducătoare la

scop: Să ne dăm manile pe terenul cultural, ca să ne apropiem, sufle-> teste, toţi cei buni, din toate provinciile! Nu se poate sfat mai potrivit.

La un popas. Jubileul de 25 de ani al Secţiilor literare şi ştiinţifice ale

„Astrei".*)

Doamnelop şi Domnilor / Organizatorii înălţătoarelor serbări jubilare, la cart

ne-am grăbit din toate unghiurile României întregite, eleuit şi prietenii bătrânului Ueeu, au auut ideea fericită de a intercala în program şi o şedinţă festluă a secţiilor literare şi ştiinţifice ale Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român.

Prin participarea s a la aces te serbări, ueehea societate culturală a Ardealului nu urea s ă aducă numai un omagiu, la adresa lieeului jubilant, ei ea ţine s ă marcheze şi un anumit moment, de o egală însemnătate atât pentru ea, cât şi pentru liceul nostru şi chiar şi pentru acest oraş, de unde a pornit, la anul 1561, prin Euanghellarul diaconului Goresi, primul Impuls pentru cultul limbii şi literaturii române.

Intre Asociaţiunea noastră şi între liceul din - Braşou este o asemănare aproape tot aşa de mare ea între doi fraţi buni şi lucrul s e explică prin împrejurarea că amândouă aces te aşezăminte s'au născut din aceeaş i părinţi şi au mers, decenii de-arândul, pe a c e e a ş cale. In adeuăr, d a c ă liceul s e laudă că a auut printre întemeietorii săi pe mitropolitul Şaguria, pe protopopul /. Popasu, pe directorul Baur. Munteanu- ş i pe gazetarul Q. Bariţiu, şi Asociaţiunea noastră s e mândreşte de a-t fl auut pe aceşti iluştri bărbaţi la leagănul său şi apoi printre c e i mal deuotaţl îngrijitori al ei. Şi dacă secţiunile noastre au ţinut c a s ă li s e dea prilejul de a-şi manifesta astăzi sentimentele lor de gratitudine faţă de întemeietorii liceului, _au făeut-o pentru a-şi putea exprima faţă de aceşt ia sentimentele lor de deosebi tă recunoştinţă şt admiraţie şl ea întemeietori al Astrel şt ai

*) b i s e r t a t i u n e cet i tă la 29 Iunie 1925, în ş e d i n ţ a fest luă a s e e t t u -ni lor , ţ inută la B r a ş o u eu prilejul s e r b ă r i l o r jub i l a re d e 75 d e an t a l e liceului, „Andre iu Ş a g u n a " . .

1*

— 224 —

s e c ţ i i l o r e i ş i p e n t r u a p u t e a f i x a , îri a e e l a ş t i m p , ş i r a p o r t u l d i n t r e a c e s t e d o u ă i n s t i t u ţ i u n i a t â t d e i m p o r t a n t e î n e u o l u ţ i a e u l t u r e i n o a s t r e d i n u l t i m e l e t r e i s f e r t u r i d e u e a e .

E a a c e s t e m o t t u e s ' a r m a i p u t e a a d ă o g a ş i a c e l a , s p e c i a l , c ă s e c ţ i i l e n o a s t r e s ' a u în f i in ţa t ş i e l e a i c i , î n B r a ş o u , l a i n i ţ i a t i u a p r i m u l u i d i r e c t o r a l l i c e u l u i , Q a u r . M u n t e a n u , î n a d u n a r e a g e n e r a l ă d e l a 1 8 6 2 , ş l c ă d e l a o r g a n i z a r e a l o r p e b a z e l e d e a s t ă z i , s e î m p l i n e s c t o c m a i î n u a r a a c e a s t a 2 5 d e a n i .

1. A s o c i a ţ i u n e a n o a s t r ă , d u p ă c u m e î n d e o b ş t e c u n o s c u t ,

e s t e p r i m a ş t c e a m a l u e e h e s o c i e t a t e c u l t u r a l ă r o m â n e a s e ă d i n t o a t e p r o o t n e l U e l o c u i t e d e n e a m u l n o s t r u . B a s ' a î n f i i n ţ a t î n t r ' o u r e m e , c â n d u l a ţ a n a ţ i o n a l ă r o m â n e a s e ă n u e r a î n c ă n i c i p e d e p a r t e o r g a n i z a t ă î n r a p o r t e u m u l t e l e n e u o t a l e n e a m u l u i n o s t r u , c a r e a b i a s c ă p a s e , a t e i , d i n i o b ă g i e , t a r d i n c o l o , e u t o a t ă u n i r e a c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e , a t â r n a î n c ă î n m ă s u r ă s u p ă r ă t o a r e d e P u t e r i l e e u r o p e n e ş t d e s u z e r a n i t a t e a t u r c e a s c ă . E a 6 D e e e m u r t e 1 8 6 0 , c â n d s ' a u f ă c u t l a S i b t l u p r i m i i p a ş i p e n t r u î n f i i n ţ a r e a A s o c i a ţ i u n i i , l a B u c u r e ş t i n u e x i s t a n l e l U n t u e r s i t a t e a , d e s c h i s ă a b i a l a 1 8 6 4 , n t c t A c a d e m i a , o r g a n i z a t ă e a a t a r e â b t a l a 1 8 7 9 , d u p ă e e l a 1 8 6 6 f u s e s e p r o i e c t a t ă c a o s i m p l ă „ S o c i e t a t e l i t e r a r ă " , i a r l a l a ş i a b i a î n a c e l e z t l e s e î n f i r i p a , e u p r o f e s o r i î n m a j o r i t a t e a r d e l e n i , U n t u e r s i t a t e a . In a c e a e p o c ă d e f e r m e n t a r e a u n e i n o u l u i e ţ l n a ţ i o n a l e , p ă m â n t u l c a r e e r a s o c o t i t e a a d e -u ă r a t u l e u t b a l e n e r g i i l o r n a ţ i o n a l e c r e a t o a r e , e r a A r d e a l u l , — A r d e a l u l c a r e î n c e i 4 0 d e a n i p r e m e r g ă t o r i d ă d u s e u e e h l l o r P r i n c i p a t e m a r e a ş t g l o r i o a s a p l e i a d ă d e d a s c ă l i d e s ţ e l e n l t o r i a l o g o r u l u i p ă r ă s i t d e . u e a e u r l , î n c e p â n d c u Gh. Bazar ş l c o n t i n u â n d e u FI. Aaron, Eft. Murgu, D. Bojinca, P. M. Câmpeanu, 1. Maioreseu, Nifon Bălăşescu, Dionisie Romano, Ş . Bărnuţiu, Şt Miele, Tr. Laurian, Al. Papiu-llarian, losif Hodoş ş l a t â ţ i a a l ţ i i m a l m i e i d e c â t a c e ş t i a , d a r n u m a t p u ţ t n e n t u z i a ş t i ş l f o l o s i t o r i m a r e l c a u z e a c u l t u r i i .

D e ş t s ă r ă c i t p e u r m a u n u l p r o c e s d e e m i g r a r e a t â t d e p u t e r n i c a e l e m e n t e l o r c u l t u r a l e c o n d u c ă t o a r e , A r d e a l u l m a l a u e a , t o t u ş , e n e r g i a p e n t r u a p u t e a î n ţ e l e g e ş t s e r u l I n t e r e s e l e c u l t u r a l e î n a l t e a l e î n t r e g u l u i r o m â n i s m . U r m ă r i n d I s t o r i a A s o c l ţ i u n e t n o a s t r e , e s t e m i ş c ă t o r s ă u e z t , c ă , c u t o a t e g r e u t ă ţ i l e u r e m i i , c o n d u c ă t o r i i r o m â n i l o r a r d e l e n i a u f o s t î n a d e u ă r î n s t a r e s ă c o n c e a p ă ş t s ă r e a l i z e z e a p o i î n c a d r e d u r a b i l e , I d e i n a ţ i o n a l e d e o c o u â r ş l t o a r e î n ă l -

— 225 —

ţ ime. Astfel Asoe ia t tunea noas t r ă , or icâ t a r fi putut p ă r e a d e reg iona l i s tă pr in atr ibutul d e „transt luană", e a r e t s e impusese , uota, d e fapt, s ă fie a tu turor români lor , atât pr tn p r o b l e m e l e p e ca r i ş i le l ua se a s u p r a sa , câ t ş l pr in o a menii, p e ea r l şt-i g r u p a s e în Jurul său . Aşa , îneă din pr imul an e a îşi p r o p u s e s e s ă rezo lue eâ t eua dint re mar i le şl u rgen te l e chest iuni a le culturii g e n e r a l e r omâneş t i d e p e atunci ş i a n u m e ches t iunea alfabetului la t inesc , c a r e t r ebu ia s ă înl o c u i a s c ă în sfârşit p e ce l slauon, doved ind p e d e o p a r t e , înaintea naţiunilor Europe i , lat initatea noas t r ă , i a r p e d e alta d e s c h i z â n d noul posibilităţi d e af i rmare culturală, — apo i ches t i unea stabiliri i or tografiei ş i a l imbet l i te rare , pr in e l a b o r a r e a unul m a r e Dicţ ionar al Umbli r o m a n e . „Soc ie ta tea n o a s t r ă — z i cea la a d u n a r e a din 1862, ţinută alei în Braşou , 7*. Cipariu — nu numai poa t e cu teza s ă s e a p u c e d e a t a r e lucru, cl a r e ch i a r ş l da tor ia . Din par te -mi — cont inua mer i tuosul filolog de la Blaj — nu uolu s u s t r a g e concu r su l d u p ă puter i le m e l e şl sunt eonuins , că toţi fraţii noşt r i , ori de care parte a munţilor vor s ă fie, eu bucu r i e uor a l e r g a la f o r m a r e a unui edificiu g lor ios naţional".*)

I a r Gauriil Munteanu cons ta ta , cu a c e l a ş prtlej, c ă e s t e u o r b a d e s tab i l i rea l imbei, „pe c a r e o u o r b e s c mai b ine d e 10 milioane d e român i la Ostul Europei"**) şi p r o p u n e a e a Asocia ţ lunea s ă înfiinţeze Imediat un n u m ă r d e t re i sec ţ iuni ştiinţifice, cum au toa te Academi i le şi a n u m e una filologică, una Is tor ică ş l una flzlcă-naturală, lmpunându-1 ce le i dintâi „să s e a p u c e câ t ma i fără în tâ rz ie re a c o n c e p e un Dicţ ionar român , d u p ă ana logia d ic ţ ionare lor s c r i s e ş l t ipăr i te d e Academi i le doc t e a l e al tor naţiuni".

in a c e a s t ă p r o p u n e r e a celui dintâi d i r ec to r al liceului nos t ru găs im, ulrtual, înfiinţate secţ iuni le noas t r e , e a un o r g a n Indispensabi l pen t ru d u c e r e a la îndepl inire a mar i lo r p r o b l e m e cul turale . E s t e a d e u ă r a t c ă a c e s t e secţ iuni n ' au luat fiinţă utie imediat, d a r tot atât d e a d e u ă r a t e c ă c u doi ani mal târziu, la a d u n a r e a g e n e r a l ă de la Haţeg , tot un b r a ş o u e a n , p ro topopu l / . Popazu, a c u m arhimandr i t , „ t răgând a tenţ iunea a s u p r a scopului Asoeiaţ iunel , o b s e r u a cu p ă r e r e d e r ă u c ă actiul latea ace s t e i a p â n ă a c u m a a fost îndrep ta tă mat mult a s u p r a părţ i i f inanciare, t a r ă pen t ru l i te ra tura r o m â n ă şl cul tura poporului r o m â n s 'a făcut p r e a pu ţ in ; dec i p r o p u n e e a în priulnţa secţ iuni lor ştiinţifice p ro i ec t a t e

*) tîf. II. A d u n a r e a g e n e r a l ă a Asoela t iuni l t r ans l luane , Jinufă în B r a ş o u l a 28—30 Iulie 1862. — Sibl iu 1882, p g . 125.

**) Ib idem, p a g . ?1 .

— 226 —

în a d u n a r e a de la Braşou , s ec ţ iunea filologică s ă s e constituie în Blaj s u b prezidiul dlui u l eep reşed ln t e Cipariu, c e a i s to r i că în Braşou , s u b prezidiul dlui d i r ec to r Munteanu, i a r sec ţ iunea pent ru ştiinţele na tu ra le în Sibiiu s u b prezidiul E x e . S a l e dlui e p i s c o p Andre iu barort d e Şaguna , eu ace l a d a u s e a s ă s e p r o u o a e e bă rba ţ i ue r sa ţ i în menţ iqnâte le s p e cialităţi a c o n c u r a cu t r imi te rea d e e l abo ra t e pr iu l toare la s fe ra r e spee t l ue lo r secţ iuni , Iar preşedin ţ i i secţ iuni lor s ă r a p o r t e z e adunanţe l g e n e r a l e d e s p r e aet lul tatea see ţ tu-mior."*)

A c e a s t ă p r o p u n e r e a d u n a r e a o primi „eu c e a mai uie p l ă c e r e ş l o r id ică la ua loa re d e eoneluz" .

Gât de" g e n e r a l - r o m â n e a s e ă ţ inea s ă fie Asoeia ţ iunea , a c e a s t a s e u e d e şi din faptul că , încă în p r ima ei a d u n a r e g e n e r a l ă p r o c l a m ă e a m e m b r i d e o n o a r e a iei, în afară d e a rde len i i t recuţ i în România , ş l p e Prinţul Bibescu, p e P , Poenariu, p e S e . Rosetti, p e fraţii Scriban şl pe C. Hur-ihuzachi, în a d o u a a d u n a r e p e Q. Sion, AI. Odobescu, Mc. lonescu ş i M. Mogălnieeanii, i a r în a pa t r a p e Titu L. Maioreseu.

D a c ă secţ iuni le ştiinţifice n 'au luat fiinţă r e a l ă nlel d u p ă h o t ă r î r e a de la Ha ţeg , c a u z a nu t rebu ie eăuta tă în l ipsa d e in t e r e s a conducă to r i lo r lor, ei în împre ju r a r ea eu totul deoseb i t ă , c ă euenimente le poli t ice deuenlau în Trans l luanla din zl în zl tot mal defauorabl le , a b s o r b i n d a p r o a p e eu totul ş l t impul ş l ene rg i a conducă to r i lo r Asociaţiunii . Abso lutismul aus t r i ac , din multe punc te d e u e d e r e fauorabil r o mâni lor a rde len i , e r a din zi in zi înăduşi t d e tendinţele şoutnts te ungureş t i , c a r i la 1867, pr in Transae ţ tune , au ieşit b i ru i toare . L a a c e a s t ă c a u z ă defavorabi lă , s e a d a o g ă o alta, f auorab i l ă : Pr inc ipa te le r o m â n e unite s u b scep t ru l Domnitorului Al. 1. Guza s e conso l idau din zl în zl şl c a pitala lor comună , Bucureş t i i , deuenia în m o d tot mal p r egnan t cent ru l f i resc al întregului românism, s p r e c a r e , încetul eu încetul aueau s ă grau l teze ş i e lemente le c o n şt iente din ce le la l te proutnel l . In ziua d e 11/23 F e b r u a r i e 1866, ministrul d e culte r o m â n C. A. Rosetti, înainta consiliului d e miniştri un p ro iec t t ie înfiinţare a unei „ S o c i e tăţi l i t e ra re" , cons t a t a toa re din m e m b r i din toa te prouln-ellle, auând în p r o g r a m eâ teua din p r o b l e m e l e p e ca r i le ag i t a se p â n ă aci Asocia ţ ia a r d e l e a n ă . Regulamentu l p r o iectate i socie tă ţ i r e l euă în s p e c i a l faptul c ă „Gramat ica ş i

*) A IV-a a d u n a r e g e n e r a l ă , ţinută l a H a ţ e g în 20 ş i 21 Iulie 1864. p g . 15—16.

— 227 —

D i c ţ i o n a r u l n u p o t s ă f i e a l e e u t ă r u i d i a l e c t r o m â n , e i g r a m a t i c a ş i d i c ţ i o n a r u l l i m b e i r o m â n e " ş i c ă „ G u u e r n a m e n t e l e s u b s c u t u l c ă r o r a D u m n e z e u a a ş e z a t o p a r t e a p o p o r a -ţ i u n i i r o m â n e , n u p o t d e c â t s ă a p l a u d e z e f o r m a ţ i u n e a a c e s t o r s o c i e t ă ţ i e u t o t u l l i t e r a r e , g r a m a t i c a l e ş i l e x i c o g r a f i c e . A u s t r i a , s u b s c u t u l c ă r e i a s ' a î n c e p u t c u l t u r a l i m b e i r o m â n e , s u n t e m ş i g u r t — z i c e a C. A. Rosetti, s e c o n d a t d e d i r e c t o r u l g e n e r a l a l M i n i s t e r u l u i d e c u l t e , V. A. Ureche, — c ă u a p r i u i e u m u l ţ ă m i r e î m p ă r t ă ş i r e a l a l u c r ă r i l e a c e s t e i ş p e i e -tă ţ i , a î n u ă ţ a ţ i l o r r o m â n i d i n A r d e a l ş i B u e o u i n a " . A ş â d a r ă n o u a s o c i e t a t e b u e u r e ş t e a n ă aDea s ă f i e m a i p u ţ i n d e c â t î n a i n t a ş a e i d e l a S i b i i u ; d i n m u l t e l e p r o b l e m e a l e a c e s t e i a e a î m b r ă ţ i ş a e x c l u s i u d o u ă ş i a n u m e „ l u c r a r e a g r a m a t i c i i ş i a g l o s a r u l u i l i m b e i r o m â n e " , d u p ă c u m a ţ inu t s ă o p r e c i z e z e a c e a s t a î n ş e d i n ţ a d e c o n s t i t u i r e a e i , ţ i n u t ă l a 1 A u g . 1 8 6 7 , î n s u ş m i n i s t r u l p r e ş e d i n t e a l ţăr i i , Ştefan Golescu, c a r e a p r e z i d a t a c e a ş e d i n ţ ă î n n u m e l e g u u e r n u l u i ţ ă r i i . Ş i , e s t e i n t e r e s a n t , c ă m e m b r i i a i n o u e i s o c i e t ă ţ i a u f o s t n u m i ţ i , î n c ă l a 2 2 A p r i l 1 8 6 6 , t o c m a i s t â l p i i p r i n c i p a l i a i A s o e i a ţ i u n i i , a n u m e Q. Munteanu, T. Cipariu ş i Q. Bariţiu, d i n A r d e a l , p r e c u m ş i losif Hodoş, Alex. Roman, A. Moderni ş i Vine. Babeş d i n M a r a m u r ă ş ş i B a n a t , î n u r e m e c e m e m b r i d i n R o m â n i a a u f o s t n u m i ţ i , t o t î n n u m ă r d e 7, a b i a e u u n a n ş i e e u a m a i t â r z i u , ( l a 2 I u n i e 1 8 6 7 ) .

11. P r i n î n f i i n ţ a r e a „ S o c i e t ă ţ i i l i t e r a r e " c e l e m a i i m p o r

t a n t e p r o b l e m e a l e c u l t u r i i n a ţ i o n a l e d i n a c e l t i m p a u t r e c u t d i n s f e r a d e a e t i u i t a t e a A s o e i a ţ i u n i i s i b i i e n e l a B u c u r e ş t i , u n d e a c e i a ş i o a m e n i , c a r i l e - a u a f i ş a t e u t o a t ă t ă r i a a i c i l a n o U a u e a u s ă c a u t e a l e r e z o l u i . A s t f e l T . C i p a r i u , e a r e f ă c u s e î n i r ' u n c h i p m a g i s t r a l e l o g i u l l i m b e i r o m â n e ş t i l a a d u n a r e a d i n 1 8 6 1 a „ A s t r e i " î n S i b i i u , p u t u s ă s p u i e î n c a p i t a l a R o m â n i e i , e u p r i l e j u l d e s c h i d e r i i S o c i e t ă ţ i i l i t e r a r e , l a 1 A u g . 1 8 6 7 , c â n d c e r u l A r d e a l u l u i î n c e p u s e d i n n o u s ă s e î n t u n e c e p e n t r u f o a r t e l u n g ă u r e m e , c l a s i c e l e e u u i n t e : „ P â n ă a c i l i m b a ş i n a ţ i o n a l i t a t e a n e - a f o s t î n c ă l c a t ă . . . P e n t r u e l i b e r a r e a l i m b e i n a ţ i o n a l e u a î n g r i j i m a i a l e s c h i a r a c e a s t ă s o c i e t a t e l i t e r a r ă . B a u a î n g r i j i e a l i m b a r o m â n ă s ă s c a p e d e j u g u l d e s p o t i s m u l u i , s u b c a r e a g e m u t d e s e e o l i . E a u a î n g r i j i p e n t r u e o n s e r u a r e a u n i t ă ţ i i l i m b e i r o m â n e ş t i îri t o a t e p r o u i n e i i l e l o c u i t e d e r o m â n i . B a î i u a r e d a f o r m a c u r a t n a ţ i o n a l ă r o m â n ă , s p r e a f i g u r a e u t o a t ă d e m n i t a t e a î n t r e ş t l â n g ă s u r o r i l e e i d e o r i g i n ă l a t i n ă . "

D a r n u n u m a i p r o b l e m e l e p r i n c i p a l e d e c u l t u r ă a l e A s o c i a ţ i e i t r e c u r ă l a s o c i e t a t e a l i t e r a r ă , e i ş t p r i n c i p i i l e e i d e o r g a n i z a r e . In p r i m e l e e i ş e d i n ţ e S o c i e t a t e a l i t e r a r ă s e p r e f ă c u î n „ S o c i e t a t e a c a d e m i c ă " , î n t e m e i n d u - ş i ş l e a c e l e t r e i s e c ţ i u n i : U t e r a r ă - f i l o l o g t e ă , i s t o r i c ă ş i d e ş t i i n ţ e n a t u » r a l e , i n t r â n d m e m b r i i a r d e l e n i t o c m a i î n s e c ţ i u n i l e a i c ă r o r m e m b r i f u s e s e r ă ş i î n A r d e a l .

I n a s t f e l d e î m p r e j u r ă r i e r a f i r e s c e a s e c ţ i u n i l e „ A s t r e i " s ă m o a r ă , î n a i n t e c h i a r d e a s e fi n ă s c u t c u m s e c a d e ş i s ă n u - ş i m a i p o a t ă r e c ă p ă t a u i a ţ a î n c ă u r e m e î n d e l u n g a t ă , n i c i p e l â n g ă t o a t e s f o r ţ ă r i l e d e p u s e ( e a d . e . u o t a r e a R e g u l a m e n t u l u i s e c ţ i i l o r î n a d u n a r e a g e n . d e l a T u r d a , d i n 1 8 8 0 , ş . a . ) . C e i m a i d e s e a m ă o a m e n i d e ş t i i n ţ ă d i n A r d e a l ş i - a u d a t d e a c i î n a i n t e e e - a u a u u t m a l b u n n u A s o c i a ţ i e i , e i A c a d e m i e i . A ş a a u f ă c u t , î n a f a r ă d e c e i a m i n t i ţ i , r e g r e t a ţ i i Al. Marienescu, I. M. Moldouan, A. Papiu-llarian, Al. Roman, l. Puşcariu, N. Teclu, Dr. P. Vaaiciu, losif Vulcan, ş . a . D a c ă p r i n a c e a s t a A s o c i a ţ i a a p i e r d u t , a u e m î n s c h i m b m â n g â i e r e a c ă p r i n e i A c a d e m i a a c â ş t i g a t ş i p r i n e a s ' a î m b o g ă ţ i t p a t r i m o n i u l î n t r e g u l u i n e a m r p m â n e s e .

Ş i d a c ă s e c ţ i i l e n o a s t r e n ' a u a j u n s s ă p u b l i c e n i c i m a r e a G r a m a t i c ă , u i s a t ă d e M u n t e a n u ş i d e C i p a r i u , n i c i D i c ţ i o n a r u l l i m b e i r o m â n e , a c ă r u i n e c e s i t a t e a u c o n s t a t a t - o d e a t â t e a o r i , n u e s t e m a i p u ţ i n a d e u ă r a t c ă a c e s t e d o u ă p r o b l e m e m a r i n ' a u p u t u t fi r e a l i z a t e n i c i d e A c a d e m i a R o m â n ă I a r c â n d u n a d i n e l e , d u p ă t r e i î n c e r c ă r i n e i z b u t i t e ( D i c ţ i o n a r u l l u i Laurian ş i Massimu, M a g n u m E t u m o l o g i e u m a lu i B. P. Haşdeu ş i D i c ţ i o n a r u l l u i Al. Philipide), a î n c e p u t s ă i n t r e î n f a z a r e a l i z ă r i i , a c e a s t a a a u u t l o c t o t p r i n m e m b r i d e a i s e c ţ i i l o r n o a s t r e . I n a d e u ă r , D i c ţ i o n a r u l l i m b e i r o m â n e , p u b l i c a t d e A c a d e m i a R o m â n ă , s e l u c r e a z ă s u b c o n d u c e r e a d l u i Sextil Puşcariu, m e m b r u a l s e c ţ i e i n o a s t r e l i t e r a r e i d e l a 1 9 0 0 î n c o a c e , ş i e u c o l a b o r a r e a a l t o r m e m b r i a i a c e s t e i s e e ţ i u n i (Dr. C. Lacea, N. Drăganu, Th. Capidan şi Q. Qiuglea).

N u m a i p u ţ i n e s t e u n t i t lu d e g l o r i e p e n t r u A s o e i a -ţ i u n e a n o a s t r ă p u b l i c a r e a p r i m e i ş i , p â n ă a c u m , u n i c e i Enciclopedii române, e l a b o r a t e s u b c o n d u c e r e a s e c r e t a r u l u i d e o d i n i o a r ă a l s e c ţ i i l o r n o a s t r e , Dr. C. Diaconovici.

UI.

A s o e i a ţ i u n e a , c a r e u o i s e s ă d e u i e o A c a d e m i e , d a r l a m o m e n t u l o p o r t u n a c e d a t a c e a s t ă o n o a r e B u c u r e ş t i l o r , a r fi u r m a t î n î m p r e j u r ă r i l e d a t e s a u s ă d i s p a r ă , a ş a

— 229 —

c u m a d i s p ă r u t d . p . „ A s o c i a ţ i a e r a i o u e a n ă " a lu i Oh. şi P. Chiţu şi a l u i AL Aman, d u p ă d o i a n i d e a c t l u i t a t e ( 1 8 7 4 — 5 ) , s a u s ă f i e c o n d a m n a t ă l a o s t a g n a r e , e a c e a p e c a r e a u î n r e g i s t r a t - o , î n t r ' o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a t m i c ă , c e l e d o u ă A s o c i a ţ i i s i m i l a r e , î n f i i n ţ a t e î n a n t l 1 8 6 1 — 1 8 6 2 , a d e c ă c e a a r a d a n ă ş l c e a m a r a m u r ă ş a n ă ş l c h i a r ş t c e a b u c o u l n e a n ă , d i n t r e e a r l n t c t u n a n ' a I z b u t i t s ă d e s u o l t e o a c t i v i t a t e c o n t i n u ă , î n c o n f o r m i t a t e e u s c o p u r i l e p e c a r i ş i l e - a f i x a t . D a r A s o c i a ţ i a n o a s t r ă n u c ă z u î n n l e l u n a d t n a c e s t e d o u ă p o s i b i l i t ă ţ i . î m p i e d e c a t ă p r i n l u t r e a S o c i e t ă ţ i i a c a d e m i c e , î n u r m ă r i r e a s c o p u r i l o r e l p r o p r l u - z i s ş t i i n ţ i f i c e , e a î ş i g ă s i a l t e t e r e n e d e a c t l u i t a t e , t o t a t â t d e n e c e s a r e ş i d e b i n e c u u â n t a t e . In l o c d e o a c t l u i t a t e ş t i i n ţ i f i c ă i n t e n s i u ă , e a î ş i . f ixă u n p r o g r a m d e a c t l u i t a t e c u l t u r a l ă , e x t e n s t u â , î n f i i n ţ â n d u - ş i d e s p ă r ţ ă m l n t e î n î n t r e a g ă T r a n s l l -u a n l a — l u c r u , p e c a r e n i c i o a l t ă s o c i e t a t e c u l t u r a l ă s i m i l a r ă n u l - a m a t f ă c u t . A s t f e l e a d e u e n l o p r o m o u a t o a r e a s o l i d a r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ş t o r ă s p â n d i t o a r e a c u l t u r i i î n m a s s e l e l a r g i a l e p o p o r u l u i — o p e r ă , p e c a r e n l e l o A c a d e m i e n u a r fl f o s t î n s t a r e s ' o f a c ă . Ş l d a c ă e a a r e n u n ţ a t d e a d e u e n i o A c a d e m i e d e ş t i i n ţ e , a c ă u t a t î n s c h i m b t o t d e a u n a s ă s e m e n ţ l e l a u n n l u e l c u l t u r a l ş l ş t i i n ţ i f i c r e m a r c a b i l , n ă z u i n d s ă a i b ă n e a p ă r a t î n s e r u i e i u l s ă u a c e l e o r g a n e s p e c i a l e , p e c a r i l e g ă s i m n u m a i l a A c a d e m i i ş t c a r i e r a u s e c ţ i i l e ş t i i n ţ i f i e e - l i t e r a r e , m e n i t e a î n d e p l i n i a c i u n r o l i n t e r m e d i a r d e o î n s e m n ă t a t e i n d i s c u t a b i l ă .

I V .

T e n a c i t a t e a e u c a r e A s o c i a ţ i a a u r m ă r i t p r o b l e m a c r e ă r i i e f e e t t u e a a c e s t o r o r g a n e , d e c e n i i d e - a r â n d u l , e s t e î n a d e u ă r u r e d n i e ă d e l a u d ă : d e l a 1 8 6 2 , d e c â n d a l e i , l a B r a ş o u , I e - a p r o p u s p e n t r u î n t â i a o a r ă Q . M u n t e a n u ş l , p â n ă l a 1 9 0 0 , c â n d e l e a u _putut l u a f i i n ţ ă d e f i n l t l u ă , I d e e a s e c ţ i i l o r a f o s t d i s c u t a t ă a p r o a p e l a t o a t e a d u n ă r i l e g e n e r a l e a l e A s t r e l , a ş a c ă c o n ş t i i n ţ a n e c e s i t ă ţ i i l o r a i n t r a t î n s u f l e t u l I n t e l e c t u a l i l o r n o ş t r i d i n A r d e a l e u o p u t e r e n e b i r u i t ă .

D u p ă a p r o a p e 4 0 d e a n i d e p r e g ă t i r e , m u l ţ u m i t ă p e d e o p a r t e s p i r i t u l u i o r g a n i z a t o r a l f o s t u l u i s e c r e t a r a l A s o c i a ţ i e i , r e g r e t a t u l D r . C. Diaeonoulci, p e d e a l t a s o l i c i t u d i n i i i n t e l e c t u a l i l o r n o ş t r i d i n c e n t r e l e ş c o l a r e a l e A r d e a l u l u i , ş l a n u m e d i n B r a ş o u , S i b i i u ş i B l a j , p r i n h o t ă r î r e a a d u n ă r i i g e n e r a l e , ţ i n u t ă î n a n u l 1 9 0 0 l a B ă i l e H e r e u l a n e , s e c ţ i i l e ş t i i n ţ i f i c e I a u t r u p , I n a u g u r â n d p r i n a c e a s t a o n o u ă e p o c ă î n i s t o r i a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e .

— 230 —

D a e ă a c e s t m a r e l u c r u p u t u fi p u s a c u m , î n s f â r ş i t , î n p r a e t i e ă , t r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă o b u n ă p a r t e a m e r i t u l u i fu ş t a e â t o r u a m e m b r i d i n B r a ş o u , ş i î n s p e c i a l a n e u i t a ţ i l o r Virgil Oniţiu ş i Andreiu Bârseanu, c a r i , e a c o n t i n u a t o r i a i î n a i n t a ş u l u i l o r Q. M u n t e a n u , a u d e s f ă ş u r a t , î n c a d r u l s e c ţ i e i l i t e r a r e o a e t i u l t a t e d i n t r e c e l e m a i d e u o t a t e . A c e ş t i d o i b ă r b a ţ i a u p u s d i n n o u î n c i r c u l a ţ i e i d e i l e , c a r i a u f o s t l a b a z a A s o e i a ţ l u n i i n o a s t r e d e l a c h i a r î n c e p u t u l e i ş i a n u m e i d e e a p u r i t ă ţ i i l i m b e i r o m â n e ş i a e u l t i u ă r l i e i , e a a p r i n c i p a l u l u i e l e m e n t d e c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă . A n i d e - a r â n d u l O n i ţ i u a s u s ţ i n u t î n c o l o a n e l e r e u i s t e i „ T r a n s t l u a n i a " r u b r i c a î n t i t u l a t ă : Să n e curăţim limba, c o n t r i b u i n d p r i n e a l a r e î n u i e r e a î n m a s s e l e l a r g i a l e i n t e l e c t u a l i l o r a r d e l e n i , a I n t e r e s u l u i p e n t r u l i m b a ş i l i t e r a t u r a n a ţ i o n a l ă .

N o u l r e g u l a m e n t a l s e c ţ i i l o r , u o t a t l a 1 9 0 0 , p r e u e d e a , î n c e p r i u e ş t e n u m ă r u l , 5 s e c ţ i u n i ş l a n u m e p e l â n g ă c e l e t r e i u e e h i : l i t e r a r ă , i s t o r i c ă ş i ş t i i n ţ i f i c ă , ş i u n a ş c o l a r ă ş i -u n a e c o n o m i c ă , i a r î n c e p r i u e ş t e d e t e r m i n a r e a r o l u l u i l o r , a c e s t a e r a f i x a t a c u m î n f o r m e n o u ă . S e c ţ i i l e , d e ş i z i s e ş t i i r i ţ i f l e e ^ l i t e r a r e , n u m a i u r m ă r i a u s c o p u r i p r o p r l u - z l s ş t i i n ţ i f i c e , c ă c i a c e s t e a I n t r a s e r ă î n a t r i b u ţ i i l e c e l o r 2 U n i -u e r s i t ă ţ l ş i î n a l e A c a d e m i e i r o m â n e , — e l e a u e a u a c u m r o l u l m u l t m a i m o d e s t , d a r î n a c e l a ş t i m p ş i m u l t m a i p r e c i s ş i m a l f o l o s i t o r : „ s ă c o n t r o l e z e m e r s u l d e s u o l t ă r i i c u l t u r a l e a p o p o r u l u i r o m â n , p i e d e e i l e a c e s t e i d e s u o l t ă r l ş l m i j l o a c e l e p e n t r u d e l ă t u r a r e a l o r , s ă u r m ă r e a s c ă ş i s p r i j t n e a s e ă m i ş c a r e a l i t e r a r ă r o m â n ă , s ă c o n l u c r e z e l a p o p u l a r i z a r e a ş t i i n ţ e l o r , l a c r e a r e a d e e o l e e ţ i u n i ş t i i n ţ i f i c e , l a e x p o z i ţ i u n i ş i a l t e i n s t i t u ţ i u n i c u l t u r a l e ş i , p e s t e to t , s ă d e a c o m i t e t u l u i c e n t r a l c o n c u r s u l ş i s f a t u l l o r î n t o a t e c h e s t i u n i l e ş t i i n ţ i f i c e ş i l i t e r a r e " . * ) S e c ţ i i l o r l i s ' a d e s i g n a t a s t f e l , p r i n î n ţ e l e g e r e a c l a r ă a u n u i s p i r i t o r g a n i z a t o r d e o s e b i t d e b i n e î n z e s t r a t „ u n t e r e n d e m u n c ă u a s t ş i d e i m p o r t a n ţ ă c a p i t a l ă , c a r e c u p r i n d e a î n p a r t e a c e a m a l m a r e c h e s t i u n i ş i a f a c e r i , c a r i f ă r ă p r e g ă t i r i ş i c u n o ş t i n ţ e s p e c i a l e n u p o t fi r e z o l -u a t e î n c o n d i ţ i u n i m u l ţ u m i t o a r e ş i e u a t â t m a i p u ţ i n p u t e a u fi d e s l e g a t e î n m o d c o m p e t e n t d e o c o r p o r a ţ i u n e a d - h o e , c u m s u n t a d u n ă r i l e g e n e r a l e , r e c r u t a t e f ă r ă a l e g e r e , f ă r ă c o n s i d e r a r e l a s t a r e a s o c i a l ă , l a c u n o ş t i n ţ e , l a e t a t e ş i s e x , d i n t o a t e p ă t u r i l e p o p o r u l u i ş i c a r i a u s ă d e s b a t ă î n g r a b ă m a r e ş i î n t i m p d e a b i a e â t e u a o r e , o

*) Gf. Sec ţ i i l e l i terare-ş t i inţ i f ice . înf i inţarea, d e s u o l t a r e a ş i ae t i -u i ta tea lor. In „Trans i luan ia" 1911, p a g . 351, ş . a.

— 231 — l u n g ă s e r i e d e c h e s t i u n i e u t o t u l d i f e r i t e , ş l t o t a t â t d e p u ţ i n p u t e a u fi l ă s a t e u n u i o r g a n a d m i n t s t r a t i u , c u m e c o m i t e t u l c e n t r a l , p r e o c u p a t d e s u s ţ i n e r e a f u n c ţ i o n ă r i i r e g u l a t e a î n t r e g o r g a n i s m u l u i A s o c i a ţ i u n i i , d e c h e s t i u n i l e d e a u e r e ş i a l t e a s e m e n e a a g e n d e a d m i n i ş t r a t i u e ş i o r g a n i z a t o r i c e " .

C a o m r e a l c e e r a , Diaeonouiei n u a ş t e p t a d e l a s e c ţ i i l e ş t i i n ţ i f i c e r e z u l t a t e i m e d i a t e ş i u r g e n t e . C u d r e p t e u -Dânt z i c e a e l l a 1 9 0 5 : „ A g e n d e l e m a r i , m u l t e ş i g r a u e a l e s e c ţ i u n i l o r s e î n ţ e l e g e c ă n u p o t fi r e s o l u i t e î n t i m p d e e â ţ i u a a n i ş i a s t f e l n u m a i d u p ă u n d e c e n i u s a u d o u ă u o r p u t e a c o r e s p u n d e m e n i ţ l u n i i l o r ş i u o r p u t e a p r e s t a A s o c i a ţ i u n i i ş i p r i n a c e a s t a i n t e r e s e l o r c u l t u r a l e a l e p o p o r u l u i n o s t r u , s e r o i e i i l e m a r i ş i i m p o r t a n t e c e s e a ş t e a p t ă d e l a a e t i u i t a t e a l o r 1 - .

D a c ă u o m u r e a s ă f a c e m a z i , d u p ă 2 5 d e a n i d e l a î n f i i n ţ a r e a r e a l ă a s e c ţ i i l o r , u n b i l a n ţ c r i t i c a l a e t i u i t ă ţ i i l o r , u a t r e b u i s ă r e c u n o a ş t e m c ă , d a c ă n ' a u r e u ş i t î n c ă s ă r e a l i z e z e î n m ă s u r ă m u l ţ u m i t o a r e a ş t e p t ă r i l e l e g a t e d e e l e , î n s c h i m b e l e a u m e r s d i n a n î n a n î n a i n t e , e o n s o l i d â n d u - s e ş i p r e g ă t i n d u - s e t o t m a i b i n e p e n t r u a p u t e a s a t i s f a c e î n c e l m a i a p r o p i a t u i i t o r , n u n u m a i . a ş t e p t ă r i l o r d e p â n ă a c u m , e i u n o r a m u l t m a i m a r i . D a c ă î n p r i m u l d e c e n i u e l e a u d i b u i t î n c ă î n n e s i g u r a n ţ ă , f ă r ă s ă - ş i g ă s e a s c ă t e r e n u l d e a e t i u i t a t e c e l m a i p r o p r i u ş i m a i a l e s f ă r ă s ă - ş i g ă s e a s c ă d e s t u i c o l a b o r a t o r i ş i d e s t u l e m i j l o a c e d e a e t i u i t a t e , t o t u ş , tui t r e b u i e ş ă u i t ă m c ă g r a ţ i e , în m a r e p a r t e l o r , A s o c i a ţ i a a p u t u t s ă p o r n e a s c ă ş i s ă ţ i e î n m o d a p r o a p e p e r m a n e n t l a o r d i n e a z i l e i c h e s t i u n e a u n i t ă ţ i i c u l t u r a l e a t u t u r o r R o m â n i l o r ş i î n s p e c i a l c h e s t i u n e a l i m b i i n o a s t r e l i t e r a r e , a t â t d e a m e n i n ţ a t e d e i n f l u e n ţ a l i m b e i g e r m a n e ş i m a i a l e s a c e l e i m a g h i a r e . In s p e c i a l , s e c ţ i a l i t e r a r ă , c a r e ş l - a a u u t p â n ă b i n e d e c u r â n d s e d i u l e i a i c i , î n B r a ş o u , a d e s f ă ş u r a t o d e o s e b i t ă e n e r g i e p e a c e s t t e r e n . S i l i n ţ e l e l u i O n l ţ i u ş i B â r s e a n u a u f o s t c o n t i n u a t e d e r e g r e t a t u l Alexandru Bogdan, s e c r e t a r u l s e c ţ i e i , c a r e e r a p a s i o n a t , p r i n t r e a l t e l e , p e n t r u m a r e a p r o b l e m ă a o r t o g r a f i e i ş i d e e ă t r ă p r i e t e n i i a c e s t u i a ş i a i n o ş t r i , Dr. losif Blaga ş i Axente Banciu, — c e l d i n u r m ă , l u p t ă t o r n e o b o s i t p e n t r u c u r ă ţ i r e a l i m b i i ş i p e n t r u r e f o r m a o r t o g r a f i e i .

T o t s e c ţ i i l o r s e m a i d a t o r e s e a l t e t r e i f a p t e : 1 . Î n f i i n ţ a r e a B i b l i o t e c i i p o p u l a r e a A s o c i a ţ i u n i i , c a r e

a t i p ă r i t ş i r ă s p â n d i t a p r o x i m a t i u 1'/» m i l i o n e x e m p l a r e d e b r o ş u r i b u n e p e n t r u c e t i t o r i i d e l a ţ a r ă . 2 . O r g a n i z a r e a d e

c o n f e r i n ţ e p e n t r u i n t e l e c t u a l i i d e l a o r a ş e ş i 3 . R e d a c t a r e a î n c o n d i ţ i i m a i c o r e s p u n z ă t o a r e a r e u i s t e i „ T r a n s i l u a n i a " , c a r e a p a r e d e 5 6 d e a n i ş i e s t e a s t ă z i , d u p ă „ C o n u o r b i r i l e l i t e r a r e " , a d o u a r e u i s t ă m a i u e e h e d i n R o m â n i a î n t r e g i t ă .

In î m p r e j u r ă r i l e d a t e , s e c ţ i i l e n u p u t e a u f a c e m a i m u l t . S ă n e g â n d i m n u m a i l a î m p r e j u r a r e a e ă i n t e l e c t u a l i i a r d e l e n i n u s e g ă s e a u a d u n a ţ i î n t r ' u n s i n g u r c e n t r u , î n c â t s a s e p o a t ă î n t â l n i u ş o r l a m u n c ă ş i e ă A s o o i a ţ l u n e a n ' a u e a m i j l o a c e m a t e r i a l e p e n t r u a f a c e p o s i b i l ă a d u n a r e a l o r m a i d e a s ă , î n ş e d i n ţ e . M e m b r i i u n e i s e c ţ i u n i e r a u î m p r ă ş t i a ţ i ; u n u l l a S i b i i u , a l t u l l a B l a j , a l t u l l a B r a ş o u , ş . a . m . d . , î n c â t n u m a i e u m a r e g r e u s e p u t e a u î n t â l n i o d a t ă p e a n ş i ş i a t u n c i a b i a p e t i m p d e d o u ă z i l e , c a r i e r a u a b s o l u t i n s u f i c i e n t e p e n t r u o a e t i u i t a t e ş t i i n ţ i f i c ă . C u t o a t e a c e s t e g r e u tă ţ i , s e c ţ i i l e s ' a u s u s ţ i n u t ş i î n a c e l a ş t i m p s ' a u ş l c o n s o l i d a t , d â n d C o m i t e t u l u i c e n t r a l u n c o n c u r s d e s t u l d e s i m ţ i t î n l u c r ă r i l e lu i .

A l d o i l e a d e c e n i u d i n p i a ţ a s e c ţ i u n i l o r s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n d o u ă m o m e n t e n o u ă ş l m a r i . M a i î n t â i , e l e r u p b a r i e r e l e d e p â n ă a c t , c a r i l i m i t a u f i e c a r e s e c ţ i u n e l a 5 m e m b r i a e t i u i ş i 5 c o r e s p o n d e n ţ i ş i l a s ă n e l i m i t a t n u m ă r u l a c e s t o r a d i n u r m ă , p e n t r u a p u t e a g r u p a a s t f e l c â t m a i m u l ţ i i n t e l e c t u a l i a r d e l e n i î n j u r u l A s o c i a ţ i e i , d u p ă s p e c i a l i tă ţ i . In r â n d u l a l d o i l e a , n u m ă r u l s e c ţ i i l o r s e s p o r e ş t e d e l a 5 l a 8 , a d ă o g â n d u - s e l a c e l e d e p â n ă a c i c a s e c ţ i i n o u ă : c e a m e d i c a l ă , c e a d e ş t i i n ţ e s o c i a l e ş t c e a t e t t n t e ă - i n d u -s t r i a l ă , f i e c a r e a u â n d s ă c o n c e n t r e z e î n c a d r e l e e i p e t o ţ i i n t e l e c t u a l i i d e s p e c i a l i t a t e a r e s p e c t i u ă .

A c e a s t ă n o u ă o r g a n i z a r e , î n c e p u t ă l a 1 9 1 2 , d e s c h i d e a s e c ţ i i l o r ş i p r i n e l e A s o e i a ţ i u n e i , p e r s p e e t i u e d i n c e l e m a i f r u m o a s e , e e e a e e s ' a D ă z u t l a 1 9 1 3 , c â n d î n c a d r u l s e c ţ i e i ş c o l a r e s ' a u a d u n a t p e n t r u î n t â i a o a r ă p r o f e s o r i i d e l a ş c o l i l e c e l o r d o u ă c o n f e s i u n i , c a r i d e 5 0 d e a n i c ă u t a u z a d a r n i c u n t e r e n c o m u n d e a e t i u i t a t e , f ă r ă s ă - 1 fi p u t u t g ă s i î n a l t e c a d r e .

In a c e a s t ă o p e r ă a p u s m u l t s u f l e t f o s t u l d a s c ă l d e l a B r a ş o u , A n d r e i u B â r s e a n u , c a r e l u a s e l a 1 9 1 1 î n m a n i l e s a l e c o n d u c e r e a A s o c i a ţ i e i , e a p r e ş e d i n t e , ş i c a r e ş i - a d a t t o a t ă s i l i n ţ a e a s ă f a c ă d i n s e c ţ i u n i u n o r g a n e f e e t i u si h o t ă r î t o r î n p i a ţ a c u l t u r a l ă ş i s o c i a l ă a T r a n s l l u a n i e i .

R ă z b o i u l m o n d i a l , c a r e a i z b u c n i t l a 1 9 1 4 , a z ă d ă r n i c i t î n s ă r e a l i z a r e a m ă s u r i l o r î n c u r s d e e x e c u t a r e .

— 233 —

V. După răsboiu l , c a r e a s ch imba t r ad ica l situaţia cul

turală şi poli t ică a întregului nos t ru neam, Asociaţ ia , dimp reună eu secţi i le ei, a auut s ă t r e a c ă pr int r 'o fază cr i t ică destul d e acută . S e iyţse, anume , din une le păr ţ i p ă r e r e a eă Asocia ţ ia nu mal a r e ro s t în c a d r e l e noii uleţt naţ ionale l ibere şl c ă e a t r e b u e s ă s e c o n t o p e a s c ă în alte soc ie tă ţ i din cupr insu l ţării întregite. Tendin ţa de menţ inere a ei, în c a d r e l e i s tor ice , e r a s t igmat izată e a regional i s tă şi, în consecinţă , e a un fel d e amen in ţa re la a d r e s a Integrităţii noului stat r o m â n .

Qraţ le aces t e i pă re r i , p e d e o pa r t e , p e d e alta g ra ţ i e faptului e ă noile neces i tă ţ i d e stat au abso rb i t a p r o a p e toa tă e n e r g i a e lemente lor cul turale din Ardea l , e a şl din res tu l ţării , p e al te t e r ene , secţi i le ştllnţifiee-ltterare a le Ast re t p ă r e a u a fi c o n d a m n a t e s ă d i s p a r ă de la s ine .

Ani dea rându l , î n c e p â n d eu 1920 şi p â n ă la 1924, adunăr i l e g e n e r a l e a le lor s 'au ţinut cu pa r t i c i pa r ea foar te puţlnor m e m b r i ş l s 'au terminat într 'o a tmosferă d e a d e -u ă r a t ă d e p r i m a r e .

Totuşi , aeeş t t c inei ani n 'au d u s la desf i inţarea Secţiunilor, el, dimpotrluă, el l-au pregăt i t , în taină, o n o u ă utaţă. Ace ia ca r i au căuta t s ă - ş i d e a s e a m a în m o d s e r i o s d e ros tu l secţi i lor , au înţeles e ă e le , d e p a r t e d e a fi deueni t inutile, dimpotriuă, s e d o u e d e s e a jl d e atei încolo mal n e c e s a r e d e câ t ori ş i e â n d p â n ă aci . E s t e neuote numai d e p u n e r e a lor d e a c o r d cu nouile real i tăţ i soc ia l e ş i na ţ ionale ş i d e o r a d i c a l ă r e o r g a n i z a r e a lor în a c e s t s e n s . în p r l m ă u a r a anului curent , în sfârşit, după 1, o înde lungată eh ibzui re , ueehtul Regu lament a fost modificat în conformitate eu noua situaţie. A c e a s t ă modif icare a făcut eu putinţă mai întâi ea secţ iuni le , a l c ă r o r n u m ă r a fost spor i t la z e e e — adăogându- l t - s e o sec ţ iune ar t is t ică şi una e t n o -gra j ieă -geograf ieă — să - ş l s t a b i l e a s c ă sediul lor în n o u a eapl ta lă a Ardealului , c a r e e s t e în a e e l a ş t imp şt ce l ma l m a r e cen t ru cultural al lut, a d e c ă la Cluj. Pr in a c e a s t a s ' a dat posibi l i ta tea c a secţ iuni le s ă a lbă un n u m ă r m a r e d e m e m b r i la un loc şl a ce ş t i a s ă p o a t ă lua contactul cu toa te Instituţiile d e ştiinţă — Untuers l ta te , A c a d e m i e d e ag r i cu l tu ră ş l d e comer ţ , Tea t ru Naţional , Operă , ş. a. — şt s ă s t e a to toda tă Jntr'o l egă tu ră p e r m a n e n t ă şt efeetluă între olaltă.

Nu mal puţin d e 40 p rofesor i de la şcol i le s u p e r i o a r e din Cluj au Intrat astfel, deoda t ă , în ce le z e c e secţiuni , c a m e m b r i acriul şt, p e l ângă ei, alţi 70 d e intelectuali clujeni

— 234 —

d e d i f e r i t e s p e c i a l i t ă ţ i , e a m e m b r i c o r e s p o n d e n ţ i . E a a c e ş t i a s e a d a o g ă a l ţ i 60 d e m e m b r i a e t i u i ş i 1 3 0 m e m b r i c o r e s p o n d e n ţ i d i n d i f e r i t e l e o r a ş e a l e T r a n s t l u a n t e i , c a r i î m p r e u n ă , f o r m e a z ă u n c o r p u r i a ş , d e l a c a r e s u n t e m î n j d r e p t s ă a ş t e p t ă m i n a u g u r a r e a u n e i n o i e p o c i î n i s t o r i a A s t r e i ş i p e s t e t o t a e u l t u r e i r o m â n e ş t i . P e n t r u c a a c e s t c o r p u r i a ş s ă p o a t ă fi p u s î n f u n c ţ i u n e n o r m a l ă s ' a h o t ă r î t e a s ă i s e d e a " u n o r g a n s p e c i a l d e c o n d u c e r e , e u s e d i u l î n C l u j . A c e s t o r g a n u a a u e a s ă c o o r d o n e z e ş i s ă î n d r u m e z e a e t i u i t a t e a s i n g u r a t i c e l o r s e c ţ i u n i , a ş a e a f i e c a r e s ă c o r e s p u n d ă ş l s c o p u l u i g e n e r a l a l A s t r e i ş i s c o p u l u i s p e c i a l a l d i f e r i t e l o r ş t i i n ţ e , p e c a r i e l e l e r e p r e z i n t ă . In u e d e r e a s t a b i l i r i i o m o g e n i t ă ţ i i a e t i u i t ă ţ i i s e c ţ i i l o r , s e u o r ţ i n e a , î n a f a r ă d e ş e d i n ţ e l e d e s e c ţ i i , ş i ş e d i n ţ e p l e n a r e l u n a r e , e a r i u o r f a c e e u p u t i n ţ ă ş l c r e a r e a u n e i a t m o s f e r e u n i t a r e , f a u o r a -b i l e r e a l i z ă r i i m u l t i p l e l o r s c o p u r i u r m ă r i t e d e s e c ţ i u n i .

O r g a n i z a r e a î n a e e s t c h i p a s e e ţ i i l o r f a c e p o s i b i l ă r e d a c t a r e a î n c o n d i ţ i i s u p e r i o a r e a d i f e r i t e l o r p u b l i e a ţ i u n i a l e A s t r e i , î n c e p â n d d e l a r e u i s t a „ T r a n s i l u a n i a " ş i p â n ă l a B i b l i o t e c i l e , p e e a r i e a l e t i p ă r e ş t e ş i r ă s p â n d e ş t e . In u e d e r e a r e o r g a n i z ă r i i „ T r a n s i l u a n i e i " s e c ţ i i l e a u ş i l u a t m ă s u r i e a a c e a s t a s ă f i e c o n d u s ă d e u n c o m i t e t c o n s t a t a t o r d i n e â t e u n r e p r e z e n t a n t d e a l f i e c ă r e i s e c ţ i u n i , a u â n d s ă t r a t e z e î n m o d s i s t e m a t i c ş i u n i t a r p r o b l e m e d i n d o m e n i u l t u t u r o r s e c ţ i u n i l o r .

N ' a ş fi c o m p l e t d a c ă n ' a ş a d ă o g a l a " a c e s t e a ş i i n t e n -ţ i u n e a d e a e o m p l e t a s e c ţ i i l e c u m e m b r i d i n B a s a r a b i a . D e l e g a ţ i a „ A s t r e i " , e a r e a f o s t î n z i l e l e R u s a l i i l o r d i n a e e s t a n l a C h i ş i n ă u , s p r e a l u a c o n t a c t e u r e p r e z e n t a n ţ i i e u l t u r e i d e a e o l o a u p u s î n u e d e r e f r a ţ i l o r b a s a r a b e n i c ă , î n d o r i n ţ a r e a l i z ă r i i u n e i s t r â n s e c o l a b o r ă r i , u o r s t ă r u i e a î n f i e c a r e s e c ţ i u n e s ă f i e a l e ş i , d e o c a m d a t ă , e â t e 2 m e m b r i a e t i u i ş i e â t e 5 c o r e s p o n d e n ţ i d i n B a s a r a b i a , — e u t o t u l d e c i 7 0 d e i n t e l e c t u a l i d e p e s t e P r u t , e a r i s u n t e m s i g u r i c ă u o r l u e r a - e u d r a g a l ă t u r i d e n o i p e n t r u p o p u l a r i z a r e a ş t i i n ţ e i ş i a e o l o l a e i , u n d e e s t e o ş i m a i m a r e n e u o l e d e c u l t u r ă d e c â t l a n o i .

V I .

N o u a e t a p ă î n e a r e a u i n t r a t î n a e e s t a n s e c ţ i i l e s e c a r a c t e r i z e a z ă a s t f e l p r i n u r m ă t o a r e l e m o m e n t e :

1. Secţiile strâng la un loc pe top intelectualii Ardea-lului, cari, fie că sunt oameni de ştiinţă — între ei sunt 7 membri activi ai Academiei, 3 onorari şi 8 corespondenţi, —

— 235 —

fie că sunt simpli popularizatori ai ştiinţei, stau într'o co-munitate strânsă prin: adunările lunare sau cel puţin anuale şi prin publicaţiile—la cari colaborează sistematic. Această unire este în sine un factor naţional nepreţuit.

2. Membrii secţiilor stau în legătură — fn s u s eu Uni' uersitatea şi eu celelalte aşezăminte superioare de cultură — fn jos cu marile masse dela oraşele cari trebuiesc ridicate, prin cultură şi prin solidaritate, la un rol hotărîtor în viaţa publică şi în cea economică, astăzi atât de străină. Astfel ei valorizează în pături largi ştiinţa pe care o elaborează aşezămintele amintite, punându-le în funcţie pentru folosul masselor largi.

3. Prin opera lor de popularizare a ştiinţei din toate domeniile, membrii secţiilor devin şi îndrumătorii factorilor culturali dela sate, cari la rândul lor, vor duce mai multă ştiinţă în păturile dela ţară, contribuind la îmbunătăţirea vieţii lor, morală şi materială. j

3. In secţiile astfel reorganizate Asociaţia câştigă pentru întâiaoară un organ vast în serviciul multelor şi marilor ei scopuri, putând să-şi împlinească din ce în ce în condiţii tot mai bune misiunea ei. — Şi în sfârşit

5. Secţiile vor contribui direct şi la întărirea vieţii româneşti din cea mai îndepărtată şi mai ameninţată provincie, pe care se pare că nici o altă măsură n'o poate readuce la normal, — adecă la întărirea Basarabiei.

* A c e s t e a s u n t , D o a m n e l o r ş i D o m n i l o r , p e r s p e e t i u e l e p e

c a r i l e d e s c h i d s e c ţ i u n i l e A s t r e i , d u p ă o e x p e r i e n ţ ă d e p e s t e 6 d e c e n i i .

In a c e s t e p e r s p e e t i u e , c a r i s u n t e m î n c r e d i n ţ a ţ i c ă n u u o r r ă m â n e a s i m p l e p r o i e c t e , s u n t c r i s t a l i z a t e i d e i l e ş i d o r i n ţ e l e c e l o r m a i d i s t i n ş i fii a i n e a m u l u i n o s t r u t r ă i t o r i î n A r d e a l , î n c e p â n d d e l a î n t e m e i e t o r i i c e l o r d o u ă a ş e z ă m i n t e , n o u ă l a f e l d e s c u m p e : l i c e u l d t n B r a ş o u ş i „ A s t r a " d i n S i b i i u ş i p â n ă l a t i n e r e t u l t e ş i t d e p e b ă n c i l e a c e s t e i s c o a l e ş i i n t r a ţ i e u t o t e l a n u l s u f l e t u l u i l o r î n s e r u i e i u l m a r e i ş c o l i a n e a m u l u i n o s t r u , c a r e e s t e b ă t r â n a ş i t o t u ş u e e l n i e t â n ă r a n o a s t r ă A s o c i a ţ i e .

D e a » D u m n e z e u e a p e s t e u n s f e r t d e u e a e , c â n d l i c e u l n o s t r u î ş i u a s e r b a c e n t e n a r u l s ă u , i a r s e c ţ i i l e n o a s t r e s e m i c e n t e n a r u l l o r , c r o n i c a r u l z i l e l o r d e a t u n c i s ă p o a t ă

— 236 —

s p u n e e u s a t i s f a c ţ i e c ă p r i m u l s f e r t d e u e a e t r ă i t î n l i b e r t a t e r o m â n e a s c ă a f ă c u t e u p u t i n ţ ă e a t o a t e i d e i l e p e n t r u c a r i s ' a u z b ă t u t t r e i s f e r t u r i d e u e a e , î n î m p r e j u r ă r i g r e l e ş l a p ă s ă t o a r e , î n a i n t a ş i i n o ş t r i d e l a a m â n d o u ă a ş e z ă m i n -t e l e , s ă c a p e t e t r u p d e f i n i t i u , s p r e b i n e l e ş i p r o g r e s u l ţ ă r i i n o a s t r e î n t r e g i t e , a n e a m u l u i r o m â n e s c d e p r e t u t i n d e n i ş i a î n t r e g e i u m a n i t ă ţ i .

OMS1FOR QHIBU, ppofesop la uniuersitatea din Cluj. membru

copesp. al Academiei Române.

Mărturisirile unui şef-redaetor francez. D i rec to ru l m a r e l u i z i a r p a r i z i an „Le F i g a r o " (1925), dl Lucian Romier a j unge în uolumul s ă u „Ex-plieation de notpe temps" ( E x p l i c a r e a t impului nos t ru ) l a u r m ă t o a r e l e eon» c luz iun i :

Timpul d e faţă, l u m e a m o d e r n ă , î n c ă nu ş i - a g ă s i t „mist ic ismul" s ă u .

„E lemen te l e a c e s t u i mis t ic i sm le u o m afla în e ro r i l e , în t luziunile ş i în naiultă{ile t impului nos t ru , eu cond i ţ i a e a s ă le r e c u n o a ş t e m înţel e su l c e îl a u în p r o f u n z i m e : a p e lur i s a u e lanur i .

„Ideia de ppogpes — e r o a r e — d a e ă - i l ă s ă m în ţe lesu l , p e c a r e i-l d a u agenţ i i e l ec to ra l i ş i p a r a e l l s t -er i l p e d a g o g i e i j o s n i c e ; e e g r a n d o a r e î n s ă în Ide ia a c e a s t a , d a c ă , v

în l oc d e a o p r e f a c e în f l amura apet i tur i lor , o r i d i c ă m e a p e un s t i n d a r d a a c e e a e e e s t e m a l diurn la o m : instinctul perfecţiuniiI

„Egalitatea democratică—eroare — d a e ă f a c e m e a s ă s e r u e a s e ă s ă a b a t ă p o p o r u l d e l a d r ep tu r i l e s a l e au ten t i ce , p e n t r u e a s ă s e a r u n c e s p r e s a t i s f ace r i l e i l u z o r i e e ; d a r e e nobi l a d e u ă r , d a e ă o i n t e r p r e t ă m e a p e o lege a respectului, d e care are trebuinfă, p e n t r u g â n d u r i l e s a l e , p e n t r u m u n c a s a şt p en t ru v ia ta s a , cea mai umila conştiinţă umană I

„Maşinismul — e r o a r e — d a e ă nu e s t e u o r b a d e c â t n u m a i d e a d o b â n d i forja b ru t a l ă , p e p re ţu l u r â ţen ie i s a u a une i s p e c i a l i z ă r i , c a r e a b r u t i z e a z ă facultăţi le omului ş i f ă r ă d e alt ob i ec t d e e â t p r o p r i a s a u io -lentă . Maş în l smul , î n s ă , e e c â ş t i g m ă r e ţ a l soc ie tă ţ i i , d a e ă , p e c a l e a a c e a s t a , s e e l i b e r e a z ă d e p i e d e e i g r o s o l a n e , p e n t r u e a s ă a jungă l a m a i mul tă I n d e p e n d e n t ă în o p e r e l e s a l e ş i l a o e l e u a r e ( su f l e t ească ) m a i m a r e , în c ă u t a r e a mai-bunului .

„Pofta de bani — e r o a r e — d a c ă c r e d e omul , c ă p o a t e s ă ob ţ ină eu b a n i a e e e a e e n imic nu i -a r p u t e a p r o c u r a : c ă s n i c i a fericir i i e u t r â n d ă v i a ; d a r e e p â r g h i e i n c o m p a r a b i lă d a e ă formule le m o d e r n e a l e b a nului sunt formule le une i întineriri perpetue ş l a une i c r e i ă r i .

„Naţionalismul — e r o a r e s â n g e r o a s ă , c r u d ă — d a c ă r i d i c ă s t a t e l e une l e împot r iua a l t o r a , c a p e n e ş t e p o s e s o r i d e d u g h e a n ă (p răuâ l l a ş i ) , eoneu ren j l şt a r m a ţ i — d impo t r luă , c e m ă n u n e h i u d e legi sfinţite ş i b i n e f ă c ă t o a r e , d a c ă t inde s ă p ă s t r e z e s a u s ă r ă s p â n d e a s c ă bogă ţ i i l e , a tâ t p e c e l e sp i r i tua le , eâ t ş t p e c e l e m o r a l e a l e f i ecă re i t radiţ i i ş i a l e f i ecă re i pa t r i i " . . .

(Dupft ort. de fond din „Gazette de Prague". 27 VI. 1035.)

Creiaţi un oficiu pedagogic internaţionali S o c i e t a t e a jurnal iş t i lor ş t sc r i i to r i lo r a u s t r i a e i „Concordia" a p u

bl ica t în Oe tomur i e 1924 un e o n e u r s (premiu l în u a l o a r e d e 10,000.000 d e c o r o a n e a u s t r i a e e ) pen t ru e e a m a i b u n ă l u c r a r e (ar t icol d e fond) p r iu i toa re l a c r u c i a d a , e e va trebui î n t r e p r i n s ă în mijlocul p o p o a r e l o r , a c l a s e l o r s o c i a l e ş t a r a s e l o r , pen t ru o apropiere sufletească. „ C o n c o r d i a " (numele p o a t e fi un o m e n bun!) c e r e a „sfaturi p r a c t i c e pen t ru po to l i r ea urii d e r a s ă ş i d e c l a s ă s o c i a l ă " . In f runtea comis i e i e x a m i n a t o a r e s ' a u aflat fostul minis t ru p r e ş e d . B e e k , scr i i tor i i cunoscu ţ i H e r m a n n B a h r , Fel ix Sa l t en , Fr . C a r o l Ginzkeg , ş. a. In t re 254 luc ră r i , ca r i a u fost îna in ta te , a c â ş t i ga t p r emiu l l u c r a r e a dlui Dr. Ar tur Ki i r sehner , d r a m a t u r g al „teatrului L e s s i n g " din Ber l in , jurnal is t , scr i i tor , fost s u b l o c o t e n e n t în d e c u r s u l „mare lu i " r ă s b o i u .

C a motto ş i - a a l e s p r e m i a t u l euuin te le „Şcoala europeana". Articolul p r e m i a t a a p ă r u t , î n f r ' a ee l a ş t imp, în m a r i eo t id i ane din P a r i s , L o n d r a , Netu Ljork, d u p ă e e a uăzu t lumina zilei în „ N e u e s W i e n e r Journal" (10 Mai 1925). '

D a c ă i d e i a dlui Dr. K i i r s ehne r a r p r i n d e , a m p u t e a s ă r b ă t o r i p e uiitor un „10 Mai" , un 10 Mai a l d e s r o b i r l i d e u r a a d u c ă t o a r e d e p i e r zan i e , un 10 Mai al p r o c l a m ă r i i i n d e p e n d e n ţ i i spir i tului a s u p r a instinctului d e f iară s ă l b a t i c ă .

A primit men ţ iune o n o r a b i l ă ş i un f r a n c e z , (dl L o u i s D e s s a i ) i n s p e c t o r ş c o l a r din Ghampigny s u r M a r n e , eu l u c r a r e a s a „Cum s ă r e m e d i e z i r e l e l e d e c a r i s u f e r ă s o c i e t a t e a a c t u a l ă " , altul e u l u c r a r e a „ D e s i n t o x i e a r e a " (p rofesoru l Dr. B r o e k h a u s e n ) , altul eu t e m a „Aetiuismul", altul eu „ S o c i e t a t e a naţ iuni lor e a e d u c a t o a r e " (Dr. S i e g m u n d Miinz).

P e l â n g ă su t e l e d e plat i tudini , p e l â n g ă su t e l e d e sfaturi , s i n c e r e , en tuz i a s t e , d a r n e d u e ă t o a r e la s c o p , deb i t a t e d e unii concu ren ţ i , eu multă î n c r e d e r e în s i n e — sfatul p r a e t i e a l d r a m a t u r g u l u i be r l i nez a c â ş t i g a t sufragiul comis ie i . S ă a s c u l t ă m şi no i a c e s t sfat, f i indcă n e p r i u e ş t e şi p e noi. E s t e in imă o m e n e a s c ă s ă nu t r e s a l t e d e d u r e r e l a g â n d u l c ă copi laş i i , sg lobi i , s ă n ă t o ş i , d e a s t ăz i , u o r fi m â i n e - p o i m â n e c a r n e pen t ru t u n ?

Articolul d e fond e s t e a c e s t a : Creiaţi un oficiu pedagogie internaţionali

O m y l a j u n g e î n u â r s t a d e ş a s e a n i u n e l e u , c a r e î n o a t ă l i t e r e l e , s t ă p a t r u , o p t s a u c h i a r d o u ă s p r e z e c e t e r n i p e b ă n c i l e d e ş c o a l ă , î n u a ţ ă s ă c u n o a s c ă u n o a r e c a r e

2

— 238 —

D u m n e z e u , o o a r e c a r e l u m e ş i i s t o r i a e i , s t ă s ă m ă n â n c e b i b l i o t e c a d e î m p r u m u t , e a r e - i e s t e l a î n d e m â n ă , e o t r o b ă -i e ş t e î n p o d u l b u n i c u l u i l ă z i d e c ă r ţ i u e e h i , f a n t a z e a z ă d u p ă b a l a d e e a u a l e r e ş t i ş i d u p ă C a r i M a y , e t r e n a t , d e c e l e m a i m u l t e o r i împotriDa u o i n ţ e i s a l e , p e n t r u o s l u j b ă , o m e s e r i e s a u o c a r i e r ă ş i î n c e t e a z ă d e a c e t i l a u â r s t a d e o p t s p r e z e c e a n i . D e s i g u r — m a i a r u n c ă o c h i i , î n f u g ă , z i l n i c ş i c â t t r ă i e ş t e , p r i n g a z e t a s a , i a l a c u n o ş t i n ţ ă c ă ş i - a o c u p a t t o c m a i p o s t u l s ă u d e p r e ş e d i n t e u n u l î n M e x i e o , c ă t r a t a t u l c o m e r c i a l g e r m a n o - e n g l e z a f o s t s u b s c r i s d i n p a r t e a lu i C h a m b e r l a i n ş i S t h a m e r , c ă D r . R a m e h a f o s t , î n a i n t e d e a fi a j u n s c a n c e l a r a l „ B u n d " - u l u i ( B u n d e s h a n z l e r ) , a u o e a t î n S a l z b u r g -— d a r o m u l , c a r e a t r e c u t d e o p t s p r e z e c e a n i n u m a i c i t e ş t e e u d o r i n ţ a a c e e a d e a s e î n n o i s u f l e t e ş t e , e u pofta a c e e a d e a d i s e e r e e p â n ă ' n a d â n c filiaţiunile r e a l e , e u d o r u l a c e l a d u p ă o c o n s t e l a ţ i e n o u ă a l u m i i , c u m a f ă -e u t - o p â n ă l a u â r s t a d e o p t s p r e z e c e a n i . 6 0 % a l e a l e g ă t o r i l o r a l e g î n A n g l i a , d e o b i c e i , p e o a m e n i i d i n a c e l a ş p a r t i d . F i e c ă a f o s t o m o r î t m i ş e l e ş t e î n B o s n i a u n m o ş t e n i t o r d e t r o n a u s t r i a c s a u î n S u d a n u n g e n e r a l e n g l e z s a u c ă e u c i s a d e u ă r u l î n m o d m u r d a r , î n p u b l i e a ţ i u n i l e o f i c i a l e — 7 0 % d i n o a m e n i i n o ş t r i î n a i n t a ţ i e a m e n t a l i t a t e b ă t ă t o r e s c , d e o b i e e i u , a c e l a ş d r u m , t r a g d e a e e e a ş f r â n g h i e ş i c â n t ă î n a c e l a ş t a c t . N u m a i 3 0 % d i n c e t ă ţ e n i i m a i a g i l i , m a i d o r n i c i d e a s c r u t a , c a p a b i l i d e a s e a c o m o d a l a o r i c e c l i m ă ş i p e o r i c e t e r i t o r i u , p o t fi, c e l p u ţ i n , i n f l u i n ţ a ţ i d e informaţiuni, r ă t ă c i r i , f o i - u o l a n t e e l e c t o r a l e , f o i - u o l a n t e , u o r b i r i d e p r o p a g a n d ă , ş t i r i r a d i o t a l e g r a f i e e , r e u i s t e ş i z i a r e n o u ă , î n c â t î n t r ă î n t r u p a a e t i u ă a a l e g ă t o r i l o r d i n a r m a t a t ă c u t ă , d e r e z e r u ă , a a l e g ă t o r i l o r n e h o t ă r î ţ i , c a r i o s c i l e a z ă ş i c a r i n ' a u a l e s p â n ă a t u n c i .

S p e n g l e r s e î n ş a l ă d a c ă c r e d e , c ă n i c i u n d r e s o r d e a n i m a l e n u - ş i ţ i n e m a i b i n e î n p u t e r i l e s a l e h a i t a d e c â i n i , p r e c u m ş i - o ţ i n e p r e s a .

D a c ă a r fi a s t f e l a r c â ş t i g a p r e s a c e a m a i b i n e r e d a c t a t ă c e a m a i m a r e p r a d ă d e u â n a t ş i a r t r e b u i e a p a r t i d u l d e m o c r a t i c d i n G e r m a n i a s ă c â ş t i g e a p r o a p e j u -

— 239 —

TOătate d i n l o c u r i l e d i n „ R e i c h s t a g " , d e o a r e c e p a r t i d u l a c e s t a d i s p u n e d e c e a m a i c e t i t ă ş i m a i b i n e r e d a c t a t ă p r e s ă . Z i u a d e m â i n e a d e u e r e ş t e c o n t r a r u l . ( A r t i c o l u l e s t e s c r i s î n a i n t e d e a l e g e r e a l u i H i n d e n b u r g . — R e d . ) eu t o a t e e ă „ B e r l i n e r T a g e b l a t t " , „ V o s s i s e h e Z e i t u n g " , „ B e r l i n e r M o r -g e n p o s t " ş i „ B e r l i n e r V o l k s z e i t u n g " a u l a s p a t e l e l o r m a i b i n e d e 50 0 / , , d i n t o ţ i a b o n a ţ i i d e j u r n a l e b e r l i n e z e , ş i e u t o a t e e ă z i a r e l e d e b u l e u a r d , c a r i s e r e c o m a n d ă e a f i i n d a f a r ă d e p a r t i d ş i c a r i s u n f c e t i t e d e c ă t r e t o a t e p a r t i d e l e , f i i n d l i p s i t e a p r o a p e d e c o n c u r e n ţ ă , e a " B . Z . a m M i t t a g "

„ A e h t - U h r - A b e n d b l a ţ t " , s u n t , î n f o n d , e u s i m ţ e m i n t e d e m o c r a t i c e , e u t o a t e a c e s t e a a r fi f e r i c i ţ i d e m o c r a ţ i i d a c ă a r c â ş t i g a î n z i u a d e a l e g e r e , d e m â i n e , î n B e r l i n , 1 5 % . i a r în „ R e i e h " ( î n t r e a g ă ţ a r a ) 1 0 % d i n t o a t e u o t u r i l e . P r i n u r m a r e n u m e r g e e u c o m p a r a ţ i a î m b l â n z i t o r u l u i d e a n i m a l e . N u s e p o t r i u e ş t e d e l o c , d e l a î n c e p u t , l a c e l e 7 0 % a c a p e t e l o r a c o p e r i t e , f ă r ă n ă d e j d e d e s c ă p a r e , d e m u c i g a i .

Desintocsicarea atmosferei d e u r a n a ţ i o n a l ă ş i s o c i a l ă t r e b u e s ă p ă t r u n d ă m a i a d â n c ş i m a i p u t e r n i c . T r e b u i e s ă a p r i n d ă n u n u m a i p e c e l e 3 0 a l e c e t ă ţ e n i l o r , c a r i s e m a i l a s ă î n u ă ţ a ţ i , e i ş i p e c e l e 7 0 % e u s i m ţ u r i l e a m o r ţ i t e . T o c m a i d e a c e s t e 7 0 ' / o e s t e u o r b a . P e a c e s t e a t r e b u i e s ă l e a u e r a . Dacă astăsi nu este cu putinţă, atuneea mâine. D a e ă m â i n e n u u a fi e u p u t i n ţ ă d e e â t n u m a i p e j u m ă t a t e , a t u n e i a p o i m â i n e e u d e s ă u â r ş i r e ! F i i n d c ă a t e n u a r e a a n t a g o n i s m e l o r d e r a s ă ş i d e c l a s ă s o c i a l ă , a d e c ă d e s c r i e r e a c o m u n i t ă ţ i i d e r a s e ş i d e c l a s e s o c i a l e , p r o p a g a r e a m i j l o a c e l o r d e î n ţ e l e g e r e r e c i p r o c ă , p e c a l e p a e i n i e ă ş i a r b i t r a l ă , s e p o a t e a d r e s a e u s u c c e s n u m a i u n o r o a m e n i , c a r i c i t e s c n u n u m a i e u o c h i i , e i ş i c u inima, ş i e u c r e i e r u l ( c a r e c r e ş t e ) e u s p i r i t u l ( c a r e s e p o a t e m o d e l a ş i c a r e e c a p a b i l d e c r i t i c ă ) e u i n i m a , c r e i e r u l ş i s p i r i t u l t i n e r e ţ i i . I n t i m p c e n o i n e - a m b ă g a t î n t r e a g ă p u t e r e a n o a s t r ă î n c a m p a n i a d e p r e s ă , î n a g i t a ţ i a î n g o a n ă n e b u n ă , î n f a b r i c i l e d e l o z i n c i — ideia şcolii europene e s t e t r ă d a t ă , p e n e s i m ţ i t e , e s t e u â n d u t ă , f ă r ă d e o l u a l a c u n o ş t i n ţ ă , e s t e g h e ş e f t ă r i t ă , f ă r ă e a s ă ^ e u e r s e m ă e a r o s i n g u r ă l a c r i m ă p e u r m a e i . D e s i g u r ,

2*

— 240 —

t r ă i m î n e p o c a d e f a ţ ă ş i d o r i m s ă n e a r a n j ă m e u a j u t o r u l a n i l o r 3 0 p e c â t s e p o a t e d e p e a c u m , c â t s e p o a t e d e c u m i n t e l u e r u r i l e , d a r a d o u a p o r u n c ă a r a ţ i u n i i e s t e — aă te îngrijeşti de viitor, s ă n u m a t t r ă i e ş t i d e l a m â n ă p â n ' l a g u r ă — a m u i t a t , s p r e r u ş i n e a n o a s t r ă , e ă s u n t e m r a s ă , , e ă s u n t e m ta ţ i .

E p o c a n o a s t r ă e s t e m a t b i n e o r g a n i z a t ă î n p r î u l n ţ a m a t e r i a l ă , , d e c â t î n c e a s p i r i t u a l ă . D e c i n e i a n i e x i s t ă , î n Q e n e u a u n „ o f i c i u i n t e r n a ţ i o n a l a l m u n c i i " , c a r e a r e e a p r o b l e m ă r ă s p â n d i r e a d e i n f o r m a ţ i i , p r e g ă t i r e a ş l d u c e r e a î n î n d e p l i n i r e a e o n e l u z e l o r d e s p r e t i m p u l d e l u e r u , d e s p r e p i a ţ a m u n c i i , d e s p r e l i p s a d e l u c r u , d e s p r e l e f u r i , a p ă r a r e a m u n c i t o r i l o r , a s i g u r a r e a m u n c i t o r e a s c ă ş i a l t e l e d e a c e s t e a . D e c e n u a u e m u n oficiu internaţional al şcolii? U n o f i c i u , c a r e a r fl c h e m a t s ă d e a s f a t u r i î n p r l u i n ţ a i d e i l o r f u n d a m e n t a l e ş i d e s p r e d i r e c t t u e l e c u l t u r i i p o p o r u l u i , a l p l a n u l u i d e î n u ă ţ ă m â n t , î n c e e a c e p r l u e ş t e c ă r ţ i l e d e ş c o a l ă , f i l m e l e c u l t u r a l e , î n u ă ţ ă m â n t u l d e s p e c i a l i t a t e , b a c h i a r ş i c u r s u r i l e m i l i t a r e ş i d e p r e g ă t i r e a f u n e ţ i o n ă r t m l l , u n o f i c i u , c a r e s ă r e c o m a n d e a e e s t t f a g u u e r n e l o r s p r e f o l o s i n ţ ă , d u p ă t r e b u i n ţ e l e ş i d u p ă r e l a ţ i i l e s p e c i a l e a l e s i n g u r a t i c e l o r ţ ă r i , e a s ă l e m o d i f i c e , s ă l e u ş u r e z e s a u s ă l e d e s u o l t e m a t d e p a r t e 1

N u u r e a u s ă p l e d e z p e n t r u o m a n ă a d u c ă t o a r e d e f e r i c i r e a t o a t ă l u m e a , s c h e m a t i c ă . N u r e c o m a n d n l e l o s i l u i r e , c e n u s e p o a t e d u c e î n î n d e p l i n i r e , a p o l i t i c e i c u l t u r a l e î n ţ ă r i l e E u r o p e i . P e n t r u a c e a s t a n u n u m a i e ă n e - a r l i p s i p u t e r e a , d a r ş i u o i n ţ a . D a r a u t o r i t a t e a s p i r i t u a l ă a „ i n s t i t u t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l p e d a g o g i e " a r p u t e a , d e s i g u r , s ă a j u n g ă , e u o p e r s u a s i u n e i n t e n s i u ă , e a să fie discutate p r o p u n e r i e o n u l n g ă t o a r e ş l m o d e r a t e , î n s i n g u r a t i c e l e ţ ă r i , e a s ă f i e l u a t e î n d i s c u ţ i e e o n e e d e r e a o f i c i a l ă s a u s e m l - o f l e i a l ă a c ă r ţ i l o r d e ş c o a l ă n o u ă ş i m i j l o c u l c e l m a i p r a c t i c d e a fi e d i t a t e , r ă s p â n d i t e ş i a p l i c a t e , e a s ă f i e m o b i l i z a t e s p i r i t e l e t i n e r e , p e d a g o g i c e , d e p r e t u t i n d e n i - ş i e a s ă p r i n d ă i n t e r e s p i o n e r i t î n t r e e l e u t î d i n c l a s e l e m a i s u p e r i o a r e p e n t r u l u m i n a c e a n o u ă , î n e a r e s u n t a d u s e p r o b l e m e l e c u n o s c u t e . O f i c i u l i n t e r n a ţ i o n a l ş c o l a r u a c â ş t i g a t e r e n u l , e a r e s e a f l ă

— 241 —

s u b c o n t r o l u l n a ţ i o n a l , n u m a i t r e p t a t , i s t o r i a l u m i i , î m p ă r ţ i r e a p ă t u r i l o r s o c i a l e a l e s o c i e t ă ţ i i , d e s u o t t a r e a r e l i g i u n i l o r ş[ f e l u l d e p r o d u c ţ i e n u p o t fi î n u ă ţ a t e î n ş c o l i , î n a c e l a ş f e l , î n G r a n a d a , H a m m e r f e s t , î n V a r ş o D i a , î n S a l o n i c h i s a u î n Q e n e u a . C u t i m p u l t o t s e u a a j u n g e î n s ă , c a i s t o r i c i i c ă r ţ i l o r d e ş c o a l ă s ă s e l a s e d e m e t o d a a t â t d e i u b i t ă ş i «atât d e e f t e a c e a l „ T o t s e h r o e i g e n ' ' ' U l u i ( a t ă c e r i i m o r m â n t a l e f a ţ ă d e o p r o b l e m ă ) ş i s e u a a j u n g e e a f a p t e l e c u l t u r a l e a l e u n u i g r u p d e p u t e r i , s ă n u f i e r e t ă e u t e , c e l o r a p a r ţ i n ă t o r i i u n u i a l t g r u p d e p u t e r i : s e u a a j u n g e e a o r i g i n a , p e r e g r i n a r e a , e u o l u ţ l a ş i d e c u r s u l f i n a l a l u n e i i d e i n u n u m a i s ă n u f i e m i s t i f i c a t e , e i s ă n u f i e m o n o p o l i z a t e n u m a i p e n t r u o s i n g u r ă n a ţ i u n e s a u c l a s ă s o c i a l ă .

C o p i i l o r n o ş t r i ( g e r m a n i ) s a u e ă n u l i s ' a s p u s î n ş c o a l ă d e l o c , s a u e ă l i s ' a s p u s e u p u ţ i n t i c ă r u ş i n e , n e c l a r ş i — d e a c e e a — f ă r ă d e f o l o s r e a l , e ă p o p u l a ţ i a F r a n ţ e i a r e d e j u m ă t a t e s â n g e g e r m a n i c î n u i n e ş i c ă p o p u l a ţ i a G e r m a n i e i a r e o b u n ă t r e i m e , ş i n u c e a m a i s l a b ă , s â n g e s l a u î n u i n e . S ă t e m a i m i r i a p o i d a c ă ţ i - a r e u ş i t s ă p r e f a c i a n t a g o n i s m u l , m o t i u a t s a u f i c t i u d i n t r e o a m e n i i ( p o l i t i c i ) , d i n t r ' o p a r t e ş t d i n c e a l a l t ă , î n t r ' u n a b i z d e u r ă ? S a u c r e d e e i n e u a e ă g o a n a a n t i s e m i t ă d i n G e r m a n i a s a u a i u r e a a r fi c r e s c u t a ş a d e t a r e , î n d i m e n s i u n i d i a b o l i c e , d a c ă a r fi a u u t e l e u i i c u n o ş t i n ţ ă d e f a p t u l c ă „ f o r m e l e d e s ă u â r ş i t e , s p i r i t u l , e a u a l e r i s m u l e u r e i l o r " d i n S p a n i a ş i d i n B a g d a d , a u a d e m e n i t p e „ n o b i l i m e a c r u c i a t ă s p r e a d m i r a ţ i e ş i s p r e i m i t a r e " ? S p e n g l e r o ş t i e , d a r n u o ş t i e n i c i o c a r t e d e ş c o a l ă , n u o ş t i e a p r o a p e n i c i u n s t u d e n t ş i — d e s i g u r — n u a l u a t - o l a c u n o ş t i n ţ ă o m u l d e p e s t r a d ă . O r i c e î n c e r c a r e d e a î m b i n a podul unei înfrăţiri a popoarelor e d i s p r e ţ u i t ă î n n u m e l e c o n c e p ţ i e i i s t o r i c e d e n a ţ i o n a l i t a t e . „ S f â n t a l o h a n a " ( F e c i o a r a I o a n a D ' A r e ) d e B e r n a r d S h a t u t e f a c e s ă s i m ţ e ş t i , e e t i n d u - o , e ă n o ţ i u n e a d e n a ţ i o n a l i t a t e , n o ţ i u n e , c a r e , d u p ă c ă r ţ i l e n o a s t r e de" ş c o a l ă , a r fi f o s t u e e i n i e ă ş i c a r e u a r ă m â n e a u e e i n i e ă , a f o s t , p u r ş i s i m p l u , n e c u n o s c u t ă î n E u r o p a , l a î n c e p u t u l s e c . a l X V - l e a . S e g â n d e ş t e î n s ă c e t i t o r u l „ l o a n e r l a a l t c e u a d e c â t l a f a b u l a , c e t e m i ş c ă ?

— 242 —

T r a g e e l c o n c l u z i i p e n t r u l o z i n c i l e d i n e p o c a a c t u a l ă d i n : a t m o s f e r a t r e c u t u l u i ? R e u i z u i e ş t e e l î n c ă o d a t ă n o ţ i u n i l e , d a t e e a m e r i n d e , d e ş c o a l ă ? N i m i c n u - i e s t e m a i d e p a r t e d e c â t a e e a s t a l U n a d e u ă r f i l o z o f i e u e e h i s p u n e c ă c e l e e a c ţ i o n e a z ă n u a r e c o n ş t i i n ţ ă , n u m a i c e l c e e s t e s p e c t a t o r . D a c ă vreţi să scuturaţi din amorţeală conştiinţa omenirii, să o formulaţi altfel, să'i.daţi altă turnură, îndrep+aţi-vă de cu vreme spre tineret. D e e u u r e m e , î n a i n t e d e r ă s ă r i t u l s o a r e l u i , a m u n e i i z i l n i c e , a t u n e i c â n d t i n e r e t u l î n c ă n u a c ţ i o n e a z ă , e i a s c u l t ă e u o c h i i d e s e h i ş i - m a r i , e u u r e c h i l e g a t a s ă p r i m e a s c ă , î n t r ' o î n c o r d a r e e u r ă s u f l a r e a r e ţ i n u t ă ş i e u c e l u l e l e c r e i e r u l u i d e s c h i s e , l i b e r e — g a t a s ă a f l e , d a e ă e s t e a d e u ă r a t , c ă e x i s t ă î n u i a ţ ă s u n e t e d e m i i d e f e l u r i , d a r n u m a i o s i n g u r ă m e l o d i e .

D e d r a g u l a c e s t e i m e l o d i i , e a r e s e u a n a ş t e d i n r i t m u l m u n e i i m a r i , c o m u n e , t r e b u i e s ă e r e i ă m „ o f i c i u l i n t e r n a ţ i o n a l p e d a g o g i e " , t r e b u i e s ă î n c e r c ă m educarea unui suflet mare, european. C ă r ţ i l e , i n s t i t u ţ i i l e ş i o r g a n i z a ţ i u n i l e „ o f i c i u l u i i n -t e r n a ţ i o n a l p e d a g o g i e " u o r a u e a , l a î n c e p u t , î n t r a r e n u m a i î n ţ ă r i l e c o n d u c ă t o a r e , c o n d u c ă t o a r e i n t e l e e t u a l i e e ş t e — î n t e r i t o r i i l e r e a c ţ i o n a r e u o r a f l a , î n s c h i m b , n u m a i r e s i s t e n ţ ă ; d a r , d u p ă c u m î ş i t a i e e ă r a r e , e u u r e m e a , î n f i e e a r e ţ a r ă , p r o p u n e r i l e e e î n a i n t e a z ă m o d e r a t , p r o p u n e r i l e „ o f i c i u l u i i n t e r n a ţ i o n a l a l m u n e i i " — a ş a u o r c u c e r i s u f l e t e l e ş i u i i -tOrul ş i i d e i l e „ o f i c i u l u i i n t e r n a ţ i o n a l p e d a g o g i e " , I n u ă ţ ă t o r i r e t r o g r a z i ş i p e r f i z i , p e d a g o g i b a l c a n i c i , d e o s t ş i d e u e s t , u o r f a l s i f i c a î n c ă s e n z u l c e l o r m a i b u n e c ă r ţ i , ţ i n t a o r g a -n i z a ţ i u n i l o r c e l o r m a i s ă n ă t o a s e , î n e ă d e c e n i i d e a i c i î n a i n t e . D a r u o r b a p o e t u l u i s e u a a d e u e r i : „ C h i a r ş i d i n m â n a e e a m a i r e a p o a t e s ă a c ţ i o n e z e p u t e r n i c a d e u ă r u l " .

* * *

S ă a s c u l t ă m e ă t e u a a f o r i s m e e l o e u e n t e , e a r i îţi d a u d e g â n d i t , ş i d i n a l t a r t i c o l , r e m a r c a t d e c o m i s i a e x a m i n a t o a r e .

D i n l u c r a r e a : „Societatea Naţiunilor" ea educatoare* d e d l S. Miinz. Ca m o t t o a r e a r t i c o l u l e u u i n t e l e f i l o s o f u l u i L e i b n i t z , c e l e u „ T h e o d i e e e a " : „ D a ţ i - m i î n s g r i j e e d u c a ţ i a ş i î n t r ' u n s e c o l e s t e E u r o p a p r e s c h i m b a t ă " " ! C a t e z ă :

—. 243 —

e r e i a r e a u n e i „ G o m i s s i o n d e e o o p e r a t i o n edueatiDe" (eo-m i s i i d e c o o p e r a ţ i e e d u e a t i u ă ) .

„ D e p e c â n d e s t e o m u l c o p i l s ă i s e p r e g ă t e a s c ă o a t m o s f e r ă d e i u b i r e d e o a m e n i " . S ă s e e r e l e z e o s e e ţ i u n e p e n t r u e d u c a ţ i e l a S o c . N a ţ . , î n c a r e s ă f i e c h e m a ţ i r e p r e z e n t a n ţ i i c e i m a i m a r c a n ţ i a i f i e c ă r u i p o p o r , e a s ă d e l i b e r e z e î n a e e s t a r e o p a g p e d a g o g i e i n t e r n a ţ i o n a l i P e d a g o g i i s ă s e g â n d e a s c ă s e r i o s d a c ă e s t e d e n e a p ă r a t ă t r e b u i n ţ ă e a d e aiei î n a i n t e s ă s e p r e d e a î n ş c o l i , e a m a i ' n a i n t e , c u l t u l e r o i l o r c l a s i c i l o r a n t i c i î n s e n z u l l u p t e l o r ş i a l î n u i n g e r i l o r r e p u r t a t e . „ î n c ă î n u e e h i u l T e s t a m e n t s u n t u n e l e d i s p o z i ţ i i d e u r ă î n t r e p o p o a r e , d i s p o z i ţ i i , c a r i a r fi e u c a l e e a m a i b i n e s ă n u l e i a l a c u n o ş t i n ţ ă t i n e r e t u l " . „ N ' a r fi u n m a r e î n c e p u t omenesc d a c ă d i n d e s b a t e r i l e e o o p e r a ţ i u n i i a c e s t e i a ( p l ă n u i t e ) s ' a r n a ş t e u n Hanon a l î n ţ e l e g e r i i î m p r u m u t a t e , a l i u b i r i i î m p r u m u t a t e ? 0 c a r t e , c a r e — î n u r m a d e c r e t u l u i s u p r a n a ţ i o n a l a l S o c , N a ţ . — a r t r e b u i s ă f i e i n t r o d u s ă î n t o a t e ş c o l i l e t u t u r o r p o p o a r e l o r , c a r i a u l o e ş i u o t î n S o c . N a ţ . A r t r e b u i s ă s e s t a b i l e a s c ă u n a s t f e l d e K a n o n p e n t r u f i e c a r e u â r s t ă . A c e s t e c ă r ţ i a r ft c ă r ţ i , c a r i m a i c u r â n d a r a j u t a r e l i g i u n i l o r — c ă r ţ i , c a r i l a n i c i u n c a z n ' a r n e g a n a ţ i o n a l u l , e i l - a r r i d i c a l a o m e n e s e u l e e l m a i s u p e r i o r — cărţi, c a r i a r p r e a s l ă u i , n u - i u o r b ă , m a i p u ţ i n e r o i s m u l l u p t e l o r , d a r e u a t â t m a i m u l t e r o i s m u l u o i n ţ e i t a r i ş i al r e n u n ţ ă r i i , c ă r ţ i , c a r i a r c â n t a c r e d i n ţ a d a t o r i n ţ e i î n d e p l i n i t e p a n ă l a m o a r t e — e ă r ţ i , c a r i a r p r e a m ă r i m u n c a l i n i ş t i t ă , î n p a c e , ş i n u m u n c a s t r ă z i i s g o m o t o a s e " .

A r m a i t r e b u i s ă s e r ă s p â n d e a s c ă g â n d u l c ă l u p t a î n t r e p a r t i d e l e p o l i t i c e a l e u n u i p o p o r n u e s t e l u p t a î n t r e d u ş m a n i , c ă ş i c o n t r a r u l d i n p a r t i d u l u e e i n e s t e c e t ă ţ e a n u l p a t r i e i , e ă d e a c e e a e s t e c r i m i n a l s ă t e f o l o s e ş t i f a ţ ă d e e l e u a r m e î n v e n i n a t e » D e o a r e c e a l t f e l : „ î n c ă d e a s t ă z i s e c o n s t r u i e s c a r m e l e , î n ş c o l i l e m e d i i ş i î n c ă ş i m a i m u l t î n

u n i v e r s i t ă ţ i , a r m e l e p e n t r u v i i t o a r e r ă s b o a i e c i v i l e " „ E x i s t ă partide î n v i a ţ a p u b l i c ă , p a r t i d e , c a r i s e s c h i m o n o s e s c , s e s t r â m b ă e a n e ş t e s e e t e . U n a d i n a r m e l e p r i n c i p a l e a l e a c e s t o r p a r t i d e e s t e grandomania ş i intoleranţa,

— 244 —

pe lângă veciniea suspieionare a p o t r i u n i e u l u i . A d e s e o r i c o n t r a r e b i s e r i c i i , e a s e n t i m e n t , ş i - a u î n s u ş i t ( a c e s t e p a r t i d e ) , n o l e n s — u o l e n s , u n i n s t r u m e n t u e e h i - t e s t a m e n t a r -t a l m u d i e , t r a n s p l a n t a t î n b i s e r i c ă — n e g â n d i m l a anatema, l a m a r e a a n a t e m ă , p e e a r e o a r u n c ă e u u ş u r i n ţ ă a s u p r a c a p u l u i f i e c ă r u i a , e a r e n u a p a r ţ i n e s e c t e i l o r " . D a r p e c ă r a r e a a c e a s t a î n u a ţ ă ş i t i n e r i m e a a e e l a ş p r o c e d e u ş i î ş i p i e r d e î n u r m a a c e s t e i , „ o e o ş e l i " î ţ i u i n e s ă z i c i , a c e s t e i s u p r a e s e i t ă r i o a r b e , o r i c e u e n e r a ţ i e , o r i c e s t i m ă f a ţ ă d e e x p e r i e n ţ e l e ş i e o n u i n g e r i l e u n o r a , e a r i a u a l t e p r e d i s p o z i ţ i i n a t u r a l e .

„ C a s ă p r e d i c i m o r a l a n ' a r e n i c i o n o i m ă . 0 c o n s t i t u ţ i e b o l n a u ă n u s e u a t ă m ă d u i p r i n f o r m u l e u r ă j i t o r e ş t i s a u m i j l o a c e p a l i a t i u e s ă r ă c ă c i o a s e . I n t r ' u n p ă m â n t n e î n g r ă ş a t î n z a d a r u e i a r u n c a s e m i n ţ e , o r i c â t d e b u n e . D a e ă o a m e n i i , a c ă r o r c r e ş t e r e t r u p e a s c ă s ' a î n d e p l i n i t d e j a , s u n t c u p r i n ş i d e u e n i n u l e o r o s i u a l u r i i n u t r i t e d e s u s p i e i o n ă r i n e m o t i u a t e î m p o t r i u a c o n t r a r u l u i , a s t r e i n u l u i , e a n e a m s a u e a c o n f e s i u n e — a t u n c i e d e p r i s o s o r i c e d ă e ă l e a l ă p l i n ă d e u o r b e d u l e i " . D e a e e e a r e c o m a n d ă a u t o r u l o etieă comună p o -t r i u i t ă t u t u r o r n a ţ i u n i l o r ş i c o n f e s i u n i l o r , o e t i e ă i m p u s ă d e S o e . N a ţ . , c a r e a r t r e b u i c o n s i d e r a t ă e a „tribunalul suprem al omenirii'".

In K a n o n u l e t i c n ' a r t r e b u i s ă l i p s e a s c ă n i c i i s b u e n i -r i l e s u b l i m e a l e c e l o r m a i b u n i a i n e a m u r i l o r t o a t e . F i r e ş t e : p o e z i a l u i S e h i l l e r : „ B u c u r i e i " („Fi ţ i î m b r ă ţ i ş a ţ i m i l i o a n e , ă s t s ă r u t l u m i i î n t r e g i . . . " ) , f a b u l a l u i L e s s i n g , d e s p r e c e l e t r e i i n e l e — s a u s c r i e r e a l u i K a n t „ D e s p r e p a c e a u e e i n i e ă " .

A ş a s e u a pregăti terenul p e n t r u o „ s t i m ă ş i î n ţ e l e g e r e r e c i p r o c ă " , a ş a u a t r e b u i s ă s e n i m i c e a s c ă u n s i s t e m d e „ s u s p i e i o n ă r i d e p a r t i d , d e î n t ă r â t ă r i n a ţ i o n a l i s t e ( ş o u i n i s t e ) ş i d e i n t o l e r a n ţ ă c o n f e s i o n a l ă " .

' . . . T u , c e l c e z i m b e ş t i s u p e r i o r ş i d a i d i n u m e r i l a a p e l u r i l e a c e s t e a d u p ă o a t m o s f e r ă m a i o m e n e a s c ă î n e p o c a n o a s t r ă s a u — c e l p u ţ i n — î n g e n e r a ţ i i l e u i i t o a r e , t u n'ai c e p u n e a l t e e u a î n l o e , d a e ă n u u r e i e u t o t d i n a d i n s u l s ă s e p r ă b u ş e a s e ă c u l t u r a e u r o p e a n ă 1

— 245 —

P l e d a ţ i p e n t r u u n „ O f i c i u p e d a g o g i c i n t e r n a ţ i o n a l " 1

* * *

Post seript. Iri ş e d i n ţ a p l e n a r ă a n u a l ă a sec ţ i i lo r l i t e r a r e ş i ştiinţifice a l e „Asoeiat iuni i" (21/22 Maiu 1925), din Cluj, a ueni t s e c r e t a r u l l i te rar a l soc ie tă ţ i i e u u r m ă t o a r e a p r o p u n e r e în r a p o r t u l s ă u :

V r e a u s ă u ă a t r a g a t e n ţ i a a s u p r a u n u i g â n d , e a r e a r t r e b u i s ă p r e o c u p e ş i o p i n i a n o a s t r ă p u b l i c ă .

D l p r o f . M e h e d i n ţ i a p u b l i c a t , s ă p t ă m â n i l e t r e c u t e , u n a p e l î n p u b l i c i s t i c a r o m â n ă , r u g â n d p e a u t o r i i ş i c e t i t o r i i r o m â n i s ă - i c o m u n i c e p a s a g i i r e f e r i t o a r e l a r e l a ţ i i l e d i n t r e n e a m u r i , d u p ă r ă s b o i u , î n c ă r ţ i l e d e ş c o a l ă , p a s a g i i m e n i t e s ă a p r o p i e s a u s ă î n u r ă j b e a s e ă p o p o a r e l e . D - s a e s t e r u g a t d i n p a r t e a „ S o c i e t ă ţ i i N a ţ i u n i l o r " s ă r e f e r e z e d e s p r e p u b l i c a ţ i i l e î n r o m â n e ş t e .

P e d a g o g i d e s e a m ă î ş i d a u p r e a b i n e s o c o t e a l a e ă d a c ă î n m a n u a l e l e d e ş c o a l ă s e u o r a f l a d e a i c i î n a i n t e g e r m e n i d e d i s c o r d i e p e n t r u g e n e r a ţ i i l e u i i ţ o a r e , i n i m e l e p r i m i t o a r e a l e t i n e r e l o r u l ă s t a r e , l a t o a t e n e a m u r i l e d i n E u r o p a , s e u o r l ă s a c u p r i n s e d e u i f o r u l p a t i m i l o r d i n n o u ş i i a r ă ş u a ţ ă c ă n i m i t r a l i e r a , i a r a e r o p l a n e l e u o r d i s t r u g e e u „ l e u i s i t a u e s i e a n t ă " t o a t ă s d r o a b a m a n i l o r o m e n e ş t i , n i m i c i n d u i e ţ i s c u m p e .

Z i a r i s t u l f r a n c e z e u r e p u t a ţ i e m o n d i a l ă , d l E u d o u i c N a u d e a u , n e d e s c r i a , l u n i l e t r e c u t e , e u s t r â n g e r e d e i n i m ă , c u m u n c o p i l a ş d e 4 — 5 a n i , g e r m a n , f iu l u n u l î n a l t f u n c ţ i o n a r , c â n d t a t ă l l u i i - a s p u s : „ S a l u t ă p e d o m n u l a c e s t a . . . e s t e u n f r a n c e z " , „ î n g e r u l b l o n d " s ' a o p r i t p e l o e ş i i - a r ă s p u n s : „ A ş a ? T u e ş t i f r a n c e z ? A t u n c i e ş t i u n o m d e n i m i c a ( m e e h a n t ) l T r e b u i e s ă t e o m o a r e 1" D l N a u d e a u s u s p i n s ă , p e d r e p t e u u â n t : „ d a c ă m i c i i g e r m a n i s u n t c r e s c u ţ i î n i d e i a e ă u o r a u e a s ă o m o a r e p e p ă c ă t o ş i i d e f r a n c e z i , u a t r e b u i s ă p r e g ă t i m ş l n o i p e m i e i i f r a n c e z i s ă o m o a r e p e p ă c ă t o ş i i d e g e r m a n i i A t u n c i c e s e u a a l e g e d e E u r o p a ? " ( „ l l l u s t r a i i o n " , 1 4 , IU. 1 9 2 5 . )

N u m a i u n o m "fără d e i n i m ă n u p r i c e p e g r o z a u a a n t i n o m i e d e m a l s u s . Este în joc viitorul culturii europenei

246 —

d a u s ţ ţ i g ă t u l d e a l a r m ă c e i m a i d e s e a m ă p e d a g o g i , s o c i o l o g i , b ă r b a ţ i d e s t a t , e u u n f l a i r p o l i t i e m a i a u a n s a t d e c â t a l b ă r b a ţ i l o r d e s t a t d i n f o s t a m o n a r h i e .

C a „ p e r e c h e " l a o f i c i u l „ i n t e r n a ţ i o n a l a l m u n c i i " , c o n d u s d e d l A l b e r t T h o m a s — s e î n f i r i p ă g â n d u l : s ă s e î n f i i n ţ e z e ş i u n „ o f i c i u p e d a g o g i e i n t e r n a ţ i o n a l * .

D i n t r e 2 5 4 d e l u c r ă r i i n t r a t e l a u n c o n c u r s , e u p r e m i u d e 1 0 m i l i o a n e d e c o r o a n e a u s t r i a e e ( c o n c u r s p u b l i c a t d e z i a r u l „ N e u e s W i e n e r J o u r n a l " , î n a n u l a c e s t a ) a f o s t p r e m i a t ă o l u c r a r e e u t e m a : „ l u p t a î m p o t r i u a u r e i d e r a s ă ş i d e c l a s ă s o c i a l ă " , e u t i t l u l : „ G r e i a ţ i u n o f i c i u p e d a g o g i c i n t e r n a ţ i o n a l " !

P r e m i a n t u l s u s ţ i n e : „ D a c ă u r e ţ i s ă s e u t u r a ţ i d i n a m o r ţ e a l ă c o n ş t i i n ţ a o m e n e a s c ă , s ă o f o r m u l a ţ i a l t f e l , s ă - i d a ţ i a l t ă t u r n u r ă , î n d r e p t a ţ i - u ă d e e u u r e m e s p r e t i n e r e t " , f i i n d c ă c r e i e r u l t i n ă r t r e b u i e s ă p r i m e a s c ă a r g u m e n t e d e i n t e r d e p e n d e n ţ ă s o c i a l ă , e u l t u r a l ă , e a — m a i a p o i — a e e s t e a r g u m e n t e s ă i s e t r a n s p l a n t e î n s u b c o n ş t i e n t u l s ă u . (u . z i a r u l c i t . , 1 0 M a i u 1 9 2 5 . )

A c e a s t ă l u c r a r e p r e m i a t ă a a p ă r u t s i m u l t a n î n m a r i l e o r g a n e p u b l i c i s t i c e d i n P a r i s , L o n d r a ş i N e r u - L J o r k . A u t o r u l p r e u e d e c ă u o r a u e a , l a î n c e p u t , i n t r a r e n u m a i î n ţ ă r i l e c o n d u c ă t o a r e i n t e l e e t u a l i e e ş t e c ă r ţ i l e , i n s t i t u ţ i i l e ş i o r g a n i -z a ţ i u n i l e o f i c i u l u i i n t e r n a ţ i o n a l p e d a g o g i e , f i i n d c ă , „ p e d a g o g i b a l e a n i e i , d e o s t ş i d e u e s t , u o r f a l s i f i c a î n c ă s e n s u l c e l o r m a i b u n e c ă r ţ i . . . î n c ă d e c e n i i d e a i e i î n a i n t e " .

In a c e a s t ă b i b l i o t e c ă a U n i u e r s i t ă ţ i i c l u j e n e a m c i t i t o d a t ă , c e s t u d e n t u n i u e r s i t a r , e u s t r â n g e r e d e i n i m ă , o i s t o r i e î n l i m b a m a g h i a r ă , î n c a r e r e u o l u ţ i a d i n 1 7 8 4 e r a d e s c r i s ă e u u r ă ş i f ă r ă d e î n ţ e l e g e r e a c o n f l i c t u l u i s o c i a l , n a ţ i o n a l . I l u s t r a ţ i i l e c ă u t a u s ă p o n e g r e a s c ă ş i e l e f i g u r i l e u n o r o a m e n i , c a r i a u c e r u t d r e p t u r i d e l a n i ş t e s a t r a p i m i o p i .

S ă n u f i m î n c ă r ţ i l e ş c o l a r e „ p e d a g o g i i b a l e a n i e i " , c a r i î n g r e u n e a z ă p r o g r e s u l o m e n i r i i 1 S ă c o n t r i b u i m e a d e c e n i i l e p r e u e s t i t e , d e c e n i i l e î n t u n e r e e u l u i , s ă s e m i c ş o r e z e , e a n u m ă r , l a n o i 1

— 24*7 —

S ă d ă m a s c u l t a r e g l a s u r i l o r u n o r i s t o r i e i , c a r i u r e a u s ă i n o c u l e z e î n i n i m i l e p l ă p â n d e , î n c ă d e p e b ă n c i l e ş c o l i i , s e n t i m e n t e l e n o b i l e a l e î n ţ e l e g e r i i d u r e r i l o r a l t o r a , a l e a j u t o r u l u i î m p r u m u t a t (a l t g â n d m i n u n a t a l S o c . N a ţ i u n i l o r : e r e i a r e a u n e i s o c i e t ă ţ i a p o p o a r e l o r , e a r e a j u t ă p o p o r u l a j u n s l a a m a n , d i n c a u z a c u t r e m u r e l o r , a t e m p e s t ă ţ i l o r , a f o c u l u i , a f o a m e t e i ) , s ă f a c i l i t ă m e r e i a r e a „ o f i c i u l u i p e d a g o g i e i n t e r n a ţ i o n a l " .

A c u m , c â n d c h i a r ş i î n F r a n ţ a s e o b s e r o ă u a l u l u n e i o p i n i i d e „ n i h i l i s m i s t o r i e " — u. a r t . „ I d e i ş i i m a g i n i a l e t i m p u l u i p r e z e n t " , p r i m - a r t i e o l î n „ l l l u s t r a t i o n " (4 A p r . 1 9 2 5 ) : „ N i h i l i s m u l i s t o r i e " d e d l F r . P o r e h e — a c u m , c â n d î n B o l ş e u i e i a s e p u n e a n t i t e z a a b s u r d ă : d o m n t a p r o l e t a r i a t u l u i s a u a c e e a a b u r g h e z i l o r — s ă p r e î n t â m p i n ă m p r i m e j d i a , e r e i n d o a t m o s f e r ă m a i s ă n ă t o a s ă , c e l p u ţ i n p e n t r u c o p i l a ş i i n o ş t r i .

A u e m b u c u r i a s ă n u m ă r ă m î n m i j l o c u l n o s t r u p e u n r e p r e z e n t a n t a l R o m â n i e i l a S o c . N a ţ . C r e d e ă d l D r . S e x t i l P u ş c a r i u u a l u a e u b u c u r i e a s u p r a d - s a l e s a r c i n a d e a fi i n t e r p r e t u l p l e n u l u i ş e d i n ţ e i a c e s t e i a , l a Q e n e u a , c e r â n d ş i în n u m e l e n o s t r u a c e s t c o n t r o l c i n s t i t a l c ă r ţ i l o r d e ş c o a l ă , d i n p a r t e a u n u i f o r s u p e r i o r , e a r e u a a u e a s ă c o n t r o l e z e în t o a t e ţ ă r i l e c u m l a s ă g u u e r n a n ţ i i s ă s e e d u c e t i n e r i m e a s p r e b i n e l e c o m p l e x u l u i .

P r o b l e m a e s t e vitală — f i i n d c ă n u e s t e i r e l e u a n t d e e e s p i r i t s e l a s ă c o n d u s t i n e r e t u l î n e ă d e p e b ă n c i l e ş e o a l e i . D e l a r e s o l u a r e a p r o b l e m e i a t â r n ă b u n ă s t a r e a E u r o p e i !

P r o p u n e r e a a fost p r imi tă în unan imi ta te ş i dl Dr. Sext i l Puşcar iu , , r e p r e z e n t a n t u l R o m â n i e i la „ S o c i e t a t e a Naţiuni lor" , m e m b r u aetiu a l see j ie i l i te rare- f i lo logice la „Asoeiaf iune" , ete., a fost î nc red in ţa t s ă r e p rez in t e dor inJa d e m a i s u s a sec ţ i i lor „Asociaţ iuni i" înaltului for d e l a Q e n e u a . F i e într 'un c e a s eu n o r o e !

Dr. H. P. P.

Cum a decurs uizita basarabeană. Sâmbătă, î n z i u a d e 6 Iunie, a s o s i t u a g o n u l s p e c i a l , e a r e

a d u c e a p e t r i m i ş i i „ A s t r e i " , l a o r e l e 1 1 , î n g a r a C h i ş i n ă u . P e r o n u l g ă r i i e r a î n ţ e s a t d e p u b l i c . In f r u n t e e u l. P r . Sf . e p i s c o p u l D i o n i s i e , u i e a r u l m i t r o p o l i e i , e u a d i u t a n t u l d l u i g e n e r a l - c o m a n d a n t a l c o r p u l u i 111 d e a r m a t ă , d l R u d e a n u , e u d n i i P a n H a l i p p a , l . P e l i u a n , S e r g i u N i ţ ă , D l . O b r e j a - l a ş i d e l a p r i m ă r i e , e u d i r e c t o r i i l i c e e l o r d e b ă i e ţ i Şi f e t e , p u b l i c u l a o u a t i o n a t l u n g t i m p p e c e l e e s e s e o b o r a u d i n t r e n . A u e s e e u t a t c â n t e c e ş i m a r ş u r i n a ţ i o n a l e o m u z i c ă m i l i t a r ă -şi l i c e e n i i . In n u m e l e c l e r u l u i a b i n e u e n t a t p e o a s p e ţ i , e a p r i m u l o r a t o r , P . S f . S . e p i s e o p u l D i o n i s i e . l - a r ă s p u n s î n n u m e l e „ A s t r e i " , d l Q o l d i ş . D l B u l a t a u o r b t t e a r e p r e z e n t a n t a l r o m â n i l o r t r a n s n i s t r i e n i , a p o i d l M a e o u e i , d i r e c t , l i e . N o . 111 d e b ă i e ţ i d i n C h i ş i n ă u , î n n u m e l e ş c o a l e i . In f l u t u r ă r i d e b a t i s t e ş i d e s t e a g u r i , î n s t r i g ă t e d e „ T r ă i a s c ă ! " ş i „ B i n e a ţ i u e n i t l " s ' a p o r n i t m a i a p o i c o r t e g i u l s p r e e a -t r e d a l a p o m p o a s ă ( „ s o b o r " ) .

A i c i a ş t e p t a l . P r . S f . S a a r h i e p i s c o p u l Q u r i e î n p e r s o a n ă , î n o d ă j d i i s t r ă l u c i t e , î n e u n j u r a t d e P . S f . S a e p i s c o p u l D i o n i s i e , d i r e c t o r u l s e m i n a r u l u i , l e o n o m - m i t r o f o r C o n s t a n t i n P o p o u i e i u ş i d e d o i s p r e z e c e p r e o ţ i . S ' a o f i c i a t u n s e r u i e i u d t u l n , i m p l o r â n d u - s e a j u t o r u l c e r e s c l a m a n i f e s t a ţ i i l e c u l t u r a l e e e u o r u r m a . E a s f â r ş i t u l s e r u i e i u l u l b i s e r i c e s c a r o s t i t î n a l t u l a r h i e r e u o î n ă l ţ ă t o a r e u o r b i r e , b i n e u e n t â n d „ A s t r a " -şi p e a r d e l e n i î n B a s a r a b i a .

O a s p e ţ i i a u f o s t c o n d u ş i m a i a p o i l a l o c u i n ţ a , e a r e - 1 a ş t e p t a ( p a l a t u l m e t r o p o l i t a n ) ş l u n d e l l s ' a s e r u i t masa. E a m a s ă a u m a i l u a t p a r t e , a f a r ă d e o a s p e ţ i , n o t a b i l i t ă ţ i l e • o r a ş u l u i , d n l i l. P e l i u a n , P a n H a l i p p a , D r . O b r e j a - l a ş i , E u n g u , d i r . d e l a B a n c a n a ţ i o n a l ă , C o n s t . T o m e s e u . e p i s e . - D i o n i s i e ş i m a i m u l ţ i d i n î n a l t u l c l e r .

L a o r e l e 4 s ' a ţ i n u t o ş e d i n ţ ă p r e g ă t i t o a r e — o consfătuire, l a e a r e a u l u a t p a r t e : l. P r . Sf . S a a r h i e p . Q u r i e ( p r e ş e d i n t e ) , P . H a l i p p a , l . P e l i u a n , l. L u n g u , d i r . M a e o u e i , prof . N u ş i T u l l i u , s c r i i t o r u l m a c e d o n e a n , D r . O b r e j a - l a ş i , p r o t o e r e u l T r o f i m o u ş i a l ţ i d i f e r i ţ i p r o f e s o r i ş i n o t a b i l i — e u t o t u l 2 4 p e r s o a n e . P r e ş e d i n t e l e a m u l ţ u m i t t r i m i ş i l o r -„ A s t r e i " p e n t r u o b o s e a l a e e ş i - a u l u a t d e a u e n l ş i a d a t e u u â n t u l p r e ş e d . „ A s t r e i " . d l u i Q o l d i ş . D l Q o l d i ş a d e s c r i s p e s c u r t i s t o r i c u l „ A s t r e i " , a r ă t â n d i m p o r t a n ţ a e l î n d e s u o l -t a r e a s u f l e t e a s c ă a r o m â n i l o r ş l î n d e m n â n d p e f ra ţ i i b a s a -r a b e n i e a ş i d â n ş i i s ă î n f i i n ţ e z e e e u a s i m i l a r , l a e e e a c e „ A s t r a " e u c e a m a l m a r e b u c u r i e u a d a m â n ă d e a j u t o r . D i n c e i d e l e g a ţ i d e „ A s t r a " a m a i u o r b i t d n u l ; O c t . Q o g a ^ p l e d â n d p e n t r u o s o c i e t a t e c u l t u r a l ă b a s a r a b e a n ă i n d e p e n d e n t ă , a p o i d l D r . O n i s . Q h i b u . D i n m i j l o c u l b a s a r a b e n i l o r -a u r o s t i t e u u â n t ă r i d n i i : O b r e j a - l a ş i , P a n H a l i p p a , d i r . L u n g u , p r o f . N u ş i T u l l i u , p r e o t Q u e i u ş n a , d tr . M a e o u e i . G u to ţ i i a u a c c e n t u a t i m p e r i o a s a n e c e s i t a t e d e a s e î n f i i n ţ a o s o c i e t a t e c u l t u r a l ă , c a r e s ă l u c r e z e m a i i n t e n s i u p e n t r u r i d i c a r e a p o p u l a ţ i e i d i n B a s a r a b i a , l ă u d â n d p o r n i r e a „ A s t r e i " d e a d a a j u t o r a c e s t e i î u f i i n ţ ă r i . D u p ă e e s ' a s t a b i l i t , î n l i -n i a m e n t e g e n e r a l e , c o n d u i t a d e l a u i i t o a r e l e ş e d i n ţ e — a u f o s t c o n d u ş i o a s p e ţ i i s ă u a d ă muzeul istorieo~arheologic bisericesc. - - .

A i c i a u p u t u t u e d e a s e r b ă t o r i ţ i i A r d e a l u l u i m u l t e o b i e c t e p r e ţ i o a s e , b i s e r i c e ş t i ( a n t i m i s e , p a t r a f i r e , s a c o s e , i c o a n e , t e t r a p o a d e , c ă r ţ i u e e h i ş i m a n u s c r i s e ) .

In p a l a t u l c o m a n d a m e n t u l u i c o r p u l u i IU d e a r m a t ă a u f o s t t r i m i ş i i „ A s t r e i " o a s p e ţ i i d l u i ş t d n e i g e n e r a l Rudeanu, s e a r a ( î n t r e o a s p e ţ i ş i d l C i n e m â t P a u e l e s e u , c u n o s c u t u l e p i g r a m i s t ) . D e o m u z i c ă b u n ă s ' a î n g r i j i t d n a V e t u r i a D r . D n . Q h i b u , e a r e a î n t o u ă r ă ş i t p e s o ţ u l d s a l e , p r e c u m ş i o c â n t ă r e a ţ ă l o c a l n i c ă , a l c ă r e i n u m e n e s c a p ă .

Dumineca, î n 7 Iunie, întâia zi de Rosalii s ' a u a d u n a t e u to ţ i i , t r i m i ş i i ş i c e i d i n C h i ş i n ă u , î n p o m p o a s a c a t e d r a l ă , l a o r a 9 » d i m . , u n d e — d u p ă f r u m o s u l o b i e e i u r o m â n e s c — s ' a î n c e p u t e u slujba bisericească z i u a h ă r ă z i t ă d i s c u ţ i i l o r

— 250 —

c u l t u r a l e . A s i s t e n ţ a l . P r . S f . S a l e a r h i e p i s e . G u r i e a f o s t m a r e : P r . Sf . S a e p i s c o p u l D i o n i s i e , i e o n o m u l - m i t r o f o r , C o n s t . P o p o D i e i ş i 1 5 p r e o ţ i . E a 1 2 o r e , c â n d s ' a s f â r ş i t

- s l u j b a b i s e r i c e a s c ă , a u t r e c u t e u t o ţ i i î n s a l a e p a r h i a l ă , u n d e s ' a î n c e p u t şedinţa de constituire.

* * *

D i n „procesul verbal", l u a t î n z i u a d e 7 I u n i e 1 9 2 5 , î n s a l a c e a m a r e , e p a r h i a l ă , din C h i ş i n ă u .

M e m b r i i c o m i t e t u l u i c e n t r a l a l „ A s t r e i " ( d n i i : V a s . G o l d i ş , p r e ş e d . , D r . I. B e u , D r . T i b . B r e d i e e a n u , D r . O n i s . G h i b u , O c t . G o g a , D r . I. LVupaş, m e m b r i , a p o i d l l o a n B a n e i u , c u s t o d e l e M u z e u l u i „ A s t r e i " ) s u n t p r i m i ţ i e u a p l a u z e ş i o u a ţ i i .

î n a l t P r . S f . S a a r h i e p . G u r i e d e s c h i d e a d u n . , s a l u t â n d p e r e p r e z e n t a n ţ i i „ A s t r e i " , c a r i a u u e n i t î n B a s a r a b i a s ă d e a n o u ă î n d e m n u r i d e u i a ţ ă a e t i u ă , p e n t r u l u m i n a r e a p o p o r u l u i d i n B a s a r a b i a . A r a t ă t r i s t a s t a r e s u f l e t e a s c ă d i n t r e c u t ş i r i d i c ă u n a p e l c ă l d u r o s e a p o p u l a ţ i a B a s a r a b i e i s ă d e a t o t s p r i j i n u l a c ţ i u n i i î n t r e p r i n s e d e „ A s t r a " !

î n a i n t e d e a s e î n c e p e d i s c u t a r e a p r o b l e m e l o r , î n t r e a g ă a d u n a r e a , î n m i j l o c u l u n e i î n s u f l e ţ i r i g e n e r a l e , h o t ă r e ş t e s ă t r i m i t ă M . S a l e R e g e l u i , t a S i n a i a , u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă o m a g i a l ă : „ M e m b r i i c o m i t e t u l u i c e n t r a l a l - „ A s o e i a ţ i u n i i " d i n S i b i i u , î n t r u n i ţ i p e n t r u î n t â i a d a t ă l a a d u n a r e a c u l t u r a l ă c o m u n ă e u f ra ţ i i d i n B a s a r a b i a , t r i m i t d i n a d u n a r e a d e l a C h i ş i n ă u e x p r e s i u n e a p r o f u n d u l u i o m a g i u M a i e s t ă ţ i i V o a s t r e , e a p r e ş e d i n t e d e o n o a r e a l A s o e i a ţ i u n i i , r u g â n d p e A t o t p u t e r n i c u l s ă U ă î n t ă r e a s c ă s c u m p a s ă n ă t a t e , s p r e b i n e l e n e a m u l u i , s p r e p r o g r e s u l c u l t u r i i ş i s p r e g l o r i a i u b i t e i n o a -

. s t r e p a t r i i î n t r e g i t e . Arhiepiscop Qurie, Vasile G o / d / ş " . C a secretar a l a d u n ă r i i e s t e p r o p u s d e l. P r . S . S a

d l Teodor D. laeobescu, d e p u t a t , d i r e c t o r u l p r i m u l u i d e s p ă r ţ ă m â n t a l „ A s t r e i „ î n B a s a r a b i a .

DI Pan. Halippa a r a t ă c a r e a f o s t s i t u a ţ i a î n t r e c u t s u b s t ă p â n i r e a r u s e a s c ă , c â n d n o r o d u l m o l d o u e n e s e e r a l i p s i t d e l u m i n ă ş i î n l ă t u r a t d e l a u i a ţ a c u l t u r a l ă a n e a m u l u i

— 251 —

î n t r e g r o m â n e s c . E a 2 7 M a r t i e 1 9 1 8 a î i e n i t î n s ă z i u a c e a m a i s t r ă l u c i t ă a n e a m u l u i r o m â n e s c d i n B a s a r a b i a , c â n d s ' a u ă z u t s c ă p a t d e o c r o t i r e a s t ă p â n i t o a r e a s t a t u l u i r u s ş i a g ă s i t î n a d â n c u r i l e s a l e p u t e r e a d e e n e r g i e d e a s e e l i b e r a ş i a î n c e p e o m i ş c a r e p u t e r n i c ă s p r e u i a ţ ă l i b e r ă ş i o m e n e a s c ă . D e a c u m ş i l u p t a c u l t u r a l ă e m a i u ş o a r ă , î m p r e j u r ă r i l e f i i n d m a i p r i e l n i c e d e s f ă ş u r ă r i i e i . P r o b l e m e l e d e c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă a l e n e a m u l u i î n c e p a p r e o c u p a p e c o n d u c ă t o r i ş i r o l u l s t a t u l u i e s t e a î n c u r a j a e u t ă r i e c u r e n t u l c e s ' a n ă s e u t d u p ă u n i r e . î n d a t ă d u p ă r e u o l u ţ i e ş i î n a i n t e d e u n i r e a B a s a r a b i e i a c e i c a r i a u d a t s p r i j i n c u l t u r a l ş i n a ţ i o n a l B a s a r a b i e i , a u f o s t a r d e l e n i i , î n f r u n t e e u d l O n i -s i f o r Q h i b u , c a r i a u f ă c u t m a r i s a c r i f i c i i î n l u p t a d e r e d e ş t e p t a r e a r o m â n i s m u l u i . G â n d u l s ' a î n d r e p t a t s p r e l u p t a î n t r e p r i n s ă î n A r d e a l d e f ra ţ i i d e p e s t e muri ţ i , c a r i a u î n t e m e i a t „ A s t r a " .

C e r e e a i n i ţ i a t i u a p a r t i c u l a r ă s ă a j u t e m a i i n t e n s i u a c ţ i u n e a î n t r e p r i n s ă d e s t a t . R ă m â n e u n i m e n s g o l î n t r e a c ţ i u n e a c e n t r u l u i ş i î n t r e m u n c a i n i ţ i a t i u e i p a r t i c u l a r e . S u n t e m d a t o r i s ă a j u t ă m p e t o a t e c ă i l e n e u o i a c e a m a r e a p o p o r u l u i n o s t r u d e a s e a d ă p a d i n i s u o a r e l e c u l t u r i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i . S a l u t ă m e u e n t u z i a s m p e f ra ţ i i a r d e l e n i , d e l a c a r i t r e b u i e s ă î n u e ţ e t o ţ i , ş i î n c e l e m a i g r e l e n e u o i , c u m t r e b u i e s ă s e l u p t e î n c o n t r a m a r e l u i d u ş m a n a l n e a m u l u i r o m â n e s c d i n B a s a r a b i a : î n t u n e r e e u l . . . . A p e l e a z ă l a t o a t ă i n t e l e c t u a l i t a t e a d i n B a s a r a b i a , e a s ă t a i e b r a z d ă n o u ă î n p ă m â n t u l î n ţ e l e n i t a l B a s a r a b i e i . î n c e r c ă r i l e f ă c u t e d e i n t e l e c t u a l i i n o ş t r i p â n ă a c u m s u n t d e s t u l d e f r u m o a s e : „ U n i u e r s i t a t e a P o p u l a r ă " a î n c e p u t d e a t u n c i d e c â n d e r a î n C h i ş i n ă u d l O n i s i f o r Q h i b u . F o l o a s e l e a c e s t e i ş c o l i s e u ă d , e l e s u n t ^ c u l e s e d e m u l ţ i m e a a s c u l t ă t o r i l o r . „ C a s e l e N a ţ i o n a l e " a u î n t r e p r i n s , i a r ă ş , o a e t i u i t a t e i n t e n s ă , d â n d s e r b ă r i p o p u l a r e , î n t e m e i n d e ă m i n u r i , b i b l i o t e c i . „ A t e n e u l R o m â n i l o r d e l a N i s t r u " d e s u b p r e z i d i n ţ i a G e n e r a l u l u i R u d e a n u , i a r ă ş , a d e s u o l t a t o a e t i u i t a t e î n s u d u l B a s a r a b i e i . „ L i g a C u l t u r a l ă " , „ F u n d a ţ i u n e a P r i n c i p e l e C a r o l " u o r a u e a r ă s u n e t î n s u f l e t e l e m o l d o u e n i l o r n o ş t r i d i n B a -

— 252 —

s a r a b l a ş i u o r c o n t r i b u i l a r e î n v i e r e a a c e s t u i n o r o d . M a t r ă m â n e î n s ă m u l t d e f ă c u t ş i d e a c e e a d o r e ş t e b u n - s o s i t „ A s t r e t " , s p r e a î n d r u m a ş l a j u t a e u e x p e r i e n ţ a e i p o p o r u l d i n B a s a r a b i a .

Dl V. Qoldiş, p r e ş e d i n t e l e „ A s t r e i " , s p u n e : A m r ă s p u n s u n e i c h e m ă r i e e n i s ' a f ă c u t d i n Dara t r e c u t ă , î n M u n ţ i i A p u s e n i , d e e ă t r e f ra ţ i i b a s a r a b e n l , d o r n i c i d e o e i u t l i z a ţ i e o m e n e a s c ă . In f r u n t e a B a s a r a b i e i , a e o l o , l a a d u n a r e a n o a s t r ă , e r a l. P r . S . S . A r h i e p i s c o p u l Q u r i e , c a r e n e - a c h e m a t î n m i j l o c u l D u . s p r e a n e î n f r ă ţ i g â n d u r i l e , a î n t ă r i l a n ţ u l p u t e r n i c , c a r e t r e b u i e s ă l e g e t o a t e s u f l e t e l e r o m â n e ş t i , " s p r e u n u i i t o r g l o r i o s ş i f e r i c i t a l p o p o r u l u i . A m s a l u t a t e u d r a g c h e m a r e a a c e a s t a ş i a m u e n i t c â ţ l u a d e l e g a ţ i a i c o m i t e t u l u i „ A s o c i a ţ i u n i i " , î n n u m e l e u n e i idei. P e d r u m , t r e c â n d P r u t u l , e a r e d e a c u m s ă n u m a l f i e b l e s t e m a t , a m z ă r i t o r i d l e ă t u r ă p e u â r f u l u n u i d e a l ş l , î n t r e b â n d p e p r i e t e n u l P e l î u a n , î m i s p u s e c ă a c o l o s e a f l ă t u r n u l i u l G a r a -s t a e h e . d a 1 5 — 2 0 k m . d e l a P r u t a t r ă i t un r o m â n , l e g a t d e m u n c a p ă m â n t u l u i , d e g â n d u l d u l c e a l o g o r u l u i , d a r l i p s i t d e e e u a m a t s e u m p , l i p s i t d e d r a g o s t e a f r a ţ i l o r d e d i n c o l o d e P r u t . Ş i a t u n e t ş l - a z i d i t u n t u r n , u n d e s e u r c a î n f l e c a r e s ă r b ă t o a r e , s ă s e u i t e p e s t e P r u t , l a c u p o l a c a t e d r a l e i d i n l a ş i , u n d e t r ă i a u f ra ţ i i lut l i b e r i . M a i c l a r n u p o t s ă e x p l i c r o s t u l u e n i r i l n o a s t r e a i c i : d o r u l a c e s t a d e f r a t e a l r o m â n u l u i , d u p ă f r a t e l e s ă u r o m â n . N u u ă a d u c e m î n -u ă ţ ă t u r ă ; m u l t e I n i m i , e a r l b a t î n t a i n ă , c a r i n u ş t i u e a r t e , a u m a t m u l t ă c u l t u r ă , m a j m u l t ă n o b l e ţ ă , d e e â t m e m b r i i d i n a c a d e m i i . O a m e n i i e u s u f l e t a u p u t e r e a d e a s e j e r t f i p e n t r u b i n e l e g e n e r a l . — A r d e a l u l ş l B a s a r a b i a s ă - ş l d e a m a n i l e ş l s ă î n c h e g e n o u l s t a t r o m â n . „ A s o c i a ţ i u n e a " a r e l a t e m e i u l e l e a o b i e e t i u s a t u l , ţ ă r a n u l , p i a t r a a c e e a , p e c a r e s e r i d i c ă c u p o l e l e ş l p a l a t e l e . Î n a i n t a ş i i n o ş t r i d i n A r d e a l a u s i m ţ i t a c e a s t a ş i a c u m . 3 ' a n i a u d a t e a o b i e e t i u „ A s o c i a ţ i e i " î n g r i j i r e a ţ ă r a n u l u i r o m â n . D i n s o l i d a r i t a t e a c o n d u c ă t o r i l o r A s o c i a ţ i e i s ă r a d i e z e l u m i n a , e a r e s ă p ă t r u n d ă s u f l e t u l ţ ă r ă n i m i i r o m â n e ş t i . A m u e n l t a l e i , s p r e a u ă î n c u r a j a , s ă u ă î m b i n a ţ i g â n d u r i l e , s ă lăsaţi la o parte toate

— 253 —

certurile ce ar fi între Du.; î n t e m p l u l c e l s f â n t a l c u l t u r i i r o m â n e ş t i s ă n u u ă d e s p a r t ă n i m i c ; d a c ă o s ă u ă î n ă l ţ a ţ i g â n d u r i l e î n s f e r e l e i d e a l u l u i , s e u a î n c h e g a a i c i , î n B a s a r a b i a , „Asoeiaţiunea culturală basarabeană", e a r e s ă l u p t e p e n t r u r i d i c a r e a m o r a l ă a p o p o r u l u i r o m â n d i n a c e a s t ă p a r t e a ţ ă r i i .

C e r e a j u t o r u l lut D u m n e z e u , i s u o r u l t u t u r o r b u n ă t ă ţ i l o r , e a s ă u n e a s c ă g â n d u r i l e ş i s ă s e î n f i i n ţ e z e a c e a a s o -e i a ţ i u n e , d e e a r e e s t e t r e b u i n ţ ă .

C a t e d r a l a din Chiş inău .

Dl Octavian Qoga: D u p ă e u m u ă s p u n e a p r e ş e d i n t e l e „ A s t r e i " , a m u e n i t a l e i u n m ă n u n c h i u d e a r d e l e n i , î n s u f l e ţ i ţ i d e i u b i r e a d e n e a m . D e c â t e o r i n e a d u n ă m fra ţ i i s i m ţ i m a r i p i l e t r e c u t u l u i f â l f ă i n d d e a s u p r a n o a s t r ă . T r e c u t u l n e î n u a ţ ă e ă m u l t a m s u f e r i t ş i c e a m a i c î r u d ă b o a l ă a l u i a f o s t b o a l a g r a n i ţ e l o r ; f i e c a r e s t â l p d e g r a n i ţ ă a f o s t u n • p i r o n î n c a r n e a n e a m u l u i n o s t r u . P e s t e g r a n i ţ e a f o s t î n s ă f r ă m â n t a r e a a c e l u l a ş o r g a n i s m . C ă l ă t o r u l s e s i m ţ e a î n o r i c e c o l ţ l a e l a c a s ă . M o c a n u l d i n S ă e e l e t r e c e a p e t o t p ă m â n t u l r o m â n e s c , d u c â n d u n s e n t i m e n t d e m â n d r i e ş i d e

3

— 254 -

f r ă ţ i e t a t e . A e e s t s i m ţ ă m â n t o r g a n i c e c a r e n e - a m e n ţ i n u t u n i t a t e a n e a m u l u i . A t u n c i c â n d P r u t u l e r a g r a n i ţ a , n o i a m s i m ţ i t d u r e r e a d u . L a 1 9 1 2 s u f l e t u l a r d e l e a n e r a p l i n d e d o l i u l d u r e r i i d u . ( D l G o g a c e t e ş t e . u e r s u r i d i n 1 9 1 2 , î n u r e m e a c â n d d u r e r e a B a s a r a b i e i e r a u n i t ă e u d u r e r e a A r d e a l u l u i ; „Vorbeau asf noapte două ape").

Vorbeau azi noapte două ape . . . ( 1 8 1 2 — 1 9 1 2 )

V e n e a un uifor s ă n e ' n g r o a p e Ş i g r i nd ina -mi b ă t e a la g e a m . V o r b e a u az i n o a p t e d o u ă a p e Ş i u o r b a lo r o ' n t e l e g e a m . îşi lumina n e c u n o s c u t u l Cu fu lgere din d e a l în d e a l Ş i , ehiot ind pr in n e g u r i Prutul V o r b e a eu M u r ă ş u , 'n A r d e a l ;

* * * „în t a ina a p e l o r a funde U n fintirim d e u e a e u r i por t , Mi-e a lbul î n s p u m a t e i u n d e -Mai trist e a giulgiul unui m o r t . . . Din u r e m e ' n u r e m e m ă s t r ă b a t e Un lung î n d e p ă r t a t fior. Ş i ' nehe ie tu r i l e t runch ia t e Atâ ta d e cumpli t m ă d o r . . .

N ' auz i , c u m s t r i g ă B a s a r a b i i B les t emul z i le lor c e uin, Gum s u n ă 'n b u c i u m p â r c ă l a b i i D e l a S o r o e a la H o t i n ? E u s imt c u m m a t c a m e a t r e s a r e * D e - a l amint i r i lor şuutii , A r c a ş i i lui Ş tefan c e l M a r e îmi c e r a z i m o a ş t e l e ' n a p o i " . . .

A ş â tu lbură to r d e fă ră V u i a n e ' n d u p l e e a t u l g l a s P â n ' fu lgere le s e c u r m a r ă Ş i - o p l o a i e b l â n d ' a m a i r ă m a s . Atunci o ' n t u n e e a t ă n o a p t e P e c r e a s t a cod r i l o r e ă d e â , Şi 'n p l â n s e t lin urzit din ş o a p t e Bă t r ânu l M u r ă ş r ă s p u n d e a :

„în ualul m e u d e u e a e u r i p l â n g e A e e l a ş u a i e r s t ins ş i mut, Ma i mul te l ac r imi d e c â t s â n g e Nisipul m e u a cunoscu t . Tu-fi p l â n g i m ă r i r e a î n g r o p a t ă , E u j a l e a u e e h e , a n d e ăn . Tu a i auut păr in ţ i o d a t ă , E u u e e i d e u e e i a m fost o r f a n " . . .

* * *

A ş â u o r b e a t i î n d u r e r a t e , S u b c e r u l înnora t ş i c rud , B o l n a u e r â u r i t u r b u r a t e Ş i -aeUm d u r e r e a u 'o a u d N e d u m e r i r e a m ă s u p u n e , C â n d ros tu l pat imii u ' aseu l t , e ă e i in ima nu-mi p o a t e s p u n e , P e e a r e s ă u ă p l â n g m a i m u l t . . .

I n d r ă s n e s e s ă s p u n e ă a c e s t s i m ţ ă m â n t c e s e d e s p r i n d e d i n a c e s t e u e r s u r i , e r a s i m ţ ă m â n t u l A r d e a l u l u i î n t r e g :

d u r e r e a y o â s t r ă e r a c h i n u l c u m p l i t a l A r d e a l u l u i . C u d o i a n i m a i t â r z i u , c â n d ţ a r u l N i c o l a e 11., p r i n l e g ă t u r i l e p o l i t i c e a l e u r e m i i , a u e n i t l a C o n s t a n ţ a , s u f l e t u l n o s t r u a t r e s ă r i t d i n n o u î n a c e l e c l i p e ş i d l n t r u n i m p u l s d e f r ă ţ i e t a t e o r g a n i c ă , a s c r i s u n a r t i c o l : „ U m b r a B a s a r a b i e i " . î n c a r e s p u n e a : V i n e ţ a r u l , p u n e ţ i m u z i c i l e s ă c â n t e , fâ l fâ i ţ i d r a p e l e l e d a r p r e t u t i n d e n i s e a r a t ă u m b r a B a s a r a b i e i ; o m â n ă d e p r i e t e n i e n u ş e î n t i n d e p e s t e e a d a u r u l u n u i f r a t e . A u e n i t m a i t â r z i u c a t a s t r o f a , c â n d o a s e l e a r d e l e n i l o r ş i a l e b a s a r a b e n i l o r s ' a u î n c l e ş t a t ; d a r g e n i u l n e a m u l u i p l u t e a d e a s u p r a t u t u r o r a ş i s i m ţ e a m - o r g a n i e ; a ş a s ' a f ă c u t u n i r e a t u t u r o r a . '

Ş i î n a c e l e z i l e n o i a m f o s t a l ă t u r i d e d u . C â n d e r a u o r b a e a A r d e a l u l s ă f i e s a c r i f i c a t , a t u n c i c â n d B a s a r a b i a s e e l i b e r ă ş i . s e u n e a , s i n g u r a n o a s t r ă î n u i n g e r e a c e a s t a e r a . A t u n c i a m u e n i t a i c i , d â n d m i c u l ş i n e î n s e m n a t u l nos t r u a j u t o r , p e n t r u r i d i c a r e a B a s a r a b i e i . D e a t u n c i a ţ i f ă c u t o m a r e s f o r ţ a r e ş i u n e x a m e n d e e n e r g i e , s p r e a î n d r u m a p o p o r u l p e d r u m u l b u n a l c u l t u r i i r o m â n e ş t i . A ţ i s ă u â r ş i t p r o g r e s ş i n ' a u e ţ i d r e p t u l s ă fiţi p e s i m i ş t i . T r e b u i e s ă s m u l g e ţ i o r i c e r e s t d e p a s l u t t a t e m o s c o u i t ă . O r i c e p r e o c u p ă r i d e e o n t e m p l a ţ l u n e s ă . l e î n l o c u i ţ i c u e n e r g i a l a t i n ă . S u n t e ţ i e a a c e l e c â m p i i b o g a t e a l e B a s a r a b i e i , c a r t n ' a u d a t m a l m u l t , n e f t l n d p u s e .în u l g o a r e . N o i u ă a d u c e m n ă z u i n ţ ă s p r e c u l t u r ă . P r i n d e ţ i î n t r ' u n m ă n u n c h l u t o a t e e n e r g i i l e , u n i ţ i - u ă t o a t e a s o c i a ţ i i l e c u l t u r a l e d i n B a s a r a b i a . I n a c e a s t ă m u n e ă u e ţ i a u e a tot s p r i j i n u l n o s t r u . S ă t r ă i ţ i i

P ă r / ' n / e / e D r . Zoan bupaş: D e l e g a ţ i i „ A s o c i a ţ i u n i i " a u f e r i c i r e a d e a u e n i î n m i j l o c u l u . l - â f o s t d a t r o l u l d e a a r ă t a î n p u ţ i n e e u u i n t e m e r s u l a c t i u i t ă ţ i i d e 6 d e c e n i i a „ A s o c i a ţ i u n i i " . D l H a l i p p a a a r ă t a t j u s t c ă p u t e r e a d e r e z i s t e n ţ ă a n e a m u l u i d i n A r d e a l S'a î m p o t r i u t t p u t e r i i H a b s -b u r g l l o r . A c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă n a t l u ă o s o c o t i m e a o m o ş t e n i r e a s t r ă m o ş i l o r ; î n m i j l o c u l c ă r o r a s ' a d e s u o l t a t ş t u n s p i r i t d e . e m u l a ţ i e , p e t e r e n Cultural. I n f l u e n ţ a p u t e r n i c ă a m i ş c ă r i i c u l t u r a l e p r o t e s t a n t e ' n e - a a t i n s ş i p e n o i . I o a n P i u a r , f iu l p r o t o p o p u l u i d i n A r d e a l , l a 1 7 8 9 a f ă c u t p r i m a

3*

— 256 —

î n c e r c a r e d e a s e î n t e m e i a o s o c i e t a t e c u l t u r a l ă ! E a 1 7 9 5 s e p u n e t e m e i u l u n e i n o i s o c i e t ă ţ i c u l t u r a l e , î n t e m e i a t ă p e S t u d i u l t s t o r i e . î n c e r c ă r i l e a c e s t e a n ' a u d a t î n s ă r o a d e , n e f i t n d î n d e a j u n s s p r i j i n i t e . E a 1 8 4 5 s ' a î n t e m e i a t o a l t ă s o c i e t a t e c u l t u r a l ă , a c ă r e i a c ţ i u n e s a 1 s e î n t i n d ă a s u p r a î n t r e g u l u i ţ i n u t r o m â n e s c , d a r s ' a d e s f ă c u t l a 1 8 4 7 . M a t n o r o e o s a f o s t m a r e l e m i t r o p o l i t A n d r e i u Ş a g u n a , e a r e l a 1 0 M a i u 1 8 6 0 a p u s b a z e l e „ A s o e i a ţ i u n i i " , — 1 7 1 d e f r u n t a ş i r o m â n i s ' a u î n t r u n i t l a S i b i i u ş l a u c e r u t P r i n c i p u l u i E î e h -t e n s t e i n s ă a p r o b e î n t e m e i e r e a „ A s o e i a ţ i u n i i " . I n t r ' o s a l ă

Pala tu l mi t ropol i tan e h t ş i n ă u .

a S e m i n a r u l u i d i n S i b i i u s ' a î n t r u n i t c o m i t e t u l c e l d i n t â i , a l c ă r e i p r e ş e d i n t e a f o s t m i t r o p . A n d r e i u Ş a g u n a , p â n ă l a 1 8 6 7 . D e a t u n c i a u u r m a t l a p r e ş e d i n ţ i e f i g u r i l e c e l e m a i r e p r e z e n t a t i u e a l e c u l t u r i i a r d e l e n e .

„ A s o e l a ţ i u n e a " n u ş i - a r fi a j u n s s c o p u l d a e ă n ' a r fi a u u t t o t a j u t o r u l c ă l d u r o s ă l p r e o ţ i m i i a r d e l e n e . G r e t a r e a d e s p ă r ţ ă m l n t e l o r , e a r i f a c l e g ă t u r i l e d i r e c t e e u s a t e l e , a f o s t o p e r a t o t a p r o t o p o p i l o r d i n A r d e a l , c a r i s u n t s t r â n ş i s u f l e t e ş t e e u n o r o d u l . S ' a e r e i a t o e m u l a ţ i e n o b i l ă î n t r e f r u n t a ş i i

— 257 —

s a t e l o r ş i a e e l i n t e l e c t u a l r o m â n , c a r e n u e r a î n s c r i s î n „ A s o e i a ţ i u n e " e r a s o c o t i t e a u n d e z e s t o r d e l a d a t o r i i l e s a l e n a ţ i o n a l e . A u t r e b u i t 3 0 d e a n i d e s t ă r u i n ţ ă n e c u r m a t ă , s p r e a p ă t r u n d e „ A s o e i a ţ l u n e a " î n t o a t e s a t e l e d i n T r a n -s i l u a n i a . D e s i g u r m e r i t u l c e l m a r e a l s u s ţ i n e r i i c u l t u r i i ş i î n m a s s e l e p o p o r u l u i d i n A r d e a l r e u i n e b i s e r i c i i , î n s ă î n d e m n u l c o n d u c ă t o r i l o r „ A s o c i a ţ i u n i i " a t r e z i t e c o u l c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e p r e t u t i n d e n i , a j u t â n d s a t e l e s ă - ş i î n t r e ţ i n ă ş c o l i l e . C r e d c ă ş i î n B a s a r a b i a s e u a r e a l i z a o a s o e i a ţ i u n e p u t e r n i c ă , n u m a i s ă f i e p e r s e u e r a n ţ ă d i n p a r t e a i n t e l e c t u a l i l o r a c e s t e i p r o u i n e i i . T r e b u i e s ă u r m ă r i m e a î n t o a t e s a t e l e d t n B a s a r a b i a s ă f i e r ă s p â n d i t ă , e a s ă n u m a i e x i s t e n e ş t i u t o r i d e c a r t e . A d o u a e p o c ă d e e x p a n s i u n e a r A s o c i a ţ i u n i i " î n c e p e o d a t ă e u p r e z t d l n ţ i a d l u i V a s l l e Q o l d l ş . In 1 9 2 4 „ A s o e i a -ţ i u n e a A r a d a n ă " s^a c o n t o p i t e u „ A s o e i a ţ l u n e a " d e l a S l b l l u , t r a n s f o r m â n d u - s e î n t r ' u n d e s p ă r ţ ă m â n t a l e l .

„ A s o e i a ţ l u n e a " s u s ţ i n e u n m a r e I n t e r n a t p e n t r u f i i c e l e s ă t e n i l o r ş i i n t e l e c t u a l i l o r n o ş t r i d i n A r d e a l , u n m u z e u n a ţ i o n a l e t n o g r a f i e , e a r e e o m â n d r i e a ţ ă r i i n o a s t r e î n t r e g i , A r e d a c t a t „ E n c i c l o p e d i a R o m â n ă " î n 3 u o l u m e ; a t i p ă r i t m i l i o a n e d e b r o ş u r i n e c e s a r e c u l t u r i i s a t e l o r n o a s t r e ş i î n e e e a e e p r i u e ş t e b u g e t u l „ A s o c i a ţ i u n i i " n ă d ă j d u i m c ă i n t e l e c t u a l i i d i n t o a t e ţ i n u t u r i l e R o m â n i e i u o r c o n t r i b u i s p r e a n u m a i r e c u r g e n u m a i l a a j u t o r u l s t a t u l u i , î n l u p t a n o a s t r ă s p r e r i d i c a r e a c u l t u r a l ă a n a ţ i u n i i . A u e a m d a t o r i a s ă s t ă r u i m e a s t a t u l n o s t r u s ă c â ş t i g e p e r s o n a l i t a t e a u n u i s t a t c u l t u r a l p r i n m u n c a ş i a b n e g a ţ i u n e a n o a s t r ă .

D e l a u l ă d i e a l a o p i n d ă , t o ţ i s ă l u p t e î n m u n e a ş l s e n t i m e n t u l d a t o r i e i ş i s a c r i f i c i u l u i .

î n c h e i e e u u o r b e l e , p e c a r t A n d r e i u B â r s e a n u l e s p u n e a î n t r ' o a d u n a r e p o p u l a r ă :

M a i t a r e d e e â t z i d u r i d e c e t a t e E d r a g o s t e a e e - u n n e a m î n t r e g s t r ă b a t e .

* S ă s e r i d i c e u a l o a r e a c u l t u r a l ă a B a s a r a b i e i , a l ă t u r i

d e c e l e l a l t e ţ i n u t u r i a l e R o m â n i e i î n t r e g i t e 1

— 259 —

Dl Oni8ifor Bhibu: s e s i m t e f e r i c i t e ă s o a r t e a i - a h ă r ă z i t s ă r e u a d ă a s t ă z i B a s a r a b i a t a r e , p e e a r e a s o c o t i t - o p a t r i a ş a , a t u n c i c â n d î ş i p i e r d u s e ţ a r a . A u e n i t în n u m e l e A s t r e i , d a r e ş i m e m b r u a l e â t o r u a a s o c i a ţ i i b a s a r a b e n e ş l î n a c e a s t ă d u b l ă c a l i t a t e , u a i e ş i d i n a t m o s f e r a o f i c i a l ă ş i s ă r b ă t o r e a s c ă a a c e s t o r c l i p e , p e r m i ţ â n d u - ş i a f a c e o p r o p u n e r e p r a c t i c ă , s p r e a p u t e a s ă p u n ă î n u a l o a r e m u l t e l e e n e r g i i c e e x i s t ă î n B a s a r a b i a .

C a s a p r e o ţ i l o r din Chiş inău .

A a u u t l e g ă t u r i p r i n s c r i s o r i e u B a s a r a b i a ş i d i n t o a t e m a n i f e s t ă r i l e d i n u r m ă a l e a c e s t e i p r o u i n e i i , a u ă z u t r ă u l d e c a r e s u f e r ă a c e a s t ă p r o u i n e i e . Î ş i a m i n t e ş t e d e c l i p e l e d i n t r e c u t , e â n d i n t e l e c t u a l i d i n A r d e a l î ş i î n d r e p t a u g â n d u r i l e s p r e B a s a r a b i a . E a 1 9 0 6 , e â n d a a p ă r u t „ B a s a r a b i a " lu i Q a u r i l u ţ ă , l a 1 9 0 8 , c â n d s ' a î n f i r i p a t t i p o g r a f i a e p a r h i a l ă ş i „ L u m i n ă t o r u l " , l a 1 9 1 7 a a u u t p r i l e j u l s ă u a d ă e u o e h i i , e e e a e e n u m a i ş t i a e ă e x i s t ă a i c i : a u ă z u t p u s ă î n u a l o a r e e n e r g i a l a t e n t ă a a c e s t u i p o p o r b a s a r a b e a n , e a r e

' p e l â n g ă e e a m a i g r o z a u ă n e b u n i e a r e u o l u ţ i e i r u s e ş t i n u ş i - a p i e r d u t e a p u l ; a i c i î n B a s a r a b i a s ' a r i d i c a t s t e a g u l

— 259 —

t r i c o l o r d i n p r i m e l e c l i p e a l e r e u o l u ţ i e i , a t u n c i c â n d î n R u s i a s e r i d i c a s t e a g u l r o ş u a l b o l ş e u i s m u l u i . A i c i , l a C h i ş i n ă u , s ' a r i d i c a t p r i m u l s t e a g , p e n t r u u n i r e a t u t u r o r r o m â n i l o r . D a e ă a c e a s t a e s i t u a ţ i a , e u m e p o s i b i l s ă s e a u d ă a t â t e a s t r i g ă t e d e d e s n ă d e j d e d i n a c e s t p ă m â n t a l B a s a r a b i e i ? E u c r e d e ă n u e o c o n t r a z i c e r e .

L a 1 9 1 7 s ' a u u n i t t o a t e f o r ţ e l e î n t r ' u n m ă n u n c h i , a i c i , î n B a s a r a b i a , p o p o r u l ş i - a d a t î n s ă t o a t ă p u t e r e a p e n t r u b i n e l e s ă u , c o n d u c ă t o r i i l u i m a i a p o i s ' a u d e s b i n a t ş i d e a i c i u i n e t o a t ă d u r e r e a B a s a r a b i e i . I n t e l e c t u a l i i r o m â n i d i n B a s a r a b i a n u ş i - a u d a t m â n ă e u m â n ă î n l u p t a î n t r e p r i n s ă : r i d i c a r e a n o r o d u l u i b a s a r a b e a n . A r d e l e n i i a u s t a t u m ă r l a u m ă r , î n t o a t ă a c ţ i u n e a l o r s p r e r o m â n i s m . B a s a r a b i a a f o s t m a i p u ţ i n n o r o c o a s ă . N u s ' a m e n ţ i n u t , e u t o a t e s a c r i f i c i i l e p o s i b i l e , unirea sufletească. S o c i e t ă ţ i l e c u l t u r a l e n u p r e a a u a u u t o u i a ţ ă î n d e l u n g a t ă , a ş a e u m p a r t . n a ţ i o n a l b a s a r a b e a n s ' a s t i n s î n a i n t e d e u r e m e , d e ş i Iul i s e d a t o -r e ş t e u n i r e a B a s a r a b i e i . A e e e a ş s t a r e s u f l e t e a s c ă n e e r i s t a -l i z a t ă a c o n t r i b u i t e a a s o c i a ţ i i l e e e e r a u ş i î n a i n t e d e u n i r e s ă n u a i b ă u i a ţ ă d e p l i n ă . G a z e t e l e r o m â n e ş t i a u d i s p ă r u t . „ G u u â n t u l M o l d o u e n e s e " a l d l u i H a l i p p a a d i s p ă r u t . A z i s u n t n u m a i e â ţ e u a g a z e t e . A z i B a s a r a b i a s t ă f ă r ă o r g a n i z a ţ i i c u l t u r a l e p u t e r n i c e . U n i r e a s u f l e t e a s c ă n u a m a t f o s t m e n ţ i n u t ă a ş a c u m a r fi t r e b u i i . „ A s t r a " o î n f r u n t a t t g a t e g r e u t ă ţ i l e , f i i n d c ă n i m e n i n ' a p l e e a t d e l a a c e a s t ă „ A s o e i a -ţ i u n e " p e n t r u j i g n i r i p e r s o n a l e . „ A s t r a " a r e c e a m a i u e e h e a e t i u i t a t e c u l t u r a l ă , c e a m a i u e e h e r e u i s t ă . D a t o r i a b a s a r a -b e n i l o r e s t e e ă , î n u ă ţ â n d d i n e x p e r i e n ţ e l e t r i s t e a l e a n i l o r d i n u r m ă , t r e b u i e s ă - ş i d e a s e a m a e a a c e a s t ă s t a r e d e l u c r u r i u a t r e b u i s ă î n c e t e z e . T o ţ i i n t e l e c t u a l i i s u n t d a t o r i s ă s e a l ă t u r e g r o s u l u i i n t e l e c t u a l , e e s e u a î n t e m e i a l a C h i ş i n ă u ş i e a r e u a r ă s p â n d i r a z e c a l d e ş i l u m i n o a s e d e a -l u n g u l s a t e l o r ş i o r a ş e l o r b a s a r a b e n e . T e m e l i a u i e ţ i i n o a s t r e e l a s a t e , a s p u s d l G o l d i ş , d a r ş i o r a ş e l e n u t r e b u i e s c n e g l i j a t e , a u â n d m u l t i p l e n e u o i .

T o ţ i i n t e l e c t u a l i i să se unească, s ă î m b r ă ţ i ş e z e t o a t e n e u o i l e n e a m u l u i .

- 260 —

„ A s t r a " n ' a u e n i t e u g â n d u l d e a - ş i f a c e u n l ă c a ş a l e i a l ă t u r i d e c e l e l a l t e s o e i e t ă ţ e i c u l t u r a l e , a u e n i t m a i m u l t s ă u ă d e a a s i g u r a r e a , c ă d a c ă u e ţ i î n t e m e i a o a s e m e n e a a s o c i a ţ i e , „ A s t r a " u ă u a d a t o t s p r i j i n u l m o r a l ş i c h i a r m a t e r i a l î n a c ţ i u n e a c e u e ţ i î n t r e p r i n d e .

A d u c e ţ i î n j u r u l „ A s o c i a ţ i e i " c e u e ţ i î n f i i n ţ a p e t o ţ i * l u p t ă t o r i i p e n t r u î n f r ă ţ i r e a ş i l u m i n a r e a m a s s e l o r d i n

B a s a r a b i a .

Muzeul B a s a r a b i e i din Chiş inău.

P . S . S . Qurie: A d u e e m u l ţ u m i r i l e a d â n c i a l e b a s a -r a b e n i l o r , d e l e g a ţ i l o r „ A s t r e i " , e a r i a u u e n i t s p r e a d a î n d e m n ş i î n c u r a j a r e î n a e t i u i t a t e a c u l t u r a l ă c e u a î n c e p e î n B a s a r a b i a .

Dl 1. Peliuan f a c e u r m ă t o a r e a p r o p u n e r e : P e n t r u c o n d u c e r e a a c ţ i u n i i t u t u r o r s o c i e t ă ţ i l o r e x i s t e n t e ş i p e n t r u î n f i i n ţ a r e a u n e i p u t e r n i c e „ A s o c i a ţ i i b a s a r a b e n e " , r o g a a p r o b a u n c o m i t e t p r o u i z o r i u :

1. P . S . S . , a r h i e p . Q u r i e l . M a e a u e i P . S . S . e p i s c o p D i o n i s i e L e o n B o g a

— 261 —

G e n e r a l V . R u d e a n u M a i o r . C a s t a n e i P a u l H a l i p p a C o n s t . P o p o u i e i 1. P e l i u a n T r . S e r g h i e B e j a n Ş t . C i o b a n u l . N e g r e s e u S e r g i u N i ţ ă R . C i o f l e e D r . G. O b r e j a - l a ş i C . E u n g u

S e p r i m e ş t e e u u n a n i m i t a t e .

Liceul d e bă ie ţ i Nr. 2 din Chiş inău .

E a o r a 2 s ' a d a t o m a s ă b o g a t ă l a l . P . Sf . S a a r -h i e p . G u r i e , l a e a r e a u f o s t d e f a ţ ă , p e l â n g ă m u l ţ i d i n e e i a m i n t i ţ i m a i s u s , ş i d l g e n e r a l P a n a l t e s e u , d l d e p u t a t l a -e o b e s e u , d n i i p r o p r i e t a r i G r l s t i ş i S i n a n d i n o , e t e . D i s c u r s u l p r i m l - a r o s t i t l . P r . S f . S a p e n t r u M . S a R e g e l e , a p o i p r e ş . „ A s t r e t " , d l G o l d t ş , p e n t r u , B a s a r a b i a ş t c a p u l e i b i s e r i c e s c , l . P r . S f . S a A r h i e p . G u r i e . P r o t o e r u l T r o f i m o u a g o l i t p a h a r u l s ă u p e n t r u „ A s t r a " ; d l f o s t m i n i s t r u I o n P e l i u a n p e n t r u a r d e l e n i , a m i n t i n d e u m u l t ă p l ă c e r e d e m i t r o p o l i t u l b a s a r a b e a n G a u r l t l B ă n u l e s e u - B o d o n i , d e o r i g i n e d i n A r d e a l , u n e a p b i s e r i c e s c , e a r e a f ă e u t c i n s t e a r d e l e -

— 262 —

ni lor ; dl Vladimir Oristi tot pen t ru „As t r a " ; dl gen. P a -na i t eseu pent ru l ă r g i r e a orizonturi lor , pen t ru r ă s p â n d i r e a culturi i ; dl Dr. I. L u p a ş pen t ru b a s a r a b e n i , ins i s tând e a poporu l b a s a r a b e a n s ă fie chema t câ t mai d e s la astfel d e manifestaţii cul turale e a e e a d e acum.

După m a s ă a u rma t o uizt tare a Muzeului regnicolar al Basarabiei, u n d e oaspeţ i i , conduş i d e şeful muzeului , au uăzut în s p e c i a l sec ţ i a b o g a t ă a şt i inţelor na tu ra le ş l a geologie i .

Oaspeţ i i au ţinut s ă c e r c e t e z e şi „Liceul d e băie ţ i Nr . IU", u n d e s 'a p r o c l a m a t un i r ea eu P a t r i a - m a m ă . Locu l a c e s t a is tor ie a impres iona t mult p e a rde len i . Unii din ei con t r ibu i se ră eu în t reg ideal ismul lor e a s ă ajungă populaţia r o m â n ă la actul a c e s t a d e uni re .

la tă inscr ipţ ia semnifieatiuă din „Lteeul" a c e s t a : (Emblema Moldouel.)

A c t u l „ U n i r i i " uotat d e Statul Ţării, la 27 Martie, st. u. 1918.

„In numele poporu lu i B a s a r a b i e i Sfatul Ţăr i i d e c l a r ă : „Republ ica m o l d o u e n e a s e ă (Basarab ia ) în ho ta re l e ei

dintre Prut , Nistru, D u n ă r e , M a r e a N e a g r ă şi ueehi le g r a niţe cil Austr ia , r u p t ă d e Rus ia a c u m o su tă şi mai b ine d e ani , din t rupul ueehi i Moldoue , în p u t e r e a dreptului i s tor ie şi dreptului d e neam, p e b a z a principiului e a nor o a d e l e s ingu re s ă - ş l h o t ă r a s c ă s o a r t a lor, d e azi înainte şi pen t ru to tdeauna s e uneş t e eu m a m a Sa , România .

„Tră ia scă un i r ea B a s a r a b i e i eu România , d e a p u r u r i şi t o tdeauna" 1

Preşed in te l e Sfatului Ţ ă r i i : Ion Ineulef. V i c e p r e ş e d i n t e : Pan. Halippa. S e c r e t a r u l Sfatului Ţ â r i i : 1, Buzdugan*.

D u p ă uiz i tarea sălii festiue au t recu t oaspe ţ i i în cape lă , u n d e au cântat eleuii liceului, apoi în muzeul d e fizică ş i chimie .

L a o r a 8 s e a r a a oferit primăria, în r e s tauran tu l L ond r a , o ein&. In numele pr imăr ie i a ţinut o însufleţită u o r b i r e dl p r i m a r Ion Q e o r g e s e u , i a r r ă s p u n s u l „Astrei" 1-a dat dl Dr. llie Beu.

In s a l a t e a t r u l u i d i n C h i ş i n ă u s ' a ţ i n u t m a i a p o i e o n -certul d n e i Veturia Dr. Qhibu; a a s i s t a t l u m e m u l t ă ş i a a p l a u d a t p e d r e p t e u u â n t p r e s t a ţ i u n i l e c â n t ă r e ţ e i a r d e l e n e . O a s p e ţ i i a u t r e c u t m a i a p o i î n s a l o a n e l e f a m i l i e i S e r g i u N i ţ ă , p e t r e c â n d p â n ă d u p ă m i e z u l n o p ţ i i .

Luni, în 8 Iunie, a d o u a z i d e R o s a l i i , a u o i z i t a t o a s p e ţ i i Şcoala normală de fete şi liceul de băieţi Nr. 2, d o u ă i n s t i tu ţ i i p e d a g o g i c e m o d e l . A t â t a c e s t e a , e â t ş i internatul e u p e s t e 7 0 0 e l e u e a u f ă e u t o e s e e l e n t â i m p r e s i e a s u p r a u i z i t a t o r i l o r .

I î a o r a 1 2 s ' a î n c e p u t ş e d i n ţ a f e s t i u ă a „ S o c i e t ă ţ i i i s t o r i c e ş i a r h e o l o g i c e , b i s e r i c e ş t i " , î n p a l a t u l m i t r o p o l i t a n . S a l a e r a a r h i p l i n ă d e p u b l i c a l e s . I. P r . Sf . S a a r h i e p . Q u r i e a p r e z i d a t . In s c u r t u l i s t o c i e a l „ S o c i e t ă ţ i i " a r e m a r c a t l. P r . Sf . S a c ă s o e . s ' a î n f i i n ţ a t î n a. 1 9 1 ? e u s c o p u l d e a s t u d i a t o a t e m o n u m e n t e l e B a s a r a b i e i , p u b l i c â n d m a i p e u r m ă u n i s t o r i e a l l o r . P r e ş e d i n t e l e „ S o e . i s t . ş i a r h e o l o g , b i s . " , p ă r . m i t r o f o r - e e o n o m C o n s t . P o p o u i e i u , a t r e c u t î n r e u i s t ă g e n e r a l ă c e l e s ă u â r ş i t e d e s o e . p â n ă a c u m . A s a l u t a t s o e . p r e ş . „ A s t r e i " , d l G o l d i ş , m u l ţ u m i n d t o t o d a t ă p e n t r u a l e g e r e a s a d e m e m b r u o n o r a r . P e n t r u d e e e r n e r e a a c e l e i a ş i d i s t i n e ţ i u n i a u m u l ţ u m i t m a i a p o i î n e u u i n t e s i m ţ i t e d o m n i i : D r . I. L u p a ş , D r . O n i s . Q h i b u ş i O c t . Q o g a . A p l a u z e s g o -m o t o a s e a u r ă s p u n s f t e e ă r u i s ă r b ă t o r i t .

E a o r a 2 a u f o s t a r d e l e n i i o a s p e ţ i i s o c i e t ă ţ i l o r c u l t u r a l e d i n B a s a r a b i a „ ( U m u e r s i t a t e a p o p u l a r ă " , „ A t e n e u l R o m â n i l o r d e l a N i s t r u " , „ S o e . i s t . ş i a r h e o l o g , b i s e r i c e a s c ă " , „ C a s e l e N a ţ i o n a l e " ) , l a o m a s ă c o m u n ă , î n S e m i n a r u l c e n t r a l . A i c i a u l u a t p a r t e , p e l â n g ă d e l e g a ţ i e , p e s t e 1 0 0 p e r s o a n e d i n t r e r o m â n i i d i n C h i ş i n ă u . O m a s ă l a c a r e a d o m n i t o a n i m a ţ i e c u m r a r s ' a m a t Dăzut. M a s a a f o s t p r e z i d a t ă d e l . P r . Sf . S a a r h i e p . Q u r i e . 1. P r . S f . S a a u o r b i t e a î n t â i u l , m u l ţ u m i n d a r d e l e n i l o r p e n t r u u i z i t ă ş i d o r i n d s u c c e s p a ş i l o r e e s e u o r î n t r e p r i n d e d e a i c i î n a i n t e . O r a t o r i i c e i l a l ţ i a u f o s t d n i i : O. Q o g a , P r . S f . S a e p i s c o p u l D i o n i s i e , p r o f . N e a j r e s e u , G, P o p o u i e i u , g e n . R u d e a n , B u l a t , C i o f l e e , N u ş t T u l l t u .

D u p ă m a s ă s ' a u f ă c u t u i z i t e l e d e a d i o . Marţi, a 3-a si de Rosalii a u î n t r e p r i n s e x c u r s i o n i ş t i i

o e x c u r s i e l a m ă n ă s t i r e a Seeureni, u n d e e s t e s t a r e ţ P . S f . S a e p i s c o p u l D i o n i s l e . M ă n ă s t i r e a ş i î m p r e j u r i m i l e e i u o r r ă m â n e a n e u i t a t e î n m e m o r i a c e l o r p r e z e n ţ i . M a s a s ' a l u a t l a r e s t a u r a n t , î n s o c i e t a t e a i n i m o s u l u i ş i d e t o ţ i i u b i t u l u i b a s a r a b e a n 1. P e l i u a n .

E a o r e l e 5"50 a f o s t p l e c a r e a . I n t r e e e i c e a u p e t r e c u t l a g a r ă p e o a s p e ţ i a m r e ţ i n u t n u m e l e d l o r : g e n e r a l R u d e a n u , P e l i u a n , P a n H a l i p p a , C o n s t . P o p e s e u , D r . O b r e j a - l a ş i , l o n e s e u , N u ş i T u l l i u , M a e o u e i , P . Q o r e , A . C i o b a n , a p o i m u l ţ i a l ţ i d n i , d n e ş i d ş o a r e .

Multe şi mărunte despre Eminescu. In Omagiu lui Nihail Eminescu ( B u c u r e ş t i , 1 9 0 9 , p .

4 9 — 5 0 ) s e a f l ă , r e l a t i u l a u i a ţ a î n C e r n ă u ţ i , c o m u n i c a r e a d o c t o r u l u i A . Ş t e f a n o u i e i , î n c a r e s e g ă s e s c r â n d u r i l e i m p o r t a n t e :

„ E m i n e s c u e a r e d e a l t f e l e r a u n e l e u d e m t j l o e , e l e u d e t r e c e r e , c u m s ' a r z i c e , p r e f e r a s ă s t e a a c a s ă ş i s ă c i t e a s c ă f e l u r i t e c ă r ţ i , c a r t s e g ă s t a u î n b i b l i o t e c a l i c e u l u i , e a Hoffmann'8 Ersăhlungen, Der fliegende Hollănder, Bianea, e t e . ; i a r c â n d n e î n t o r c e a m s e a r a a e a s ă , e l a u e a o b i c e i u l d e a n e p o u e s t i d i n e e l e c e t i t e " .

P e H o f f m a n n î l ş t i m t o ţ i , Hollănder-vX t r e b u i e s ă f i e s a u t e x t u l o p e r e i lu t W a g n e r , a p ă r u t p e l a 1 8 4 3 — 4 4 s a u ( m a t p u ţ i n p r o b a b i l ) p o u e s t i r e a l u i H . H e i n e , i n t e r c a l a t ă î n Me-morien des Herrn von Sehnabelewopshi); i a r B i a n e a ? , B i a n e a p o a t e fi n u m a i B i a n e a C a p e l l o , I s t o r i e i t a l i e n e a s c ă , l a n o i t r a d u s ă , d i n r u s e ş t e , d e T . V a r t i e ( 1 8 4 3 ) , i d e n t i c ă c u r o m a n u l e u a e e l a ş t i t lu a l lu t A . Q . M e t s s n e r , e a r e e s t e o r i g i n a l u l n e m ţ e s c . î n c e l t m b ă - 1 u a fi c e t i t M . E m i n e s c u ? D a c ă l - a l u a t d i n b i b l i o t e c a l i c e u l u i d i n C e r n ă u ţ i , d e s i g u r î n l i m b a g e r m a n ă .

— 265 —

O r i g i n a l u l g e r m a n î l r e s u m ş i e u , p e n t r u a a r ă t a e e f e l d e i s t o r i e î l i n t e r e s a p e E m t n e s c u , l a 1 8 6 2 , l a u â r s t a d e 1 2 . an i . * )

P r o s p e c t i s t o r i e a s u p r a r e n a ş t e r e ! i t a l i a n e : c ă d e r e a C o n s t a n t i n o p o l u l u i , f u g a l i t e r a ţ i l o r g r e c i î n I t a l i a , m u l t e l e s t a t e m i e i , î n f l o r i r e a l i t e r a r ă ş i a r t i s t i c ă ( p e s c u r t ) . C a i m i t a t o r i a i r e n a ş t e r e t s e p o m e n e s c poeţii englezi G h a u e e r ş i S p e n s e r ş l p i c t o r u l g e r m a n D i i r e r .

î n F l o r e n ţ a u i e ţ u i a f a m i l i a d e m a r i n e g u s t o r i : S a l u t a ţ i . In s l u j b a l o r e r a ş i t i n ă r u l s ă r a c , d a r m â n d r u , P i e t r o B o n a u e n t u r i . E l s l u j i a î n e o n t o a r u l d i n Veneţia, u n d e S a l u i a t t a u e a e e l m a i m a r e e o n t o a r e x t e r n . B . a u e a p r i e t e n p e G a r l o M a r t e l l i . M a r t e l l i s i m t e e ă d e l a o u r e m e a m i c u l s ă u d e u i n e g â n d i t o r . U r m e a z ă d i a l o g u l î n t r e e l ş i a p o i m o n o l o g u l l u i B o n a u e n t u r i , d i n e a r e r e e s e e ă e l I u b e ş t e p e f a t a b ă t r â n u l u i C a p e l l o , s i n g u r a f a t ă l a p ă r i n ţ i , m o ş t e n i t o a r e a u n e i a u e r i p r i n c i a r e .

D i m i n e a ţ a B . î n t â l n e ş t e p e signora d e c o m p a n i e a d - r e i C a p e l l o . D i a l o g : c e r e r e a e a e a s ă f a e ă s ' o u a a ă p e B i a n e a . S i g n o r a , u ă z â n d u - l e ă î n t r ă *n e a s a l u i S a l u t a ţ i , c r e d e e ă e s t e u n S a l u i a t i ; ş i , d e e i , e ă p o a t e m i j l o c i .

M o n o l o g , n o a p t e a : B . î n g h e n u n e h e ş i s e r o a g ă . P e s t r a d ă : B i a n e a ş i s i g n o r a , m e r g â n d s p r e c a n a l ,

c r e z â n d e ă a f o s t S a l u i a t i ; î n t r ă 'n g o n d o l ă ; s o s e ş t e ş i . B . , î n t r ă ş i e l . D e c l a r a ţ i e . D e b a r c a r e . S i g n o r a r e f u z ă o p u n g ă o f e r i t ă e a r ă s p l a t ă 1 D a r , l a u r m a u r m e l o r , t o t e u e a r ă m â n e : a u r i

D i a l o g î n t r e M a r t e l l i ş i B . , e a r e - i h o t ă r î t s ă r e n u n ţ e l a B i a n e a , î n ş e l a t ă î n c ă , n e ş t l t n d î n e ă c i n e e s t e e l . M o n o l o g u l B i a n e e i : î l u a I u b i , e ă c i l - a j u r a t a ş a d e f i e r b i n t e 1 S e r i e d e e t o s c r i s o a r e , ş i - o d ă s l g n o r e i , s ' o d u c ă l u i B .

D u p ă e â t e u a z i l e , d i a l o g î n t r e B i a n e a ş i s i g n o r a . S e r i - r s o a r e a s e p r e d ă . Ş i , î n o d a i a l u i M a r t e l l i , B . o c i t e ş t e a m i c u l u i . B l a n e a - l s i n g u r ă ; B o n a u e n t u r i u t n e p e p o a r t a d i n d o s a p a l a t u l u i , d e u n d e s i g n o r a - l a d u c e p a n ă î n o d a i a

*) Întrebuinţez ediţia: Bianea Gapello von A. 6. Meiasner. Neue Ausgabe. Mannheim 1800.

e i . A c u m a f l ă t o t ; ş i e ă n u e s t e S a l u i a t i ; d a r e a - i a i c e : „ d r ă g ă l a ş u l e t â n ă r , e s t e d e s t u l a t e fi I u b i t o d a t ă , e a s ă t e i u b e s e d e u e e i " . S ' a u l ă m u r i t . B i a n e a - i t r i m i t e a l t ă s c r i s o a r e , p e o M a u r ă , c a r e d u c e î n a p o i r ă s p u n s u l , l a e a r e a s e m e n i s e r ă s p u n d e , e t e . e t e . R e z u l t a t u l : B i a n e a p ă r ă s e ş t e c a s a ş i f u g e l a p a l a t u l l u i S a l u i a t i , u n d e B . o a ş t e p t a d e t r e i n o p ţ i . B i a n e a i s e o f e r e s o ţ i e , d a r n u î n U e n e ţ i a . D e - a i e i u o r t r e b u i s ă f u g ă . Ş i f u g l a F l o r e n ţ a .

P e d r u m , n e u i n o u a ţ i d u r m i r ă a l ă t u r i , d a r î n t r ' u n t â r g , î n a i n t e d e - a a j u n g e l a F l o r e n ţ a r u g a r ă p e u n p r e o t s ă - i c u n u n e . P r e o t u l o r e c u n o s c u ; p a / e r - u l î i s c h i m b ă h a i n e l e , s ă n ' o d e s c o p e r e ş i a l ţ i , ş i b i e ţ i i p l e c a r ă î n a i n t e p e d r u m , m â n c â n d : p l a n t e , r ă d ă c i n i , d u r m i n f f s u b c e r , e t e . e t e . î n t â l n i r e e u u n p ă s t o r , e u m a i m u l ţ i p ă s t o r i , e a r e - i t r e c p e n i ş t e d r u m u r i g r e l e . T o t p e d r u m e i h o t ă r ă s c e a p ă r i n ţ i i l u i B . s ă n u a f l e c i n e e s t e e a l

S o s e s c l a p ă r i n ţ i ; p r i m i r e m e l o d r a m a t i c ă ; B i a n e a u a t r ă i m u n c i n d o n o r a b i l . P e B - , t r i s t e ă n ' a r e b a n i , e a î l m â n g â i e , e â n t â n d u - i o p o e s i e m i l o a s ă ş i m â n d r ă .

î n F l o r e n ţ a e s t e m a r e - d u e e F r a n e i s e , f iu l l u i C o s i m o l., u n c u r t e a n a l l u i F r a n e i s e e s t e M a n d r a g o n e ( S p a n i o l i ) . E a c u r t e s e c â n t ă o p e r ă , s e u o r b e ş t e d e M i e h e l a n g e l o , d e f e m e i ş i i u b i t e ş i m a i a l e s d e u n a p e e a r e F r a n e i s e a u ă z u t - o d e u r ' o c i n e i z i l e ş i - o d o r e ş t e . E r a B i a n e a 1 P e a c e a s t a o c a u t ă a c u m s o ţ i a l u i M a n d r a g o n e , c a r e s o s e ş t e l a m a m a l u i B . ş i a f l ă e ă B l a n e a - l s o ţ i a f iu lu i s ă u . M â i n e o t r ă s u r ă o u a a d u c e , î n h a i n e d e g a l ă , a n u m e t r i m i s e , l a d - n a M a n d r a g o n e 1 B i a n e a ş i s o a c r ă e i p l e c a r ă , î n t r ' a d e u ă r . D i a l o g e u d - n a M a n d r a g o n e , a p a r e ş i d o m n u l M . B i a n e a , n e î n ţ e l e g â n d u - i , c e r e , t o t u ş i , o a u d i e n ţ ă l a m a r e l e d u e e , p e n t r u e a s ă - i s p u i e , n u m a i lu t , o t a i n ă a e i . î n a i n t e d e a p l e c a , s i g n p r a M a n d r a g o n e u r e a s ă - i a r a t e B i a n e ă - i p a l a t u l s ă u . I n t r ' o o d a i e l e s u r p r i n d e , î n s ă , m a r e l e - d u e e 1 B ţ a n e a î n g e n u n c h e ş i - i s p u n e s e c r e t u l s ă u : f u g a d e l a p ă r i n ţ i . E l î i f a c e d e c l a r a ţ i i d e a m o r 1 E a , î n m o n o l o g : » F a t a l u i C a p e l l o a p u t u t d e u e n i s o ţ i a u n i i i . t â n ă r s ă r a c , d a r c o n c u b i n a u n u i p r i n ţ n u u a fi ." Ş i p l e a c ă a c a s ă . A i c i m i r a r e .

— 26? —

D a r î n e u r â n d u n e a u a l e r c a u t ă p e P i e t r o B o n a u e n t u r i ; e a u a l e r u l u e n i a d e l a e u r t e e u p r o p u n e r e a e a B . s ă p r i m e a s c ă a fi s e c r e t a r u l d e f r a n ţ u z e ş t e a l m a r e l u i - d u e e . B i a n e a , f i r e ş t e , ş t i e e ă ş i a e e a s t a - i o c u r s ă . P r i n ţ u l p r i m e ş t e p e B . , î i d ă d e l u c r u , î l a v a n s e a z ă ; d a r c a u t ă s ă a d u c ă ş l p e B i a n e a î n t u m u l t u l C u r ţ e l . D i a l o g î n t r e M a n d r a g o n e ş i s o ţ i a l u i : d e s p r e M a e h i a u e l l t , d e s p r e ş i r e t e n i a lut M . , d e s p r e e o d o ş e r l a a c e s t u i Kuppler, (îi z i c e n e u a s t ă - s a ! ) . M . a r d o r i e a , î n l o c d e r e c i p r o c e t a e h i n ă r i , n e u a s t ă - s a s ă - i a j u t e e a B o n a u e n t u r i s ă c a z ă 'n b r a ţ e l e u n e i n e s ă t u r a t e c o c h e t e ( C a s s a n d r a ) , p e n t r u e a a s t f e l B i a n e a s ă a l b ă m o t t u a - ş i p ă r ă s i b ă r b a t u l ş t a d a 'n d r u m u l i u b i r e l d e m e t r e s ă . S e ' n u o i e s e a l u c r a s p r e a c e s t s c o p .

C a s s a n d r a B o r g i a n t ( e a r e n u a t u b l t n i c i o d a t ă , d e ş t c u m u l ţ i s ' a i u b i t ) s e d u c e p e B o n a u e n t u r i . B i a n e a - i t r i s t ă . O d a t ă e s t e t r i s t ă 'n g r ă d i n a s a , l â n g ă o c a s c a d ă . A i c i a p a r e M a n d r a g o n e . D i a l o g : P r i n ţ u l a c o m a n d a t p e B . l a o u â n ă -t o a r e , I a r p e B i a n e a a î n u i t a t - o l a u n b a l ; s e m a l u o r b e ş t e d e C a s s a n d r a ş i B . , d e n e c r e d i n ţ a a c e s t u i a ; M . p r e z i n t ă B i a n e ă i o s c r i s o a r e a d u c e l u i , e x p l i c a t ă c l a r d e u o r b e l e l u i M . ş i î n ţ e l e a s ă d e e a e a î n u i t a r e l a a d u l t e r . B a r e f u z ă

i- s c r i s o a r e a , M . o d e s c h i d e ş i i - o l a s ă , p l e c â n d I u t e . B i a n e a t a c e d e s p r e t o t .

I j a c â t e u a z i l e ( a n i u e r s a r e a n u n ţ i i l o r ) B . ş i B . s e e x p l i c ă , t o t u ş i . E l t ă g ă d u i e ş t e , e a - i a r a t ă s c r i s o a r e a s c r i s ă d e e l e ă t r ă G a s s a n d r a , - a r s ă a c u m d e B i a n e a , d u p ă e e - l i a r t ă . A c u m a b i a e a - i s p u n e d e s p r e I u b i r e a d u c e l u i , d e i n d i g n a r e a e l , î l l ă m u r e ş t e p e B . ş t - i p r o p u n e s ă f u g ă ş t d i n F l o r e n ţ a . E l ş o u ă t e .

î n t r ' o z i s o s e ş t e M a r t e l l t . D i a l o g l u n g d e s p r e t r e c u t ş i p r e z e n t . M a r t e l l t e s t e p e n t r u f u g ă . D a r o m i s i u n e c e n u s e p u t e a a m â n a , a d u c e l u i , î l h o t ă r ă ş t e p e B . s ă a m â n e e u o l u n ă p ă r ă s i r e a s l u j b e i l a e u r t e . N e î n c r e z ă t o r M a r t e l l t p l e a c ă l a » R a u e n n a , u n d e n i c i d u p ă m a i m u l t e l u n i n u p r l m t n i c i o ş t i r e . C a u z a e r a C a s s a n d r a , p e e a r e B . o l u b l a , e a r e - l f ă c u s ă u i t e , I a r ă ş i , p e B i a n e a .

— 268 —

M a r t d r a g o n e a ţ î ţ ă p e R i e e i ( u n c h i u l C a s s a n d r e i ) . D i a l o g u l l u i R i e e i e u B o n a u e n t u r i : R . s e s i m t e r e u o l t a t d e i u b i r e a B . e u C B . , i n s u l t ă p e R . , e x p l o a t a t o r a l a u e r t t C a s s a n d r e i . R . s e u a r ă s b u n a .

S ' a u d e d e s c a n d a l . E a C . a m a n t u l s e d u c e a c u m t o t d e a u n a î n s o ţ i t d e u n p r i e t e n a r m a t ( B i l o e h i ) ş l d e u n m e r c e n a r g e r m a n . D a r B i l o e h i e r a n u m a i i n s t r u m e n t a l lu t M a n d r a g o n e l O d a t ă , î n t o r e â n d u - s e d e l a C , e i s o s e s c l a p u n t e a - S f . T r e i m i , A l e i î i a j u n g o c e a t ă d e o a m e n i a r m a ţ i ; B i l o e h i f u g e ; r ă m â n e B . ş i N e a m ţ u l f i d e l . A e e s t a e u e i s . A p o i B . s e l u p t ă s i n g u r ş i c a d e . D o i u c i g a ş i p l e a c ă s ă s f â r ş e a s c ă ş l e u C a s s a n d r a ! O o m o a r ă 1

D a r B . n u m u r i s e . II d u c a c a s ă . B t a n c a a d u c e c h i r u r g u l ; B . m o a r e a c u m ; B i a n e a - l d e s p e r a t ă , î m p i e t r i t ă .

U r m e a z ă u o l u m u l a l d o i l e a . B i a n e a , p r i m i t ă î n a u d i e n ţ ă l a d u c e l e , c e r e p e d e p s i r e a l u i

R i e e i . D u c e l e p r o m i t e c ă u a c ă u t a p e u c i g a ş i ; s t ă r u i n d B i a n e a , s e d ă o r d i n e a R l e e t s ă f i e a r e s t a t . D a r s e a f l ă c ă a c e s t a f u g i s e l a P i s a . P r e m i u d e - o m i e d e g a l b e n i p e a r e s t a r e a l o r !

M a r e a d u c e s ă ( I o a n a ) b ă n u i s e t o t f o n d u l ; ş i u i n e l a B i a n e a , s e a s i g u r ă c ă a c e a s t a n u i u b e ş t e p e d u c e l e , p l e a c ă m u l ţ ă m i t ă ş i m o a r e ( d e - o b o a l ă ) . D u c e l e , l i b e r a c u m , a l e a r g ă l a B i a n e a ; î i d ă d o u e z i c ă R i e e i ( t a t ă ş i fii) s u n t s t â r p i ţ i ; ş i - i c e r e i a r ă ş i d r a g o s t e a . A m â n a r e . I a r u i n e d u c e l e ; e a - i c e r e s ' o f a c ă s o ţ i e ; e l ş o u ă i e pană a f l ă c ă e a n u - i , c u m c r e d e a , o „ o r i c i n e e l o G a p e l l o l L ă m u r i r i i s t o r i c e d e s p r e C o s i m o f u g i t l a V e n e ţ i a ş i a j u t o r u l d a t l u i - d e G a p e l l o l A c u m F r a n e i s e p r o m i t e c ă o f a c e p e B i a n e a m a r e d u c e s ă l M a r e f e r i c i r e d e a m â n d o u ă p ă r ţ i l e .

C o n s i l i u l e o n u o e a t d e d u c e h o t ă r e ş t e s ă t r t m e a t ă s o l i l a V e n e ţ i a , s ă s e i n f o r m e z e . In g a l e r i a l u i G a p e l l o , u n d e t a b l o u l B i a n c ă l e s t e . a c o p e r i t e u o p â n z ă . S o l u l S f o r z a î n t r e a b ă d e s p r e c e ş i a f l ă , d i n c h i a r g u r a t a t ă l u i , a u e n t u r a e i . S o l u l T u e e l - i c o m u n i c ă , î n s ă , c ă a c u m u a fi d u c e s ă .

G a p e l l o p l e a c ă l a F l o r e n ţ a , u n d e B i a n e a , o M e d i c i a c u m , m a l s ă u â r ş l a o f a p t ă b u n ă : S e c o b o r î s e l a p a t u l d e m o a r t e a l Iul P a z z i , u e n i t s ă o m o a r e p e F r a n e i s e , b o l n a u ş i a c u m î m p ă c a t d e g e n e r o s i t a t e a B i a n e ă i .

F r a t e l e d u c e l u i u o l a s ă - 1 o m o a r e p e a c e s t a d i n c a u z a B i a n e ă - l ; î n r e a l i t a t e ( z i c e d u c e l e ) p e n t r u e ă f a c e d i n e a u n p r e t e x t a l r e u o l u ţ i e l e e t - o p r e p a r ă e u a j u t o r u l l u i M a n d r a g o n e . B i a n e a - t r e c o m a n d ă ş i a c u m b u n ă t a t e ş l m ă r i n i m i e . T o c m a i s e a n u n ţ ă M a n d r a g o n e 1 M a n d r a g o n e d e s -t ă i n u i e ş t e i n t r i g e l e c a r d i n a l u l u i , l i s t a c o n j u r a ţ i l o r c o n t r a d u c e l u i ş i B i a n e ă i , ş l s e o f e r e s ă m i j l o c e a s c ă î m p ă c a r e a lu i F r a n e i s e e u F e r d l n a n d . P l e c â n d B i a n c a , M a n d r a g o n e d e m n e ş l m a l c l a r , a r u n c â n d b ă n u i e l i ş i a s u p r a e i ( e ă n ' a r fl d e u o t a t ă d u c e l u i ) . B t m i e a - l g h i c i s e : P l e c â n d la, R o m a , e u u o i a d u c e l u i , M . u o l a s ă - ş i l a e u s i n e a u e r e a , d a r ş l î n c r e d e r e a d u c e l u i .

E a R o m a : C a r d i n a l u l ş l M . M . s f ă t u i e ş t e p e c a r d i n a l : s ă f i e m a i î n d r ă s n e ţ ; a d e s p ă r ţ i p e F r a n e i s e d e s o ţ i a s a ş i a-1 î n l ă t u r a c o p i i i d e l a t r o n , u a fi g r e u ; ş i s ă s e î m p a c e 1 C a r d i n a l u l p r i m e ş t e ; ş i p l e a c ă l a F l o r e n ţ a . B i a n e a - l , f i r e ş t e , n e l i n i ş t i t ă . I n t r ' o n o a p t e M . s o s e ş t e l a c a r d i n a l u l , p e e a r e - l g ă s e ş t e î n c â n t a t d e f r u m u s e ţ e a B i a n e ă i , d e o a r e c e a c e s t a o d e s c r i e e u a u â n t u l l u i A r i o s t o . M . s e î n d o i e ş t e , î n s ă , e ă e a a r p r i m i s ă - i f i e a m a n t ă . .

B i a n c a e s t e i n d i g n a t ă d e p r o p u n e r i l e c a r d i n a l u l u i : o s c r i s o a r e d e a m o r l S ă - i s p u i e l u i F r a n e i s e , s e t e m e d e e e - a r f a c e e l ; d e c i d e a t r i m i t e ( p r i n c a m e r i e r a s a ) o s c r i s o a r e , r u g â n d p e c a r d i n a l , s ă o c r u ţ e .

M . c o n t i n u ă r o l u l s ă u d e t r ă d ă t o r î n d o u ă p ă r ţ i . C a r d i n a l u l î i c e r e s ă - l a j u t e ; d a r M . s p u n e e ă p r e a s e u o r b e ş t e î n o r a ş d e s p r e e a ş i el, ş i e ă a r fi g r e u . . C a r d i n a l u l u r e a s ă a u d ă î n s u ş i e e u o r b e ş t e o r a ş u l ş i , t r a u e s t i t , a p a r e e u M . î n t r ' o c a f e n e a , u n d e î n t r ' a d e u ă r a u d e t o t ; o r a ş u l ş t i a t o t ; p r i n t r e u o r b i t o r t e r a , î n s ă , ş i b a n d i t u l M o s e l l o , o m u l l u i M . C a r d i n a l u l , î n t o r s a c a s ă , d e c i d e e ă B i a n c a t r e b u i e s ă m o a r ă , F r a n e i s e a s e m e n i : D e l a u â n ă t o a r e a d e m â i n e n u s e u o r m a i î n t o a r c e 1

E a u â n ă t o a r e , l a m a s ă , i s e o f e r e d u c e l u i ş i B i a n e ă i o t o r t ă , o t r ă u i t ă d e b u c ă t a r u l c u m p ă r a t d e M . A m â n d o i m ă n â n c ă d i n e a ; ş i m o r .

1 A u t o r u l a d a o g e d o u ă l ă m u r i r i , d u p ă u n t e x t f r a n c e z ^

d e l a 1 7 8 5 , e d i ţ i a m a i u e e h e a B i a n e ă t C a p e l l o (Bibliothequej des Romans. Septembre 1790). B l n o t e a z ă ( p . 1 9 6 ) : „ P o e t u l ş f r a n c e z f a c e e a B i a n e a s ă p u n ă t e m e i u t u b i r e i s a l e s e x u a l e —* : p r i n s t u d i u l p i e t u r e i ş i s e u l p t u r e i " , e u m î n u ă ţ a s e ş i R o u s s e a u I d e s p r e a c e s t e a r t e . A p o i d ă u n r e s u m a t a l r o m a n u l u i I J r a n e e z , e r i t l e â n d u - 1 . S e r a p o r t e a z ă ş i d e s p r e o c a r t e a 1 u n u i l. P . S i e b e n k e e s ( 1 7 8 9 ) , o b i o g r a f i e a B i a n e ă t (Lebens- | beschreibung der B. C. de Medici, ete), e a r e r e c t i f i c a s e p e 1 F l o r e n t i n u l Q a b i z z i , i s t o r i c u l e i d e l a 1 7 8 1 — d a r d e s p r e , - -s c r i e r i l e a c e s t e a M e s s n e r , s c r i i n d l a 1 7 7 8 , n u ş t i u s e î n c ă . j

A r fi d e p r i s o s s ă m ă o p r e s c l a o a p r e e i a r e a r o - } m a n u l u i lu i M e i s s n e r , s e r i s c u o n a i u i t a t e ş i o l i p s ă d e -t a l e n t , e e - l p r e f ă c e a î n c e t i r e p e n t r u u n p u b l i c e u p u ţ i n e p r e - \ t e n ţ i i . E u l - a m c e t i t p â n d i n d , e e - a r fi p u t u t r ă m â n e a d i n e l \ î n E m i n e s e u ? î

<

P o t d e s c o p e r i d o a r ă a t â t a : A u o i s ă f a c ă d i n I t a l i a t e a t r u l u n e i i u b i r i s e x u a l e — e a 'n C e a a r a l u i E m i n e s e u , ;j a p u t u t fi o p r i m ă i m p r e s i e u e e h e a p o e t u l u i n o s t r u ; a o e o m p l i e a e u a r t a p i e t u r e i , a d o u a ; e a i u b i t u l să u i e 'n , \ p a l a t u l i u b i t e i , a t r e i a ; e a u c i d e r e a s ă a m e n i n ţ e u i a ţ a , a "i p a t r a . D a r a e e s t e a - s i d e i i s o l a t e , e a r e s e g ă s e s c ş i a i u r e a ; < din întreg, ca întreg, nu regăsim nimic.

M a i d e p a r t e : C u m B i a n e a î m p a e ă p e r ă s u r ă t i t u l P a z z i l p e p a t u l d e m o a r t e , a r fi, î n e u o l u ţ i a l u i E m i n e s e u ( e â t o c u n o a ş t e m pană a c u m ) , î n t â i a a r ă t a r e a m o t i u u l u i g e n e r a l j d i n înger şi demon, s c e n a m o r ţ i i .

Ş i t o t u ş i , e u n u p o t s t ă r u i s ă a f i r m s a u s ă s u s ţ i n : Depărtarea î n t r e p a r a l e l e e s t e p r e a m a r e .

P e n t r u E m i n e s e u - e o p î l B i a n e a u a fi f o s t o p o u e s t i r e , e u u n f o n d i s t o r i e r o m a n t i e i z a t , e a r e - l u a fi t r e c u t u ş o r p e s t e s t â n g ă c i i l e r o m a n u l u i d i n u e a e u l a l X V l l l - l e a , p r e l u n g i i , din u i n a i n e r ţ i e i m e d i u l u i , pană l a 1 8 6 2 , pană l a e l l

L?. Bogdan'Duică.

— 271 —

Serbarea şcolară dela Braşou. A n i v e r s a r e a c e l o r 7 5 d e a n i d e l a î n f i i n ţ a r e a l i c e u l u i

c o n f e s i o n a l o r t o d o x „ A . Ş a g u n a " d i n B r a ş o u , n ' a a u u t î n z i l e l e d e 2 7 , 2 8 ş i 2 9 I u n i e n u m a i d a r u l s ă e u o c e f i g u r i l e m a r i l o r d i s p ă r u ţ i , î n e a p c u M i t r o p o l i t u l A n d r e i Ş a g u n a , f u n d a t o r i i ş i p r o f e s o r i i a c e s t u i a ş e z ă m â n t e d u c a t l u ş l n l e l n u m a i s ă î n u l e a m i n t i r i d u i o a s e a l e e e l o r m a i î n a i n t a ţ i î n e t a t e , d i n p r i m e l e p r o m o ţ i i p â n ă l a c e l m a i t i n e r i d i n f o ş t i i e l e u i a l a c e s t u i l i c e u , d a r s ă - ş i p u i e o p r o b l e m ă p e d a g o g i c ă d e c e l m a i m a r e » i n t e r e s p e n t r u u r e m i l e p r i n c a r i t r e c e m . C ă c i , o r i c â t d e î n d r e p t ă ţ i t ă a r p ă r e a s u s ţ i n e r e a t e z e i d l u i B o g d a n - D u i e ă , s u s ţ i n u t ă î n c o n f e r i n ţ a s a d e l a B r a ş o u , e ă n u u n Ş a g u n a a c o n t r i b u i t m a i m u l t e a b r a ş o u e n i i ş i c h i a r e a a t â ţ i a r o m â n i d i n a t â t e a p ă r ţ i a l e ţ ă r i i , s ă e r e i e z e a e e s t l i c e u , e a n u i n u e d e r e a z ă m a i p u ţ i n i m p o r t a n ţ a e l e m e n t u l u i m a e e d o - r o m â n î n e u o l u ţ i a n o a s t r ă c u l t u r a l ă , s u s ţ i n u t ă î n c o n f e r i n ţ a s a t o t a c o l o d e d l l o r g a , p e n t r u e ă , d e f a p t , o r i c â t u a fi e x i s t a t u n c u r e n t n a ţ i o n a l c u l t u r a l , s i m ţ i t m a i d e m u l i ş i d e c e i m a i m u l ţ i ş l d e c e l m a l d e a p r o a p e d e B r a ş o u , p e n t r u o a s e m e n e a e r e a r e , a t r e b u i t , t o t u ş , o p e r s o n a l i t a t e ^ a c e e a a l u i Ş a g u n a , e a s ă s e p e c e t l u i a s c ă , d e f a p t , c r e a r e a a c e s t e i i n s t i t u ţ i i .

I a r d i n c e l e u o r b i t e ş i , m a i a l e s , d i n e e l e s i m ţ i t e ş i t r ă i t e î n e e l e t r e i z i l e l a s e r b ă r i l e j u b i l a r e d i n B r a ş o u , d e c ă t r e f o ş t i i e l e u i ş i d e c ă t r e . e â ţ i u a f o ş t i p r o f e s o r i î n c ă î n u i a ţ ă a i o r t o d o x u l u i n o s t r u l i e e u , s e d e s p r i n d d i r e e t l u e ş l s e p o t t r a g e î n u ă ţ ă m î n t e p r e ţ i o a s e p e n t r u r o s t u l ş c o a l e i n o a s t r e d e a z i .

E l e a u f o s t , î n p a r t e , î n t r e u ă z u t e d e e â ţ i u a u o r b i t o r i ş i s c r i i t o r i a p o l o g i ş t i a l a c e s t u i j u b i l e u , d a r a i c i s c o t m a i m u l t î n r e l i e f e u t o a t ă t ă r i a a e e s t a s p e c t p e d a g o g i c a l ş c o a l e i d i n B r a ş o u .

G e a a u u t c a r a c t e r i s t i c a c e a s t ă u e e h e ş c o a l ă , e a s ă d e a p r o f e s o r i l o r î n ş c o a l ă ş i s ă d e a e l e u i l o r î n u i a ţ ă , i e ş i ţ i d i n a c e a s t ă ş c o a l ă , o f o r ţ ă a t â t d e m a r e , t a r ş c o a l e i u n p r e s t i g i u a t â t d e î n a l t ?

C ă e t , o r i e e s ' a r z i c e d e s p r e p r o f e s o r i , c u m a z i s ş i d l B o g d a n - D u l e ă , e ă m u l ţ i d i n e i a u f o s t m a i m u l t d e e â t n i ş t e d a s c ă l i , e i n i ş t e c e r c e t ă t o r i ş i s c r i i t o r i d e s e a m ă p e o g o r u l ş t i i n ţ e l o r , c e e a c e f ă r ă î n d o i a l ă e ă a c o n t r i b u i t m u l t l a i n f l u e n ţ a p e e a r e e i a u e x e r e i t a t - o , p e d a g o g i e e ş t e u o r b l n d , n o i î n î n d e p l i n i r e a r o l u l u i l o r d e o a m e n i d e ş c o a l ă t r e b u i e s ă l e c ă u t ă m c o n t r i b u ţ i a d e e a r e n e i n t e r e s ă m ; i a r , p e d e

a l t ă p a r t e , o r i c â t a t â ţ i a a b s o l u e n ţ i a i a c e s t u i l i e e u a r ft a u u t f o c u l s a c r u a l ş t i i n ţ e i î n e l , p e n t r u e a s ă d e u i e p e r s o n a l i t ă ţ i e m i n e n t e a l e u l e ţ l l n o a s t r e p u b l i c e ş t c u l t u r a l e , d u p ă e u m n e - a a r ă t a t - o d l 1. L u p a ş , î n c o n f e r i n ţ a s a , n u e u p u ţ i n a t r e b u i t s ă c o n t r i b u i e ş l ş c o a l a p e e a r e e l a u u r m a t - o ş t d e a l e c ă r o r b u n u r i c u l t u r a l e s ' a u î m p ă r t ă ş i t t i m p m a l m u l t s a u m a l p u ţ i n î n d e l u n g a t .

A c e a t r ă s ă t u r ă e s e n ţ i a l ă , p r e g n a n t ă , c a r a c t e r i s t i c ă a u e e h e i s c o a l e d i n B r a ş o u , n u o p u t e m g ă s i , d u p ă m i n e , d e c â t î n f a p t u l c ă p r o f e s o r i i e i a u ş t i u t s ă d e a u n suflet a c e s t e i s c o a l e , i a r a c e s t s u f l e t a e r e a t o atmosferă m o r a l ă ş i s o c i a l ă , p r i e l n i c ă u n e i b u n e e d u c a ţ i i , s u b d u b l a d i r e c ţ i a i n t e l e c t u a l ă ş i m o r a l ă , e a r e a d a t ş l î n v ă ţ ă m â n t u l u i u n c a r a c t e r m a i p r e p o n d e r a n t educativ.

M ă î n d o i e s c c ă a c e ş t i p r o f e s o r i s ă fi i g n o r a t î n t o t u l p e d a g o g i a . N i c i i n f l u e n ţ a a l t o r ş e o l i s t r ă i n e , e u e a r i a u f o s t î n c o n t a c t ş i e u e a r i a u i n t r a t î n e m u l a ţ i e , n i e l I n f l u e n ţ a c u l t u r i i s t r ă i n e a p u s e n e , d e l a e a r e s ' a u a d ă p a t , n u c r e d s ă - t fl l ă s a t s t r ă i n i d e a d e v ă r a t e l e ş l f r u m o a s e l e p r i n c i p i i a l e m a r i l o r p e d a g o g i a i l u m i i .

D a r c h i a r d a c ă e i a u i g n o r a t p e d a g o g i a , s a u , d a e ă p o a t e a u d e s e o n s i d e r a t - 6 ş l l u a t - o î n r â s , e l a u r e a l i z a t , t o t u ş p r i n t r ' o I n t u i ţ i e g e n i a l ă , c e e a c e p e d a g o g i a î n u a ţ ă d e a t â t a • t i m p p e a e e i e a r i n ' a u f e r i c i r e a s ă a l b ă ^ a c e a s t ă i n t u i ţ i e g e n i a l ă .

C ă c i , d a e ă ş i e l e u l l l i c e u l u i d i n B r a ş o u s ' a r fl p u t u t g ă s i , î n c o m p a r a ţ i e e u m u l ţ i a l ţ i d e l a a l t e l i c e e d i n ţ a r ă e u o r i e a r e ş l p o a t e n u t o c m a i e u a ş a d e p u ţ i n I m p o r t a n t e l a c u n e d e c u n o ş t i n ţ e ş t i i n ţ i f i c e , a c e a s t a n u i - a p u t u t î m p i e d i c a s ă - ş l b r ă z d e z e o n o r a b i l d r u m u l p r i n u l a ţ ă , c â t t i m p , î n u ă ţ ă m â n t u l , e a r e l i s ' a d a t s ' a p r i n s d e s u f l e t u l l o r , a t r e z i t p e n t r u m a i t â r z i u e n t u z i a s m u l , g u s t u l ş i i n t e r e s u l d e ş t i i n ţ ă ş i a d e p r i n s p e e l e u t l a o m u n c ă e o n ş t l e n ţ l o a s ă , I a r d a e ă a e e ş t l e l e u i a u c ă p ă t a t o b u n ă d t r e e t l u ă m o r a l ă ş t u n s e n t i m e n t u l u d e I n t e r e s e l e n e a m u l u i , e i a u i n t r a t ş l î n a r m a ţ i î n u i a ţ ă p e n t r u l u p t a n a ţ i o n a l ă , l a e a r e a u t r e b u i t m a l c u r â n d s a u m a l t â r z i u s ă p a r t i c i p e , u n i i d i n e l e u a t â t s u c c e s 1

l a t ă c e e a c e c r e d e u c ă a f ă c u t u e e h e a ş c o a l ă a r d e l e n e a s c ă d i n B r a ş o u . I n f a ţ a e i , c r e d e ă ş c o a l a c e a n o u ă a r e d e î n u ă ţ a t e e u a . Î n ţ e l e g p r i n ş c o a l a n o u ă , a c e e a b a z a t ă p e c u r e n t u l p o r n i t d i n f o c a r e l e n o a s t r e p e d a g o g i c e u n i u e r s i t a r e , — s e m i n a r t l l e p e d a g o g i c e — m e n i t e a d a d i -r e e t l u e l e n o u l l o r g e n e r a ţ i i d e p r o f e s o r i .

Ş c o a l a n o u ă , b a z a t ă p e t o a t e c u n o ş t i n ţ e l e ş l c e r i n ţ e l e p e d a g o g i e i m o d e r n e , o r i c â t ă î n d r e p t ă ţ i r e u a a u e a l a e x i s t e n ţ ă , n u p o a t e n e s o c o t i c e e a c e s ' a r e a l i z a t î n t r ' u n c o l ţ a r d e l e n e s c a l r o m â n i s m u l u i î n î m p r e j u r ă r i m a i g r e l e ş l î n t i m p u r i m a l p u ţ i n p r i e l n i c e p e n t r u p r o g r e s e l e p e d a g o g i c e . U n f ir d e l e g ă t u r ă t r e b u i e s ă u n e a s c ă t r a d i ţ i a e d u e a t i u ă a ] ş e o a l e t d i n B r a ş o u , c u î n c e p u t u r i l e d e r e f o r m ă a ş c o a l e i n o u ă , e a r e s ă - i d e a t o a t ă p u t e r e a d e l u p t ă c o n t r a t e r t d i i v ţ e l o r t i m p u l u i , c a r i î n c e a r c ă s ă t r a n s f o r m e ş e o a l a n o a s t r ă î n f o c a r m a t e r i a l i s t d e c u n o ş t i n ţ e , p e d a s c ă l u l n o s t r u , î n f u n c ţ i o n a r a u t o m a t i c d e p r e d a r e d e l e c ţ i i e u c e a s o r n i c u l î n m â n ă , i a r p e e l e u u l n o s t r u î n p a p a g a l d e e x i b i ţ î e l a e x a m e n e .

D a c ă a c e s t l u c r u n e - a î n u ă ţ a t s ă r b ă t o r i r e a j u b i l i a r ă a l i c e u l u i d i n B r a ş o u , e l n u e s t e d e p u ţ i n ă i m p o r t a n ţ ă .

B l e s t e u n r e z u l t a t p e d a g o g i c d e m n d e r e ţ i n u t î n s e a m ă , a c u m , c â n d t r ă i m î n e f e r u e s e e n ţ a r e f o r m e l o r ş c o l a r e . Ş i u n a l d o i l e a r e z u l t a t , d u p ă m i n e , m a i e s t e a c e l a , c ă , a t â t t i m p c â t s t a t u l n u p o a t e e g a l a , n e c u m î n t r e c e î n ş e o a l e l e s a l e a c e s t e f e c t e d u e a t i u a l ş c o a l e l o r b i s e r i c e ş t i , e l t r e b u i e î n e ă s ă l e m a l l a s e e a s ă - ş i d e a r o a d e l e ş i î n c a d r e l e R o m â n i e i d e a s t ă z i .

eu a c e s t e I m p r e s i i a m p l e c a t d i n B r a ş o u , e u , e a r e n ' a m f o s t e l e u u l ş c o a l e i d i n B r a ş o u , d a r e a r e î n c a l i t a t e a e e - o a m , m ' a m c r e z u t o b l i g a t s ă m e r g a c o l o ş i s ă î n u ă ţ e e u a d i n f r u m o a s a ş i î n ă l ţ ă t o a r e a s ă r b ă t o a r e p e d a g o g i c ă d e l a B r a ş o u . Cu d r e p t e u u â n t „ A s t r a " a c ă u t a t , î n t r ' o ş e d i n ţ ă e x t r a o r d i n a r ă d i n u l t i m a z i a s ă r b ă t o r i l o r , c a r i d t n e a u z a p l o i l o r n ' a u p u t u t s ă - ş i r e a l i z e z e î n t r e g u l p r o g r a m , s ă c o m e m o r e z e ş i d â n s a , î n f r u n t e e u p r e ş e d i n t e l e e i , d l V . G o l d i ş ş t p r i n r o s t i r i l e d l u l l . L u p a ş ş t O. G h i b u , a c e a s t ă „ c o r o a n ă a î n t r e g e i t r e b i ş c o l a r e d i n A r d e a l " , d u p ă c u m n u m e a o d i n i o a r ă Ş a g u n a î n f i i n ţ a r e a l i c e u l u i o r t o d o x r o m â n d i n B r a ş o u .

In t o a t e o c a z i i l e ş l t u t u r o r , a r ă s p u n s a c t u a l u l d i r e c t o r a l l i c e u l u i „ A . Ş a g u n a " d t n B r a ş o u , d l p r o t o p o p D r . l o s i f B l a g a , u n d e m n u r m a ş a i d i r e c t o r i l o r s ă r b ă t o r i t u l u i l i c e u .

V. GHIDIONESeU, profesor la universitatea din Cluj.

— 274 —

Dacă poueştile ar fi adeuărate... V â n t u l l o u e a e a î n t r ' o a r i p ă f r â n t ă î n h â r t i a d i n o c h i u l

d d g e a m s p a r t . P e d e a s u p r a a c o p e r i ş u r i l o r m o h o r î t e ş i a S a l c â m i l o r d e s f r u n z i ţ i , p l â n g e a î n n o a p t e a d e i a r n ă s e m n a l u l s t i n g e r i i d e l a c a z a r m a d i n m a r g i n e a o r a ş u l u i .

A p o s t o l , c o p i s t l a u n a d i n a u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e , î ş i r i d i c ă d o m o l p r i u i r i l e d i n t e a n c u l d e c o l i ş i - ş i r e z e m ă t o c u l d e s t i c l u ţ a e u c e r n e a l ă . A p o i r â m a s e n e m i ş c a t , e u o c h i i l a f l a c ă r a l ă m p i i . V a i e t u l p r e l u n g a l c o r n u l u i , î i i n t r a a d â n c î n s u f l e t .

In o d ă i ţ a d e a l ă t u r i , s o ţ i a s a , e u o l e g ă t u r ă d e r u f e l â n g ă e a , c â r p e a , o f t â n d . M a r g a r e t a , f e t i ţ a l o r , î n g e n u n c h i * î n p a t , e u p a l m e l e l i p i t e ş i e u f a ţ a s p r e r ă s ă r i t , s p u n e a r u g ă c i u n e a î n a i n t e d e c u l c a r e . G u u t n t e l e î n ş o a p t e s ' a u z e a u c â n d m a i l i m p e z i , c â n d ' m a i î n ă b u ş i t e ; ... — „ d ă D o a m n e s ă n ă t a t e , p â i n e , s a r e ş l n o r o c , m a m i i , ta t i i , m i e , r u d e l o r ş t l a t o a t ă l u m e a . . . "

A p o s t o l î ş i a c o p e r i o c h i i e u p a l m e l e . Ş i , e a î n f i e c a r e s e a r ă , r u g ă c i u n e a c o p i l e i î i a d u s e u n z i m b e t a m a r î n c o l ţ u l b u z e l o r . Ş i p e e l î l î n u ă ţ a s e b ă t r â n a m a m ă , c â n d u a , s ă s p u n ă r u g ă c i u n i . Ş i e l s t ă t u S e p l i n d e n a i u ă c r e d i n ţ ă î n f a t a i c o a n e i d e l e m n . A e u m î n s ă , î n t o a t ă c a s a n u m a i M a r g a r e t a s e m a i r u g a . I a r c â n d e a î ş i î n t r e b a m u s t r ă t o a r e p ă r i n ţ i i d e e e n u s e î n c h i n a u , i - s e r ă s p u n d e a : — „ n o i n e î n c h i n ă m t â r z i u , c â n d t u d o r m i . . . " — Ş i a m â n d o i o s ă r u t a u l u n g , p a r ' e ă u o i n d s â - i s o a r b ă d i n s u f l e t t o a t ă f e r i c i t a n e ş t i i n ţ ă .

G â n d t e r m i n ă , M a r g a r e t a t r e e u e u p i c i o a r e l e g o a l e p e l â n g ă m a s a t a t ă l u i e i . D e s c h i s e u ş a ş i p u s e e e u a î n s ă -l i ţ â . A p o s t o l î ş i r i d i c ă p r i u i r e a .

— „ R ă c e ş t i , d r a g a tat i i 1 C e c a u ţ i a f a r ă ? — E a a l e r g ă l a e l , î i s ă r i p e g e n u n c h i ş i - l c u p r i n s e e u b r a ţ e l e d e g â t , l l p i n d u - ş i o b r a z u l d e a lu t , î n t i m p e e e l o s t r â n g e a l a p i e p t : — „ B u c u r i a m e a l . . . B u c u r i a m e a l . . . "

D a r o c h i i i s e o p r i r ă l a t e a n c u l d e h â r t i i e e a u e a d e l u c r a t . î n c e t u l e u î n c e t u l , c u u n s ă r u t î n p ă r u l d e a u r ş i e u o c h i t u m e z i , î ş i p u s e c o m o a r a j o s . M u i e t o c u l î n c e r n e a l ă ş i , c l ă t i n â n d d i n c a p , î ş i u r m ă l u c r u l . P e s t e e â t e u a e l i p e , î n c e l e d o u ă o d ă i ţ e n u s e m a i a u z e a d e e â t s e â r ţ ă i t u l p e n i ţ e i p e h â r t i e , f o ş n e t u l r u f e l o r c â r p i t e ş l r e s p i r a ţ i a l i n i ş t i t ă a c o p i l u l u i , e a r e d o r m e a .

*

— 2 7 5 , —

T â r z i u , A p o s t o l î ş i s t r â n s e h â r t i i l e s e r i s e , l e e e r e e t ă e u b ă g a r e d e s e a m ă ş i l e a ş e z ă p e u n e o l ţ a l m e s e i . A p o i s e r i d i c ă ş i î n t i n z â n d u - ş i b r a ţ e l e a m o r ţ i t e i e ş i l i n i ş o r î n s ă l i ţ ă , s ă u a d ă d a e ă u ş a e r a î n c u i a t ă . In î n t u n e r i c s e î m p i e d i c ă î n s ă d e e e u a . S e a p l e c ă ş i r i d i c ă u n p a n t o f a l M a r g a r e t e i . U n p a n t o f s c â l c i a t ş i c â r p i t , e u t a l p a r u p t ă . Ş i d e o d a t ă f a ţ a i s e a c o p e r i e u o d u i o a s ă l u m i n ă d e î n ţ e l e g e r e . A d o u a z i e r a s ă r b ă t o a r e a s f â n t u l u i N e e u l a e . S ă r b ă t o a r e a , c â n d e o p i i i î ş i l a s ă g h e t u ţ e l e l a u ş a c a s e i , e a s f â n t u l c e l b u n s ă l e p u n ă î n e l e d a r u r i , d a e ă f u s e s e r ă e u m i n t ţ i .

A p o s t o l s e r e z e m ă d e z i d ş i e u p l e o a p e l e î n c h i s e p e s t e o c h i i p l i n i d e l a c r i m i , ş i e u r e s p i r a ţ i a t ă i a t ă , s t r â n s e l a p i e p t m i e u l p a n t o f , c a r e p ă s t r a î n p i e l e a s c o r o j i t ă n ă d e j d i l e f e t i ţ e i , c a r e a d o r m i s e , z i m b i n d . A p o i î l s ă r u t ă e u a t â t a e ă l d u r ă , e u a t â t a u m i l ă d e s n ă d e j d e , e ă , d a e ă p o u e ş t i l e a r fi f o s t a d e u ă r a t e , s ă r ă e ă e i s u l p a n t o f a r fi t r e b u i t s ă s e s c h i m b e î n t r ' u n u l d e a u r , d i n e a r e s ă c r e a s c ă g h i o c e i a l b i , c a r i s ă n u s e s c u t u r e n i c i o d a t ă . . .

*

A d o u a z i , c â n d l u m i n a p a l i d ă a d i m i n e ţ i i d e i a r n ă s e s t r e c u r a t r i s t ă î n o d ă i ţ e l e r e c i , M a r g a r e t a c o b o r î î n c e t i ş o r d i n p a t ş i , î n u â r f u l d e g e t e l o r , i e ş i î n s ă l i ţ ă . O c h i i e i m a r i s e o p r i r ă a s u p r a p a n t o f u l u i , e a r e s t e t e a g o l , a c o l o , u n d e - l l ă s a s e . S t e t e a g o l , c ă c i o r i c â t d e f r u m o s a r t r e b u i s ă s e t e r m i n e a c e a s t ă i s t o r i o a r ă ş i o r i c â t d e c u m i n t e a r fi f o s t n e u i n o u a t a f e t i ţ ă , s f â n t u l N e e u l a e n ' a a d u s n i m i e , c ă c i e l n u a d u c e d e e â t c o p i i l o r b o g a ţ i .

Octavian Vorobchievici (Ismail)

Despre (oştii eleui ai şeoalelor-ortodoxe române din Braşou.

Cuvântare rostita în Aula liceului, la 29 VI. 1925

d e loan Lupaş. I n s e n s u l u n e i c o n c e p ţ i i f i l o s o f i c e m o d e r n e a i s t o r i e i ,

n u m a i e v e n i m e n t e l e , c a r i d a u n a ş t e r e l a Ins t i tu ţ i i , a u d r e p t u l s ă î n t r e î n i s t o r i e ş i a n u m i t e e r e a ţ t u n l a l e u te ţ t i n u m a i a t u n c i d e v i n i s t o r i c e , c â n d p a r t i c i p ă p e s t e m a r g i n i l e e p o c e l l o r l a d e s u o l t a r e a u n u l p o p o r s a u l a î n d r u m a r e a lut s p r e v i a ţ a s u p e r i o a r ă a u m a n i t ă ţ i i .

P r i v i t e î n l u m i n a a c e s t o r ţ i r l n e l p l i , f e s t i v i t ă ţ i l e l i c e u l u i n o s t r u s e m n i f i c ă c o m e m o r a r e a u n u l m o m e n t d e n e t ă g ă d u i t ă I m p o r t a n ţ ă î n v i a ţ a c u l t u r a l ă a n e a m u l u i r o m â n e s c . D e s c h i d e r e a a c e s t u i l i c e u î n B r a ş o u , l a 1 8 5 0 , a f o s t f ă r ă î n d o i a l ă u n e v e n i m e n t I s t o r i e , d i n e a r e a r ă s ă r i t o i n s t i t u ţ i e t r a i n i c ă ş t f o l o s i t o a r e , n u n u m a i a r d e l e n i l o r , e l r o m â n i l o r d e p r e t u t i n d e n i . E v e n i m e n t u l a c e s t a n u p o a t e fi d e c i c o n s i d e r a t e a u n u l d e i n t e r e s p u r l o c a l s a u r e g i o n a l . P r i n c o n s e c i n ţ e l e s a l e s o c i a l e , c u l t u r a l e , a r t i s t i c e ş i l i t e r a r e - ş t l l n ţ l f l e e e l a r e t o t d r e p t u l s ă i n t r e i n i s t o r i a g e n e r a l ă a n e a m u l u i n o s t r u , r e u e n d i e â n d u - ş t l o c u l e e i s e c u v i n e î n e v o l u ţ i a m o r f o l o g i c ă a s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i , e a ş t î n s e r i a c r o n o l o g i c ă a i n s t i t u ţ i i l o r d e c u l t u r ă c a r i , o c r o t i n d s u f l e t u l n a ţ i o n a l , l - a u t r e z i t l a c o n ş t i i n ţ a m e n i r i i s a l e , l - a u a j u t a t s& t r e a c ă p r a g u l p r i m i t i v i t ă ţ i i ş i s ă - ş i d e s f ă ş u r e e n e r g i i l e c r e a t o a r e , s p r e a r o d i î n r e a l i z ă r i c o r e s p u n z ă t o a r e p o t e n t e l o r Iul v i r t u a l e .

A c e a s t ă e r e a ţ i u n e a lu i l o a n P o p a s u , a l u i A n d r e i Ş a g u n a ş i a î n t r e g e i g e n e r a ţ i u n l a r d e l e n e d e l a 1 8 4 8 a d e v e n i t I s t o r i c ă p r i n r o a d e l e b i n e c u v â n t a t e a l e m u n e i i p r o f e s o r i l o r ş i f o ş t i l o r s ă i e l e u i , c a r i a u p a r t i c i p a t p r e c u m a u d a t o r i a s ă p a r t i c i p e ş i î n u i l t o r , e u t o a t e c o m o r i l e s i m ţ i r i i ş l c u g e t ă r i i l o r l a p r o g r e s u l c u l t u r a l , ş t i i n ţ i f i c ş l a r t i s t i c a l n e a m u l u i n o s t r u , d e s e h l z â n d u - l d r u m l a r g ş l s i g u r s p r e u i a ţ a s u p e r i o a r ă a u m a n i t ă ţ i i .

P ă t r u n s d e e o n u l n g e r e a e ă d r e p t u r i l e n a ţ i o n a l e , p e n t r u c a r i s â n g e r a s e r ă r o m â n i i a r d e l e n i î n r e u o l u ţ i a d i n 1 8 4 8 — 9 , u o r p u t e a fi u a l o r i f i e a t e ş i g a r a n t a t e n u m a i p r i n b ă r b a ţ i „ d ă s ă u â r ş i ţ l p r i n ş e o a l e ş l î n z e s t r a ţ i e u ş t i i n ţ e s o l i d e " , p r o t o p o p u l P o p a s u a f o s t n e o b o s i t î n s t ă r u i n ţ a d e a î n d u p l e c a p e c r e d i n c i o ş i i s ă i l a t o a t e s a c r i f i c i i l e n e c e s a r e e a s ă z i d e a s c ă , î n Q r o a u e r i i B r a ş o u u l u l , n o u l „ I e r u s a l i m r o m â n e s c " , i a r c o n t i m p o r a n i i lu i , d i n n o r o c i r e , s ' a u î n t â m p l a t s ă f i e

— 27? —

a ş a d e î n ţ e l e g ă t o r i ş i d e h o t ă r î ţ l , î n e â t o d a t ă p o r n i ţ i i a l u e r u n i c i o g r e u t a t e , n i e i o p i e d e e ă n ' a p u t u t s ă - l m a i o p r e a s e ă î n c a l e . E l î n ş i ş i s p u n e a u , e ă d a e ă l i s ' a r r e f u z a d e o s u t ă d e o r i c e r e r e a p e n t r u î n e u u i i n ţ a r e a l i c e u l u i , d e o s u t ă d e o r i o u o r î n n o i ş i n u u o r r e n u n ţ a l a p l a n u l l o r „ d e a r m e r g e m ă c a r p e J o s p â n ă l a î n a l t u l t r o n î m p ă r ă t e s c

' d i n V i e n a " . H o t ă r î r e a e r o i c ă a î n t e m e i e t o r i l o r a a u u t n o r o c u l d e

a s e î n t â l n i c h i a r d e l a î n c e p u t c u s p i r i t u l d e s a c r i f i c i u a l p r o f e s o r i l o r c a r i , d e ş i e r a u p l ă t i ţ i e u l e f u r i f o a r t e m o d e s t e , a u î n ţ e l e s s ă f a c ă d i n c h e m a r e a l o r o a p o s t o l i e î n c h i n a t ă e u t o t u l ş t t in ţ l i ş i u t r t u ţ t t : „ U t t e r i s e t u l r tu t î" .

S ă m â n ţ a s ă d i t ă d e a c e ş t i p r o f e s o r i , e u d u h a p o s t o l e s c , t i m p d e 7 5 d e a n i , î n s u f l e t u l n u m e r o ş i l o r e l e u l , a o d r ă s l i t

> r o a d e î m b e l ş u g a t e î n t o a t e ţ i n u t u r i l e p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c . N ' a r ă m a s d o m e n i u a l u l e ţ l i ş i a e t i u i t ă ţ i i n o a s t r e r e l i g i o a s e , n a ţ i o n a l e , c u l t u r a l e , a r t i s t i c e , ş t i i n ţ i f i c e , e c o n o m i c e ş i m i l i t a r e , î n t r e m u n c i t o r i i c ă r u i a s ă n u s e fi d i s t i n s f o ş t i i e l e u l a i l i c e u l u i A n d r e i Ş a g u n a p r i n l u c r ă r i s o l i d e , a p r e c i a t e e l o g i o s n u n u m a i î n p a t r i e , e i a d e s e o r i ş i î n s t r ă i n t a t e , p r i n f a p t e d e i z b â n d ă ş i d e j e r t l ă n e p r e c u p e ţ i t ă .

I m p u l s u l s p r e m u n c ă , d e u o t a m e n t u l ş i s p i r i t u l d e s a c r i f i c i u a l e l e u i l o r s ' a m a n i f e s t a t d e l a î n c e p u t p r i n n ă z u i n ţ a d e a n u r ă m â n e a m a l p r e J o s d e c â t a c e l a a l p r o f e s o r i l o r .

R e g r e t a t u l A n d r e i B â r s e a n u , î n u a s t a m o n o g r a f i e a ş e o a l e l o r d i n B r a ş o u , p o u e s t e ş t e u n a m ă n u n t c a r a c t e r i s t i c a r ă t â n d c u m p r o t o p o p u l P o p a s u , î n p o r n i r e a d e a p u n e l a c o n t r i b u ţ i e t o a t ă s u f l a r e a r o m â n e a s c ă d i n B r a ş o u p e n t r u c l ă d i r e a a c e s t u i l i c e u , l u a e u s i n e î n o r e l e l i b e r e ş l p e e l e u i , s f ă t u i n d u - t s ă a d u c ă p i e t r i l a t e m e l i a c l ă d i r i i . P r i m i i e l e u l a l l i c e u l u i î n d e p l i n e a u e u m u l t ă u o i e b u n ă s f a t u l p ă r i n t e l u i l o r s u f l e t e s c . S e l u a u e h i a r l a î n t r e c e r e , e a r e s ă a ş e z e m a i m u l t e p i e t r i l l a t e m e l i a l ă c a ş u l u i l o r d e l u m i n ă .

E r a o p r e u e s t i r e . I s t o r i a c u l t u r i i r o m â n e d e l a 1 8 5 0 î n a i n t e u a a u e a s ă î n r e g i s t r e z e a p r i g a î n t r e c e r e , e e s ' a p o r n i t î n t r e f o ş t i i e l e u l a i a c e s t u i l i c e u , s p r e a c o n t r i b u i e u c â t m a i m u l t e ş i m a l s o l i d e p i e t r i d e t e m e l i e l a e d i f i c i u l e e t r e b u i e s ă s e î n a l ţ e , p r i n o s t e n e a l a ş i î n s u f l e ţ i r e a n o a s t r ă a t u t u r o r , s p r e a d o u e d i l u m i i e ă n e a m u l n o s t r u e s t e c a p a b i l d e e r e a ţ i u n i o r i g i n a l e î n d o m e n i u l i n t e l e c t u a l ş l a r t i s t i c , d e e r e a ţ l u n l m e n i t e a c o n t r i b u i n u n u m a i l a u a r i e t a t e a , e i ş i l a î m b o g ă ţ i r e a p a t r i m o n i u l u i c u l t u r a l o b ş t e s c a l o m e n i r i i .

U n u l d i n t r e e l e u i i d i s t i n ş i a i a c e s t u i l i c e u ş i - a i n t i t u l a t u n u o l u m , c u p r i n z â n d p â r g a c u g e t ă r i l o r s a l e f i l o s o f i c e -

— 278 —

a r t i s t i c e : „ P l e t r i p e n t r u t e m p l u l m e u " . I n r e a l i t a t e î n s ă n u e s t e a l l u i , e i e t e m p l u l n o s t r u a l t u t u r o r , t e m p l u l c u l t u r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , p e n t r u a c ă r u i f u n d a m e n t a r e ş i î n ă l ţ a r e f o ş t i i e l e u l a l l i c e u l u i A n d r e i Ş a g u n a a u r e u ş i t s ă a d u c ă m u l t e c o n t r i b u ţ i i d e u a l o a r e .

L i c e u l a c e s t a a f o s t b i n e e u u â n t a t d e n e î n t r e c u t u l b ă r b a t a l f a p t e i n a ţ i o n a l e d e p l i n e , d e A n d r e i Ş a g u n a î n t r ' o z i m a r e , î n z i u a Sf . S o f i a . I n t r e m u l ţ i m e a , c a r e î n g e n u n e h t a l a serDieiul d i u r n p e n t r u p u n e r e a p i e t r i i f u n d a m e n t a l e , p e c â n d m a r e l e p r e o t i m p l o r a „ d u h u l î n ţ e l e p c i u n i i ş i a l î n ţ e l e g e r i i 1 ' s ă s e c o b o a r e a s u p r a t u t u r o r , a l ă t u r i d e î n t e m e i e t o r i i c e i u r e d n i e i ş i d e p r o f e s o r i i - a p o s t o l i e r a u ş i e l e u i , a c ă r o r î n ţ e l e p c i u n e a u e a s ă î n f l o r e a s c ă î n s c u r t ă u r e m e , s t a b i l i n d b u n a r e p u t a ţ i e a a c e s t u i l i c e u ş i r ă s p â n d i n d u - o î n t o a t e p ă r ţ i l e p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . -

I n t r e p r i m i i e l e u i a i a c e s t u i l i e e u g ă s i m p e I o a n M e ţ i a n u , m i t r o p o l i t u l d e m a i t â r z i u a l A r d e a l u l u i , p e I o a n M e ş o t ă , c a r e a u e a s ă d e u i n ă u n d i r e c t o r a ş a d e p r i c e p u t ş i p e „ n e p o t u l P o p a s u l u i " , p e T i t u M a i o r e s c u , c a r e n u p u t e a s ă l i p s e a s c ă d i n t r ' o ş c o a l ă , p e n t r u a c ă r e i i n a u g u r a r e f r a t e l e m a m e i s a l e o s t e n i s e a ş a d e m u l t . C e s p i r i t a d o m n i t î n l i c e u l a c e s t a e h i a r _ d i n 1 - u l a n a l f i i n ţ ă r i i s a l e , a r a t ă o s c r i s o a r e a t â n ă r u l u i T i t u , c a r e , l u â n d u - ş i r ă m a s b u n d e l a c o l e g i i s ă i , fn Sept. 1851, l e s e r i a e u o c a l i g r a f i e a d m i r a b i l ă a c e s t e e u u i n t e s e m n i f i e a t i u e : „ L a revedere în România unită" /... N u e s t e , c r e d , n e c e s a r s ă a r ă t c e î n s e m n ă t a t e e x c e p ţ i o n a l ă a r e p i a t r a e e a d i n c a p u l u n g h i u l u i , a ş e z a t ă d e T i t u M a i o r e s c u l a t e m e l i a t e m p l u l u i n o s t r u c u l t u r a l . A c e a s t a o ş t i ţ i e u t o ţ i i . D a r e e e a e e m e r i t ă a c c e n t u a t , e f a p t u l c ă s t e a g u l p u r t a t d e T i t u M a i o r e s c u t i m p d e o j u m ă t a t e d e s e c o l a t r e c u t , d i n m â n a l u i o b o s i t ă d e b ă t r â n e ţ e ş i d e u r e d n i e i e , î n m a n i l e a l t u i e l e u a l l i c e u l u i A n d r e i Ş a g u n a , f i i n d ş i a c e s t a p u r t ă t o r e u e g a l ă u r e d n i e i e a l e u u â n t u l u i d e î n d r u m a r e ş i l a u n i -u e r s i t a t e ş i î n A c a d e m i a R o m â n ă ş i î n c r i t i c a l i t e r a r ă e a ş i î n î n t r e g c o m p l e x u l d e p r o b l e m e a l e u i e ţ i i n o a s t r e p u b l i c e . C a z u l - a c e s t a , p e c a r e n u - l p u t e m c o n s i d e r a e a o s i m p l ă î n t â m p l a r e , p a r e m e n i t a d e m o n s t r a c ă l i c e u l A n d r e i Ş a g u n a ş i - a c r e a t t r a d i ţ i a g l o r i o a s ă d e a d a p e n t r u t e m p l u l c u l t u r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e n u n u m a i m u n c i t o r i b i n e p r e g ă tiţi ş i e u d e s ă u â r ş i r e d e u o t a ţ i c h e m ă r i i l o r , e i ş i î n d r u m ă t o r i d e p r i m u l r a n g .

S ă m a i a m i n t e s c d i n t r e f o ş t i i e l e u l a l l i c e u l u i p e c e l c o n s i d e r a t d e î n t r e a g ă o p i n i a p u b l i c ă a ţ ă r i i n o a s t r e e a u n „ p r i n e e p s p o e t a r u m " s a u p e c e l r i d i c a t î n l u m e a s a u a n ţ i l o r l a r a n g u l d e „ p r i n e e p s p h i l o l o g o r u m " ? S ă i n s i s t a s u p r a

— 279 —

s e r u i e i U o r n e p r e ţ u i t e , p e e a r i l e - a u a d u s i s t o r i o g r a f i e i r o m â n e s t u d i i l e p l i n e d e r ă b d a r e , d e p ă t r u n d e r e ş i d e e x a c t i t a t e a l e r e g r e t a t u l u i I o a n B o g d a n , m o n g r a f i i l e i s t o r i c e s o l i d e ş i r e z i s t e n t e a l e p ă r i n t e l u i I o a n S â r b u d i n B a n a t s a u a l e p r o f e s o r u l u i I o a n G r i ş i a n u d i n S i b i i u ? S ă i n s i s t a s u p r a f a p t u l u i e ă p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l i s t o r i e i n a ţ i o n a l e l a u n i v e r s i t ă ţ i l e n o a s t r e î n t i m p u l d e f a ţ ă n u m a i p u ţ i n d e p a t r u c a t e d r e s u n t î n c r e d i n ţ a t e u n o r o a m e n i , c a r i î n u â r s t a c o p i l ă r i e i s a u a t i n e r e ţ i i " l o r a u p r i m i t î n t r ' î n ş i i s u f l e t d i n s u f l e t u l a c e s t e i s c o a l e ? S ă a r ă t c ă f o ş t i i e l e u i a i a c e s t u i l i c e u s u n t p r e t u t i n d e n i î n t r e c e l e m a i b u n e e l e m e n t e d e c o n d u c e r e s u f l e t e a s c ă ş i c u l t u r a l ă , d e l a O r a d e a m a r e p â n ă l a G a l a ţ i ş i d e l a O r ş o u a p â n ă l a C e t a t e a A l b ă ? O r i s ă s p u n , e e m e r i t e ş i - a u c â ş t i g a t p e n t r u c a u z a n a ţ i o n a l ă a c e i a d i n t r e f o ş t i i e l e u i a i l i c e u l u i , p e c a r i u e e h i a v i r t u t e d a c i c ă d e a n u s e t e m e d e m o a r t e i - a î n d e m n a t s ă î n t r e e a y o l u n t a r i î n a r m a t a r o m â n ă , î n m o m e n t e l e c e l e m a i c r i t i c e , s p r e a p o r n i l a l u p t ă e r o i c ă p e n t r u d e s r o b i r e a ş i î n t r e g i r e a n e a m u l u i ?

P r i v i ţ i î m p r e j u r , î n t o t c u p r i n s u l R o m â n i e i î n t r e g i t e , ş i v e ţ i g ă s i p r e t u t i n d e n i l a o r a ş e , i a r î n p ă r ţ i l e a r d e l e n e ş i l a s a t e , d i n t r e f o ş t i i e l e u i a i a c e s t u i l i c e u o a m e n i , e a r i a u c o n t r i b u i t p r i n m u n c a l o r î n m o d î n s e m n a t s ă s e p r o d u c ă , î n u l t i m a j u m ă t a t e d e u e a e , o r a d i c a l ă s c h i m b a r e l a f a ţ ă î n î n t r e a g ă v i a ţ a s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i . N u e s t e m o m e n t u l p o -tr iu i t c a s ă i n s i s t ă m î n m o d m a i a m ă n u n ţ i t a s u p r a a c t i v i tăţ i i , p e e a r e a u d e s f ă ş u r a t - o f o ş t i i e l e u i a i a c e s t u i l i c e u , f i e c a r e î n b r a z d a s a , c ă c i a r t r e b u i â ă r ă m â n e m a i e i î m p r e u n ă s ă p t ă m â n i î n t r e g i ş i a m fi c a m s t r â m t o r a ţ i , t r e b u i n d s ă u o r b i m ş i d e s p r e a s t f e l d e l u c r u r i , l a s ă u â r ş i r e a c ă r o r a a m p a r t i c i p a t î n ş i - n e . D e n o b i s f a b u l a n a r r a t u r . T r e b u i e d e c i s ă l ă s ă m t i m p u l u i s a r c i n a d e a r o s t i m a l t â r z i u o j u d e c a t ă i m p a r ţ i a l ă a s u p r a s t r ă d a n i i l o r , e a r i n ' a u p e r e u r s î n c ă î n t r e a g ă s e a r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r d e r e a l i z a r e î n d o m e n i u l u l e ţ l l ş i a l c u l t u r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e .

F i i n d î n s ă f e s t i v i t a t e a n o a s t r ă c o m e m o r a t i v ă î n u n e l e p r i v i n ţ e a s e m ă n ă t o a r e e u p r i v e g h e r i l e o b i c i n u i t e î n p r e a j m a s ă r b ă t o r i l o r î m p ă r ă t e ş t i , î n c a d r e l e c ă r o r a s e f a c e p o m e n i r e a v i i l o r ş i a m o r ţ i l o r , f l e - m i î n g ă d u i t a î n f ă ţ i ş a a l e i , c o n c e n t r a t e e a î n t r ' u n p o m e l n i c c r e ş t i n e s c , n u m e l e e â t o r u a f o ş t i e l e v i a l a c e s t u i l i c e u , c a r i a u r e u ş i t s ă a d u c ă , î n d i f e r i t e l e d o m e n i i a l e c u l t u r i i n o a s t r e , e â t e o p i a t r ă d e t e m e l i e s a u c â t e v a f i r e d e n i s i p l a î n ă l ţ a r e a t e m p l u l u i , d e s p r e c a r e u o f b i a m . C o n t r i b u ţ i a u n o r a d i n t r e e l a f o s t a ş a d e î n s e m n a t ă ş l m u l t i l a t e r a l ă , î n c â t n u m e l e l o r n u î n c a p e î n t r ' o s i n g u r ă c a t e g o r i e .

1

— 280 —

I. Poezie şi arte: f Şt. O. lostf, Octauian Qoga, Alex. H o d o ş , Zaharia B â r s a n , 1. U. Sorieu, Lueian B laga , A. Cotruş, l. Bran Lemerii, H. P.-Petreseu, Aug. B e n a . l . Indrieş .N. Olariu, Gti. Qârda, A. Chifla, frapt Maxtmillan, ş. a.

II. Filologie şi folclor: f A. Bârseanu , f G. Candrea, S. Puşeariu, E n e a H o d o ş , Axente Banelu, G. L a c e a , Q. P o p a L i s seanu , losif Popoulet, N. Sul ieă, f T r a i a n Sueiu , ş. a.

III. Istorie: f l. B o g d a n , t Aug. Bunea, f l. Sârbu, f 1. er i ş ian , T 1. Meşotă , f Siluestru Moldouan, l. Clineiu, Alex. Lâpâdatu, f Uarion PjJSeariu, f A. Bârseanu , 1. Lupaş , llie Minea, l. Ursu, Sterte Stinghe, Şt. Meteş , 1. Sandu, N. Orghidan, C. Sul ieă , N. Buta, N. Tolu. ş. a.

IV. Filosof ie şi pedagogie: Lucian B laga , f Petru Şpa n , Petru Barbu, Gonst. l onescu , Onisifor Ghlbu, 1. Tohăneanu, G. Papuc , V. Stan, 1. Euutianu, Q. Molan, f N. PUfa, f 1. P o p e a , A. Demtan, ş. a.

V. Critică literară: f Titu Maloreseu , f 1. Seurtu, f Al. B o g d a n , Q. Bogdan-Duieă , Sexti l Puşeariu, ş. a.

VI. Şliinte naturale: f T. L. B l a g a . Q. Todiea , Q. luga. V. Staneiu. ş . a. Vil. Ştiinţe economice: f 1. S o e a e i u , 1. C. Panju, 1.1. Lăpedatu, Q. Mo-

rotanu. 1. G. Munteanu, U. Osuadă. C. Martlnouiel, A. Olaieu, V. Vlaieu, ş. a. Vili. Medieină: loan Minea, Marlu Stursa, f Petru B u e ş a n , A.

Voina, 1. Bordea , E. Teposu , V. B o l o g a , l. Gota, l. Manollă, P. Nistor, G. Ba iu leseu , V. Stănilă, 1. Colbaai , Axente laneu, G. Popariu, ş. a.

IX. Ştiinţe tehniee: f N. Teelu, V. lstrate, Ştefan B o g d a n , Tiberlu Eremie , VjJBusfiarhi., Vladimtr Banciu, l. P o p e a , G. C o m a n e s e u , Gr. Peneseu-rtertseh, X Comanteiu, ş . a.

X. Ziaristică (publicişti d e profesiune ş i d e oeaa iune) : f A. C. Popouici , f Aug. Bunea , Alex. H o d o ş (l. Gorun), G. B o g d a n Duteă, Alexandru Vatda, E n e a Hodoş , f l. Seurtu, f Stlu. Moldouan, f Al. B o g d a n , f Emil Boreta (Haralamb Câlămăr). A. Banciu , V. Meşter, Aurel Seurtu, O. Goga. l . Lupaş , O. Ghlbu, Ghifâ Pop , S e b . S tanca , S e b . B o r n e m i s a , Lucian B laga , f Tit. Liuiu Blaga , t G. Proea , 1. Montani, + l. Maior, f D. Sto ica , R. Găuruş, l. Clopoţel, l. Şchiopul , U. Bonţeseu , V. Osuadă, 1. l. Lăpedatu, Aurel Murăşan, Al. 1. Lăpedatu, Gh. Sto ica , N. Gomşa, Gh. Tulbure, Emtllan Sto ica , 1. Broşu, A. Imbroane, Trand. Seorobet , A. Nistor, l. Rafiroiu, Dr. 1. Strola, G. Proea , f Uas i le Saftu, 1. Prtşeu, N. Stinghe, V. Nifeseu, G. N o a g h e a , A. N e g u ş , V. Stan, llie Cristea, Horia Petra-Pe-treseu , A. Gotruş; C. Muşlea , O. Grâşmariu, P. Debu, l. Sandu, Pauel B o r z e a , Em. Crăciun, f 1. D a n d e a , f N. Pe ieu , Corlolan Buraeu, E. Goga, M. Lupaş , R. Molln, D. Mânu, U. Sto ica , S. Teposu , Lazar Chirilâ, llie Oana, N. Tolu, D. R o ş e a , A. Ofetea, N. Comanteiu, C. B u e ş a n , N. B a b o i e , P. Drăghteiu, G. Maior, l. Moşoiu, AL Predouieiu, N. Colan, 1. Teeu le seu , L. Triteanu, Pompttiu Dan, G. Moroianu, f P. B u e ş a n , Sorin Baneiu, Pauel Greeu, N. Gomboş , l. Uătăşan, Gonst. Pop, Sofronle R o ş e a , Vas l le Vlaieu, losif Popoulei , Zenouie Popoulel , 1. Ludu, l. Rusu-Abrudeanu, 1. Tolan, llie Minea, Z. B â r s a n , llie Hoelotâ, D. Bore la , G. Todieă, 1. U. Sor ieu , Emanull Gomşa, A. Tandrău, H. Teeu le seu , ş. a.*)

N u m ă r u l n e a ş t e p t a t d e m a r e a l f o ş t i l o r e l e u i , c a r i ş i - a u a d u s c o n t r i b u ţ i a l o r , m a i m a r e s a u m a i m i c ă , l a p r o g r e s u l z i a r i s t i c e i r o m â n e ş t i , i n d i c ă d e s t u l d e c l a r s p i r i t u l h a t i o n a l -d e m o e r a t t e a l a c e s t e i s c o a l e .

D a r u e ţ i î n t r e b a , c u m a f o s t e u p u t i n ţ ă , e a l i c e u l a c e s t a ş ă p r o d u c ă î n t i m p r e l a t i u a ş a d e s e u r t r o a d e p e c a r i a l t e ş e o a l e s i m i l a r e n u l e - a r fi p u t u t p r o d u c e n i c i î n t r ' u n r ă s t i m p î n d o i t s a u î n t r e i t ? C h e i a p e n t r u d e s l e g a r e a a c e s t e i

*) HOTA. Cetitorul atent este rugat a comunica autorului (Untuersitate Cluj) şt direettunlt liceului din Braşou euentualele lipsuri.

î n t r e b ă r i e r e d e ă o p u t e m g ă s i î n t â i î n î m p r e j u r a r e a , e ă î n s u f l e t u l p o p o r u l u i n o s t r u e r a u a c u m u l a t e e n e r g i i , e a r i a ş t e p t a u d e m u l t m o m e n t u l s f ă r m ă r e i z ă g a z u r i l o r s p r e a p o r n i e u d e o s e b i t e l a n l a o p e r a e r e a ţ i u n t l o r p o z i t i u e , a p o i î n f a p t u l e ă p r o f e s o r i i s ' a u s i l i t e u t o ţ i i s ă î m p l i n e a s c ă s f a t u l l u i Ş a g u n a , e a r e - i î n d r u m a s ă e r e a s e ă ş i s ă î n u e ţ e p e e l e u i i a c e s t o r s c o a l e „ în d u h u l s f i n t e i î n ţ e l e p c i u n i , î n d u h u l c r e d i n ţ e i ş i a l d r a g o s t e i c r e ş t i n e ş t i ' ' . I a r e l e u i i s ' a u s i l i t , u n i i m a i m u l t d e e â t a l ţ i i , s ă s e p ă t r u n d ă d e a e e s t d u h , e a r e a s t ă p â n i t ş i s t ă p â n e ş t e î n t r e a g ă a t m o s f e r a m o r a l ă ş i i n t e l e c t u a l ă a l i c e u l u i n o s t r u . A c e s t a s e m a n i f e s t ă — d u p ă c u m c o n s t a t a d i r e c t o r u l U i r g i l O n i ţ i u l a 1 9 0 0 — m a i î n t â i î n î n s u f l e ţ i r e a p e n t r u i d e a l e , a p o i „ î n s e n t i m e n t u l c o m u n a l ş c o a l e i e u p o p o r u l ş i e u b i s e r i c a , d i n e a r e s ' a n ă s c u t , î n z e l u l n e p r e g e t a t d e m u n c ă p e n t r u l u m i n ă , î n a b n e g a ţ i u n e ş i j e r t f ă , î n f e r m ă c r e d i n ţ ă î n D u m n e z e u " .

A c e a s t ă z e s t r e s p i r i t u a l ă , p r i m i t ă d i n p a r t e a u r e d n i -e i l o r n o ş t r i p r o f e s o r i n e - a r a d a t t o a t ă s i l i n ţ a a o t r a n s p l a n t a î n s u f l e t u l p o p o r u l u i n o s t r u l a s a t e ş i l a o r a ş e , p r e t u t i n d e n i , u n d e a m f o s t c h e m a ţ i l a m u n c ă . S t a r e a p o p o r u l u i n o s t r u a r d e l e a n , î n d e o s e b i a c e l u i d i n p ă r ţ i l e s u d i c e a l e T r a n s l l u a n i e i , d t n B a n a t ş i d i n p ă r ţ i l e a r ă d a n e , p o a t e fi m ă r t u r i e d e s p r e f e l u l , c u m n e - a m î m p l i n i t d a t o r i a .

In n u m e l e f o ş t i l o r e l e u i a i l i c e u l u i a d u c p r i n o s d e m u l ţ u m i t ă p r e a u r e d n l e l l o r n o ş t r i p r o f e s o r i , a t â t c e l o r î n u i a ţ ă , c â t ş i e e l o r m u t a ţ i î n l ă c a ş u r i l e u e ş n i e i e i e u c r e d i n ţ a n e c l i n t i t ă î n t r ' u n „ u i i t o r m ă r e ţ " , p e e a r e e i n ' a u a p u c a t s ă - l u a d ă . S ' a u e o b o r î t î n s ă î n m o r m â n t e u f e r i c i r e a , p e c a r e l e - o d ă d e a c e r t i t u d i n e a e ă e l „ s e u a a f i r m a î n t r ' u n c h i p n e d i s e u t a b i l " , c u m s p u n e a , l a 1 9 0 0 , î n t o n o p t i m i s t V i r g l l O n i ţ i u . E i n ' a u u ă z u t , d a r a u c r e z u t p e c â n d a z i s e î n t â m p l ă c o n t r a r u l : m u l ţ i u ă d , d a r n u e r e d . . .

F e r i c i ţ i î n s ă e e i e e n ' a u u ă z u t ş i a u c r e z u t . F e r i c i ţ i u o r fi d e a p u r u r i î n l a t u r e a d r e p ţ i l o r s c u m p i i n o ş t r i p r o f e s o r i , p r e c u m f e r i c i t ă s e s i m t e ş c o a l a e ă s ' a l u m i n a t d e c u u â n t u l l o r p ă t r u n z ă t o r , f e r i c i t ă b i s e r i c a o c r o t i t o a r e e ă s ' a î n t ă r i t p r i n s a c r i f i c i i l e l o r ş i f e r i c i t n e a m u l r o m â n e s c d e p r e t u t i n d e n i , e ă p o a t e s ă - i n u m e r e î n t r e c e i m a i b u n i d a s c ă l i ş i î n d r u m ă t o r i a i s ă i .

O s e m i n t e l e l o r u o r o d i h n i d e a c u m u ş u r a t e î n p ă m â n t u l d e s r o b i t a l p a t r i e i m a m e , i a r s u f l e t u l l o r , p e e a r e n i c i uri m o r m â n t n ' a p u t u t ş i n u u a p u t e a s ă - l î n e a p ă , r ă m â n e e a o g l o r i e n e p e r i t o a r e a a c e s t e i s c o a l e , t r ă i n d î n n o i ş i p e r -p e t u â n d u - s e î n u r m a ş i i n o ş t r i , d i n g e n e r a ţ i e î n g e n e r a ţ i e , „ g r a i r o m â n e s e c â t u a fi".

Camil Flammapion. (1842-1925.)

„S 'a s t ins liniştit, eu sufletul senin, d u p ă c e a p r o m i s e â t o r u a cunoscuţ i intimi, e ă l l-se ua comunica şi din uiaţa de s t rupa t ă 1 - . A ş a sc r iu z ia re le ş i d e informaţia lor m ă înd o i e s c eu atât mai puţin, eu câ t toţi ca r i a m urmăr i t uiaţa şi aetiuitatea mare lu i sauan t nu n e a ş t ep t am decâ t la moar t ea , l a t r ans fo rmarea lui senină , împăca t ă eu ros tu l lumii şi al uieţii, deş i n e î m p ă c a t ă eu imbeci l i ta tea omului, e a r e p e r s i s t ă în r ău ta t e şi în tuneree ş i nu u r e a s ă s e lumineze a s u p r a mar i lo r p r o b l e m e a le uieţii ş i a le uniuersului .

Ultimul uolum, p e e a r e i l 'âm studiat eu, p o a r t ă da ta r e d a c t ă r i i : „Obseruatoire Flammapion, JuDisy, 26 Feur ie r 1922". E s t e uolumul al t rei lea, d e 443 p a g . 8U, pu r t ând titlul La mort et son mystere. 111. Apres la mort şi ana l i sând ur m ă t o a r e l e p r o b l e m e : Manifestaţii şi apari ţ i i d e a le ee lo r d e c e d a ţ i . — Morţi reueniţ i pen t ru afacer i p e r s o n a l e . — T e s t a m e n t e r egăs i t e . — Reuelaţ iuni pos tume . — Clasi f icarea apari ţ i i lor d u p ă o rd inea timpului t recut de la d e e e s . — R e -habi l i t a rea ee lo r reueniţ i . — Douezi le d e identi tate. — S u -prau ie ţu i rea douedi tă pr in obseruaţ i i . — Spiri t ismul.

E a timpul s ă u a m fost s c r i s o d a r e d e s e a m ă d e u r 'o 48 file şi a s u p r a aces tu i uolum (îneă nepubl ieată) , d u p ă c e în „Gonuorbir i Ştiinţifice" p u b l i c a s e m dă r i d e s e a m ă a n a l o g e a s u p r a uolumului l şi 11 al a c e s t e i s c r i e r i importante.*)

D u p ă c e în t inere ţe contr ibui foarte mult la r e so lu i r ea p r o b l e m e i Pluralităţii lumilor locuite, eu a e e e a ş as idui ta te s ' a p u s şi la c e r c e t a r e a p r o b l e m e i a d o u a : Pluralitatea existenţelor sufletului. P r in un ee s t i ona r spec i a l a adunat fapte şi obserua ţ i i d e p e tot globul. După 50 d e ani d e s tudiu n e - a dat ce le 3 uolume din „La mort et son mystere", eu p e s t e 1250 pagini . S u p r a u e ţ u i r e a sufletului, fie în spaţiuj fie p e alte lumi, fie pr in re incarna ţ i i t e r e s t r e , ne pune totd e a u n a ce l mai formidabil punct d e î n t r eba re .

C a r e e s t e na tu ra n o a s t r ă a d e u ă r a t ă ? C a r e e s t e d e st inul nos t ru ui i tor? Nu eumua sun tem nişte f lăcări e femere ,

*) D e s p r e uol. I. Avânt la mort — în „Gonuorb i r i Ştiinţifice", a n V. p a g . 97—123.

D e s p r e Doi. II. Autour de la mort — în „eor iu . Şt." an . VI. p a g . 65—84.

— 283 —

a r z â n d u n m o m e n t , p e n t r u a n e s t i n g e p e n t r u t o t d e a u n a ? U o m reDedea o a r e p e a c e i , p e c a r i l - a m i u b i t ş i e a r i n e - a u p r e c e d a t î n „ l u m e a c e a l a l t ă " ? D e s p ă r ţ i r i l e s u n t e l e e t e r n e ? M u r i m o a r e e u t o t u l ? D a e ă r ă m â n e e e u a d i n n o i , e e d e -u i n e a c e s t e l e m e n t i m p o n d e r a b i l , i m r i s t b i l ? C a r e e u i a ţ a lu i ş i u n d e ?

A fi sau a nu fi? l a t ă î n t r e b a r e a c a r d i n a l ă , p u s ă d e d e t o ţ i f i l o s o f i i , c u g e t ă t o r i i , c e r c e t ă t o r i i , d i n t o a t e t i m p u r i l e ş i d e t o a t e c r e d i n ţ e l e 1

F i e e ă o p r i u i m î n f a ţ ă , f i e e ă n e î n t o a r c e m - o e h i i d e l a e a , m o a r t e a e s t e e u e n i m e n t u l s u p r e m a l u i e ţ t l . A r ft e o p l -l ă r i e s ă n u u o l m a o s t u d i a .

In U Ineonnu ( 1 9 0 0 ) , î n L e s Forces naturelles inconnes (1906) ş l m a i a l e s î n La mort et son mystere ( 1 9 2 2 ) , F l a m -m a r i o n a j u n g e l a u r m ă t o a r e l e certitudini:

1 ° Sufletul există ca fiinţă reală, independentă de trup. 2° El e dotat cu facultăţi încă necunoscute de ştiinţă. 3 ' El poate acţiona la distanţă, fără intermediul sen

surilor, în mod telepatic. 4" Există în natură un element psihic în activitate şi

a cărui esenţă ne este încă ascunsă. 5° Sufletul supravieţueşte şi după descompunerea or-

ganismului fizic şi s e poate manifesta după moarte. T e l e p a t i a e t o t a t â t d e s i g u r ă e a e x i s t e n ţ a l u i N a p o

l e o n , a o x i g e n u l u i s a u a l u i S i r i u s . I n e ă p r i n 1 9 0 2 e u a m n u m i t - o radiotelegrafie organică.*) „ E i b i n e , o t r a n s m i s i u n e t e l e p a t i c ă e x i s t ă d e a s e m e n e a î n t r e s u f l e t e l e c e l o r d e f u n c ţ i ş i s u f l e t e l e e e l o r î n u i a ţ ă " ş i F l a m m a r i o n s e s i m t e a u t o r i z a t a p r e s e n t a u r m ă t o a r e l e p r o p o z i ţ i i , î n t e m e i a t e p e b a z e i r e e u -s a b l l e :

1 ° F i i n ţ e l e o m e n e ş t i d e c e d a t e î ş i c o n t i n u ă e x i s t e n ţ a ş t d u p ă d i s o l u ţ l a o r g a n i s m u l u i m a t e r i a l .

2° E l e e x i s t ă î n s u b s t a n ţ e i n u l s l b l l e , I n t a n g i b i l e , e e o c h i i n o ş t r i n u l e p e r e e p , m a n i l e n o a s t r e n u l e p o t p i p ă i , s e n s u r i l e n o a s t r e n u l e p o t a p r e c i a î n c o n d i ţ i i n o r m a l e .

3 ' In g e n e r e , e l e n u s e m a n i f e s t e a z ă . M o d u l l o r d e e x i s t e n ţ ă e e u t o t u l d i f e r i t d e a l n o s t r u . U n e o r i a c ţ i o n e a z ă a s u p r a s p i r i t u l u i n o s t r u ş i î n c i r c u m s t a n ţ e a n u m i t e î ş i p o t u e r i f t e a i d e n t i t a t e a .

*) V e z i Qavjp. Tod iea , H A D E S , p a g . 71—84: Rad io te l eg ra f i a ş i f e n o m e n e l e t e l epa t i ce .

4 ° Acţ ionând a s u p r a spiritului nos t ru ş l pr in el a s u p r a e reer l lo r , e le sunt văzute şi p e r c e p u t e d e noi în forme sens ib i le .

5° A c e s t e nu sunt halucinaţii , uislunl Imaginare . Sunt real i tăţ i . Fiinţa inulstbilă deuine ulslbtlă.

6 ° E l e s e pot manifesta şl s u b forme obieet tue . 7° D e multe or i apari ţ i i le ee lo r mor ţ i nu sunt inten

ţ ionate. Cel mor t nu ac ţ ionează e x p r e s a s u p r a priultorulut. 8° Apariţ i i le şl manifestaţiile sunt relat iv f reeuente în

o re l e e e u r m e a z ă Imediat d u p ă d e c e s . Număru l lor s c a d e în p r o p o r ţ i e eu t r e c e r e a t impului.

9° Sufletele d e s t r u p a t e îşi p ă s t r e a z ă mult t imp m e n tal i tatea lor p ă m â n t e a s c ă . E a catolici, d e exemplu , s e exp r imă d e multe or i c e r e r i pen t ru a l i -se face rugăc iuni .

F lammar lon afirmă a c e s t e deducţ i i b aza t p e o b s e r -uaţll exper imen ta le , eu conv inge rea intimă, e ă tot c e r c e tătorul imparţ ia l ş i s e r i o s ua ajunge la a c e l e a ş i resu l ta te .

Nu exis tă r up tu r ă între uiaţa n o a s t r ă în t rupată ş i d e -s t rupa tă . Ex i s tă numai o eontinuitate. Pe r sona l l t a t aa r ă m â n e , d e ş i diferenţa s tăr i i e cons ide rab i l ă , c ă c i bunur i ma te r i a l e nu mal exis tă , suferinţele şi infirmităţile fisiee sunt supr ima te , fiind toa te a c e s t e l ega te de o rgan i smul nos t ru t r u p e ş e , e a r e pr in m o a r t e s e d e s c o m p u n e .

Ga astronom F l ammar ion e mult mai cunoscut , decâ t s ă fie neuoie d e s fă toşenia n o a s t r ă a-l «pune în evidenţă" . Astronomia populară, Stelele, Ce e cerul? Lumen, Urania, Sfârşitul lumii şi al te s c r i e r i n u m e r o a s e , r ă s p â n d i t e în su te d e mii d e exempla r e , f r anceze şi în t r aduce r i , în toa te limbile cul te a le globului, l 'au p u s mai b ine în evidenţă, d e e u m Var p u n e ur 'un r i po r t e r pr in câ t eva ş i r e da te la gaze tă . F l ammar ion e tot a ş a d e cunoscu t în Franţa , e a şi în Amer i c a ; în S p a n i a e ă în Ch i l e ; în Italia e a în R u s i a ; în Anglia e a în India şi Japonia, l ingur i i i-au t r a d u s mai multe, s c r i e r i d e e u m i-am t r a d u s noi . „Astronomia populară", Lumen, Urania, Sfârşitul lumii, Necunoscutul, e te . i l e -am cetit ma i întâiu u n g u r e ş t e ; „Pluralitatea lumilor locuite" i -am cetit-o nemţeş t e — înainte d e a p r i c e p e f ranţuzeşte , e a s ă le pot ceti toa te în original .

E ca rac te r i s t i c cum ş i -a întemeiat Observa to ru l de la juuisy, l ângă P a r i s .

— 285 —

A c e s t s t a b i l i m e n t ş t i i n ţ i f i c fu î n t e m e i a t l a 1 8 8 3 , p e l o e u l u n e i c a s e u e e h i , c e s e n u m i a „ M i c u l c a s t e l a l G u r ţ i i d e F r a n ţ a " , f i i n d c ă p e u r e m u r i a i c i p o p o s i a u r e g i i F r a n e i e i , î n c ă l ă t o r i a l o r d e l a P a r i s l a F o n t a i n e b l e a u .

In 1 8 5 6 d o m e n i u l i s t o r i c fu c u m p ă r a t d e Meret, a m a t o r d e a s t r o n o m i e ş i d e ş t i i n ţ e f i z i c e , c a r e , i n s t a l â n d a i c i u n r e f r a c t o r d e 1 0 8 m m . , f ă c u u n e l e o b s e r u a ţ i u n i , î n s o ţ i t d i n c â n d î n c â n d d e F r a n c o e u r , c a r e l o c u i a î n u e c i n ă t a t e . M a i f ă c u s t u d i i ş i a s u p r a o r b i t e i l u n a r e . D a r e l e r a m a t m u l t h o r t i c u l t o r ş i c u l t u r a r o z e l o r i - a r ă p i t c e a m a i m a r e p a r t e d i n a e t i u i t a t e . C a s a ş t p r o p r i e t a t e a a u f e r i r ă m u l t e s t r i c ă c i u n i î n 1 8 7 0 — 1 . M e r e t s e r e f u g i a s e l a B o r d e a u x , u n d e a ş i r ă m a s p â n ă î n . 1 8 8 6 , c â n d a d e c e d a t .

A d m i r a t o r p a s i o n a t a l s c r i e r i l o r l u i F l a m m a r i o n , e l t r i m i s e î n c u r s u l a n u l u i 1 8 8 2 , p o e z i i d i t i r a m b i c e a s t r o n o m u l u i p o p u l a r . P r i m a d i n a c e s t e s c r i s o r i î n u e r s u r i î n c e p e a a ş a :

O m a e h e r e p a t r i e , u n â g e d ' o r u a n a î t r e , L V a s t r e F l a m m a r i o n a u C i e l u i e n t d ' a p p a r a î t r e . N o t r e s i e e l e p o s s e d e u n * g r a n d n o m g l o r l e u x , A d m t r 6 s u r l a t e r r e e t e o n n u d a n s l e s c i e u x ,

u r m â n d p a g i n i î n a c e l a ş t o n .

D i n U p ş a d e t i m p , F l a m m a r i o n a î n t â r z i a t e u r ă s p u n s u l . P r i n o u l t i m ă s c r i s o a r e , r e d a c t a t ă î n p r o z ă , M e r e t s e p l â n g e a c o n t r a a c e s t e i t ă e e r t p e r s i s t e n t e ş i d e c l a r ă c ă f i i n d s e p t u a g e n a r ş i a m e n i n ţ a t d e a - ş i p i e r d e u e d e r e a , e l n u a u e a p e l u m e d e c â t u n c u l t : a s t r o n o m i a f i l o s o f i c ă a a u t o r u l u i Pluralităţii lumilor locuite. M a i a d a o s e ; c ă c e a d i n u r m ă p l ă c e r e a b ă t r â n e ţ e l o r s a l e a r fi s ă o f e r e s c r i i t o r u l u i s ă u f a u o r i t o p r o p r i e t a t e s i t u a t ă l a j u u i s y , „ a l e c ă r e i u m b r e s e c u l a r e a r fi p e n t r u e l u n l o c d e a d ă p o s t l a p o r ţ i l e P a r i s u l u i " . U l t i m e l e c u u i n t e a l e s c r i s o r i i s u n t e a r a e t e -r i s t i e e : „ U ă r o g s ă - m i r ă s p u n d e ţ i n u m a i c u c u u â n t u l da t e l e g r a f i e . D - V o a s t r ă u e ţ l c e r c e t a a p o i p r o p r i e t a t e a ş i d a c ă n u V ă p l a c e , u e ţ l u t n d e - o " .

F l a m m a r i o n p r i m i a c e s t d a r ş i m e r s e l a B o r d e a u x s ă m u l ţ ă m e a s c ă î n p e r s o a n ă g e n e r o s u l u i d o n a t o r .

A s t f e l fu o r i g i n e a O b s e r u a t o r u l u i d i n ] u u i s y . a s t ă z i u n s t a b i l i m e n t d e f r u n t e , î n z e s t r a t c u n u m e r o a s e p a u t l l o a n e p e n t r u c e r c e t ă r i s p e c i a l e , e u r e f r a e t o a r e ş i a p a r a t e m u l t i p l e , d a r m a i a l e s e u o b i b l i o t e c ă a s t r o n o m i c ă r a r i s i m ă .

5

— 286 —

N u ş t i u c e d i s p o z i ţ i i t e s t a m e n t a r e u a fi l ă s a t e u p r i -u i r e l a a c e a s t ă a u e r e r e s p e c t a b i l ă , o r i p e s t e t o t d a c ă a l ă s a t c e u a d i s p o z i ţ i e t e s t a m e n t a r ă . S c r i e r i l e , e d i t a t e î n m a r e p a r t e d e f r a t e l e s ă u , c u n o s c u t u l l i b r a r E r n e s t F l a m m a r i o n , î i a d u c e a u u e n i t p r i n c i a r . A r t i c o l e l e l u i , p u b l i c a t e d e m a r i l e r e u i s t e ş i j u r n a l e a m e r i c a n e , îi u ă r s a u m i i d e d o l a r i e a o n o r a r i i . C u t o a t e a c e s t e , e l n u a a d o r a t b a n u l , n u s ' a î n c h i n a t b a n u l u i , n i c i a u e r i l o r m a t e r i a l e . N u c u n o ş t e a d e c â t m u n c a i n t e l e c t u a l ă , p r o g r e s u l I n t e l e c t u a l ş i m o r a l a l o m e n i r i i . P e f r o n t o n u l O b s e r v a t o r u l u i s ă u ş i - a p u s d e u i z a : Ad veritatem p e r scientiam ş i a c e s t e i d e u i z e i - a r ă m a s c r e d i n c i o s t o a t ă u i a f a ş i c u a t â t m a i u â r t o s î i u a r ă m â n e a c r e d i n c i o s î n u i a f a d e d u p ă m o a r t e .

P . S , S u b r a p o r t u l ulejii in te lec tua le r o m â n e ş t i nu e s t e f ă ră int e r e s a s e şti, e ă în Mai , a. c. eu u o i a m s ă c e r au to r i za ţ i a lui F l a m m a r i o n d e a-i t r a d u c e în r o m â n e ş t e s c r i e r e a filosofică Dieu dans Ia naiure. S c r i s o a r e a e r a g a t a , d a r în ultimul m o m e n t m ' a m r ă s g â n d i t ş i nu a m e x p e d i a t - o . Mi-a uenit în minte , e ă la no i m a i mult n e înch inăm uanităţ i lor lumeş t i d e c â t lui D z e u ş i e ă l e c t u r a serioasă n e r e p u g n ă . Publ icul nos t ru a b i a p o a t e c o n s u m a jurna l i s t i ca s u p e r f i c i a l ă e u şt ir i le e i s e n s a j i o n a l e , n e c u m f rămân tă r i d e filosofie ştiinţifică. P r o b a b i l , e ă pen t ru „Dzeu în n a t u r ă " nic i nu a ş afla edi tor . C a s e l e n o a s t r e d e e d i tu ră s e m ă r g i n e s c — c â t po t — la s c r i e r i r e c l a m a t e d e ş c o a l ă . R a r s e a u â n t ă la a l te mater i t s u p e r i o a r e .

Astfel a m p u s e e l e d o u ă uo lume din „Dieu d a n s l a n a t u r e " la o p a r t e , pen t ru t impuri m a i f auo rab i l e , î m p r e u n ă eu s c r i s o a r e a lui F l a m mar ion .

GAVR1L TODICA.

D e l a „ A s o e i a ţ i u n e '

Nr. 1337/925.

Comunicat. „Astra" cul tura lă , „Asoe ia ţ lunea

pen t ru l i t e ra tura r o m â n ă ş i cu l tura popo ru lu i r o m â n " , a d u c e la c u n o şt inţa publ iculu i c ă — în ş e d i n ţ a c o mitetului cen t r a l , din 20 Iunie a. c , — a premiat p e a c e i , e a r i a u înaintat a e t e în r e g u l ă , eu douez i , c ă a u Instruit analfabeţi, î nuă ţându- i s e r i s -eetitul.

Numele p remia ţ i l o r din anu l a c e s t a (eu s u m a d e c â t e 2000 d e lei) e s t e : 1. Victor Bâpsan, din Ş a s a u i n ţ a , u. p . L u p ş a (Jud. T u r d a - A r i e ş ) ; 2. Dumitru Fulea, din S â n g e o r g t u d e C â m p i e , u. p . S â n p e t r u (jud. C o j o e n a ) ; 3 . Traian Danciu, din P e t r o a s a , u. p . C u r t e a (jud. e a r a ş - S e u e r i n ) ; 4. Marin Popa, din V a c a , u. p . B r a d (jud. H u n e d o a r a ) ; 5. Izidor Todoran, din C ă m ă r a ş u l d e ş e r t , u. p . Ş ă r m a ş u l m a r e (jud. e o j o e n a ) ; 6. Simion Fră' plă, din Quş ter i ţa (Jud. S ib i iu ) ; 7. Alex. Flontaş, din l l ba (jud. S a t u -m a r e ) ; 8. Jon Moldouan, din O c n e l e Mureşu lu i (jud. A lba d e j o s ) ; 9. V/e-•for/a Qligor din O c n e l e Mureşu lu i (jud. Alba d e j o s ) ; 10. Ioan Suciu, din e ă e u e i , u. p . Qurgh iu (jud. Mu-r e ş - T u r d a ) ; 11. Teodor Vieol, din Urisiul d e s u s (jud. M u r e ş - T u r d a ) ş i 12. Stelian Voiculeseu, -din S a s e h i z (jud. T â r n a u a - M a r e ) . Afară d e a c e e a s 'au t r imis în anul a c e s t a p e s t e 1300 d e e x e m p l a r e ( a b e c e d a r e ) în 28 d e c o m u n e . •

F ie e a exemplu l a c e s t a d e d r a gos t e d e lumină s ă s e r u e a s e ă d e

î n d e m n şt a l tor inuăjâ tor i ş i î nuă ţă -tor i -di r lgent i e a c e i m a i s u s numiţi , e a în anu l uiitor s ă p r e m i e z e „As t ra" a l tă s e r i e d e in imoş i pu r t ă to r i d e cu l tu ră pr in s a t e l e n o a s t r e )

Sibi iu, 27 Iunie 1925.

Comitetul central al „Asociaţiunii". *

Şedinţa a V-a a comitetului central, finută in 9 Hai 1925. Prez. Dl U a s . Qoldiş. Notar: d l Romul S/mu. M e m b r u l fonda to r a l As t re i , p r e o t u l din O b r e j a ( d e s p . Blaj) Artimon Blă-jan: m e m b r i i a e t i u i : Dr Alex. Stră-uoiu, adu . B r a ş o u ş i llie Dobrotâ, p r e o t In P o i a n a ( d e s p . M i e r c u r e a ) — a u d e c e d a t ; s e e x p r i m ă p ă r e r e a d e r ă u p r in s c u l a r e în p i c i o a r e . — D e l a dl m a r e ş a l a l eu r t i i* rega le s ' a pr imi t u r m ă t o a r e a telegramă, e a r ă s p u n s l a u r ă r i l e d e î n s ă n ă t o ş i r e a l e „As t re i " , a d r e s a t e M. Sale Regelui: „ R e g e l e , uiu m i ş e a t d e s en t imen te l e d e i u b i r e ş l d e u o t a m e n t ee-1 a ră ta j i , a b ineuoi t a-mi d a o rd in s ă U ă r o g a p r imi ş i a t r ansmi te m e m b r i l o r „Asociaţ iuni i T r a n s l l u ă n e n e " c e l e m a l c ă l d u r o a s e mulţumiri . M a r e ş a l u l eurjii r e g a l e , g e n e r a l d e diuizie , ad j . Angelescu". S e i a ae t . — Seer."lit . s u b s t p r e z i n t ă „Regu lamen tu l sec ţ iun i lo r cu l tu ra le ştiinţifice a l e A s o e . " . stabili t d e s e c ţiuni în ş e d . lor e x t r a o r d i n a r ă ( e iu j , 9—10 Apr . a. e . ) ; s e h o t ă r e ş t e t i pă r i r e a „Regulamentu lu i" p . e a a d u n . g e n . să-1 p o a t ă lua l a cunoş t in ţă ş i ş â - l a p r o b e . Dl p r e z . p o a t e e o n u o e a sec ţ i i le l a o r i c e te rmin hotăr î t d e m e m b r i i secţ i i lor . — D e conferen-

5*

— 288 —

ţiari s e aprobă la adun. gen. dela Reghin : dl Victor Stanciu şi un tinăr medie , e e urmează s ă fie propus de dl Dr. Siluiu Dragomir. Paunegirieul baron. Vasi le L. Popp, al doi lea preşed . al „Astrei", îl ua faee preş . în uorbirea s a d e d e s c h i d e r e a „Astrei", la adun. gen . din Reghin, iar dl Dr. Uie Dăianu ua tipări în „Bibi. pop." a s o e . biografia bar. Popp.

Secr. Ut. subst. re ferează d e s p r e consfătuirea din d u j (9. IV. 1925) a comisiei pentru Basarabia. Gomisia a hotărît, presidată fiind de dl preş . Goldiş, s ă nu s e a b a n d o n e z e prop a g a n d a în B a s a r a b i a ; s ă s e tipăr e a s c ă cât mai curând c e l e 2 broşuri plănuite; tinerimea b a s a r a b e a n ă dela uniu. din Gluj s ă fie conuoeată odată de dl preş . , e a s ă o pregătim pentru munca de apostoli culturali, şi s ă s e împuternicească dl preş . , e a s ă trimită, când ua e r e d e de euuiinfă, 1—2 p e r s o a n e în Basarab ia , s ă discute eu localnicii e e s e ua putea întreprinde. — După ascul tarea factorilor eompetenji din Munţii Apuseni s e înuită comis ia pentru fun-dafiuni a „Astrei" e a s ă compună literile fundafionale ale „Fu idaţiunii M. S a l e Regelui", finând s e a m a de dorinţele localnicilor.—„Fundaţiunea Mic. şi Cornelia Rusu" a fost recunoscută din partea statului e a persoană juridică.— Tribunalul din Sibiiu a aprobat modificarea Statutelor „Astrei" (No. 1926 din 6 Martie 1925). „Regulamentele actuale a le Asoe . s e uor a d u c e în eonsonanfă cu d is poziţiile statutelor modificate, auând a s e pregăti şi regulamentele , eari ne l ipsesc , în locul prim a e e l a al cercurilor culturale (agenturi). Din

statutele modificate s e uor trimite despârtămintelor, împreună eu o circulară explieatiuă, atâtea e x e m plare îneât s ă ajungă cercurilor culturale (agenturilor) înfiinţate, câte un exemplar". — Consilieratul agricol din jud. TimiŞ'Toronta l a dat ordin agronomilor e a terenul p e s e a m a Case lor Naţionale s ă fie s c o s ia licitaţie. Venitul ua fi al „Astrei". (I s e exprimă mulfumiri eonsilieratului agricol.) Consilieratul agr. al jud. Târnaua-mică trimite tabloul comunelor, în eari s'au rezeruat terenuri pentru eăminuri culturale.

Casierul „Astrei", dl l. Banciu. prezintă procesu l uerbal luat în Vidra, eu Inuentarul „Muzeului şi Casei Naţionale" d e p e lângă c a s a lui Auram laneu din Vidra, precum şi ,,/nuen-tarul Bibliotecii" agenturii,, Asoe ia ţiunii "(Vidra,) apoi inuentarul materialului rămas după terminarea i m o ^ bilelor de aeo lo (în a. 1924), predate eustodelui Muzeului d e aeo lo (dl Aurel Gomboş) şi dlui Grigorie Nicola, p r e ş e d . agent. „Asoe." din Vidra. Comit, eentr. ia act şi dl c a s i e r e autorizat s ă ia la timp dispoziţi i le n e c e s a r e pentru buna îngrijire a Muzeului şi Case i Naţionale, dimpreună eu tot e e le aparţin. Dl c a s i e r ua auea s ă stăruie şi pentru c lăd irea c a s e i de oaspeţi din Vidra. — Tot dl c a s i e r al „Astrei" prezintă genealogia familiei lui Auram lancu, înc e p â n d eu moşul eroului, Gh. laneu, făcută după s p u s e l e preotului G. Nicola şi a dlor losij laneu a Popii» losif laneu a lui Ghebrghe şi Aurel Gomboş . S e ia act şi s e ua publ ica în reu. „Transiluania", apoi s e u a păstra în Muzeul central. Tot în Muzeu s e ua păstra şi schiţa situaţiei e imi-

— 239 —

tirului, în e a r e s e află î n g r o p a t A v r a m laneu, în Ţ e b e a , l u c r a t ă d e dl Ing ine r

; - Tr. N e u g e b a u e r . R u l a r e a dlut p r o t o p o p din Grădişte Qud. H u n e d o a r a ) , Romul Raca, d a a s e r t d l e a o „casă d e oaspeţi" p en t ru e x c u r sioniştii, c a r i p e l e r l n e a z ă [aminele Ulpiei Traiene, euen tua l s i d e a s e r id ica un m onum en t — s e r e s o l u ă în s e n s u l c ă domnu l In i s t «1 cul te lor st a r t e lo r u a fi r u g a t a â s e î n g r i j e a s c ă pr in „ S o e . M o n u m e n t e l o r Iş tpr iee ' ' e u a d u n a r e a ş i c o n s e r v a r e a r ă m ă ş i ţ e l o r i s tor ice d e p e u r e m e a r o m a n i l o r ; to toda tă s ă d e a ajutorul m a t e r i a l pent ru z i d i r e a une i c a s e n a ţ i o n a l e la G r ă d i ş t e , c a r e s ă a d ă p o s t e a s c ă p e excurs ion i ş t i .

Dl Petre A. Papp, p r o t o p o p din Be iuş ş i d l Dr. Conat. Paugt, prpf., fot a c o l o , a u luat a s u p r a lo r s a r c i n a d e a s e r i e biografia martirilor Dr. L Ciordaş ş i N. Boleaş. S e u o r p u b l i c a în „Trans i lvan ia" şl, eventual , c u a l te le lao la l tă ş i în „Bibi. p o p . " — Direct . , l iceului „Traian Dada" din Garao-sebeş a t r imis biografia g e n e r a l u l u i Traian Doda ş i d a t e a s u p r a toi Conat. Loga ş t Paul lorgouiei. T o a t e s ' au t r a n s p u s muaeulu i . — S ' a u l a n s a t d i s poziţi i le n e c e s a r e c a ziua de 3/15 Mai s ă fie s ă r b ă t o r i t ă d u p ă c u m t r ebu i e . „Unive r s i t a t ea l i b e r ă " n e trimite 36 conferen ţ ia r i . S ' a luat o eirculară. — în <3rieău s ' a ţtnut ş e dinţa d e reorganizare a desp. Alba' lulia (23 Apr.) . Dl con fe ren ţ i a r a l „Astre i" , /. Neagoe, a c o n v o c a t d e s p . ş i a c o n d u s ş e d i n ţ a , a r ă t â n d ros tur i l e s o c ; dl dir . a l lie. „Mihai Vi teaau l" din Alba- lul ia , /. Sandu, a ţinut o eon/, ins t rue t tuă d e s p r e t recutul s a tului Cr i eău . în f runtea noului c o mitet a l e s la C r i e ă u e s t e d l l. Sandu,

e a director d e d e s p . S ' au î n s e r i s : 1 m. fondator , 14 m. p e v ia ţă ş i m a i mulţi m e m b r i aet ivi ş i ajutători . S e a r a r e p r e a e n t a ţ i e e u c e r c e t a ş i ! l iceului djn Alba- lu l ia ( „ S e f a c e * iua" ) o o n -d u s i d e dl prof. B a b e ş , <«- Dl c o n ferenţiar l. Neagoe- r e j e r « a a £ c ă , mulţumită dlui /. Litţ, pretor în p l a a a Cristurul aăcuieec, s ' a p regă t i t t e r enu l pen t ru înf i inţarea unui des,p. a l As t re i î n numi ta p l a să - S ' au î n s c r i s d e p e a c u m : 1 m, fondator , 10 m. p e v i a ţ ă ş i 17M m. actiui ş i ajutători .

Dl eonf. a l „Ast re i" q î nc red in ţa i e u e o n d u e e p e a a d u n ă r i i d e eonaiit . In u n a d in p r i m e l e s i l e a l e lunii H a i . •»- Dl r e u i s o r ş c o l a r Nte. CqmaiUetu din M / e r c u p e a - C / u c r e f w e a s ă î n a e r i s d e s p r e r e o r g a n i z a r e a a c e s t u i d e s p . Adun . d e r e o r g a n . s ' a ţinut în 5 Apr. , în Miercurea-CiuQ. în f runtea c o m i tetului dl p r e ş , d e s e n a t la. t r ibuna l Vasite Dragu. S e a d u c mulţumiri fostului comite t a l d e s p . in frunte e u fostul dir., d l Wie. Comanieiu.

în 25 M a r t i e s ' a ţinut o şpd- extraordinară în Htda, a d e s p . Almaş. Dl m e d i c d e c i r c u m s c r i p ţ i e Dr. T r a i a n P o p din H ida a jo&t a l e a di rac tor a l d e s p , S ' a consti tuit nou l comitet . D e s p . A l m a ş a ţinut în agen t . J imborul m a r e 5 p r e l e g e r i p o p o r a l e . — în 7 Apr . s ' a reorganizat desp. Teaca. Noul comite t a r e în frunte p e dl Dioniaie Decei. S ' a d e c i s c o l a b o r a r e a CU eaKSir t le înuă ţă io reş r i din d e s p . , s ' a u î n s c r i s 10 m. p e v i a t ă ş i m a i mulţi m. aetivi . — Direc t , desp. Aiud, Dr. Emil Pop. î n a i n t e a a ă un e o n -ş t ien ţ ios r a p o r t d e s p r e ac t iu i ta tea e x e m p l a r ă a d e s p . : î n s c r i e r e d e m e m b r i , eonfe ren ţe , p r e l e g e r i , s e r b ă r i . S e e x p r i m ă mulţumiri d e s p . ş i e o n d u e ă t o r i l o r ,

— 290 —

Desp. ' OPŞOUB a î n s c r i s al(i 9 m. p e u ia tâ . — D e s p . Blaj t r imite l iste a 40 m. aetlui , din e o m . Bia . — D e s p . Mediaş 2. m. p e uiafă ş i 4 aetlui . — Comuna Pefpifalău s'a înscris m. p . viaţă, eu 500 lei. — Şcoala specială d e in/., Sf. Geopge, t r imite l i s ta a 38 d e m e m b r i aet iui , î n sc r i ş i din nou .

Dl N. Cherciu dtn Caraclia ( l smal l -B a s a r a b t a ) a înfiinţat o agen t , a A s o e . a c o l o — La Reg. 28 Ihf. d in l8mail s ' au a b o n a t 27 ofiţeri l a r e u . „Transilvania". — D e l a „ S o e . r e g i o n a l ă r o m â n ă d e g e o g r a f i e " s e c o m a n d ă m e d a l i a jub i l i a ră ş i l u c r a r e a jub i l a ră , i lus t ra tă . — D n a Aupelia Bpagadipu (Bucureş t i ) d o n e a z ă un uo lum din l u c r a r e a p r o p r i e „Statuiele din Tanagra".

Ministerul de industpie şi comerţ a hotăr î t s ă t i p ă r e a s c ă un Album de modele de covoare naţionale ( pe regiuni ) . A sol ici ta t ş l c o n c u r s u l s o c . n o a s t r e . S ' a a l e s unul din e e l e m a i t ip ice c o v o a r e d in m u z e u ş i m o d e l u l s ' a e x p e d i a t , d u p ă d e s e n u l făcut d e d l prof. I. e h i d u din Sibiiu. — B a n c a „Albina" a a s e m n a t s u m a d ă r u i t ă s o c ; 40,000 lei p . „Ast ra" , 10,000 p . Internatul „Astrei" . — „Industria S â r me/" , s o e . p e a e j . în Cluj, n e - a da t un ajutor d e 2000 lei p . s c o p u r i cu l tu ra le . — B a n c a „Economul" d n e iu j 500 lei; lnst. d e c red i t „ Ş e r e a i a " d tn Şercaia 500 lei; B a n c a „Aurora" din Nâsăud a vândut 50 bilete de loterie (1000 le i ) ; p r i m ă r i a o r a ş u l u i Târgul săcuiese d o n e a z ă 500 Iei a ju tor ; Tu tu ro ra muljumită. — F r u m o a s a c a r t e a „ C a s e l o r Na ţ iona l e " . „Serbările înfrăţirei culturale", în e a r e e d e s c r i s ă p e l a r g , în r a p o a r t e ş i e u fotografii, utzi ta „Ast re i" l a Bucu re ş t i , B r e a z a ş i Vă len i , e c u m p ă

r a t ă d e s o e . în 160 d e ex. — Mulţumir i d e l a r e u i z o r a t u l ş c o l a r d in i i Orhei ( B a s a r a b i a ) , e e r e u l cu l tu ra l „Mireea Vodă" din Babadag, ş i s o e . -\ a c a d . teol . or t . - rom. „Cred in ţa o r t o - • d o x ă " d in d u j , p e n t r u eăr j i le dă ru i t e i ;j — Oraşului Sibiiu i s ' a t r imis o l i s tă ] — la c e r e r e a p r o p r i e — a e â t o r u a i pe r sona l i t ă ţ i m a r c a n t e cu l tu ra le ş t I s to r ice r o m â n e ş t i , a l e ă r o r n u m e u o r \ p u t e a fi lua te în c o n s i d e r a r e în uiitorui '* a p r o p i a t l a n u m i r e a s t r ăz i l o r o r a ş u l u i •> Sibiiu. — La împ l in i r ea a 40 de ani ] d e l a moartea lui Visarion Romanţ | fost s e c r e t a r a l s o c , u a lua p a r t e | ş i „Ast ra" , la p a r a s t a s u l e e s e u a ;1 Jinea în c a t e d r a l ă din Sibiiu. •

1 Seer.-lit. • subst. a d u e e la e u - 1

noşt lnjă e ă a u a p ă r u t No. 125 din | B ib i . p o p . : „Prisonierul din Caucaz", *f d e Tolstoi; No. 126: „Lucă — minte % slabă", d e Ion Pop Reteganul; N o ; f 127: „Cum s ă îngrijim uita d e uie ş i u i te le" , d e dnii /. A. de P. şi loan '] Zamjireseu. — Din c a r t e a dlui p r o -to i e r eu mili tar (Sibiiu) /oan Dăncilă: i „Om şi caracter" s e c u m p ă r ă 200 1 ex. — Pen t ru congresul „Ligii eu/ /u- î pale", ce s e u a Jinea în Timişoara ''• s e d e l e a g ă dni i : Dr. Valeriu Branisce ş i Dr. Teodor Botiş, dir . d e s p . Arad» r u g â n d u - i s ă t ă l m ă c e a s c ă s e n t i m e n te le e e le n u t r e ş t e s o e . fată d e s o c s o r ă . — C a d e l e g a ţ i a i „Ast re i" la serbarea de 3/15 Mai din Blaj a u fost a l e ş i dni i i : Dr. VasileBologa (Sibi iu) ş i Dr. Alex. Borza (Cluj). — L a d e s -u e l l r e a plăcii comemorative, l a c a s a n a t a l ă a lui Aurel Vlaicu din Bintinţi \ ( d e s p . Orăş t i e ) sun t de l ega j i dniU Oct. Qoga ş i loan Moţa (Orăş t i e ) . — D e s p . u n d e s e află O r ş o u a , R e ş i ţ a , * Orau i ţa ş i Lugojul li s e p u n e l a i n i m ă s ă p a r t i c i p e eu tot en tuz i a smul la e o n - i

— 291 —

ce r t e l e d a t e d e „Cântarea României", c o n d u s ă d e dl Marcel Botez (120 pe r s . ) . - L a adunarea generală a „Caselor Naţionale" (3 Mal) u a u o r b t în n u m e l e s o e . dl Zoan 1. Lăpedatu, s a l u t â n d soe ie t . s o r ă . — S o e . „Şoimii" din Sibiiu p r i m e ş t e 500 d e lei p . s c o pur i le e i spo r t i ue . — „Şu ta t a t iner i lor a r o m â n i " din Sof ia (Bulgar ia ) , s a -lu tându-ne d e anu l nou , i s e r ă s p u n d e în a c e i a ş i fesanini cord ia l i .

„M/ca", s o e . anon . m i n i e r ă d in Brad, n e p u n e l a d i spoz i ţ i e 10,000 d e lei p . r i d i c a r e a u n e i epuci comemo' ra t iue în amin t i r ea c e l o r căzu ţ i în r eu . din 1848/9, în e o m . Zdrap j i , B r a d , C r i s t o r . f e b e a , H ă l m a g i u ş i Hâlmăjel . Mulţumiri, d e s p ă r j ă m i n t e l e B r a d , B a i a d e e r i ş ş i H ă l m a g i u sunt r u g a t e s ă f ixeze locur i l e m o n u m e n t e l o r ş i ş i s ă r i d i c e c ruc i l e . — Dl Q. Puiulef, m ă s a r din V i d r a d e s u s , d o n e a z ă muzeu lu i sigilul lui Auram lancu. Muljumiri.

* Şedinţa a VUa, din 4 Iunie, 1925.

P r e ş . : dl Dr. Oct. Russu. Notar subst.: dl N. Băilâ. S e i a ac t , eu p ă r e r e d e r ău , d e s p r e m o a r t e a m e m b r u l u i fond a t o r Dr. Zenovie Qheaja („Albina", Sibiiu). — C o m i s i a stabil i r i i numir i lor d e g ă r i din A r d e a l , Băna t , C r i ş a n a , şi M a r a m u r â ş î n a i n t e a z ă p r in dl r a p . p r o t o p o p . Togan, r apo r tu l , c a r e u r m e a z ă a s e trimite foruri lor c o m p e t e n t e (Dir. g e n . a C F . R ) . S ă s e a t r a g ă a ten ţ ia ş i a s u p r a „Muzeului Limbii R o m â n e " (Dr. S. P u ş c a r i u ) ş i a „Inst. d e g e o g r . " d e l a un tue r s i t a t ea din Cluj (prof. Q. Vă l san ) , e a a c e s t e d o u ă instituiţi, c a r i l u c r e a z ă m â n ă 'n m â n a c u « s o c . n o a s t r ă , s ă tr imită sfaturi le filologilor ş i geogra f i l o r C F. R. — C u s t o d e l e muzeu lu i , dl

/. Banciu, r e f e r e a z ă d e s p r e Muzeul Avram lancu ş i b i l io teea din Vidra . — Pen t ru r e p a r a r e a mormân tu lu i fostului p r e ş . Vas i l e P o p p (la Reghin) , în u e d e r e a ad . g e n , s e împu te rn i c e ş t e c u s t o d e l e muzeu lu i s ă î n t r e ţ p r i n d ă p a ş i i n e c e s a r i .

L e g a j i u n e a R e p u b l . e e h o s l o u a e e din B u c u r e ş t i p r e z i n t ă din p a r t e a p r e ş e d . R e p u b l . T. Q. Masaryh, mul* fumiri p . t r imi te rea „Transilvaniei" e u a r t i co le le p r i u i t o a r e l a dl p r e ş e d . — „Ateneul Poporal laşi'Tătăraş" n e tr imite d in a d u n . s a g e n e r a l ă (24 Mai) salutul sau — u r â n d u - n e s p o r la l uc ru . Preşed. „As/re/" e a l e s membru de onoare, în unanimi ta te . S e i a a e t e u p l ă c e r e . — eomit . d e s p . Sighet (pr in dir . s a u , dl Dr. V a s . Chindriş) înuită la d e s u e l i r e a bustului lui Dr. loan Mihalţ) d e Apşa, fost p r e ş . a l A s o c . cult. din M a r a m u r e ş ş i fost p r e ş . a l d e s p . S ighe t a l „Astre i" (9 Iunie). Dl prot . Alex. Breban, dir. d e s p . B a i a m a r e , e ruga t s ă n e r e p r e z i n t e ş i s ă fină o eonfe ren tă . — Dl prof. N. lorga, p r e ş . „Ligii culturale", mulţum e ş t e p e n t r u b u n e l e u r ă r i , d e l a adun . g e n . din T i m i ş o a r a , ş i a s i g u r ă c ă „Liga cu l tu ra lă" u a fi î n t o t d e a u n a p e l â n g ă „Astra" . S e i a ac t eu mulţumită. — D n a d i r e e t o a r ă d e ş c o a l ă s u p . d e fete Maximovici (fost) d ă ru i e ş t e muzeu lu i , p r i n dl a d u . Fedeleş (Sibiiu) , 2 p o r t r e t e : Qrig. Manoleşcu şi Aristizza Romanescu. S e u o r in-e a d r a şi s e e x p r i m ă mulţumiri d o n a t o a r e i . — Familia p r o t o p . Vas. Voina ŢBraşou) d o n e a z ă muzeulu i un Album a l marilor bărbaţi a i n e a mului. Mulţumiri. — Din pri lejul s e r b . d e 10 Mai trimit p reo tu l Nicola ş i înuăjători i din Vidra salutul lor , în s e m n d e r ecunoş t in ţ ă , a f l ându- se în

fafa c a s e i lui l aneu . — Dr. Aurel Lazar, d i rec t , d e s p . O r a d e a m a r e , trimite 2 fotografii a l e fericitului losif Vulcan. Mulţumiri. — Desp. Ordştie a n u n ţ a c ă s e r b ă r i l e din Binfinf (Aurel Vlaicu) s ' a u amânat p e 8 Iunie . — Din r o m a n u l i s tor ie „1821" d e PeHmon s e c u m p ă r ă d e l a inst. d e e d i t u r ă U. S q e e e 500de ex. — Diree t . inst. de orbi şi surdomu}i din Cernău ţ i , d l D. Ruseeac, trimite 2 ex. d in l u c r a r e a „in lumea unde nu s e vede şi nu se aude", eu ilustr. Mulţumiri . — Asoc. Învăţătorilor români din jud. Sibiiu a n u n ţ ă c ă a u Jinut în eu r su t a. 1924 — 129 conferenfe în c o m u n e l e d in jude ţ ş i * ă u r e a o c o l a b o r a r e i n t e n s ă e u s o c . „Ast ra" . Mulţumiri ş i l u a r e a l a cunoş t in ţă a f r u m o a s e i aetiuităti . — In Siria, 25 Mar t i e , s ' a o r g a n i z a t ş i constituit desp. Siria. Dl Dr. Teodor Botiş din A r a d r e f e r e a z ă pr in t r 'un p r o c e s u e r b a l . Diree t . e s t e a l e s : dl p r i m p r e t o r S imion P o p Z a s l o . Vlee dir. Ioan Mladln , dir. ş e o l . ; s e c r . T r a i a n D e b e l e a e , înu. ; e a s l e r Qh. V. P o p a , n o t a r eon i . ; cont ro l . Uas i l e A u r a m , şef -eontabi l . S ' au î n s c r i s 2 m. fond., 13 m. p e uiafă, 16 m. aetiui , 1 m. ajutător. Mulţumiri dlui Dr. Bot iş p e n t r u o r g a n i z a r e . — Tot dl Bot iş t r a n s p u n e libelul eu 38,475 lei î n c a s a ţ i l a a d u n ^ g e n . din A r a d (1924). P « -măria oraşului Arad s ' a î n s c r i s m. fondator , eu 1000 d e lei. Mulţumiri. — S e c r e t , d e s p . Alba-lulia. dl Horia Teeulescu, prof., trimite p r o e . u e r b . a l a d u n . g e n . a d e s p . , ţ inute în eom. Cricău (23 Apr.) . Comit, c e l n o u : dir . lie. „Mihai Ui teazul" /. Sandu, d i r e c t o r ; preotul7/ ;e Magda, u i ee dir . ; prof, Horia Teeulescu, s e c r . ; llarie Caeoveanu, c a s i e r . î n s c r i e r i : 1 m. fond., 15 m. p e uiajă, 13 m. aet iui , 19 m. ajutători . Mulţumiri. A p r o b a r e . — Desp. Sighişoara t r imite l i s te le

1

m e m b r . , c o r e c t a t e . P e a. 1825 : 6 irij fond., 14 m. p e uiajă, 32 m. actiuti — Desp. jibou trimite 500 lei p. 4 raş p e uiajă. — e ă p . N. Cerbuleşeu, delii ş c o a l a miltt. d e inf. „P r inc ipe le e a r o l * (Sbi iu) , conf i rmă p r i m i r e a a 300 eărf î dă ru i t e ş t mul ţumeş te . — Dlui g e n e r a l Dragu, stabili t în Sibi iu, i s e d a u 308; d e publ ica ţ i i d e a l e s o c . pen t ru d e | a fl r ă s p â n d i t e p e l a r e g i m e n t e l e , earţ,< îi apar ţ in . D e s p . Sibiiu a d a o g ă 103 b r o ş u r i . Dl g e n e r a l îş i o f e r ă aeuie i l le , | s o c . mu l ţumeş te p e n t r u i n t e r e s u l : p r o m i s . — Pen t ru b a t e r e a unui cui în s t e a g u l s o c . d e m u s t e a „Armon ia" I din B r a ş o u (Rusalii) s e r o a g ă dl 1 Dr. loa. B l a g a sa - l b a t ă tn n u m e l e | aoe . — L u c r a r e a „La grande guerre" 1 oferi tă s p r e u â n a a r e d e dn i eo l . î Ru8so (2500 lei) s e c u m p ă r ă p. M u z e u 1 (2 uol.). — Membrii noi: dl supref . | din C a r e i i Mar i , Vas i l e Qhe(ie, m. | f onda to r ; m. p e viată c o m u n e l e : 1 T ă u r e n i , Z a u , Tieud, P o s a g a d e s u s , | Gheja , H ă d ă r ă u , Ş u r a m a r e , P o s a d a j d e Jos , S ă l c i u a d e s u s , S â l e t u a d e >, j o s , Chimitelnieu d e c â m p i e . S e ia l a | cunoş t in ţă e u mulţumită. 1

\ Dela seejiunile literare ş i ştiinji- |

Jice. A d u c e m eu b u c u r i e la e u n o - i ştinjă cet i tor i lor noş t r i c ă ş e d i n ţ e l e p l e n a r e a l e seef iuni lor n o a s t r e , ti- | nu te în z i le le d e 21—22 Mai , a. e., I a u r euş i t p e s t e a ş t e p t ă r i d e b ine . i Ma i r a r ş e d i n ţ e l a c a r i să se dis» J cu te e u a t â t a p a s i u n e nob i l ă pen t ru | p r o p ă ş i r e a cul tura lă . A fost o î n t r e - <j c e r e cinst i tă înt re m e m b r i i tu turor '» sec ţ iun i lo r p e n t r u a d a câ t m a i mul te | ş l m a t fertile g â n d u r i ş i d e a p r o - I mite l u c r ă r i c o n c r e t e . N'a fost bom» >, Ibastieism, n'a fost uen t r i loe i sm în | uorb i r i l e ros t i te — eu tojii a u d i s c u t a t j ad rem. 1

— 293 —

Tonalitatea, în e a r e s'a discutat, ne dă nădejdi întemeiate e â a u să- i urmeze şi faptele. Toate seejiuntle, reorganizate — numărul lor a ereseut chiar! — au promis s o l e m n o c o l a borare, atât la sate , eâ t ş i Ia o r a ş e , atât la „Biblloteea popora lă* cât şt la „Transiluanta".

Auem d e aic i înainte 10 secţiuni: 1. See t iunea literară şt f i lologică; 2. S. artistică; & S. i s tor ică; 4. S. geograf ică ş i etnograf ică; 5. S. ştiinţelor juridice; 6. S. ştiinţelor natura le ; 7. S . m e d i c a l ă ; 8. S . ş c o l a r ă ; 9. S. s o c i a l ă ş i e c o n o m i c ă ş i 10. S . teehnieă.

R o a d e l e 8e o b s e r u ă d e p e acuma. S e {in şedinţe d e a l e secţiunilor, s e discută, s e trimit articole, s e tipăr e s c broşuri.

Dl Dr. On. Qhibu r e ferează In conf erenfa din numărul d e fată d e s p r e fazele prin cari au trecut secţiunile noastre.

Cetitorul ua afla în uiitorul număr p r o c e s e l e uerbale a l e ş e d i n ţelor secţiunilor, de la e iuj , in exteno. Până atunci n e mărginim s ă însemnăm faptele a c e s t e a îmbucurătoare ş i să rugăm întreagă obştea romă' neaseă să sprijinească publicaţiile „Astrei", e a s ă putem pătrunde eu cultura adeuărată în pături cât mai largi.

* Vesti bune. I. Şedinţe le p lenare

a l e secţiunilor au hotărît: 1. publicarea unui concurs pentru cea mai bună piesă teatrală din u/a/a pbpo-rului, inedită* serisă pentru popor, tntr'un act (5000 d e lei); 2. publ icarea unui concurs pentru eea mai bună novelă, inedită (5000 de lei).

P i e s a teatrală ua a p ă r e a îa „Bibi. pop.", nOuela în „Translluania". Con-dijtile s e uor tipări în curând.

II. A apărut un număr nou din „Bibi. pop", a A s o c . (Nr. 128): „Hâr-tia de-o sută" (Alberto) d e Edmondo de Amieis, pouest ire tălmăcită d e dna Şt. Bidnet. (5 lei). Una din perle le literaturii tteliene. O pouest ire . e a r e ar putea fi din poDestirile lunare a l e opere i „Cuore" (Ce simte Inima copiilor), minunata carte a ace lu ia ş scriitor. Leetură e s e e l e n t ă pentru tinerime.

III. Despărfămintele uor primi în curând liste de subscripfie pentru „Bibi. poporală" ş i pentru „Tran-stlu." — Apoi tndemnuri d e răspândit „Bibi. pop." la « a i e (euprinsul, p e scurt, al numerelor ultime, pentru ţărani). Directorii d e despărţământ ş i toţi membrii din comitetele d e despărţământ ş i d e cercuri culturale (agenturi) s ă c o n s i d e r e e a o datorie de onoare p r o p a g a n d a a c e a s t a .

* Secţiunea istorică ş i - a ţinut ş e d .

d e reconstituire. în localul „Inst d e Istorie NaJ." din Cluj, în aiua d e 22 Iunie, a. e. D e fată dnti: Th. V. P ă -eătianu, Dr. I. Lupaş , Ştefan Meteş , Dr. Silu. Dragomir, Bm. Panaiteseu, D. Braharu, C. Marineseu. — Ş e d . a d e s c h i s - o dl Dr. 1. Lupaş , e a r e a arătat e ă secţ . n'a putut lucra în trecut atât d e intensiu, f i indcă'membrii îi erau resflraH prin dtf. o r a ş e , a c u m însă , când' Clujul e s t e sediul seet . sunt nădejdi d e o aetiuitate intensiuâ ş i spornică . — See t . s'a constituit astfel: preş . dl Th. U. Pă-eăţianu; u. p r e ş . : Dr. l. L u p a ş ; s e e r . : Dr. Silu. Dragomir; s e e r . ajutor: D. Braharu. Membri în comitet dni i :

— 294 —

Ştef. M e t e ş , Em. P a n a i t e s e u , Q. M a -t e e s e u , Victor L a z a r , Alex., L a p e -da tu , C C D i c u l e s e u , M a r m e s e u ş i D. T e o d o r e s e u . — ea p r o g r a m d e ae t iu i t a te : p o p u l a r i z a r e a i s tor ie i n a ţ iona le p r in b r o ş u r i ş i confer in ţe . M a n u s c r i s e l e u o r fi c e n z u r a t e d e s e c ţ i u n e . Dl 1. L u p a ş p r o m i t e s ă tip. în „Bibi. p o p . " p â n ă l a C r ă c i u n o b r o ş . d e s p r e Gh. Barifiu, d l E m . P a n a i t e s e u , tot în a e e e a ş „Bibi. p o p . " , tot p â n ă a tunci , o b r o ş . d e s p r e „Tra ian" . Dnii Al. L ă p e d a t u şi O r g h i d a n u o r fi r uga ţ i s ă d e a uo i e s ă li s e r e t i p ă r e a s c ă u n e l e b r o ş u r i e p u i z a t e . — Dl Dr. Silu. Dra-gomip e s t e a l e s e a delegat tn comitetul de redacţie al „Transilu." — Dl Lupaş ş i Em. Panaiteseu d i s c u t ă c o l a b o r a r e a p ro fe so r i l o r s e c u n d a r i d e i s to r ie (titulari) din A r d e a l ş i s ee t . h o t ă r e ş t e e a s ă fie inuitaji a c e ş t i a d e a s e î n s c r i e e a m e m b r i a i Ast re i , p r in c a r i m a i a p o i s e u o r r ă s p â n d i m a i b ine înt re e leui ş i în publ icu l m a r e b r o ş u r i l e i s to r ice . — L e g ă t u r i l e înt re m e m b r i aet iui ş i c o r e s p o n denţ i s e u o r f inea p r in excursiuni istorice, p r in întruniri anuale în difer i te r eg iun i ş i pr in t r 'un „Bulştin al secţiunii". P r o g r a m u l s e u a c o n c r e t iza la t o a m n ă , c â n d u r m e a z ă s ă s e a d u n e eu toţii, d u p ă d e s c h i d e r e a anului ş c o l a r . S e c ţ i u n e a d e c i d e c a „Buletinul" s ă s e r e d a c t e z e în c o l a b o r a r e eu „Inst. de Istorie Naf", u n d e u a fi d e a ic i îna in te ş i biroul secţiunii istorice.

* Secfiunea ştiinţelor naturale a

ţinut în z iua d e 29 Mai 1925, în b i rou l d i rec t . A c a d . C o m e r c i a l e din Cluj, o şedinţă de constituire. Au fost d e fată m e m b r i i aetiui, d-ni i : Dr. Al.

B o r z a , Dr. Dim. e ă l u g ă r e a n u , Aui Gior tea , Aug. Ma io r , prof. T. N e i Dr. Vic tor S t ane iu ş i m e m b r i i e o r e e pondenf i , d-nit: Gh. Bu jo reanu , D VJ. D e s m i r e a n u , N. G a u r i l e s e u , y ? Laţiu, E . P o p , l. P o p - G â m p e a n u . A. p r e z i d a t d l p r e z . in ter imat A. Ciortes^ r e c t o r u l A c a d . "Comerc ia le . Dl p ro* la Ş c o a l a n o r m a l ă (Gluj) Gh. Seer i»-er iu , a u â n d p r e a multe ocupaţ i i , n u :

p o a t e p r imi a l e g e r e a d s a l e . P reşed . - 1

inter, a r a t ă ros tu l secţ iuni i , care." c u l m i n e a z ă în c o l a b o r a r e a la re».-„Tran8ilu.u, în p r e g ă t i r e a b r o ş u r i l o r d e p o p u l a r i z a r e a ş t i inţelor (la „Bibi.-pop . " ) ş i a eon fe ren t e lo r ş i d i a p o -zit iuelor, e te . , d e u u l g a r i z a r e a ştiin-* te lor . D e s c r i e ae t iu i ta tea s e e t i u n i l l înainte d e r ă s b o i ş i p r o p u n e s ă s e a l e a g ă b i roul , sed iu l , un m e m b r u i n comit, d e r e d . a l r eu . „Trans i luan ia" , a p o i s ă s e f ixeze p rox imul p r o g r a m •' d e murtcă . — Discuţ ia e sus ţ inu tă d e d -n i i : Dr. V. Staneiu, Dr. Al. Borza, Dr. D. G ă l u g ă r e a n u , Gh. B u j o r e a n u , • V. N e ş , ş . a. Regu lamen tu l c e l n o u al sec ţ iun i lo r e s t e luat la cunoş t in ţă . — Biroul s'a consti tuit a s t f e l : p r e -zident: Dr. D. Călugăreanu, u. prez.: '. AurelCiortea; secretar: Dr.Al.Borza; .'• secr.-adjunct.: E. Pop; cassier: Dr. «-V. Desmireanu. — Sediul u a fi Clujul (la A c a d . d e c o m e r ţ ) , u n d e dl r e c t o r o f e r ă b i roul d - s a l e . — Noul p r e z i dent , d l DP. D. Călugăreanu, mulţum e ş t e p . a l e g e r e ş l p r o m i t e e ă a r e s ă - ş i d e a t o a t ă sil inţa s ă c o r e s p u n d ă , a ş t ep tă r i lo r . — Repfezentant în comitetul de redacţie la „Trans i lu . " e a l e s s e e r e t , dl Dr. Al. Borza. — U r m ă t o a r e l e a r t i co le ş i publ ica ţ i i sun t lua te în u e d e r e , d e o c a m d a t ă : 1. Dr. V. Staneiu: 0 eonf. d e s p r e t recutu l fj g e o l o g i e a l Jării (eu 30 d i a p o z i t i u e ) ; i 2. Dr. Al. Borza: O eonf. d e s p r e p r o - ]

— 295 —

teefiunea naturii (eu diap.) ; 3. 7\ Neş: O eon}, dtn domeniul f iz icei; 4. DP. V. Desmipeanu: o broş . „Aritmetică p. popor"; 5. Qh. Bujopeanu: o listă a publicaţiilor botanice , potriuite p . biblioteci şt o broş . d e s p r e însemnătatea portului naţional; 6. Aupel Ciortea: o f izică popora la ; 7. Ioan Pop-Câmpeanu: 2—3 broş . pop . In curând b r o ş . : „Urăjmaşli omului"; 8, 9, 10 d-nii: N. Qavpileseu, E. Pop şi V. La/m s e a n g a j e a z ă s ă d e a notiţe ştiinţifice p. „Transilu." — S'a ales o eomisiune permanentă pentpu alegerea celor mai bune şi conuena' bile aparate de proieefiuni, de recomandat comitetului cenfpal, despărţă-mintelop şi secţiunilor: d-nii Aurel Ciortea, T. N e ş , V. Staneiu şt Al. Borza. — Dl T. Neş p l e d e a z ă p. compunerea unei bibliograjii r e s p . a unui cata log d e cărţi potriuite p. popor. — Dl V. Staneiu p l e d e a z ă p. un eăjindar d e părete eu notiţe din domeniul ştiinţelor n turale, eu c l i ş ee . Mai mulţi domni s e a n g a j e a z ă s ă contribuie la a c e a s t ă întreprindere. — Şedinţa, a decurs în c e a mai mare cordialitate şi sunt speranţe e a s e c ţiunea s ă lucreze din greu, conform promisiunii luate.

*

Secţiunea tehnică s'a reconstituit în ziua d e 29 Iunie, a. c , înuitată fiind d e preş . „Astrei", d e V. Qoldiş , în sa la d e şedinţe a primăriei oraşului (31uj. Au luat parte un număr însemnat d e ingineri români. înainte d e răsboiu au uentilat ideia ş i au militat pentru e a eu mai mult e lan dnii ingineri^ l. Negruţiu, S. Vidrl-ghin, 1. ltu ş i C. Mesaroş . — Dl V. Vlad, prin „Gazeta Inginerilor Români" a făcut o p r o p a g a n d ă intensă.

— Ş e d . a fost prezidată d e dl ing. N. Hoiseseu, c a r e a bineuentat p e e e i prezenţi şi a rugat p e f i ecare inginer român s ă d e a mână d e ajutor secţiunii. — Comitetul s 'a a l e s p r e cum u r m e a z ă : preş . : L F. Negrului; u.-preş.: N. H r i s e s e u ; S e e r . : Al. H o s s u ; membri aetiui d-nii: T. Dra-g o ş , Duşoiu, 1. ltu. Aug. Maidr, C. Mesaroş iu . S. Vidrighin. Membri c o respondenţi d-nii: P. D r a g o ş , T. Fi-l ipeseu , A. Maeşa i , E. Monasterianu, C Petrouieiu, R. Pop , Roată şi T. S u e e a u a . — Membru în comitetul de redacţie al „Transilu." dl Flauiu Şu-luţiu. — Membrii ş i -au luat angajamentul s ă c o m p l e t e z e armonie aeti-uitatea celorlalte secţiuni prin c o n ferinţe, demonstraţiuni pract ice , broşuri, e t c , popularizând ştl inţele^eh-n iee în mijlocul poporului nostru,

*

Dela serbările de Rusalii din Basarabia. Ţinem s ă înregistrăm aici , e a o completare , p e lângă raportul amănunţit din corpul reutstei, următoare le : Dlui căpitan Durnj7pa$eu(28 Inf.), directorului despărţământului nostru Ismail, i s'a trimis următoarea t e l e g r a m ă : „Celui c e a înfiinţat întâiul d e s p . al Astrei p e teritoriul B a sarabie i , îi trimitem saluturi cordia le ş i urări d e s u c c e s deplin în lucrarea începută. Goldiş, e t c , e t c "

Dlui senator Vasile Stroescu i s'a trimis la Bucureşti următoarea te le gramă: „Membrii comitetului Astrei, întruniţi la întâia şedinţă în B a s a rabia, trimit r e s p e c t u o a s e l e , lor omagi i marelui binefăcător şi m e e e -nate al opere i culturale săvârş i te d e Astra în timpuri gre le . Goldiş. etc. e t c "

— 296 —

Inscripţia pe monumentul pidieat celop fpei martipi basarabeni (în Chişinău) : Simeon Mura /a ; P. Alexel Mateeviei;

n. 24 Mat 1887 n. 16 Mar t ie 1888 f 20 Aug. 1917 f 13 Aug. 1817

Andrei Hodorogea; n. Oet. 1878

t 20 Aug. 1917 Aposto l i b a s a r a b e n i , mar t i r i a t

sfintei c a u z e na ţ i ona l e . „Eu cân t , e ă e t u ă d e ă e l e uln A e e l e z i le d e sen in , E u eânt , e ă e i u ă d d e - a e u m e ă p i e r e A tari i u e ş n i e â d u r e r e . E u cân t , c ă c i u a d n ă c a z u l frânt Ş i - a u d p l u g a r i tn s o r i c â n t â n d , Nu d o i n e d e a m a r , d e d o r , I n u i o r a r e a ţăr i i lor Ş i g l a s u l uiettt a s c u l t â n d —• V e n i r e a zor i lo r e u eânt . 1906 „Cântarea zorilor", d e Mateeuiel.

A e e s t m o n u m e n t s ' a r i d i ca t d e e ă t r ă S o e . „Morminte le e ro i lo r " . C o mitetul e e n t r a l P r e ş . I. P. S . mi t ropol i t p r ima t Miron C r i s t e a , în u r m a u n e i initiatiue a unut comi te t din Chiş i n ă u , p r e s i d a t d e dl P a n H a l l p p a ş l e u c o n c u r s u l comitetului r e g i o n a l Chiş inău . P r e z i d e n t : g e n e r a l d e d i -u iz ie 1. Popou ie iu şt a g e n e r a l u l u i d e diuiz ie 1. Mae r i .

(Scu lp to ru l : l o n e s e u - V a r o , Bucu reş t i ) .

Hota: Reuista Btserteet din Basarabia: „Luminătorul" (o. 58. Nr. 12—13. 15 Iunie—1 Iulie 1825) cuprinde o amănunţita dare de s e a m ă despre serbări şl artteote entuziaste. Impresii de eălălorle s e g ă s e s e în „Societatea de mâine".

* Serbările jubilare ale lieenlui din

Braşou. F r u m o s , înă l ţă tor d e intmi a u d e c u r s s e r b ă r i l e j u b i l a r e ( d e 75

d e an i d e ex i s ten tă ) a l e l iceului m â n e s c „Andre iu Ş a g u n a " din B r şou , în 2?—28 Iunie a. e. P e lânf t o a t ă p l o a i a , c a r e a p e r s e c u t a t jubîlanttt n u m e r o ş i , p e r s e c u ţ i a sufl tutui l i p s e a din mijlocul lor , şi fo e leui , în frunte c u miniş tr i , b ă r b . d e stat , l i teraţ i , art işt i , a u f ra terniz c u actual i i c o n d u c ă t o r i a i a c e s t ' r o d n i c a ş e e ă m â n t cul tural , î m b ă r b ă » tându- i , d a c ă m a i e l i p s ă d e a ş a e e u a , p e e ă r a r e a a p u c a t ă . \

A ş a a u r ă s u n a t Q r o a u e r i i d e armo-• n iosu l ş î t ndu loşe tb ru l „ Q a u d e a m u s -igitur" ( s ă n e b u c u r ă m d e e t l — eâtl* t ecu l s t u d e n ţ e s c ) , c ân t a t d e mii d e g u r i ; a „ m e r s o c o m a n d ă 'n jurul m e s e i " , e a p e u r emur i l e c e l e b u n e , c â n d eou r igu l e r a eu 2 c r e i ţ a r i ş t h a l b a d e b e r e ş a p t e , t a r „frate, m â n d r a ta s e e h i a m ă " . . . a d u c e a r o ş e a ţ a în o b r a z u l ce lu i t inăr , împr i cinat . D a e ă e x c u r s i a l a „ P o i a n ă " a t rebui t s ă s e c o n t r a m a n d e z e — e u g â n d u l a u fost toft s p r e Pos fouar , r eamtn t fndu-ş i f e r m e e a t e t impur i t r e cu te . Mulfl och i s e u o r fl umez i t d e l a e r ă m t .

Alţi „eomilt toni" îş i u o r fi amintit d e d a s c ă l i i lor d i s p ă r u ţ i : d e u e s e l u l ş i uee ln i e i n t e re san tu l S a n d i B o g d a n ; d e „domnul" . P a u l Budiu , c e l e u s a lutul „Benuenu to Cellini" ş i cu s c a n d a r e a u e r s u r i l o r g r e c e ş t i eu b a s t o n u l lui c e l g r o s ; d e in imosul , d e î nă l ţ ă torul d e inimi Virgil Onijiu, ş i d e mulţi alţii.

D e s p r e d e c u r s u l s e r b ă r i l o r a u r e l a t a t p e l a r g z i a r e l e ş i r eu i s t e l e n o a s t r e , î ncâ t n e s imţim d i s p e n s a ţ i d e a ins i s t a aici . V r e m s ă î n r e g i s t r ă m n u m a i „şed /n /a festivă'1 d a t ă d e sec ţ iun i le n o a s t r e l i t e r a r e ş i şt i inţifice, în z iua d e 28 Iunie.

— 287 —

S a l a fest iuă a l iceului a {ost tixită d e l ume . Mai pap o a d u n a r e a ş a d e s t ră luc i tă . Toţi u o i a u s ă a scu l t e p e conferenţ ia r i i iubiţi, foşti eleui a i l iceului.

Ş e d i n j a a d e s c h i s - o fostul p r o fesor , p r e ş e d i n t e l e nos t ru , dl Vasiie Goldiş, e u u r m ă t o r u l d t s e u r s :

„Am e o n u o e a t o ş e d i n ţ ă a s e c ţiunilor l i t e r a r e ş i ştiinţifice a l e „ A s o eiatiunii", s p r e a s e r b ă t o r i l iceul ş i ş e o a l e l e r o m â n e ş t i d m B r a ş o u .

Am simfit a c e a s t ă n e c e s i t a t e , d e o a r e c e , c u m a m s p u s ş i ier i , în t re l iceul din B r a ş o u ş i a ş e z ă m â n t u l „Astrei" a u exis ta t c e l e m a t s t r â n s e legătur i .

M a r e l e A n d r e i Ş a g u n a a fost ş i în temeie toru l „Ast re i" ş i a s t rop i t eu a g h e a z m â - p i a t r a fundamen ta l ă a liceului o r t o d o x din B r a ş o u .

E l a fost c h i a r p r imul p r e z i d e n t al „Asoeiat iunii" .

Din c e i 9 p r e z i d e n ţ i d e p â n ă a c u m a i „Ast re i" 3 a u fost din mijlocul p ro fe so r i l o r din B r a ş o u .

A c e ş t i a sun t : Q. Barî t iu , A n d r e i B â r s e a n u ş i uorbi torul .

Am e o n u o e a t a c e a s t ă ş ed in ţ ă , s p r e a s e r b ă t o r i ş i p e a c e l p e ea r e -1 r e g r e t ă l u m e a r o m â n e a s c ă , p e Virgil Oniţiu, e a r e a fost c e l dintâi p r e z i den t a l s ec ţ i e i l i t e r a r e a „Astrei" , e a r e îşi a u e a a tunc i s e d t u l la B r a ş o u .

T r e b u i e s ă s e şt ie e ă p ro fesor i i a c e s t u i l i ceu a u da t o cont r ibuţ ie u a l o r o a s ă în ae t iu i ta tea d e p â n ă a c u m a „Astrei" , i a r foştii e leu i a i a c e s t e i s c o a l e sunt p r o p a g a n d i ş t i i ce i m a i feruenţi a i „Asoeiat iuni i" .

D e s p r e e i u a u o r b i dl p ro} . 1. L u p a ş . •

Am e o n u o e a t a c e a s t ă ş e d i n ţ ă ş i pen t ru un s c o p m a i intim i s e r b ă m

az i ş i no i 25 a n i d e l a înf i inţarea s e c ţiilor l i t e r a r e şi ştiinţifice a l e „Ast re i" .

D e s p r e a c e a s t a u a u o r b i d l prof. Qhibu, p r e z i d e n t u l sec ţ iuni i ş c o l a r e .

As t ăz i sec ţ iun i le a c e s t e a s ' a u r e o r g a n i z a t ş i a u s e d i u l l a Cluj.

S i c r e d c ă e b ine s ă a r ă t c ă a p r o a p e unan imi t a t ea p r o f e s o r i l o r Uniuers i tă t i i din eiuj s ' a u a t a ş a t „Astre i" .

A c e s t e d o u ă sec ţ iun i u o r î n c e p e d e e i uiafâ n o u ă .

Ţin d e - o p l ă c u t ă da to r in ţă s ă u â fac c u n o s c u t e ă Minis terul i n s t r u c ţiunii p u b l i c e , a p r e c i i n d ae t tu i ta tea e e l o r d o u ă see ţ iun i în n o u a lor o r g a n i z a r e , l e - a p u s l ad i spoz i f i e p e n t r u anu l c u r e n t s u m a d e lei 80.000.

D e a c u m u a î n c e p e o n o u ă u i a ţ â cu l tu ra lă în mijlocul p o p o r u l u i r o m â n .

Din a c e a s t ă u i a ţ ă u o r r ă s ă r i upemile b u n e a l e n e a m u l u i n o s t r u " .

Au u r m a t ma i a p o i eon je ren fe l e e e l e d o u ă a l e d lo r Dr. 1. Lupaş ş i Dr*. Onis. Qhibu, a s c u l t a t e c u a t e n ţ iune î n c o r d a t ă . Ceti torul l e g ă s e ş t e , în î n t r eg ime , în n u m ă r u l d e fa{ă.

Tot a ic i u a afla o a p r e c i a r e a s e r b ă r i l o r , din p e a n a reputa tu lu i p e d a g o g , a dlui V. Qh id ionescu .

A ş a a contr ibui t ş i „As t ra" n o a s t r ă la festiuităţile l iceului .

F i e e a s ă i a p a r t e eâ t m a i mulţi din c e i d e a e u m la jubi leul d e 100 d e an i i

înainte d e r ă s b o i u mulţi d in foştii e l eu i a u e a u s e n z a ţ i a , d e mul te o r i , e ă a s i s t a la „Ultima o r ă " ( ca în s c h i ţ a lui A l p h o n s e Daude t ) , u l t ima o r ă d e r o m â n e ş t e în l iceul r o m â n e s c . Quuernu l m a g h i a r m i o p nu p e r m i t e a la 3 mi l ioane ş i m a i b ine d e r o m â n i s ă a i b ă l i c e e d e c â t 3. Cine c a u t ă un n e x c a u z a l p e n t r u c ă d e r e a fo -

— 298 —

stulul r e g t m m a g h i a r îl u a g ă s i ş t a i e i : r o m â n i l o r nu li s ' a da t vo i e s ă s e d e s v o l t e în l imba lor , s p r e b ine l e p a t r i e i c o m u n e . _

F i e e a l ieeul r o m â n e s c s ă înflor e a s c ă s u b noul r e g i m , s p o r i n d u - ş i meeena f i i entuztaş t i , c a r i a d u c e a u „ s t â n e i şt v a r " ( d u p ă s p u s a „ c a n ta t e i " fostului p r o f e s o r din BraşoB. Andr . B â r s e a n u , fostul nos t ru p r e ş e d in te) , e a s ă c l ă d e a s c ă „templul" .

Cu b u c u r i e n e - a m d e s c h i s c o l o a n e l e e a s ă p r e a s l ă v i m p e ee t e e a u contr ibui t la r i d i c a r e a l iceului ş i n e u m p l e in imele d e b u c u r i e faptul, c ă ş i e a p u l d e a s t ă z i a l l iceului, p ă r . p r o t o p o p Dr. losif B l a g a , e s t e unul din f a l anga n o a s t r ă , e s t e mer i t uosu l d i r e c t o r a l d e s p . B r a ş o u a l „Ast re i" .

*

„Premiul naţional" de literatură. î n s e m n ă m eu d e o s e b i t ă sa t i s fac ţ ie l a r ăbo ju l cu l tura l a l u remi i ppemiapea a t re i c o n d u c ă t o r i a i l i teraturi i cont i m p o r a n e r o m â n e . „Premiul naf ional" l -au primit în anu l a c e s t e d-nii /. Al. Bpăteseu- Voineşti, p e n t r u p r o z ă ; Mihail Codreanu, p en t ru p o e z i e ş i Q. Bogdan Duicâ, p e n t r u c r i t i că ş i i s tor ie l i t e ra ră .

Cine e s t e dl Al.Bpăteseu-Voineşti nu t r e b u e s ă o s p u n e m cet i tor i lor noş t r i . Au auut o c a z i e d e n e n u m ă r a t e or i s ă c e t e a s c ă d e s p r e o p e r a a c e s t u i sc r i i to r eu simj d e r e s p u n s a -bil i tate s o c i a l ă , o b s e r u a t o r fin ş t „om" în î n t r e a g a a e e e p f i e a cuvântului .

Dl Mih. Codreanu nu a r e r e p u ta ţ ia a ş a d e s tabi l i tă la noi , e u toa t e e ă a r m e r i t a - o . T r a d u c e r i l e d - s a l e m i n u n a t e din Rosfand , s o n e t e l e d - s a l e {mai eu s e a m ă „Statui le" , p r e m i a t e , p e d r e p t euuânt , d e A e a d . R o m â n ă ) sun t pen t ru cet i tori e u gus tur i m a i

„subţ ir i" , sub ţ i r i în infelesul bun euuântutui . A s e r i e un s o n e t c u m f a e e dl C o d r e a n u e a d a p r o b d e s p r e o minuna tă au toc r i t i că , s t ă p â n i ş i f o r m a dificilă şi a d â n e u * r t le gândi r i i filozofice. D a r d e s p r e p e r s o n a l i t a t e a dlui C o d r e a n u o ' t r ebu i s ă s e s e r i e m a i mult d e a tef îna in te în c o l o a n e l e r ev i s t e i n o a s t r e /

F a p t u l e ă a fost p r e m i a t eu ma- 1 ' r e l e p r e m i u d e cr i t i că ş i i s tor ie l i ter a r ă dl Q. Bogdan-Duică u m p l e d e b u c u r i e nu numa i s e c ţ i a literară-filo--l og i că , a l e ă r e i p r e ş e d i n t e e s t e d - s a , e i î n t r e a g ă Asoe ta f iunea . Comitetul c e n t r a l s ' a ş i g răb i t s ă felicite p e c e l p r e m i a t , a r ă t â n d u - t mulfurnirea • s a , în n u m e l e în t r ege i soc ie tă ţ i , p e n t r u s e rv i c i i l e a d u s e p â n ă a c u m , d a r ş i pen t ru ui i foarele p r e ţ i o a s e eontribujii , p r o m i s e eu a t â t a e n t u z i a s m , t i n e r e s c , a m p u t e a z i ce . Cine a munci t o u ia jâ î n t r e a g ă , e u m a făeut-o dl. B.-D., pen t ru cu l tura r o m â n e a s c ă , me r i t ă s ă fie să rbă to r i t , c u m a fost s ă r b ă torit, a tâ t l a Bucureş t i , c â t ş t la d u j . Aiei c â t e v a s u m a r e notife b iog ra f i ce . N ă s o u t în B r a ş o u , în a 1865, a s tudia t l a l iceul d e a c o l o , a p o i a u r m a t l i t e re le l a univers i tă ţ i le d in B u d a p e s t a ş l Uiena . S ' a în tors e a p r o f e s o r • la l iceul din B r a ş o u . Act ivi ta tea d e z ia r i s t ş i -o î n c e p e în 1890 la „Trib u n a " d in Sibi iu ş i la „ G a z e t a T r a n s i lvanie i" . Din B r a ş o u t r e e e la Sibi iu (la „Tr ibuna" lui l. S lau ie i ) , a p o i s e s t ab i l e ş t e la Bucu re ş t i , e a p r o f e s o r . D e a ie i tr imite p r e ţ i o a s e d ă r i d e s e a m ă , r e c e n z i i , s tudi i d e s p r e m i ş c a r e a l i t e r a r ă din Rega t . C r o n i c e l e d s a l e a u fost foar te mult cet i te , a p r e c i a t e ş i a u se rv i t e a st imulent mul tor t iner i pen t ru c r i s t a l i z a r e a opini i lor lor l i t e ra re , s o c i a l e . In B u c o v i n a ,

u n d e t r ă i e ş t e e â ţ i u a ani , e o n d u e e „Gaze ta Bucov ine i " (1893—1895). C o l a b o r e a z ă eu mul tă v e r v ă la „Con-

. vorbi r i l i t e r a r e " , „Luceafă ru l " ş i „Uiaţa R o m â n e a s c ă " . — In locu l lui Tltu M a i o r e s e u a fost a l e s m e m b r u .

. al A c a d . R o m â n e . As t ăz i o e u p ă c a t ed ra d e I s tor ia l i teraturi i r o m â n e de l a un ive r s i t a t ea d in d u j . e ă r f i l e d s a l e f o r m e a z ă o b ib l io t ecă î n t r e a g ă . Studiile d e s p r e E m i n e s e u , Gr. Ale -x a n d r e s e u , Negruzz t , A l e e s a n d r t , e â r l o u a , Russo» e o n a e h l , Bari ţ iu, Panu , B u d a i - D e l e a n u , 1. V ă e ă r e s e u , E l iade R ă d u l e s e u , F ă c e a , C. A. R o -setti, Bol l i ae . S . Bărnu ţ , ş. m. a. sun t douez t d e s p r e s ă r g u t n ţ a d e a lb ină , d e s p r e or izontur i le v a s t e , d e s p r e p r o d i g i o a s a d s a l e l e c t u r ă ş l d e s p r e neistouitu-i en tuz i a sm. T r a d u c e r i l e d s a l e din au to r i s t re in i ( e a d. e. din Menge r ) , e s e e r p t e l e din că r ţ i u a l o -r o a s e (d. e. din Br j jee , d e m o c r a ţ i a ) — toa te n e a r a t ă un spir i t uee ln i e aetiu, e a r e î n s e m â n ţ e a z ă o g o a r e l e gândi r i i r o m â n e ş t i . Mal mul te c u n o ştinţei „Lărgl ţ l -uă or izontur i le" ş l - a r pu tea l u a dl B.-D. d r e p t b l a z o n n o biliar, d a c ă a r m a i dă inu i e p o e a b l a z o a n e l o r . — Ţărăn i s tu l B.-D. a r e nob le ţ ă cuge t ă r i i în t r ' a r ipa te .

Ghia r ş i în n u m ă r u l d e faţă p u bl ică dl B.-D. o m l s e e l l a n e e in t e re s a n t ă d e s p r e E m i n e s e u . L a ul t ima şed in ţ ă p l e n a r ă a sec ţ i i lo r n e - a p r o m i s , în Cluj, 22—Vil., „en tuz ia smul" d s a l e „ p e un an" , o b l l g â n d u - s e s ă e o n u o a e e p e clujenii, e a r i fac p a r t e d in sec ţ iun i le n o a s t r e , în f l e c a r e lună, la o consfă tu i re , în folosul A s o e i a -tiunii. S u n t e m # s i g u r i e ă en tuz i a smul d e un a n s e u a p r e lung i , s p r e b i n e l e c o m u n ( n e - a ş l p r o m i s o „an to log ie" a scr i i tor i lor r o m â n i din A r d e a l ) şi

e ă z iua d e 22 Vil. o u a d a uitării c â n d e u o r b a d e m ă s u r ă t o a r e a t e r -mlnului d e spri j in la o instituţie e a a n o a s t r ă . .

* La s icr iu l lui Gheorghe Dima.*)

Nobilul b ă t r â n , e a r e n e p ă r ă s e ş t e , u r m a t d e p ă r e r i l e d e r â u ş i b t n e -e u u â n t ă r l l e unui n e a m în t reg , e r a din r a s a s u p e r i o a r ă a luptător i lor p r in suflet, c a r i sunt « e a m a l c u r a t ă g lo r i e a Ardea lu lu i , p ă m â n t - c l a s i c al d u r e r i l o r ş i s p e r a n ţ e l o r na ţ iona le .

Artist, e l a a d ă u g i t visului pa t r io t i c t o a t ă s t r ă l u c i r e a uiziunei p o e t i c e . A r m a Iul a ţos t cântecul. M i s t e r i o a s ă p u t e r e vrăj i tă , e a r e m i ş c ă p ie t r i le ş i î m b l â n z e ş t e f iare le , d a r nu p o a t e înmuia ş i îmblânz i inimile t i rani lor . în sonor i tă ţ i le muzic i Iul Dlma , u r e c h e a lor b ă n u i t o a r e d e s c o p e r i s e sune tu l lanţur i lor e e s e s f a r m ă . . . D u p ă f iece c â n t e c a l măies t ru lu i , d u p ă f i e c a r e c o n c e r t a l lui, conş t i in ţa lor, a p ă s a t ă d e g r a v i t a t e a p ă c a t e l o r , s imţ ia e u m sufletul e e l o r opr imaţ i s e î m p r o s p ă t e a z ă , e r e ş t e , s e umflă, năuă l i t d e sufletul tu turor amintir i lor t recutului , — ş i s e t e m e a . G h e r l a Clujului, — Fel leguâr- j i l , — a ad ăp o s t i t d e c i , l a c e a s u l pr imejdi i lor s u p r e m e ş i a l s u p r e m e i d r ep t ă ţ i r ă s b u n ă t o a r e . p e r ă s coli torul d e suflet r o m â n e s c p r in c â n t e c : G h e o r g h e D i m a a s ta t în temni ţă .

D a r a u venit z i le le l u m i n o a s e a l e triumfului.

îl u ă d , p a r c ă , ş l a c u m : în a c e a neu i t a t ă u a r ă a Iul 1919, c â n d d a s c ă l i r o m â n i din toa t e unghiur i le s e a d u n a s e r ă la Cluj, r i d i e â n d u - s e , p e n t r u a mul ţăml î ndu ioşa t — şl smer i t , e a t o t d e a u n a , c â n d e r a u o r b a d e e l , a p ă r â n d u - s e , p a r e ă , d e omag iu l e e s e r i d i că , en tuz ias t , e ă t r ă d â n s u l , — pent ru i ub i r ea e e i s e a r ă t a s e .

— 300 —

A fost apoi, pes te eâţiua ani, — ani plini d e rodnică muneă pentru întemeiarea şi organizarea înuăţă-mântului muzical superior în Clujul r o m â n e s c , — septuagenarul jubilar aclamat de toată suflarea român e a s c ă .

Ace iaş i senină, discretă atitudine a omului nedeprins s ă bată m o n e d ă şi medali i din menitele sa le . Un înţelept şi un eaualer.

Aeum Gheorghe Dima s e duee pentru totdeauna dintre noi.

Figura a c e e a de dulce seueritate părintească, îmbinând, într'o rară şi fericită armonie, autoritatea şi bunătatea patriarhului, nu ua mai răsări de -aeum în loja din dreapta a Teatrului Naţional, eu a c e a admirabilă deuoţiune sacerdota lă , p e eare nu o au decât adeuăraţii preoţi ai artei.

Dar sufletul lui mare, sufletul a e e l a creator, ua rămâne pururea al nostru: în inimile, eari l-au iubit şi uenerat, în cântece l e , eari uor uibra de adieri le lui, atâta timp, eât ua înflori o uiaţă r o m â n e a s c ă p e plaiurile a c e s t e a — în ueei i-ueei lor.

Odihneşte în p a c e , bătrân g lorios al neamului m e u ! Ea eăpătîiul tău s ă r a e ua ueghia f lacăra eternă a reeunoştinjii naţionale şi generaţii după generaţii uor rosti eu eulauie numele tău, — bineeuuântându-te într'un g l a s : pentru credinţa ta fermă şi îndărătnică, pentru neobosita-ţi trudă, pentru sfânta ta jertfă, pentru d u m n e z e i a s c a sol ie de dreptate, p e eare ai proelamat-o, în auzul tuturor, de amândouă laturile Carpaţilor maiestoş i şi ueşnieă , — ueşnie i e a numele tău s imbolic şi maies toş i e a însuş uiitorul neamului nostru.

S lauă amintirii t a l e ! V. Bogrea,

proj. uniu. (Cluj).

0 nouă stea română: cântăreaţa dna Letiţia Piraccini, născ . Anuşea. — Auem înaintea noastră „Le Journal de Pekin" (jurnalul din Peking) din 13 Martie 1925. Pe pag ina întâi citim: „Concertul dnei Piraccini. După cum am anunţat ieri, la „ultima oră", concertul dat de dna P. la Grand Hotel de Pekin a obţinut un mare s u c c e s , între p e r s o a n e l e prezente am remarcat p e : Dna d e Martel şi dl de Martel, ministrul Franţei (urmează numele : dnei şi dlui ministru al Italiei, al dlui „ e h a r g e d'affaires" la legaţ ia Angliei, ministrul Amerieei , al Belg ie i , Spanie i , Portugaliei, S e r biei, Noruegiei) . A asistat întreagă legaţia laponiei la audiţie. Dl ministru loshisarua ş i -a exprimat regre tele s a l e dnei P. e ă n'a putut lua parte la a e e s t eueniment ariistie din c a u z a indispoziţiei s a l e , eare ţine de eâteua l u n i . . . Dna P. reprezintă minunat (admirablement) arta bel canto. U o e e a dsa l e e s t e tot atât d e remarcabi lă în urma amploarei , eât şi a întinderii s a l e , dând, cu a e e e a ş uşurinţă, notele înalte ale unui sopran ca şi notele graue ale unui eontralto. Ansamblul es te un sopran dramatic de ee l mai ca ld şi uibrant timbru. Cu astfel de daruri (uoeale) nu i-a fost greu dnei P. s ă câş t ige sufragiile unanime în interpretarea ariilor ce l ebre ale repertoriului operei . Bste greu de a indica o preferinţă, când e uorba de o execuţie atât de perfectă, de la un capăt la celalalt al programei . Cu toate a c e s t e a s'a întrecut dna P. mai eu s e a m ă în aria din Tosca, în a c e e a din Madame Butterfly şi — mai eu s e a m ă — în aria din Metistofele de Boito; punctul a c e s t a ultim, p e e a r e a trebuit să- l b i s e z e , i-a adus ouaţiile întregei să l i ; aiei ne -a făcut s ă ascul tăm a c e l e

— 301 —

admi rab i l e no te g r a u e , c a r a c t e r i s t i c e , a le regis t ru lu i d s a l e es t ins .

„A fost o a d e u â r a t ă î n d r ă s n e a l ă (un r ă m ă ş a g ) s ă In t roduci într 'o p r o g r a m ă d e o p e r e c â n t e c e p o p o r a l e d e Duopâh ş i ar i i f r a g e d e ş i subt i le d e Debussy. Cu toa te e ă poţ i a d m i t e e ă u o e e a d n e i P . e o n u i n e m a i mult unei muz ic i m a i e x t e r i o a r e , . t r e b u e s ă a d u e i o m a g i i sup le je i une i in te r p re t ă r i , e a r e i-a p e r m i s , m a i eu s e a m ă în Qipsy Songs, d e Duopâh, s ă s e eu iden j i eze toa te Jinejele.

„Dna P . a găs i t o a c o m p a n i a t o a r e (la p ian) i d e a l ă în p e r s o a n a d. Whitfen".

Cum s ă nu n e b u c u r ă m d e r e cenzi i le a c e s t e a e l o g i o a s e , a p ă r u t e în z i a r e l e fpaneeze ş i engleze din China, şt i ind e ă în ja ja unui pub l i c s e l ec t o r o m â n c ă a putut r e p u r t a un s u e e e s a tâ t d e d e s ă u â r ş i t ?

ea s ă nu s e c r e a d ă e ă n u m a i în Ch ina a r e d n a P. s u e e e s e , se r» u e a s e ă d r e p t d o u a d ă un p a s a g i u dintr 'un s i a r italian din P r a t o (Tosc a n a ) , d e s p r e o r e p r e z e n t a r e a o p e r e i lui V e r d t „Un ba l lo in m a -s e h e r a " : „Dota tă eu un f rumos t imbru şi eu o p u t e r n i c ă ex t ens iune d e u o e e , dş . A n u ş e a (pe a tune i e r a î n e ă dş . ) s 'a ach i ta t eu mult brio d e ro l , m a i a l e s în dificila p a r t e din a. a l l l l - lea, în e a r e publ icul , t r anspor t a t , a a p l a u da t -o , la s c e n a d e s h i s ă , eu un e n tuz iasm nemărgin i t . D e r e m a r c a t e ă p e l â n g ă u o e e a f ă ră p e r e c h e d ş . A. a r e ş i un f rumos t e m p e r a m e n t a r tistic. A fost, în fine, a tâ t d e mult a p r e c i a t ă , încâ t s ' a ee ru t m e n ţ i n e r e a ei in rolul Amel ie i (în Italia 1) la e â -t eua r e p r e z e n t a ţ i i în ş i r" .

D a r g lo r i a c â n t ă r e ţ e i r o m â n e nu s 'a mărg in i t n u m a i ae i . D u p ă c o n

c e r t e s t r ă luc i t e , d a t e în A l e x a n d r i a , Ca i ro , Galeu ta , B o m b a u , B a n h o h , a p l e c a t la Manil la , eu Jaehtul p r e ş e d . Me. Kinley şî a i e i a d a t , ^ a o p e r ă , o r e p r e z e n t a ţ i e , d e s p r e e a r e a u s e r i s z i a r e l e d e a e o l o („The Indian Daily Mai l" . „La U a n g a r d i a " ş i „El M e r canti l") e a e e l e 4 z i a r e c i ta te m a i s u s — ' a p o i a fost a n g a j a t ă . . . o m a r e d i s t i n c ţ i e . . . la o p e r a e e a m a r e , Me t ropo l i t ană , din Neiu- ţ jo rh .

Z i a r e l e m a i s e r i u : C o n t e s a Le-tifia Anuşea-Pipaccini e s t e o r i g i n a r ă din Bră i l a . Studi i le d e c a n t o ş i l e - a î ncepu t la e o n s e r u a t o r u l d in B u c u reş t i , u n d e a obţinut p r emiu l 1, l e - a u r m a t m a i a p o i în Italia, d e s ă u â r -ş indu- le . In c ă l ă t o r i a t r iumfală p r in s t r ă ină t a t e e s t e î n t o u ă r ă ş i t ă c â n t ă r e a ţ a d e soful e i , c o n t e l e P i r aee in i .

A d ă o g ă m : fericiţii păr in ţ i sunt a r d e l e n i . Ta tă l dne i P i r aee in i , e s t e p r o f e s o r la l iceul r o m â n e s c din S i biiu, „Qh. Lazăr" . . . .

* 0 nouă cântarea)â română: dna

Vetupia DP. Onis. Ghibu. R e c e n z e n t u l muzical g e r m a n al z ia ru lu i s i b i i a n : „S. D. Tageblatt" (17. V. 1925) s e r i e d e s p r e c o n c e r t u l da t d e d n a Ghibu în Sibi iu (15. V. 1925) u r m ă t o a r e l e e l o g i o a s e r â n d u r i : „Sepata de „Lied' upf a dnei Vefupia V. Ghibu. P e b a z a s o l i d ă a une i p r e g ă t i r i m u z i c a l e e s e e l e n t e ( g e d i e g e n ) — D n a Ghibu a jost , t n e ă înainte d e a s e fi d e d i c a t cân tă r i i , o p i a n i s t ă p e r f e c t ă — p e b a z a a c e a s t a s o l i d ă z a c e a r t a e i d e c â n t ă r e a ţ ă , e a r e a a juns l a o t r e a p t ă înal tă d e cu l tu ră (muz ica lă ) , în u r m a d a r u r i l o r spiri tului ş i a l e sufletului-V o e e a a r e eufonie şt uo lum şi e b i n e d e s u o l t a t ă , e e e a e e s e r e m a r c ă m a i eu s e a m ă într 'un p i a n i s s i m o plin d e c o l o a r e , e a d. e. în „Abendro t "

6

— 302 —

(Roş de s o a r e } de Sehubert. eu toate e ă s'a reţinut, în general , cântăreaţa de la completa manifestare a mijloace lor ei uoea le , am putut, totuş, s ă însemnăm în c â n t e c e c a „iubirea a minţit" (Sehubert) şi „Despre iubirea ueeinieă" |Brahms| gradaţii dinamice puternice.

„Programa n e s p u s d e bogată n'a ţintit la efeete exterioare ş i a conţinut multe per le din domeniul artei c e l e i mai intime |Un ton, de Gornelius). Lângă Sehubert, Gornelius, Reger . Wagner (Rugăciunea Bl isabetei din Tannhăuser), Brahms şi Hugo Wolff au fost reprezentaţi şi N e g r e a , un compozitor român modern d e tot, Dima şi Bredieeanu, mai apoi T s e h a -ikoTusky, Faure şi c o m p o z i t o a r e a Ghaminade, e e e a e e a douedit multilateralitatea cântăreţei. Dna Qhibu a cântat în limba germană, română şi franceză, la e e e a e e ti-a căzut bine nunumai pronunţarea eoreetă , ei ş adânc irea în spiritul aces tor c â n t e c e atât de deosebi te . Auditorul, e a r e s'a adunat în număr mare, p e lângă toată e p o c a neprielnică (pentru concerte), a aplaudat din greu şi ş i -a exprimat recunoştinţa şi printr'o ser i e d e cadouri de flori. D ş o a r a Ostrun Sehuster a acompaniat p e eântăreajă la pian eu delieateta-i cunoscută şi a s e o s în relief, desuoltând din punet de uedere muzical , integral, multe pasagi i , cari au fost marcate eu fineţe". (Subscr i s : li.)

R e c e n z i a a e e a s t a a criticului muzical german uorbeşte destul de eloeuent. Dna Veturia Dr. Qhibu a dat eoneerte pană acum în Gluj, Bucureşti , Sibiiu şi Chişinău. Concertul din Sibiiu a fost în s e a r a zilei d e 3/15 Mai, fiind de fajă ş i ministrul Bueouinei , dl l. Nistor, conferenţiarul

„Astrei" şi al „Uniuersităjii libere", în Chişinău a dat concertul dna Veturia Dr. Qhibu în faţa oaspeţi lor ardeleni şi a tot e e are Chişinăul r o m â n e s c mai de s e a m ă . Prestaţiunile a c e s t e a frumoase tiumai măguli ne pot. Dna Qhibu e s te la începutul ca rierei d sa l e de cântăreaţă, li urăm o carieră strălucită. (După cum s e ştie, dna V. Dr. Qhibu es te touarăşa uieţii a membrului nostru din comitetul central, dl prof. uniu. Dr. Onis. Qhibu.)

Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie. Tomul XLII. 1923. Bucureşti , 1924. Atelierele grafice S o e e e & Comp. S. A. 318 pag . 8° mare.

Soc ie ta tea R. R. d e Geografie, înfiinţată d e mare le Domnitor Garol 1. la 1875, dec i eu un frumos trecut de o jumătate de s e e o l , rodnic ş i merituos, publică a e e s t buletin anual şi-1 distribuie membrilor să i gratuit. Toate articolele publicate în buletin sunt originale. In afară de buletin, Soc ie ta tea mai publică şi alte lucrări, priuitoare la cunoaş terea pământului r o m â n e s c şi dispune şi d e o pre ţ ioasă bibliotecă în localul „Funda-tiunii Uniuersitare Garol 1."

Membrii Societăţii p lă tesc o c o tizaţie anuală de la 100 Lei în s u s şi la înscr iere un drept d e intrare d e 50 Lei, odată pentru totdeauna. Plata cotizaţiei anuale poate fi răscumpărată printr'o plată unică, odată pentru totdeauna, de 5000 Lei şi în a e e s t c a z membrii sunt consideraţ i membri aetiui p e uieaţă. Membri donatori sunt a c e i eari d o n e a z ă Societăţii o s u m ă d e ee l puţin 20,000 Lei. Numele lor f igurează perpetuu p e lista m e m brilor Societăţii . Calitatea de membru

— 303 —

aetiu s e obţ ine p r in c e r e r e a î n s c r i s ă , sus ţ inută d e 2 m e m b r i a i Socie tă ţ i i .

Anul a c e s t a S o c i e t a t e a împlinind SO ani a i ex is ten te i s a l e , intenţ ion e a z ă s ă s e r b e z e a c e s t s e m i c e n t ena r pr in un jubi leu ş i impor t an t a momentului s ă o r e l i e j e ze p r in b a t e r e a une i m e d a l i i o c a z i o n a l e , ar t i stic e x e c u t a t e în b r o n z , r e p r e z e n tând efigia r ă p o s a t u l u i R e g e e a r o l 1., în temeie toru l Soeietă j i i , ş i a M. S . Rege lu i F e r d i n a n d , p r e ş e d i n t e l e S o -

-eietăj i i , a p o i p r i n c l ă d i r e a unui p a l a t p ropr iu ş i p r i n e d i t a r e a une i l u c r ă r i m o n u m e n t a l e a s u p r a R o m â n i e i din punct d e u e d e r e g e o g r a f i e , e tnografie, e c o n o m i e , s o c i a l ş i ar t is t ic , e a r e s ă s e r u e a s e ă nu n u m a i r o m â nilor, ei ş i s t ră in i lor p r in t r a d u c e r i în alte limbi, d r e p t i auor d e informa-ţiune ş i d e o r i e n t a r e u r e d n i e ă d e î n c r e d e r e .

D a r S o c i e t a t e a a b inemer i t a t ş i . p â n ' a e u m d e u n a n i m a r e c u n o ş t i n ţ ă a neamulu i r o m â n e s c , in t re a l te nu m e r o a s e p res ta ţ i i , î n d e o s e b i p r in p u b l i c a r e a c u n o s c u t e l o r d i c ţ i ona re g e o g r a f i c e a l e j ude ţ e lo r ueehiu lu i regat , c o n c e n t r a t e a p o i în Marele Dicţionar 'Qeografic al României, formând 5 m a r i uo lume în folio, o luc r a r e m o n u m e n t a l ă , a c e a s t a cup r in z â n d 35,000 numir i t op ice . Afară d e a c e s t e a a pub l i ca t Dicţionarele Basarabiei şi Bucouinei ş i p r e u e d e în p r o g r a m a s a d e lucru ş i p u b l i c a r e a Dicţionarul Transilvaniei ş i a l c e l o r lalte p rou ine i i a l ipi te , p r e c u m şi e d i t a r e a hăr( i lor întregului ter i tor iu al Românie i în t regi te .

R e u e n i n d a c u m a s u p r a Bulet i nului m a i n o u ^ 1 Socie tă ţ i i , pub l i ca t sub îngr i j i rea comitetului d e r e d a c ţ i e d e s u b p r e z i d e n ţ i a dis t insului a c a

d e m i c i a n , dl S. Mehedinţi, r e m a r c ă m din b o g a t u l ş i i n t e resan tu l lui c u p r i n s u r m ă t o a r e l e a r t i c o l e : C. Brăteseu, D a c i a ş i M o e s i a , d u p ă P t o l o m a e u . S e c . 11. d. e h r . eu o p l a n ş ă . Dr. P. Eneulescu. P r o g r e s e l e cunoş t in ţ e lo r n o a s t r e eu p r iu i r e la b i o s f e r a u e g e -t a l ă în R o m â n i a . Şt. Maneiulea, C o n tribuţii l a s tudiul ş e s u l u i Tise i (eu 3 figuri). / . Ma&urek, T o p o n i m i a r o m â n e a s c ă din V a l a h i a M o r a u i e ă . Vin-tilă Mihăileseu, Infiltraţia r u t e a n ă în n o r d u l Mo ldoue i (eu 4 figuri). C. S. Nieol.-PlOpşor, O s ta t i s t ică a p o p u laţ iei jud. Mehed in ţ i la 1838. /. Neieu, O infiltrare r o m â n e a s c ă în D o b r o g e a u e e h e ş i c o l o n i z a r e a D o b r o g i i n o i eu M a e e d o - R o m â n i (eu o f igură) . D. Leonida, P e r s p e e t i u e l e e c o n o m i c e l e g a t e d e u a l e a Bistr i ţei M o l d o u e n e (eu 41 figuri). I. Rich, A s u p r a u a r i a -tiunii niuelulut a p e l o r M o l d o u a ş i Bis t r i ţa (eu 8 figuri ş i 2 d i a g r a m e ) ş i /. Vidraşcu, Brajul Chilia. U r m e a z ă m a i d e p a r t e : no t e ş i t r a d u c e r i din sc r i i to r i s t r ă in i ; a r t i co le m a i m ă r u n t e , r e c e n z i i , b ib l iograf ie ş i c o m u n i c ă r i din uiafa Socie tă ţ i i , d e l a p a g . 223—318.

D u m i n e c ă , în 14 Iunie e. S o c i e t a t e a ş i - a Jinut a d u n a r e a g e n e r a l ă la r F u n d a ) i a e a r o l 1." s u b p r ez iden j i a d-lui g e n e r a l Coandă, eu e a r e o c a z i e a u făcut c o m u n i c ă r i d-nii S . Mehedinţi, P. Suciu ş i V. Mihăileseu.

(ut). *

„Codrul Cosminului". Buletinul „Istitutului d e Is tor ie ş i L i m b ă " e u 2 hărfi ş i 9 p l a n ş e . D i r e c t o r : Ion l. Nistor , m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e , p r o f e s o r un iuers i t a r . S e c r e t a r : Vas i l e Q r e e u , p r o f e s o r un iuers i t a r . Anul l.—1924. Cernăuţ i , 1925. Institutul d e a r t e g ra f ice ş i ed i tu ră „Glasul

6*

— 304 —

Bueouinei". XVl+653 pag . 8° mare. Preţul Lei 350.

B primul produs literar, eu e a r e „Institutul d e Istorie şi limbă" de p e lângă Uniuersitatea din Cernăuţi a Bueouinei desrobite s e prezintă lu-mei ştiinţifice în noua eră românească, s p e r ă m p e uee ie . Şi trebuie s ă re cunoaştem, e ă s e prezintă eu toată urednieia. B un uolum, e a r e faee cinste noului „Institut de Istorie şi Limbă" în primul rând, apoi întregii Uniuersităti de la Cernăuţi şi înd e o s e b i ştiinţei româneşti . Ţi s e ample inima de bucurie răsfoind a c e s t uolum respectabi l , eu titlul său -atât de sugetiu d e „Codrul Cosmi-nului", e e e a - e e indică nu atâta un japt istorie d e înaltă mândrie naţională a lui Ştefan eel Mare şi Sfânt, ei proprie recenta biruinţă a culturii româneşti asupra culturii streine, în Ţara Fagilor, p e e a r e noi, Ardelenii, totuş ar trebui s'o cunoaştem mai bine şi mai temeinic.

Atât exeeuţ iunea tehnică s u p e rioară, cât şi bogăţ ia materialului iratat, şi seriozitatea ştiinţifică, în e a r e s e prezintă uolumul, impune, şi pare»eă răsfoindu-1 îti s e a p ă de p e buze spontan, fără să-ţi dai s e a m ă , oftarea: e e nu s'ar fi putut produce d e ee i chemaţi ai neamului nostru pe terenul ştiinţific, d a e ă a e e s t neam românesc n'ar fi fost încătuşat ueaeuri dearândul la mâni şi la p ic ioare în lanţuri, eu şapte l ă e a t e ? !

„Institutul d e Istorie şi Limbă" de p e lângă Uniuersitatea de la Cer-îăuti, eum ne spune dl. I. Nistor în prefaţa uolumului, funcţionează în b a z a unui statut fixat în şedinţa din 4 Deeemurie 1922 a profesorilor: R. Cândrea, V. Qreeu, L. Morariu, 1.

Nistor şi Al. Proeopouiei . Acel statut fu aprobat d e colegiul facultăţii de litere şi filosofie, de senatul uni-uersitar şi p e urmă de Ministerul Instrucţiunii prin dee iz iunea din 5 Faur 1924 Nr. 9921, şi astfel Institutul a primit fiinţă l ega lă , iar în şedinţa direetorlulul Institutului din 2 Ianuarie 1924 s'a luat hotărîrea d e a s e înc e p e publ icarea unui buletin eu titlul „Godrul eosminului", potriult s c o pului Institutului, e a r e e : promouarea studiilor istorice, arheo log ice şi ling-uistiee din domeniul trecutului rom â n e s c .

Pentru înlesnirea aces tor studii, Institutului îi stau la dispoziţ ie ueni-turile fundajiunii „Regele Ferdinand" înjiinjată prin a d r e s a Ministrului-delegat al Bueouinei, din 20 Aprilie 1920 Nr. 4095, eu un eapital d e 500,000 Lei uenituri sporite prin o donaţiune a-nuală din partea Ministerului Instrucţiunii.

Tot din prefaţa uolumului aflăm, e ă în şedinţa direetoriului din 28 Faur 1925, pentru anul ert. fu a l e s p r e ş e dinte d. Nistor, iar s ecre tar d. V Qreeu. Membrii aetiui au fost cooptaţi dnii: Ualerian Ş e s a n , Constantin Brăteseu şi D r a g o ş Protopopeseu , iar membrii corespondenţ i fură numiţi dnii: Qrigorie Nandriş , Nie. Grămadă, Toader Bălan şi Simion Reli.

Preşedinte le direetoriului, dl l. Nistor, ne mal spune, e ă îndată e e mijloacele materiale uor permite, s e uor publica d e eătră Institut şi lucrări afară de buletin ş i s e ua înc e p e eu publ icarea „Documentelor Bueouinene", eare aşteaptă de mult lumina tiparului şi ne as igură d e un „neîntrecut dor d e muneă şi de o

— 305 —

m a r e d r a g o s t e d e şt i inţă" a d i r e e -tortului.

R e l e v ă m a ie i p e s e u r t s tudi i le c u p r i n s e în a e e s t m e r i t u o s uolum, e a Leea Moraviu, Morfo logia ue rbu lu i p red iea t iu r o m â n . W. lopga. No te a s u p r a î n e ă unui „ C â m p u l u n g " muntean . Vasile Qpeeu, Vers iun i le r o m â neşt i a l e ermini i lor (manua le lo r ) d e p ic tu ră b izan t ină . QP. Nandriş, C o n tribuţie l a mor fo log ia Derbului s l au . f Orest Lupa, L e g e n d a s. Ioan e e l Nou d e l a S u c e a v a în f reseur i l e din Voroneţ . E. tiepzog ş i V. Qherasim, Glosa ru l d ia lectului M ă r g i n e a n . Al. Bocâneţu, Contribuţi i e p i g r a j i e e r e lative l a c h e s t i u n e a f inanc ia ră din llhjrieum. N. Qpămadă, Vie ina . I s u o a r e ca r tog ra f i ce , o r ig ina numelu i , i d e n t i f icarea o raşu lu i . Ion l. Nistop, R o mânii Transn i s t r i en i . U r m e a z ă a p o i : a r t i co le m ă r u n t e , r e c e n z i i , c r o n i c ă ş i l a sfârşi tul volumului un amămmţi t Indice d e mate r i i , cuvinte ş t n u m e d e local i tăţ i ş i d e p e r s o a n e . D e o seb i t d e i n t e r e s a n t e f ă ră î ndo ia l ă studiul d-lui Nis tor a s u p r a Român i lo r Transn i s t r i en i , e a r e n e o fe r ă a d e u ă -r a t e reve la ţ i i d e s p r e fraţii noş t r i din b e z n a m u s e ă l e a s e ă .

S p a ţ i u l r e s t r â n s d e e a r e d i s p u n e m nu n e î n g ă d u i e s ă Ins i s tăm mat mult a s u p r a a c e s t e i o p e r e ştiinţifice, d a r — vivant sequentesl (ut.).

I. Un roman englez despre regimul r o m â n e s c în Ardeal: „Pimpernel and Rosemapy", d e B a r o n e s a OPCZU.

„ E n g l e z " , f i indcă e s c r i s e n g l e z e ş t e : a u t o a r e a , d - n a M o n t a g u B a r -storu, n ă s c u t ă Orezy/, e d e o r ig ină m a g h i a r ă . „Pift ipernel", unul din c e l e d o u ă n u m e c e a l c ă t u i e s c titlul r o m a nului, îl a r a t ă e a un fel d e cont i

n u a r e a s c r i e r i : „The S e a r l e t P i m p e r n e l " (1905) ş l „The Blus iue P i m p e r n e l " (1908) ş i , d e fapt, c e a m a i p r o a s p ă t ă o p e r ă (1924) a f ecunde i r o m a n c i e r e ; f a c e p a r t e din familia a c e l o r poves t i r i d e de tee t iu i ş i sp ion i , c u c a r e u r m a ş a d u p ă m a m ă a c o mitelui U a s s ş i - a inaugura t , la „Roua l M a g a z i n " , c a r i e r a l i t e ra ră .

A c e s t e c â t e u a d a t e , c u l e s e d in „ W h o ' s W h o " , sunt , soco t im , d e s t u l e , s p r e a fixa „ ident i ta tea" — nu s u n t e m în m a t e r i e d e de t ee t i u i ? — a u t o a r e i romanu lu i , în c a r e ni s e în fă ţ i şează A r d e a l u l s u b s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă .

*

S u n t e m în Iulie 1917 (ztua n u s e p r e c i z e a z ă ) . Într 'o loca l i ta te f r a n c e z ă , „Gutl laumet 1 ' , o f eme le , Al ice G e r -b i e r , r e p a r ă tunici p e n t r u auia tor i i eng lez i . D a r tunici le a c e s t e a po t furn i za o a r e c a r e d o c u m e n t e p r e ţ i o a s e cu i ş t ie s ă le b u z u n ă r e a s c ă , c u m ş t ie „Lue i en 1' Amer i ea in" , „ p r i e t e nu l " femeii . Ah, e e a d m i r a b i l ă r e co l t ă d e informaţii pen t ru g e r m a n i , — c o n s t a t ă „Amer icanu l" . „Amer i c a n u l " a c e s t a î n s ă n u e r a d e loe a m e r i c a n , e u m s ' a r e * e d e , ş i n ie i m ă c a r „Lueien" , ei , — a s t a s e u a v e d e a , p e s t e t re i a i le , l a Ltl le , — un s p i o n d e g h t s a t în Lue ien , e a r e , d e altfel, n ic i e l nu e r a „ A m e r i e a i n " , d e c â t p e n t r u c ă î n d e p l i n e a s lu jba d e p o r t a r l a un sp i ta l a m e r i c a n din l o ca l i ta te .

In a d e u ă r „ N u m b e r Ten" (Num ă r u l 8eee), p e ca r e -1 a ş t e a p t ă n e r ă b d ă t o r , l a p r i m ă r i a din Lille, 1. d e Keruo l s in , m a r e a d m i r a t o r a l lui M a r e e i P r o u s t ( C o n a n Doy le ş i Wilhie Goll ins n e p u t â n d f o r m a s ingur i nu

t r e ţ u l l i t e ra r a l unui „d ip lomat" e a el), nu e d e c â t a c e l p r e t i n s „Lue ien" ,

— 306 —

eare , în realitate, e un eng lez ş i s e eh iamă: Lord fasper Tarkington. eă Alice în saş l-a putut confunda eu prietenul ei, nu trebuie s ă ne mirăm : nu numai pentrueă a s e m e n e a confuzii puteau intra în obiceiurile ei, ei pentrueă, de fapt „lordul", d-lui d e Keruoisin e joarte meşter în arta sa .

Dar a e e s t interesant p e r s o n a g i u mai are un a m i c : p e tinărul Peter B lakeney , unjumătate-englez , jumă-tate-ungur, făcând furori la Albert-Hale, eu frumosu-i costum na{ional maghiar, moştenit dela bunicul său, „un minunat costum de o sp l endoare semi-barbară", şi eu nepufuitele-i juuaieruri din ueaeul al XV-lea, m o ştenite dela m a m a - s a , b a r o n e s a Heues . In a e e s t somptuos ornat îşi expr imase dorinţa să- l uadă a d e -uărat „moştenitor al lui Searlet Pim-pernel", — şi adeuărat cumulard în materie d e moştenire! — tinăra-i admiratoare, Miss Rosemary Foru» kes . Şi-1 ua uedea . Dar Rosemarij nu e numai o frumoasă admiratoare a costumului naţional al lui Blakeney , ei şi un remarcabi l talent d e g a zetar; iar, în a c e a s t ă din urmă calitate, e a s c r i s e s e , sub pseudonimul „Uno", în „International Reuieiu", o s er i e de articole, întitulate: „Relele biuroeratiei în Orientul-apropiat", în e a r e stigmatiza uiolent abuzurile administratiue a le „moştenitorilor" Austro-Ungariei.

A ş a stau lucrurile, când, în s a lonaşul d e întâlnire interlopă al d-nii Orange din a e e l a ş Albert-Hall, apare — „General Nanieseu".

„DrăguJ Român", a e e s t „guuer-nator militar al Transilvaniei", e a r e distribuie galant complimente am-

fitrioanii, în franţuzeşte şi'n eng le zeş te , şi îndreaptă, rând p e rând, „bateria ochilor să i galeş i" s pre e a şi spre M a d e m o i s e l l e Fairfax, e a r e discută . . . Proust eu dl de Keruoisin, prietenul generalului — şi al s p i o nului. La un moment dat, însă Proust e uitat, în fauoarea d-rei R o s e m a r y : făeându-i elogiul, M-lle Fairfax de-stăinuieşte, e ă e a e autoarea răsunătoarelor articole din reuista p o menită. Generalul, eare n'auea numai oehi de curtezan, ei şi urechi de deteetiu, aude şi ia act, e ă faimosul „Uno" nu e în realitate, d e c â t . . . Una.

D e alei încolo, el ua discuta, d e sigur, făcând reflecţii mal i ţ ioase asupra femeilor maghiare în c o m paraţie eu eonnationalele d-rei Fairfax. eare«i amintesc ehiar de „Uenus Aphrodite" (cultură de genera l şi cultură genera lă nu sunt totdeauna sinonime), dar gândul lui e a iurea: eum ar putea s ă sch imbe aiitudinea ostilă a ziaristei fată d e Jara s a ?

Gonuersafia lunecă însă şi odată e e generalul p o m e n i s e de Venus, interloeuitoarea s e erezu obligată s ă p o m e n e a s c ă , picant, d e u n . . . Uulean respeet iu, e a r e s'ar c h e m a în spiţă: Lord Tarkington. „Un mare prietin al tării du., fost corespondent la „Daily Post", eând eu intrarea trupelor româneşti în Ardeal, lal919", expl ică d-ra Fairfax generalului , eare , spre marea ei surprindere, îi s p u s e s e e ă nu-l cunoaşte .

S e pre făcea genera lu l? Poate e ă nu d e tot, pentru e ă titlul d e „lord" îl c ă p ă t a s e numai de eurând... „Lueien 1' American", iar numele lui „de guerre", familiar generalului, era, precum ştim: „Number Ten".

— 307 —

Conjunctura e r a în o r i c e c a z , cum nu s e p u t e a m a i fer ic i tă : „Num-b e r Ten" u a lua în c ă s ă t o r i e p e „ t ino" , — o a d e u ă r a t ă c ă s n i c i e cifrată, p r e d e s t i n a t ă d iplomaj ie i ş i a n e x e l o r ei.

In m i n t e a d e s t r a t e g a g e n e r a lului, p l anu l s e î n c h e a g ă î nda t ă , ş i , o d a t ă î n c h e g a t , s e e x e c u t ă : d -na O r a n g e îi u a în lesni cunoş t in ţa lo godn ice i ( pe uiitorul s o j îl c u n o a ş t e ) , c ă r e i a el îl u a p r o p u n e s ă u ină l a Cluj, s p r e a p u t e a î m p ă r t ă ş i p r e s e i , în p e r f e c t ă cunoş t in ţă d e c a u z ă ş l l iber ta te d e cunoş t in ţă , impres i i l e sa l e .

Încân ta t ă d e p e r s p e e t i u a c ă l ă toriei într 'un l oc u n d e e a m a i f u s e s e înainte d e r ă z b o i u , „a tunci c â n d d u j u l s e n u m e a K o l o z s u ă r " ş i u n d e a u e a s t r â n s e l egă tu r i e u familia Imrey, R o s e m a r u a c c e p t ă — şi p e s t e puţin, s o p i Ta rk lng ton d e s c i n d în B u d a p e s t a .

C e b u c u r i e i Căp i t anu l P a u s o n , din m i s i u n e a mi l i ta ră b r i t an i că , e u sofia, uin s ă le t ină t o u ă r ă ş i e . Ş i d e p e b u z e l e tu turor , r ă s u n ă e logiu l ungur i lor , e a r i sunt „6 na ţ i e d e g e n tilomi, î n tocma i e a englez i i " . D a r N u m b e r Ten , — u r e a u s ă s i e : L o r d j a s p e r Tarh ing ton , — e a r e z ă b o u i s e pujintel p e a f a r ă , u ine ş i a n u n ţ ă a p r o p i a t a uizită a gene ra lu lu i N a -n ie seu . Căp i t anu l s e r e t r a g e imedia t eu c o n s o a r t a , d e c l a r â n d e ă e p e p ic ior d e războiu . e u g e n e r a l u l . Intră a c e s t a , p r e z e n t â n d o b s e e u i o s o m a giile s a l e d o a m n e i . S e îne n g e o d i scu ţ ie r e l a t iuă la p a ş a p o a r t e l e pen t ru d u j ş i la l i be r t a t ea c o r e s p o n d e n t e i fa j* d e d rep tu r i l e eensu r i i , în pr iuinja c ă r e i a g e n e r a l u l e m a i pufni c a t e g o r i e şi g e n e r o s e a od i

n i o a r ă , — m a i a l e s c â n d află e ă o a s p e ţ i i s ă i înjeleg s ă t r a g ă în g a z d ă l a ueeh i i p r i e ten i m a g h i a r i a i d o a m ne i . — d a r mân tu i e , e a u a l e r e ş t e , eu a s i g u r a r e a , e ă „fiece euuân t s c r i s d e d - n a u a fi t r a n s m i s la d e s t i n a t a " p r in îngr i j i rea lui î n s u ş .

S o s i r e a l a d u j , — „pl ic t icos n u m e , n i c i o d a t ă nu mi-l po t aminti" , e x c l a m ă u e e h e a a d o r a t o a r e a „Ko-loz suâ r " -u lu i , — e p l ină d e m e l a n colii ş i d e c e p ţ i i . . . Nu m a i e a c e l a ş p o r t a r l a otelul „Neiu-Uork" , ş i n e m a i fiind a c e l a ş p r o p r i e t a r l a r e s t a u r a n t c a ş i la otel, nu m a i pofi a u e a în c a m e r ă d e c â t d o a r e a f e a u a -eu - l ap t e , d i m i n e a ţ a 1 . . .

In- a c e a s t ă a t m o s f e r ă d e „Alt-H e i d e l b e r g " t r e c e în tâ ia zi. A d o u a zi , t r ă s u r a grofului a m i c ( c ă c i „automobi l nu e uo ie d e ţinut") u a t r a n s p o r t a s impa t i cu l m e n a j uoia jor l a m o ş i a — Kis - lmre .

Alte desi luzi i , a l te r e g r e t e a e o l o ! Mica A n a H e u e s s ' a anga ja t în

p r ă u ă l t a lui B a l o g din Clujl C e miz e r i e i O, nu d e a l ta , d a r u ă r u l ei , Filip Imreu , n ' a r p u t e a e x p e d a a r t i c o l e l e s a l e an t i ua l ahe la „Euen ing Pos t " , d a c ă mieufa nu l e - a r s t r e c u r a în p a c h e t e l e c u mărfur i , e e tr imite B a l o g r e g u l a t la B u d a p e s t a . C ă c i Filtp t u r b e a z ă la g â n d u l , e ă u a t r e bu i s ă - ş i f a c ă s tagiul în a r m a t a r o m â n ă , c u m şi-l f ă c e a u ua lahi i în c e a u n g a r ă . „Români i sunt d ro jd i a pămân tu lu i , o h o r d ă d e mujici n e -eioplit l", s p u n e a m a m a Ane i : fetita a auut d e l a e ' n e lua lec ţ i i ; ş i Fil ip a auut d e l a c ine m o ş t e n i u r a ş i d i s p re ţu l fată d e un n e a m inferior, f i indcă pat r io t icul s â n g e a r m e n e s c s a u ( i g â n e s c , a u t o a r e a l a s ă l i b e r ă a l e g e r e a , — a l păr in te lu i s ă u , Mau-

— 306 —

rus Imrey, îi turnase în uine a c e a s t ă e lementară antipatie.

Capitol după capitol s e înşiră, apoi, istoria înuălmăşită, fantastică şi auenturoasă, a gesturilor de n e -lolalitate şi uiolenjă a le mieilor ş l marilor „patrioţi", eari sp ionează , insultă armata, terfe lesc toate instituţiile româneşti şi p e tofi eâfi le reprezintă, eonuinşi e ă îşi s e r u e s e astfel neamul, — şi a nesfârşitelor interuenjii şi inf luinje . . . e n g l e z e la generalul , în fauoarea inocentelor uietime ale despotismului ualah. Generalul promite, s e e s e h i u e a z ă , rezistă cum poate, iar sojul doamnei îl s e c u n d e a z ă , — c e e a c e d â n s a simte uag la început şi în măsura în e a r e simte, s e îndepărtează d e a c e s t om, pentru a s e apropia d e ce la la l t Peter Blakeney , e a r e (uitasem s ă spun) uen i se şi el la Cluj.

Neputând obţine dela Rosemary nişte articole fauorabile pentru români, generalul s e multămeşte eu mai puţin: s ă î m p i e d e c e publ icarea unor articole defauorabile — şi man e v r e a z ă în a c e s t s e n s . Dar „Numărul z e c e " e expert: după note furnizate de el, „lino" r e d a c t e a z ă un articol în genul dorit d e Nanieseu . Insă nici Blakeney nu doarme: prinzând de ueste eă manuscriptul articolului, împreună eu s c r i s o a r e a eătră redactorul de la „Times", e în mâna lui Tarkington, dăbusna p e fereastră în c a m e r a acestuia , îl d o boară la pământ şi-i smulge manuscriptul, pentru a-1 oferi, el, spre uânzare generalului, în schimbul titlurilor d e proprietate ale moş ie i Kis-lmre. în pericol d e a fi înstrăinate. Târgul s e face , amândouă păr-ile fiind încântate d e el, dar mai a l e s

Nanieseu , eare , p e urma acelui articol e log io s asupra administraţiei sa l e , s e şi u e d e a chemat la Bucureşti spre a primi felicitările Regelui şi răsplata guuernului.

Tarkington e, fireşte, desolat . Indignarea s a în contra riualului e eu atât mai mare, eu cât el nu-i fur a s e numai manuscriptul sofiei s a l e , ei ş i inima ei. Pentru Rosemary , aces t indiuid, p e e a r e el „nu-1 poate urî, cum nu poji urî o năpârcă ori nu uierme", era din e e în e e mai mult, un idol, un satuator prouidenjial: moş ia ameninţată, el o s c ă p a s e ; el lib e r a s e „copiii prigoniJi",Filip Ana, insistând e a Nanieseu s ă - ş i execute obligaţia luată în schimbul articolului fauorabil; el o ua s c ă p a şi p e e a d e . . . bărbatul ei. Şi treaba nu ua fi grea . Căci, la Cartierul generalului, în biroul maiorului „Burieeha", unde-o c o n d u s e s e amabil locotenentul Urieşu, Rosemary a putut surprinde o eonuorbire telefonică a sofului său , eare s e anunja lui Nan ie seu ea „Number Ten" şi pâra p e maior, eă p r o m i s e s e l iberarea „copiilor"! Mai putea fi e e u a comun între e a şi un astfel de o u i ?

Ş i iat-o fajă'n fajă eu el , a c a s ă . Afirmapa brutală a indiuidului, eă , chiar d a c ă iubeşte e a p e altul, el singur are drept asupra ei, o e x a s p e r e a z ă . Dar omul n'are s ă facă confidente şi, deteetiuă născută, femeia ciuleşte urechile şi a s c u l t ă : cum prietenul lui, Keruoisin, i-a uor-bit de Transiluania şi d e Nanieseu, „un om ambiţios, fără scrupule şi uenal" (cine spune!) , inuentând intrigi şi comploturi inexistente, spre a s e menţine la putere; a câştigat în trei ani 109,000 de lire sterline şi are

— 309 —

p e r s p e e t i u e î n e ă m a i m a r i . . . N a -rt ieseu îi o fe r i se 1000 d e l i re pen t ru a e e r e e t a pu t e rn l t a t ea a r t i co le lo r a p ă r u t e în p r e s ă e n g l e z ă ş t a m e r i c a n ă c o n t r a admin i s t r a ţ i e i s a l e ş i alte 10,000 l i re d e f i e c a r e a r t ico l fauorabi l s e r i s d e au toru l a taculu i , în „Times" . D a r „pe te r i t a t ea* c ă u t a t ă s 'a doued i t a fi o g r a ţ i o a s ă m a t e r nitate, ş i a ş a a e u n o s e u t - o el p e R o s e m a r g . Au uenit la Gluj, d a r B l a -keneg i -a urmăr i t . El e r a fn l e g ă t u r ă eu A n a H e u e s („copi la i nocen tă" ! ) , e a r e , din p r i m a zi a uentr i t l o r în Gluj, l e -a t r ă d a t s e c r e t u l . Ş l omul mân tu l e d r a m a t i c , m e l o d r a m a t i c , e u a c e s t a v e r t i s m e n t : „Ţine minte ee- ţ i s p u n : sun tem într 'o t a r ă , în e a r e banu l p o a t e obfine o r i c e , c h i a r ş i o m ă r turie, e a r e s ă m ă p u n ă în pozi ţ ia d e a diuorfa d e d-ta ş i d e a f a c e un a ş a d e Infernal s c a n d a l în jUrul Iul P e t r e Blaheneyj, încâ t n ic i un o m d e o n o a r e din Angl ia s ă nu-i în t indă m â n a " . . .

Ge e d e f ă e u t ? — Nu, p e T o s e a e a nu u a j u c a - o d e d r a g u l lut, c u m îi s u g g e r e a z ă . . . d a r M a u r u s Imrey u a p u t e a fi, într 'un s e n s , „the M o o r of V e n i e e " : s u b un p re tex t o a r e c a r e , e l inuită p e Tarh ing ton l a o e x c u r s i e n o c t u r n ă şi , l a t r e c e r e a p e o pun te , s e a r u n c ă în s p a t e l e lui, p r ă b u ş i n d u - 1 în a p ă , — nu f ă ră a-1 u r m a , totuşi , e l însuş i în a p ă ş i , e e u a m a l târziu , în g r o a p ă .

„Morţii eu morţii ş i uiii eu ulii". V o r b ă c r u d ă , d a r a d e u ă r a t ă . A c u m d r u m u l e l i b e r : îndrăgos t i ţ i i d e l a Alber t -Hal l s e po t c ă s ă t o r i . O c ă s n ic ie idilică» i d e a l ă , în t re d o u ă flori ( c ă c i Rosemapy e „ r o s m a r i n " ş i P/m-pernel e „ s eân feu j â 0 ) , p e a tâ t d e p r a c t i c ă , p e câ t d e p r o z a i c ă f u s e s e

e ă s n i e i a înt re „ N u m b e r T e n " ş i „ U n o " (o „ a l g e b r a i e l a d g " , c u m a r fl z i s Cavlyle) .

Ş l p o u e s t e a s ' a i sp rău i t . . . . Ga s ă î n c e a p ă c r i t i c a ? C e fo lo s? A u t o a r e a l a u d ă într 'un loc p e

R o s e m a r y , c ă „a d a n ţ a t impar ţ i a l ş i eu ungur i i ş i e u r o m â n i i " . . .

D e e e n ' a î n c e r c a t s 'o i m i t e z e ? Ar fi reuşi t , d e altfel, tot a tâ t d e

pu{in, e a ş l e r o i n a D - s a l e . Tes i s t ş i în c e l m a i înalt g r a d

fantesist , r o m a n u l d-nii Ba r s to tu u r e a s ă în fă ţ i şeze o t e o a n ă a super ior i t ă ţ i i d e r a s ă ş i cu l tu ră a ungur i lo r a s u p r a r o m â n i l o r , — a e e a s t a e eu ident . V o r b a e n u m a i : o a r e a isbutit, în a d e u ă r ?

C r e d c ă nu. Nicăi r i , în tot cup r in su l r o m a

nului, nu uet i întâlni, în g u r a unui r o m â n , n ic i l a u d a e x a g e r a t ă l a a d r e s a n e a m u l u i s ă u , nici b l a m u l tr iulal l a a d r e s a m a g h i a r i l o r , în t imp c e p re tu t inden i s e îna l tă , d e p e b u z e m a g h i a r e , imnur i d e s l a u ă p e n t r u ulrtutile n e a m u l u i lor ş l c e l e m a i g r e l e insul te l a a d r e s a naţ ie i n o a s t r e . Ş i to tuş , „Unguri i sun t o na ţ i e d e gent i lomi" , i a r no i , „d ro jd ia p ă mântului ş i h o r d â d e mojici n e e i o -p l i t i " . . .

î n s u ş N a n i e s e u — p r e s u p u n â n d e â el a r fl ex is ta t m a i mult d e c â t a ex is ta t u r e o d a t ă un „ g u u e r n a t o r mi l i tar a l T rans i luan ie i " n o a s t r e , — d a e ă nu n e p o a t e i n s p i r a s i m p a t i e , e u toji oehi i d - s a l e „mar i ş i e x -p r e s i u l " , e a r i a u sufragi i le a u t o a r e i , a p o i nici a tâ t d e „ o d i o s " nu ni s e p a r e , e â n d e în s t a r e s ă s p u n ă , — p a r o d i i n d a t i tud inea d e t rufaşă int r a n s i g e n ţ ă a z ia r i s te i , — euuinte c ă

— 310 —

a e e s l e a : „De sigur e ă nu uă gândiţi s e r i o s e ă m'aş putea preta la un trafic, în eare s e pune în joe s iguranţa tării mele . . . D e unde a{i luat, «^umpă doamnă, eoneepj ia du. asupra unui ofiţer român şi unui gentilom român?"

Autoarea a auut, totuşi, toată bunăvoinţa d e a înegri figura acestui „general român".

D a c ă n'a isbutit, în seamnă e ă n'a putut: a înuins — odată mai mult— soldatul ualah. A d e c ă : dreptatea şi adeuărul.

Şi cum ar fi putut fi altfel? A a p ă s a şi asupri p e al)ii e

pentru noi tot atât d e od ios , e a şi a fi apăsat şi asuprit de alţii.

Delieaţia a c e e a , plină de înţele-surt şi subînţelesuri, p e e a r e o pune istoricul italian Gaetano De Sanet is la ce l mai nou uolum din a s a Sloria dei Romani: „Celor foarte putini, eari despreju iese deopotriuă d e a fi oprimaţi şi de a s e face opresori", o poate reuendeca , p e e e a mai sfântă dreptate, un popor, în sujletul căruia dacul tragic e tot atât de uiu c a şi romanul epie .

E un adeuăr, eare s e impune oricărei eonştiinje nepreuenite, — e e e a e e nu era cazul romanţioasei „Uno". Douadă, între atâtea altele, articolul: „When s laues rule their former oppres sors" (Gând selauii gu-uerneazâ p e foştii lor opresori ) , publicat de profesorul american Charles U p s o n Glark în reuista „Our World" din Oetombre 1922, — articol din eare publicul d e limbă e n g l e z ă s'a putut informa e e u a mai ueridie şi mai puţin tendenţios d e s p r e realităţile politicei minoritare dela noi, decât din ficţiunile anglo-maghiare a l e d-nei Barstoru-Orezg.

S'a z is eă istoria e e a mai u e e h e a romanilor e un roman g r e c e s c : e e - a r fi, Dumnezeule mare. dacă istoria e e a mai nouă a românilor n'ar fi decât un roman unguresc!

V. BOQREA

*: -a 11. Un roman maghiar despre uiaţa

de provincie maghiară? Numărul prim din bibl ioteca ieftină „Legjobb hong-ueh" (ee le mai bune cărţi) â 40 d e bani! din editura reuistei „ â r d e k e s Ujsâg" din Budapes ta ( a d e c ă a fraţilor Legrâdu) , conţine un roman d e Sfg/smund(Zsigmond) Moriez: „Domnul Bouarg". Institutul d e editură s'a lăudat e ă în eâteua săptămâni a uândut eâteua zec i de mii de e x e m plare.

S ă u e d e m eu e e îşi î n c e p e a e -tiuitatea o bibl iotecă ieftină, menită s ă oferă publicului „eele mai bune cărţi". Moriez e s te un scriitor maghiar remarcabil . Nu e semit, după cum l-ar arăta, poate , numele. A scr i s romane, p i e s e teatrale p o p o rale, schije din mâţa poporului dela Jară — eu mult spirit d e obseruaj ie , în direct 3 naturalistă.

Şi romanul „Domnul Bouarg" es te naturalist. Dl Moriez a cetit eu mult folos p e Flaubert, p e Stendhal, p e Maupassant — înuăjând dela dânşii eum s ă o b s e r u e lumea. Are a e e l a ş dispreţ, a e e e a ş greaţă, fată d e uiaţa burghezi lor din o r a ş e l e prouineiale, ea şi Flaubert, are a e e l a ş fanatism al adeuărului, ea să - i z i eem a ş a , în d e s c r i e r e a s c e n e l o r mai d e licate, e a Maupassant , şi a e e e a ş ură înuierşunată, cred , fată de preo ţime, e a Stendhal. Va trebui s ă motiuez în eâteua rânduri e e l e s u s ţinute.

•f

— 311 —

l losua , o r ă ş e l u l u n g u r e s c din mijlocul ţinutului s l o u ă c e s e , n e a p a r e în r o m a n în î n t r e a g ă go l i c iunea s a — o r a ş eu intrigi, cu i n t e r e s e m ă runte , c u o a m e n i miei , mărgin i ţ i l a minte, j l e e a r i — „cel m a i m a r e cu ib d e f lecar i i" , c u m îi z i c e o d a t ă unul din r o m a n , o raşu lu i (pg. 32). e i n e u a u r e a s ă c u n o a s c ă , u ia ţa fn parte „inte lectuală" , dintr 'un o r a ş d e p r o -uineie l a no i n ' a r f ace r ă u s ă c i t e a s c ă ş i r o m a n u l lui Mor i ez , j i indcă , d u p ă c u m g ă s e ş t e la F l a u b e r t atm o s f e r a i d ioa t ă a o r ă şe lu lu i f r a n c e z d e p r o u i n e i e , la F o g a z z a r o a celui , i talian, s a u la Gehou a o ră şe lu lu i r u s — la S a d o u e a n u ş l C a r a g t a l e a o răşe lu lu i r o m â n e s c — tot astfel g ă s e ş t e un d o c u m e n t cul tura l a l o r ă şelului u n g u r e s c la sc r i i to ru l m a ghiar .

Q r o z a u d e mul tă p r o z ă în uiafa a s t a a „ intelectual i lor"!

împre juru l une i femei , n e u a s t a înuătă torului d e s ta t V e r e s , nu p r e a f rumoasă , d a r d r ă g u ţ ă , i n i m o a s ă , p r i m i t o a r e , s e înuâr t b ă r b a ţ i i ş t nu e unul e a r e s ă nu - ş l a r d ă a r ip i l e , î n d r ă g i n d u - o . E a e femeie cinst i tă — nu-i u o r b ă , îi p l a c e ş i e i s ă fle-e ă r e a s e ă , e â n t ă g r o z a u d e fals la p i an , d a r c h i a r c â n t e c u l a c e s t a e in te rp re ta t d e a d o r a t o r i i e l d r e p t c â n t e c d e s i r e n ă . Cine e împre juru l e i ? Un t inâr c a p e l a n ; un înuăjător , c a m a r a d a l bă rba tu lu i ei , o m îns u r a t ; un p r e o t b ă t r â n , l u t e r a n ; un s u b j u d e t inăr , cetit, s e e p t i e ; b ă r b a t u l , ei , inuăjă torul ş i f ra te le b ă r b a t u l u i t inărul d e 18 an i din p r e a j m a „ m a ture i " (baca l au rea tu lu i ) .

„ Ş a s e j j ă rba t i ş i o f emeie . Tort ş a s e p â n d e s c , f i e ca r e eu o p a t i m ă l a fel d e mis tu i toa re , p e f eme ia a c e a s t a " (pg. 38).

B ă r b a t u l e un incult. Vesel ," c o -munieat iu , d e o na iu i ta te a d o r a b i l ă . Mor i ez l-a d e s c r i s minunat . 11 uea l p a r ' e ă a i e u e a . Inuăjătorul a c e s t a , e a r e s e l a u d ă e u m a ş i n a d e a p r i n s ţ i g a r e t e l e ş i o a r a t ă e a p e o m i n u n e l a l u m e şi t a r ă ; b ă r b a t u l , e a r e - ş l înultă mosaf t r l la m a s ă , f ă r ă e a n e u a s t a s ă ş t ie e e u a , ş t - a p o i b e a , b e a e u ei , p â n ă e e a junge sub m e s ă ; c u g l u m e l e lui răsuf la te , c u în ju ră tur i le lui b ă d ă r a n e .

S u b j u d e l e îi d ă n u m e l e : „Domnul B o u a r g " . „ P e mine m ă c h l a m ă V e r e s " , î n t r e r u p e înuătă torul . S u b j u d e l e z imbeş te . - Ge ş t ie „ ă s t a " d e r o m a n u l Iul F l a u b e r t „ D o a m n a B o u a r g " ş t d e b ă r b a t u l d o a m n e i Bouar i j , c ă r u i a ii p u n e c o a m e n e u a s t a 1

Conflictul din r o m a n u l u n g u r e s c e s t e s implu , d a r e u a tâ t m a i d u r e r o s : înuătă torul înuită p e c a p e l a n u l c e l n o u la p r â n z — a m â n d o i s e î m b a t ă d e a jung s u b m a s ă — f e m e i a t i n ă r ă e silită "să t â r e a s e ă p e c a p e l a n îft o d a i a cumnatu lu i e i , a s tudentu lu i — c a p e l a n u l s e t r e z e ş i e pujin, îi d e c l a r ă d r a g o s t e — e a nu d ă s e a m a unui o m îmbăta t , d a r , c u m îl t â r ă ş t e e u p u t e r e a p â n ă în o d a i e , ' d e s p r i n -z â n d u - s e din î m b r ă ţ i ş a r e a beftuului, n e u a s t a înuătă torului îş i p i e r d e do t na s tu r i d e l a b l u z ă . Cumnatu l , s tu dentul , u ine a c a s ă , d u p ă e e co l in d a s e pen t ru întâia d a t ă p e uliji ş i p r i n loca lu r i s tuden ţeş t i n e p e r m i s e , g ă s e ş t e nas tu r i i ş i — p r e s u p u s u l îl d o b o a r ă l a p ă m â n t . C a s ă s c a p e c i n s t e a femeii iubi te în ta ină , n e a g ă în fata d i rec to ru lu i s ă u e ă a r fi uo rb l t e u d â n s u l n o a p t e a , n e a g ă ş l întâln i r e a eu un att p r o f e s o r , tipul p r o fesorulu i „ e ă p ă u " , e a r e a d u l m e c ă t r a n s g r e s i u n i t inereş t i d e a l e e l e -

— 312 —

utlor — ş i e gata s ă fie dat afară din gimnaziu. Cumnată-sa îi p r i c e p e sbuciumul suf letesc şi-l p r i c e p e ş i mai bine eând il g ă s e ş t e eu o haină d e a ei, eu doi nasturi rupţi — uoia s ă s c a p e c ins tea pângărită a cumnatei. „Cazul" e prins, fireşte, e a o „senzaţie" în orăşe l — trece din gură 'n gură.

Bărbatul, natuul ş i blândoeul , înultă Ia m a s ă p e subjudele , eare- l numise „Bouaru", e a s ă clarifice „ehestia" — dar subjudele prinde Joe ş l el ş i aş teaptă numai cl ipa s ă - ş i a p u e e prada. IJa m a s ă uin, din întâmplare, ş i cape lanul ş l preotul bătrân ş i înuăţâtorul c a m a r a d al g a z d e i e a s e i ş i tinăra neuastă s e g â n d e ş t e s ă - ş i s a l u e z e cumnatul eu ajutorul preotului.

Toate m e r g bine până într'un moment anumit. Bărbaţii sunt încântaţi d e „Dna Bouaru", f iecare în felul s ă u — neuasta camaradului Iul V e r e s , o Incultă, e a r e uorbeşte ceasur i întregi d e s p r e slujnici ş l alte fleacuri, e cuprinsă d e g e l o z i e , dar nu în-d r â s n e ş t e s ă i s b u e n e a s c â . Numai după e e ' u e d e o s c e n ă . S e e n a s'a petrecut între preotul luteran bătrân ş i neuasta lut V e r e s . Bătrânul îi f ace o ofertă neruşinată (nu-i uorbă, într'un moment n e s p u s d e prost a les ! ) , femela tinără îl insultă — bătrânul, c r e z â n d eă , d e fapt, s'a petrecut e e u a între e a ş i c a p e l a n , urea s ă - ş i răzbune, ameninţând eă-1 dă afară p e cape lan din slujbă. Sehlnteta a apr ins butoiul eu praful d e p u ş e ă : G e l o a s a îşi d u e e bărbatul dlntr'o „astfel" d e c a s ă , preotul p e cape lan , subjudele , ameţit d e beutură ş i d e senzua l i sm, lăsat singur d e înuăţător eu neuas tă - sa , urea să- i d e c l a r e el

sentimentele , dar a b e a o îmbrăţU ş e a z ă — s a r e studentul într'ajutorul cumnatei , — subjudele e bruscat d e înuăţâtoreasă, p l e a c ă — la altă feme le , e a r e n'are să-1 resp ingă , şi. prns în flagrant delict, d e bărbat , ' s a r e p e fereastră afară ş i — moare . O moarte proastă , idtoată.

Te-al aş'tepta e a după s c e n e l e \ d e după m a s ă s ă l e spună tuturora bărbaţilor aces tora dna U e r e s buchile , în faţă — s ă - ş l a p e r e c instea, \ p e e a r e i-o târăsc în noroi. Nimic din toate a c e s t e a . Nu e l e o a i c a , e e - ş i apără puii, c instea, ei i zbucneş te e a o furtună asupra bărbatului, d e fapt secătură, punându-t întreb a r e a d u r e r o a s ă : p e cine a m luat eu d e bărbat? Bl, nu e ntei el l e n e ş şi-i răspunde ş i el eu 0 întrebare: p e c ine am eu d e neuastă ? O s e e n ă brutală şi dureroasă , p e s t e e a r e ar treee uşor înuăţâtorul, d a e ă n'ar fl neuas tă - sa , e a r e şl le ia toate la Inimă — e a r e s e u e d e — c a m teatral ş i silit — în oglindă, după s e e n a c a s nică, eu erete le bătrâneţii în obraz îmbătrânită, (ea , e a r e era foe şi p a r ă eu eâteua ceasur i mai 'naintel) şi — iarăş nenatural — s e aruncă ş l e a p e fereastră când aude de moartea subjudelui, p e e a r e l-a cunoscut numai d e o zi. Romanul s e gafă e a

0 burleseă . Neuesttt înuăţătorulul nu 1 s'a întâmplat nimic — a căzut e a un „pui d e mâţ". Bărbatul clatină din c a p , în restaurant, auzind u e -stea , îşi aprinde pipa şi p l e a c ă s p r e

r c a s ă tact icos . 0 brută!

Nu uor strica încă ure-o eâteua obseruâri . Ascultaţi e e graţiozităţi îl aruncă în faţă tinăra neuastă preo tului, eând preotul luteran bătrân o r o a g ă să-1 p lacă ş i p e e l puţintel:

— 313 —

„Ai nebuni t? 1 1 . . . „ M ă g a r b ă t r â n , g r e ţ o s ! " „ p o r c b ă t r â n , r e s p i n g ă t o r i " , la e e e a e e b ă t r â n u l r ă s p u n d e e u a e e e a ş m o n e d ă , î r i t r ' aee laş ton, c r e z â n d c ă o a t inge p e n e u a s t a t i n ă r ă p â n ă 'n a d â n c u l sufletului : „He i ! D a d e ă l ma i t inăr îji p l a c e m a i m u l t ? Nu-i a ş a ? C a p e l a n u l ! e e ? Ei b ine , s ă ştii — m â n e p l e a c ă d o m n i ş o r u ' de-aiei l . . . O s ă - i n imic im no i d i ploma!. . . o s ă - l a d u c e m noi în Jafa eonsis torului! . . ." (pg . 46 şl 47).

Rea l i smul a c e s t a c r a s e s t e din ş c o a l a lui F l a u b e r t , a l u i M a u p a s s a n t , a lui Zo la . R o m a n u l f r a n c e z „Mad a m e B o u a r g " ( a p ă r u t în 1857) a s târni t o furtună m a r e în c e r c u r i l e literaţ i lor f rancez i , t o c m a i p e n t r u b r u talităţile, c a r i e r a u d e s c r i s e în t r ' ânsu l eu o fidelitate fotograf ică . A şi r ă m a s n u m e l e d e „ b o u a r u s m " în t e r m i n o logia l i t e r a r ă p e n t r u m a n i e r a , felul d e a s e r i e , în r o m a n u l lui F l a u b e r t : r e d a r e a f idelă a a d e u ă r u l u i , o r i c â t d e b ru ta l s ă fie el , f ă r ă d e a a r ă t a autorul pă r t in i r e p e n t r u u r e - o p e r s o a n ă d e s c r i s ă ( e a ş i e â n d autorul a r p u t e a s ă fie e u d e s ă u â r ş i r e impasibil!)*)

M o r i e z u r e a s ă fie din ş c o a l a „boua ry" - smu lu i în s c e n e l e a c e s t e a .

D u p ă toa te a s t e a m ă în t reb î n s ă : e eu c a l e e a un astfel d e r o m a n s ă a jungă în m a n i l e a z e c i d e mii d e ceti tori , în m a r e p a r t e t ineri , c a r i a d e m e n i i d e c o p e r t a s i m p a t i c ă ( ca pul une i femei t inere) ş i d e p re ţu l mie , u r e a u s ă c i t e a s c ă e e u a „ b u n " ? Pun î n t r e b a r e a , e a unul, e a r e - ş l d ă s e a m a d e i m p o r t a n t a une i ide i s a u

» *) „Bouaru"-smul literar mal consta şt

în maniera de a descrie luerurlle esenţiale şl neesen]tale eu a e e e a ş eonştlenttoattate Jotograjieă.

a une i lozinci g r e ş i t e , r ă s p â n d i t e în m a s s e l e publ icului cet i tor . ( F i r e ş t e , din p u n c t d e u e d e r e „es te t i c" „l 'ar t p o u r l 'ar t" — î n t r e b a r e a a c e a s t a a m e a e s t e „naivă"!)

Î n t r e b : e eu e a l e e a t inere tu l m a g h i a r s ă c i t e a s c ă p a g i n i în c a r i s e d e s c r i u s e e n e e a d e e l a r a f i a d e d r a g o s t e a p reo tu lu i b ă t r â n s a u e a be{ia p â n ă la inconş t i en tă a c a p e lanului ş i a învăţă torulu i s a u e a s c e n a e â n d t inărul s tuden t p l e a c ă e a un „ l a ş " d e l a o s e r u i t o a r e , e a r e e s in g u r ă a c a s ă şi-1 pof teş te în lăunt ru , ( a ş a u e a ş i a l te s e e n e d e amintit , d a r sun t d e s t u l e ş i e e l e a r ă t a t e ) ?

D u p ă c u m a fost o i d e i e nefe r i c i tă a e e e a a unui ed i to r f r a n c e z d e a r ă s p â n d i în su te d e mii d e e x e m p l a r e „Flori le r ău lu i " , ves t i te le p o e z i i p e e a d e n t e a l e lui B a u d e l a t r e — tot astfel e g r e ş i t ă i d e i a d e a popula-riaa i c o a n a „eul tura lă" a ta lentatului sc r i i to r Mor iez . (P raga . ) ti. P.-P.

P o s t S c r i p t : Pag in i l e d e m a i s u s l e - a m s c r i s în d e c u r s u l r ă s b o -iului, în P r a g a . Sunt un A p r o p o s potriuit , c r e d , l a r o m a n u l b a r o n e s e i Orezy .

Nu u r e a u s ă afirm e ă v ia ta int e l ec tua l ă în o r a ş e l e d e p r o v i n c i e m a g h i a r ă a fost, pretutindeni, e a c e a d e s c r i s ă în r o m a n u l dlui M â r i e z . O g e n e r a l i z a r e e a a c e a s t a a r fi...-crimina lă . A ş nedreptăfi a t â t e a ş i a t â t e a in te l igente , p e c a r i s o a r t a l e - a a d u s în c u t a r e ş i c u t a r e o r ă ş e l d e p r o vincie .

Acum, n u m a i d o u ă î n t r e b ă r i : e u reavoinfă (cum a făeut-o sc r i i to ru l Kienzl eu l i t e ra tu ra r o m â n e a s c ă ) n u poji s ă a l e g i din fiecare l i t e ra tu ră , a oricărui n e a m , părţi . . . u m b r o a s e ,

— 314 —

e a s ă le arăţi în defauorul nea mului respee t lu? şi alta: ajută e ineua culturii, propăşirii genera le , d a e ă l a s ă s ă s e r ă s p â n d e a s c ă în m a s s e l e publicului cetitor eărji, eari ureau s ă p o n e g r e a s c ă un popor întreg, în loc d e a eâuta o transaejie cinstită, e a s ă d ispară asperităţile şi s ă s e ajungă la o co laborare rodn i c ă ?

Răspunsul la amândouă întrebările nu poate fi îndoios .

lfigenia s p u n e a : nu sunt născută e a s ă urăsc , ei ea s ă iubesc , ea s ă îmblânzese relajiile între oameni. Dna Orezg urea s ă d e a nutremânt nou şi s ă afâfe foeul urei de r a s ă şi mai tare. Spre binele eu i?

ti. P.-P. *

Adeuăruri mari. In reuista pariz iană „La reuue hebdomadaire" (reu. săptămânală) a început un ziarist talentat, dl H. Rufjin, s ă ser i e o s er i e d e articole sub titlul: „ Vom avea din nou răsboiul" ? 0 pref ioasă anchetă întreprinsă în mijlocul unor p e r s o nalităţi chemate s ă - ş i spună euuântul (Weggand, Foeh, Mantoux, Sarrault, Le Troequer, e t c ) .

S ă cităm aici numai p e fostul ministru francez de lucrări publice, p e deputatul actual Le Troequer, p e organizatorul operaţiunii în Ruhr. „Concluzia m e a e s te l impede: dacă vrem noi să păstrăm pacea să evităm în discuţiile noastre interne tot ceeace este capabil de a săpa un şanf (o groapă) intre cetăjeni. S ă combatem eu hotărîre p e aee ia , eari n'ar s ta la îndoială s ă ne l in iş tească spiritele prin apolog ia s a u propaganda unor principii contrare ordinei soc ia le . S ă nu uităm e ă a slăhi tara noastră

moraliceşte, ca şi materialiceşte ar Însemna să încurajăm pe duşmanii, cari veghiază; ar însemna s ă punem in primejdie siguranţa frontierelor noa-stre şi pacea lumii".

O mărturiseşte un francez! Cine îl ascultă ta zi lele noastre de dihonie, eând înuierşunarea între partide p a r c ă ş i -a ajuns paroxismul? „Primejduiţi patria! Primejduiţ ipaeea lumii!" strigă francezul. Muţunaehe zimbeşte. . .

Dar ascultaţi p e fostul ministru al coloniilor franceze , p e fostul gu-uernor genera l al Indo-Ghinei, p e actualul a m b a s a d o r francez la An-gora, p e dl Albert Sarraut:

„Noi, albii, uom luera, fără s ă urem, la conflictul e e ne ameninţă, la cel mai mare conflict din câte a cunoscut vre-odată umanitatea.

„La origina conflictului Pacificului s e află o chest iune demografică. Trebuie s ă ştim e ă dacă albii îşi dublează populajia in 80 de ani, galbenii ş/-o dublează în 60 şi negrii în UO. In schimb multiplicarea rase i ga lbene a auut în decurs d e ani îndelungaţi e a contrapunct o uriaşe mortalitate infantilă. Graţie ace s t e i mortalităţi populaţia ga lbenă a rămas la gradul ee l mai jos. Europa a fost eare , remediând a c e a s t ă mortalitate, a permis poporului japonez, mai eu s e a m ă , s ă s e p r o c r e e z e , e a s ă aibă astăzi 322 locuitori pe hm. pătrat, astfel, e ă japonia modernă s e înneaeă în adeuăratul înţeles al euuântului în interiorul frontierelor s a l e prea strâmte.

„Răul ar fi mai puţin tragic pentru japonia d a e ă , în faţa insulelor ei suprapopulate, o ţară, la e a r e noi nu ne gândim destul d e d e s , Âu-

— 315 —

siralia, puţin m a i m a r e d e e â t S t a t e l e Unite, n ' a r n u m ă r a d e e â t un locuitor p e hm. pătrat ş i , la o s u p r a f a ţ ă mult mai m a r e , m a i pufin d e 7 mi l ioane d e locuitori , e â t ă u r e m e S ta t e l e Uni te dau nu t remân t l a 120 mi l ioane d e locuitori.

„ D a e ă i -aş s p u n e unui om, p e c a r e l -aş întâlni p e s t r a d ă : „Dle. uom a u e a r ă s b o i u ] , ş i a c e a s t a din pr ic ina Aust ra l ie i" , m i - a r r â d e a e e s t domn în n a s ş i , d u p ă e e m i - a r fi mulţumit p e n t r u informaţii le m e l e , mi -a r d a a d r e s a une i cl inici pen t ru boa l e l e men ta l e . Ş i eu toa t e a c e s t e a ! Nu eomifi, d u p ă p ă r e r e a m e a , niei o e x a g e r a r e a f i rmând, e ă mal thu-s ian ismul une i j ă r i m a r i ş i b o g a t e cum e s t e Aus t ra l i a p o a t e fi într 'o zi a p r o p i a t ă c a u z a ce lu i m a i m a r e conflict a l is tor iei .

„Iar francezii să nu spună că „asta nu'i interesează"!, f i indcă li s ' a r p u t e a amint i f ap te , c a r i îi a t ing mai d e - a p r o a p e .

„Gând eng lez i i n e c e r e a u , la c o n ferenţă d e l a L o n d r a , c o n c e s i i pen t ru a p l i c a r e a p lanulu i D a i u e s , e e r a ţ i o n a m e n t e i n u o e a u ei pen t ru e a s ă obfină eonsen t imen tu l n o s t r u ? N e a r ă t a u G e r m a n i a î n c h i s ă p e n t r u industr i i le lo r ş i p e c e i 1,200,000 d e luc ră to r i f ă r ă d e lucru , p e e a r i „Impe r i a l i smul" n o s t r u îi c o n d a m n a , s p u n e a u ei, l a m i z e r i e .

„Or, r e j i ne ţ ib ine a c e a s t a , a e e e a ş Angl ie e x p o r t a p e a n în Aust ra l ia , îna in tea r ă sbo iu lu i , 200,000 din luc ră to r i i e i . Aus t ra l i a a înch i s p o r ţ i le, b r u s c , d u p ă r ă s b o i u , c h i a r ş i fraţilor e i d e p e s t e o c e a n . A c e a s t a Jine d e 6 a n y 6 an i în d e c u r s u l c ă r o r a d e 6 or i 200,000 luc ră to r i , a d e c ă 1,200,000, cifră e g a l ă eu a c e e a a ş o

m e r i l o r ac tua l i a i Mar i i Britanii , a u fost î m p i e d e c a ţ i s ă t r e a c ă m ă r i l e . Astfel e ă , în definltiu, noi , f rancez i i , s un t em a e e i a , e a r i plă t im, e u c o n ces iun i l e n o a s t r e făcute G e r m a n i e i , ma l thus i an i smul unui domin ion b r i t an ic .

„Astfel s ă nu p r e t i n d e m e ă p r o b l e m e l e d e p e s t e o e e a n nu n e int e r e s e a z ă d e e â t m e d i o c r u . Aceasta ar însemna să nu cunoaştem g e o -gvafia, istoria şi abe-ul unei d /p/o-maţii prevăzătoare.

„ F r a n c e z i i f a c e m r ă u c ă n e h i p no t i zăm eu p r o b l e m e l e ee lus iu e u r o p e n e . P r o b l e m a f r a n e o - g e r m a n ă nu e s t e s i n g u r a , e a r e i n t e r e s e a z ă s i g u r a n ţ a n o a s t r ă . Cine ştie câta vreme, fiind dată desvoltarea trans* porturilor aieriene, şi, pentru răsboiu, aceea a explosivelor şi a gazurilor, va mai prezenta ceeace numim noi graniţa (bariera) Rinului, un interes veritabil pentru apărarea noastră?

„Rău facem, u ă a s i g u r , rău facem că nu realizăm tn deajuns unitatea, solidaritatea politică, eeonomieă şi morală a lumii ş i e ă nu î n ţ e l e g e m eu d e s t u l ă d r e p t a t e interdependenţa tuturor intereselor. L u c r â n d astfel, comi t em eu î n e ă p ă j i n a r e o eroare de psihologie şi de tactică, e a r e a r p u t e a s ă n e c o s t e s c u m p într 'o zi .

„Riscurile eele mari din ziua de mâine zac fn demografie şi fn ehe» stiunea materiilor prime. P o p u l a ţ i a ş l t rebuinfa d e a a u e a a l imen te — ia t ă în fond e e l e d o u ă n e c u n o s c u t e .

„Sunt trei ţări p en t ru e a r i d e p e a c u m a c e s t e n e c u n o s c u t e a u un interes vital: e Italia, u n d e n a ş t e r i l e t r e c a n u a l e u 450,000 d e e e s e l e ; e Germania ş t e Japonia.

„Din disproporţia între suprapo-pulaţie şi între debuşeuri se naşte

— 316 —

primejdia răsboiului şi câtă ureme nu s e ua g ă s i mijlocul de a s e re -solui a c e a s t ă antinomie, ua ameninţa ceaunul s ă exp lodeze .

Cum de n'am înţeles mai de ureme pentru e e motiue, eu toate a c e s t e a atât d e c lare, America şi Marea Britanie, s'au des interesat eu a ş a d e mare iuţeală d e afaceri le curat continentale, după răsbo iu? D a e ă nu s'a încheiat pactul tripartit anglo-franeo-ameriean, d a e ă n'a auut Franţa sprijinul Angliei pentru re -parajiuni, d a e ă nu s'a ratificat din partea e n g l e z ă Protocolul din Ge-neua, e s t e a s e atribui faptului e ă foştii noştri aliafi şi asoc iaţ i au fost obligafi, s fârş indu-se răsboiul în Europa, s ă - ş i arunce priuirile în Azia. Anglia a fost chemată la realităţile ei îndepărtate din partea propriilor s a l e dominionuri. Nu! Nu! Nu s e ua putea opri e a ochii Angliei şi ai Statelor Unite s ă nu fie de aiei înainte, mai eu s e a m ă , aţintiţi asupra {armurilor Pacificului.

„E uorba: conflictul a c e s t a nu s'ar putea euita? Poate e ă s e laudă unii, e ă uor putea ce l puţin să- l loca l i zeze . Nu ezit s ă spun e ă a c e a s t a es te o curată himeră. Am eonuin-g e r e a intimă eă , d a e ă s'ar dec lara conflictul, incendiul Pacificului ar cuprinde încet p e 'neetul întreagă Azia, apoi Europa, mai eu s e a m ă d a e ă japonia ar putea s ă apară e a ş a m -pionul rase lor colorate.

„Acelora, cari îşi înehipuiese e ă japonia n'ar res ista unor coaliţii anglo-amerieane , îi s jătuese s ă fie prudent . Experţi militari americani au mărturisit-o în eărji, e ă nu sunt d e loc eonuinşi d e s p r e aceas ta , japonia es te s tăpână pentru apărarea

insulelor ei pes t e poziţii aproape inexpugnabile. Nu poate fi sensibi lă decât numai fată de un b loeus (de o b locare) e conomică , fiindcă are trebuinjă d e aproape totul, e a s ă im-porteze pentru nutrirea ei.

„Dar a c e a s t a o ştie Japonia mai bine deeât oriş icine şi nu e interzis s ă crezi (să eugeji) e ă recentul său tratat eu China i-a dat în priuinfa a c e a s t a preţ ioase siguranţe. Iar prin tratatul său eu Rusia Souietelor n'a dat japonia unor anumite puteri eu-p e n e un auertisment? Nu s e poate pune hipoteza, e ă în c a z de conflict, Rusia şi, c ine ş t i e? Germania, ar încerca în Europa, în folosul Japoniei, s ă în jghebeze o diuersiune eu scopul de a rejinea departe de Pacific puterile e n g l e z e ?

„Vedeţi eă conflictul Pacificului ne poate duee departe d e tot. Trebue dee i s ă încerci totul, e a să îl euiji. Nu-1 doreşte nimeni, nici în Japonia, nici în America, nici în E u r o p a . . Datoria fiecăruia este de a răsgân aceste probleme.

„Soluţia, z a c e e a în constituirea Statelor Unile ale Europei? Poate, dar eu eondijia e a a c e a s t ă federaţie s ă nu fie eehiualentul unui front de ofensiuă contra rase lor as iat ice şi, tocmai contrarul, fructul unei solida-riiăţi europene, distinate să se ma-nifeste în, folosul oamenilor de culoare. Fiecare răsboiu se poate împiedeca •— dar e uorba că trebue să o vrei cu ioată tăria.

„Ca s ă delături primejdia Paci ficului es te trebuinjă şi e d e ajuns e a s ă umanizezi eiuilizaţia, să dai pâne acelora ce flămânzesc, spaţiu acelora cari stau să s e sufoace, de a face, într'un cuuânt, lumea capabilă de a fi

— 31?

locuită de toţi — ş i c a s ă a jungi la a c e a s t ă f in ţă—nu es t e alt mijloc decât acela al cooperăr i i internaţ ionale".

Nu sunt e l o e u e n t e t e z e l e ş i a r gumente le p u s e d e a m b a s a d o r u l f r a n c e z ? Nu î n c e a r c ă S a r r a u l t s ă t r e z e a s c ă conştiinţă europeană p en t ru o colaborare, a r ă t â n d e ă pol i t ica t r e bue s ă s e l a s e c o n d u s ă d e n o r m e et ice, d a c ă u r e a s ă s a l u e z e cu l tu ra e u r o p e a n ă ? l n t e r d e p e d e n f ă e c o n o mică , s o c i a l ă , cu l tu ra lă , — ia t ă e e p re t inde a d â n c u l c u n o s c ă t o r a l Or ien tului, a c e l a , e a r e p r e u e s t e ş t e e ă s e ua des lănju i u r a g a n u l cut ropi tor , d a c ă p o p o a r e l e E u r o p e i nu u o m fi eu toa te le eu ochi i în pa t ru .

Poţi s ă z imbeş t i ş i să-fi u r m e z i c a n e a n u l polit ie — d a r a tunc i da i d o u a d ă d e o c r imina lă miop ie e u r o p e a n ă . H. P. P. *

Naţionalism r ă u în ţe les . In p r i -uinja rău lu i ee - l p r l e inu ie ş t e sportul, în t recer i le naţionale, în op in ia p u bl ică, p r in tniârttarea masselop, n e - a dat a m ă n u n t e p r e ţ i o a s e un sc r i i to r f r ancez , spor t iu eu t rup eu suflet, într'o eonfe ren tă , Jinută la „Univer* sitatea Analelor", în 28 N o e m u r i e 1924 (u. r eu , „Gonferencia", XIX, Nr. 3). E x p e r i e n ţ e l e s a l e , d e p e u r e m e a jocurilor olimpice din Paris 1924, sunt dintre e e l e m a i t r is te . Aici e â t e u a c o n s t a t ă r i :

1. E c h i p a a m e r i c a n ă , e a r e b ă t u s e p e es ton ien i , a fost u r m ă r i t ă Ia i e ş i r e , a fost silită s ă p ă r ă s e a s c ă t e r enu l s u b a d ă p o s t u l unui grilaj ş i poli t ia a lua t -o s u b scu tu l ei . — 2. „Apote-o z a r e a " , r e l a t a t ă d e z i a r e , a e e h i p e i c e l o r din U / u g u a y , e r a m a i - m a i s ă d e g e n e r e z e într 'o î n c ă i e r a r e a a c e s t e i a eu e c h i p a o l a n d e z ă , p e e a r e o b ă t u s e în joc . Olandez i i s e resf i

r a r ă în mulţ ime şi n u m a i pol i ţ ia a putut d e s p ă r j l p e e e i din U r u g u a y ş i din O landa . — 3. L a s c r i m ă s ' a u oferit m e r e u s p e c t a c o l e d e d e n i g r a r e , d e . r e c l a m ă r i , d e e o n s t e s t ă r i . L a î n t r e c e r e a în s a b i e s ' a r e t r a s Italia d e d o u ă or i , d e p e t e ren . „Tintaşii i talieni a u pă lmui t p e t intaşii maghia r i " . ' Rezul ta tul a fost un due l în s a b i e , d e o o r ă , e u 30 d e r e p r i z e , la ea r f f i e ca r e din a d u e r s a r i s ' a a l e s e u m a i mul te răn i . 4. L a luptă , a e e l a ş lueru. Arbitri i nu ş t iau c u m s ă împ a c e sp i r i te le . Reprezentanţii întregului neam se identificau eu jude* e a r e a exponentului lor ş i uo lau s ă t r a g ă c o n s e c i n ţ e l e , p ă r ă s i n d t e r enu l d e luptă , d a e ă nu li s e u a a s c u l t a c e r e r e a . — 5. L a b o x ă , d e a s e m e n e a . „Un b o x e u r e n g l e z , f ă c â n d o r e e l a -mafle , p e c a r e major i t a tea publ iculu i ş i Juriul o j u d e c a d e fa lsă , oficialii S t a t e lo r Uni te a u d e e l a r a t în e o r p p r e , e ă d a c ă nu li s e a c c e p t ă a c e a s t ă r e e l a m a t i e , îş i retrag tofi o a m e n i i d e l a jocur i l e (o l impice) . în fa(a a m e ninţări i eu un astfel d e s c a n d a l , a c e d a t comitetul o l impie" .

Unul din c o n d u c ă t o r i i spor tu lu i , dl M a r e e i Delarbre, a d e e l a r a t : „Asp r i m e a ş i p a s i u n e a (pa r t i zan i lo r e u -t ă ru l a ş l eu tă ru ia ) , m a n i e r a în c a r e un şovinism turburător îş i d ă uân t a d e s e o r i p r in g ra iu l lor ; „na ţ iona l ismul" eu iden t , e a r e d ă t â r c o a l e în a c e a s t ă a t m o s f e r ă d e aşa-numit inter* naţionalism sportiv, a r e e e u a e e te înfricoşează ş i e e u a tntr'adevăr pri* mejdios, e a r e a r d ă r â m a e o n u i n g e r i l e s i n c e r e , d a c ă . . . "

C â t e u a s c e n e r e s p i n g ă t o a r e : „în t imp e e s e pumneau p e t r ep t e ,

un d o m n î m b r ă c a t în a lb , c ă r u i a îi c u r g e a s â n g e l e p â r ă u ş i f ă r ă d e

7

- 316

cunoştinţă de s ine , c o b o r a peluza, Ireeut din mână 'n mână, e a p ă p u ş a din (pantonima dela operă) „Petruşea". A rămas cel puţin două minute — luaji-uă ceasu l în mână şi judeea{i d a e ă e lungă uremea a c e a s t a — ce l pujin două minute lungit p e iarbă, fără e a eineua s ă s e fi hotărît s ă m e a r g ă şi să - i d e a ajutor. Apoi l-au dus — încă p e unul 1 — pe pat. S'a aflat mai apoi e ă a fost un student american, p e e a r e publicul îl linşase, fiindcă încurajase cu ppea mare ardoare p e compatrioţii săi . Un agent, cerut e a s ă ares teze p e agresori , a refuzat, spunând eă bine i-au făeut. Nebunia a fost atât de mare, încât în decursul acestui mateh loial o sec ţ ie din ce i de pe trepte a strigat în cor, p e aria, eare c e r e s ă fie spânzurat e ineua de felinar: „Arestaţi! Arestaji! u , pentrueă erau incapabili ce i de aco lo , f iziceşte, d e a suporta căderea . Z e c e minute înainte d e a s e sfârşi (întrecerea), p ă r ă s e a u bărbaţi tribunele, trăgând femeile lor de mână: „Repede! uino . . . nu s e plăteşte s ă uezi a s t a ! . . . " Bătrânii, p e cari i-au adus anume a c o l o e a s ă li s e arate singura uietorie franc e z ă , poate la jocurile ol impice, bătrânii eontemplau toate eu ochii rătăciţi. Priuirile a c e s t e a trebuiau s ă le fi auut ace ia , cari, în sate le noastre d e Nord, în August, după eharleroi , priueau eum trec trupele bătute. — Când s'a terminat joeul, ech ipa americană, uietorioasă, ordonată, ş i -a ascultat imnul naţional. D ă d e a m eu s o c o t e a l a eă s e cântă (imnul a m e rican), după singurul fapt, e ă jucătorii priueau la ei, fiindcă la 50 d e metri dela muzică, n'am auzit nlei-o notă, literal, nici o singură notă, a ş a d e uiolentă, a ş a d e sălbatică a fost

uriaşa huiduială, e a r e îl înnăbuşa. Remarcaţi e ă a c e e a e e era d e huiduit era naţiunea, e a r e ne -a permis s ă câş t igăm răsboiul, e ă echipa a c e a s t a a fost înuitata noastră, e ă a făeut 12000 d e Km. e a s ă răspundă înuitării noastre şi e ă ne bătuse tocmai. în mod loial".

„Adeuărul", trage concluzia dl H. d e Montherland, „adeuărul es te , e ă — departe d e a luera pentru o penetrare mai mare a naţiunilor între e le — sportul lucrează pentru naţio-nalism... O uietorie olimpică, precum a fost a c e e a a Uruguayului la football, face s ă s e urce cota, reputaţia aces te i miel ţări în lumea întreagă. S'a scr i s eă Charpentier a fost un ambasador al muşchilor francezi. O să-mi spuneţi eă a c e a s t a es te absurd. Dar e s te aşa. Cred eu multă eonuingere e ă marea uietorie a unui boxeur francez în America ar ridica puţin curentul de dispreţ, care s tăpâneşte actualmente faţă de noi în a c e a s t ă ţară. Faptele a c e s t e a pot s ă ne atingă neplăcut, dar sunt fapte şi, e a fapte, trebuie s ă ţii cont de ele".

în „Uniuersul" eetim (15. XI. 923): Foot-hall ş i Politica. — e a m e r a

deputaţilor braziliană a aprobat un proiect d e l e g e prin e a r e s e opreş te în tot teritoriul republicii, matehurile internajionale d e foot-ball.

Expunerea de motiue, eare însoţeş te proiectul arată e ă „joeul a ajuns s ă ia caracterul d e certuri internaţionale, e ă pătimaşii au m e r s până aeo lo eă fae s ă cons is te o-noarea naţiunii în ager imea jucătorilor de football şi s ă î n j o s e a s c ă cele lal te naţiuni. Astfel d e exagerăr i pot dec i s ă deuie per icu loase şi e d e neapărată trebuinţă s ă s e o p r e a s c ă matehurile internaţionale".

— 318 —

Alunei n ' a r fi eu c a l e e a publ icu l nos t ru s ă nu identif ice ş i e l o t a r ă , un p o p o r întreg e u m u ş c h i i ş i spr in» tenia (de s i g u r l ăudab i l ă ) a unui pumn d e o a m e n i ? „Român ia " bate „Austria" la f oo tba l l ? „Kinizsi" — „Hagtboru l" ?

D a r e absurd! Alei nu: c r e d e , fiindcă e s t e a b s u r d !

* Căminul scriitorilor ş i artiştilor,

dela Sâmbăta. O faptă b u n ă I O instituţie, c a r e u a d a pr i le j l i t e re lor ş i a r t e lo r r o m â n e s ă s e d e s u o l t e ş i mai mult.

„Odihni{i-uă în p a e e , p e n t r u e ă aueji drept la o d i h n ă ! " e u u t n t e l e d e p e frontispiciul Căminului Inaugura t d e c u r â n d , în S â m b ă t a d e j o s , de l a p o a l e l e munţ i lor F ă g ă r a ş u l u i . Negoiu l u a s t r ă ju i p e c e i 4 ziar iş t i , 4 scr i i tor i , 4 r e p r e z e n t a n ţ i a i a r t e lo r p l a s t i c e ş l 4 ar t iş t i d r ama t i c i , c a r i s e u o r re fugia d e s g o m o h i l lumii, d e a ic i îna in te , în f l e c a r e lună d e u a r ă , tot alţii şt aljii. — Negoiu l i u a sili s ă s e g â n d e a s c ă , în p l imbă r i l e W , în diseuji i le lor p e r i p a t e t i c e , şi la înălfimi, la n e c u p r i n s , e a a p o i ş i p e a n a ş i da l t a ş i g l a su l lor s ă s e înfrupte d e s imteminte le a c e s t e a s p r e e e u a e x e e l s i o r . E s t e e e u a m a l mult d e dor i t pen t ru zi lele n o a s t r e d e d ihon ie ?

. . . Ş i a l t a : e e g â n d f r u m o s : „aue t i drept la o d i h n ă l " D r e p t l a o d i h n ă ! Va s ă z i c ă : a p u r t a pene lu l , a m â n u i da l tă , a j u c a p e s c â n d u r i l e s c e n e i , a d u c e c o n d e i u l p e hâ r t i e , d u p ă e e ti-ai s b u e i u m a t c r e i e r u l — nu e s t e lucru d e dispre ţui t , nu e f loa re la u r e c h e , pen t ru o n a ţ i u n e ! Va s ă z i e ă nu sunt îndrep tă ţ i t e i fosele e u t ă r o r îmbogăţ i ţ i d e r ă s b o i u ş i e u t ă r o r a r i -

<

uişti, e a r i s f i d e a z ă p e „intelectual i i" , e a r i n ' a u „ fe r ic i rea" s ă ta ie la c u p o a n e ? ! In e p o c a n o a s t r ă d e b l ă - " s t e m a t ma t e r i a l i sm 'l s e m a i g ă s e s c o a m e n i , e a r i s ă p u n ă d e g e t u l p e r a n a t impului ş i s ă c a u t e s ă o utn-d e e e l

C ine s ' a îngrijit e a a c e s t a ş e z ă mân t s ă i a fiinjă? înainte d e toa t e un ministru, e a r e s e u e d e c ă îş i a r e cultul f rumosului , e a o u i o a r ă a lui I n g r e s , pe"1 l â n g ă m e s e r i a d e toa t e z i le le , d l minis t ru al domen i i l o r Alex. Constantinescu. D s a a p u s l a d î s p o - ' ziţie „copi i lor Jării" în t reg i căminu l a c e s t a , cons t ru i t d intr 'o c l ă d i r e a lui „ B r â n e o u e a n u Constant in , B o i e r Ueeh tu ş i D o m n Creş t in ."

Ascul ta ţ i euuinte d e a u r : „Nu a m putut u i ta" , a rosti t d l ministru, „nu a m putut uita p e artiştii , l i teraţii , mânui tor i i conde iu lu i ş i m a e ş t r i i a l euuântului , a l dal te i s a u a i pene lu lu i . Nu a m putut uita p e c e i e e e u p u t e r e a daru lu i lor, d e a cet i d e s f ă ş u r a r e a uiejei ş l a sufletului o m e -n e s e . r o m a n e i e r i i , nuuelişti i s a u poej i i , — î n t r u p e a z ă c a r a c t e r u l u r e m u r i l o r ş l împre ju ră r i l o r s a u c â n t ă d u r e r e a or i f e r i c i r ea in imei ; Nu a m putut uita p e ce i e e eu m ă i e s t r i a penelu lu i s a u a dal te i , d e s p r i n d din înfăt işe-r i le uiete i , s e n z a ţ i a frumosului ş i emoţ i a es te t i că , f ixând-o pen t ru u e e i e p e p â n z ă , în m a r m u r ă s a u b r o n z ; Nu a m putut uita p e artiştii d r ama t i c i , e a r i fac s ă t r ă i a s c ă ş i s ă u i b r e z e sufletul nos t ru zgudui t d e p u t e r e a talentului lor ş i niel p e ziarişt i i , p e c e i e e eu p a n a u e ş n l e t r e a z ă ş i a t en tă , p r i n d din no ianu l e u e n i m e n -te lor d e t o a t ă z iua , cu r su l u r emur i l o r ş i , ana l i z ându - l la lumina conşt i inţei lor , îl r ă s p â n d e s c a p o i , în mii ş l mii

7*

d e foi, opin ie i pub l i ce d o r i t o a r e d e a d e u ă r . Din po t r iuă , a d m i r â n d p u t e r e a lor d e eoneepf t e ş i ta lentul lor , ş i fiind a d â n c p ă t r u n s d e t r u d a ş i d e sbue iumul e e s e a s c u n d e d u p ă f i e ca r e e r e a h u n e a lor , nu p u t e a m s ă nu m ă g â n d e s c ş t s ă nu s i m p a t i zez cu c e l e e nu ş o u ă i e s e ş i nici nu d e s n ă d ă j d u i e s c în fata p ied ic i lo r ş i g reu tă ţ i lo r f ă r ă de n u m ă r . "

Al do i l ea , c ă r u i a i s e euu ine mulţumită pen t ru înfăptu i rea c ă m i nului , e s t e dl minis t ru a l cul te lor ş l arfe lor , Al. Lăpedatu. A p r i c e p u t c h e m a r e a , a în ţe les e ă a e e s t a ş e z ă m â n t n"are ulitor d a c ă nu u a fi f inan-e ia t ş i d a c ă nu 11 s e u a d a p e n s i o n a r i l o r u reme ln le t a ju toare le t r ebu in c i o a s e . D e a e e e a a d o n a t din b u getu l r e so r tu lu i d s a l e c â t e 200,000 lei, în r en tă , „Sindicatului z iar iş t i lor" , a p o i „ S o c . Scr i i tor i lor r o m â n i " ş l a r tiştilor p las t ic i , e a din uenltul a c e s t e i s u m e d e 600,000 d e lei s ă s e ajute ce i e e u o r uen i în u l leg ta tură .

L a s e r b a r e a Inaugură r i i a Jlnut se ru ie iu l b i s e r i c e s c m e m b r u l nos t ru în comitetul c en t r a l l. P. S. S a Mitropolitul Dr. N ieo lae B ă l a n , e a r e — d e a s e m e n e a — în euulnte f r u m o a s e a p r e a s l ă u i t m e m o r i a B r â n e o u e n e ş t i l o r şt a a c c e n t u a t î n s e m n ă t a t e a u n o r instituţii e u m e s t e Căminul a c e s t a al scr i i tor i lor ş l ar t iş t i lor .

* 0 expozi(ie românească la Paris.

In mijlocul de fă imăr i lo r c r imina le , în mijlocul discuţ i i lor h o m e r i c e pen t ru p r o b l e m e m i r r i d o n e — o m a z ă suflet e a s c ă , u n d e sufletului îi e a d e b ine s ă s e î n t r e m e z e ]

„Expoziţia de artă românească, ueehe şi nouă", d e l a P a r i s , a reuş i t câ t s e p o a t e d e b ine .

In locul p l a e a r d e l o r s t r t g ă t o a s t r ihn ină s u f l e t e a s c ă , a f l ă t o a r e spiri t , p l a e a r d e , e a r l n e p r e z i n t ă p e n e ş t e s u g r u m ă t o r i d e conşt i ia o m e n e ş t i , c a p e n e ş t e r e t r o g r „ba l can i c i " — a r ă t ă m în s a l o e e l e g a n t e a l e Muzeulu i „/eu d e P a m e " , e ă a u e m ş i noi o p e r e d e a r d e e a r i n ' a r e s ă n e fie ru ş ine .

înaltul p a t r o n a j a l expoz i ţ i e i l -au luat MM. LL. R e g e l e ş t Regir ia R o m â n i e i ş i d l p r e ş e d i n t e a l Republli f r a n c e z e . O r g a n i z a t ă a fost e x p o ziţia din p a r t e a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i „Şco l i lo r s t r e i ne a Muzeului naf ional a Luxembourg -u lu l " , eu concur su l . „Fondafiunii A. S . R. P r i n c i p e l e Garo l* ş t a soc ie tă ţ i i „Amicii Românie i* . (Dela 25 Mai—1 Aug. 1925).

Din uest ibulul d e i n t r a r e s a u putut uizita opt să l i . In s a l a 11: Ar ta p o p u l a r ă ; în s a l a l l l : a r t a c o n t e m p o r a n ă ; în s a l a IV: p ic tor i mor t t (din s e e . a l X lX- lea ) ; In s a l ă V : n e g r u şl a l b ; în s a l a VI: a r t a d o c u m e n t a r ă ; în s a l a Vi l : s a l a eii b r o der i i r e l i g i o a s e ; în s a l a VIU: s a l a d e p ic tur i r e l i g i o a s e ( f resce ş i i c o a n e ) ; în s a l a IX: s a l a I c o n o s t a sului.

Ascul taţ i e u m s e r i e dl Henri (Eurie) Foeillon, fostul d i r e c t o r a l muzeu lu i din Lyon , ac tua lu l p r o f e s o r d e un iuers i t a te ( is tor ia a r te lo r ) din P a r i s : „ . . . p e z idur i le m o l d o u e n e a l e s e e . a l XVl- lea a r e m a r e a p i c t u r ă r e l i g i o a s ă d e o d i n i o a r ă în R o m â n i a , p o a t e , c e a m a i m a r e s a u o a r e (gust) ş i ce l m a i m a r e f a r m e c . Gine a uăzu t o d a t ă a c e s t e d e l i c i o a s e b i s e r i c i din B u e o u i n a , nu p o a t e s ă le m a i uite. Intr 'o r e g i u n e pl ină d e Ie rbur i ş t d e p ă d u r i , s u b un e e r luminos ş i t emp e r a t , sunt înflorite d e p r i m ă u a r a

ueeinfeă a imaginilor. Făcute pentru plein-air, e x p u s e direct luminii p e părejii exteriori, f re see l e a c e s t e a au o sonoritate d e g a m ă ş i o autoritate deeoratiuă, e a r e ne Încântă. Uoro-netul, Moldoutta, Homorul — în după-amiezi le fine" a le tării fagilor. In mijlocul frunzişului lor uerde , mărturii mari, ueehi , înuelite toate d e tăcerea câmpiilor — sunt tot atâtea eapod" opere ale unui geniu, unde puterea inspirajiel ţărăneşti însufleţeşte ue» ehiile teme canonice ."

„eum s ă nu fim emoţionat! cetind uiaja unul Qrigoreseu, e a r e î h e e p e în mănăst irea de la Agapia , s e întâlneşte la Barblzon eu elita p e i s a -giştilor noştri şi care , din amintirile sa le , din călătoriile s a l e şt din prie-tiniile s a l e , extrage subtilul ş i puternicul amalgam al unei arte eu dublu parfum ş i d e un farmec dublu, imagine a uiejii, în c a r e noi n e regăs im, îmbinaţi eu p o e z i a unei e senje îndepărtate? Odinioară d o ream s ă uăd p e amicii mei pictori români mai pufin sensibi l i fafă d e admirabila Bretanie a unui Lucian Simon s a u fafă d e cercetăr i le s a -uante a l e „constructorilor" noştri, mai aten{i Jajă d e zidurile c e te pun în uimire, ridicate sub Petru Rareş , în Bueoutna, şt unde s e al iniază, fixate în trăsături e n e r g i c e , atâtea expres i i într'adeuăr mari ale geniului Jăril l o r . . . Dar or iee-ar face şi chiar adoptând discipl inele noastre , au întotdeauna (pictorii români) a e e a prospătate d e g ingăş i e (fandrejă), a e e a uiuaeltate, a e e a melancol ie , a c e l accent natal, •— întreg patrimoniul a c e s t a d e sensibil itate, particulară rasefor bune şi p e eari nu le uită, niei nu le d isprejuiese niciodată e u totul.

„Această constantă d e utrtuji ueehi , a c e a s t ă tramă e legant-sol idă, unde apare e a mat bine la iueală decât în arta p o p o r a l ă ? E a c o r e s punde stabilităţii umane, e e te face s ă te miri, a unei r a s e , căre ia 1 s'au suprapus elite ieş i te , d e obiee lu , din păturile el profunde şl eari nu i-au alterat d e loe maniere le esenj ia le d e a simţi. Dar c ă , aici , d e tot a p r o a p e d e pământ, la umbra marilor arbori paeiniei , în micile odăi d e lemn ale c a s e l o r acoper i te cu şindrila, s ă s e fi născut ş i s ă s e mai n a s c ă mereu atâtea o p e r e ferm e c ă t o a r e (eharmantes) , încă seuţjte d e Daturile internaţionale şi d e gustul burghezie i — iată e e ne pune fn uimire ş l e e ne încântă!"

Am putea cita încă multe pasag i i dtn frumosul articol al dlui Foei l lon, ne mărginim încă la două p a s a g i i :

„ S e află aici (în România) mulţi (pictori) uisători buni, talente mari ingenue ş i l ibere şi ş i spirituale, rafinate. Es te o „şcoală", ş i nu c o n fluentul maulertsmelor diferite. D e ne-ar putea da într'o zi, nu sub titlul d e past işă , nu e a un s e c tipar, e l eu spontaneitate, d e acord eu uiafa, nu eu teorii s a u eu eărji, p e un c o n tinuator al pictorului de la V o r o n e j ! Vitalitatea geniului unui popor nu s e afirmă prin tentatiue d e arhaism, dar s e poate defini prin continuitate. Moralmente una d e s e c o l e , m a rea Românie eontemponară nu ne prezintă, la expoziţia ei dela Jeu de Paume, o improvizaţie de cultură, ci un prezent şi un trecut, cari se completează. Nu e s te o s implă c o n strucţie politică, un s i s tem d e idei , ei o putere de echilibru şi de invenţie, indispensabilă comunităţii europene şl dragă prletinlllor franceze."

— 322 —

lată eum ser ie un cunoscător al artelor, un special ist , unul eare poate priui euolutia artistică a unui popor dintr'un punct d e uedere mai su perior.

Un Vlahujă n'ar ji putut ser ie pagini eu mai multă căldură pentru a e e s t popor românesc , atât de mult prigonit şi bârfit de toji nechemaţi i !

După probele a c e s t e a evidente, e ă auem şi noi e e s ă arătăm lumii, e ă nu suntem ace l ciuruc al ciurucurilor, eum bineuoiese s ă ne arate eu degetul a e e i — orbifi de patimă — duşmani, eari îşi taie şi lor c r a c a d e sub pic ioare , urându-ne astfel, ş i eum îndrăznesc s ă ne prezinte chiar şi unii inconşt ient din mijlocul nostru — s e n a s e unele întrebări, cărora n'ar striea s ă le dăm un răspuns respieat.

In loc de broşuri incendiare, eari ajâfă pofte de boa-eonstrietor şi sunt fermentul disoluant în mijlocul răbduriului nostru popor de la fără, n'ar fi mai eu ca le s ă tipărim p e bănişorii a c e i a broşuri, p e eari, e e -tindu-le, s ă fi s e d e s c h i d ă oehii, fie, minoritarule neeunoseător a frumuseţilor noastre, şi fie, ce l e e te în-eunjuri eu ziduri chinezeşti , ajungând habotnicul român — c ă c i există şi habotnicie r o m â n e a s c ă ! — habotnicul român, ueeinie eu bârfeala p e buze şi eu ueninul în oehii, eari ar mai trebui s ă pr iueaseă , din eând în eând, şi eătră c e r ?

Voci le de presă , recenzi i le streine, f ranceze , eng l eze , adunate, tipărite în traducere germană, maghiară, bulgară, în fruntea unui uo-lumaş cu fotografiile obiecte lor ş i pânzelor lăudate (c l i şee le exislă) — s ă fie răspândite în mijlocul celor

e e strâmbă din nas eând uăd opincă r o m â n e a s c ă şi ce lor e e s e uită de-a că lare eând aud grai ualah. De sigur — mulji uor mai zejlemisi , fiindcă zef lemeaua t ică loasă e s te în aier, astăzi — dar gutta eavai lapidem, picătura găureşte piatra, încet p e 'neetul.

Va col inda din mână'n mână albumul şi are s ă câş t ige aderenţi. Mâine-poimâine ua spune cutare om, eare mai gândeş te în zi lele noastre de spurcată d honie, eând ua ueni uorba d e s p r e noi şi ua u e d e a eă s e iuese p e buzele streinilor surâsurile mal i j ioase: Ei bine, nu! lată e e au fost în stare unii români s ă p lăsmuiască , în zile g r e l e !

. . . Şi aşa , încetişor, au s ă s e dărâme zidurile c h i n e z e ş t i . . .

Dar e e ar opri statul român, ca , în legătură eu a e e e a ş „Fondajiune" a Principelui earo l , s ă d e s c h i d ă ex-pozijta r o m â n e a s c ă dela Paris şi prin o r a ş e l e noastre: la Chişinău, Tg.-Mureş, Timişoara, Arad, Oradea-Mare, S ighişoara , Mediaş , Sibiiu, Braşou, ete. ? Acum sunt adunate toate odoare l e şt ar fi a ş a de uşor s ă le mai Jii laolaltă îneă ureo 2—3 luni!

P o s t S c r i p t . In comitetul d e organizaţie, românesc , sunt dnii: Q. Balş , comisar al guu. rom.; Dr. I. Cantaeuzino, prof. uniu.; R. Gioflee, fost dir. de la be learte ; Drăghiceanu, dir. la minist. artelor frumoase; Ga-roflid, f. min.; Ghika-Budeşti, arhitect; sculptorul ja lea ; Mugur, dir. gen. al Fond. Prine. Garol; S. P o p e s e u , F. Şirato, 1. Steriadi — pictori; Tzi» gara S a m u r e a ş , dir fundajiunii Garol, dir. Muzeului de artă na), din Bucureşti.

- 323 —

Dl 1. D. Ş t e f ă n e s e u , dir. l a Fund. Pr ine. e a r o l , a da t m â n ă d e ajutor, e â ş t i gându - ş i mer i t e p e n t r u c ă l ă u z i r ea c e l o r dOrntei d e a c u n o a ş t e o d o a r e l e spiritului r o m â n e s c . D s a a şi ţinut în t a r ă o s e r i e i n t e r e s a n t ă d e eonfe ren ţe d e s p r e a c e a s t ă ex poziţ ie , ş i în c a d r e l e „Asoe ." n o a stre .

Generalul Frangulea , n o u e l e d e Liuius Rolando. T ipograf ia „ A r d e a lului", 1925, 40 lei. D o u ă n o u e l e a l e unui p s e u d o n i m . Pr inzi c a r t e a în m â n ă eu o o a r e ş e a r e n e î n c r e d e r e — fiindcă p r e a mulţi scr i i tor i d e ca l i ta te dubie s"âu manifes ta t în t impul din u rmă în o g o r u l l i tere lor r o m â n e ; d e l a p a g i n ă la p a g i n ă î n s ă îjt d i s p a r e n e î n c r e d e r e a — f ă c â n d loc unui s e m n d e î n t r e b a r e ispi t i tor : e t ne s e r e c o m a n d ă a tâ t d e b ine , d e l a pr imii p a ş i , în a r e n a l i t e r a r ă ?

Ai i m p r e s i a e ă eş t i în t o u ă r ă ş i a unui o m cult, e a r e p o u e s t e ş t e fluent, eu spiri t d e o b s e r u a ţ i e ş i e a r e e-s t ă p â n p e o au tocr i t i că s e u e r ă . C â t e un s u r l s în colţul guri i s e e r a t ă , e a o t r e s ă r i r e d e fulger î ndepă r t a t . B e e u a din Anato le F r a n c e .

Sen t imen te l e , e a r i s t r ă b a t e e l e d o u ă n o u e l e a l e vo lumaşu lu i , f rumos tipărit , sunt o g a m ă î n t r e a g ă , d e l a uirilltate, l a o r e s i g n a r e e u u n s t r o p d e a m ă r ă c i u n e , p â n ă la o du ioş i e p l ină d e f a r m e c .

Menta l i t a tea t inărulut l i cean , m e diul d e l a in ternat , a tmos fe r a din ş c o a l a d e l a călugăriţe-, a luzi i le la „ e y r a n o d e B e r g e r a e " , e u p a r a l e l a r euş i t ă — toa t e sunt r e d a t e p l a s t i c , încât pu i c a r t e a l a o p a r t e , s p u -nându- ţ i : c i ne s e r e c o m a n d ă astfel p e a r e n a l i te re lor a r e c e s e s p u n ă

ş i t r e b u e s ă i s e d e a a tenţ ie d e a ie i î n a i n t e . . .

* . . • Nex cauzal . D i n u o r b i r e a r e p r e

zentantului „ A c a d e m i e i R o m â n e " la s e r b ă r i l e jub i la re d e l a B r a ş o u a l e l iceului „Andr. Ş a g u n a " (75 d e ani) , a dlui Dr. Sextil Puşcariu:

„Când ungurii n'au lăsat să fim-feze in tara lor decât trei licee P O -mâneşti întregi, ei nu şi-au -dat seama eă astfel ereiază eele mai vajnice lăcaşuri de înfrăţire românească."

(u. „Qazeta Transiluaniet". 12 Vil. 925.) *

0 excur s i e culturală d e m a r e impor t an ţ ă î n t r e p r i n d e , din nou , „Ateneul Popular"—„Tătăraşi—laşi." A c e a s t a e s t e a 8-â e x e u r s i u n e d e p r o p a g a n d ă şi d e înfrăţire cu l tura lă , P l e c a r e a u a fi din l a ş i în z i u a d e 25 Aug., s o s i r e a î n a p o i în 6 Sep t . I t inerarul e s t e u r m ă t o r u l : l a ş i — P a l a n c a — M i e r c u r e a C i u e u l u i — D e j — Gare i i M a r i — S a t u M a r e — S i g h e t u i Marma ţ i e l — B a i a M a r e — N ă s ă i i d — Bis t r i ţa—Uatra D o r n e i — G u r a H u m o ru lu i—Mrea Putna—laş i . In f i e c a r e o r a ş vizitat s e v a d a c â t e o ş e z ă t o a r e d e m i s i u n e a d e p r o p a g a n d ă cu l tura lă a Ateneului . B x e u r s i u n e a s e f ace s u b ausp ic i i l e Funda ţ i e i Cultu ra le „Pr inc ipe le e a r o l " . 400 din c e i 600 d e excurs ion i ş t i u o r fi b a -s a r a b e n t . — Î n d e m n ă m ş i no i p e top c e i din fruntea d e s p ă r ţ ă m i n t e l o r ş i s a t e l o r ş i o r a ş e l o r n o a s t r e s ă p r i m e a s c ă eu b r a ţ e l e d e s c h i s e p e trimişii Moldoue i ş i a i B a s a r a b i e i . N e - a m eonu ins ş i no i d e s p r e u â n -joş i a lor, d e s p r e idea l i smul c o n d u că to r i lo r exeurs iun i i , încâ t n u m a i b ine p o a t e u r m a p e b a z e l e une i înfrăţiri cu l tura le e a c e a p ro i ec t a t ă .

*

— 324 -

CutuVcap .Un a m e r i c a n p o u e s t e a in L o n d r a u r m ă t o a r e a î n t â m p l a r e : G â n d a a juns p r e ş e d i n t e l e S t a t e lo r Unite din A m e r i c a , Wi l son , în r a i , i-a teşi t înainte M o i s e ş t i-a s p u s : „Îmi p a r e r ă u ! " „De e e îţi p a r e r â u ? " Să-1 fi în t reba t Wilson. — „N'at fost tu p r e ş e d i n t e l e S t a t e lo r Unite d tn A m e r i c a ? " — „Ba d a " . „Nu Ji-at a ş t e r n u t p r o p u n e r i l e fale p e n t r u o

îmbună tă ţ i r e a lumii în c e l e ţ f j p u n c t e ? " — „ D a , a m făeii t-o?. „Bi, a tunc i " , t -a s p u s M o i s e , „ d e < îmi p a r e r ă u d e t i n e : Iau te tdtj n u m a i e e - a u făcut o a m e n i i d in 14 p u n c t e a l e t a l e i " — „Al d r e p t a t e " j | s ă - t fi r ă s p u n s Wilson , „ d a r ţl-a<$ r e c o m a n d a s ă t e i n t e r e s e z i m a l înt&tj ş l m a t întâi e e - a u făcut o a m e n i i e«v. e e l e z e c e -porunc i a l e t a l e " I ~$

BIBLIOGRAFIE. Au a p ă r u t In edit. „Cartea Ro-

mâneascâ" (Bucureş t i , Bdu l A c a d e mie i 3) u r m ă t o a r e l e eărfi ş l b r o ş u r i , n o u ă s a u r e t i p ă r i t e :

Din btbliot. „Gunoşt in te folosit o a r e " : S e r i a A. Nr. 6 : R a s e uizibi le ş t i n v i z i b i l e , d e C. V. Qheorgh tu . Nr . 7 (ret ipări t) Via ta mic rob i lo r , d e Dr. 1. Qheorgh lu . Nr. 1 9 : Omul d e la Gucutent , d e 1. S i m i o n e s c u , p r o f e s o r Uniuers i ta r . Nr . 20 : P r o t o a o a r e l e . d e li L e p ş i , p r o f e s o r . Nr, 21;: E lec t r i c i t a t e a a tmos fe r i că , F u l g e r u l ş i t r ă s netul , d e e. Qh. B r a d e j e a n u , p r o f e s o r . S e r i a B . Nr. 4 : L i u a d ă din s â m b u r i , d e Q. Qheo rgh lu . Nr. 5 : In jurul c a s e i , d e M. L u p e s e u , Nr . 6 : C a s a , d e prof. 1. S i m i o n e s c u . Nr . 7 : Mor covul ş i al te l e g u m e , d e P . R o s i a d e . Nr. 8 : Sifilisul ş i a l te b o a l e lumeşt i , d e Dr. E . Qheorgh iu . Nr. 3 6 : Omul ş l s o c i e t a t e a , d e Alex. Q iug lea , p r o fe so r . Nr. 3 8 : e u l t u r a s fec le i d e z a h ă r , d e C. Lae r i j e anu , p r o f e s o r . S e r i a C. Nr. 1 ( r e t ipă r i t ) : U c r a i n a , d e G. N â s t a s e , a s i s t en t un iuers i t a r . Nr . 4 : F i n l a n d a , d e p r o j , 1. S imio n e s c u . Nr. 5 : B u c o u i n a , d e prof. 1. S i m i o n e s c u . Nr . 2 1 : Ţ a r a Haţegulu i , d e Găur i i T o d l e a . S e r i a D. Nr. 7—9: L o e o m o t i u a , d e l n g . A. Gaset t i . „Bibl io

t e c a A g r i c o l ă " Nr -e l e 23 ş i 24 : A l t o - , i r e a p o m i l o r rodi tor i , d e D. I. Ş t e f ă n e s c u . i n s p e c t o r h o r t i c o l Nr . 2 8 : Un m a r e d u ş m a n a l m ă r u l u i : p ă d u c h e l e l â n o s , d e W. K n e e h t e l , t n s p e e t o i \ en tomolog . „Pag in i a l e s e " Nr~ 44 (re> !

t ipă r i t ) : Poez i i p o p u l a r e , d e V. A l e - ' e s a n d r i . Nr. 4 8 : L e g e n d e i s to r i ce , d e ^ D. Bol tnt ineanu. Nr. 185: „La Ro-'" ş ior i t d e V e d e " , d e P. I s p i r e s e u . Nr. 168: „ P o p a Duhu" . d e 1. C r e a n g ă . Nr.»l?4: „Moldona" . d e D. Gantemtr : Nr. 187: M ă r g ă r i t a , d e V. A l e c s a n d r l / Nr. 188 : P ă d u r e a d in S o l e a , Sch i t e -ş i amintir i , d e T r a i a n D e m e t r e s c u . 1

„Bibl io teca Mine rua" . Nr. 4 3 : M a n s a r d a , d e Jules Cla re t le . Nr. 9 0 : D e s p r e p r o d u c e r e a o p e r e i d e a r t ă , d e H. Ta ine , t r a d u s ă d e Mth. S a d o -u e a n u . Nr . 149 ( re t ipă r i t ) : Poves t i r i d e A. F o g a z z a r o . — Nuue le uot . ÎL ( re t ipăr i tă) d e 1. SlautcL Cul tura L e g u m e l o r , edtfia l l -a d e U t e M o r l o u a . Însă i lă r i , p r e m i a t ă d e A c a d e m i a R o m â n ă , d e M. L u n g i a n u . O p e r e c o m p l e c t e uoL 1. d e 1. Al. O d o b e s e u . Poues t l r l din 1001 d e nopţi . P o u e ş t l uoL 1. . ( re t ipăr i tă) d e 1. S lau le i . „Cum s ă n e c r e ş t e m eopi l i " . p r e m i a t ă d e C a r t e a R o m â n e a s c ă ş l d e Ministerul,, S ă n ă t ă f e i Pub l i ce , d e / % - 1. G lăuan .

http://Protoaoarele.de

anul 56. iulie—august 1925. np....

Documents