UNIVERSITATEA DIN CLUJ

1141111111111111 Of ISIORIE RADONAlift

PUBLICAT

DE

ALEX. LAPEDATU IOAN LUPA$Profesorl de Istorla Roman llor la Universitate

Membrl al Academiei Romans

III1924-25

CLUJINST1TUTUL DE ARTE GRAF1(_:E ARDEALUL"

1 9 2 6

-r.`71.

C

may_ I

I.

1/4 ;

;n

2 .

4

-

A 11 Lin N/J L

www.dacoromanica.ro

ANUARUL

INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA1924-25

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA DIN CLUJ

IINLIARLILINSI1111111111 Of !RORIE NRIONALR

PUBLICAT

DE

ALEX. LAPEDATU SI IOAN LUPASPro Maori de Istorla Roman nor la UniversItate

Membrl al Academlei Romans

III1924-25

CLUJINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ARDEALUL

1 9 2 6

www.dacoromanica.ro

Intinderea pe care a luat-o acest volum al III-lea dinAnuarul Institulului de Istorie Nationald de pe langa Universita-tea din Cluj ne-a silit sa -1 publicdm pentru doi ani : 1924 ?i 1925.

Pe cat s'a putut, am padre qi in volumul de PO aceia$i dis-pozifiune a materialului ca 'n volumele precedente. La repertoriulbibliografic al istoriografiei roman pe 1923 $i 1924, am adaos unaltul : al operelor separate qi articolelor istorice $i filologice ce au aparutdela 1919 la 1924 in limba germand .'i se re fern la teritoriul qilocuitorii Romaniei, intocmit de d-1 dr Hermann Hienz, pro fesorin Sibiiu.

Cu aceastei nouei fi pretioasei contributie, importantanoastre pentru, bibliografia istoricei a crescut considerabil. lar

dacci, in anal viitor, vom ajunge sci dim, cum ne este planul, unrepertoriu similar $i, pentru, scrierile istorice-filologice in limba ma-ghiarei apdrute in Romcinia $i, referitoare la ea dela 1919 incoace,credem cei sarcina ce ne-am luat sub acest raport p vom fi implinitpedeantregul.

Lucre:trite acestea bibliografice vor constitui, la timpul sau, ma-terialuladunat, clasat .'i redactat gate grin care se va complectaBibliografia istorick romang., operd pe care Institutul nostru $i-apropus a o intocmi, dupa va fi pregatit personalul special Si ne-cesar unei aseme. nea lucrari dupd ce-gi, va fi asigurat mijloacelemateriale trebuitoare pentru redactarea $i tiparirea ei.

De altfel $i, intr'o privintei $i intr'alta suntem pe calea ceabung. D-1 Ioachim Gni ciun, asistentul nostru, qi, autorul repertoriilorbibliografice de pand acum, 1$ pregiitegte in acest stop personalulcolaborator, iar Institutul de Istorie Nationald, prin grija statorniceia conducdtorilor seii, dispune azi de un fond de patru milioane leirentei de stat 5010. al carui venit va inlesni mutt aparifia publicatii-lor sale.

Ce prive$te celelalte lucrari ale Institulului nostru, suntem inmeisurei de a putea da, $i de rolndul acesta, relatiuni satisfeiceitoare.

Biblioteca a crescut in cursul celor doi ani din urmd cu impor-tante achizitiuni $i donatiuni, intre cari, ne facem o pleicutd datorie

ce-$i$i

lmblica-tiunii

www.dacoromanica.ro

VI

a mentiona cu multumire si, recunostintei bogata colectie de-ziare de dincoace de munti, romtine si streine, oferite Institutuluinostru de dl Valeriu Branisce. Biblioteca a fost apoi catalogatei siste-matic sub directiunea d-lui Adalbert Karl, subsef de birou la Bi-blioteca Universiteitii.

Premiile anuale oferite de Institut pentru cele mai bune luereiricu subiecte date au fost decernute : a) d-lui Ioachim Craciun pentrulucrarea sa : Cronica lui Szamosklizy si interesul ei pentru istorio-grafia nationals, b) d-lui loan Afoga pentru Monografia istorica acomunei, Saliste din jud. Sibiiu si d-lui Aurel Decei, pentruscrierea sa : Analiza partilor din Verancius cari privesc istoriaRomcinilor din secolul al XVI-lea.

Cei doi din urnui premiati suet fosti membri ai Institutuluinostru.

EDITORIT.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

.Avram Iancu, de I. Lupa$ .. . 1

Planurile lui loan CAmpineanu pentru unitatea nationald a Roma-nilor : legaturile lui cu emigratia polond, de P. P.Panaityscu 63

Monetaria Tdrii-Romanesti In timpul dinastiei Basarabilor, deConstantin Moisil : . 107

Introducere . 107Bibliografie . 109I. Originile monetariei Tdrii-Romanesti . . . 113II. Monetaria Tarii-Romanesti sub Radu I. Basarab

si Dan I. Basarab . . . 136III. Epoca luI Mircea-cel-Bdtran . . 143IV. Decadenta monetAriei Tarii-Romanesti . 154

Contributiuni la istoria Romanilor ardeleni in sec. XVIII., deTeodor V. Pciceitian . . . 161

Codicele pribeagului Gheorghe Stefan, Voevodul Moldovei, deN. Dmigantc 181

Tatarii in valea Rodnei, de Virgil $otropa 255Vechimea elementului romanesc colonizarile streine in Banat,

de Silvis Dragomir . 275Pastori ardeleni in Principatele-Romdne, de AFtefan Metes . 293Contributie la vechimea crestinismulul In Dacia : din istoria reli-

gioasa a Gepizilor, de Constantin C. Diculescu . 357Granita de Apus a Tracilor : contributiuni toponomastice $i epi-

grafice, de Dr. G. G. Mateescu . . . . . 377Romanii in civilizatia vecinilor cateva urme ce nu se pot td-

gddui. de V. Bogrea . 493.Stiinta militants : un specimen recent. de V. Bogrea 500Note si observatii istorico-filologice, de V. Bogrea . . 505

1. Legende isforice paralele cu ale noastre In cro-nica lui Gheorghe Brancovici 505

II. Un pasagiu neldmurit la Radu Grecianu 508III. Bogdan-Ill" si allele . . . 508IV. Asupra originii numelui Tat(u1) 509V. Smedorova . . . . 511VI. Cherata . . . . . 512VII. Din vechea nomenclature numismatics 514

.. . . .

.

. . .

. . . .

. . . .

. . .

. .

.

.. . . . . . . .

. . . .

at. . . . . . .

.

. . . . .

. .

. .

. .

. . .

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

VIII

Pag.

VIII. Un innaintas al lui Tamblac ? 517IX. Flutausis = Oltul . . . 518X. Bliaha 519Xl. Despre Feriae . 520XII. Tara Ladiansca" . 521XIII. SfAntul Traian . 522XIV. Dunarea fluviu al paradisului" 523

Stiri strdine despre noi, de V. Bogrea . . 526I. Blakumen . . . 526

Valachia" lui Mazaris . 526III. Dintr'o relatie de calatorie franceza 527IV. Din publicatiuni germane . . 529

Miscellanea : . . . . 532Un document moldovenesc din 1442, de V. Bogrea 532Inca un portret al lui Eustratie Dabija, de V. Bogrea 533Costume vechi moldovenesti In portretul ctitorilor

armeni de la Gherla ? de V. Bogrea . . 1 534Trei documente ardelene din sec. al XVI-lea, de

I. Lupaf 535Masud legislative luate In die tele a rdelene contra

Grecilor, *de I. Lupaq 537Doud rapoaite inedite relative la Mihaiu Viteazul,

de /. Lupcif . . . . . . . 539Doug. documente dela Mihaiu Viteazul, de /. Lupav 543Un salvconduct al marelui logofdt Teodosie pentru

nobilul loan Olasi, de I. Lupa$ . . 545scrisoare romaneasca a mitropolitului loan dela

Prislop (1600), de I. Lupa$ . . 546Alte documente din timpul lui Mihaiu Viteazul,

de I. Lupaf 547Patru scrisori domnesti din arhivele Vaticanului,

de Niculae Buta. 553Un document privitor la proprietatea mandstirei din

Hodo5- Bodrog, de Silvia Dragomir . 557Un nou Tatal nostru" unguresc scris cu slove

chirilice, de N. Drdganu . . . . . 561O insemnare despre legaturile culturale dintre Ar-

deal si Moldova in sec. XVII-lea, de 1. Moga . 563Doud documente ardelene din sec. at XVII-lea si

de I, L2tpaf . . 564Informatii privitoare la activitatea doctorului loan

Molndr-Pivariu (1786), de I. Dupag 567Ceva despre viata 5i activitatea doctorului loan

Molnar-Pluariu 5i a fiului sat!, de Andrei Veress . 569Dispozitia guvernului ardelean cu privire la bise-

rica si mandstirea din Rapa Rimetului, de I. Lupaf 572

II.

.

XVIII-lea,

,

. . .

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. .

0. . . .

, . . . . . . .

. . . .

. .

.

. . . .

. . . .

.

.

www.dacoromanica.ro

IX

Pag.

Acte relative la procesul dintre episcopul Lemeni-profesorii din Blaj, de I. Lupaf . . 573

Episcopul loan Lemenyi si Gregoriu Moldvai (1845).Doua documente, de G. Bogdan-Duicd . . . 584

Doul poezii franceze in legatura cu noi, de V.Bogrea

. . . 611Statistica Romanilnr ardeleni din anii 1760-1762,

de Dr. Virgil Ciobanu . . . 616Dari de seams : . . . . . . 701

N. lorga. Istoria comertului romanesc : Epoca mainoun, de V. Bogrea . . . . . . . 701

N. A. Bogdan. Din trecutul comertului moldovenesc$i mai ales al celui ie$an, de V. Bogrea . . . . 702

N. lorga I. Cea dintai istorie universals tiparita inTransilvania. II. Mo$iile familiei Beldy din Tara-Roma-neasca. Procesele calugarilor dela Santilie $i GhebrghePisarul le$esc, Documente de pe Valea Teleajenslui,(le V. Bogrea . 703

Melanges de Ftcole Roumaine en France, 1924,1-ere nartie. de V. Bogrea . . 704

I. D. Ticaloiu. Ober Nationalitat and Zahl der vonKaiser Theodosius dem Hunnenkhan Atilla ausgeliefertenFliichtlinge, de V. Bogrea . 706

N. Cartojan. Legenda lui Avgar. Giorge Pascu.Dumitrachi Varlaam, de V. Bogrea . . . . 707

Dr. Giorge Fascu. Viata $i operele lui D. Cante-mir. Stefan Ciobanu. Dimitrie Cantemir In Rusia, deV. Bogrea . . 711

Gh. Ghibanescu. Dorohoiul, studii $i documente,de V. Bogrea . . . . . . . 713

Buletinul Comisi.i istorice a Romaniei. Vol. IV.,de V. Bogrea . . . . . . . . . 715

G. T. Bulat. Contributiuni documentare la istoriaOlteniei in sec. XVI, XVII $i XVIII, de V. Bogrea . 715

Dr. Andrei Veress. Campania cre$tinilor in contra'lui Sinan Pasa din 1595. Cantece istorice vechi ungu-resti despre Romani, de V. Bogrea . 716

Ferdinand Chalandon. Histoire de la premiere croi-sade jusqu' a ('election de Godefroi de Bouillon, de V.Bogrea 717

Constantin Kiritescu. Istoria rasboiului pentru intre-girea Romaniei. Vol, II., de I. Lupaf . . . . 719

Al. Lapedatu. Istoriografia romans ardeleana in lega-tura cu desfa$urarea vietii politice a neamului romanescde peste Carpati, de I. Moga . . 725

Szekfii Gyula. Harom Nemzedek. Egy hanyatld korttirtenete, de I. Lupaf . . . . . . 727

$i. . .

.

.

. . ..

.

. . . .

.

.

. .

.

.

.

,

www.dacoromanica.ro

XPag.

Dr. Egon Hajek Die Hecatombe Sententiarum Ovi-dianarum des Valentin Franck von Franckensteini de N.Drciganu . . I 730$

Georg Muller. Die Tfirkenherrschaft in Siebenbtir-gen, de I. Lupaq . . . . 732

Dr. Rudolf Schuller Aus der Vergangenheit Klau-senburgs, de I. Lupa$ . . . 734

Alexandru Marcu. Romanticii italieni si Romanii.Riflessi di storia rumena in opere italiane dei secoli XIVe XV., de V. Bogrea . . . . . . . 735

Dumitru I. Bajan. Documente Campulungene, deIoachim Crdciun . . . . . . A . 737

C. C. Giurescu. Noi contributiuni la studiul mani-lor dregatori in sec. XIV si XV, de I. Lupaf . . 750

I. Vladescu. Isvoarele istoriei Romani for I. Leto-pisetul dela Bistrita si dela Putna, de I. Lupaf . 751

Codrul Cosminului Buletinul Institutulut deIstorie si Limba". An. 1., de I. Crdciun . . . . 752

Cercetari Istorice. Buletinul Seminarului de Isto-ria Romani lor al Universitatii din Iasi An. I. Nr. 1, deI. Crdciun . . . . . . . . . . 754

Dr. Csanki Dens& Magyarorszag torte elmi fOld-rajza a Hunyadiak koraban, de Ioachim Crdciun . . 755

Colonel Nicolau Theodor. loan Huniade Corvin, deI. Crdciun . . . . . . . . . . 761

Revista Arhivelor. An. I. Nrele 1 si 2, deV. Bogrea . . . . . . . . . . 765

Arhiva Somesand, revista istorica - culturala,Nrele 1, 2 si 3, de I. Moga . . . . . 768

Istoriografia romans in 1923 si 1924, repertoriu bibliografic,de Ioachim Crdciun : . . . . . . 775

Introducere . 775Bibliografia . . . . . . . 783Supliment la Istoriografia Romans In 1921 si 1922 899Indice de autori, recenzenti, traducatori . . 909Indice de nume, lucruri si materii . . 918Tabla de materii a Bibliografiei . . . 927

Bibliografia operelor separate si articolelor istorico-filologice,can au aparut dela 1919-1924 in limba germana si serefers la teritoriul si locuitorii Romaniei, de Dr. HermannHienz . . . . . . . 931

Necrolog : loan Ursu, de Emidian Stoica . 989Addenda-Corrigenda . . . . . . 995Tabla numelor . . . 997

.

. . .

. . . .

.

.

.

.

. . .

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCUConnmicare facuta in edinta Academiei Romine

la 8 Iunie 1924de

I. LUPA

Academia Romani; a decis in edinta plenary din 26 Maiu1924 sa comemoreze In cursul acestei sesiuni generale pe SimionBarnutiu, dela moartea ckuia s'au implinit 60 de ani, 1 pe A-vram lancu, al ckui centenar se va praznui anul acesta la Tebea,la Vidra i la Campeni, In cadrele unor seri:161.i nationale, demne deamintirea acestui erou popular.

Comemorarea celor ce s'au sacrificat pe altarul iubitii deneam, ca eroi ai credintei, ai c ugetkei sau ai faptei este odatorie, din Indeplinirea ckeia trt bue sa-i croiasca relig;a na-tionala oricare popor contient de valoarea i de menirea saistorica.

Precum viata i ideile lui Simion Barnutiu, despre care avorbit deunazi, dela locul acesta, d. coleg G, Bogdan, tot astfelviata i faptele lui Avram lancu, despre care mi-a revenit rniedatoria de a vorbi in edinta aceasta, infatieaza numeroasedovezi de caracter i sacrificiu, oferindu-ne totodata putinta sa pa-trundem mai bine spiritul anilor de pregatire 1 de lupte grele, in var-tejul ckora s'a lamarit nu numai ideea unitatii i a independenteinoastre nationale, ci s'a procedat in parte i la Inf5pluirea a-cestor postulate.

Focul revolutiei, aprins in suflete, 1 -a intins flackilede amandoua laturile Carpatilor, spre a mistui piedecile In-gramadite prin vicisitudini seculare in calea evolutiei fireti aunui popor, plamadit din aceleai elemente constitutive i po-i/Mutt de aceleni aspiratii spre unitate i independenta nationala.

In cuvAntarea, rostitA inteo edinta a societatei studentilorromani din Paris (lulie 1847), Dimitrie Bratianu prevestise apro-

I.

1

www.dacoromanica.ro

2 I. LUPA$

pierea acestui foc curAtitor, prin care Romania va deveni o zifarul ce va lumina pasurile viitorului" 1 adresase colegilor sai ur-mAtoarele indemnuri: Ca sa dobandim si not o patrie, trebuesa purtam multa vreme in spinarile noastre crucea, ce am cal-cat-o in picioare; trebue sA cadem la pamant, sA ne pocaim, sAne rugam, sA plangem, sA luptam, sa sangeram. SA ne grabim..,cAci ceasul Romaniei a sunat, ziva incoronarii a sosit ! DiademaRomaniei este ispravita... Sant optsprezece veacuri, de candDumnezeu insui lucreaza la podoabele ei. Noi nu o putem vedea;de am zari-o numai. fetele noastre ar arde. Briliantele ei Iucesc,and ca ochii lui Dumnezeu ; razele soarelui nu sunt decal re-flexul razelor lor... Briliantele ei sunt sfinte ca sangele ce a curspe crucea lui 'sus, briliantele ei sant lacrimile martirilor romani.SA ne grAbim, sa ne grabim fratii mei, sa ne iubim, sa ne infratim,sa ne romanim, ca patria martiriului, patria gloriei sA fie si pa-tria noastra !")

Focul curatitor al revolutiei avea sa-i producA in curandefectul asupra Romanilor din Nordul ca si asupra celor din SudulCarpatilor. Micarea revolutionara. inceputa in Moldova cu scopulmarturisit de a asigura sfanta pazire a regulamentului organic",a luat in Muntenia caracterul hotarat al realizarii de autonomienationala, pe langa respectarea vechilor relatii fata de Turci, iarin Transilvania s'a exprimat in forma postulatului relativ la in-dependenta nationala politica i bisericeasca, sub sceptrul habs-burgle, pe cand la Romanii ungureni si banateni s'a marginit a cautaun modus vivendi' cu elemental maghiar dominant. Cu toate caimprejurarile politice nu ingaduiau atunci conducatorilor romani dindiferitele provincii o conlucrare pe fata, o unitate formala in actiunilefor de emancipare nationala, in mod prudent ei au gasitLotus calea, care ii apropia unii de altii, infratindu-le cugeteleIn aceeas hotarire de lupta pentru izbAvirea poporului romandin jugul carmuirilor straine.

Dupa izbucnirea revolutiei franceze in Februarie 1848, cani'i -au prezentat Romanii aflatori in Paris felicitarile la adresa gu-vernului pro vizor, ajutorul primarului din Paris (Buchez) le-araspuns : Noi nu putem pAtrunde viitorul, avem insa cuvant acrede, ca acest veac nu se va incheia, !Ana nu se va asigura

1) Mud 1848 In PrInelpatele Romdne. Acte gi documente. t. I. Bucuregti1902 pag. 65 gi 73.

www.dacoromanica.ro

AVRAM LANCET a

deplin soarta provIncillor danubiene i transdanubiene i 'Ninanu va domni libertatea in tarile cari fusesera leaganul ei primary+)

Pang la Implinirea acestei prorocii poporul roman a tre-bait salt poarte cruces suferintelor mantuitoare si in Sudul si/a Nordul Carpatilor. Intre cei ce-1 ajutara s'o poarte cu vred-facie, In vartejul revolutiei din anii 1843-9, a avut un rolde covarsitoare insemnatate Regele rhuntilor', Avram lancu.Misiunea lui istorica a fost sa 'continue actiunea razboinica, pecare o Incercase in Oltenia comandantul pandurilor voluntari, Ghe-orghe Magheru, fail a o putea duce la Indeplinire fiind nevoit,.din cauza Imprejurarilor grele, create tarii prin Indoita ocupatieruso-turca, sa primtasca sfatul consulului englez i sa -i disolvetabara, trecand in Transilvania unde Sasii nu erau tocmai bueurosisa I adaposteasca temandu-se de sentimen tele lui republicane".Aid alaturi de Simion Barnutiu, apostolul ideii nationalede Andrei saguna, eroul credintei active, alaturi de stralucita ple-iada a tribunilor gata de once jertfa pentru neam, Avratti 1ancu,trout spadei, fu chemat s dovedeasca lumii, ca poporul romant In stare nu numai sa pretinda libertate i independenta natio-nals, ci sa i lupte eroic pentru dobandirea lor.

II

Nascui in Vidra de sus la anal 1824, ca fiu al taranilortruntaci Alexandra lancu si Maria Gligor,2) Avram crescii In at-mosfera curata a vietii din munti, uncle avii din copilarie prilejsa cunoasca multele nedreptati i impilari, cari apasau traiul po-porului. Tata! sau Alexandra avea o situatie de conducator alpoporului din Vidra de sus. In calitate de gornic al padurilor(silvanalis gornico) si de judet domnesc (index dominalis), el sebucura de autoritate nu numai inaintea satenilor, ci i Inainteadomnilor6 din Zlatna, cari it cercetau adeseori, li cereau sfatulan chestiuni mai insemnate i dupa sum marturiseste un des-cendent al familiei Iancu--11 numiau ,,tats ". El dispunea de oavere considerabila pe acele timpuri si pentru Imprejurarile dinvnuntii apuseni.

In arhiva Asociatiunii" din Sibiu s'a pastrat o conscrierelatineasci, pregatita in Vidra de sus la 9 Noemvrie 1839 despre

Gazeta Transily. nr. 34 din 1848 pag. 141.Na Maria Vila, cum se afirma gresit in Enciclopedla Rornan4 vol.

pag. 758.

J4

i

a)4

www.dacoromanica.ro

4 1. LOPA$

intreaga averea lui Alexandra Iancu. De aci se vede, ca el ave&doua case: una edificata splendid din material de piatra si !emit11 acoperita frumos cu scanduril), iar alta mai mica clAdita din.'emu si acoperita cu scanduri. In aceasta din urma locuia atuncimama lui Alexandru lank Gyorgyasze2), adica sotia lui Gheorghe1 ancu. Acesta a fost deci bunicul eroului Avram lancu; el venise-Impreuna cu sotia sa Maria din Vidra de jos si se asezase Incea de sus, unde prin:o gospodarie iscusita si prevazatoare a reusitsa astearna temelie solids pentru bunastarea materials a famillei sale.

Astfel din mosiile de 8 jug. si 1141 stanjini de Omani-arator si 18 jug. 1542 st. de fanat, cate sunt aratate in pomenita conscriere ca formand proprietatea lui Alexandru lancu, eprobabil ca o buns parte o stapanea acesta ca mostenire Orin-teasca, pe care izbutise a o spori si prin propria sa munca sidestoinicie.

Gheorghe a mai avut Inca doi fii, loan si Avram, care acesta din 111Illa se distingea prin desteptaciune in aceea masurii.ea si fratele sail Alexandru. Deaceea a ajuns si el gornic si judet(primar) in comuna Vidra de jos. Fiind stiutor de carte, d scriapetttiile necesare In trebile comunei si ale satenilor, tinand Insatotdeauna seams de sfaturile fratefui ski Alexandru, care se Icura de autoritate mai mare,

Alexandru a a avut 2 fii: loan nascut la 1820 si Avram la1824. Ca taran cu buns stare materiala3) si cu dor de progres,

I) Domus e lapideis et ligneis materialibus splendide aedificata etscandulis formose tecte.

2) DOmus altera minor e ligneis materialibus erecta scandulis tectaet per praedicti judicis dominalis lank Alexandru matrem lank Gyorgydsze,vocatam inhabitatag

3) lsaia Moldovan, fratele prefectului Vasile in amintirile sale, pu-blicate sub titlul 'Din Intanzaldrile vieleip (in Gazeta Transilvaniei din 1898)spune cif fiind In prietenie cu Avram Iancu, mergea Joia (In zi de targ) laTarguMuras, unde se afla acesta in 1845. Cu un asemenea prilej a cunoscut peetutrii Iancului' care era un om frumos, Inalt, Imbracat In port romanesc,cioareci de baba, pieptar cusut cu fir de aur, un serpar tintuit asemenea.ici-colea cu aur, om ca de 50 51 de ani.- Auzi Ayr-Amur, a zis catre lancunumai azi mai stau, prea mutt am zabovit, am si eu lucrurile mete peacasa; daca mai sunt creditori, sa vina sa-i platesc. Veniau creditorii si totica galbeni erau pray, Tatal lui-lancu a murit la 3 Octomurie 1856, iar-mama-sa la 13 April 1868 cf. ziarul Turda" nrii 7 1 8 din 18 si 25 De-oemvrie 1921.

0

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 5

-a trimis pe amandoi la coli mai inalte. loan a studlat la se---minarul teologic din Sibiiu pe timpul episcopului Vasilie Moga ia ajuns preot in comuna sa natalA, unde a pastorit panel lamoartea sa intamplatA la 22 August 1871, iar Avram i-a inceputinvatAtura la coala din Campeni, spre a o continua in Zlatna')de unde trecii la Cluj in vestitul liceu catolic i in facultatea de{kept. Aci s'a facut incercarea de a-i schimba religia pArinteasc&

nationalitatea, dar fArA nici un rezultat. Dei numele lui a fostscris in registre dupa cum aflam din notitele contimporanuluiloan Pucariu2)ca al unui romano-catolic, ceeace voia sa fieidentic cu calitatea de maghiar", aceasta mistificare a Minaso simplA amagire protocolarA a profesorilor pururea zeloivanAtoarea de suflete. Avram lancu s'a multumit insa a primi dincoala aceasta numai invAtatura solidA i cunotintele felurite,pe care profesorii ei le puteau da. lar hrana sufleteascA o cauta fnalts parte, in amintirile vietei curate tArAneti din munti, in contactulintim, neintrerupt cu datinele populare, i in societatea studenteascSAurora", pe care o alcatuise impreunA cu colegii sai, preocu-pall de tendinta de a se pregati pentru lupta vietii, prin o edu-catie i indrumare nationalA categorica. Foti prieteni ci colegide coala ai lui Avram lancu ne-au transmis amintirea cA acestflu al muntilor 1 viitor erou al libertatii, deli avea fire aprigA,se putea stapani in Coate imprejurarile, dar cand auzia din guraprofesorilor sai cuvinte de batjocura la adresa poporului roman,

greu isbutia sa -ci potoleasca mania. In asemenea cazuri,lancu ramanea adanc ranit de dispretul, pe care dascalii strAinise obicinuisera a-1 arunca, fara prea multA crutare, in obrazulililor de preoti i Omni romani.

La Malta coala din Cluj i la tabla regeasca" din TargulMint s'a pregatit Avram lancu s devina advocat, ca asifel inarmat-cu cunoctintele legilor ungureti, sa poata lupta pentru dreptu -rile neamului salt romanesc. Si-a dat insl curand seama, ca rA-manand in cadrele invechitelor i nedreptelor dispozitii ale Con-

') Sunt cunoscute 4 certificate ccolare din timpul, and a cercetat Av.4ancu gimnaziul din Zlatna, anii scolarl 1837-8 pans la1840-41,fiind.clasificat4a diligenta cu notete: oraestans, bona, laudabilis assidua, la puriareamorald cu: prima i eminens, la diferitele obiecte de fnvAtamant dease.4nenea cu: prima I In majoritatea-cazurilor cu emlnens.

2) 1. Puscariu, Notite despre intimplarile contimporane Sibiu MSsag, 29 30.

i

)n

ci.

www.dacoromanica.ro

6 1. L1JPA

stitutlei feudale ardelene, va putea ajunge scopul, EtvksOsita vremea, ca drepturile Romanilor sA fie smulse prin luptevitejeVi din mainile usurpatorilor i protivnlcilor secular' ai nea-rnului nostril. Lupta pentru drepturi nationale politice nu maiputea fi. purtatA numai prin petitii i memorii catre Imparatuldin Viena, cum se purtase in cursul secolului XVIII i la ince-putul secolului urmAtor.

III

PAM la 1848 Romanii ardeleni au lost in gait de barie-erele aa numitei constitutii transilvanea. In micarea for poli-tica din anii 1790-92 ei cerusera dreptul de a se organiza inteuncongres national, la care sA participe deputati alei din toateclasele sociale, chiar 1 dintre Omni plebeio statu eligendisdi).Cererea for n'a fost insa luatA in searnA, Au ramas deci in situ-atia grea de mai inainte, in Ardeal apasati de cele trei natiuniprivilegiate, a caror uniune Baritiu o socotea drept o conspi-ratie permanents contra natiunei romane2), iar in Ungaria ne-dreptAtiti de vechia constitutie feudalA asemAnata de conk le-tefan Szechenyi cu un acoperi, sub care se puteau adapostinumai familiile nobililor, aa numitul populus werboczianue.Indata ce constitutia Ungariei s'ar fi aezat pe baze democraticemai largi, era clar pentru oricine cA tara aceasta nu-i va maiputea 'Astra caracterul exclusiv maghiar, ci va trebui sA ias,a la_iveala, cA intre locuitorii ei se gAsesc atatea entitati etnice, di-ferite prin traditiile ca i prin aspiratiile lore De aci graba fe-brill a conducAtorilor maghiari din epoca reformelor (1825 -1548)de a da tuturor popoarelor din cuprinsul Ungariei cel putin ounitate aparenth, prin impunerea fortatA a limbei maghiare, Intoate domeniile vietli publice.

Agitatiile lui Ludovic Kossuth pregAtira insa politicei un-gureti doua conflicte acute: unul extern, atacAnd legAturile se-culare dintre Austria 1 Ungaria, altul intern, provocand suscep-tibilitatea popoarelor nemaghiare, de ale caror postulate nationalenu. se Linea seamA. OricAt de mult staruia contele Szochenyl, pro -povaduitorul unei evolutii lente i circumspecte, sa arate prA-pastia, spre care Impingea tara directia politica a lui Kossuth,.

3) Ct. I. Lupag, Istoria Romanitor ed. II pag 289.2) G. Barititi. PArti ales. din istoria Transilvaniei vol. I pag 605.

nu-i

(,,e

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU

desfasurarea evenimentelor era cu totul favorabila acestei directii.Toate 1mprejurarile pareau a se fi aliat spre a promova sco-purile agitatorului Kossuth, pe care cum observA un publicistmaghiarnorocul 11 persecuta cu darurile sale ca pe Pol(krates()

Propaganda publicistica a lui Kossuth aflase rasunet siprintre Ungurii din Ardeal, a caror dorinta veche era sase uneasca cu fratii din tara sora". Ceeace facea Kossuth inUngaria, indeplinea contele Wesselenyi in Ardeal, luptand si etpentru unirea acestei provincii cu Tara Ungureasca, pentru des-fiintarea iobagiei si raspandirea limbei maghiare, socotirid ca a-ceasta ar putea fi impusa Romanilor ca conditie prealabila pen-tru desfiintarea iobagiei. Romanii raspundeau Insa hotarat, camai bucuros vor sa !imam) tot iobagi decat sa paraseasca lirnbamaicei lor2),

Aceste framantari politice trezira interes viu in cercurile in-telectualilor si studentilor romani din Brasov, Sibiiu, Cluj, Blajsi Targu- Muras, facand din ei tot atatia propagandisti Insuflejijican au stiut sa dea ajutor Insemnat organizatorilor impunAtoareim3nifestatiuni populare, ce avea sa se desfasoare in ziva de 3/15Mai pe Campia Libertatii.

De cand e tara Ardealuluiscrie Papiu Ilarianu in IstariaRominilor din Dacia superinarc13)agitatiune ca aceasta nu s'afacut, nici mai puternica, nici mai cutezatoare, nici cu mai muttspirit de pace si libertate! Salta tot sufletul roman de bucurienationals... atata era de tnalta insufletirea nationaia a acestuipopor asuprit, amArat si supt de atatea secole, !neat de pe bancasolgabirAului alerga la Blab cand stia, ca Ia intoarcerea sa acasaIn alts forma vor sa--1 tiraneasca aristocratii, precum s'a si in-tamplat... Printre toate pericolele curgeau multimile din toatepartite, din marginile Veniau ca un torent, caruia intrigilesi terorismul unguresc acum nu numai in desert se opunea, cicare pe unde trecea, prin sate si prin orase, tragea dupa sine laadunare pe toti cei nedeterminati sau infricati. Veniau si lute-ectuali romani dela Timis si Cris, chiar si din Dacia] infer(oars ". Toti cei ce au participat Ia aceasta adunare, au Minasuimiti de puternica manifestare a solidaritatii rationale side neclintita alipire sufleteasca, pe care poporul o arata fats de

i) Kemeny Zsigmond, A lorradalom utan. Pest 185o p. 156.2) G. Baritiu. Patti alese 1. p. 598.3) Vol- 11 p. 201-3.

tarif..

www.dacoromanica.ro

8 I. LUPAS

conducatorii sail). Serband la Paris a treia aniversare a zilei de15 Mai 1848, entuziastul Nicolae Balcescu care petrecuse timpde o lunA In muntii apuseni, ocrotit ajutat cu bani de Avramlancu2), glorificA inteun discurs avantat, amintirea acestei zileexclamand: Zi de luminA, de libertate si de mArire romans, tepomenim te serbam cu drag! Tu minunasi lumea arAtasica natia romans e matura, vrednied de libertate, vrednica de aintra In fratia cea mare a natiilor. In analele Romani lor altA zinu strAluceste mai frumos decat tine si cea asemenea tie, sorato iubitA, ziva de 11 lunie 1848 a poporului din Bucuresti. Tepomenim si te serbam cu drag, o zi mAreata, cAci intaiasi dataauziram atunci un popor intreg raspunzand celor ce-i vorbeaude unirea Ardealului cu Ungaria, prin aceasta strigare: not vremsa ne unim cu Tara! Minunata destainuire a lui Dumnezeu, care

1) G. Sion, In ale sale cSuveniri contimporane, (pag. 294) facand oparalela fntre starile din Moldova si intre ceeace a putut el observa in Ar-deal, scrie urinatoarele: poporul nostru din Moldova 11 consideram com-pus cu totul din (Me elemente ; el In not vedea intotdeauna niste fiinte su-perioare, niste oameni predestinati a fi stapanii sau tiranii sai, iar not, ori-cat de umani, oricat de filosoli, oricat de patrioti, oricat de nationalisti sauliberali cram, nu puteam vedea In acel popor decat niste fiinte, care neinsufla mita si de cari nu ne puteam apropia cu toata bunavointa ce am fiavut. In Transilvania insa gaseam poporul cu totul in alte conditiuni. Acipreotii, invatatorii, poetii, profesorii, toll lei4l din popor, toil sunt ai po-porului"... In Pester Zeitung din 9 lunie 1848 (Nr. 692) aparii o corespon-dents dela granita transilvana-munte3na in care se afirma: Wie mir gutunterrichtete Personen versicherten, ist es den jungen Romeinen, welche dieBlasendorfer Volksversammlung besucht hatten. nicht mehr erlaubt in die Wa-lachei zuriick zu kommen, da sich Russland mit dem Traumen eines selbst-standigen Daziens durchaus nicht befreunden, daher auch solche !deer' inder Moldau und Walachei nicht welter eingeimpft wissen will, weshalb allesiebenburgische Zeitungen zum Nachtheil der armen Pranumeranten ver-brannt werden. Diese jungen Leute nun, an welche sich die Vertriebenen auslassy nach dem dort unterdrackten Aufstande angeschlossen haben, sollengeheime Versammlungen an der Grenze halten und sich zu einer Schilder-hebung vorbereiten, Ich zweifle sehr daran, weil ich an einem Riickhaltzweifle, den sic dock haben milssten, wenn sie mit Erfolg etwas unterneh-men wollten. Nun, wir werden ja sehen was geschieht, und wenn somiisste es bald geschehen (Corespondentul a plecat la 2 Maiu 1848 dinBucuresti, iar In ziva cand foaia din Pesta publica informatiile lui, se ros-tia In adunarea dela Islaz proclamatia revolutionara).

2) P. P. Panaitescu, Contributli la o biografie a lui N, Balcescu, Bu-curesti 1903, p. 112.

1 iigj

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 9

Ir zile aa marl de sarbatoare populara vorbete deadreptul Ininimile aleilor sai i numai poporul i poetii, aceti fil ai in-spiratiei divine, avura la 1848 contiinta Intamplarilor viitoare,numai ei citira i destainuira aceea ce era scris in fundul inimiihecarui Roman: mOntuirea de once domnie strains prin unitateanationala".1)

Simion Barnutiu aratase atunci In cuvantarea sa memorabile, ca trebue respinsa categoric unirea Transilvaniei cu Unga-lia, a Orel costitutie nesocotete poporul acordand drepturi nu-mai nobililor i episcopilor catolici sari cu dreapta daubinecuvantare poporului, iar cu stanga Il bat ca domnii feudali;privilegiile nedrepte trebue sa cads, legile sa le face aleii po-porului, iobagia sa se desfiinteze i poporul roman sa fie scosdin jugul faraonilor" ardeleni, asigurandu-i-se independenta na-lionala 1 progresul cultural cad cultura fare libertate ilibertatea fare existents i onoare nationals nu e cu putintai 2)Avram lancu, care venise la adunare in fruntea it4otilor, fuseseales membru al comitetului national, pus sub conducerea prep-clintelui Andrei Saguna i a vicepreedintelui Simion Barnutiu.Cuvantarea acestuia din Drina, ca i intreaga atitudinea lui, IIimpresionase aa de mult, Meat cuvintele lui le considera ca oscripture sfania 3)

Astfel in preajma hotararilor eroice ale lui lancu gasim co-mhorarca binefacatoare a lui Saguna i a lui Simion Barnutiu, du-pacum in preajma cararii revolutionare a lui Tudor Vladimirescuapilruse figura episcopului Ilarion din Arge i a lui Gheorghe Lazar.

Dace ne-am intreba, cui revine meritul pentru deplinareuita a manifestatiei nationale-politice din 15 Mai 1848,documentele timpului ne- ar arata, ca in cea mai mare pate el

1) N. Balcescu, Istoria Romanilor sub Mihai VocIA Viteazul (editiaOdobescu) 1878, p 538.

2) Cf. T. V. Pacalianu, Cartea de our vol. 1. (ed. H.) pag. 282 sitra Histoire politique et soctale des Principautes Danubiennes a luiE. Regnault (Paris 1855, p. 374 se spune lanko monta a la tribune: LeChrist a ressuscite, s'ecrie -t -ie, la liberte a ressuscite", Le peuple lui repondpar des cris d'enthousiasme. lanko engage les Roumains a se tenir en gardecontre les faux conseillers qui voudraient les pousser aux ewes; iI leur de-mande d'aglr avec la meme prudence, le mbme calme, la mbme fermete...;c est ainsi qu'ils feront respecter la lignite nationale,Freres, dit-il en ter-minant. endurez et patientez, jusqu'a ce qtle l'heure arrive".

8) Pucariu o. c. p, 30.

'485-9.

www.dacoromanica.ro

10 I. LUPAS

revine tinerimii mature. Tineri erau toti initiatorii i conducatortiacestei micari: Barnutiu, Popazu, Saguna, nascuti toti trei In acelaan, Inca nu 1m plinisera 40 de ani, Bar tiu, Laurian, Maiorescu, Papiu,Pumnu abia trecusera de 30; A vram lancu abia atinsese varsta de 24de ani. Si tocmai In el, in cel mai tartar dintre conducatori avea

puns speranta intreaga natiunea romans, simtind In mod in-stinctiv Ca in fiinta acestui Mot taciturn era concentrate o netndu-plecata hotarare spre fapte, sacrificand totul pentru libertatea natio-nala a poporului sau. In vartejul greutatilor i pericolelor iminente,In preajma isbucnirii razboiului civil,un frunta mai batran dinArdeal scria nu ne prea miram, ca dace n'am putut ocoli casa puna man tinerimea pe carma poporului roman, nu puteaavea In.cercarea aceasta alte urmari, decat care le vedem cuochii i ne apasa".1)

Dar,- dace ar fi lipsit atunci Indrazneala tinerimii i entu-siasmul poporului, care a urmat pretutindeni, cu mic cu mare,sfatul acestor tineri2)i numai pe al for in istoria noastra na-tionala am cauta zadarnic paginile luminoase, cari Incep cu a-ceasta micare 1 continua cu eroismul lui Avrain lancu, spre ase Incheia cu biruinta deplina a ideii nationale, biruinta pecet-luita prin hotarirea adunarii dela Alba- Iulia, in ziva de 1 De-cemvrie 1918

Ungurii i Saii 1i dadeau seama de consecintele inevi-tabile ale acestei manifestari populare. Contele Dionisie Batiffyscriind in memoriii1e sale despre ea sub titlul un meetingvalah'`, afirma Ca programul politic al acestei adunari vinovatenu era decat intemeierea apropiata a unui stat valah, liber i in-dependent".3) Jar printre Saii oraelor ardelene circula In 1848

1) lui Moise Fulea din 7 August 1848 citra Saguna.2) In ziarul Lloyd" din Viena scria la 10 lulie 1849 (Hr. 324) Ritt-

meister Babarczy cu entusiasm despre adunarea romaneasca dela 3/15 Maiu:Wer Zeuge jener wallachischen Volksversammlung am 15. Mai v. J. in Blasen-dorf war, und 30-40,000 roher Ackersleute und Gebirgsbewohner unbedingtseinen Fiihrern gehorsamen, sich im ersten Freudengefiihle ihrer Emancipa-tion so massigerr sah, ,dem musste der Gedanke itherkommen: diesem Volkebabe die Vorseltung eine rilmliche Rolle in der Zukunft besehieden."

Memoriile din revolutia anului 1848, publicate de H. Marczali litBudnfiestf Szettile din 1884 p. 360. Un Ungur din Ardeal public& in Buda-pestiThradd din 21 Mge 1848 (nr. 842,) o declaratie catre compatriotil sat(Egy erdelyInek nyilt -szava honfitdrsaihoz) Intrebandu-se cu mirare,-.01oare Sail ar fi aplicati a da mana cu Romanii pentru o republics

salt

a)

valand

www.dacoromanica.ro

aRAM IANCU

i 1849 o poezie de 5 strofe exprimand groaza, cu care ei se.gandeau la tinoul, and legaturile cu Viena Imparateasca vorinceta, cand privilegiile seculare se vor spulbera i ei se vor ve-dea nevoitt a Ingenunchia in fata unui nou Decebal". Ace la senti-ment II exprima i notitele contemporanului Samuel Traugott Bin-der, membru al comitetului sasesc din Sibiiu, aratand ca Saii aulost determinati sa is atitudine ostila lap de unirea Transilvanieicu Ungaria, intre al te motive, i de teama de a nu fi infatiati ca slabisprijinitori ai cauzei imperiale, dar cu prilejul unei fraternizaricu conducatorii Romani lor in Sibiiu, numai Dumnezau tie, cum1-au patruns strangerile de mans ale lui Balaescu, Laurian,Alexandru Pop, Roman . a. pana in oase 1 'Ana la maduva.1)In ziarele din Viena se publicau mai tarziu articole trimise din Buco-vina i din Transilvania, in care se prevestea ca dupa consolidareatuturor Romanilor din monarhia austriaca intr'un singur corp na-tional conform programului politic din 25 Februarie 1849granitele dintre aceasta Romanie Nouci, intemeiata in Austria Sidintre tarile romane de sub suzeranitate turceasca se vor netezii dela Nistru pana la Dunarea de jos, dela Tisa pana la Pruti la Marea Neagra se va ridica un puternic imperiu daco-roman".2)a Dadei amenintand ca Seculi vor fi in stare sa scape Ardealul de bar-barism i salveze pentru regele maghiar, pentru libertate si civilizatieVagy igaz volia az mit hallok, hogy egy diktat olah respublicar61 van sze,mely a szasznak nemzeti es helyhatOsagi jogait biztositana s ezert a szaszvele kesz lenne kezet fogni a mi eltiprasunkra? Mit higyjen s mit ne higy-jen most az ember ? es miert ne almodozna az olah DacidrOl, mikor a szlavvalami Szlaviarel abrandozik..? Mar ha a szasz szomszed keszebb magatezen kombmatioba illeszteni, mint a torveny s a magyar nemzet nagyielkii-segenek vedelme alatt maradni, akkor en esem ketsegbe az 6 eddig bebi-zonyitott gyakorlati Wan esze felett. ami azokat az uj dakokat illeti,azok ne felejtsek, hogy el meg a szekely, ki amint meg egykor meg tudtaErdelyt szabaditani Hora es Kloskat61, Magyarorszagot pedig Dersatel, ugymost is megmentendi azt a barbarizmustel s megtartandja a magyar kiraly-nak, a szabadsagnak s a civilizatiOnak".

1) Gott weiss I wie mir diese Handedriicke durch Mark und Beinfuhren so dass ich mach noch immer nicht beruhigen kann" cf. protocolulmss. din bibiioteca Bruckenthal, intitulat: Einnahmen- and Ausgabenprotokoll1800-1831 partea II. Memoiren.

2) . . , nach erfolgter Consolidierung des in Oesterreich begriindetenNea- Romdniens auch die Granzen zwischen diesem und den tiirkischen Ro-rnaneniandern ebenfalls Bich ebnen, und von dem Dniester bis zur unterenDonau, von der Theiss bis zum Pruth und zum Schwarzen Meere eM

I I

I

Es

mach-

s6.1 .

www.dacoromanica.ro

12 I.. LUPAS

Un corespondent ardelean (Sas, de sigur) al ziarului dinViena, Wanderer, nu intarzia sa inspaimante pe Austrieci, cacele doua biserici romane din Transilvania se vor uni trite() bi-serica nationala, a prin staruintele lui Saguna i in paguba ele-mentului german, specific austriac, se va inalta in plata mare aSibiiului o mitropolie pentru toti Romanii din Austria i astfelprin o singura trasatura de condei Dacoromania ar fi gata: ,,omitropolie daco-romans in Transilvania 1 Orientul e pierdutpentru Austria 1"1

Aceste prevestiri aveau darul de a trezi in cercurile condu-catoare din Viena o neadormita banuiala MO de toate tendintelenationale-politice ale Romanilor ardeleni. Deaceea situatia co-mitetului national roman era foarte dificila: prigonit cu inveru-nare de catre Unguri, el nu putea sa alba, in viforul revolutiei,nici din partea Vienei un sprijin sincer. Dovadd instruc(ia co-misarului imparatesc destinat pentru Transilvania, bar. Geringer,caruia i se optea a activitatea comitetului national roman trebueimpiedecata, fiindca nu merits increderea carmuirii, deli Ro-manii lupta pentru Interesele acestei carmuiri imperiale.2)

IV.Adunarea nationala de pe Campia Libertatii, adevarat, ca

a facut juramantul de credinta catra natiune, imparat i patrie,dar fiind insufletita de conceptia moderns a suveranita(ii na(io -nale, n'a mai cerut drepturi dela nime, ci i le-a proclamat eainsai prin cele 16 puncte ale programului Intemeiat pe postu-latul independen /el nafionale-politice 0 bisericeiti.

Avram Iancu n'a stat nici o clips la indoiala sa schimbe..corptv. juris Hungarici" cu spada vitejiei strabune, paind faratiges dacisch-romanisches Reich sich erheben werde" cf. broura Die Rechieder romanischen Nation gegen die Angrlffe der Sachsen verteidigt von einemRomanen." Viena 1850 p. 4.

i) Wanderer din 8 Mai 1130 nr. 218: In dem deutschen Hermanstadt,mitten im Herzen des germanischen, und man muss hinzusetzen, specifischasterreichischen Elementes, hart an den Pforten der Walachei, eine Metro-polie far alle Romanen in Oesterreich 1 Ftihrwahr der Plan ist nicht iibelEin Federzug, und Dacoromanien ware fertig . . . Eine dacoromanischeMetropolie in Slebenbiirgen und der Osten 1st far Oesterreich verloren!"

2) Instruction fur den nach Siebenbilrgen abzuordnenden kaiserlichenComissar Frh von Geringer nr R din 1848 In Biblioteca Bruckenthaldin Sibiiu, coleclia Rosenfeld Quellenmateriale zur Geschichte des Jahres1848." nr. 63. vol. III. : -

-

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 13

ovaire In fruntea poporului hotarat a lupta pentru isbandireaprogramului de independenta 1 libertate nationals. Cuvantul luia fost ascultat i implinit cu Insufletire de catre luptatorii, or-ganizati repede In legiuni sub comanda tribunilor i a prefecjilorimprovizati cari, i In Imprejurarile cele mai grele ale razboiuluicivil, au izbutit sa tins cetele inarmate, in ordine 1 disciplinemilitara. Organizarea militara a gardelor s'a facut destul de re-pede: trite luna de zile! Ea incepuse abia dupa adunarea tinutaIa Blaj In jumatatea a doua a lunii Septemvrie 1 la sfaritullui Octomvrie Nicolae Balaescu adresandu-se, in numele comitetului national, Jul Avram lancu ca onarelui prefect generariual trupelor romane" it Intreba: De ce n'ai Intins Landsturmul 1prin comitatul Arad 1 Bihor ptincl la Tisa?" Intrebarea aceastaera Insa de prisos, intrucat Balaescu tia tot atat de bine, cai Avram lancu, ca orientarea politica a Bihorenilor, Aradanilor,precum i a Banatenilor se deosebea atunci de a Ardelenilor. Con-ducatorii bihoreni i ungureni Indrumasera poporul roman spretaberele insurgentilor lui Kossuth 1 Bern, cari luptau in numeledemocratiei contra dinastiilor. In acele tinuturi cuvantul lui Iancunu putea sA strabatA 1, chiar data ar fi putut, anevoe gasea aciprieteni devotati,, cari sa-1 ajute, cum I-au ajulat in Ardeal maiales preotii i tinerii studenti gata de orice sacrificiu pentruideea nationals.

Cu drept cuvant spunea mai tarziu Balcescu, In pomenituldiscurs comemorativ, ca ,generalii acestei oti taraneti eraunite preoti 1 nite tineri, abia ieiti din coalele de teologie,filosofie i jurisprudenta; ei nu pusesera pans atunci mana pe oarms, cand nevoia Ii sill a se face generali i a catiga bAtalii.

,,Lipsiti de cunotinte i de principii de arta militarA, ei leinvatara in mijlocul luptelor. Am vazut cu mirare, cum ei dibu-isera adevaratele principii ale razboiului i cum simtira impor-tanta pozitiilor naturale i folosul ce tiura trage din orice lo-calitate. Femeile nu ramasesera in urma nici cu curajul, nici cusimtimintele nationale; ele luara parte Ia toate primejdiile sotilorlor. Din varful muntilor ele aruncau o ploae de bolovani, carirareau batalioanele vrajmaeti. Cantecele lor nu erau ca maiinainte cantece de dor i de placere, ci canturi pline de patrio-tism i de simtimant national" 1.

I) N. 13A1cescu, Istoria Romanilor sub Mihai Voda Viteazul (editiaOdobescu) 1878. p. 542.

www.dacoromanica.ro

14 1. L1JPA

In adevAr preotii, amintiti de BAlcescu printre cei dintMgenerali al otilor taraneti, i-au Implinit In viforul razboiuluidatoria ca nite eroi i mucenici ai cauzei nationale. Bu-curAndu-se de toatA Increderea poporului, ei au putut da luiAvram lancu sprijin nepretuit in organizarea legiunilor, In smul-gerea biruintelor i In apararea stramtorilor, pe unde s'ar fi pn-tut strecura dumanul in cetatuia muntilor ocrothori. Ei au tinutseams de porunca Scripturii, care II indatora sA fie ca pAstorulcel bun, punanduli sufletul pentru poporul Incredintat povil-luirii sale, iar nu ca naimitul care pArasete turma in ceasul deprimejdie 1 fuge.

Si astfel s'a intamplat, ca 1 In bataliile din muntii apuseni,precum in toate clipele de cumpana grea in vista neamuluinostru, isbanda sA ne vie din traditionala impreund lucrare acrucii cu spada, a credintii care nici odinioara nu cade cu vi-tejia dreapta, care in cele din urma trebue sA biruiasca.

In raportul oficial al comandamentului rusesc 1, se aducmeritate laude lui lancu, care hind inzestrat cu deosebite calitatiintelectuale" i-a catigat simtul sAu de dreptate i decinste Increderea conationalilor sai" astfel incat o izbanda de-savarita a incununat intreprinderea lui". Prin aceasta Iancu,sufletul revoluflei romane i-a castigat in popor incredere qi iubtrenemarginitc1"; poporul romanesc vedea in el pe mantuitorullar despre preotii romani se spune in acela raport ca cucrucea intr'o mans i cu sabia in cealalta se luptau 1 opreaupe Unguri de a strabate mai departe".2) Insui comandantulinsurgentilor maghiari, Bern ii dAdea seama de rolul importantal preotilor romani. Deaceea scria din Oradia Mare, la sfaritulanului 1848, lui Kossuth exprimanduli parerea, ca RomAnii arputea fi induplecati cu uurinta s treaca de partea Ungurilor,dacA acetia ar fi sprijinif de preotii romani, in deosebi de cei

3) Cf. traducerea romaneasca publicata de d. Silviu Dragomir in Tri-buna din Arad 1911 nr. 283.

) Vezi aprecierile elogioase ale lui lancu despre gadmirabilulapreot Simion Uroza, care ca viceprefect a stmt apara satele apartinatoaretribunatului sau cu atata circumspectie, iscusintit izbanda. hick Unguriinici nu s'au putut apropia de ele" cf. Die Romanen der oesterreichischenMonarchic II. p. 36-7 nota.

.prin

situ.

It

gi

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 16

Aismatici" (ortodoci)1). Dupe ce lupta prin sabie a trebuit seconteneasca i vitejia nerasplatita parea ca Incepe a se ofili, eiau cont nuat mai departefara Intrerupere i peste putinta vre-unui control lumesc tainica i sfanta lupta prin rugaciune. farctedincioii for smeriti Ii insoteau in lupta aceasta spirituala prinaccentele cantectilui :

Sus pe varful dealuluiIn cetatea IanculuiDe trei zile, de trei noptiCants o mite de preotiSi se roaga si se inching,Pentru tabdra romans.

In modestele bisericute romaneVi, ascunse prin vai sauaninate pe coastele muntilor, au rasunat neintrerupt cuvintele II-turghiei strabune: pentru impreunarea tuturor, Do mnului sa nerugaml"... Intelesul for cretinesc avea pentru milioanele desutlete creclincioase 1 o nuanta nationala patrunzatoare, Indrep-Mild cugetul spre tabara romans, a carei biruinta definitive, maiapropiata sau mai Indepartata, o aVepta poporul din Ardeal cumesguduita credinta, chiar 1 In viforul celor mai cumpliteimpilari.

V

Nu vom incerca se dam aci o povestire cronologica a lup -telor i ciocnirilor sangeroase, cari s'au deslantuit in munti dintoamna anului 1848 pans in vara anului urmator. Aceasta sepoate citi in rapoartele prefectilor Avram lancti, Simion Ba-lint si Axente Severu, scrise de loan Maiorescu In Noemvrie 1Decemvrie 1849, dupe informatiile primite dela Inii luptatoriicarora evenimentele rasboinice le erau Inca proaspete in memorie.2)

In ce privete In deosebi meritele lui lancu, ele au fostapreciate in chip elogios i In raportul official inaintat guver -natorului ardelean Wohlgemut de catre capitanul Gratze, caremarturisete ca lancu era spiritul ddtator de vigil in toate ope-

1) Ich glaube such, dass wir die Walachen leicht gewinnen rachtenwenn wir ihre Geistlichen fur uns hatten, besonders die schismatischen"Bern care Kossuth la 7 Dec 1848.

2) cf. Die Romanen der asterreichischen Monarchic, zweites Heft. Viena4850 pagina 1-163.

www.dacoromanica.ro

16 1. LUPA

ratiile militare 1 barbatul, care se bucura de nem arginita popu-lantate I) Spune ca avand numeroase prilejuri de a-i studia ca-racterul, a putut constata, a era condus de cloud principii: pastrareamonarhiei 1 egala indreptatire a natiunei sale. Totodata exprimaconvingerea, ca cu tirea lui lancu sau din indemnul lui nu s'afAcut nimanui vre o nedreptate.2) Aceste insuhi eminente nelamuresc taina succeselor sale in cursul rdzboiului civil, pe careunii dintre conducatord maghiari it contemplaserd aproapeca o cruciadd de exterminare a elementului romanesc de pe pla-iurile ardelene.3) Numai prin astfel de insuiri personale i prinnetarmurita incredere a poporului i-a fost lui Avram lancu posibil sa respingA atacurile Ungurilor pretutindeni, rAmanand a-devarat stapan i rege al muntilor chiar i in situatia cea maicritics i mai disperata pentru Ardeal, dupd ce Bern patrunsesein primAvara anului 1849 cu insurgentii maghiari victorioi pang.

') Relativ la geneza popularitatii lui lancu, contimporanul G. Baritne da urmatoarele indicatiuni: "lancu nici decum nu a vanat popularitate,nu el a alergat dupa popor, ci acesta era fermecat de personalitatea lui, elalerga la lancu. Da, lancu nu a fost orator in sensul modern parlamentar,el nu stia ce sunt sofismele; vorbea foarte rar catre multime; fnsa pare ca-tvedem acum Inaintea ochilor, ca de cate on Iua cuvantul, in fata lui jucaurazele unei inspiratiuni misterioase, de care nici el nu-si putea da seama,prin urmare in momente de acelea era peste putinta ca sa nu rapeasca cusine pe ascultatori. lancu era si unul din junii cei mai frumosi ai timpuluisau, de statura intocmai cum se vede reprodus in publicatiunea Francu siCandrea (Romanii din Muntii apuseni Motii. Bucuresti 1888); iara cand flirita cineva, devenia teribil" tvarti alese din ist. ,Transilvaniei v. II p. 166 )

2) Unlit', der Alles belebende Geist, der Mann mit der unbegrenztenPopulanteit... er hatte nur zwei Gedanken: Erhalten der Monarchie andGleichberechtigung seiner Nation; ich bin daher moralisch iiberzeugt, dassmit seinem Wissen, auf seine Veranlassung Niemandem Unrecht geschehenist". Cf. Die Romanen der li. M. II. p. 418-9.

3) Cf E. Regnault o c. p. 495: Kossuth avait dit en parlant des Rot,-mains: Ou nous serons extermines, ou nous les exterminerons".In ziar itPester Zeitung din 18 lanuarie 1149 nr. 882, ficandu-se aluzie la intolerantalui Kossuth, se spune despre el: odraute oft und oft mit Ausrottung der umihr gutes Recht kampfenden Mitnationen". tar comisarul pentru Transilvantacontele Csanyi I asz16 stria din Cluj, la 2 Febr. 1849, lui Kossuth ca nu-i pasadata Beni die siegenden Szekler mit sick nach Ungarn nimmt, denn sonstbeginnen diese die Ausrottung drr Walachen und Sachsen. Es gibt Stunden,in welchen ich in meiner Wut mich nicht darob kiimmern wiirde,aber wersteht uns gut dear, dass nicht )errand aus der Nachbarschaft bei der Ausrot-tung Einsprache tut" (trad. germana dupa originalul maghiar din Kossuth.Akten" se pastreaza in copie la ,.Asociatiunea" din Sibiu.

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 17

la Sibiu i Brasov, iar generalul Puchner cu trupele imperiale,slab ajutat de catre cei din Viena, fusese silit a se refugia InTara Romaneasca. In tot cuprinsul Ardealului Ungurii inaintaubiruitori, numai In cetatuia muntilor, aparati cu vitejie dacica delegiunile lui Avram Iancu, n'au isbutit sa patrunda nici cu spadabiruitoare, nici cu amagitoare steaguri alb e de pace,ostaii sauprietenii politici ai dictatorului Kossuth.1)

Intre ceice 11 indemnau pe Iancu la pace i chiar la colabo-rare cu Ungurii, erau mai ales emigrantii din Tara Romaneasci, undemicarea revolutionary fu suprimata In toamna anului 1848. Necu-noscand Indeajuns intentiile i firea lui Kossuth, oameni de In-semnatatea lui Balcescu socotiau, ca ar fi posibila o cooperaremilitary a Romanilor cu Ungurii Imp o triva Ruilor. In b scri-soare, trimisa din Beigrad la sfaritul lui Decemvrie 1848, Bal-cescu arata lui Ghica2) cum a staruit In Transilvania pe langa co-mitetul national roman ca sa faca propaganda contra Ruilor, darn'a facut nimic, deoarece poporul striga in gura mare, ca sd themesd vie Muscalii, ca -i preipcidesc Ungurii... Ce e bine In Transivanip,continua Balcescueste ca Romanii sunt in picioare i la tre-buinta vom putea cu inlesnire a recruta oameni, spre a intra intail. Sant mai multi tineri, cari sunt in capul poporului i s'aifacut ve3titi, cum lancul, Solomon i altii. Toate posturile In-semnate sunt in myna Romanilor. Emigrantii notri fac propa-ganda republicans i antirusd. Transilvania se fare cu total faroromdneasca". Aceasta afirmatiune a lui Balcescu dove dete, cacomitetul de pacificatiune (guvernul romdnesc) at Transilvanieireuise in timp aa de scurt, dela inceputul lui Octomvrie pan&la sfaritul anului 1848, sa nationalizeze in buns parte adminis-tratia ardeleana prin functionari romani, cari se bucurau de in-crederea poporului.

Aceea speranta in vigoarea elementului romanesc din Ar-deal transpira i din scrisoarea trimisa de Alecu Golescu dinZlatna (18 lanuarie 1849) lui Avram Iancu, facandu-i urmatoa-rele marturisiri lata hate, Ca atata ne-am amorat in tine, cattie descoperim tot secretul, in interesul Principatelor la tine o

1) Regnault o. c. p. 499: La reputation d'Ianko grandissait de jour enjour. On ne I'appelait plus que le rot des montagnes: les Roumains avaientune armee nationale qui paralysait les brillantes victoires de Bern". ,

e) Anul 1848 vol b. p. 701 i Ghica, Amintiri din pribegia dupa 1848.BucureW 1890 p. 244.

2

:

www.dacoromanica.ro

18 I. LUPAS

sa venim, ca sa-ti aratam i scrisoarea comisarului nostru dinParis in interesul Romani lor din Austria, care ca i Turcia ame-nintata de dismadulate numai in romanism poate afla Integrita-tea sa scapatei Si de elementul slay 1 de cel roman prin Italieni1 de cel german i de cel maghiar. In amestecatura aceastagrozavd misiunea noastra este a scapa romanismul, a asigurape cei 8,000,000 de Romani i a to este a constitua pe cei4.000,000 de Romani de sub Austria.

Frate lancule I in tine punem astazi speranta ce o avemin Magieru, care Incurand cu persoana sa o sa se iveasca InPrincipate cu armata turceasca, precum to vei putea fi aci cucea austriaca. Frate, noi suntem raspanditi In toata Europa icu toti trebuim a ne aduna la Constanlinopole, ca de acolo cuTurcil sa lucram in Cara, insa suntem lipsiti de bani, pentru alucra, in atata cat cei din Paris n'au avut cu ce tipari memoa-Tele pentru cabinetele Europei, da decurn sa poata cdlatorii . . .Noi am scris d -Iui Barnuti rugandu:1 sa ne dea ajutor intro acere mita Ardelenilor pentru cauza noastra celor de sub Turcii aceasta in neputinta, in care ne aflam, de a strabate in Bu-

covina, unde gasim bani. Ateptand raspunsul sau noi to rugam-i pe tine, ca sau prin o colecta secreta sa ccrem mila Ardele-nilor In favorul celor 4.000,000 de Romani sau prin un impru-mut pe ipoteca de moii in Cara i pe garantia a toti pentruunul i until pentru toti a celor 22 de expatriati, capi ai revo-1utiei i ai partidei turceti.

,,De poi face ceva, acum trebue sa faci, caci pentru roma-nism acum sau niciodatd, pentru acei 4.000,000 de Romani dinPrincipate noi facem demarche, darn pentru ceilanti de aicetrebuie sa dati 1 voi din mana".1)

VI.

Iancu 1- a dat seama, fara Indoiala, de faptul ca lupta 1 re-sistenta sa nebiruita din munti este in folosul romanismului Intreg.Dar Imprejurarile nu-i ingaduiau nici decum a da 1 fratilor dinSudul Carpatilor ajutorul, pe care-1 ateptau i-1 cereau delaclansul. Tocmai in primavara anului 1849 el trecea dimpreunacu alti colegi ai sai prefecti i cu legiunile din munti prin mo-

Originalul scrisorii se pi streaza in arhiva .Asociatiunii" din Sibiiu.

www.dacoromanica.ro

AVRAM IA'CU 19

mente foarte critice. Dupace Bern reuise hi Martiel) sa alungedin Transilvania armatele imperiale, dictatorul Kossuth, spre ainlatura i ultima piedecd din calea penetratiunii depline a sta.-'Ankh ungureti in aceasta provincie, insarcina in Aprilie 1849pe deputatul roman din Bihor, Ioan Dragon, sa inceapd trata-tive de pace cu prefectii romani din munhii apuseni, cu IoanButeanu, Avram lancu, Sever Axente i Petru Dobra. Dupa in-trevederea acestora cu Dragon in comuna Mihaleni, un locistoric, unde in cursul revolutiei lui Horia furl macelariti de Un-guri 85 de tarani romani a ieit la iveald, c Drago nu aveadela Kossuth imputernicire deplind nici pentru armistitiu, nicipentru pace. Dimpotriva misiunea lui, pe care insu Kossuth oconsidera dela inceput ca fiind foarte periculoasd, a fost numaisa abata atentiunea acestor prefect' dela pericolul, ce-i amenintadin partea Ioctiitorului de comandant", maiorul Emeric Hatvani,pe care Kossuth n'a stat la indoiala a-I indruma s continueAuptele in contra Romani lor, indiferent dacd misiunea lui Dragopoate sau nu sa aiba vre-un rezultat.

Astfel chiar in cursul tratativelor de pace, in seara zilei de

20 1. LUPA

peni, iar prefectii Buteanu i Dobra, mai Increzdtori In asigurd-rile lui Drago, au rdmas in Abrud, uncle fu impucat Dobra ialti Romani fruntai spre a da lumii dovada, cum tiu rdsplatiUngurii Increderea puss

Indepartarea lui lancu din Abrud 1-a nelinitit pe Dragocare in timpul noptii ii trimisese prin curler special o scrisoarela Campeni, rugandu-1 sA se intoarcd numai decat la Abrud is fie convins, ca atat persoana cat 1 onoarea ii va ramanea.lard orice vatdmare cad nu are, nu poate s aibd Tara Ungu-reasca un flu atat de prapddit, care se cuteze a vatama asigu-rarea data in numele tarii". A doua zi Drago repetA invitarea.aceasta, a treia zi adresd o noun rugdminte lui lancu 1 popo.rului, sd trimita oameni de incredere la Abrud, spre a sfaridata starea de lucruri uratA i lui Dumnezeu i oamenilor"..La aceasta ultima invitare lancu raspunse scurt, sbiciuind per-fidia maghiard i accentuand lAmurit, ca sabia va decide intreRomani i Unguri. Porni apoi cu legiunile sale la atac 1 invinserepede (9 Maiu) armata lui Hatvani, care fu silit a se retragespre Brad. Ian pe nefericitul loan Drago, care de groaza popo-rului infuriat se ascunsese intro pivnita, lancerii lui Iancuscos i 1-au sfarticat in bucati ca pe un trAdator al cauzei na-tionale, dei in realitate era mai mutt victima credulitatii salei a duplicitatii lui Kossuth, decat a unei irezistibile pornirispre tradare nationald.

Dacd lancu in aceste momente critice n'a impartait soartatragicd a colegului sau Dobra i a celorlalte victime ale furieilui Hatvani, meritul revine tinerei sale prietene Johanna Farkas.Precum a mArturisit mai tarziu insui lancu unui bun prieten alsau (Nicolae Hentiu), dupe ce a intrat Hatvani in Abrud, Jo-hanna 1-ar fi vestit numai decat pe Iancu rugandu-I, se piecelard Intarziere salveze viata; el a eit prin gradina, a ind-lecat pe calul sau de coloarea porumbului i a plecat spre tabaradela Campeni,

Aceasta prietend a lui lancu a devenit la 1852 sotia lui Di-rnitrie Moldovanu, om cu buns pregAtire Si cu inaltd situatie faviata socialA i politica-administrativd a Transilvaniei, secretarh guvern i consilier la cancelaria curtii din Viena').

1) Cf. I. Luna 0 prietend a Jul Avram lancu In AdevArul literar-si artistic din 1923 nr. 123 pi E. Hodop, Din tinerefele lui Avram lancu

Intetnii.

I -au

In

sa-gi

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 21

Abia treat o sAptamAna, cand Hatvani se intoarse cu trupeiproaspete impotriva lui lancu, care in preajma luptei a 2-a Witcum marturisete insui in raportul sau cele mai stranse po-mind ca nime sA nu cuteze a se substrage din lupta" apoi, in-credintand trupa dela Campeni batranului sdu pcirinte, alerga innoaptea de 18-19 Mai In campul de luptA dela aripa stangA.1)

De astadata lupta crancenA a durat 30 de oare fait. intre-irupere (din 18 Mai dimineata pad in ziva urmatoare la ameazi),-terminandu-se iarai cu biruinta legiunilor romane. Armata luiHatvani fu nimicita in sensul literar al cuvantului".2)

Setea de rasbunare asupra Romanilor victorioi cerca Hat-vani s i-o stampere, spanzurand la losa (23 Mai) pe eroiculprefect loan Buteanu, ale carui ultime cuvinte an fost acestea :Eu mor linitit, pentrucA moartea mea este rAsbunata de ajunsprin cele doua pierderi totale ale Maghiarilor din Abrud".3)Armand instittdului de istorie nallonald" Cluj v.11 p.131 si urm., unde rse co-imunica amanuntul interesant, ca prin muntii apuseni se cantau cateva ver-suri atribuite lui lancu si relatillor sale prietenesti cu Farkas Hani, despre,care se spune in aceste versuri cA:

.E frumoas1 ca o zany,Dar, durere, nu-i romans!

De nu-mi place,Stiu de ce".

1) Raportul lui A. lancu trad. rom. Sibiu 1884 p. 45.2) Ibidem 49. Cf. si epistola trimisa de lancu din Campeni la 15 :(27) lunie

1849 deputatului bihorean loan Gozman, care se silea sA-1 convinga ca in-trarea lui Hatvani In Abrud ar fi fost casualistice. lancu aducea lui Kossuthinvinuirea cA nu e statornic in propusuri; promisiunile cele mai temeinice-de azi, mane sunt revocate si nimicite prin alte decrete ale Domniei sale...Ears Domniilor voastre va multumim si nu va rugam, sa cereti pedeapsaasupra lui Hatvani, ca cu ce fost datori, i-am platit,nimicrdmcintindu-neinapoi de a mai pretinde". Vasile Moldovanu. Memorii din 1848-9, Brasov.1895 pag. 158-161.

B. Ibidem pag. 50. E frumoasi si semnificativa scrisoarea, pe care oadresase prelectul Buteanu in Aprilie 1849 maiorului ungur Csutak, caruiaii spunea aceste cuvinte raspicate: Libertatea voastrd aunt furcile, egalita-

drepturilor std intr'aceecc ca celelalte neamuri, earl; locuesc cu voi introlard, sd le topiti in elementul maghiar. Treziti-va. mai este Inca vreme, sl nuva patati caracterul national. cAci sunteti falosi si de multe on fala cea,proasta molt stricd unei natii, i o poiitica rea si smintitd pe un neam it poateJrcisturna in mormant" cf. I.-Ghica, Amintiri din pribegie p. 32'.

i-am

/ea

www.dacoromanica.ro

22 I. LUPA

Ca sa razbune sangeroasa Infrangere a lid Hatvani, furs'trimii la sfaritul lui Maiu contra Romani lor din Munji 7000)de ostai maghiari, cu 19 tunuri, sub comanda colonelului Ke-meny Farkas. Acesta abia sosi in Abrud, cand fu atacat de Ro-mani. Preotul Simion Groza invingand 2 companii de Sacui, reuis izoleze 1 infometeze armata lui Kemeny, care ispravinduli re-pede proviziile fu nevoit sa vadd cum soldajii hamesiji Incearcaa-i alina foamea cu taraje i cu boabe de cucuruz". In aceastasitualie stramterata el trimise lui lancu i taberei romane ofertade pace, dar primi acela raspuns categoric, care i se daduse-1 nefericitului Drago: intre Romani 1 Unguri are sa deciddnumai sabia.1) Cu Incredere in Dumnezeu i in dreptatea cauzei,pentru care lupta, Avram lancu era gata sa Intampine 1 de astadata pe dumanul, care se furiase in munji, in acela fel ca ipe Hatvani: sa-i face armata puzderii 1

Consiliul de rasboi jinut la Campeni in 12 lunie hotari saporneasca din toate partite atacul contra lui Kemeny, care ajunseintr'o situajie desperate. Sub comanda preolitor prefecji Ba-lint, Gombo, Groza, Fodoreanu, Vladujiu glotaii romani izbu-tira a raspinge armata ungureasca in toate punctele 1 a o stram-tora in Abrud ; lupta cu preotul Groza a durat in 15 lunie pan&la miezul noplii. Kemeny descurajat rosti atunci cuvintele dra-cul sa se mai bate cu popii", iar In dimineaja zilei urmatoare, invd-luitInteo pierdea de negura foarte groasa" fugi din Abrud cu res-turile armatei sale. Buciumanii l'au urmaiit, reuind sa is douacare cu munijii 1 sa mai rapuna 140 de Unguri dintre ceicefugiau strigand spaimantali : suntem pierduji I (oda vagy unk).Lupta cu Kemeny probeazd cum spune lancu credinjaneclintita a Romanilor, devotamentul tor, perseveranja i biavurafor fard exemplu".2)

Rdzbunarea ungureasca n'a Intarziat; la 2 lune fu arse co-muna Mariel, savarindu-se atrocitajile amintite in raportul luilancu astfel : n'a fost de ajuns ca au omorat fare mild batrani,femei i prunci nevinovaji, dar mai puneau Si pe pruncii sugatorilasaji cu viaja la piepturile reci ale mamelor omorite, pentrucaIn modul acesta sa-i omoare mai incet. Multe din aceste Writenevinovate au mai fost aflate In viata dupe trei zile, cei mai

1) Raportul pag. 59.2) lbidem pag. 63.

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 23

multi insa au suferit o moarte plina de torturi".1) Tanarul co-mandant Paul Vasvari plat' cu viata indrasneala de a fi pAtrunsIn munti, iar armata sa fu sdrobita formal de catre putinii Oa-tori si lanced, pe care lancu if trimise acolo sub comanda tri-bunului Nicolae Corches.

VIIIn cursul acestor lupte grele lancu Isi 'Astra linitea Si

seninatatea. Primind dela Unguri noi oferte de pace, Its-pundea la sfarsitul lui Iunie deputatului bihorean loan Gozmana Romanii ca oameni ai libertatei s'au oferit fratilor maghiaride cei mai sinceri amici pentru toate adversitAtile timpurilor vii-toare, numai sA le garanteze nafionalitatea pe temeiul dreptuluiegal i.,. a ei raman statornici pe langA punctele petitiunei din15 Mai, alcAtuite de toad natiunea".2)

Un raspuns asemanator dadea lancu din Campeni la 15lulie 1849 prin un memoriu, adresat fratilor maghiari" mArtu-risind a se teme a-i crede, deoarece aevea s'a Inse llt. Crezut-aubravii nostri bArbati Buteanu si Dobra i cazura jertfa ascu-liplui teroristic. Cu adevarat ati putea voi innoda aci o scuza,ca ei cazura din furia soldatilor, sau neghiobia lui Hatvani prici-nui aceasta, ins aceasta scuza e desarta 1 fail temei, deoarecenu un Hatvani ne Inela pe noi, ci acela, Intru care voi v'atiodihnit, caruia voi cu crezamant deplin i.ati pus fericirea voa-stra in mans, ca sA o aseze pe viitor. Acela, care e capul vostrui presedintele tarii ungare, acela, acela, vezi, ne InsalA pe noi iacela e Ludovic Kossuthk.3) Totus BAlcescu nu se putea obici-nui s renunte la planul sau predilect de a vedea pe Ro-manii ardeleni 'upland impreurd cu Ungurii contra Rusilor,chiar and acetia pornisera cu forte importante sA sugrumeonce micare revolutionara din cuprinsul Ungariei. Desi lasfarsitul lui lunie constata despre conducatorii Ungurilor asunt ,,proti i ciocoi toti i a de n'ar fi contra Muscalilor,n'ar mer;ta sA-i priveascA cineva",4) cu doua saptamani maitarziu scria cu entusiasm despre Kossuth, care i-a pro-

1) lbidem pag 64.2) Cf. epistola lui lancu ci tre Gozman, publicata de V. Moldovanu

in Memorii din 1848.9 p. 158-161.3) Cf. foiletonul Tribunei' din Arad dela 24 Plaiu 1907 nr. 105.4) 1. Ghica, Amintiri p. 330

www.dacoromanica.ro

24 I. LUPA

pus sa is pe lancu cu toata armata lui in Valahia mate . . .-ca toti Romanii din Transilvania i Banat sa meargA sa mantu-iasca Principatele, unde e temeiul nationalitAtii romane". AstfelBalcescu, care in cazul de fatA s'a dovedit slab cunoscator aloamenilor i al ImprejurArilor, se amagea cu speranta cA pesteputin, impreuna cu Bent, va intra in Valahia mare cu o mareputere 1 8 milioane de Romani vor fi in picioare contra Musca-lilor.1) A plecat deci, cu propunerile de pace ale lui Kossuth Inm until lui lancu, staruind pentru ducerea la indeplinire a proiec-tului sau. Insu Kossuth avizase pe Bem despre planul unei le-giuni valache" ca despre un lucru foarte important, iar acestaIn proclamatiunea sa adresata Moldovenilor ii chiamA pe toti laarme asigurandu-i ca, in putina vreme jugul rusesc va fi sfara-mat"... lancu avand insa atatea experiente, recente i dureroase,despre valoarea ofertelor lui Kossuth, s'a multamit a-i dala 3 August 1849 un raspuns scurt, prudent 1 generosavizandu-1 ca nu poate intra in tratative de pace cu cfrafii un-guri, fiind imprejurarile foarte critice." Totu e hotarat sA ra-mana neutral in cursul luptelor, ce se vor da intre Unguri iRui, spre a-i dovedi sentimentele frateti, pe cari le nutretefata de poporul maghiar.2)

Prudenta lui Avram Iancu era foarte necesara atunci. Multidumani intriganti cercau sit-1 compromita In fata Austriacilori a Ruilor. Deaceea cu 5 zile mai tarziu ii scria Balaescu dinSibiiu cu ingrijorare : Frate, ai de grija, ImpulpeazA-te acum,ca numele ce 1-ai catigat sa nu-1 pAtezi, cA aici cauta toti culumina la amiazi, ca puterea voastra dintre munti i credintanoastra a Romanilor sA o Inegreasca. Ce e mai mutt, Infra har-tiile cele prinse dela Bern este una subscrisa de Bem catre Stein,colonelul unguresc din Sebe, In care zice Bern ca Romanii dinmunti au pacificat 1 poate merge In Romania pe unde va voi II!Eu Insumi am cetit acea scrisoare, dar le-am zis ea este min-ciu na."3)

Soarta revolutiei maghiare fu pecetluita, cand armatele ru-seti, sub comanda generalilor Paskievici pentru Ungaria 1 Lii-ders pentru Transilvania, venira in ajutorul celor austriace. Kos -

1) Ibidem p. 366-7.2) Asb6th Lajos Emlekiratai. Pest 1962. vol. II. p. 82.3 e publicat In

trad. maghiard acest raspuns al lui lancu.3) Cf. epistola din 8,-VIII 1849 alai N. 135.14escu catra lancu, In Anexe.

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 25

suth vazandu-si cauza pierduta, parasi Ungaria in August 1849,iar armata rasculatilor maghiari, condusa de Artur Gorgei de-puse armele inaintea otirii rusesti, Tanga *iria, in judetul Aradului(13 August 1849). Cand a primit (arulNicolae I. telegrama lui Pas-kievici, care-1 anun(a ca Ungaria zace la picioarele lui, a excla-mat cu bucurie : Ura! cu not este Dumnezeu, intelegeti neamurii va plecati"1.)

Generalul Liiders, caruia i s'a zis de catre linguitorii sai4liberatorul Transilvanici," spunea mai tarziu unui diplomat fran-cez1) Ca tintre Austriaci si Unguri domnete o ura adanca icei din urma sunt de o potriva urgisiti de toate neamurile dinteritoriul Ungariei : Sai, Sarbi, Croati, Romani. Acetia mai alessunt intr'o stare de paria i formeaza in Transilvania popula-tia cea mai nenorocita. Ei au sprijinit inca dela inceputul revo-Iutiei armata austriaca i Rusii an sa se laude de concursul forpentru aprovizionari. Dela inceput, unirea for cu Ungurii ar fidat, probabil, alt curs revolutiei. Fara proviziile, pe care le-amgasit in Principate i lard lancu, capetenia Romanilor Transilvd-neni, nu asi fi putut reuV. Printre corespondentele, pe care ampus mana, am aflat scrisori dela Kossuth catre lancu, In carespunea ca Ungurii se caiau de a fi dispretuit drepturile fra(ilorfor romani i ca, in caz de izbanda, acetia ar putea sa fie si-gull de toate concesiunile pe care be cereau. Romanii, adaugageneralul Liiders, sunt foarte vrednici de interes i am adresatin favoarea for un memoriu imparatului (Nicolae), care mi-a ra-

1) Cf. Ungarische Jahrbiicher din Berlin 1921 p. 153 art. lui David An-gyal, Neuere Literatur fiber den ungarischen Freiheitskantpf In legatura cucartea lui Theodor Schionann, Geschichte itusslands unter Kaiser Nicolaus I.vol. IV. 1840-1855 (19,9).

2) Poujade, sotul unei romance, a publicat la Paris (1859) amintirilesale sub titlul Chretiens et Tures" (p. 304.5) cf. .Avram lankt si generalulididers in Gazeta Transilvaniei din Brasov (1920 nr. 75). precum si N. lorgaCeva nou despre Avrant lance in revista Transilvania" din Sibiiu 1922 p. 583Indata dupa moartea lui lancu publicase in RomeinuP din Bucuresti, la17 Sept. 1872, Aron Crainic fost coleg de arme al clecedatului erou" cageneralul Lilders recunoscu bravura lzci lancu gi a celorlalfi prefecfi si tri-bbni romani", cA dupa invingerea Ungurilor li cheml la Sibiiu, le multumipentru curajul aratat, apoi le promise decora(iuni ", iar generalisimul aus-triac Radetzky i-a trimis (lui lancu) un bilet cu invitatiunea sa-si puie nu-mete scrierea pe hartie spre a o aseza tntr'un album intre cei mai yes-tili generali austriaci" (p. 782),

si

www.dacoromanica.ro

26 I. LUPAS

puns, ca el n'ar putea interveni intro asemenea chestie, dar camemoriul iI tmnsmisese curtii din Viena. Austria va fi obligatesa dea Romanilor drepturi egale cu ale celorlalte nationalifati,dar ei sunt intro stare de complecta injosire".

VIII.

In primavara anului urmator (1850) Avram lancu participain calitate de deputat mirean la sinodul convocat de Saguna inSibiiu pentru organizarea asezamintelor bisericesti si colarel)dupace s'a intors dela Viena, unde se prezentase la 8 Martie inaudienta la imparatul Francisc losif I, caruia ii rosti o cuvan-tare in limba latina.2) Imparatul vroia sa rasplateasca prin deco-ratii meritele vitejia lui lancu. Acesta refuza insa primireadecoratiilor imparatesti spunand, ca rasplata nu se cuvine lui cinatiunii romane, care a adus sacrificii atat de marl pentru tron

patrie.Aceasta rasplata, care dupa convingerea lui lancu i dupa

indreptatitele cereri" ale Romanilor ardeleni trebuia sa fie de-plina libertate nationala, Imparatul din Viena nu intelegea s'oincuviinteze bravilor" sai Romani nici atunci, nici mai tarziu.Dupace primi ordin sa paraseasca Viena, lancu se intoarse acasain munti. Misiunea sa o credea terminate. Viata lui de aci inainteii 'Area fare nici un rost. Zadarnicia sacrificiilor din anii revolutiei sigandul trist al mortii it muncia ; dovada testamentul sau delasfarsitul anului 1850 (20 Decemvrie), prin care dispunea ca in-treaga averea lui sa treaca in folosul natiunii, pentru ajutor lainfiintarea unei academii de drepturi, tare crezand ca luptatoriicu arma legit vor putea scoate drepturile natiunii."3) Dupa expe-rientele dureroase ale eroismului rasplatit cu ingratitudinea preainalta, lancu iii pastrase Inca increderea in puterea biruitoare

Cf. I. Lupas, Mitropolitul Andrei Saguna, monografie istorica. Sibiiu1911. ed. H. p. 97.

2) Cf. Convorbiri literare 1903 p. 176-7. unde e publicati scrisoarealui Laurian calre Barnuliu aratand ca. Imperatoriul i-au primit prea bine;lancul 1-au salutat latineste gi i-au dat raporturile ; Imperatorul raspuns:Lubenter accipio et gratulor, multa fecerunt, valde multa fecerunt; apoi am vor-bit eu germaneste, i -am prezentat pe fiecare In parte (Iancu, Balint si 1.Maiorescu): Es freuet mich sehr, Sie habeas viel geleistet, Iancu hat sehr viel ge-leistet, au fost vorbele 1mperatoriului de nou cAtre mine".

3) Cf. Tramilvania" din Sibiiu 1922.

si

5i

i)

11

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU 2T

a principiului de legalitate, dar o pierduse pe aceea in simlutde dreptate al tandrului imparat, cu care a evitat a se intalniIn vara anului 1852, cand acesta veni sa cerceteze Transilvania 1)

lancu a limas adanc ranit i tulburat sufletete din cauz.iacestei ingratitudini imparateti fatd de neamul sau, precum idin cauza gravelor jigniri personale, pe cari fu silit a le induracand slujbaii imparatului, pentru care el luptase cu credintA 1cu izbanda, nu s'au sfiit a-1 palmui In temnita din Alba-Iulia (1852)..

Din Inflacaratul suflet de erou al anilor 1848-49 n'a mairamas cleat o umbrd Indurerata, pribegind prin munti, faraputea gasi undeva alinare. Aceste suferinte morale au facut sasporeasca i mai mult popularitatea i faima numelui sau de-erou, iubit de-opotriva In culmea gloriei, ca i In adancul Intunecat al nenorocirei sale.

Un prietin din tinereta, Hie Macelariu destainuia, ca pela1860, in urma stdruin(elor sale, lancu s'a Invoit sa mearga cu ella Alba-lulia. Dar cand era momentul sa piece, Motii s'au alar-mat i adunandu-se in graba imprejurul lui, 1-au oprit zicandu-i,,trebue sa ramai la not i sa jii cu not pand la urma, nime nuto poate indeparta dintre noi".2) Intre ei a i ramas pand la staritul zilelor sale, pe care nime i nimic nu le-a mai putut Insenina.

Durerea sufletului sau o talmdcia in vers de fluer. Rareorimai lua condeiul In mans sa o exprime in cuvinte resemnate imicatoare, cum sunt urmatoarele marturisiri laconice, cuprinseintr'o epistola adresata la 15 Maiu 1860 aceluia bun prietin atsau, Hie Macelariu : Ma intrebi, ce mai nadajduesc 1 ce maicred ? Iti raspund ca timpul nadejdilor mete a trecut 1 credintamea este ca a arpelui, caruia natura ii impune sa-i apere ca-pul. Dar sa nu crezi, ca o spun aceasta, fiind ca a fi Ingrijatde amarata mea viata. Nu, caci viata mea o am expus de maimulte on primejdiei In anii 1848 i 1849 pentru iubita mea na-

1) Ca o dovada a dispretului total, pe care oficialitatile tineauarunce cu once prilej In fala elementului romanesc din Ardeal, poate servi

brosura intitulata Anordnungen belangend die Feierlichkeiten bei Ankunftand wdhrend der Anwesenhcit Allerhochst Seiner Afajestdt in Herrnanstadt am23-24, 25 u. 26 Iuli 1852, care arata ca Tiganii au fost asezati cu acel prilejInaintea Romanilor: IV. Grupe, Zigeunervolk (p. 12) V. Grupe : RumiinischesHirienvolk.

2) Cf. Eugen, Friedenfels. Josef Bedeus von Scharberg Beitrage zur Zeit-geschichte Si ebenburgens im 19 Jahrhundert. Viena )876 II. 404-12.

a-i

sap

si

www.dacoromanica.ro

28 1, LUPAS

!lune $i pentru credinla cdtrd impdratul. Ci inteleg iubita meanatiune, care suspina sub povara atator dureri pentru care'ear durea inima, daca o aduce in primejdii vi mai marl prinexprimarea adevaratei mele credinte ".')

Adevtrata lui credinta, firevte, nu putea fi alta decat ceasfintita cu botezul de sange at multor generatii de mucenici,aceea pentru care se sacrificase Horia i tovarAvii sai in Tran-silvania, iar Tudor Vladimirescu in Tara RomaneascA, voind s'otransforme dintr'o movie exploatatA de tagma jefuitorilor" intr'o-adevaratA patrie mama a intreg norodului romnnesc, regene-rat prin libertatea nascuta din nou".

Soarta a fost mai tiranA cu Avram lancu decat cu antece-sorii sai in martiriul pentru ideea national& Roata dela Alba-Iu lia iataganele ucigavilor din preajma Targovivtei le-au curmatacestora mai repede suferintele, pe cand lancu a trebuitpoarte crucea, cum sfatuia la 1847 Dimitrie BrAtianu pe to-varAvii sai de idei mai bine de doua decenii ratacind prinvuetul lumii.

ExprimA un adevar dukros cuvantul lui Ion Gorun ca Avramlancu a murit de douA on : l'a ucis mai intai falvitatea vi per-fidia, Si abia la 1872 I-a atins coasa vremii .2)

IX.

Cu toate ca cel avezat in mormantul dela Tebea, sub gorunul tut Horia, in ultimele doua decenii ale vietii sale nu mai fu-sese decat umbra lanculuia, totuv 1-a plans Ardealul, scumpasa patrie" i intreaga natiunea romans, dela mare pans la munti"s'a imbracat in doliu3), pentruca in timpuri ava de grele In'viforate ca ale revolutiei din 1848-9 el a salvat onoarea nati-anii".4) In el pusese toata nAdejdea biruintii nu numai ro-manimea ardeleanA, ci Si conducatorii politici ai Romanilor dinPrincipate, cari dupacum arata fragmentele citate din cores-pondenta lui Balcescu Alecu Golescu avteptau din moment

i) Idem, ibidem, unde e publicata epistola In traducere germana duparoriginalul romfinesc, pus autorului la dispozitie de catrr llie MScelariu ; as-Uzi nu se stie, daca mai exists originalul romanesc i unde se afla.

z) Cf. Transilvania" din Sibiu 1922. p. 593.3) Cf. ,,Federatiunea" din Budapesta 1872 nr. 92.4) Cf. Rontanal" din Bucuresti 1872 p. 782.

sAlj

iii

jia

.

si

ast

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU

in moment sa vadd sabia lui Iancu fulgerand biruitoare i inSudul Carpatilor,

Viata lui Avram lancu, franta in cloud tocmai in culmeagloriei, se pribu1 in intunericul suferinhii, fara ca pe urma stra-lucitelor sale rezultate ostaeti sa fi putut culege cuvenita roanpentru natiunea sa. Era de sigur, o mare nedreptate in aceastA.grea loviturd a sortii. Dar suferinta lui morals, oricat de crunta,suit i o parte buns scuti de obicinuitele poticneli politice,cari in numeroase cazuri au spulberat destul de repede gloria mi-Mara a unora din cei mai iscusiti comandanti de oaste.

Avram lancu la varsta de 25 de ani, dupa terminarea raz-boiului, a intrat numai decat in legenda populara i a ramas in-teinsa. Aceasta n'a lipsit a-I desmerda i a-I mangaia in plasmu-irile sale poetice cu atat mai staruitor, cu cat realitatea deveniamai trista 1 mai crucla pentru dansul

In soarta trista a eroului sail national, Avram lancu, poporulroman ardelean se obinuise a vedea insai icoana propriei salevieti sbuciumate,l) a propriilor sale lupte pecetluite cu atateajertfe de sange i rasplatite cu atatea sperante inelate. Toatarivna spre libertate nationals o concentrase in fiinta acestui fiual muntilor, care in clipa cea mare, cand se facea in-cercarea suprema de a cobori principiul nationalismului organic

1) In necrologul publicat in Telegraful Romein. la 7/19 Sept. 1872 se spune-relativ la Avram Iancu ca viata lui In totalitatea ei va ramanea o oglindasinced a vietii noastre nationale. Pentruca ea ne spune In mod atat de in-vederat si pipait, ce produce Indoiala sufleteasca. Dupa cursul cel frumossi de glorie nationals lancu era destinat sa ocupe un loc In sanul natiuneisale, care s nu dea acesteia numai splendoare, dara bunatati reale.Atunci trei barbati insemnati au aruncat Indolala In sufletul sau inocent.Suvenirea trecutului celui mai recent si Indoielile aruncate to sufletul lui aunascut suspiciunea. ca trecutul sat, de fapte ilustre este un trecut desert.Suspiciunea a fost nutrita, Incat ea pentru dansul a devenit o convingere-trista. Sufletul lui de ad incolo a fost supus unui sir de torturi, care le-ainmultit. potentat cele ce a vazut ca se Intampla. In jurul sau. De sigur,ca atunci In sufletul 1ui vor fl sunat coardele acelea dureroase cari nile infati5eaza un poet englez prin cuvintele : Acum, o pentru totdeauna, cafebuns noroace al meu 1 cale buns pace a sufletului meu 1 Lupta asadara con-tinua In internul lui Iancu intre iubirea poporului sau. caruia a fost con-sacrat viata sa si sufletul sau, i imaginile cei le-a zugravit neincetat su-spiciunea aruncata Intr'Insul nimicit puterile sale spirituale, In urmacarei nimiciri a devenit imposibil pentru sine si pentru poporul, caruia s'a.consacrat".

iI

le-agi

i-au

Si

www.dacoromanica.ro

30 I. LUPA$

din sferele inalte ale aoctrinei in realitatea vietii noastre politice,a inteles mai bine decat oricare altul sa - i punk sabia viteazdin slujba neamului, aducandu-se pe sine drept jertfa curata ifara prihana, aa cum o putea oferi sinceritatea i profunzimeaunui viguros sentiment national. Dar alaturi de acest sentimentinten 3 pentru durerile neamului sau, nu lipsete din caracterul luiIancu nici sentimentul cretinesc, nici nota general-umand pentrusuferintele deaproapelui in deobte, oricarei natii sau credinte ar-fi apartinut. Deaceea socotim dreapta constatarea capitanuluiGratze, care spune in raportul sau, ca lancu se bucura de o po-pularitate nemArginita i ca n'a fAcut nimanuia vre-o nedreptate.Este deci explicabil efectul magnetic, pe care personalitatea luiarmonioasa, superior;tatea lui intelectuala. i moral& spontanei-tatea i sinceritatea lui it exercita nu nu numai asupra Romani-for, ci 1 asupra elementelor straine, cari au avut mile; sa -1 cu-noasca mai deaproape.

Numele lui Avram lancu a devenit, in urma acestor insu-iri, ca Si prin intreagd aureola sa de glorie i suferinta,-o expresiune simbolica a luptelor i nazuintelor noastrenationale tocmai fiindca soarta vietii lui, credinta i vitejia luiau fost ingemanate cu ale poporului, din sinul caruia s'a ridicat,spre a da stralucite dovezi de abnegatiune i sacrificiu eroic inlupta pentru libertate.

Academia Romans, pretuind dupa cuviinta insemnatatea mor-mantului dela Tebea, binecuvanta poporul din Vidra de sus, cares'a invrednicit a contribui la fundamentarea Romaniei intregite cujertfa scumpa a nemuritorului sau fiu : Avram Janet! Regele_Muntilor".

www.dacoromanica.ro

67 rf

2 (2

INEXE.

I. AVEREA PARINTILOR LUI AVRAM IANCU LA 9-XI. 1839.

Extractus Urbarialis ludicis Dominalis Fe1s6-Vi-drensis providi lank Alexandru.

EXTRICTUSSuper Sessione Colonicali ludicis Dominalis, ac una S!ivarum

Gorniconis providi lank Alexandru, expeditus, et pro ejus Desiderio,e pura Possesionis fiscalis Fels6-Vidra Conscriptione, sub AuthentiaExtradatus.

Secunda SessioColonicalis, quam tenet & inhabitat localis ludex

Dominalis, ac simul Silvana lis Gornico providus lankAlixandru, arcinatur ab oriente Foeneto Colonicali ad hancSessionem pertinente, & occidente & meridie Alveo mo-lari et Fluvio Kis-Aranyos ibidem decurrente, a septem-trione vero via plateaque publica pagensi.

Huic Sessioni Colonicali superaedificata sunt:1.0 Domus e lapideis et ligneis materialibus splen-

dide aedificata, et Scandulis formose tecta.2.0 Camera Victualium e similibus materialibus

solide erecta.3.0 Horreum manu artificiali e ligneis materialibus

solide sibi invicem locatis extructum stramineque vela-tum cum adnexis eidem tribus Stabulis.

4.0 Domus altera minor e ligneis materialibus erecta,Scandulis tecta, & per praedicti ludicis Dominalis lankAlixandru Matrem lank Gyorgyasze vocatam inhabitata

5.0 Cu lina Verna lis nova e ligneis materialibus so-lide aedificata & scandulis tecta.

6.0 Stabulum ligneum stramineo tecto provisum.7.0 Hara Porcorum Stramine velata.

Superficialis extensio hujus Sessionis in duabus figurisest dimensurata, primae -ris longitudo 100, una latitudo480 altera 120, alterius ..-ris altitudo 480 Basis 10 orgiasquadratas numerat, quarum quantitates simul sumpsaeefficiunt 2 Iugera 40 orgias -tas.

I

Secundum mensuram Viennensem efficiuntSumma per se

6 3

MensuraVienensis

2.i-.).

,

71.4. js P.g cfE (sz.

www.dacoromanica.ro

32 I. LUPAS

Sequntur appertinentiae externae adpraevieinatam Sessionem spectantes et

guide= Agri arabiles.1.0 La Cselldru vicinatur ab una Agro arabili providi

lank Avram, partibus item ab altera Silva fisco allodiali.

_ w

4 - a0

.,sS., 2

Superficialis extensio hujus agri in duabus Figuris-ribus est dimensurata, primae longitudo 700, una lati-

tudo 360 altera 200, orgias quadratas numerat, harumquantitates simul sumptae efficiunt. t 872 3 6h

2.0 In Fatze tinge Benz vicinatur agris arabilibusab una per providum lank Avram partibus vero ab alteroper providum lank luon posessis.

-ris extensio hujus agri in longitudine 84 latitu-dine vero 40 orgias quadratas continet, quae in simulefficiunt in quadratis. 2 160 4 12/16

30 La Nytkulutzd situatur in vicinitatibus ab unaagri arabilis providi. Latus 31032 7 146

Translatumlank Avram, partibus item ab altera Silvae dumetosae

3 1032 7 12h

Fisco allodiallis:-ris extensio hujus agri in longitudine 42 una

latitudine 13 altera 21 orgias regales numerat, quarumquantitates simul sumpto efficiunt in quadratis - 714 - 39/1

4.0 In Demb la Heresty vicinatur ab un agro ara-bili providi lank luon, partibus vero ab altera Silva du-metosa Fisco allodiali

-ris ejus extensio in longitudine 36 latitud ne vero20 orgias regales numerat, quae simul sumpto efficiunt

5.0 Linge Riu vicinatur ab una agro arabili providiMarta Veszelie lui Die, partibus item ab altera fluvio Kis- 720 - 39/1:Aranyos ibidem decurrente.

Extensio hujus agri in duabus .. ribus figuris di-mensurata exstitit, primae altitudo 25, Basis 14, alteriusaltitudo 26 Basis 16 orgias quadratas continet, quaesimul sumptae efficiunt - 384 -114/16

Latus 4 1250 9 22/16Translatum 4 1250 9 22/16

6.0 La Ungyetzt situatur in vicinitatibus ab omniparte Silvae Fisco allodialis.

-ris ejus extensio in longitudine 600, altera 30orgias regales continet, harum quantitates simul sumptaeefficiunt in quadratis 2 1250 5 24/16

7.0 In Lunke la Bogdan vicinatur ab una FoenetoColonicali, partibus vero quam vero latitudine Colonicaliprovidi Gligor Kosztan

-ris ejus extensio, tam in longitudine, ab alteraSessione fingit lative 400 orgias regales numerat, quae si-mul sumptae efficiunt 1