Referat-simpozion naional Anotimpuri n poezia ,,Noapte de vara,,George Cobuc prezint imaginea satului si a naturii in amurg reprezentnd un sentiment discret,perceput in final ca o emanaie a spiritului universal,ce cuprinde, in puterea nopii, ntreaga lume. n prima strofa, se marcheaz momentul amurgului. Natura e nc plina de lumina, supusa unui peisaj transcendent, in care, treptat, se instituie umbrele nopii. Tabloul naturii este larg, deschis, proiectat, reliefat de imaginea zrilor cuprinse de lumina nserrii,de linite, in timp ce psrile se pregtesc pentru ritualul nocturn al somnului. Urmtoarele trei strofe surprind micarea, terestra, deplasarea ctre centru ntregii suflri a satului. n satul romanesc toate vin, se aduna intr-un spaiu ocrotit, al linitii si al somnului. Imaginea e de tablou bucolic, etern, prezentat ca in idilele antice ale lui Teocrit, care a surprins linitea cmpeneasca si viaa simpla si curata de la tara. Apariia lunii primete puterea unui act supranatural, prezent prin interjecie, ceea ce presupune o vizualizare puternica a cerului; e mister, ca in tablourile romantice: Luna ii proiecteaz imaginea celesta asupra codrilor, intr-o armonie cosmica, ritmata, in plan terestru, de sunetul onomatopeic al codrilor si al cderilor de ape. Apa este asociata adeseori cu linitea,valurile cad ,,figurnd energia niciodat nfrnt naturii, in timp ce codrii acompaniaz invizibil,discret. Tonurile linitii devin sensibile, ca o stare de gratie a ntregului cadru, terestru si cosmic: "Dintr-un timp si vntul tace;/ Satul doarme ca-n mormnt -/ Totu-i plin de duhul sfnt:/ Linite-n vzduh si pace/ Pe pmnt." (.) "Numai dorul mai colinda,/ Dorul tnr si pribeag,/ Tainic se-ritalnete-n prag,/ Dor cu dor sa se cuprind,/ Drag cu drag." Apariia "dorului" se nscrie in coordonatele spaiului-matrice care stabilete punctul de legtura intre multiplele planuri ale universului, terestru si cosmic, real si ireal, uman si universal.

n poezia ,,Iarna ,,Vasile Alecsandri poetul i exprima in mod direct sentimentele, gndurile si ideile prin intermediul unor tablouri din natura,propune o viziune panoramica a iernii, subliniind atotputernicia ei. Tablourile sunt construite n aa fel nct sa respecte descrierea poetica. Traiectoria privirii este de sus in jos in primele doua strofe accentund perspectiva cosmica.Astfel in prima strofa se remarca sobrietatea peisajului pictat n alb si negru. Cerul devine copleitor deoarece sugereaz cumplita apsare. Aceasta tensiune este redata prin inversiunea Din vzduh cumplita iarna. Sentimentele poetului fata de iarna sunt bine conturate prin epitetul cumplita care sintetizeaz asprimea iernii. Verbul plutesc din al treilea vers mpreuna cu verbul zbor surprind o plutire i imagine plcuta, dinamica. Comparaia, ca un roi de fluturi albi sugereaz abundenta si viteza fulgilor de nea. In cel de-al patrulea vers apare o imagine tactila fiori de gheata provocata de rceala fulgilor de zpada. Epitetul dalbi simbolizeaz cromatismul de un alb excesiv, consistenta, puritatea. n poezia Rapsodii de toamn George Toprceanu prezintviaa social ca ntr-o alegorie. Se realizeaz permanente i subtile personificri, prin care tipurile umane, cuvintele, gesturile, atitudinile omeneti sunt puse pe seama florilor, gzelor, psrilor, pentru ca spiritul critic i incisiv al autorului s nu rneasc sensibilitatea social. Astfel, la vestea venirii toamnei, salcmul adopt o atitudine plin de curaj:Un salcm privi spre munte / Mndru ca o flamur,dar aceast atitudine este privit cu umor.Coofana joac rolul unei femei, preocupat de veti:Mai trziu, o coofan /Fr ocupaie /A adus o veste-n goan /i-a fcut senzaie.Fricoii sunt personificai prin ciulinii careFug, cuprini de panic,sau prin frunzele careau pornit-o peste lunc,ca i oamenii n bejanie. Tipul demagogului politic este reprezentat printr-un lstun, caren frac, apare /Spuse-un vrf de trestie /Ca s ie-o cuvntare /n aceast chestie.Eretele joac rolul unui poliist, care vine n recunoatere:Cnd de-odat un erete, /Poliai din natere, /Peste balt i boschete / Vine-n recunoatere.narul reprezint un tip uman coleric:Un nar, nervos i foarte /Slab de constituie, /In zadar vrea s ia parte /i el la discuie.Procedeul este generalizat, fiindc vrbiilealarmateies din anuri, n timp ce un pui de cioar i arunc unui btlan altveste stranie.DaliaCa o doamn din elit / i ndreapt talia.O grgri i caut brbatul plecat n costum de ginere i-1 gseteMort de inaniie.Buruienile vor s se fac schivnice, n timp ce rumenele lobode vor s triasc slobode. O pstaie de sulcin face explozie de emoie, sugernd reacia unei fete. O libelul, delicat ca o balerin, face graii pe un vrf de campanul.Toate elementele acestui univers mrunt i exagereaz importana, n raport cu omul i cu lumea; nu privesc situaia real cu luciditate; preocuprile lor devin astfel ridicole, iar situaia lor devine i mai tragic, fiindc nu pot influena cu nimic venirea toamnei. De aceea poetul arat, n final, adevrata fa plin de tristee a unui suflet sensibil, care le nchinde drag la toate /Cte-o strof liric. n poezia ,,Note deprimvar,, George Bacovia areca tem conceptul de poezie pur, definitoriu pentru estetica simbolist: Vis de-albastru i azur/Te mai vd, te mai aud,dar este evident i conceptul de coresponden, din care se genereaz programul estetic al simbolismului. Tema, eroii, subiectul sunt structurate pe aceast coresponden. Simbolurile au densitate,un pastel romantic, impregnat de elemente cromatice impresioniste: Verde crud, verde crud / Mugur alb, i roz i pur/Vis de-albastru i azur,asupra crora poetul, aderent la simbolism, realizeaz o translaie n spaiul esteticii simboliste prin conceptul de sinestezie:Te mai vd, te mai aud. Analogia dintre primvara naturii i renaterea sugerat prin cuvntulmugurde factur romantic, ca un refugiu n natur, este raportat la viaa interioar a poetului. Poezia devine n acest contextO copil poposit la fntn este ngn frumuseeanaturii, viaa, care inund lumea exterioarcmpia clar. Note de primvar,avem momentul de renatere. Moartea exterioar, exprimat prin durere:Corpul ce ntreg m doare,este ndeprtat de prezena soarelui, simbol al contiinei:Oh! Puncteaz cu-al tu foc, / Soare, soare,ca o purificare a spiritului de elementele jocului vieii:Sub al vremurilor joc. Este o renatere,conceptul de poezie pur gsete cea mai frumoas exprimare poetic:Mugur alb i roz i pur / Vis de-albastru i azur. El se asociaz cu sinestezia din versurile: Te mai vd, te mai aud. n cadrul literaturi pentru copii anotimpurile sunt prezentate sub forma unor fete care sunt descrise astfel: Prima Primvara,oamenii o ndrgir pe dat pentru delicateea ei, pentru mireasma de flori ce o lsa n urm i pentrupsrelelece o nsoeau i ciripeau vesele n jurul ei. A doua Vara, fu iubit pentru cldura ei, pentru verdeaa ce o nconjura i pentru c pe acolo pe unde trecea lanurile deveneau de aur iar cireele se rumeneau pe dat. A treia,Toamna, vru s impresioneze prin bogia i drnicia ei, iar oamenii nu mai conteneau cu laudele i n-ar fi vrut s-o lase s mai plece niciodat. Ultima ,Iarna, ultima dintre surori, fu ndrgit nespus pentru bucuria pur,copilreasc, pe care o rspndea n jur atunci cnd din palma ei se risipeau n aer stelue argintii i pe la geamuri se legnau duios colinde.Auzind doar vorbe bune despre cele patru fete ale sale, mpratul se gndi s le lase s conduc mpria pe rnd, cte trei lunifiecare, spre bucuria tuturor.

Bibliografie:1.www.referatexp.com2 .www.povesticopii.sitewebcase.com.