anomalii În contractul de privatizare Încheiat Între apaps Şi cross lander

25
Anomalii în contractul de privatizare încheiat între APAPS şi Cross Lander (III) Funcţionarea societăţii, acesta a fost interesul declarat al tuturor acţiunilor şi sesizărilor adresate autorităţilor de control ale statului de Asociaţia „Salvaţi Muscelul” a micilor acţionari de la ARO. „De la preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către Cross Lander, activitatea de producţie la SC ARO SA a încetat. Deşi privatizarea, conform Legii 137/2000, prevedea vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la un preţ modic (150.000 USD), în vederea realizării unei investiţii importante din partea cumpărătorului Cross Lander (circa 27 milioane USD), în realitate, la un an de la semnarea contractului de privatizare, cumpărătorul nu a investit aproape nimic la SC ARO SA. Sumele de bani de care a beneficiat societatea ARO provin din vânzări ilegale de active, din care unele ca fier vechi, un adevărat jaf!”, reclamau cei de la „Salvaţi Muscelul”, care au susţinut permanent, până când au fost contrazişi de instanţa de judecată, ilegalitatea contractului de privatizare. Lipsa documentelor de împuternicire a lui Perez, inexistenţa firmei Cross Lander la data limită de depunere a ofertelor de cumpărare a pachetului majoritar de acţiuni, inexistenţa scrisorii de bonitate bancară, emisă şi vizată de Eximbank, toate acestea, coroborate cu încălcarea clauzelor esenţiale convenite de american cu APAPS, erau motive de constatare a nulităţii contractului de privatizare. Numai că, aşa cum am arătat în ediţia trecută şi cum vom arăta şi în acest episod, contractul a fost încheiat fără sancţiunea desfiinţării, indiferent ce s-ar fi ales de ARO cu Perez în fruntea societăţii. În plus, aspectele sesizate trebuiau verificate de către Autoritatea Naţională de Control, condusă la acel moment de Ionel Blănculescu, de Curtea de Conturi şi PNA (actualul DNA), ceea ce s-a şi întâmplat. Atât raportul ANC, cât şi cel al Curţii de Conturi au arătat o serie de nereguli, pentru care nimeni n-a fost tras la răspundere! În afară de motivele enumerate, existau şi alte cauze de rezoluţiune a contractului. Neîndeplinirea, în condiţii legale, a Contractului de garanţie reală mobiliară de către Cross Lander, după cum am arătat în ediţia anterioară. „Consemnarea garanţiei pe acţiunile deţinute de Cross Lander în Registrul Acţionarilor nu se poate realiza, deoarece Hotărârea nr.1 din 9 februarie 2004 a Adunării Generale a Acţionarilor a fost suspendată de Tribunalul Argeş. (...) Contractul de garanţie mobiliară, înregistrat, la data de 11 iunie 2004, la Arhiva Electronică, este lovit de nulitate relativă, deoarece creditorul, înregistrat în 11 iunie 2004, este APAPS Bucureşti, instituţie desfiinţată în data de 30 aprilie 2004. (...) Recent, în declaraţii publice, John Perez, preşedinte al Cross Lander USA Inc., preciza că nu are fondurile necesare derulării contractului de privatizare, compania sa, Cross Lander, fiind una mică, fără posibilităţi financiare.”, menţionează Asociaţia „Salvaţi Muscelul”. Neînregistrarea Cross Lander ca acţionar, nesancţionată Am relatat pe larg, în ediţia trecută, despre una dintre obligaţiile asumate de cumpărătorul lui ARO şi nerespectate şi anume aceea de a se înregistra ca acţionar la Registrul Acţionarilor societăţii ARO SA. Abia în acel moment dobândea dreptul de proprietate asupra acţiunilor, conform legilor aplicabile în privinţa societăţilor deţinute public. Este vorba despre societăţi deschise pe acţiuni, cotate la bursele de valori mobiliare, BVB, Rasdaq. Reamintim că obiectul contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între APAPS şi Cross Lander, l-au reprezentat două categorii de acţiuni: • cele 7.256.816 de acţiuni deţinute în proprietate de Autoritate la ARO, pachet reprezentând 68,703% din capitalul social al societăţii; • acţiunile suplimentare rezultate din conversia creanţelor furnizorilor de utilităţi asupra SC ARO SA.

Upload: george-jones

Post on 02-Oct-2015

9 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

ARO

TRANSCRIPT

Anomalii n contractul de privatizare ncheiat ntre APAPS i Cross Lander (III)Funcionarea societii, acesta a fost interesul declarat al tuturor aciunilor i sesizrilor adresate autoritilor de control ale statului de Asociaia Salvai Muscelul a micilor acionari de la ARO. De la preluarea pachetului majoritar de aciuni de ctre Cross Lander, activitatea de producie la SC ARO SA a ncetat. Dei privatizarea, conform Legii 137/2000, prevedea vnzarea pachetului majoritar de aciuni la un pre modic (150.000 USD), n vederea realizrii unei investiii importante din partea cumprtorului Cross Lander (circa 27 milioane USD), n realitate, la un an de la semnarea contractului de privatizare, cumprtorul nu a investit aproape nimic la SC ARO SA. Sumele de bani de care a beneficiat societatea ARO provin din vnzri ilegale de active, din care unele ca fier vechi, un adevrat jaf!, reclamau cei de la Salvai Muscelul, care au susinut permanent, pn cnd au fost contrazii de instana de judecat, ilegalitatea contractului de privatizare.Lipsa documentelor de mputernicire a lui Perez, inexistena firmei Cross Lander la data limit de depunere a ofertelor de cumprare a pachetului majoritar de aciuni, inexistena scrisorii de bonitate bancar, emis i vizat de Eximbank, toate acestea, coroborate cu nclcarea clauzelor eseniale convenite de american cu APAPS, erau motive de constatare a nulitii contractului de privatizare. Numai c, aa cum am artat n ediia trecut i cum vom arta i n acest episod, contractul a fost ncheiat fr sanciunea desfiinrii, indiferent ce s-ar fi ales de ARO cu Perez n fruntea societii. n plus, aspectele sesizate trebuiau verificate de ctre Autoritatea Naional de Control, condus la acel moment de Ionel Blnculescu, de Curtea de Conturi i PNA (actualul DNA), ceea ce s-a i ntmplat. Att raportul ANC, ct i cel al Curii de Conturi au artat o serie de nereguli, pentru care nimeni n-a fost tras la rspundere!n afar de motivele enumerate, existau i alte cauze de rezoluiune a contractului. Nendeplinirea, n condiii legale, a Contractului de garanie real mobiliar de ctre Cross Lander, dup cum am artat n ediia anterioar. Consemnarea garaniei pe aciunile deinute de Cross Lander n Registrul Acionarilor nu se poate realiza, deoarece Hotrrea nr.1 din 9 februarie 2004 a Adunrii Generale a Acionarilor a fost suspendat de Tribunalul Arge. (...) Contractul de garanie mobiliar, nregistrat, la data de 11 iunie 2004, la Arhiva Electronic, este lovit de nulitate relativ, deoarece creditorul, nregistrat n 11 iunie 2004, este APAPS Bucureti, instituie desfiinat n data de 30 aprilie 2004. (...) Recent, n declaraii publice, John Perez, preedinte al Cross Lander USA Inc., preciza c nu are fondurile necesare derulrii contractului de privatizare, compania sa, Cross Lander, fiind una mic, fr posibiliti financiare., menioneaz Asociaia Salvai Muscelul.

Nenregistrarea Cross Lander ca acionar, nesancionat

Am relatat pe larg, n ediia trecut, despre una dintre obligaiile asumate de cumprtorul lui ARO i nerespectate i anume aceea de a se nregistra ca acionar la Registrul Acionarilor societii ARO SA. Abia n acel moment dobndea dreptul de proprietate asupra aciunilor, conform legilor aplicabile n privina societilor deinute public. Este vorba despre societi deschise pe aciuni, cotate la bursele de valori mobiliare, BVB, Rasdaq. Reamintim c obiectul contractului de vnzare-cumprare, ncheiat ntre APAPS i Cross Lander, l-au reprezentat dou categorii de aciuni: cele 7.256.816 de aciuni deinute n proprietate de Autoritate la ARO, pachet reprezentnd 68,703% din capitalul social al societii; aciunile suplimentare rezultate din conversia creanelor furnizorilor de utiliti asupra SC ARO SA.Conform legislaiei romneti la acea dat, Cross Lander avea obligaia de a se nregistra n Registrul Acionarilor de la ARO, ca acionar al societii cmpulungene, n termen de 10 zile de la data ncheierii actului adiional privind ndeplinirea condiiilor suspensive sub care s-a ncheiat contractul de privatizare, moment care echivala cu intrarea lui n vigoare. n contractul semnat de Ovidiu Muetescu, eful APAPS, i John Perez, patronul de la Cross Lander, este prevzut sanciunea n caz de nerespectare a obligaiei amintite: cumprtorul va plti o penalitate de 5% din preul de cumprare total, care include att preul aciunilor Autoritii pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului, ct i preul aciunilor suplimentare rezultate din conversie. Penalitatea urma a fi achitat n 30 de zile din momentul n care APAPS notifica firma Cross Lander c nu a respectat acest angajament. Bineneles, ndeplinirea obligaiei rmnea n picioare, chit c americanul pltea sanciunea convenit prin contract.O scpare a contractului de privatizare, printre attea altele, o constituie lipsa unui termen n interiorul cruia Perez s depun la AVAS dovada c a dus la ndeplinire sarcina nregistrrii sale ca acionar al societii ARO. Concluzia tras de cei care au contestat vehement vnzarea uzinei ctre John Perez, dup ce au analizat n amnunt controversatul contract de privatizare, era c Autoritatea putea s comunice notificarea cnd constata c Cross Lander nu figureaz ca acionar. Adic oricnd.

Nici dac nu lansa n producie un nou model de main, Perez nu risca desfiinarea contractului

Iat o alt obligaie neexecutat i nesancionat n niciun mod de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Prin articolul 10.10 litera c, Cross Lander s-a obligat la aprobarea n Adunarea General a Acionarilor i plata ctre societate - SC ARO SA - n termen de 60 de zile de la data transferului dreptului de proprietate asupra aciunilor APAPS ctre cumprtor, a datoriilor societii ctre vnztor (datoriile lui ARO ctre stat), care nu vor fi scutite. (!) n situaia n care societatea nu va plti n termen aceste datorii, cumprtorul - Cross Lander - se oblig s plteasc datoriile societii ctre vnztor.n condiiile n care expirau cele dou luni prevzute n contract pentru achitarea de ctre ARO a datoriilor la APAPS/AVAS, alt termen pentru ndeplinirea sarcinii de ctre Cross Lander nu era prevzut.Continum cu obligaia reglementat la articolul 10.18 din contractul de privatizare: lansarea n producie a unui nou model de autoturism de teren i s pun n practic msurile necesare aceste producii. Nici n caz c americanul nu respecta acest angajament nu risca sanciunea desfiinrii contractului ncheiat cu Statul Romn, ntruct nu a existat un pact comisoriu n situaia nclcrii acestei clauze de maxim importan. Nu s-a stabilit dect o penalitate de 5% din preul total al aciunilor cumprate de Perez, care rmnea pe mai departe obligat s scoat noul model de main.

Nici vnzarea activelor care concurau la realizarea activitii principale nu reprezenta motiv de reziliere a tranzaciei

Nu este sancionat cu desfiinarea nici mcar nesocotirea obligaiei reglementate la articolul 12.1 din contract, care impunea cumprtorului Cross Lander ca, n calitate de acionar majoritar, s determine societatea s nu nstrineze sub nicio form activele proprietate a societii specificate n Anexa 1, care concur la realizarea activitii principale. Anexa 1 s-a ntocmit pe baza declaraiei pe proprie rspundere a conducerii la momentul privatizrii, care n funcie de interesele urmrite i, mai ales, n funcie de relaia cu investitorul care achiziioneaz aciunile, poate omite din lista pe care o include n Anexa 1 anumite obiective, chiar dac acestea concur la realizarea activitii principale.ARO, ca proprietar a activelor, era singura care le putea vinde, evident, pe baza deciziei organelor de conducere, Consiliul de Administraie sau Adunarea General a Acionarilor. Cum Cross Lander devenise acionar majoritar, calitate ce determina deciziile luate n AGA i n CA, era necesar instituirea acestei interdicii ca o msur general pentru asigurarea continuitii derulrii activitii la SC ARO SA. Sanciunea nerespectrii interdiciei este prevzut n articolul 12.2 din contract i const n plata de ctre Cross Lander a unor penaliti egale cu valoarea de pia a activului nstrinat. Aadar, nici n acest caz esenial, care privea, practic, continuarea activitii pe platforma industrial, n-a fost prevzut sanciunea desfiinrii contractului, ci doar plata unor penaliti.Nici mcar nendeplinirea obligaiilor investiionale nu are aceast consecin. Conform articolului 15.5 din contract, sanciunea neexecutrii investiiilor, inclusiv a obligaiei de vrsare a capitalului de lucru, const n plata unei penaliti de ntrziere de 5% din suma rmas nevirat/neinvestit la scaden i cumulat, pn la executarea integral a obligaiilor.Concluzia este c niciuna dintre clauzele contractuale considerate ca nerespectate de ctre Cross Lander nu ndreptea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s aplice, direct i imediat, msura desfiinrii contractului de privatizare. Totui, AVAS putea s cear n instan dispunerea acestei sanciuni, care, dup cum am artat pe parcursul celor dou episoade, a lipsit cu desvrire din contractul de vnzare-cumprare de aciuni. Procesul, ns, era de durat, iar interesul micilor acionari ai lui ARO grupai n Salvai Muscelul i al angajailor fabricii, n general, era ca activitatea s se reia ct mai curnd.Specialitii la care au apelat acetia, pentru consiliere, au subliniat importana verificrilor efectuate pe platforma ARO att de reprezentanii AVAS, ct i de inspectorii Curii de Conturi, care ar putea scoate la iveal aspecte legate de situaia financiar att de grave, nct, dei n contractul de vnzare-cumprare de aciuni nu exist sanciunea desfiinrii acestuia pentru neexecutatea obligaiilor asumate de cumprtor, acest lucru s se produc, totui, pentru considerente de oportunitate. Rmnea n atenie momentul la care Cross Lander ndeplinea obligaia de plat a preului aciunilor suplimentare rezultate din conversia creanelor furnizorilor de utiliti, n condiiile OUG nr.8/2003 i ale OUG nr.114/2003. Termenul pentru realizarea acestei pli era de 10 zile de la data semnrii actului adiional, prin care se stabilea numrul aciunilor suplimentare care i se vindeau companiei Cross Lander.

Din sesizarea Asociaiei Salvai Muscelul adresat Curii de Conturi a Romniei

Dup numeroase sesizri la ANC, controlul efectuat de Garda Financiar s-a ncheiat cu Raportul nr.1968/05.11.2004, care s-a finalizat cu Dosarul nr. 673/2004 al Parchetului General, unde se arat foarte clar:Prin msurile adoptate n calitate de manager general, John A. Perez, n complicitate cu numiii Preoteasa Iustinian i Voinescu Gheorghe Ioan, a nclcat clauzele Contractului de Privatizare nr.45 din 26 septembrie 2003, ratificat la 5 ianuarie 2004, ncheiat ntre Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului (APAPS) i firma american Cross Lander USA Inc. Astfel: Cross Lander USA Inc. nu a adus aportul de capital cu care s-a obligat s participe la retehnologizarea ARO SA; Cumprtorul nu face dovada deinerii sumelor necesare acoperirii cheltuielilor contractuale, situaie n care procedeaz la vnzarea activelor pentru obinerea lichiditilor necesare prevenirii unor conflicte de munc; Prin vnzarea neautorizat a unor capaciti de producie a fost restrns obiectul de activitate al societii; SC ARO SA a fost angajat n raporturi comerciale externe imposibil de ndeplinit.La preluarea pachetului majoritar de aciuni (68,70%), John A. Perez s-a angajat s aloce 11,4 milioane USD pentru plata salariilor restante, acoperirea debitelor comerciale i bancare ale SC ARO SA i societilor complementare de pe platforma industrial, respectiv 15,8 milioane USD pentru retehnologizarea uzinei i relansarea n fabricaie a unor modele competitive de automobile de teren.Conform Contractului de Privatizare nr.45 din 26 septembrie 2003, ncheiat ntre Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului i firma american Cross Lander USA Inc., ratificat la 5 ianuarie 2004, pentru o perioad de 5 ani se interzice nstrinarea activelor ARO SA, care servesc la realizarea obiectului de activitate. Ulterior, prin Contractul nr.636 din 26 februarie 2004, mpotriva dispoziiilor exprese cu privire la sarcinile i condiiile privatizrii, SC ARO SA, prin reprezentantul su legal, ec. Iustinian Preoteasa, a vndut SC Montana MG SRL, reprezentat de Marinela Bulugea, activele FSMA - cldiri i mjiloace fixe aferente (maini, unelte, scule, dispozitive, verificatoare, birotic i terenuri n suprafa de 80.419 mp).(I.Cotescu, vicepreedinte ale Asociaiei Salvai Muscelul a acionarilor minoritari de la SC ARO SA)

Declaraie halucinant a lui Perez la AVAS: A vndut FSM ARO cu aprobarea lui Muetescu!

Pe 18 ianuarie 2005, la sediul central al AVAS Bucureti a avut loc o ntlnire ntre reprezentanii Autoritii, ai Ambasadei Americane, ai Cross Lander i ai conducerii societii de la Cmpulung, lideri de sindicat de la ARO. n faa acestora, John Perez a fcut o declaraie ocant: a avut aprobarea lui Muatescu de a vinde FSM ARO. Chiar dac numele fostului director al Autoritii este consemnat greit n rezumatul discuiilor, n mod cert, este vorba despre Ovidiu Muetescu, a crui semntur se gsete pe contractul de privatizare a fabricii de la Cmpulung. Pentru c un Muatescu, a crui autoritate s-i permit lui Perez s vnd Matriele, nu exist n povestea urt a lui ARO. Cu o jumtate de an nainte, n iulie 2004, Mircea Ursache, succesorul lui Muetescu la conducerea AVAS, l notifica pe John Perez c datoreaz suma reprezentnd valoarea de pia a activelor nstrinate la data ieirii lor din patrimoniul societii, valoare exprimat n dolari, la cursul de schimb leu/USD, comunicat de BNR pentru data respectiv. n ianuarie 2005, Ursache s-a angajat n faa musafirilor c-i va solicita lui Muatescu o not explicativ.

Contractul de privatizare a lui ARO a fost ncheiat fr sanciunea desfiinriiAnomalii n negocierile dintre APAPS i Cross Lander (II)Potrivit reprezentanilor Asociaiei Salvai Muscelul, care au sesizat Curtea de Conturi cu privire la anomaliile constatate n negocierile dintre Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului i firma Cross Lander, toate procesele verbale ncheiate cu ocazia discuiilor dintre pri, din iunie, pn n septembrie 2003, ofer numeroase motive de declarare a nulitii procedurii de vnzare a societii ARO. Unul dintre aceste motive, dup cum am artat n ediia trecut, l reprezint incertitudinea denumirii companiei americane venite - sau aduse - cu planuri mree de a pune mna pe ARO. Graie ajutorului statului, care a nchis ochii la neclaritile din documentele prezentate de solicitant, John Perez a devenit proprietarul uzinei cmpulungene, pe care, n trei ani, a adus-o de pe buza prpastiei pe fundul hului.Am artat n episodul precedent uurina impardonabil i, totodat, curioas, care trdeaz intenia clar a statului de a se descotorosi de ARO, a slujbailor de la APAPS, care au negociat ba cu Lacaro Auto Distributors Inc., ba cu Cross Lander USA Inc., ba cu Lacaro Auto Distributors Cross Lander USA Inc., ca i cnd pentru acetia nu conta cum se numete firma creia urmau s-i vnd pachetul majoritar de aciuni, important fiind s scape de el. i au scpat, ntr-adevr, iar demersurile ulterioare ale unei mini de angajai, de a demonstra ilegalitatea privatizrii i neregulile post-vnzare, au fost sortite eecului. Am repetat n fiecare articol c, n lunile care au urmat nstrinrii de active n favoarea Cross Lander, pe platforma de la Cmpulung s-au succedat controalele Autoritii Naionale de Control, Grzii Financiare, Curii de Conturi, AVAS i toate au prezentat, pe file ntregi ale rapoartelor, disfuncionalitile din perioada anterioar privatizrii i nclcrile clauzelor contractului de vnzare-cumprare de aciuni. Cu toate acestea, nelegerea dintre AVAS i Perez a rmas n picioare, mai mult dect att, acesta din urm a ctigat toate litigiile n instan cu Statul Romn.

Lipsa scrisorii de bonitate, alt motiv de eliminare a Cross Lander de la negocieri

Alt motiv clar de declarare a nulitii procesului de privatizare, consider Asociaia Salvai Muscelul, autoarea unui memoriu expediat Curii de Conturi, l reprezint rezultatul analizei prevederilor 4.1.2 din Contractul de vnzare-cumprare de aciuni nr.45/26 septembrie 2003. Respectiva seciune se refer la dou condiii obligatoriu de ndeplinit. Prima: publicarea n Monitorul Oficial a unui act normativ privind acordarea de faciliti pentru societatea ARO SA. Iar cea de-a doua: emiterea de ctre Eximbank a unui aviz privind confirmarea dovezilor de bonitate prezentate de cumprtor. Practic, Autoritatea a condiionat intrarea n vigoare a contractului de privatizare de executarea acestor condiii suspensive.n privina ndeplinirii primei condiii, la data de 22 octombrie 2003, a fost adoptat Ordonana de Urgen a Guvernului 114. n ceea ce privete a doua cerin, aa cum am constatat, din niciunul dintre procesele verbale de negociere ncheiate de APAPS nu rezult c ofertantul (n.r. Cross Lander) ar fi avut probleme n dovedirea bonitii sale, care trebuia realizat, conform legislaiei privatizrii, cu o scrisoare de bonitate emis de o banc strin, care are relaii de coresponden cu Eximbank Bucureti. Un asemenea aviz prevzut chiar n cuprinsul contractului de privatizare ne ndreptete s apreciem c o alt cerin a legii, prevzut n mod imperativ, a fost nclcat cu ocazia privatizrii SC ARO SA: aceea referitoare la condiiile i forma n care trebuia depus scrisoarea de bonitate de ctre firma american ofertant, foarte probabil, aceasta nefiind emis de o banc ce are relaii de coresponden cu Eximbank.Or legislaia privatizrii stabilete c, n cazul absenei oricruia dintre documentele de participare obligatorii, sanciunea aplicabil este eliminarea ofertantului de la negocieri. Ar fi interesant de vzut ce aviz a putut emite Eximbank pentru a acoperi aceast nclcare a legii i cum ar justifica membrii Comisiei de privatizare a SC ARO SA, n cazul unui control al organelor n drept, decizia de ncheiere a contractului de vnzare-cumprare de aciuni cu un ofertant care ar fi trebuit eliminat., este un fragment al sesizrii ntocmite de micii acionari de la ARO grupai n asociaia amintit, referitor la neregulile majore, asupra crora intenionau s atrag atenia celor responsabili, pentru a verifica legalitatea i corectitudinea nstrinrii aciunilor deinute de stat la societate.

Negociatorii APAPS-ului s-au cramponat de condiia situaiilor financiare confirmate de o autoritate competent din SUA

Dovada bonitii financiare a ofertantului era unul dintre documentele obligatorii, potrivit legislaiei n vigoare la acel moment, aplicabile societilor comerciale din Romnia. Este vorba despre articolul 35, alineatul 1, litera d, referitor la persoanele juridice strine, din Hotrrea de Guvern nr.577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.88/1997 - privatizarea societilor comerciale, cu modificrile i completrile ulterioare, i a Legii nr.137/2002, referitoare la unele msuri pentru accelerarea privatizrii. Potrivit textului de lege citat, condiia obligatorie la care ne-am referit, n cazul companiilor strine, se realiza prin prezentarea unei scrisori de bonitate financiar, eliberat de o banc strin care are reprezentan n Romnia sau de o banc strin care are relaii de coresponden cu Banca de Export-Import a Romniei SA - Eximbank.Aadar, dovada bonitii nu era unul i acelai lucru cu situaiile financiare ale ofertantului, care trebuiau confirmate de o autoritate competent din Statele Unite, condiie care le-a ridicat probleme membrilor Comisiei de negociere. Dac prin situaiile financiare ale investitorului american s-a urmrit dovedirea bonitii financiare, atunci Comisia de negociere s-a aflat ntr-o grav eroare, considerau cei de la Salvai Muscelul, deoarece confirmarea nu trebuia s provin de la o autoritate n domeniu din SUA, ci de la banca amintit, care atesta c documentul de bonitate este autentic.Concluzia acestora, bazat pe modul de formulare a condiiei obligatorii n legea romneasc, era c Cross Lander nu a prezentat documentul cerut, ceea ce constituia motiv de ncetare a negocierilor cu aceast firm.

Perez a amnat ct a vrut nregistrarea contractului prin care a garantat investiiile asumate la ARO

ns cea mai important nclcare a clauzelor contractului de privatizare, dup prerea semnatarilor memoriului naintat Curii de Conturi, la aproximativ un an de la vnzarea lui ARO, era c, nici pn la acea dat, Cross Lander USA Inc. nu i-a ndeplinit n mod legal obligaia de a se nregistra ca acionar al societii ARO SA i de a nregistra la Registrul Acionarilor inut de societate Contractul de garanie real mobiliar, prin care s-a constituit garania n favoarea APAPS - pachetul de aciuni achiziionat (Contractul nr.263/26 septembrie 2003). Acest contract a avut ca obiect cele 7.256.816 aciuni deinute n proprietate de fosta APAPS.Este vorba despre mecanismul de garantare a investiiilor la care s-a angajat cumprtorul. n momentul ncheierii tranzaciei dintre stat i american, s-a stabilit c garantarea realizrii investiiilor de dezvoltare-retehnologizare, a investiiilor de mediu i a capitalului de lucru urma a se face prin ncheierea unor contracte de garanie real mobiliar asupra aciunilor achiziionate de la APAPS, asupra aciunilor suplimentare rezultate din conversia creanelor furnizorilor de utiliti i asupra aciunilor rezultate din majorrile succesive i anuale ale capitalului social al SC ARO SA cu valoarea investiiilor, majorare realizat n favoarea cumprtorului, prin emisiunea de noi aciuni.Contractul ncheiat ntre Autoritate i firma lui Perez prevedea, la articolul 16.1.2, angajamentul acestuia din urm de a nregistra Contractul de garanie real mobiliar, care s-a ncheiat concomitent cu cel de achiziionare a aciunilor la ARO, n Registrul Acionarilor Societii i la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare, n termen de 10 zile de la data transferului dreptului de proprietate asupra aciunilor APAPS. Transferul a operat pe 5 ianuarie 2004, fr nregistrarea actului amintit n singurul registru al acionarilor existent la acel moment la SC ARO SA, inut la sediul ei, prin grija preedintelui Consiliului de Administraie. Dei, menioneaz cei de la Salvai Muscelul, au existat unele iniiative de angajare a unui registru independent privat pentru inerea Registrului Acionarilor n regim computerizat, nefinalizate pn n prezent. Chiar dac conducerea de la ARO a ncheiat un contract de servicii cu SC Regisco SA, nicio nregistrare operat n acest registru nu era valabil, fr modificarea Statutului societii ARO i comunicarea acestei modificri la Registrul Comerului.Pe 9 februarie 2004, n Adunarea General a Acionarilor, Cross Lander a avut iniiativa de a oficializa nregistrrile n Regisco SA i de a modifica corespunztor Statutul ARO SA. Acea hotrre nu putea produce niciun efect, deoarece, printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, aplicarea ei a fost suspendat din motive de nelegalitate.

Neconstituirea garaniilor ducea la desfiinarea contractului. Nu i n cazul ARO, unde contractul de privatizare a prevzut posibilitatea ocolirii sanciunii

Potrivit contractului de privatizare, nendeplinirea obligaiei de nregistrare de ctre cumprtor a Contractului de garanie real mobiliar echivala cu neconstituirea gajului. n aceast situaie, vnztorul, adic AVAS, trimitea o notificare cumprtorului, Cross Lander. Dac, n termen de 30 de zile de la primirea notificrii, cumprtorul nu se conforma, contractul urma a fi rezolvit de plin drept de la data notificrii, cu toate consecinele decurgnd din acest fapt.n mod normal, n contractele de vnzare-cumprare de aciuni ncheiate de APAPS/AVAS, neconstituirea garaniilor (fiindc astfel se traduce nenregistrarea lor), n condiiile i termenele convenite de pri, se sancioneaz direct cu desfiinarea contractului. Totui, n contractul de privatizare a lui ARO a aprut o posibilitate de ocolire a drasticei sanciuni. Mai precis, desfiinarea contractului intervenea numai dac Perez nu nregistra respectivele contracte de garanie n 30 de zile de la data la care era notificat de Autoritate n acest sens! Dac AVAS nu-l notifica, nu ncepea s curg termenul.n aceste condiii, Asociaia Salvai Muscelul a sesizat n scris Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului i i-a cerut s notifice firma Cross Lander cu privire la nendeplinirea obligaiilor prezentate mai nainte. n caz de imposibilitate de executare n mod valabil a acestor obligaii, am solicitat aplicarea sanciunii contractual stabilite - desfiinarea contractului de vnzare-cumprare de aciuni - ntruct, n acest moment, cumprtorul nu a constituit niciun fel de garanie pentru obligaiile patrimoniale asumate (realizarea investiiilor i a capitalului de lucru sunt negarantate, or o cerin imperativ n procesul de privatizare este garantarea integral a investiiilor de ctre cumprtorul aciunilor).Nici cerina referitoare la nregistrarea Contractului de garanie real mobiliar, avnd ca obiect aciunile dobndite de Cross Lander de la AVAS, la Arhiva Electronic de Garanii Reale n-a fost realizat. Dei contractul trebuia nregistrat la Arhiv n 10 zile de la data transferului de proprietate asupra aciunilor AVAS, aceast nregistrare s-a fcut abia pe 11 iunie 2004, dup mai bine de cinci luni de la expirarea termenului menionat n contractul de vnzare-cumprare de aciuni. Fr s existe posibilitatea de a i se aplica lui Perez vreo sanciune pentru nesocotirea obligaiei! Mai mult, nregistrarea nu s-a fcut n mod corect, fiind declarat n calitate de creditor o instituie care ncetase s mai existe la 30 aprilie 2004 (APAPS), aceast greeal fiind determinat de nerespectarea de ctre Cross Lander a termenului prevzut n contract pentru nregistrarea garaniilor., redm din sesizarea adresat Curii de Conturi.

Cross Lander USA nu exista n momentul n care a depus oferta de cumprare a lui AROAnomalii n negocierile dintre APAPS i PerezContractul de privatizare a fost ilegal ncheiat, au susinut permanent angajaii grupai n Asociaia Salvai Muscelul, care au ntreprins aciuni i n instan, i la autoritile de control ale statului. Perez nu avea documente legale de mputernicire, firma lui, Cross Lander, nu exista la 28 iulie 2003, data limit de depunere a ofertelor de cumprare a aciunilor statului la ARO, nu exista scrisoare de bonitate bancar emis i vizat de Eximbank, conform Legii privatizrii, ci doar o declaraie pe proprie rspundere dat de Perez. Toate acestea au reieit din procesele verbale ale Comisiei de privatizare a APAPS i puteau constitui motive pentru nulitatea contractului de privatizare. i, totodat, motive pentru declanarea unor verificri de ctre Autoritatea Naional de Control, condus la acel moment de Ionel Blnculescu, Curtea de Conturi, verificri care s-au fcut i au scos n eviden nereguli.Controlul Curii de Conturi, de la nceputul anului 2005, a fost precedat de o sesizare naintat instituiei de Asociaia Salvai Muscelul, a micilor acionari de la societatea ARO, care au ntocmit o list a aspectelor n neregul sesizate n timpul negocierii contractului de vnzare-cumprare de aciuni, deja celebrul contract nr.45 din 26 septembrie 2003, ncheiat ntre Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului i Cross Lander USA Inc. ngrijorarea noastr este determinat de ultimele evoluii ale situaiei societii, de faptul c activitatea acesteia este n continuare ntrerupt, fr a se cunoate cu certitudine cnd va fi reluat sau dac va mai fi reluat vreodat, de lipsa de orice certitudine referitoare la efectele benefice ale privatizrii SC ARO SA, prin vnzarea aciunilor deinute de fosta APAPS la societate., i ncepeau cei de la Salvai Muscelul memoriul adresat Curii de Conturi.Ideea principal a actului naintat organului de control era c, pn la data limit la care trebuiau depuse ofertele de privatizare, 28 iulie 2003, Cross Lander USA Inc. nu exista ca subiect de drept. Compania a fost nregistrat abia pe 19 septembrie 2003, prin schimbarea numelui din Lacaro Auto Distributors Inc.

APAPS n-a fost lmurit, timp de dou luni, cu cine negociaz, Cross Lander sau Lacaro Auto Distributors

Membrii asociaiei au avut ocazia s studieze contractul i procesele verbale de negociere ntre firma american i Autoritate dup depunerea lor la instana de judecat. Astfel, acetia i-au format o prere despre condiiile n care a fost parafat tranzacia ntre Cross Lander i APAPS. Apoi, ei enumer neregulile pe care le-au constatat n cursul discuiilor care au precedat preluarea de la stat a pachetului de aciuni de ctre investitorul strategic.Prima necunoscut: cum se numea compania american care ndruga verzi i uscate despre comerul cu un ARO de nerecunoscut pe cele mai importante piee auto din lume. Semnatarii documentului precizeaz c, n cele dou luni n care s-au derulat negocierile ntre APAPS i american, ncepnd cu procesul verbal de negociere 1, avnd ca dat 28 iulie 2003, i pn la procesul verbal de finalizare a discuiilor, ncheiat pe 26 septembrie 2003, Autoritatea nu a fost lmurit cu privire la identitatea firmei americane, necunoscndu-i nici mcar denumirea exact i legal.La nceputul discuiilor, n primul proces verbal este consemnat faptul c oferta de cumprare a aciunilor statului la ARO a fost depus de firma Cross Lander USA. Oferta americanilor era format din documentele de precalificare, documentele de participare, oferta financiar i oferta tehnic. Dup ce s-a deschis plicul cu actele de precalificare, Comisia de negociere a Autoritii pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului a constatat c documentele depuse erau elaborate pentru o alt companie dect aceea care a depus oferta i anume Lacaro Auto Distributors Inc.Aceast anomalie ar fi trebuit s aib drept consecin eliminarea Cross Lander USA de la negocieri. Dar, cu toate acestea, membrii Comisiei de privatizare a APAPS au decis s continue tratativele cu ntreprinztorul american. Ca s se edifice n privina identitii companiei care a depus oferta de cumprare a lui ARO, partea romn a cerut precizri referitoare la coninutul scrisorii emise de Casa de Avocatur Nestor&Nestor cu privire la autorizaia dat de Departamentul de Stat firmei Lacaro Auto Distributors Incorporated pentru a opera n statul Florida sub numele Cross Lander USA. Aceasta n condiiile n care era clar c, la data depunerii ofertei de participare la privatizarea SC ARO SA, prin firma Cross Lander, nu exista, nefiind legal dobndit i nregistrat denumirea acesteia. Hotrrea acionariatului entitii care a depus oferta de achiziionare a aciunilor ARO, prin care s-a aprobat adoptarea denumirii Cross Lander USA, este datat 30 iulie 2003, deci, dup data depunerii, sub aceast titulatur, a ofertei., precizeaz asociaia n documentul naintat Curii de Conturi.

La a doua edin, cei de la APAPS erau convini c discut cu Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA, care nu a existat niciodat!

Pe 15 august 2003 a fost ntocmit procesul verbal de negociere nr.2. Cu acea ocazie, reprezentanii Autoritii au denumit firma american ofertant Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA, care nu a existat niciodat!, au atras atenia membrii Asociaiei Salvai Muscelul. Americanii au artat documentele cerute la ntlnirea anterioar, referitoare la autorizarea de a funciona n Florida sub alt nume. Chiar i aa, componenii Comisiei de privatizare au sesizat c oferta n-a fost depus legal sub numele Cross Lander, de aceea s-au referit la partenerul de discuii cu ambele denumiri contopite ntr-una singur. Considerm c s-a adus o grav nclcare a cadrului legal care reglementeaz derularea procesului de privatizare i care prevede expres c, dac din coninutul documentelor depuse de ofertant la APAPS nu rezult ndeplinirea condiiilor legale sau a celor solicitate de APAPS, ofertantul va fi eliminat. Pentru acest motiv, analizm posibilitatea solicitrii nulitii absolute a procedurii de privatizare a SC ARO SA., mai consemnau autorii documentului, n urm cu zece ani.

Declaraia pe propria rspundere a americanului nu era nsoit de traducerea n limba romn, legalizat de un notar public

Dei, cu trei zile nainte, reprezentanii statului s-au pus, oarecum, de acord n privina denumirii - Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA - pe 18 august 2003, data celui de-al treilea proces verbal de negociere, au revenit la varianta scurt: Cross Lander. Dup ce s-a deschis plicul cu documentele de participare, angajaii APAPS-ului s-au lovit din nou de aceeai incertitudine n privina numelui firmei venite (sau aduse) cu intenia clar de a cumpra ARO. Asta pentru c n acte erau folosite alternativ att denumirea Cross Lander, ct i denumirea Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA. Confuzia persista. i este explicabil s fie aa, de vreme ce din unele documente prezentate de ofertant rezult denumirea Lacaro Auto Distributors Inc., iar toate declaraiile, procurile, inclusiv oferta au fost formulate de un singur ofertant denumit Cross Lander USA, fr a exista n acest sens niciun document legal, care s justifice denumirea folosit, cu excepia unei opinii exprimate de o cas de avocatur.Dup deschiderea plicului, rezultatul analizei documentelor de participare a fost comunicat ntr-o nou edin, organizat n dup amiaza aceleiai zile de 18 august 2003. Atunci a fost ncheiat procesul verbal cu numrul 4. n plus, au menionat cei de la Salvai Muscelul, au aprut i alte probleme referitoare la legalitatea participrii companiei americane la privatizarea ARO. Din acest motiv, cei de la APAPS au cerut s fie clarificat calitatea lui John Perez, de reprezentant legal al Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA, precum i nedepunerea uneia dintre declaraiile cerute de Autoritate, ca obligatorii, n forma prevzut de lege, n mod imperativ.Este vorba de declaraia pe propria rspundere a cumprtorului, care conine, practic, angajamentul ferm al ofertantului privind valabilitatea ofertei sale de cumprare, precum i declaraia acestuia c este o societate care funcioneaz legal, nefiind declarat n faliment. Aceast declaraie a fost prezentat n limba englez, fr a fi nsoit de traducerea n limba romn, legalizat de un notar public din Romnia. Or nendeplinirea acestei condiii, continu petiionarii, se sancioneaz cu nulitatea absolut a procedurii de privatizare, fiind nclcate prevederile exprese ale legii. Totodat, li s-au mai cerut americanilor ca situaiile financiare depuse s fie confirmate de o autoritate competent din Statele Unite.

Documentele lui Perez erau n contradicie cu legea, nu doar cu condiiile Comisiei de negociere

A doua zi, 19 august 2003, a avut loc o nou rund de negocieri, n cadrul crora Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA a prezentat actele cerute cu o zi nainte. ns nici aa n-au fost ndeplinite cerinele, deoarece traducerea autorizat n-a fost legalizat de un notar public. n plus, n-a fost respectat nici cerina ca situaiile financiare s fie confirmate de o autoritate competent din Statele Unite ale Americii, ntruct s-a depus un document, n original, certificat de Notarul Public al Statului Florida, care atest situaia financiar prezentat n documentele de participare. Respectivul document nu era vreo copie legalizat a unui raport, de audit, de exemplu. (...) nclinm s credem c atestarea situaiei financiare a firmei ofertante s-a realizat printr-o declaraie dat de reprezentanii acesteia n faa Notarului Public din Florida, ceea ce nu este de natur a atesta o situaie financiar., continu sesizarea adresat Curii de Conturi. Documentul care dovedea calitatea lui John Perez de reprezentant legal al firmei Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA a fost certificat tot de Notarul Public din Florida.Cu toate acestea, analiznd ntreaga documentaie de participare, Comisia de negociere a APAPS consider ndeplinite cerinele privind participarea la negociere a ofertantului i procedeaz la deschiderea ofertelor financiar i tehnic, nclcnd nc o dat prevederile obligatorii ale legislaiei privatizrii., continu memoriul micilor acionari grupai n Salvai Muscelul. nsui procesul verbal cu numrul 5 este dovada c actele cu care a venit la tratative Perez, ca s cumpere ARO, nu au respectat nu doar cerinele Comisiei de negociere i pe cele din dosarul de prezentare, ci n-au respectat cerinele stabilite de lege referitoare la forma documentelor de participare. Or, n asemenea condiii, cei de la APAPS nu aveau de ce s mai stea de vorb cu americanii, care ar fi trebuit eliminai de la discuii. (...) La data limit a depunerii ofertei de cumprare, ofertantul, indiferent de denumirea acestuia, nu a depus toate documentele prevzute de legislaia romn, pentru participarea la un proces de privatizare i nici nu a respectat forma prevzut de aceeai legislaie pentru aceste documente. Iar Comisia de privatizare a SC ARO SA a pornit n acest proces de privatizare fr s cunoasc, de fapt, cu cine negociaz, fr a fi eliminate dubiile cu privire la existena i funcionarea legal a ofertantului care a depus oferta sa de cumprare.

Abia la a opta edin de negocieri, Perez a fcut lumin n privina numelui companiei sale

O nou ntlnire ntre pri a avut loc abia pe 25 august 2003. Atunci, i s-a cerut companiei Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA s-i mbunteasc oferta de cumprare, scop n care a fost programat o nou edin pentru a doua zi, 26 august 2003.n sfrit, n procesul verbal de negociere nr.8, ncheiat la data de 27 august 2003, ora 12.00, gsim meniunea c domnul John Perez aduce la cunotin Comisiei de negociere c numele ofertantului a fost modificat din Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA n Cross Lander USA Inc., prezentnd certificatul de schimbare de nume n original. Cu toate acestea, att procesul verbal nr.9, ncheiat la data de 1 septembrie 2003, ct i procesul verbal de negociere nr.10, ncheiat la data de 2 septembrie 2003, menioneaz n calitate de ofertant firma Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA - nc o greeal grav svrit de Comisia de negociere a APAPS - ceea ce presupune persistena cel puin a unor dubii fie asupra autenticitii documentului prezentat n original de ofertant, fie asupra efectelor juridice ale acestuia. Abia dup data de 15 septembrie 2003, n procesele verbale de negociere ntocmite de fostul APAPS, 7 la numr, este menionat ofertantul sub denumirea Cross Lander USA, dei trebuie precizat c, de semnat, toate aceste procese verbale sunt semnate de Lacaro Auto Distributors Inc. Cross Lander USA, prin urmare, confuzia persist pn la ultimul proces verbal final, ncheiat la data de 26 septembrie 2003., redm un fragment dintr-un material al asociaiei amintite.Iat o multitudine de motive care ar fi putut sta la baza unei aciuni de declarare a nulitii procesului de privatizare i a contractului de vnzare-cumprare de aciuni, pe lng condiiile n care a fost nstrinat Fabrica de Scule i Matrie. Ceea ce am prezentat n aceast ediie reprezint o parte din aspectele anormale ale tratativele ntre partea romn i cea american, pe care le vom continua n ediiile viitoare ale serialului nostru.

Acum 11 ani, Consiliul de Administraie de la ARO a aprobat vnzarea FSMIeri s-au mplinit 11 ani de cnd Consiliul de Administraie de la ARO a fost de acord s vnd Fabrica de Scule i Matrie. A fost o tranzacie controversat, care a fcut obiectul verificrilor Curii de Conturi, Autoritii Naionale de Control, Grzii Financiare, Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie - Direcia Naional Anticorupie, Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului, care s-a i judecat cu SC Global Vehicles INC, fosta SC Cross Lander INC. Prin decizia comercial nr.323 din 25 mai 2010, Secia Comercial a Curii de Apel Bucureti a respins ca nefondat aciunea AVAS mpotriva firmei lui Perez, pe fondul nerespectrii obligaiei de a nu vinde, timp de cinci ani, activele societii. ntr-un rspuns acordat unei adrese a Evenimentului Muscelean, DNA precizeaz c: Instana a apreciat c, potrivit contractului de vnzare-cumprare ncheiat pe 26 septembrie 2003, n cazul terenurilor, nu exista interdicie de nstrinare, iar, n ceea ce privete cldirile principale, interdicia se limita la anumite active strict identificate, ntre care nu se aflau imobilele care au fcut obiectul nstrinrii. De decizia instanei comerciale au inut cont i procurorii, care, n primvara anului 2012, au dispus nenceperea urmririi penale fa de John Perez, reprezentant Cross Lander INC, pentru svrirea infraciunii de nelciune.

Directorul i angajaii FSM le cereau sprijin minitrilor Privatizrii i Industriei i celor doi senatori de Arge

Unul dintre aspectele verificate de controlorii financiari ai Camerei de Conturi Arge - Direcia de Control Financiar Ulterior, n intervalul 17 ianuarie - 15 februarie 2005, l-a constituit modul n care au fost ndeplinite obligaiile asumate de cumprtorul Cross Lander USA Inc., prin contractul de vnzare de aciuni nr.45/26.09.2003. O s ne referim la ndelung discutata vnzare a Fabricii de Scule i Matrie ARO, care, n opinia anchetatorilor i a instanei, a fost n regul. Nu de aceeai prere au fost reprezentanii Autoritii Naionale de Control, ai Grzii Financiare i ai Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului, ultima instituie ndreptndu-se mpotriva Cross Lander cu o aciune n instan. Angajaii Curii de Conturi au fost mai rezervai n analiza privind nstrinarea FSM, dar, chiar i aa, au lansat comentarii pe marginea ambiguitii clauzelor din contractul ncheiat ntre ARO i Cross Lander referitoare la nstrinrile de active.La articolul 12.1 din contractul de vnzare-cumprare aciuni se prevede obligaia cumprtorului ca, pe o perioad de 5 ani de la data transferului dreptului de proprietate asupra aciunilor, s nu nstrineze, n orice form, activele proprietate a societii, specificate n anexa 1 la contract, care concur la realizarea activitii principale. Se precizeaz c n anexa 1.15 la contract, care cuprinde lista activelor care concur la realizarea obiectului principal de activitate, la punctul E, este prevzut SC FSM ARO SA, avnd ca obiect de activitate execuia de SDV-uri, tane, matrie specifice fabricaiei reperelor ARO i alte produse., citm din nota de constatare a Curii de Conturi.Ca societate comercial pe aciuni, Fabrica de Scule i Matrie ARO SA a fost nfiinat pe 1 iunie 1997, capitalul majoritar fiind deinut de SC ARO SA, patrimoniul aferent fiind, de asemenea, nchiriat de la ARO SA. Capitalul social era de 50.000.000 lei vechi, iar acionariatul arta astfel: SC ARO SA Cmpulung - 91% (45.000.000 lei vechi); SC Turntoria Central Orion SA Cmpina - 3%; SC Auto Dacia SA Piteti - 2%; SC Autoro SA Piteti - 2%; SC Centrul General de Comercializare ARO SA Piteti - 2%.FSM avea n obiectul de activitate: execuia de scule, dispozitive, verificatoare, tane i matrie pentru prelucrarea tablelor subiri, matrie pentru forare i turnare, matrie pentru injecie mase plastice i cauciuc; producia de serie mic: remorci auto, bene din metal i lemn, subansamble i piese pentru automobile, din metal, respectiv, din rini epoxidice; servicii n domeniul de proiectare tehnologic pentru execuia de tane i matrie auto; comercializarea produselor din producia proprie sau din stoc.La sfritul lunii iulie a anului 2003, deci, cu dou luni nainte de vnzarea societii mari ctre investitorul american, conducerea Fabricii de Scule i Matrie SA, prin directorul general Gheorghe Voinescu, mpreun cu doi reprezentani ai salariailor, Gheorghe Ghinea i Nicolae Ceacru, trimiteau un document Ministerului Privatizrii, condus la acel moment de Ovidiu Muetescu. Propuneri pentru strategia activitii n FSM ARO SA era intitulat adresa expediat, n afar de ministrul Privatizrii, preedintelui Senatului, Nicolae Vcroiu, efului Ministerului Industriei i Resurselor, Dan Ioan Popescu, i senatorului de Arge Constantin Nicolescu. Avnd n vedere c SC ARO SA Cmpulung este n proces de privatizare la pachet i, n acelai timp, este acionarul majoritar al SC FSM ARO SA, v solicitm sprijin n rezolvarea unor probleme de maxim stringen ale salariailor notri., le cereau acetia oficialilor enumerai.

n vara lui 2003, cu dou luni nainte de privatizarea ARO, Matriele aveau lucrri asigurate pentru 10 luni, la o capacitate lunar de 550.000 euro

Ei le cereau celor doi minitri i celor doi senatori de Arge ca, n momentul n care se semneaz contractul de vnzare-cumprare a societii ARO, s aib n vedere c FSM este persoan juridic, are un efectiv de 930 de salariai, are Contract Colectiv de Munc propriu i o activitate distinct de cea a SC ARO SA - producia de unicate - i nregistreaz profit anual. n plus, dup cum informau semnatarii documentului, n vara anului 2003, avea un portofoliu de comenzi ferme n derulare, care acoperea capacitatea fabricii pentru urmtoarele 10 luni, la o capacitate lunar de 550.000 euro. Iat care erau comenzile la data de 1 iulie 2003, conform unui material semnat de eful Serviciului Producie, inginerul Nae Nicolae.Secia Matrie Paganelli Italia - 670.000 euro; SACI Internaional - 190.000 euro; Andiroma Piteti - 25.000 euro; Automobile Dacia - 359.665 euro; Automobile Dacia - 68.055 euro; Prod. Marcos - 14.300 euro; SC ARO SA - 350.000 euro.Oferte n negociere Eurotec - 790.000 euro; Andiroma Piteti - 15.000 euro; Automobile Dacia - 335.475 euro; Utilaje Dacia - 2.257 euro.

Secia Sculrie ASAM Iai - 2.332 euro; Automobile Dacia - 39.627 euro; Iri Mioveni - 6.750 euro; Maira Montaj - 2.226 euro; Piroux Ind. - 8.838 euro; Mecarom - 1.440 euro; Diveri - 825 euro.

Atelier 2606 Bene CGCA ARO - 1.702 euro; ARO - 48.502 euro; Automobile Dacia - 875 euro; Dual Bucureti - 667 euro; Mecarom - 11.000 euro.

Atelier Compozite ARO - 12.000 euro; Diveri - 11.000 euro.Din acest motiv, salariaii solicitau ca fabricii s i se recunoasc personalitatea juridic, s fie meninut activitatea de baz i personalul existent, precum i nsuirea de ctre cumprtor a Contractului Colectiv de Munc ncheiat la nivelul FSM. Acetia au luat n calcul i varianta n care privatizarea ARO SA la pachet eua i se meninea activitatea acesteia la scar redus, situaie n care angajaii Fabricii de Scule i Matrie propuneau transferul, prin Hotrre de Guvern, al patrimoniului nchiriat de la SC ARO SA aferent activitii SC FSM ARO SA. Considerm c aceasta confer societii noastre un statut de independen i credibilitate n faa clienilor notri, crendu-se astfel posibilitatea de rentabilizare a societii i nceperea efecturii de pli ctre stat., era soluia salariailor FSM.n caz de faliment la ARO, opiune luat n considerare de angajai, prin prisma consecinelor nefaste asupra Fabricii de Scule i Matrie, acetia doreau pstrarea activitii de sine stttoare i funcionarea societii ca persoan juridic fr dizolvare prin fuziune cu SC ARO SA. Motivele principale pentru care nu dorim fuziunea cu ARO sunt: finalizarea contractelor ncheiate cu clienii notri i pstrarea prestigiului ctigat, ca productor de tane i matrie auto; salariaii societii noastre au un nivel de calificare specific produciei de unicate, fr legtur cu producia de serie. Semnatarii au mai propus privatizarea FSM ca activ unitar i acordarea de faciliti - credite pe termen mediu sau lung, cu dobnd redus, prioritate la cumprare, pre preferenial - la cumprarea activului societii de ctre Asociaia Salariailor i Membrilor Consiliului de Administraie SC Fabrica de Scule i Matrie ARO SA, nfiinat n anul 2002.

ARO a cumprat de la Matrie maini, utilaje, stocuri de materiale, pe care le-a vndut societii Montana MG

Revenind la controlul Curii de Conturi din ianuarie - februarie 2005, raportul inspectorilor puncteaz tranzacia ncheiat ntre SC ARO SA i Montana MG SRL. n baza Hotrrii 8/26 februarie 2004 a Consiliului de Administraie al SC ARO SA Cmpulung, vnztoarea vinde cumprtoarei dreptul de proprietate asupra activelor societii ARO, reprezentnd cldiri plus mijloacele fixe aferente (maini unelte, SDV i birotic), mpreun cu terenul aferent, n suprafa de 80.419,78 metri ptrai. Preul stabilit de comun acord a fost de 2.700.000 USD (85.762.800.000 lei vechi), din care, potrivit contractului de vnzare-cumprare, la data redactrii s-au achitat 482.000 USD, iar restul de 2.218.000 USD urmnd a se achita n contul vnztoarei, prin virament, n termen de 4 zile, de la ING Bank Sucursala Bucureti, la BCR Sucursala Cmpulung.Cumprtorul a achitat anticipat, n perioada 30 ianuarie 2004 - 24 februarie 2004, suma de 15.603.152.000 lei (vechi), iar, n data de 27 februarie 2004, diferena de 70.159.848.000 lei (vechi), consemnau cei de la Curtea de Conturi. ntr-o informare a Autoritii Naionale de Control, din noiembrie 2004, care a fost transmis Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, se precizeaz c, ncepnd cu 30 ianuarie 2004 i pn la data de 31 iulie 2004, SC Montana MG SRL a efectuat pli ctre SC ARO SA, n sum de 96,4 miliarde lei (vechi). Aceast sum a fost utilizat de SC ARO SA pentru achitarea datoriilor restante ctre diveri furnizori.Obiectul vnzrii, dup cum au constatat controlorii Curii de Conturi, l-au constituit att bunuri aflate n patrimoniul SC ARO SA, ct i unele care se aflau iniial n proprietatea SC FSM SA i care au fost vndute ctre ARO SA: Mijloace fixe care aparineau SC ARO SA (nchiriate Fabricii de Scule i Matrie), la valoarea total de 15.883.171.000 lei (vechi):-cldiri: 12.611.193.000 lei (vechi);-instalaii i utilaje de lucru: 3.089.240.000 lei (vechi);-aparatur de msur i control: 96.776.000 lei (vechi);-mijloace de transport: 21.506.000 lei (vechi);-mobilier i birotic: 64.456.000 lei (vechi).Mijloacele fixe au fost vndute la valoarea contabil rmas.De asemenea, prin contractul respectiv s-a vndut i terenul aferent, cu o valoare de inventar de 2.690.577.000 lei (vechi). Vnzarea terenului s-a fcut la preul de 7.975.973.000 lei (vechi). Mijloacele fixe i terenul n suprafa de 80.420 metri ptrai au fost vndute ctre SC Montana MG cu factura nr.6872503/31.03.2004. Mijloacele fixe ce aparineau SC FSM SA, la valoarea contabil rmas de 9.130.919.000 lei (vechi), reprezentnd maini, utilaje i instalaii.Precizm c SC FSM SA a facturat ctre SC ARO SA mainile i utilajele la valoarea contabil rmas de 9.130.919.000 lei (vechi), care au fost refacturate de ctre aceasta ctre SC Montana MG SRL Cmpulung cu factura nr. 8645272/15.04.2004.n cadrul aceleiai tranzacii au fost, de asemenea, vndute i stocuri de materiale ce aparineau FSM, la valoarea contabil de 39.079.516.000 lei (vechi), care au fost facturate ctre SC ARO SA, fiind refacturate de aceasta cumprtorului cu factura nr. 8645273/15.04.2004.(...) Dei Curtea de Conturi nu are atribuii n ceea ce privete controlul asupra modului de gestionare a patrimoniului unor entiti de drept privat, totui, se precizeaz c ultima reevaluare a activelor fixe deinute de SC ARO SA i SC FSM SA, vndute prin contractul sus menionat, a fost efectuat n baza prevederilor Hotrrii de Guvern nr.500/1994. (...) Avnd n vedere formularea neclar i ambigu a prevederilor articolelor din contractul de vnzare-cumprare de aciuni, ncheiat ntre APAPS cu investitorul strin, referitoare la vnzarea de active care concur la realizarea obiectului principal de activitate, controlul nu se poate pronuna asupra legalitii operaiunii de vnzare a activelor menionate.

Perez, notificat de AVAS s dea banii napoi

n schimb, s-a pronunat asupra operaiunii AVAS, care a considerat c, vnzndu-se toate activele ARO nchiriate de ctre FSM, unde ARO era acionar majoritar, a fost nclcat obligaia privind interdicia nstrinrii activelor precizate ntr-una dintre anexele contractului de vnzare-cumprare. Pe 23 iulie 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului i trimitea lui John Perez o adres, prin care l informa c datoreaz suma reprezentnd valoarea de pia a activelor nstrinate la data ieirii lor din patrimoniul societii, valoare exprimat n dolari, la cursul de schimb leu/USD, comunicat de BNR pentru acea dat, care urma s fie stabilit printr-un raport de evaluare ntocmit de un expert agreat de pri. Costurile raportului urmau s fie suportate de Perez. ase ani mai trziu, AVAS pierdea procesul cu Perez.

Privatizarea ARO, curat ca floarea de crinutoritatea Naional de Control, Garda Financiar, AVAS, Curtea de Conturi au gsit nereguli la toate controalele dup vnzarea fabricii ctre Cross Lander. Cu toate acestea...Ne aflm n preajma unui moment negru pentru ARO: zece ani de cnd, prin Sentina nr.83/F/26.01.2005, Tribunalul Comercial Arge a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciar la ARO, ca urmare a cererilor introduse de trei persoane juridice i 405 de salariai ai societii. Cam n aceeai perioad, Curtea de Conturi a Romniei - Camera de Conturi Arge, Direcia de Control Financiar Ulterior a efectuat, n intervalul 17 ianuarie - 15 februarie 2005, aciunea de documentare - verificare la SC ARO SA privind legalitatea i realitatea metodelor i procedurilor utilizate n procesul de privatizare, prin vnzarea aciunilor deinute de statul romn i administrate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, inclusiv asupra modului de ndeplinire a obligaiilor asumate de pri prin actele juridice ncheiate. n timpul controlului s-au constatat o serie de neconcordane i nereguli, ncepnd cu dubiile asupra calculrii preului de vnzare pe aciune, n negocierea cu Cross Lander, pn la clauzele ambigue din contract referitoare la vnzarea FSM. nainte de verificarea ntreprins de Curtea de Conturi, au fost n control la ARO reprezentani ai Autoritii Naionale de Control, ai Grzii Financiare i ai AVAS. Informarea ntocmit cu acea ocazie a fost transmis Parchetului General de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. Urmarea o cunoatem: privatizarea ARO a fost curat ca floarea de crin.

La reevaluarea activelor, fcut dup privatizare, s-au constatat diferene de peste 800 miliarde, la valoarea de acum 11 ani

La acel moment, Curtea de Conturi a verificat, printre altele, legalitatea i corectitudinea capitalului social, precum i patrimoniul nregistrat i raportat de SC ARO SA Cmpulung, la data declanrii procesului de privatizare. Altfel spus, inspectorii au verificat n ce msur au fost cuprinse n situaiile financiare, care au stat la baza evalurii societii, toate elementele patrimoniale i dac s-au respectat prevederile legale n vigoare referitoare la reevaluarea imobilizrilor corporale (cldiri, construcii speciale, mijloace fixe i terenuri) la data ntocmirii raportului de evaluare.Potrivit celor constatate, capitalul social n sum de 264.066.650.000 lei vechi a fost stabilit n urma aplicrii prevederilor Hotrrii de Guvern nr.500/1994, fr a mai nregistra modificri pn la data privatizrii. n schimb, patrimoniul lui ARO a suferit diminuri semnificative n perioada anterioar declanrii procedurilor de privatizare, prin nstrinarea mai multor active imobilizate. S-au vndut la licitaie nainte de privatizarea ARO: Fabrica de Producie Special - SM 8, cu o valoare contabil rmas de 1.795.290.000 lei vechi, ca urmare a aplicrii asupra acestui activ de ctre Direcia Finanelor Publice Arge a sechestrului prevzut de OG 11/1996 privind executarea creanelor bugetare; La fel a fost scos din evidena contabil Institutul de Subingineri, cu o valoare contabil rmas de 113.263.000 lei vechi.n ceea ce privete reevaluarea activelor fixe ale societii ARO, inspectorii Curii de Conturi au constatat, la controlul de acum zece ani, c ultima operaiune fusese efectuat n baza Hotrrii de Guvern nr.500/1994. De ce nu s-a fcut reevaluarea prevzut de HG nr.403/2000 le-a explicat inspectorilor directorul economic al societii. Acesta a susinut n faa celor de la Curtea de Conturi c, n cadrul edinei Consiliului de Administraie de la ARO, din 22 februarie 2001 - deci, cu doi ani i jumtate nainte de privatizarea din septembrie 2003 - a informat despre necesitatea efecturii reevalurii, ns organul de conducere executiv al societii nu a dispus nicio msur n acest sens. Inspectorilor li s-a pus la dispoziie un extras din procesul verbal al respectivei edine, din care, ns, nu rezult c s-a pus n discuie subiectul reevalurii patrimoniului. De luarea unei hotrri nu putea fi vorba.n anul 2004 - citm din raportul controlorilor financiari - ulterior privatizrii, activele au fost reevaluate, n baza Hotrrii de Guvern nr.1553/2003, stabilindu-se diferene n sum total de 818.848.387.000 lei (vechi), nregistrate n evidena contabil cu NC nr. 126/31.12.2003. Organul de control constat c, la data privatizrii, aceast reevaluare nu era cuprins n evidena contabil i, ca urmare, nu a fcut obiectul calculului activului net contabil, ce a stat la baza preului de negociere pe aciune. Ca urmare, controlul i exprim opinia c neefectuarea la timp a lucrrilor de reevaluare conduce la posibilitatea i riscul ca aceasta s influeneze n mod negativ preul de vnzare negociat pe aciune., consemnau cei de la Curtea de Conturi, n urm cu zece ani.

Peste 76.000 de metri ptrai nu erau intabulai la data privatizrii

Alt domeniu verificat de controlorii financiari ai Curii de Conturi l-a reprezentat cuprinderea n capitalul social al societii ARO SA Cmpulung a valorii terenurilor pentru care uzina a obinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate. n temeiul documentaiei ntocmite conform prevederilor Hotrrii de Guvern nr.834/1991 i Normelor nr. 2665/1992, SC ARO SA a obinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafaa de 777.350,47 metri ptrai.n 1996, uzina cmpulungean a dobndit, prin protocol, de la societatea Automobile Dacia SA 13.463,70 metri ptrai, pe care erau amplasate activele CESAR SA Colibai - Filiala Cmpulung. Terenul a fost predat spre folosin Centrului de Experimentri i Studii pentru Automobile Romneti SA Cmpulung, societate la care ARO deinea pachetul majoritar de aciuni.La sfritul anului 1996, ARO deinea, scriptic, 790.814,17 metri ptrai, nregistrai n evidena contabil a unitii cu valoarea de 26.457.997.000 lei vechi. Pn s fie declanat procedura de privatizare, suprafaa total amintit s-a diminuat i ea, cu 23.895,45 metri ptrai, prin: vnzarea de ctre Direcia General a Finanelor Publice Arge a terenului de 18.811,45 metri ptrai afereni activului Fabrica de Producie Special - SM 8; vnzarea de ctre Direcia General a Finanelor Publice Arge a suprafeei de 684 metri ptrai afereni Institutului de Subingineri; ca urmare a reconstituirii a dreptului de proprietate asupra unor terenuri, n temeiul Legii 18/1991, au fost cedate unor persoane fizice suprafee de 4.400 metri ptrai.Aadar, societatea avea n proprietate, la data de 31 decembrie 2001 - data calculrii activului net contabil avut n vedere la stabilirea preului de vnzare a aciunilor societii - o suprafa de 766.918,72 metri ptrai. Din suprafaa menionat, societatea a intabulat, nainte de privatizare, la Biroul de Carte Funciar, suprafaa total de 690.486,07 metri ptrai. Pentru diferena de 76.432,65 metri ptrai, conducerea societii nu a prezentat documente din care s rezulte c ar fi depus i solicitat intabularea acesteia la Biroul de Carte Funciar., mai notau cei de la Curtea de Conturi. Nu au fost identificate terenuri pentru care societatea s nu fi obinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate.

Terenuri n litigiu

n momentul privatizrii, existau mai multe situaii de terenuri n litigiu. Printr-o sentin a Judectoriei Curtea de Arge, a fost atribuit Primriei Domneti dreptul de proprietate asupra unui teren de 4.300 metri ptrai. Pn la data verificrii ntreprinse de inspectorii Curii de Conturi, a fost respins, printr-o sentin definitiv, o cerere similar a Primriei Schitu Goleti, care revendicase 25.424,60 metri ptrai. O alt cauz, care privea o suprafa de 1.282 metri ptrai, revendicat de Vasilica Buic, era pe rolul naltei Curi de Casaie i Justiie a Romniei, la acel moment. La fel i procesul iniiat printr-o cerere a lui Tudor Negulici, care urmrea restituirea imobilului din strada Negru Vod, cu terenul aferent, 3.324 metri ptrai.n schimb, cererile formulate de dou persoane fizice, Anioara Mgureanu i Cristina Somigur, pentru o suprafa de 1.800 metri ptrai, respectiv 6.700 metri ptrai, au fost respinse prin sentine definitive i irevocabile. Pentru alte suprafee, posibil revendicabile, menionate n dosarul de privatizare, se arat c fotii proprietari au naintat notificri ctre AVAS. Din analiz se poate concluziona c modificrile survenite ulterior privatizrii, n ceea ce privete suprafeele de teren aflate n proprietatea SC ARO SA, nu au influenat n mod semnificativ pachetul de aciuni i preul acestora., continu raportul Curii de Conturi.

Ce s-a vndut dup privatizare

Controlul a privit i modul n care s-au finalizat operaiunile de vnzare a unor active aflate n patrimoniul societii, operaiuni care erau n derulare n momentul privatizrii lui ARO. Erau declanate, la data vnzrii societii ctre Crosslander, proceduri de nstrinare a mai multor active, menionate n dosarul de prezentare ntocmit de APAPS: Uzina Electric Schitu Goleti; Magazie Gar; Depozit Gar; Secia Filtre i Eapamente Schitu Goleti; Parc Auto Schei.Din ce au constatat angajaii Curii de Conturi, pn la sfritul anului 2004, din cele cinci active, numai unul - Secia Filtre i Eapamente Schitu Goleti - i-a gsit cumprtor: Vital Avi Natural SRL Cmpulung, care l-a achiziionat n decembrie 2004, prin negociere direct. Activul, nregistrat n contabilitate la o valoare contabil rmas de 4.533.955.000 lei (cldiri + terenul aferent), a fost vndut la valoarea negociat de 5.474.000.000 lei, inclusiv TVA (contract de vnzare 4227/27.12.2004)., precizeaz raportul.Alte vnzri care au avut loc dup privatizare: A fost vndut activul Secia 1273 - Cauciuc Grui, cu terenul aferent, de 7.629 metri ptrai, avnd valoarea contabil rmas de 1.294.606.000 lei vechi, ctre SC Trans Spedition Company SRL Piteti, n baza contractului de dare n plat nr. 58/15.01.2005, valoarea tranzaciei fiind stabilit la suma de 1.820.535.000 lei vechi, inclusiv TVA, stingndu-se astfel datoriile i obligaiile reciproce ntre pri. S-a nstrinat activul Cantin SC ARO SA, mpreun cu terenul aferent, n suprafa de 2.285,90 metri ptrai, cu o valoare contabil rmas de 535.825.000 lei vechi, la un pre negociat de 3.938.645.000 lei vechi, inclusiv TVA, conform actului de dare n plat nr.3459/21.12.2004, ncheiat cu SC Ritz Guard SRL Piteti, n vederea stingerii datoriilor SC ARO SA ctre acest creditor.

Articolele neclare din contractul de privatizare i-au fcut pe cei de la Curtea de Conturi s se abin n privina vnzrii FSM

Cei de la Curtea de Conturi au verificat i cuprinderea n patrimoniu, respectiv n activul net contabil a participaiilor SC ARO SA Cmpulung la alte persoane juridice. ARO, dup cum se tie, nainte de privatizare, deinea participaii n aciuni la Centrul General de Comercializare Automobile ARO - 90% (1.887.300.000 lei vechi), Fabrica de Piese i Subansamble Auto ARO - 91% (45.500.000 lei vechi), Fabrica de Scule i Matrie ARO - 91% (45.500.000 lei vechi), CESAR - 89,88% (40.000.000 lei vechi), AUTORO - 5,35% (14.650.000 lei vechi). Din verificare a rezultat c participarea SC ARO SA la capitalul social al societilor menionate a constat numai n aport n numerar. Participaiile respective au fost cuprinse n activul net contabil ntocmit pentru stabilirea preului de vnzare a societii. Ulterior ncheierii contractului de vnzare-cumprare a aciunilor SC ARO SA, aciunile deinute la CESAR SA de aceasta au fost preluate de APAPS.N-a scpat controlului nici modul de ndeplinire a obligaiilor asumate de cumprtorul Cross Lander USA Inc., prin contractul de vnzare a aciunilor de la ARO. Este vorba despre celebrul contract 45 din 26 septembrie 2003. O parte consistent a raportului de control este dedicat vnzrii, dup privatizare, a Fabricii de Scule i Matrie ctre SC Montana MG SRL. Firma amintit a cumprat, n februarie 2004, cldiri, mijloace fixe, scule, dispozitive i verificatoare, birotic i terenul aferent n suprafa de 80.420 metri ptrai, la preul de 2.700.000 USD (85.726.800.000 lei vechi).Avnd n vedere formularea neclar i ambigu a prevederilor articolelor din contractul de vnzare-cumprare de aciuni, ncheiat ntre APAPS cu investitorul strin, referitoare la vnzarea de active care concur la realizarea obiectului principal de activitate, controlul nu se poate pronuna asupra legalitii operaiunii de vnzare a activelor menionate. Artm c la art. () din contractul de vnzare-cumprare, cumprtorul nu are dreptul s nstrineze activele pe care le deine la SC FSM SA; or la aceast societate SC ARO SA deinea aciuni i nu active. n acelai timp, trebuie artat c SC FSM SA avea spre folosin bunuri nchiriate de la SC ARO SA, prin contract nefcndu-se nicio precizare n ceea ce privete interdicia cumprtorului de a vinde bunurile nchiriate la tere persoane. nc o dat, organul de control constat ambiguitatea unor articole sau a terminologiilor uzitate, care pot fi interpretate diferit de prile semnatare., precizeaz nota de constatare a controlorilor financiari ai Curii de Conturi.

ARO, borcanul cu miere n campaniile electoraleCapitalul de aur: muncitorii

Premierul Mugur Isrescu a gsit secretul supravieuirii lui ARO:Vineri, 27 octombrie 2000, societatea comercial ARO SA i Fabrica de Scule i Matrie SA au fost vizitate de o delegaie guvernamental condus de nsui primul ministru Mugur Constantin Isrescu. Acesta a fost nsoit de vicepremierul Mircea Ciumara i de ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu. La ARO s-au aflat multe personaliti care l-au ateptat pe primul ministru: prefectul Marin Toader, consilierul guvernamental Minodora Ilie, deputatul Sergiu Rizescu, generalul Dan Ftuloiu, primarul George Blan i muli alii.

Din elicopter, direct n ARO

Elicopterul guvernamental a aterizat n parcarea de la ARO n jurul orei 11.00. Umr la umr, premierul Isrescu i directorul general Aurelian Nicolae au intrat pe porile uzinei, sute de muncitori primind cu aplauze delegaia guvernamental. Lng autoturismele ARO expuse pentru vizitare, directorul Nicolae a prezentat succint starea uzinei i necesitile acesteia, a ludat oamenii care fabric autoturisme de teren i l-a invitat pe premier s treac la volanul unui 244. Ridicat pe scria autoturismului, Mugur Isrescu s-a adresat oamenilor: tiu c avei salarii mici, mi-a spus odat domnul director c v dai i o parte din salarii ca s meninei fabrica asta n via. Din aceast cauz am spus s facem i noi ceva pentru voi i anume s lansm o comand de stat, s avei de lucru cel puin n urmtoarele luni i, ntre timp, s gsim soluii. Soluiile nu sunt uor de gsit, c trebuie tehnologie nou aici, fiindc tehnologia este veche. Trebuie o tehnologie nou care s v dea posibilitatea s mrii productivitatea, s v creasc salariile, c nu o s rezistai prea mult aa. O s vorbesc cu domnul director i Consiliul de Administraie s vedem ce soluii putem s gsim. Deocamdat, contractul ctre Ministerul de Interne este lansat i am o singur rugminte: s facei maini bune.

Prim ministru pe plan nclinat

Oaspeii au pornit apoi spre Secia Montaj i Fabrica de Scule i Matrie. La Montaj, directorul general Aurelian Nicolae le-a spus muncitorilor c au acum dovada concret a sprijinului acordat de primul ministru, prin faptul c a semnat hrtia prin care s-a aprobat contractarea de Ministerul de Interne a unui mprumut extern pentru achiziionarea a 245 de autoturisme de teren romneti. Totodat, adresndu-li-se minitrilor prezeni, i-a asigurat c pot avea ncredere n mainile care vor fi produse n baza comenzii ministeriale.La Fabrica de Scule i Matrie au fost vizitate mai multe secii, Mugur Isrescu aflnd c aceast unitate economic este una dintre cele mai profitabile de pe platforma ARO. Spre surprinderea tuturor, premierul i-a ncercat abilitile de ofer pe pista de ncercri, urcnd i cobornd planul nclinat, performan care nu a mai fost reuit pn acum de niciun demnitar.

Directorul Nicolae: Comanda Ministerului de Interne ne permite s revigorm i exportul

Directorul general Aurelian Nicolae a subliniat faptul c este pentru prima dat cnd un Guvern emite o hotrre n avantajul exclusiv al uzinei muscelene. Mulumim domnului prim ministru i stafului dnsului c ne-a fcut onoarea s vin la Uzinele ARO. Cu aceast ocazie, noi am prezentat pentru prima dat, oficial, restilizarea interioar a gamei ARO 24, dup 20 de ani am reuit i noi s ne prezentm n faa clienilor cu un interior plcut, cu un autoturism mai ieftin i de o calitate mai bun. Ne pare bine c domnul prim ministru a avut ocazia s intre n contact direct cu toate produsele noastre, s le cunoasc i s ne cunoasc personalul, un personal care este de aur, care se lupt, efectiv, s mergem mai departe, s fabricm aceste autoturisme. Directorul ARO a declarat c banii care vor fi primii pentru realizarea comenzii Ministerului de Interne, circa 50 de miliarde de lei (vechi), ajut uzina s relanseze i exportul, putndu-se lansa comanda de motoare Renault care vor dota autoturismele cu destinaia Frana.

Premierul Isrescu: Uzina poate fi competitiv dac se axeaz pe fabricarea de utilitare

n cazul lui ARO, nu este vorba s salvm fabrica, pentru c aici este un capital de aur, capitalul uman, i, cnd spun acest lucru, fac deosebire ntre uzin ca unitate de protecie social i unitate de producie. Aici e vorba de un capital adevrat i acest capital trebuie dezvoltat, pentru c, acolo unde conteaz mai mult calitatea forei de munc i nu tehnologia, exist competitivitate. Uzina e competitiv la utilitarele care se produc n serie mic, dar nu e competitiv la seria mare. Care va fi soluia nu putem s v spunem acum. Uzina trebuie salvat i v spun c nu din considerente sociale, ci pentru acest capital uman deosebit, for de munc calificat, dedicat prin fapte, nu prin vorbe. Primul ministru a promis c se va ocupa de gsirea altor comenzi pentru ARO, uzina avnd nevoie de acestea pn la gsirea unei soluii de fond constnd n retehnologizarea efectuat de un investitor adevrat, nu mincinos, pentru c o privatizare greit face prjol. De asemenea, premierul a venit n sprijinul celor de la ARO cu o alt idee: Partea unde se observ cel mai evident dificultile uzinei este capitalul circulant. Trebuie s v mbuntii capitalul circulant, fondurile, pentru c, n momentul n care nu putei s v pltii un furnizor, intervin problemele: datorii, penalizri. M mai gndesc, dac domnul director m convinge c are comenzi de export, are acreditive, s mai vorbesc cu o banc s mai finanm puin exportul. Probabil c, n luna urmtoare, vom recapitaliza Eximbank, s stimuleze exportul romnesc i s-ar putea s v acord o linie de credit pe termen lung.

Ion Iliescu a chemat oamenii la munc

Vineri, 20 octombrie 2000, Muscelul a fost vizitat, pentru prima oar n campania electoral, de unul dintre candidaii la funcia de preedinte al Romniei. Liderul Partidului Democraiei Sociale din Romnia, Ion Iliescu, nsoit de reprezentani ai partidului, s-a ntlnit cu membrii i simpatizanii din Ceteni, Cmpulung i Schitu Goleti.

La ARO, aula i Secia Montaj au fost pline de simpatizani PDSR

Sosirea la SC ARO SA a avut loc n jurul orei 10.30. n ntmpinarea lui Ion Iliescu au ieit directorii uzinei, n frunte cu Aurelian Nicolae, aleii PDSR ai municipiului i primarii comunelor Lereti, Valea Mare i Albetii de Muscel. Primarul George Blan l-a ntmpinat pe oaspete cu un scurt discurs, dup care Ion Iliescu a fost condus de directorul general Aurelian Nicolae spre o expoziie a noilor modele de autoturisme ARO, ocazie cu care liderul PDSR a urcat la volanul unui ARO Spartana. Vizita a continuat n Secia Montaj, unde Ion Iliescu, urcat pe o platform special amenajat, cu o portavoce n mn, a vorbit unui mare numr de muncitori. Prin cuvntul su, preedintele PDSR a apreciat activitatea salariailor uzinei, remarcnd priceperea acestora n a produce autoturisme bune, n ciuda deficienelor tehnologice i a nivelului sczut al salarizrii. Nu a scpat referirilor acestuia nici conducerea societii, Aurelian Nicolae fiind un director dorit de oameni la crma uzinei.n aula Universitii Spiru Haret, sute de oameni l-au ateptat pe candidatul Ion Iliescu. Acetia au ascultat i aprobat prezentarea critic a situaiei n care a fost adus ara, gndindu-se la vremurile n care Ion Iliescu va fi din nou preedinte i salariile vor fi acceptabile. Cu minile sus, cu zmbetul pe buze, Ion Iliescu a fost aplaudat i ovaionat de cei prezeni n aul, nconjurat de membri importani ai PDSR i de liderii Blocului Naional Sindical, Dumitru Costin i Matei Brtianu.

La Primrie, Iliescu a chemat oamenii la munc

La Primria Municipal, Ion Iliescu a ajuns n jurul orei 11.00. Deja oamenii l ateptau, mulimea strns fiind ordonat de poliiti i gardieni publici. De cnd a cobort din microbuz i pn la intrarea n biroul primarului, Ion Iliescu a dat mna cu zeci de persoane, s-a mbriat cu oamenii, inclusiv cu angajaii Primriei, i a discutat despre problemele acestora. ntrebat dac se consider viitorul preedinte al Romniei i ce va face pentru Muscel n aceast calitate, Ion Iliescu a rspuns: Eu nu consider btlia electoral deja ctigat, nc ne aflm n plin competiie. Noi nu promitem marea cu sarea, pornim de la realitatea din Romnia i de aici vom ncerca s redresm situaia. Pot spune c ne aflm ntr-o situaie mai grea dect cea din 1989, cnd am pornit la drum cu un tonus extraordinar. Acum, lumea este dezamgit, nu mai are sperane i, dup patru ani de declin continuu, favorizat de nepriceperea i dezinteresul guvernanilor, soarta Guvernului urmtor va fi foarte grea. Oamenii vor dori rezultate imediat, vor spera ca a doua zi dup alegeri s se schimbe totul n bine, dar acest lucru nu este posibil. Nu vom putea face minuni, dar chemm lumea la munc, pentru ca mpreun cu oamenii s facem ceva pentru ar!(Din consemnrile Evenimentului Muscelean)

Tags:iliescunicolaeuzineiArticole similiare Perez a avut aprobarea efului APAPS ca s vnd Fabrica de Matrie- (Created: 13-03-2015) Contractul de privatizare a lui ARO a fost ncheiat fr sanciunea desfiinrii- (Created: 09-03-2015) Cross Lander USA nu exista n momentul n care a depus oferta de cumprare a lui ARO- (Created: 06-03-2015) Vnzarea Matrielor, aprobat n ziua n care contractul cu Montana MG a fost autentificat la notar!- (Created: 03-03-2015) Acum 11 ani, Consiliul de Administraie de la ARO a aprobat vnzarea FSM- (Created: 27-02-2015) Privatizarea ARO, curat ca floarea de crin- (Created: 24-02-2015) Romnia, a asea ar din Europa, productoare i exportatoare de autoturisme de teren- (Created: 17-02-2015) Cine e la ARO e cineva- (Created: 13-02-2015) Povestea din spatele fotografiilor- (Created: 10-02-2015) n anii 70, uzina devenise fntna de leac din care ar fi sorbit toi negustorii de automobile din lume- (Created: 06-02-2015)Romnia, a asea ar din Europa, productoare i exportatoare de autoturisme de terenn perioada anilor 1970-1985, ARO a ctigat 19 raliuri automobilistice internaionale de prestigiuPrimii mesageri pe mapamond i cele dinti trofee au aprut repede. Dac, n 1957, a fost produs prima main, aa cum a fost, n mai puin de un deceniu, prin perfecionare, modernizare i diversificare, au aprut primele modele care s-au avntat curajos peste hotare, pn pe cele mai ndeprtate meridiane ale globului pmntesc. Chiar nainte ca primele maini pornite pe calea oceanului s ajung n Republica Popular Chinez, alte loturi au fost expediate n Bulgaria, Albania, Cehoslovacia ori Republica Democrat German i apoi chiar n ri cu o bogat experien n fabricarea autoturismelor, Romnia devenind, cum am mai spus, a asea ar din Europa, productoare i exportatoare de autoturisme de teren.Volumul produciei i ponderea exportului au sporit de la an la an, iar la temelia tuturor cifrelor au stat, n primul rnd, calitatea i modernizarea autoturismelor, avntul tehnic mpletindu-se n mod armonios cu spiritul creator al proiectanilor de la ARO, dovedindu-i propria for de cercetare n domeniul automobilelor.Nu ntmpltor n nomenclatorul de fabricaie al ntreprinderii ARO figureaz astzi 15 tipuri, produse n 36 de variante i n sute de specificaii capabile s satisfac cele mai mari exigene ale pieei mondiale.Prezena mainilor plecate de la Cmpulung Muscel avea s fie ncununat nc de la nceputul exportului cu cele mai prestigioase trofee: Birmingham, Viena, Geneva, Bruxelles, Bogota, Budapesta, Nicosia, Khartum, Barcelona ori la trgurile internaionale de la Brno, Plovdiv sau Zagreb, la care putem aduga ctigarea a 19 raliuri automobilistice internaionale de mare prestigiu, numai n perioada anilor 1970-1985.Despre mainile din marea familie ARO vorbesc cu admiraie reviste de specialitate, oameni de afaceri, experi n problemele marketingului, fabricani care recunosc n marca romneasc un concurent care a reuit s se impun impetuos, ARO devenind o emblem de recunoscut prestigiu, o main care strbate lumea, purttoare a capacitii creatoare a poporului nostru. Dar, tot mpreun cu furitorii Mesagerului din Carpai, ce colind lumea, s refacem drumurile sale.Vom ncepe derularea amintirilor mpreun cu Costic Tnsescu, soldatul de la Serviciul Control, cel care pune ultima tampil a calitii pe mainile gata de drum. Este unul dintre tartorii probelor. mpreun cu el nu te poi plictisi. i nu trebuie s-l zgndri prea mult ca s-l porneti pe drumurile rememorrilor, iar acestea ncep cu primele autoturisme romneti livrate n strintate pentru demonstraii i probe. Dar s-l lsm s ne povesteasc.Aveam impresia c cineva vrea s fac ceva la maini. Pe unde opream, n jurul lor roiau oamenii, ca albinele lng stup. Multora nu le venea s cread c sunt romneti. Cei de la Toyota i Land m sciau mereu s le ridic capota s mai vad o dat motorul. Pn nu se sigila garajul, nu plecam de lng ale noastre. Le pzeam ca un soldat credincios.Sau n Cehoslovacia. Acolo era s-mi rup gtul prima dat. Rezultatul probelor la Institutul de Omologri de la Praga fusese excelent. Fceam teste n teren accidentat cu reprezentanii firmei importatoare. Erau trei. Mi-am dat seama c erau ingineri. Biei cumsecade, dar mecheri foc. M-au dirijat spre buza unei vi i mi-au spus n francez c maina ar fi bun, dar pe acolo numai Toyota coborse. Bnuiam c voiau s m ia n rspr.Bravo, nene, mi-am spus n sinea mea. Ce, Costic n-are voie s ncerce? Nu cunoteam gradul de pericol al vii. Dar, dac Toyota trecuse pe acolo, n-aveam de ce s m tem! Un pilot bun face ct o jumtate de main n plus, spun cunosctorii.Am cuplat reductorul i am naintat uor. Cei trei, vznd n fa prpastia, fr s mai nimereasc franceza, au ipat n limba ceh la mine i m-au obligat s opresc. Au deschis uile zicnd c asta nu se poate. De unde eram, vzusem nclinaia i le-am fcut semn s coboare. Ei ncercau s m lmureasc gesticulnd, dar cineva parc mi luase auzul. Poate, mndria i credina n posibilitile mainii. Am nceput coborrea tr din cauza stratului de frunze uscate. Aproape de prul din vale, mi-am dat seama c nclinaia m va da peste cap. N-am mai meditat nicio clip i am accelerat nebunete. Din instinct, am trecut n forma literei S prul, meninndu-m pe cte dou roi, prin balansul creat din zvcnirea volanului i atacnd astfel urcuul celuilalt mal. De-abia sus mi-am dat seama c pe acolo nu mai trecuse nicio main! Am cobort. Pn la cei trei erau vreo 50 de metri. Mi-am pus minile plnie la gur i nu tiu cum mi-a venit, dar n-am slobozit dect dou perechi de sunete. Privindu-m i auzindu-m, au prins toi s rd, s gesticuleze din mini i s-mi rspund: Cu-cu! Cu-cu!n Belgia, unul dintre cele mai prestigioase raliuri este considerat cel al Pdurilor. Prezena i situarea pe primele locuri n dificila ntrecere constituie un veritabil certificat de calitate pentru marca mainii i o garanie pentru cel care se ocup cu desfacerea lor pe cele mai diverse piee. Era n 1970, cnd autoturismul de teren M 461 s gsea nc la primele lui apariii n asemenea competiii, un nume nou n lumea automobilistic i, firesc, strnea curiozitate. Dar de la curiozitate i pn la elogii s-a dovedit a fi un drum destul de scurt, adic att ct a msurat traseul, foarte accidentat, la Raliului Pdurilor.La competiie s-au prezentat 50 de echipaje. Maina era pilotat de unul dintre aii volanului de la ARO, format cu numai zece ani nainte pe sateliii care alergau doar pe drumul dintre cele dou uzine. Startul n-a fost grozav i emoiile au fost mari. Dar, treptat, a reuit s le depeasc pe toate cele 49. Cnd a trecut linia de sosire, nici nu-i venea s cread. Ultimii metri fuseser cei mai grei. Au urmat urale, felicitri, zumzetul aparatelor de filmat i fotografiat. Apoi, un telex de o jumtate de metru transmis de organizatori aducea la Cmpulung vestea izbnzii. i, ca o confirmare a acestui succes, tot n luna mai a aceluiai an i tot n Belgia, la Raliul Smrcurilor, unde, pe lng cele 50, au mai concurat nc 14, maina romneasc a cucerit din nou cununa de lauri.Vestea nconjoar tot continentul i autoturismul tot-teren romnesc este ateptat n Frana cu cel mai viu interes. Acolo, testele i omologarea au fost comprimate n doar cteva sptmni, urmnd ca maina s fie confruntat direct n teren, dar nu n orice teren i oricum, ci n Raliul Piscurilor, devenit tradiional prin amploare i pentru duritatea traseului.Fiecare firm era reprezentat de o echip format din trei echipaje. Domnul Rigout, dovedindu-i interesul deosebit pentru maina romneasc, reuete s se nscrie n competiie numai cu dou maini tip M. Pe una alerga el nsui, iar, pe a doua, Costic Tnsescu, acelai soldat credincios, care, cu un an nainte, cntase Cu-cu la Praga. Dar s-l ascultm ce ne povestete cu patosul bucuriei, chiar dac: Am greit ntr-o curb. Eram prea concentrat s mai vd fanioanele, cnd depeam, dup o sritur, Staier Pouch-ul. De-abia n linie dreapt mi-am dat seama c ieisem din traseul marcat i a trebuit s m ntorc aproape 30 de metri. Acolo am pierdut.i, astfel, soldatul credincios trece la musta pe lng cununa de lauri, dup ce nirase pe drumul noroaielor rsfaii volanului de pretutindeni, reprezentnd cele mai renumite firme din lume, ocupnd, ntr-un final, locul II. Imediat dup el, aproape bar la bar, a trecut linia de sosire cealalt main pilotat de viitorul importator al mainilor romneti.Prestigioasa competiie uimete lumea tot-terenului cu o nou prezen de marc, iar, la numai cteva zile de la primul succes pe pmnt franuzesc, aceeai main, cu acelai pilot la volan, reuea n Pirinei cea mai spectaculoas crare printre stnci, unde nu mai urcase picior de main.Apoi, n Italia, n preajma Lacului Maggiore, ntr-un alt raliu, M 461, proaspt botezat n Columbia Taurul Carpailor, a luat startul. A fost o curs infernal. Ici-colo, pe traseu, din cauza vitezei i rigorilor traseului, au srit aripi, roi, ui, iar trei echipaje au riscat prea mult i s-au dat peste cap, nefiind n stare s smulg victoria automobilului romnesc, pilotat cu miestrie de inginerul Fane Pescaru.(O main strbate lumea, autori Ion Chingaru, Corneliu Filip)