Anomalii dentare

Anomaliile dentare sunt deviatii in dezvoltarea normala a dintilor.

Anomaliile pot fi de numar, de volum, de forma sau de structura.

Anomliile de numar sunt: hipodontia, agenezie dentara, oligodontia, anodontia si hiperdontia.Anomaliile de volum sunt: microdontia, macrodontia si anomalii ale radacinilor dentare.Anomaliile de forma sunt: fuziunea dentara, geminatia, dens in dinte, taurodontia si dilacerarea.Anomaliile de structura, numite si displazii dentare sunt: amelogeneza imperfecta, dentinogenezaimperfecta, odontodisplazia, odontogeneza imperfecta, hipoplazia de smalt, hipoplazia dentinara,hipomineralizarile de smalt, fluoroza dentara si discromiile dentare.

Pentru o profilaxie (prevenire), un tratament precoce şi interceptarea cît mai eficientă a anomaliilor trebuie să se cunoască cît mai bine factorii care le produc. Dintre aceştia amintim factorii genetici, care influenţează creşterea şi dezvoltarea osoasă, atunci cînd sînt nefavorabili producînd anomalii în teritoriul maxilo-facial. Factorii de mediu sînt printre cei mai importanţi, limitînd sau accentuînd expresia anomaliilor dento-maxilare. Deşi factorii genetici se manifestă în timpul creşterii şi dezvoltării, ei pot fi influenţaţi pozitiv prin tratament ortodontic precoce. Anomaliile congenitale pot avea sau nu cauză genetică, putînd să fie rezultatul unei condiţii anormale a mamei în timpul sarcinii. Variaţiile în morfologia (aspectul, forma dinţilor), numărul, timpul şi ordinea de erupţie sînt factori importanţi în producerea anomaliilor dento-maxilare.

Funcţia musculară (mai ales poziţia şi funcţia limbii, a obrajilor, buzelor) reprezintă factori importanţi în dezvoltarea normală, deoarece echilibrul muscular determină aria în care dinţii vor rămîne după tratamentul ortodontic. Factorii nutriţionali şi cei endocrini interferă cu o creştere şi dezvoltare armonioasă la nivel dentar şi maxilar.

În mod normal, limba trebuie să fie plasată în interiorul dentiţiei superioare, limba ar trebui să fieaproape de palat. Prin urmare, dentiţia superioară în mod normal are forma unei elipse, care corespunde formei de limbă. Obrajii apasă pe dinţi din exterior, iar limba din interior compensează această presiune. Când copilul respiră pe gură, limba se lasă în jos. Presiunea obrajilor asupra dinţilor nu se compensează şi dentiţia superioară se ticseşte. Astfel dentiţia capătă o formă triunghiulară în loc de cea eliptică. În loc să aibă forma de U, ea capătă forma de V.

Ca urmare a respiraţiei pe gură creşterea mandibulei se încetineşte, vectorul de creştere se schimbă în vertical, apare prognatia, anomalia ocluzională din clasa II după Engle.

În plus, în rezultatul respiraţiei bucale cronice se formează un palat "gotic". Cum se întâmplă aceasta?

La copii partiţia între cavitatea bucală şi cavitatea nazală este moale. Când aceştia respiră prin nas, în cavitatea bucală se formează periodic o presiune negativă (în special, când „exodează” şi

înghit saliva). Iar din partea cavităţii nazale presiunea este uşor pozitivă, care se formează prin trecerea înainte şi înapoi a debitului de aer. Astfel asupra partiţiei acţionează o forţă constantă, vectorul căreia este îndreptat în jos.

În cazul respiraţiei pe gură totul este invers. În nas, se creează o presiune negativă (în special, atunci când "smiorcăim" pe nas). Iar cavitatea bucală presiunea este pozitivă. Prin urmare vectorul forţă se inversează. Ca rezultat cu anii cerul gurii se deformează deviind în sus. Astfel, oamenii care din copilărie respirau predominant pe gură, au adesea probleme cu respiraţia nazalăşi în maturitate.

De altfel, respiraţia bucală cronică se dezvoltă la persoanele cu activitate fizică persistentă - sportivii profesionişti, dansatorii, balerinele. Dacă copilul dumneavoastră este implicat în sportul profesionist, aveţi grijă de respiraţia lui în timpul somnului.

Respiraţia corectă este doar prin nas

MĂSURI. Putem vorbi despre prevenţie prenatală, realizată prin investigarea moştenirii genetice, a stării de sănătate a mamei, evitarea stresului fizic şi psihic. Momentul naşterii este, deasemenea, foarte important. Prevenţie postnatală prin urmărirea creşterii şi dezvoltării osoase, a funcţiei musculare de către medicul pediatru şi ortodont, alimentaţia naturală (suptul la sîn) jucînd un rol important.

O dată cu erupţia dinţilor este foarte importantă menţinerea sănătăţii dinţilor temporari, printr-o igienă corespunzătoare, sigilări dentare realizate pentru prevenirea cariilor precum şi tratamentul acestora. Obiceiurile vicioase (sugerea degetului, respiraţia cu gura deschisă, poziţii anormale alelimbii în timpul înghiţitului) produc dezechilibre musculare la nivelul cavităţii orale, care sînt factori importanţi în dezvoltarea anomaliilor dentare şi maxilare.

Examinarea copiilor trebuie făcută periodic, astfel încît, erupţia, migrarea, sănătatea dentară fiindurmărite, se poate interveni şi trata la timp anomalia cu rezultate optime.

Principiile tratamentului ortodontic sînt aplicate în fiecare fază de dezvoltare şi la nivelul fiecăreiramuri stomatologice. Tratamentul cariilor, tratamentele protetice de înlocuire a dinţilor absenţi (prin extracţii, lipsa congenitală a unor dinţi), menţinerea spaţiului pentru dinţii definitivi în cazul pierderii precoce a celor temporari, extracţia lor în caz că sînt reţinuţi mai mult decît este necesar pe arcada dentară interferînd cu erupţia normală a celor definitivi, tratamentul ţesuturilor moi (buze, limbă, obraji), toate acestea reprezintă măsuri de prevenire şi interceptare cît mai timpurie a anomaliilor dentareşi maxilare. Prevenţia şi tratamentul precoce stau la baza principiilor de sănătate din punct de vedere ortodontic. Interceptarea anomaliei dentare şi maxilare în stadiu iniţial prin măsuri ortodontice influenţează creşterea şi dezvoltarea osoasă, putîndu-se restaura echilibrul necesar la nivelul cavităţii orale.

Istoria ortodonţiei

Aproximativ 400 î.Hr. Hippocrate scria despre careva încercări de a îndrepta dinţii.

În 1728 Pierre Fauchard a publicat cartea "Chirurg Dentist", în care unul din capitole a fost dedicat în întregime îndreptării dinţilor.

În anul 1850 apar primele lucrări dedicate ortodonţiei. Unul dintre progenitorii ortodonţiei este considerat Dr. Norman Kingsley - medic dentist, scriitor, pictor şi sculptor. El a fost primul care a folosit tracţiunea extraorală pentru corectarea protruziei dinţilor. La acea vreme, se acorda o mai mare atenţie corectării proporţiilor faciale, nu se efectuau extracţii de dinţi cu indicaţii ortodontice, deoarece foarte puţini oameni aveau setul complet de dinţi. Conceptul de ocluzie eraneglijat. În 1880, Dr. Kingsley a publicat cartea "Tratat despre anomalii dentare" ("Treatise on Oral Deformities").

Un alt om, care este numit "părintele ortodonţiei," este Dr. J.N. Farrar, care a scris cartea "Tratat despre disfuncţiile de poziţionare a dinţilor şi corectarea acestora" ("A Treatise on the Irregularities of the Teeth and Their Corrections"). Farrar a elaborat diferite modele de aparate fixate şi a fost primul care a sugerat utilizarea forţelor moderate şi intervalelor mari de timp în tratament.

În 1864, Dr. SC Barnum din New York, a inventat barajul de cauciuc (cofferdam).

În anii 1890 se dezvoltă tehnologii de înlocuire a dinţilor absenţi cu cei artificiali şi ştiinţa despreocluziunea dinţilor - ocluzia. Dr. Edward Angle (1855 - 1930) publică lucrări despre clasificarea anomaliilor de ocluzie după Engle, în care o atenţie deosebită este acordată ocluziei corecte şi naturale a dinţilor.

În 1900-1901, în St Louis, Dr. E. Engle şi cei 12 colegi au fondat un grup care se ocupa de ortodonţie, ca specializare a stomatologiei. Ulterior, pe baza acestei organizaţii a fost înfiinţată Asociaţia Americană de ortodonţi (American Association of Orthodontists).

In anii 1930, în SUA stomatologia estetică se dezvoltă rapid. În ortodonţie devine mai răspândităextragerea dinţilor având ca scop obţinerea unui rezultat mai estetic şi mai stabil din punctul de vedere a ocluziei.

În anii 1940 a apărut cefalometria (telerentgenografia). Ortodonţii acumulează noi idei, în ceea ce priveşte interpunerea oaselor craniene, legată de anomaliile de ocluzie, precum şi înlăturarea corectă a disfuncţiilor de ocluzie, schimbând direcţia de creştere a structurilor osoase ale craniului.

În anii 1970 se dezvoltă activ chirurgia ortognatică, cu ajutorul căreia pot fi înlăturate anomaliilesistemului dento-maxilar la pacienţii adulţi.

La sfârşitul secolului XX NASA a elaborat o tehnologie de aliaje termice active din nichel-titan (NiTi) cu memorie de formă, care a produs o revoluţie la nivel mondial în ortodonţie. La temperatura camerei sârma din nichel-titan este foarte flexibilă. Când este încălzită până la

temperatura corpului în cavitatea bucală, sârma are tendinţa să-şi recapete starea sa iniţială, adicăîn forma unui arc perfect, aleasă de către medic pentru un pacient anumit. Datorită tehnologiilor performante ale arcului din NiTi în comparaţie cu ceilalţi predecesori se păstrează pe mai mult timp capacitatea de a deplasa dinţii în direcţia necesară. Astfel, a apărut în ortodonţie tehnica "arcului drept".

În anii1990 un ortodont şi inventator australian Chris Farrell a elaborat o serie de dispozitive pentru corectarea problemelor miofuncţionale la copii într-un stadiu precoce al tratamentului ortodontic (trening preortodontic). Dezvoltarea unei direcţii miofunctionale în ortodonţie (cauzele anomaliilor dentofaciale).

Anul 2000 – apariţia pe piaţă a sistemului Invisalign – corectarea ocluziei folosind o serie de capace transparente, create după tehnologia CAD / CAM.

Anul 2003 - apariţia pe piaţă a sistemelor de suport cu auto-ligaturi (self-ligating brackets)

Anul 2005 - apariţia pe piaţă a aparatelor universale Myobrace pentru alinierea dinţilor şi a terapiei miofuncţionale.

Sfaturi practice

Chiar dacă este naturală şi nu conţine zahăr, gheaţa nu este lipsită de pericol. În cazul în care îţi place să mesteci gheaţă trebuie să ştii că aceasta îţi poate ciobi sau chiar crăpa dinţii. După un asemenea eveniment durerile de dinţi vor deveni parte importantă a vieţii tale. Atât mâncarea fierbinte cât şi cea rece vor declanşa durerea dintelui vătămat. Tocmai de aceea, data viitoare când mai simţi nevoia să mesteci gheaţă, guma fără zahăr este o alegere mult mai potrivită.

Or fi cerceii din limbă la modă, însă muşcătura metalului poate să-ţi distrugă dinţii. Si cerceii din buze sunt la fel de periculoşi pentru dantură. Iar în cazul în care gingia este traumatizată de cercelul din limbă, rezultatul poate fi pierderea unor dinţi. În plus, este un lucru ştiut că gura umană are multe bacterii, iar un piercing creşte riscul infecţiilor. Dacă încă îţi mai doreşti un cercel în limbă, vorbeşte mai întâi cu stomatologul.

Scrâşnirea dinţilor are ca rezultat final pierderea lor. Cauza acestui obicei este stresul şi obiceiul de a strânge dinţii în timpul somnului. Iar asta este mai greu de controlat. În timpul zilei evită mâncărurile grele pentru a putea scăpa de acest obicei. Iar în timpul nopţii foloseşte o proteză care să te împiedice să scrâşneşti dinţii în timp ce dormi. Scrasnitul dintilor (bruxismul) poate fi si unul dintre simptomele anumitor boli neuromusculare rare, care afecteaza fata.

Doar pentru că unele dropsuri sunt vândute în farmacii nu înseamnă că sunt şi sănătoase. Cele mai multe dintre aceste bomboane au un nivel ridicat de zahăr. După ce ai consumat astfel de produse este indicat să te speli imediat pe dinţi. Zahărul din bomboane este transformat de către bacteriile din tartru în acid care atacă smalţul dinţilor. Bun venit cariilor!

Bomboanele nu sunt singurele vinovate atunci când vorbim de adaosul de zahăr. Şi băuturile conţin foarte mult zahăr. Şi ca şi cum acesta n-ar fi de ajuns, sucurile conţin acid fosforic şi citric, care, de asemenea, distrug smalţul dinţilor. Şi chiar dacă băuturile dietetice n-au zahar, pot conţine chiar mai mulţi acizi de la îndulcitorii artificiali. Şi sucurile pe bază de cola au acelaşi

efect devastator. În plus, nu doar pătează smalţul dinţilor, ci îl şi distrug, din cauza acidului şi zahărului pe care le conţin. Şi acidul din citrice afectează smalţul danturii.

Poate că îţi este mai uşor să deschizi un capac de plastic folosind dinţii, ori să rupi un pachet cu dinţii însă acest obicei îi face pe stomatologi să se ia cu mâinile de păr. Au şi un motiv serios: folosind dinţii pe post de unealtă de desfăcut diverse lucruri îi poţi ciobi sau chiar rupe. Dinţii trebuie folosiţi atunci când mănânci, pentru alte lucruri există foarfeci sau deschizători de capace.

Sucurile de fructe conţin vitamine şi antioxidanţi, însă, din nefericire, au şi mult zahăr. Unele dintre acestea pot conţine aproape la fel de mult zahăr precum băuturile acidulate. Fructele sunt, prin natura lor dulci, aşa că alegele pe cele care n-au adaos de zahăr. În plus, ai putea reduce cantitatea de zahar dacă diluezi sucul cu apă.

Iti plac semintele de floarea soarelui? In coaja? Le consumi zilnic? Te folosesti de dinti ca sa le indepartezi coaja? Foarte bine, probabil au si efecte benefice, insa cel mai important efect pe careil produc este tocirea dintilor frontali (incisivi).Si cum probabil nu mananci doua, trei seminte pe zi, ci o punga cu 300 de semninte, efectul este garantat: cel mai probabil vei ajunge pe scaunul stomatologului pentru o lucrare dentara aplicata exact pe dintii cei mai vizibili.

Cu totii suntem stresati din tot felul de cauze, probleme la serviciu, probleme acasa, probleme de sanatate sau financiare. Viata nu e tocmai roz in fiecare zi. Insa rosul unghiilor nu o face mai frumoasa. Acest tic nervos nu face decat sa iti distruga unghiile si desigur, dintii. Incisivii! Mai mult, vei introduce in cavitatea bucala o cantitate impresionanta de bacterii (presupun ca nu va spalati mainile cu spirt de fiecare data inainte de a incepe sa va roadeti unghiile).

La fel ca si in cazul semintelor, dintii se vor toci in timp iar posesorii gratiosului tic nervos nu numai ca vor avea jumatati de unghii, dar vor ajunge si la jumatati de dinti. Sau la lucrari dentare, care vor costa bani, vor da peste cap rutina zilnica, una peste alta, vor suplimenta volumul de stres, care va aduce alte si alte ticuri nervoase.

La fel de rau este sa fumam! Fumatul strica dintii, ii ingalbeneste, si strica si gingiile!

Oamenii de ştiinţă au descoperit că vinurile albe, precum Chardonnay sau Pinot Gris, macină smalţul mai repede decât vinurile roşii, precum Merlot şi Bordeaux.

Cercetătorii spun că un contact prelungit al dinţilor cu vinul alb erodează smalţul, făcând dinţii mai sensibili la rece, fierbinte şi la dulciuri.

O echipă de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania, a studiat efectul vinurilor din Germania, Franţa, Italia şi Spania asupra smalţului dinţilor scoşi de la bărbaţi şi femei cu vârste între 40 şi 65 de ani.

Dinţii au fost scufundaţi în vinuri timp de 24 de ore şi apoi au fost analizaţi la microscop. Dinţii păstraţi în vin alb erau mai vătămaţi decât cei din vinul roşu.

Vinul roşu, cafeaua, ceaiul şi sucurile care conţin coloranţi artificiali pătează dinţii. "Aceste «pete» se formează pe o placă bacteriană, care în timp se îngroaşă şi formează tartrul, cel mai vizibil în spaţiile dintre dinţi"

Albirea frecventa poate duce la iritarea gingiilor sau la sensibilitate dentară ridicată. Dacă aveţi dinţi sensibili, boli ale gingiilor sau smalţul afectat, este posibil ca dentisul să nu vă recomande albirea sau să vă recomande utilizarea unui gel de albire cu o concentraţie mai scăzută. În plus, "albirea trebuie făcută numai cu produse profesionale şi numai în cabinetul stomatologului, pentru ca acesta să poată interveni în cazul în care apar dureri", atenţioneză medicul.

Antialergicele pot provoca reducerea secreţiei de salivă, fapt ce determină apariţia cariilor, întrucât saliva protejează dinţii. În plus, "administrarea de antibiotice în perioada de creştere a copiilor poate declanşa displazii ireversibile, îngălbenind iremediabil dinţii celor mici", avertizează stomatologul Boboc.

Persoanele care folosesc paste de dinţi foarte bogate în fluor se pot alege, în timp, cu... pete. În afara acestui inconvenient estetic, ele pot face şi intoxicaţie cu fluor. De asemenea, aparatele dentare pot deveni dăunătoare dacă nu respectaţi regulile stricte de igienă. În interiorul acestora pot rămâne resturi de alimente, dinţii se pot demineraliza, caria şi păta, iar respiraţia poate deveniurât mirositoare.

Persoanele care suferă de diabet, colageloză, reumatism, osteoporoză şi boli osoase sunt mai predispuse la probleme dentare. Pentru a evita ca dantura să se strice se impune o vizită periodicăla medicul stomatolog.