anhjioijh alizarea rasterelor

8/15/2019 Anhjioijh alizarea rasterelor

http://slidepdf.com/reader/full/anhjioijh-alizarea-rasterelor 1/3

Analizarea rasterelor

Există un număr mare de instrumente analitice care pot fi rulate pe date raster, i care nu se potș

utiliza pentru datele vectoriale. De exemplu, rasterele pot fi folosite la modelarea fluxurilor de

apă de la suprafa a terenului. Aceste informa ii pot fi utilizate pentru a afla, prin calcul, loca iaț ț ț

bazinelor de captare i a re elei fluxurilor, în func ie de teren.ș ț ț

Datele raster sunt, de asemenea, de multe ori folosite în agricultură i silvicultură pentru aș

gestiona produc ia vegetală. De exemplu, într-o imagine din satelit a terenurilor unui fermier, seț

pot identifica zonele în care plantele cresc prost i, apoi, aceste informa ii pot sta la baza aplicăriiș ț

unei cantită i mai mari de îngră ământ doar pe zonele afectate. Silvicultorii folosesc datele rasterț ș

pentru a estima cât de multă cerestea poate fi recoltată dintr-o zonă.

Datele raster sunt, de asemenea, foarte importante pentru managementul dezastrelor. Analiza

!odelelor Digitale ale Eleva iei "un fel de raster în care fiecare pixel con ine înăl imea fa ă deț ț ț ț

nivelul mării#, poate fi apoi folosită pentru a identifica zonele care sunt susceptibile de a fiinundate. Acest lucru poate fi apoi utilizat pentru a direc iona eforturile de salvare i a$utorare înț ș

zonele de care este nevoie cel mai mult.

Organizarea bazei de date spaţiale Aşa cum am menţionat mai sus, hărţile digitaleimplicate în prelucrarea datelor sub GIS constituie ceea ce se numeşte BDS O hartăse descompune în mai multe straturi de in!ormaţie şi in"ers, mai multe straturi pot!orma o hartă Această idee stă la baza organizării BDS #ste cel mai e$cient modde stocare hăţilor Straturile pot $ combinate ast!el înc%t să genereze hărţi care nue&istă în !ormă tradiţională '%nd se creează un strat trebuie să se ştie că acestaeste utilizat în întregime, adică entităţile geogra$ce nu pot $ separate 'u alte

cu"inte, dacă a"em un strat care conţine r%urile cu limitele bazinelor hidrogra$ce, lao apelare a hărţii ambele entităţi "or $ a$şate chiar dacă a"em ne"oie doar de unadin ele De aceea este bine ca aceste două tipuri de entităţi geogra$ce să $estocate pe straturi di!erite în cazul în care apar situaţii c%nd ele Sisteme In!ormaticeGeogra$ce () se "or prelucra separat De !apt, produsele so!t mai puternice auposibilitatea de a îndepărta anumite porţiuni din hartă sau să creeze două straturimai simple din unul mai încărcat, însă această operţiune poate complica lucrurile înmod inutil *"ezi Analiza Spaţială+ n consecinţă, pentru ma-oritatea prelucrărilor sepre!eră o structură simplă a unui strat şi să a"em mai multe straturi

.n strat în sistemul "ector comportă un ansamblu de primiti"e gra$ce ce parta-ează

aceleaşi proprietăţi topologice .nele produse so!t dau restricţii cu pri"ire lautilizarea /igura 01 Geore!erenţierea în sistemul "ector şi raster Sisteme In!ormaticeGeogra$ce (2 în comun a primiti"elor gra$ce De e&emplu în Arc3In!o este interzissă se în!ăţişeze pe un acelaşi co"erage puncte şi poligoane Aceasta deoarece,pentru $ecare dintre ele se generează c%te un $şier cu e&tensia 4A5, care reprezintătabela de atribut punct *4oint Atribute 5able+ şi respecti" tabela de atribut apoligonului *4oligon Atribute 5able+, situaţie care poate crea con!uzii 'elelalte



combinaţii sunt permise Se recomandă ca $ecare tip de primiti"ă gra$că să $e pec%te un strat separat De asemenea, în !uncţie de tema care reprezintă harta,putem a"ea mai multe straturi care să conţină aceleaşi primiti"e gra$ce Dee&emplu un strat care conţine lacuri *poligoane+ trebuie să $e separt de "egetaţie*care este !ormat tot din poligoane+ .n alt e&emplu ar $ limitele administrati"e de

-udeţ şi de comună 6a prima "edere se poate lua decizia ca acestea să $ereprezentate pe acelaşi strat Dacă însă dorim să !acem prelucrări numai la ni"el de

-udeţ *adică !ără implicarea datelor atribut la ni"el de comună+, acest lucru nu sepoate !ace n consecinţă, este de pre!erat ca acestea să aparţină la straturi di!erite7eamintim că, $ecare strat este însoţit de tabela de atribut proprie Din punct de"edere al utilizatorului un strat este o hartă tematică De asemenea, repartiţia pemai multe straturi este indispensabilă deoarece, restricţiile topologice de supra!aţăpretind cunoaşterea şi identi$carea *într8un gra! planar+ a tuturor descompunerilorarcelor şi supra!eţelor apărute datorită creşterii "olumului de in!ormaţie, ceea ce arduce la ilizibilitatea hărţii n s!%rşit, analiza spaţială reclamă o organizarea a BDS pestraturi n sistemul raster un strat *la9er+ reprezintă o imagine tematică Acesteapot $ tratate împreună cu straturile "ector sau separat, în !uncţie de scopul urmăritSe subînţelege că programele care sunt în componenţa produsului GIS permit acestlucru Dintre straturile la scrară mică amintim: limite administrati"e, geologia,proprietăţile !unciare *cadastru+, modul de utilizare al terenurilor, altimetria,hidrogra$a, reţeaua drumurilor, reţeaua căilor !erate, reţeaua de electricitate 6ascară mare putem a"ea: planul străzilor unui oraş, reţeaua de apă, reţeaua decanalizare, reţeaua de gaz, reţeaua de linii tele!onice, reţeaua de electricitateaeriană sau subterană .ltimele e&emple sugerează !aptul că planul stradal artrebui să $e conţinut în toate celelalte straturi 'el mai bine este ca acesta, careser"eşte ca un bac;ground, să $e separat deoarece el poate $ !olosit şi în cu totul

alte aplicaţii *cum ar $ amplasarea Sisteme In!ormatice Geogra$ce (< $rmelor, azonelor rezidenţiale etc+ şi poate $ combinat cu oricare din straturile amintite Deasemnea, pentru o întreţinere e$cientă a utilităţilor, este de pre!erat să e&iste unser"iciu în cadrul consiliului local care să urmărească toate acti"ităţile instituţiilor cegestioneză ast!el de acti"ităţi, pentru o coordonare a lucrărilor de interes comun Dee&emplu, în cazul unei inter"enţii la un cablu electric subteran, se poate lua odecizie pri"itoare la cablurile tele!onice, în sensul că, dacă acestora din urmă "atrebui să li se !acă o re"izie peste puţin timp, este pre!erabil ca această re"izie să$e !ăcută în momentul deschiderii porţiunii de teren pentru cablul electric şi nu lamomentul în care urmează, prin gra$c, această inter"enţie =i e&emplele pot

continua Speci$caţiile pentru organizarea BDG se !ac în !aza de analiză aproiectului GIS, în !uncţie de scopul urmărit #ste o etapă !oarte importantă de caredepinde e&ploatarea în continuare a proiectului Aici se stabileşte, practic,conţinutul $ecărui strat şi în mod automat şi tabelele de atribut Orice modi$careulterioară poate crea mari probleme

>anipularea şi operaţiile pe straturi ţin de modulul analiză spaţială .na dintre celemai uzuale operaţii este suprapunerea de straturi #ste !oarte important ca la



suprapunerea de hărţi să se ţină seama de scara şi de proiecţia cartogra$că în carea !ost e&ecutată harta Suprapunerea de hărţi cu scări şi proiecţii di!erite este lipsităde sens n $gura 0( am schiţat trei straturi corespunzătoare a trei teme di!erite

anhjioijh alizarea rasterelor

Documents