ANEXA 6

MINISTERUL AGRICULTURII, APELOR, PADURILOR SI MEDIULUI

PREVENIREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII

DOCUMENT DE REFERINTA

PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU TABACIREA PIEILOR

SUMAR EXECUTIVAcest document de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in industria pielariei reflecta schimbul deinformatii care s-a desfasurat in conformitate cu Articolul 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/Comisia Europeana.

Documentul trebuie analizat in lumina indicatiilor cuprinse in prefata, care descriu obiectivele acestui document simodul sau de utilizare.

ScopScopul documentului pentru industria prelucrarii pieilor se bazeaza pe prevederile Sectiunii 6.3 din Anexa I a Directiveide Control Integrat al Poluarii 96/61/CE care il definesc astfel "Fabrici pentru tabacirea pieilor cu o capacitate deprelucrare ce depaseste 12 tone de produse finite pe zi".

Tipurile de piei sunt limitate la cele de origine ovina si bovina, deoarece capacitatile de productie pentru orice alt tip dematerie prima pentru productia de piele si blana sunt cu mult sub valoarea de prag indicata in Directiva.

Structura industriei (Capitolul 1)

Procesul de tabacire consta in transformarea pieilor netabacite, un material cu potential ridicat de putrefactie, in piele,material durabil ce poate fi utilizat in fabricarea unei game largi de produse.

Intregul proces implica o serie de reactii chimice complexe precum si procese mecanice. Printre acestea, tabacireareprezinta etapa fundamentala, cea care ii confera pielii durabilitatea si caracterul sau elementar. Productia de pieidepinde de populatia animala si de rata sacrificarilor de animale, iar aceasta este legata in special de consumul decarne.

La scara mondiala, populatiile semnificative de bovine se gasesc in SUA, Argentina, fosta URSS si UniuneaEuropeana. Pieile de oaie provin in mod predominant din Noua Zeelanda, Australia, Orientul Apropiat si UniuneaEuropeana.

Atat pentru pieile de bovine cat si de ovine, Uniunea Europeana este un importator net, indicand astfel necesitatea uneidepozitari corespunzatoare si a unor mijloace de transport destinate special pentru pieile crude sarate.

Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de piele din lume pe piata internationala. Italia reprezinta cea mai

importanta tara din Europa in ceea ce priveste numarul de fabrici, angajati, productie si cifra de afaceri. Ea acopera 15% din productia mondiala de piele de bovine si vitel si 65 % din productia statelor membre in Comisia Europeana.Spania se claseaza a doua iar impreuna cu Franta, Germania si Marea Britanie are ponderea cea mai importanta dinindustria europeana a pielariei.

Ponderea Uniunii Europene pe piata mondiala tinde sa se micsoreze o data cu dezvoltarea industriei pielariei in regiuniale lumii cum ar fi Asia si cele doua Americi.

Tabacariile din Europa sunt intreprinderi mici si mijlocii; doar 10% din ele sunt estimate ca avand mai mult de 200 deangajati. Doar 1 % au intre 101 si 200 de angajati iar 8,5 % au intre 21 si 100 de angajati. Firmele sunt in generalafaceri de familie cu o traditie indelungata. Cea mai importanta piata de desfacere pentru productia tabacariilor dinUniunea Europeana este reprezentata de productia de incaltaminte, cu un procent de 50 %.

Industria confectiilor preia aproximativ 20 % din toata pielea finisata produsa in UE. Pielea pentru tapiteria de mobila side automobile reprezinta 17 % iar sectorul produselor din piele 13 % din productia tabacariilor din UE.

Tabacirea pielii reprezinta o industrie bazata in special pe munca si pe materii prime. Materiile prime acopera intre 50pana la 70 % din costurile de productie, munca intre 7 si 15 %, substantele chimice aproximativ 10 %, energia 3 %.Costurile pentru protectia mediului in cadrul tabacariilor din UE sunt estimate la aproximativ 5 % din cifra lor de afaceri.

Industria de prelucrare a pieilor este o industrie cu un mare potential de poluare. Efectele asupra mediului inconjuratorcare trebuie luate in considerare cuprind nu doar greutatea si concentratia poluantilor clasici, ci si utilizarea anumitorsubstante chimice: de ex. biocide, agenti tensioactivi de suprafata si solventi organici.

Tabacariile din Europa isi descarca de obicei apele reziduale in instalatii de epurare a apelor reziduale, care sunt fieuzine municipale de epurare, fie uzine destinate unor complexe mari de tabacarie. Putine tabacarii evacueazareziduurile direct in apele de suprafata.

Majoritatea tabacariilor care evacueaza apele reziduale direct in canal au instalat o anumita forma de epurare chiar lalocul de munca, care poate varia de la pre-epurare la epurare biologica. Pe plan mondial, 80-90 % din tabacariiutilizeaza saruri de crom (III) in procesele de tabacire. Gradul de toxicitate al cromului este poate una din cele maidezbatute probleme intre reprezentantii industriei prelucrarii pieilor si autoritati.

Metode si procese aplicate (Capitolul 2)Procesele de productie dintr-o tabacarie pot fi impartite in 4 categorii principale: depozitarea pieilor si operatiunile dinatelierul de inmuiere si cenusarire, operatiunile din tabacarie, operatiunile de post-tabacire si operatiunile de finisare.

Dupa ce pieile sunt jupuite de pe scheletul animalelor in abatoare, ele sunt livrate pe piata de piei, direct la tabacariesau cojocarie. In cazul in care este necesar, pieile sunt conservate inainte de transportarea lor la tabacarie cu scopulde a preveni putrefactia. In momentul livrarii la sediul tabacariei, pieile pot fi sortate, stutuite, conservate si depozitate invederea procedurilor din atelierul de inmuiere si cenusarire.

Urmatoarele procese sunt realizate in mod obisnuit in atelierul de inmuiere si cenusarire al unei tabacarii (veziglosarul): inmuiere, deparare, cenusarire, seruire si spaltuire. In mod caracteristic, urmatoarele procese sunt realizatein tabacarie: decalcificare, samaluire, piclare si tabacire. Tabacariile ce prelucreaza piei de ovine pot degresa pieileinainte sau dupa piclare sau tabacire.

Pieile tabacite constituie produse intermediare comercializabile, denumite si ‘albastru-umed’, deoarece au fosttransformate intr-un material care nu putrezeste, anume in piele. Procesele obisnuite realizate in operatiunile depost-tabacire sunt: zvantarea, intinderea, spaltuirea, faltuirea, retabacirea, vopsirea, ungerea si uscarea. In aceastafaza pielea este numita ‘crusta’. Crusta este de asemenea, un produs intermediar comercializabil.

Operatiunile de finisare cuprind mai multe tipuri de tratamente mecanice precum si aplicarea unui strat de acoperiresuperficial. Alegerea proceselor de finisare depinde de specificul produsului finit. In general, tabacariile folosesc ocombinatie a urmatoarelor procese: umidificare, stoluire, polizare, aplicarea unui strat de finisare, piuare, egalizare sisagrinare.

Emisii uzuale si nivele de consum (Capitolul 3)

2

Datorita caracterului multilateral al tabacariilor, atat in privinta tipurilor de piei utilizate cat si a gamei de produsefabricate, emisiile si nivelele de consum raportate sunt indicatoare la modul general. Ele servesc la indicarea gamei deemisii si a nivelurilor de consum care pot fi observate la un mare numar de tabacarii.

Acolo unde este posibil, este prezentata o scara a consumurilor si a nivelelor de emisie pentru procese individuale.Cifrele depind in mare masura de materia prima prelucrata, calitatea si specificatiile produsului finit, procesele alese sicerintele pe plan local.

Impactul tabacariilor asupra mediului deriva din scurgerile de reziduuri gazoase, solide si lichide si din consumul dematerie prima cum ar fi piei netabacite, energie, substante chimice si apa.

Principalele tipuri de deversari in apele reziduale deriva din procesarile de umidificare din atelierul de inmuiere sicenusarire, din tabacarie si din operatiunile de post-tabacire. Degajarile cele mai importante in aer sunt datorateproceselor de finisare executate pe pieile uscate, desi emanatiile gazoase pot sa apara de asemenea din orice altaparte a tabacariei. Sursele principale de reziduuri solide iau nastere din seruire, spaltuire si faltuire.

O alta sursa potentiala de deseuri solide o constituie namolul de pe urma instalatiei de epurare a apelor reziduale (daraceasta nu reprezinta o activitate specifica la locul de munca in toate tabacariile).

Cu toate acestea, multe din aceste deseuri pot fi clasificate ca produse secundare, deoarece ele pot fi vandute camaterii prime pentru alte sectoare ale industriei.

Urmatoarea figura ne arata o privire de ansamblu asupra componentelor de intrare/iesire pentru un procesconventional (tabacire cu saruri de crom) al prelucrarii pieilor sarate de bovine per tona de piei crude prelucrate. INTRARE IESIRESubstantechimice

~ 500 kg 200 -250 kg

Apa 15-50 m3 Apa 15-50 m3

Consum chimicde oxigen Consumbiochimic deoxigenSolide insuspensieCromSulfura

230-250 kg

~ 100 kg

~ 150 kg

5-6 kg~ 10 kg

Piei crude 1 t

Reziduurisolide

~450-730kg

Netabacite Resturi stutuireCarne pentru clei

~ 120 kg~70-350 kg

Tabacite Resturi de la spaltuireResturi de la faltuireResturi de la stutuire

~225 kg

Energie 9,3-42 GJ

Uscate/finisate

Praf:Resturi de la stutuire

~2 kg~30 kg

Namol de laepurare

(~40 % continut de materiiuscate)

~500 kg

Aer ~40 kg Solventi organici

Urmatorul tabel arata nivelul de consum a principalelor procese chimice, tananti si substante chimice auxiliare pentruun proces obisnuit de tabacire pentru piei sarate de bovine.

3

Consum de substante chimice %

Substante anorganice standard (fara sarea de la conservare, acizi, baze, sulfuri, chimicale cucontinut de amoniu)

40

Substante organice standard, nespecificate mai jos (acizi, baze, saruri) 7

Substante chimice tanate (saruri de crom, agenti tananti alternativi) 23

Coloranti pentru vopsire si auxiliari 4

Agenti pentru ungerea pieii 8

Substante chimice pentru finisare (pigmenti, substante chimice pentru efecte speciale, lianti siagenti de reticulare)

10

Solventi organici 5

Agenti tensioactivi de suprafata 1

Biocide 0,2

Enzima 1

Altele (agenti secvestranti, agenti de inmuiere, agenti de complexare) ?

Total 100

Cei mai semnificativi si mai utilizati tananti din punctul de vedere al mediului (impreuna cu agentii lor auxiliari) sunt:

Tipul de tabacire Tananti utilizati Agenti auxiliari utilizati

Tabacire cu saruri de crom Compus sulfat bazic de saruri decrom trivalent

Sare, agenti de alcalinizare (oxid de magneziu,carbonat de sodiu sau bicarbonat de sodiu),fungicide, agenti de mascare (de ex. acidformic, diftalat de sodiu, acid oxalic, sulfit desodiu), emulsii de grasimi, tananti sintetici,rasini

Alte tipuri de tabacire minerala Saruri de aluminiu, zirconiu si titan Agenti de mascare, agenti de alcalinizare,emulsii de grasimi, saruri, tananti sintetici,rasini, etc.

Tabacire vegetala Compus polifenolic dezalcanilizatdin materii vegetale (de ex.mahon, mimoza, stejar)

Agenti de pre-tabacire, albire si secvestranti,emulsii de grasimi, acid formic, tanantisintetici, rasini, etc.

Tehnici de analizat in determinarea cele mai bune tehnici disponibile (Capitolul 4)Utilizarea eficienta a materiei prime si energiei, procesul optim de utilizare a substantelor chimice, recuperarea sireciclarea deseurilor si inlocuirea substantelor nocive sunt principii importante ale Directivei Biroului de Prevenire siControl al Poluarii Integrate.

Pentru tabacarii, factorii de maxima importanta sunt consumul de apa, utilizarea eficienta si inlocuirea agentilor deprelucrare cu potential nociv, precum si reducerea reziduurilor in cadrul prelucrarii, in asociere cu optiunile de reciclaresi reutilizare.

Inlocuirea substantelorBiocidele pot fi utilizate in conservare, inmuiere, piclare, tabacire si procesele de post-tabacire. Compusii organicihalogenati au fost utilizati de multa vreme in tabacarii iar biocidele halogenate se mai vand inca.Dimetil-di-tiocarbamatul de potasiu sau sodiu este considerat a fi un bactericid cu un impact mai redus pentru mediu,datorita nivelului sau scazut de toxicitate si persistenta.

Compusii organici halogenati pot fi inlocuiti aproape in orice situatie, dar exista si exceptii. Una dintre exceptii estedegresarea uscata a pieilor de oaie Merinos. Degresarea este realizata in masini inchise cu degajari reduse de gaze side ape reziduale; solventul este distilat si reutilizat in mod automat. Alte exceptii sunt emulsiile de grasimi ce contincompusi organici volatili si agentii hidrofugi utilizati pentru obtinerea pielii impermeabile la apa.

4

In scopul de a reduce emanatiile de compusi organici volatili din cadrul procesului de finisare, sunt favorizate din ce ince mai mult sistemele pe baza de apa, in defavoarea sistemelor bazate pe solventi organici. O alta optiune pentru areduce emisiile de compusi organici volatili consta in utilizarea scazuta a sistemelor de finisare pe baza de solventiorganici. Straturile de baza sunt in general pe baza de apa. Daca se cer standarde inalte de rezistenta la frecare laumed, pliere la umed si la transpiratie pentru stratul de acoperire, atunci sistemele bazate pe solventi nu pot fi inlocuiteintotdeauna de sisteme bazate pe apa. In unele situatii, pielea pentru tapiteria automobilelor si mobilei constituieexemple ale unor astfel de aplicatii.

Adesea trebuie utilizati agenti de reticulare pentru polimerii de finisare pentru a atinge caracteristici similare cu cele alesolventilor organici redusi si ale sistemelor pe baza de apa. Lianti pe baza de emulsii polimerice cu un continut scazutde monomer sunt utilizati in finisari pentru a inlocui produsele polimerice clasice. Utilizarea cadmiului si a plumbului inpigmenti nu este o practica des intalnita in tabacariile europene; trebuie sa subliniem totusi ca orice fel de utilizare aacestora trebuie descurajata.

Agentii tensioactivi de suprafata sunt utilizati in numeroase procese diferite din cadrul tabacariei, de ex. la inmuiere,cenusarire, degresare, tabacire si vopsire. Cel mai des utilizat agent tensioactiv este etoxilatul nonilfenolic, datoritaproprietatii sale de emulsionare.

Principalele alternative in industria pielariei sunt etoxilatii pe baza de alcool dar, atunci cand trebuie degresate pieifoarte grase de oaie, doar etoxilatul nonilfenolic poate atinge rezultatul dorit.

Agentii de complexare cum ar fi EDTA (etilen-diamina-tetra-acetat) si NTA (nitrilotriacetat) sunt produsi in apa incalitate de agenti secvestranti. Datorita caracterului lor biodegradabil, EDDS (etilen-diamina-di-succinat) si MGDA(metil glicina-di-acetat) sunt posibili inlocuitori, dar nu a fost prezentata nici o informatie cu privire la utilizarea acestorsubstante in procesul de tabacire.

Agentii de decalcificare cu amoniu pot fi inlocuiti partial sau total de decalcificarea cu dioxid de carbon. Metoda e usorde realizat si poate fi automatizata. Ea necesita instalarea unui rezervor etans de depozitare pentru CO2, dispozitive deimprastiere si o camera de incalzire care trebuie verificata la intervale regulate de catre un personal instruit.

Prin decalcificarea cu dioxid de carbon, se poate obtine o reducere cu 20-30% a emisiilor de azot total Kjeldahl si oreducere cu 30-50 % a consumului biochimic de oxigen in apele reziduale rezultate din procesul de tabacire. Oinlocuire completa este posibila pentru pieile de bovine, dar procesul poate fi foarte lent la pieile mai groase. Ladecalcifierea pieii de ovine, problema utilizarii dioxidului de carbon este cantitatea de sulfura degajata si care trebuiediminuata. Timpul de amortizare al costurilor de investitie este estimat la o perioada de 1-2 ani.

Agentii de decalcificare cu amoniu pot fi de asemenea inlocuiti cu acizi organici slabi, cum ar fi acidul lactic, acidulformic si acizii acetici. Nivelele de amoniu in apa reziduala sunt reduse, dar acesti agenti sporesc volumul de consumchimic de oxigen.

Agentii organici sunt de aproximativ 5-7 ori mai scumpi decat sarurile de amoniu. Datorita cresterii volumului deconsum chimic de oxigen si pentru ca agentii organici sunt mult mai scumpi, viabilitatea folosirii acestora trebuieanalizata cu grija pentru fiecare caz in parte.

In ceea ce priveste procesul de vopsire, metodele si tehnologiile care se pot realiza pentru a reduce impactul asupramediului sunt: ? Sa se inlocuiasca colorantii sub forma de pulbere cu cei sub forma lichida, pentru a reduce emisiile de praf? Sa se aleaga colorantii si compusii auxiliari cu un impact mai scazut asupra mediului de ex. colorantii care sedegaja incet sa se inlocuiasca cu unii care se degaja rapid, sa se inlocuiasca colorantii care contin concentratii maride sare cu materii colorante continand o cantitate limitata de sare, etc.? Sa se evite utilizarea amoniului ca agent de impregnare, deoarece amoniul poate fi inlocuit complet in majoritateacazurilor? Sa se inlocuiasca vopselele halogenice cu coloranti reactivi pe baza de sulfon vinilic pentru a reduce cantitatea dehalogen organic absorbabil.

Utilizarea sistemelor de emulsii de grasime cu grad inalt de degajare va avea drept urmare atingerea unor nivele deconsum chimic de oxigen mai scazute. O evacuare a emulsiei de grasime echivalenta cu 90% din oferta originalapoate fi considerata realizabila. Aplicarea amestecurilor cu un continut redus de solventi sau lipsite de solventi va duce

5

la atingerea unor emisii mai reduse ale acestora.

Acest fapt este valabil si pentru agentii hidrofugi care sunt preferabil sa fie de asemenea lipsiti de saruri metalice, desiinlocuirea sarurilor metalice (crom, aluminiu, zirconiu, calciu) cu rolul de agenti de fixare nu este aplicabila daca seurmareste atingerea unor standarde foarte inalte de rezistenta la apa.

Exista deja o tendinta de evitare a utilizarii produselor ignifuge bromurate si cu continut de antimoniu. Acest fapt sedatoreaza potentialilor produsi toxici de ardere. Succesorii naturali vor fi aproape cu siguranta pe baza de fosfati.

Masuri integrate de prelucrarePentru etapele de conservare si inmuiere, prelucrarea pieilor crude (nesarate) va avea drept rezultat o reducereconsiderabila a nivelului de sare in apele reziduale. A fost raportata o cantitate de emisie de 5 kg/t clorura laprelucrarea pieilor nesarate, comparata cu o cantitate de emisie de 65 kg/t clorura rezultate in urma unui procescomun de inmuiere folosind piei sarate.

Atunci cand pieile pot fi prelucrate in termen de 8-12 ore de la sacrificare, acestea nu trebuie sa se raceasca. Pieilecare s-au racit trebuie prelucrate in termen de 5-8 zile. Atunci cand sunt necesare perioade mai lungi pentrutransportarea acestora, de exemplu in cazul in care pieile trebuie transportate in strainatate, consumul de energiepoate deveni prohibitiv datorita greutatii suplimentare de transport (gheata) sau utilizarii unor instalatii frigorifice. Inaceste situatii, singura alternativa este utilizarea sarii.

Se poate intampla ca pieile crude sa nu fie disponibile in permanenta, de exemplu in cazul in care un numarsemnificativ de piei sunt importate sau exportate. Decizia de a prelucra piei prin racire sau sarare depinde deasemenea in mare masura de produsul finit. Atunci cand se foloseste sarea pentru a conserva pieile, exista mai multeoptiuni de a realiza o reducere a consumului de sare.

Acestea reprezinta mai curand probleme legate de optimizarea managementului procesului de prelucrare si deinvestitie in substante chimice decat de aplicare a unor anumite procedee.

In procesul de cenusarire si deparare pentru pieile de bovine, utilizarea tehnologiilor de recuperare a parului pot reducenivelele de emisie in cazul mai multor parametri. Datele cu privire la reducerile efectuate sunt:

Parametru Reducerea cantitatii de ape reziduale de la sectiade deparare/cenusarire

Consum chimic de oxigen - 60 %

Total azot Kjeldahl - 35 %

Sulfura - 50 %

Procesele de recuperare a parului la pieile de bovine sunt bine cunoscute dar ele solicita anumite conditii precise delucru si control. Metoda implica manipularea conditiilor de alcalinitate si de reducere a agentului, astfel incat parul se vadesprinde de pe folicula fara a fi defibrat si fara a distruge radacina firului de par.

Se va utiliza un sistem de recirculare cu ecran pentru a separa parul intact. Parul este de obicei ingropat in pamantsau utilizat in calitate de materie prima (de ex. ca ingrasamant) in alta parte.

Metoda necesita o investitie mare de capital pentru tabacariile existente si ar putea fi neviabila in cazul in care, pe de-oparte, ingroparea in pamant este singura optiune de evacuare pentru parul recuperat, iar pe de alta parte, instalatia deepurare a apei reziduale poate prelucra incarcatura mare organica de par ars, iar productia mare de reziduuri lichidenu constituie o problema, deoarece acestea sunt epurate si deci corespunzatoare pentru o refolosire in calitate deingrasamant spre exemplu. Trebuie mentinut un echilibru atent, acordand consideratie fiecarui caz in parte.

O inlocuire totala a sulfurilor utilizate ca agent de deparare pentru piei de bovine nu este posibila in practica, darutilizarea prelucrarii enzimelor poate reduce consumul de sulfuri. S-a raportat faptul ca volumul consumului chimic deoxigen si sulfurilor este redus cu un procent de 40-70 % in fiecare caz. Aceasta metoda nu este indicata pentru pieilede ovine, deoarece imbunatatirea lanii ca produs secundar vandabil impiedica reducerea consumului de sulfuri. Atuncicand se prelucreaza piei de oaie a caror lana este deja indepartata prin coleire, reciclarea solutiei de sulf utilizate esteun lucru obisnuit.

6

In majoritatea cazurilor, spaltuirea dupa cenusarire este o optiune mai buna din punct de vedere al protejarii mediuluidecat spaltuirea dupa tabacire (spaltuirea albastra). Spaltuirea dupa cenusarire permite stratului papilar si stratuluicarnos al pieii sa ia directii diferite – de exemplu tabacarii diferite sau diferite utilizari finale – iar resturile de spalt vorputea fi folosite pentru fabricarea ambalajelor din gelatina sau colagen pentru produse alimentare.

In urma spaltuirii dupa cenusarire se va reduce consumul tuturor substantelor chimice si a apei in procesele ulterioare,deoarece sunt tratate numai partile pieilor transformate in piele prin prelucrare. Structura si natura chimica aprocesului de cenusarire pentru o operatie de spaltuire dupa cenusarire implica un grad mai ridicat de impregnare siumflare a tesutului fibros dermic.

Aceasta nu este indicata pentru fabricarea unor produse din piele mai durabile, cum ar fi pielea pentru fete deincaltaminte. Pieile cenusarite sunt mult mai dificil de prelucrat decat pieile tabacite sau decat crustele si din acestmotiv, spaltuirea dupa cenusarire este mai putin precisa decat spaltuirea la albastru si nu este indicata daca senecesita o grosime mai uniforma si mai precisa a produsului final.

Nu dispunem de informatii suficiente cu privire la degresarea pieilor de oaie pentru a ne permite sa tragem o concluziela cazul in care inlocuirea sistemelor de degresare cu solventi cu sisteme de degresare pe baza de apa vor avea caurmare rezultate mai bune in privinta protectiei mediului.

Aceasta deoarece este dificil sa compari impactul asupra mediului la utilizarea de solventi organici cu utilizarea deagenti tensioactivi fara a avea mai multe informatii in acest sens.

Solutiile uzate de saramura din procesul de piclare pot fi reciclate in cadrul procesului de piclare sau refolosite incadrul procesului de tabacire pentru a reduce cantitatea de sare si a apei reziduale evacuate la canal. O alta metodade a reduce cantitatea de sare si de apa reziduala este utilizarea unei flote reduse de piclare. Unele procese folosesco flota medie de piclare de aproximativ 100 %; aceasta se poate reduce la 50-60%, ceea ce inseamna ca utilizarea de0,5-0,6 m3 de apa per tona de piele seruita este realizabila.

Desi tabacirea poate fi efectuata cu diferiti tananti, aproape 90 % din produsele de piele sunt tabacite cu saruri decrom.

Un alt proces binecunoscut este tabacirea vegetala. Procesul de tabacire vegetala nu este considerat drept oalternativa la procesul de tabacire cu saruri de crom, deoarece in primul rand, ele sunt doua procese complet diferitecare dau nastere la doua produse diferite. Un alt motiv este constituit de faptul ca cercetarea a demonstrat ca selectiaunui anumit tanant (agent vegetal sau saruri de crom) nu va reduce prin sine insasi consecintele procesului asupramediului inconjurator.

O comparatie a sarurilor de crom cu alti tananti minerali nu este posibila deoarece impactul asupra mediului atanantilor minerali nu a fost estimat in detaliu. In tabacirea cu saruri de crom, printre altele, sunt dezbatute urmatoarelemetode:1. Cresterea eficientei tabacirii cu saruri de crom. Tabacirea clasica cu saruri de crom realizata in flote lungi se

caracterizeaza printr-o slaba epuizare; 30-50 % din sarurile de crom aplicate fiind pierdute cu apa reziduala.Absorbtia sarurilor de crom poate fi sporita cu pana la 80 % prin controlul atent al pH-ului, flotei, temperaturii,timpului si al solutiei din butoi.

2. Metodele de tabacire cu saruri de crom cu rata mare de epuizare. In cadrul acestei tehnici, tanantii utilizati suntmodificati astfel incat sa mareasca absorbtia cu pana la 90 %. In tabacirea clasica (fara recuperarea sarurilor decrom) 2-5 kg/t de saruri de crom de piei de bovine sunt degajate prin solutiile reziduale; prin tabacirea cu saruri decrom cu rata mare de evacuare aceasta cantitate poate fi redusa la 0,05 – 0,1 kg/t de piei de bovine crude. Datoritaconcentratiei scazute, sarurile de crom ramase in apele reziduale nu sunt recuperate.

3. Pentru procesul de tabacire clasic cu saruri de crom, recuperarea sarurilor de crom prin precipitare si separare;dupa cum este specificat mai sus, cromul din procesele cu rata inalta de epuizare a cromului nu este recuperat.Recuperarea cromului este din punct de vedere chimic un proces simplu, cu rezultate excelente asupra mediului,dar care necesita un control analitic atent, precum si echipamente speciale. Recuperarea cromului este aplicatade tabacarii individuale (de ex. in Germania) in timp ce Portugalia si Italia au la dispozitie fiecare o unitate comunade reciclare a cromului, desi cea italiana este disponibila doar pentru tabacariile situate in zona industrieiprelucratoare de piei din Santa Croce.

Sulfatul de crom recuperat poate fi reciclat in procesul de tabacire prin inlocuirea a 20-35 % din sarurile de crom ‘proaspat’ adaugate. Anumite tipuri de piele (de exemplu spaltul) poate fi tabacit cu o rata de crom recuperat de 100 %.

7

S-au raportat randamente de 95 pana la 99,9 % pentru precipitarea sarurilor de crom; se pot atinge concentratiimasurate ca si cantitate totala de crom dintr-un esantion zilnic al unui amestec, dupa sedimentarea sau flotatia apeireziduale separate cu continut de crom (inainte de amestec) de 1-2 mg/l si chiar mai putin de 1 mg/l.

Un studiu efectuat in Italia asupra costurilor economice a dezvaluit faptul ca pentru o singura tabacarie de marimemedie spre mare, instalarea unei unitati de recuperare a cromului poate costa aproximativ 520.000 de EURO (valoareestimativa).

Pe baza conditiilor existente in Grecia (in anul 1990-1991), perioada maxima de amortizare pentru instalarea uneiinstalatii de recuperare a cromului este de 1,6 ani. In India, doua modele diferite de instalatii de recuperare a cromuluiau aratat perioade de recuperare a banilor cheltuiti de unul pana la 1,6 ani (ani de referinta 1994 si 1995).

Exista sisteme de tabacire vegetala cu un grad inalt de epuizare (~ 95%). Sistemele obisnuite sunt asa-numitele ‘incontracurent’ (sistemul de tabacire in bazine) si tabacirea in butoaie, cu reciclarea materialului tanant. Atunci cand (incombinatie cu tabacirea vegetala) se utilizeaza tananti sintetici si rasini, produsii cu continut monomer scazut de fenol,formaldehidele si acidul acrilic sunt cele mai bune alternative.

In operatiunile post-tabacire de retabacire, fixare a cromului si neutralizare controlul atent al parametrilor de prelucrarecum ar fi nivelele de consum al substantelor chimice, timpul de reactie, pH-ul si temperaturile pot spori epuizareaagentilor de prelucrare din operatiunile de post-tabacire. Fixarea cromului din tananti poate fi imbunatatita prinpermiterea unui timp necesar de maturare pentru pielea tabacita inainte de procesele de post-tabacire.

Un consum optim de saruri de neutralizare asigura ca pH-ul solutiei si pielea pana la sfarsitul procesului sa fie la valoriapropiate, asigurand o evacuare foarte redusa sau de valoare zero a sarii neutilizate in apele reziduale.

Uscarea fortata a pielii este unul dintre cele mai intensive procese din punct de vedere al consumului de energie dincadrul tabacariei. Uscarea naturala cu aer nu consuma energie, dar ea nu este aplicabila in toate imprejurarile,deoarece necesita timp si conditii climaterice favorabile. Reduceri considerabile ale consumului de energie pot firealizate prin optimizarea proceselor de dezhidratare mecanica inainte de uscare.

Aplicarea unui strat de acoperire superficial pe piele constituie o sursa importanta de emisii de compusi organicivolatili. Utilizarea procedurilor de acoperire cu valturi, cu folie protectoare, pistoalele de pulverizat cu joasa presiune sivolum ridicat si pistoalele de pulverizat fara aer au drept consecinta emisii mai scazute de compusi organici volativicomparativ cu operatiunile clasice (cu un randament nu mai scazut de 30%).

Pulverizarea de joasa presiune si volum ridicat, sau pulverizarea fara aer creste randamentul pana la 75%. Dartehnicile conventionale de pulverizare trebuie aplicate pentru a realiza finisaje foarte fine pe pielea colorata cu colorantide anilina sau de tip anilina. Metodele corespunzatoare de reducere a emisiilor de compusi organici volatili suntprocedeul de epurare umeda, absorbtie, filtre biologice, eliminare prin metode criogenice sau incinerare.

Administrarea si epurarea apeiPentru pieile de bovine se arata ca un consum de apa de 40-50 m3/t de piele cruda poate fi redus la 12-30 m3/t dacatabacaria efectueaza un control tehnic eficient si o buna gospodarire a apei. Pentru prelucrarea pieii de vitei, suntnecesare aproximativ 40 m3/t si uneori chiar mai mult. Exista numeroase metode si tehnologii pentru imbunatatirearandamentului utilizarii apei. Primul pas implica optimizarea consumului de apa si scaderea consumului de substantechimice utilizate in cadrul procesului de prelucrare si in epurarea apei reziduale.

Se constata ca in tabacariile cu un sistem necorespunzator de gospodarire a apei, doar 50 % din apa consumata esteutilizata efectiv in procesul de prelucrare. Spalarea cu apa in jet continuu este una din sursele majore de risipire a apei.In aceste cazuri este important sa imbunatatim ajustarea fluxului de apa la cerintele procesului si sa utilizam ‘o spalarecu jet discontinuu sau intermitent de apa’ in loc de spalare cu apa in jet continuu.

Utilizarea metodelor de flotare scurta pot fi realizate fie prin modificarea echipamentelor pentru a folosi flotatii scurte,fie prin instalarea unor masini de tabacit moderne. Cu o combinatie intre spalari cu fluxuri intermitente de apa si flotatiiscurte, se pot realiza economii in consumul de apa de pana la 70%, in comparatie cu un procedeu clasic.

Reutilizarea apei reziduale poate micsora consumul de apa in mod considerabil, dar tabacarii au retineri fata dereutilizare datorita riscului ca substantele chimice reziduale sau alti compusi din apa sa fie nocivi pentru piei.

8

In vederea realizarii epurarii apei reziduale in cea mai eficienta maniera posibila, se dovedeste utila separarea fluxuluipentru a permite o epurare preliminara a curentilor de apa reziduala concentrata, in special pentru lesiile cu continut decrom si sulfuri. Desi o reducere a consumului de apa nu reduce incarcarea cu multi poluanti, apele rezidualeconcentrate sunt adesea mai usor si mai eficient de epurat. Atunci cand separarea fluxurilor nu este posibila, un amestec complet al apelor reziduale purtatoare de crom si a altorcurenti de ape reziduale imbunatateste randamentul instalatiei de epurare a apei reziduale, datorita faptului ca cromultinde sa se sedimenteze impreuna cu proteina in timpul pre-epurarii. Epurarea lesiilor cu continut de crom a fost dejadezbatuta, astfel incat vom discuta aici doar despre apele reziduale continand sulfuri. Este un fapt obisnuit pastrarea separata a apei reziduale cu continut de sulfuri din atelierul de inmuiere si cenusarire sila un grad inalt de pH pana in momentul epurarii sulfurii, deoarece la un pH mai mic de 9,0 pot aparea emisii de gaztoxic de sulfura de hidrogen. Sulfurile din solutiile de piclare si decalcificare pot sa se oxideze usor in butoi prinadaugarea peroxidului de hidrogen, metabisulfitului de sodiu sau bisulfitului de sodiu.

Nivelul de emisii asociat dupa epurarea sulfurii este de 2 mg/l intr-o proba prin sondaj din apa reziduala separata.Acolo unde separarea solutiilor cu continut de sulfuri nu este posibila, sulfurile sunt in general indepartate prinintermediul precipitarii cu saruri de fier (II) si aerare. Un dezavantaj al acestei precipitari este generarea de cantitatiinsemnate de namol. Nivelele care pot fi atinse in epurarea apelor reziduale amestecate sunt – in functie de rata amestecului – de 2 mg S2- /lsi 1 mg Cr total/l (de exemplu, daca 50 % din apa reziduala amestec este compusa din apa reziduala cu continut decrom iar 50 % din amestec are continut de sulfuri, nivelele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala vor fi de1 mg S2- /l si 1 mg Cr total/l).

De obicei, prima metoda de epurare a apei reziduale netratate este epurarea mecanica, care include filtrarea, inscopul indepartarii materialului grosier. Prin site special proiectate pot fi indepartate pana la 30-40% din corpurile solidebrute in suspensie. Epurarea mecanica poate include de asemenea indepartarea grasimilor, seului, uleiurilor precum si decantareagravitationala. Dupa epurarea mecanica, se realizeaza epurarea fizico-chimica, care implica precipitarea cromului siepurarea sulfurilor descrise mai sus. Coagularea si flocularea fac parte de asemenea din aceasta metoda de epurarein scopul eliminarii unei cantitati insemnate de corpuri solide in suspensie si a consumului chimic de oxigen.

Apele reziduale din tabacarii dupa epurarea mecanica si fizico-chimica sunt in general usor biodegradabile ininstalatiile de epurare biologa aeroba. Datele din tabelul de mai jos reprezinta valori caracteristice pentru eficientaepurarii apelor reziduale din tabacarie in cadrul folosirii unor solutii conventionale pentru producerea de piele finisatadin materie prima. Parametru Consum chimic

de oxigenConsumbiochimic deoxigen 5

Corpuri solidein suspensie

Crom

S2- Total azotKjeldahl

% sau mg/l % mg/l % mg/l % mg/l mg/l mg/l % mg/l

PRE-EPURARE

Indepartarea seului (flotatiein aer dizolvat)

20-40

Oxidare cu sulfuri (solutiide cenusarire si clatire)

10 10

Precipitarea cromului 1-10

EPURARE PRIMARA

Amestec + sedimentare 25-35 25-35 50-70 20-30

20-35

Amestec + epurarechimica + sedimentare

50-65 50-65 80-90 2-5 2-10 40-50

Amestec + epurarechimica + flotatie

55-75 55-75 80-95 2-5 2-5 40-50

EPURARE BIOLOGICA

Primara sau chimica+ aerare prelungita

85-95 200-400 90-97 20-60 90-98 20-50 < 1 < 1 50 150

9

Primara sau chimica+ aerare prelungita cunitrificare si denitrificare

85-95 200-400 90-97 20-60 90-98 20-50 < 1 < 1 80-90 30-60

Post-purificarea – sedimentarea si epurarea namolului reprezinta ultimul pas in epurarea apei reziduale. Prinsedimentare, namolul din instalatia de epurare a apei uzate este separat de faza de apa prin decantarea gravitationala.

Dupa dezhidratarea acestui namol prin intermediul unui filtru-presa, se poate forma o turta de namol cu pana la40 % corpuri solide uscate, in timp ce prin intermediul unei prese curea se poate produce o turta de namol avand intre20-25 % corpuri solide uscate. Prin centrifugare se poate realiza un procent de pana la 25-45 % corpuri solide uscate,iar prin tratament termic un procent de pana la 90 %. Energia reprezinta un factor important in cadrul acestor procese. Apele reziduale provenite din apele uzate de tabacariile europene sunt epurate in moduri diferite.

Exista situatii in care o anumita tabacarie aplica toate metodele de epurare a apei reziduale uzate descrise mai sus lalocul de munca. In alte situatii o tabacarie individuala poate aplica (la locul de munca) doar pre-epurarea sau o partedin metoda de pre-epurare sau nici un fel de epurare, trimitand apele reziduale catre o instalatie de epurare folosita incomun cu alte firme; acestea pot fi utilizate in comun si sunt destinate in special prelucrarii apelor reziduale provenitedin tabacarii. O tabacarie poate de asemenea sa epureze doar partial apa reziduala la locul de munca, deversand apoi restul spre ouzina municipala de epurare, platind contributia sa financiara pentru impartirea cat mai eficienta a rolului de epurare aapelor reziduale.

Administrarea si epurarea deseurilorMasurile integrate procesului de prelucrare a pieilor mentionate mai sus vor preveni direct sau indirect aparitiadeseurilor. Este de o importanta similara epurarea de deseuri care nu pot fi tratate altfel, de exemplu prin separarea deresturi specifice, ca sa faca posibila o epurare eficienta. Sunt utilizabile mai multe optiuni pentru reciclarea saureutilizarea resturilor de deseuri organice:? Se poate produce gelatina si clei din deseurile netabacite; in anumite state membre ale Comisiei Europenedeseurile nesupuse tabacirii sunt prelucrate pentru a produce ambalaje de mezeluri. ? Recuperarea seului din resturile crude de la stutuire, carnea pentru clei si resturile de la spaltuire se efectueaza ininstalatii de profil. Resturile de la stutuire dupa cenusarire, carnea pentru clei si resturile de la spaltuire ar putea aveanevoie de o prelucrare prealabila inainte de transformare? Grasimea poate fi separata si reciclata, dar acest lucru se poate pune in practica doar in cazuri exceptionale? Recuperarea proteinei (hidrolizat de proteina) din resturi de spalt de exemplu, pentru transformarea lor iningrasamant? Recuperarea colagenului din resturi de la stutuire (dupa cenusarire) si a resturilor de spalt. Colagenul are diferiteutilizari ca aditiv in produsele de brutarie si carmangerie, in produse farmaceutice si cosmetice si ca aditiv la produseledin cauciuc. ? Deseurile tabacite pot fi utilizate in productia de placa din fibre de piele. Alte variante de prelucrare a deseurilor organice si a namolului rezultat din epurarea apelor reziduale sunttransformarea acestora in ingrasamant compus, reciclarea in agricultura, fermentatia anaeroba, ingroparea in pamantsi tratamentul termic. Aplicabilitatea metodelor de evacuare a namolului depinde de compozitia namolului, in special decontinutul de crom si trebuie evaluata pe baza fiecarui caz in parte, luand in considerare prevederile legale si politicilepe plan national. Alte reziduuri pot necesita un tratament suplimentar (in afara locului de munca). Acestea includ urmatoarele deseuri:sare, solventi organici si substante chimice utilizate in proces, substante auxiliare, detergenti, namol de la finisare,corpuri solide de la evacuarea aerului (carbon activat, namol de la epuratorii de apa) si materiale provenite de laambalaje.

Emisii in aerDegajarile in aer pot aparea din diverse etape ale prelucrarii, purtand cu ele diferite substante si particule. Suntutilizabile masuri preventive si metode de epurare aplicate la ‘sfarsit de conducta’ pentru a preveni sau reduce emisiilede la solventi organici, amoniac, sulfura de hidrogen, particule totale, impreuna cu mirosul care se poate degaja de laaceste substante.

Energie

10

Sunt disponibile foarte putine informatii asupra utilizarii energiei in cadrul tabacariilor. Pentru a strange mai multeinformatii este necesar sa inregistram consumul de energie pentru electricitate, caldura (aburi si incalzire) si aercomprimat, in special pentru fazele de prelucrare cu un consum maxim, cum ar fi epurarea apelor reziduale siprocedurile de uscare.

Zgomot, vibratiiNu exista deloc informatii asupra acestui subiect.

MonitorizareExista analize standardizate si metode de masurare pentru monitorizarea parametrilor apelor reziduale uzate, dar esteimportant sa utilizam aceleasi unitati pentru a face comparabile aceste date. In acest document, datele sunt uneoriexprimate drept concentrari, sau in raport cu pielea produsa sau cu cantitatile intrate de piei crude. Acest fapt facefoarte dificila compararea datelor de emisie si randamentul metodelor folosite. Nu sunt disponibile informatii cu privirela monitorizarea emisiilor de gaze, deseuri, energie si zgomot.

Incetarea functionariiSunt descrise operatiunile generale de incetare a functionarii dar nu exista informatii specifice cu privire la incetareaactivitatii tabacariilor.

Cele mai bune tehnici disponibile in industria prelucrarii pieilor (Capitolul 5)Administrarea si buna gospodarireFunctionarea si intretinereaAngajamentul asumat de conducerea tabacariei este o conditie necesara pentru un randament eficient de protectie amediului. Tehnologia in sine nu este suficienta; ea trebuie sa fie insotita de masuri optime de gospodarire.

Cheia unui randament eficient este reprezentata de constientizarea intrarilor si iesirilor din cadrul procesului deprelucrare, cu privire la caracteristicile materialelor, cantitatile lor si impactul lor potential asupra mediului. Criteriilecare asigura o calitate de exploatare imbunatatita in privinta protectiei mediului pot fi apoi luate in considerare la fel casi criteriile tehnologice care se concentreaza asupra proprietatilor produsului finit. Reducerea deversarilor, accidentelor, pierderilor de apa si utilizarii substantelor chimice este un obiectiv atins prinalegerea metodelor si procedeelor adecvate, a unei intretineri eficiente si a unui control de functionare – prinintermediul supravegherii atente si a ajustarii parametrilor de prelucrare – precum si prin pregatirea eficienta apersonalului. Cele mai bune tehnici disponibile inseamna implementarea prevederilor de separare a fluxurilor de deseuri in scopulpermiterii reciclarii anumitor fluxuri de deseuri. Aceste prevederi includ de asemenea instruirea personalului.

Prevenirea accidentelorSubstantele chimice utilizate in tabacarii vor trebui depozitate si manipulate astfel incat sa reduca la minimum risculscurgerilor si accidentelor. Cele mai eficiente metode utilizabile sunt:? Depozitarea corespunzatoare a substantelor chimice. Cerintele de baza sunt: separarea acelor substante chimicecare ar putea sa reactioneze, generand astfel emisii periculoase; etichetarea si utilizarea unor recipienticorespunzatori; adaptarea camerelor de depozitare si a spatiilor, in scopul de a oferi o aerisire adecvata precum si oprotejare a solului, in special pentru solventii organici nehalogenati si deseurile continand aceste substante? Implementarea anumitor masuri cum ar fi informarea si instruirea personalului; prevederi tehnice pentru protectie,protectie personala si organizare in scopul de a reduce riscurile manipularii agentilor potential nocivi:- manipularea si scurgerile accidentale ar putea conduce la reactii chimice neprevazute cum ar fi de exemplu,degajarea sulfurilor- trebuie asigurata protectia impotriva degajarilor de substante nocive. De inlocuit solventii organici si alti agenti acolounde este posibil- trebuie asigurat faptul ca Normele de Securitate a Materialelor pentru toate preparatele si substantele chimiceutilizate si depozitate la locul de munca sunt disponibile si usor accesibile. ? Asigurarea procedurilor de prim-ajutor si stabilirea procedurilor de evacuare? Efectuarea planurilor pentru situatii neprevazute pentru evitarea sarcinilor de soc la instalatiile de epurare a apelorreziduale? Monitorizarea operatiunii de masuri de evacuare la ‘sfarsit de conducta’? Pregatirea din timp a materialelor de absorbtie pentru cazurile de scurgeri? Asigurarea unei capturi eficiente de apa din operatiunile de absorbtie

11

? Pastrarea unei evidente a accidentelor si incidentelor.

Inlocuirea substantelor chimicePentru inlocuirea substantelor chimice, cele mai eficiente metode utilizabile sunt:? Inlocuirea agentilor si auxiliarilor cunoscuti ca nocivi pentru mediu cu substante chimice mai putin nocive? Tinerea unui inventar al intrarilor si iesirilor, cursul luat de acestea in cadrul proceselor si al degajarilor? Masurarea parametrilor corespunzatori pentru monitorizarea degajarilor in mediu? Exercitarea unei administrari responsabile, inclusiv luarea in calcul a substantelor chimice aplicate in cadrulprocesului (inclusiv materialele gata pentru utilizare), a instruirii personalului, informari si masuri de securitate luatepentru forta de munca si pentru protectia mediului.

In tabelul 5.1. substantele de inlocuit sunt enumerate in coloana din stanga. Inlocuitorii prezentati de cele mai eficientemetode utilizabile sunt enumerati in coloana din dreapta.

SUBSTANTA INLOCUITOR PROPUS DE CELE MAI EFICIENTE METODE UTILIZABILE

Biocide ? Produse cu cel mai redus impact toxicologic si asupra mediului, utilizate la celmai scazut nivel, de ex. di-metil-tiocarbamat de sodiu sau potasiu

Compusi organici halogenati ? Ei pot fi inlocuiti complet in aproape orice caz. Aceasta include inlocuirea pentruagentii de inmuiere, degresare, ungere, de vopsire si agentii speciali depost-tabacire.- Exceptie: curatarea pieilor de la oile Merinos

Solventi organici (nehalogenati)

Procesul de finisare sidegresarea pieilor de oaie suntcele mai importante domenii deaplicatie

Finisare:? Sisteme de finisare pe baza de apa- Exceptie: daca sunt cerute standarde foarte inalte pentru rezistenta stratului deacoperire la frecare si pliere la umed si transpiratie ? Sisteme de finisare pe baza de solventi organici usori? Continuturi aromatice scazuteDegresarea pieilor de oaie:? Utilizarea unui solvent organic si nu a amestecurilor, pentru a facilita posibilareutilizare dupa distilare

Agenti tensioactivi de suprafataEtoxialti fenol alchilici cum ar fietoxilatii nonilfenolici

? De exemplu etoxilati de alcool, acolo unde este posibil

Agenti de complexareEtilen-diamina-tetra-acetat sinitrilo-tri-acetat

? Etilen-diamina-si-succinat si metil-glicina-di-acetat, acolo unde este posibil

Agenti de decalcificare pe bazade amoniu

? Partial cu dioxid de carbon si/sau acizi organici slabi

Tananti- Crom- Sintani si rasini

? 20-35% din cromul ‘proaspat ’ utilizat se poate inlocui cu crom recuperat? produse cu continut scazut de formaldehide, fenol si acid monomer acrilic

Coloranti ? Coloranti lichizi sau desprafuiti? Coloranti cu grad inalt de epuizare continand mici cantitati de sare? Inlocuirea amoniacului cu auxiliari cum ar fi impregnatorii de vopsea? Inlocuirea colorantilor halogenati cu coloranti reactivi sulfonati vinilici

Agenti de ungere ? Substante lipsite de agenti care sa formeze halogeni organici absorbabili- Exceptie: piele impermeabila? Aplicate in amestecuri lipsite de solventi organici, sau, daca nu e posibil, cuamestecuri usoare de solventi organici? Cu produse cu grad mare de epuizare, pentru a reduce consumul chimic deoxigen pe cat posibil

Agenti de finisare pentru straturide acoperire, lianti (rasini) siagenti de reticulare

? Lianti pe baza de emulsii polimerice cu continut monomer scazut? Pigmenti si sisteme de finisare lipsite de plumb si cadmiu

12

Altele:- agenti hidrofugi- produs de ignificare cucontinut de antimoniu si bromurat

? Substante lipsite de agenti care sa formeze halogeni organici absorbabili- Exceptie: piele impermeabila? Aplicate in amestecuri lipsite de solventi organici, sau, daca nu e posibil, cuamestecuri usoare de solventi organici? Lipsite de saruri metalice- Exceptie: piele impermeabila? Produse ignifuge pe baza de fosfat

Tabel 5.1: Cele mai eficiente metode utilizabile pentru inlocuirea substantelor chimice

Masuri ale celor mai bune tehniciale procesului de prelucrare O data cu implementarea cele mai bune tehnici disponibilein proces in locul optiunii de reducere a degajarilor ‘lasfarsitul conductei’, se obtine o imbunatatire cu privire la: ? Consumul de substante chimice? Inlocuirea substantelor chimice riscante cu cele mai putin riscante? Administrarea apei si a deseurilor? Degajarile in aer? Economia de energie

In alegerea cele mai bune tehnici disponibileeste de aceea esential ca echipamentele folosite, ca de exemplurecipientii folositi in prelucrare, dozarea substantelor chimice si dispozitivele de control ale procesului in sine sa fie deasemenea examinate pentru randamentul si compatibilitatea lor cu obiectivele mai sus mentionate. Aceste conditiiprealabile sunt dezbatute si in sectiunea despre Administrare si Buna Gospodarire.

Tabelul 5.2: (Masurile in privinta cele mai bune tehnici disponibileintegrate procesului de prelucrare) descriu cele maieficiente metode utilizabile – acolo unde este posibil – pentru fiecare etapa individuala a procesului de prelucraredintr-o tabacarie. In doua cazuri insa nu s-a ajuns la nici un consens in cadrul Grupului Tehnic de Lucru.

Primul caz este reciclarea piclului (solutiei saramurate de piclare). Solutiile piclu uzate in cadrul procesului de piclarepot fi recliclate in cadrul procesului in sine sau pot fi reutilizate in procesul de tabacire, in scopul reducerii cantitatii desare si de ape reziduale evacuate la canal. Experti reprezentand un Stat Membru si cativa experti care reprezintaindustria in cadrul Grupului Tehnic de

Lucru nu au sprijinit in intregime acest punct de vedere, deoarece poate avea un efect negativ asupra pielii, in specialasupra pielii tratate cu produse pe baza de anilina. S-a inregistrat o divergenta de opinii.

Al doilea caz este cu privire la tabacirea cu saruri de crom.

Majoritatea membrilor Grupului Tehnic de Lucru au fost de acord ca cea mai eficienta metoda utilizabila pentrutabacirea cu saruri de crom este sporirea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom prin controlarea atenta apH-ului, flotei, temperaturii, timpului si solutiei din butoi, toate in combinatie cu recuperarea cromului prin precipitarepentru fluxurile de ape uzate cu continut total de crom > 1g/l.

Ei au fost de asemenea de acord ca, atunci cand recuperarea cromului nu este posibila, (fie in mod individual fie intr-ouzina comuna), metodele de tabacire cu grad inalt de epuizare reprezinta cea mai eficienta alternativa.

Experti dintr-un Stat Membru si unii experti care reprezinta sectorul industrial nu sprijina in intregime aceasta metodaoptima utilizabila. Opinia lor este ca o epurare separata a lesiilor cu continut de crom nu este actualmente viabila dinpunct de vedere economic pentru o mare parte din sectorul industrial al pielariei din Europa, in special in situatiile incare nu sunt disponibile instalatii de epurare specializate.

Desi sunt de acord ca cea mai eficienta metoda utilizabila este de spori eficienta, ei afirma ca recuperarea cromului nupoate fi metoda eficienta in cazul in care nu exista instalatii comune de recuperare specializate.

In opinia lor, nici recuperarea cromului nu poate fi metoda eficienta atunci cand cromul recuperat nu poate fi reciclat inprocesul de tabacire. Astfel se intampla in cazul producerii de piele de calitate superioara, deoarece pielea de calitatesuperioara poate fi produsa doar cu crom ‘proaspat’, iar nu cu adaugari de crom recuperat sau cu tananti cu cromavand un grad ridicat de epuizare. In opinia lor, recuperarea cromului nu este viabila din punct de vedere economic inaceasta situatie. S-a inregistrat o divergenta de opinii.

13

FAZA DE PRELUCRARE CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA ESTE:

ATELIERUL DEINMUIERE

SICENUSARIRE

Conservare si inmuiere ? prelucrarea pieilor crude in masura disponibilitatii lorExceptii:- atunci cand este necesara o perioada mare de transport (max 8-12 ore pentru pieicrude, neracite; 5-8 zile daca este mentinut un ciclu de racire de 20 C) - Pentru anumite tipuri de produse finite- Piei de oi, piei de vitel? Reducerea cantitatii de sare utilizate pe cat posibil

Deparare si cenusarire ? Utilizarea tehnologiei de recuperare a parului, dar aspectele economice potconstitui o problema pentru fabricile existente atunci cand reutilizarea parului recuperatnu este posibila? Reducerea consumului de sulfuri prin utilizarea preparatelor cu enzimi; nu sipentru piei de oaie? Reciclarea lesiilor uzate la prelucrarea pieilor de oaie, care sunt delanate princoleire

Spaltuire ? Utilizarea spaltuirii dupa cenusarireExceptii:- atunci cand materia prima este produsul ‘albastru umed’- atunci cand trebuie obtinuta o piele durabila (de ex. piele pentru pantofi)- atunci cand e necesara o grosime uniforma si precisa a produsului finit? Maximizarea utilizarii spaltului

OPERATIUNIDE

TABACIR

E

Decalcificare sisamaluire

? Efectuarea unei inlocuiri partiale a sarurilor de amoniu cu dioxid de carbon si/sauacizi organici slabi

Degresare piei de oaie ? Optimizarea degresarii umede prin folosirea agentilor tensioactivi de suprafata, cusau fara solventi organici? Masini inchise cu sistem de reducere a degajarilor in aer si apa reziduala atuncicand sunt utilizati solventi organici pentru a degresa pieile in stare uscata

Piclare ? Utilizarea reciclarii partiale sau reutilizarea solutiilor piclu (*) divergente de opinii;vezi mai jos? Utilizarea unui volum de flota intr-un interval de 50-60% (pe baza greutatii seruite)pentru pieile de ovine si bovine cu scopul de a reduce consumul de sare

Tabacire

(**) divergente de opinie;vezi mai jos

? Cresterea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom prin controlul atent alpH-ului, flotei, temperaturii, timpului si solutiei din butoi, toate in combinatie curecuperarea cromului prin precipitare pentru fluxuri de ape uzate cu continut total de Cr> 1g/l (**)? Uilizarea metodelor de tabacire cu grad inalt de epuizare atunci cand recuperareacromului nu este posibila (**)? Maximizarea epuizarii lesiei tanante vegetale in contracurent (tabacire in bazine)sau reciclare (tabacire in butoaie)

14

OPERATIUNIDE

POST-TABACIRE

Retabacire, fixareacromului si neutralizare

? Sporirea epuizarii agentilor de tratare din cadrul procesului de post-tabacire sifixarea tanantilor in piele? Reducerea continutului de sare din lesiile uzate

Vopsire ? Sporirea gradului de epuizare a colorantilor

Ungere ? Sporirea gradului de epuizare a emulsiei de grasimi

Uscare ? Optimizarea dezhidratarii mecanice prealabile uscarii acolo unde este posibil

Aplicarea unui stratsuperficial

? Utilizarea valtuirii? Utilizarea ecranarii ? Utilizarea pistolului pulverizator de joasa presiune si volum ridicat? Utilizarea pistolului pulverizator fara aerExceptie pentru toate cele patru metode de mai sus:- Atunci cand se aplica un finisaj fin, de exemplu pe pielea tratata cu produse pe bazade anilina sau de tip anilina

(*) divergenta de opinie asupra Piclarii: Majoritatea celor din Grupul Tehnic de Lucru au fost de acord ca reciclareasau reutilizarea solutiei piclu se numara printre CELE MAI EFICIENTE METODE UTILIZABILE. Expertii reprezentandun Stat Membru si unii experti care reprezinta industria din Grupul Tehnic de Lucru nu au fost pe deplin de acord,deaorece in viziunea lor trebuie facuta o exceptie. In opinia lor CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA este:? Utilizarea reciclarii sau reutilizarii partiale a solutiilor piclu cu exceptia producerii pielii de calitate superioara.

(**) divergenta de opinie asupra Tabacirii: Expertii reprezentand un Stat Membru si unii experti care reprezintaindustria nu au sprijinit pe deplin aceasta METODA EFICIENTA UTILIZABILA. In opinia lor, o epurare separata alesiilor cu continut de crom nu este viabila actualmente din punct de vedere economic pentru o mare parte dinindustria pielariei din Europa, mai ales in cazurile in care nu exista o instalatie specializata comuna de epurare. Inopinia lor CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA este:? Sporirea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom printr-un control atent al pH-ului, flotei,temperaturii, timpului si solutiei din butoi? Utilizarea recuperarii cromului prin precipitareExceptii: - atunci cand nu exista instalatii de recuperare specializate- cand cromul recuperat nu poate fi reciclat cu scopul de a produce piele de calitate superioara? Utilizarea metodelor de tabacire cu grad ridicat de epuizareExceptie: - productia de piele de calitate superioara

Tabel 5.2. Masuri ale cele mai bune tehnici disponibileintegrate procesului de prelucrareAdministrarea si epurarea apei Cele mai eficiente metode utilizabile pentru administrarea si epurarea apei cuprind:? Reducerea consumului de apa? Buna gospodarire? Masuri integrate procesului (enumerate in Tabel 5.2) si, in cele din urma,? Epurarea apei rezidualeIn cadrul acestor domenii, cea mai buna tehnica disponibila este:

BUNAGOSPODA

RIRE SIMASURI

INTEGRATEPROCESUL

UI

Imbunatatirea ajustarii fluxului de apa la cerintele procesului

Utilizarea spalarilor cu jet de apa intermitent in loc de flux de apa curgator

Modificarea echipamentelor existente pentru a folosi flotele scurte

Utilizarea echipamentelor moderne pentru flote scurte

Reutilizarea apei uzate in procese mai putin critice

Reciclarea sau reutilizarea solutiilor din proces acolo unde este posibil (vezi Tabelul 5.2)

15

EPURAREAAPELOR

ERZIDUALE

Pastrarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri si la un nivel ridicat al pH-ului pana ce sulfuraeste eliminata. Nivelul de emisie asociat dupa epurare este de 2 mg S 2-/l la o proba prin sondaj din apareziduala separata. Dupa ce este eliminata sulfura (la locul de munca sau intr-o uzina de epurare destinatautilizarii in comun cu alte tabacarii) apa reziduala poate fi amestecata. (***) divergenta de opinii; vezi mai jos

Colectarea partiala a apei reziduale cu continut de crom (de exemplu de la tabacire sau de la zvantare) cu oconcentratie totala de crom Cr total > 1 g/l separat si trimiterea ei pentru recuperarea cromului. Recuperareacromului poate fi facuta la locul de munca sau in alta parte (****)

Epurarea (la locul de munca sau in afara lui) apei reziduale cu continut de crom cu o concentratie totala decrom Cr total > 1 g/l in combinatie cu alta apa reziduala (****)

Utilizarea epurarii mecanice (la locul de munca sau in alta parte)

Utilizarea epurarii biologice (la locul de munca sau in alta parte)

Utilizarea sedimentarii post-purificare si epurarea namolului (la locul de munca sau in alta parte)

(***) divergenta de opinie asupra epurarii de crom si sulfuri:Reprezentantii industriei sprijina concluzia ca epurarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri reprezinta OMETODA EFICIENTA UTILIZABILA dar in opinia lor tratarea mixta – la locul de munca – a apelor reziduale cu continut decrom si sulfuri este de asemenea METODA EFICIENTA UTILIZABILA. Argumentele sunt urmatoarele:? Costuri mai mici? Trebuie utilizate mai putine substante chimice? Metoda este simpla si fiabilaSe pot realiza nivele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala – in functie de rata amestecului de 2 mg S 2-/l si 1mg Cr total /l. (de exemplu, daca 50 % din apa reziduala amestec este compusa din apa reziduala cu continut de crom, iar50 % din amestec are continut de sulfuri, nivelele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala vor fi de 1 mg S2- /l si0,5 mg Cr total/l). (****) vezi divergenta de opinii asupra recuperarii cromului in nota (**) din Tabel 5.2 si vezi divergenta de opinie inepurarea separata in nota (***) din acest tabel.

Tabel 5.3: Cele mai eficiente metode utilizabile pentru administrarea si epurarea apei

Pentru toate metodele mentionate in Tabelul 5.3 trebuie sa se decida in functie de locul de munca daca epurareaprimara, secundara sau chiar tertiara este mai eficienta din punct de vedere economic si al protectiei mediului, saudaca trebuie utilizata o uzina de epurare a apelor uzate destinata anume acestui proces si utilizata in comun de maimulte intreprinderi.

De asemenea, poate fi eficient ca o tabacarie sa isi epureze partial apele reziduale la locul de munca, iar apoi sa ledeverseze intr-o uzina de epurare municipala. Indepartarea unor substante individuale din apele reziduale uzate cumar fi biocidele, compusii organici halogenati, agentii tensioactivi de suprafata si alti agenti utilizati in cadrul procesului deprelucrare si care necesita un tratament specific, trebuie de asemenea sa fie decisa de la caz la caz.

Administrarea si epurarea apeiIn administrarea si epurarea apei, cele mai bune tehnici disponibile in ordinea prioritatii sunt: ? Prevenirea? Reducerea? Reutilizarea? Reciclarea/recuperarea? Tratamentul termic pentru anumite tipuri de deseuri

Ingroparea in pamant nu se numara in randurile celor mai eficiente metode utilizabile, desi in unele cazuri constituiesingura optiune aflata la indemana.

O cantitate mare de deseuri, in special deseuri organice, este inerenta productiei din tabacarii. Atat fragmentele dedeseuri organice cat si alte reziduuri pot fi evitate si reduse in mare masura prin utilizarea cele mai bune tehnicidisponibile in cadrul etapelor procesului de prelucrare.

Optiunile de reciclare sunt numeroase si sunt desfasurate la locul de munca sau in afara acestuia. Potentialul pentrureciclare ar trebui exploatat prin asigurarea separarii deseurilor. De egala importanta este comercializarea deseurilorsub forma de produse secundare precum si colaborarea intre tabacari pentru a face din reciclare si reutilizare varianterealizabile din punct de vedere economic.

16

Deseurile care apar intr-o tabacarie trebuie sa fie manipulate si depozitate astfel incat sa evite scurgerile, problemelede miros si emisiile in aer.

In Tabelul 5.4 optiunile de reutilizare, reciclare/recuperare si prelucrare sunt oferite in prima coloana iar tipurile dedeseuri care pot fi utilizate pentru respectiva optiune sunt enumerate in a doua coloana. Cele mai bune tehnicidisponibile inseamna identificarea oportunitatilor de a implementa aceste masuri acolo unde este posibil, asigurandducerea la bun sfarsit a actiunilor.

Reutilizare/reciclare/recuperare siprelucrare

Tip de deseuri

Productia de piele Resturi de spalt

Productia de placa din fibre de piele Deseuri de la tabacire in general, de exemplu resturi de spalt, resturi de lafaltuire, resturi de la stutuire

Produse de marochinarie etc. Resturi de spalt si resturi de la stutuire tabacite

Material de umplutura, lana Par si lana

Gelatina si/sau clei Resturi netabacite de la stutuire, carne pentru clei dinainte de si de dupacenusarire si resturi de spalt

Ambalaje pentru mezeluri Resturi de spalt netabacite

Recuperarea grasimii Resturi de la stutuire netabacite, carne pentru clei dinainte si de dupacenusarire

Hidrolizat de proteina Par, resturi de la stutuire netabacite si de dupa cenusarire, carne pentru cleidinainte si de dupa cenusarire, resturi de spalt dinainte, de dupa cenusariresi tabacite si resturi de la faltuire

Colagen Resturi de la stutuire dupa cenusarire si resturi de spalt

Agricultura si ingrasaminte Par pentru continutul de azot, reziduuri din ingrasaminte compuse sifermentatie anaeroba, namol din epurarea apelor uzate. Cerintele legalepentru aplicarea deseurilor la sol necesita o separare sofisticata adeseurilor si tratarea diverselor resturi.

Ingrasamant compus (gunoi) Par, carne pentru clei dinainte si de dupa cenusarire, resturi de spaltdinainte si dupa cenusarire si tabacite, resturi de la faltuire, grasimi, seu siulei; namol de la epurarea apelor uzate

Fermentatie anaeroba Par, resturi crude de la stutuire, carne pentru clei dinainte si de dupacenusarire, resturi de spalt dinainte si de dupa cenusarire, grasimi, seu siulei; namoluri de la epurarea apelor uzate

Tratament termic Grasimi, seu, amestecuri de solventi organici nehalogenati si ulei

Reciclarea solventilor organici Solventi organici (fara amestecuri)

Regenerarea filtrelor de reducere adegajarilor in aer

Filtre de carbon activat

Reutilizarea si reciclarea materialului deambalaje prin trimiterea lui catre furnizorprintr-un sistem corespunzator de reciclare

Container, paleti, plastic, carton

Tabel 5.4: CELE MAI bune tehnici disponibile pentru administrarea apei

Emisiile in aer

Cele mai bune tehnici disponibile inseamna evitarea generarii de mirosuri printr-un control al procesului, intretinerea,manipularea si depozitarea corespunzatoaer a pieilor crude si a deseurilor, unele cazuri necesitand instalarea de filtre,cum ar fi instalatiile de epurare a apei uzate sau pentru degajarile de compusi organici volatili.

Cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea degajarilor de sulfuri de hidrogen, amoniac, compusi organicivolatili si praf sunt specificate in Tabelul 5.1., Tabelul 5.2 si/sau Tabelul 5.3. In plus, urmatoarele masuri aplicate la ‘sfarsit de conducta’ reprezinta

17

Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea sulfurii de hidrogen, amoniacului si in special a compusilor organicivolatili:? Purificarea umeda a gazelor, de exemplu, pentru a reduce amoniacul si sulfura de hidrogen provenite de ladecalcificare, piclare si vopsire? Purificarea umeda a gazelor, bio-filtrele, indepartarea criogenica sau incinerarea pentru a reduce compusii organicivolatili din procesele de degresare, uscare si finisare? Purificarea umeda a gazelor, absorbtie sau bio-filtre pentru a reduce diversele degajari de la epurarea apelor uzate.

Exista metode corespunzatoare pentru reducerea unei combinatii a degajarilor, de exemplu purificarea umeda pentrueliminarea aerosolilor, solventilor organici si mirosurilor. Prea putine informatii sunt disponibile pentru a ajunge laconcluzii detaliate asupra Cele mai bune tehnici disponibile.

Energie Cele mai bune tehnici disponibile sunt inregistrarea consumului de energie pentru electricitate, caldura (abur siincalzire) si aer comprimat, in special in fazele de prelucrare cu consum maxim, cum ar fi epurarea apelor uzate siprocedurile de uscare.

Din acest motiv, operatorii au nevoie de un sistem de monitorizare al utilizarii si randamentului energiei. Aceastamasura trebuie sa ajute la ajustarea consumul de energie, dar urmatoarele activitati trebuie luate in calcul:? Inregistrarea consumului de energie real, impartit pe tip de energie si utilizari finale majore, pe baza unei evidenteregulate si corespunzatoare ( de ex. orare, zilnice, saptamanale, etc.)? Generarea indicatorilor de randament a energiei (randamentul de energie in trecut sau normalizat la un indicator deproductie/temperatura externa/grad de folosire a cladirii, etc.)? Monitorizarea randamentului energiei, inclusiv mecanismele de alertare a operatorului la variatii semnificative de larandamentul prescris? Asigurarea ca se vor lua masuri corective si de control corespunzatoare si ca acestea se vor inregistra, caraspuns la variatiile de energie? Furnizarea concisa, corespunzatoare si la timp a informatiilor cu privire la randamentul energiei catre toatepersoanele cu responsabilitati in administrarea energiei? Stabilirea si revizuirea obiectivelor de randamentSunt disponibile prea putine informatii pentru a ajunge la concluzii detaliate cu privire la Cele mai bune tehnicidisponibile.

Incetarea exploatariiIn general, Cele mai bune tehnici disponibile pentru incetarea activitatii unei tabacarii includ toate prevederile simasurile care trebuie luate in vederea prevenirii impactului asupra mediului in timpul sau dupa procesul de incetare alucrului. Scopul este prevenirea impactului asupra mediului in general, si in particular asupra vecinatatilor imediate,determinat de acele activitati ce trebuie desfasurate in vederea parasirii zonei, intr-un mod in care se permitereutilizarea acesteia (in functie de deciziile autoritatilor executive asupra sistematizarii teritoriului). Acestea includactivitati cu privire la inchiderea fabricii respective, desfiintarea cladirilor, echipamentelor, indepartarea reziduurilor etc.de la locul respectiv precum si cele privitoare la contaminarea apei de suprafata, a apei de adancime, a aerului sisolului. Sunt disponibile prea putine informatii pentru a ajunge la concluzii detaliate cu privire la Cele mai bune tehnicidisponibile.

Observatii de incheiere (Capitolul 7)Nivelul de consens Acest BREFa primit sustinerea din partea majoritatii membrilor Grupului Tehnic de Lucru, desi in trei concluzii asupraCele mai bune tehnici disponibile trebuie sa notam urmatoarele divergente de opinie: 1. Majoritatea membrilor din Grupul Tehnic de Lucru au fost de acord ca reciclarea sau reutilizarea partiala a solutiilor

piclu reprezinta una din Cele mai bune tehnici disponibile, insa expertii reprezentand un Stat Membru si unii dinexpertii reprezentand industria din cadrul Grupului Tehnic de Lucru nu au fost pe deplin de acord. In opinia lor, Celemai bune tehnici disponibile sunt recliclarea sau reutilizarea partiala a solutiilor piclu cu exceptia producerii de pielede calitate superioara.

2. Expertii reprezentand un Stat Membru si unii din expertii reprezentand industria nu au sprijinit pe deplin concluziaasupra Cele mai bune tehnici disponibile in cazul recuperarii cromului. In opinia lor, epurarea separata a lesiilor cucontinut de crom nu este viabila actualmente din punct de vedere economic pentru multe din tabacariile individuale,acolo unde nu exista o instalatie comuna de epurare specializata.

3. Sectorul industrial sprijina concluzia conform careia epurarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri

18

reprezinta una din Cele mai bune tehnici disponibile dar in viziunea lor si epurarea mixta – la locul de munca – aapelor reziduale cu continut de crom si sulfuri reprezinta tot Cele mai bune tehnici disponibile.

Recomandari pentru activitatea viitoarePentru revizuiri viitoare ale BREF, toti membrii Grupului Tehnic de Lucru precum si alte parti interesate ar trebui sacontinue stangerea datelor cu privire la emisiile uzuale si nivelele de consum si asupra randamentului metodelor luatein calcul in determinarea Cele mai bune tehnici disponibile.

Pentru revizuire, este de asemenea importanta adunarea mai multor informatii asupra emisiilor si nivelurilor deconsum care se pot atinge precum si asupra aspectelor economice a tuturor proceselor din tabacarie si a tanantilor.

Informatiile cu privire la fabricile de referinta si asupra datelor reale de randament sunt de asemenea putine; pentrurevizuirea acestui document trebuie furnizate informatiile lipsa. In afara acestor sfere generale, s-au efectuatmentionari in corpul Cele mai bune tehnici disponibile in privinta domeniilor mai exacte in care lipsesc date si informatii.

Recomandari pentru activitatea viitoare de cercetare si dezvoltareEnuntul anterior scoate in evidenta multe domenii asupra carora trebuie staruit cu atentie in activitatea viitoare.

O mare parte din activitatea viitoare priveste strangerea de informatii care urmeaza a fi utilizate pentru revizuireaacestui BREF. Propunerile pentru activitatea viitoare de cercetare si dezvoltare se concentreaza asupra metodeloridentificate in acest BREF dar sunt prea costisitoare, sau nu pot fi inca utilizate datorita riscului ridicat de vatamare apieilor, si/sau produselor din piele.

Sunt adresate propuneri pentru munca de cercetare viitoare a noilor metode pentru tabacarii, inclusiv cele relevantepentru apa si namol, deseuri solide, aer si sol in Capitolul 7.

PREFATA1. Statutul legal al acestui documentDoar in cazurile in care nu se specifica altfel, trimiterile la “Directiva” in acest document inseamna trimiteri la DirectivaConsiliului 96/61/Comisia Europeana asupra prevenirii si controlului poluarii integrate.

Acest document face parte dintr-o serie ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre Statele Membre aleUniunii Europene si sectorul industrial preocupat de cele mai eficiente metode utilizabile, monitorizarea asociata sidezvoltarea in sectorul lor. *[Este publicata de Comisia Europeana in urma Articolului 16(2) a Directivei, si din acestmotiv trebuie considerata in conformitate cu Anexa IV a Directivei atunci cand se stabilesc “cele mai eficiente metodeutilizabile”.]

*Nota: Parantezele vor fi eliminate o data cu incheierea procedurii de publicare de catre Comisie.

2. Obligatii legale relevante a Directivei IPPC (Biroul de prevenire si control a poluarii integrate) si definitia Cele maibune tehnici disponibile

In scopul de a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat acest document, unele din cele maiinsemnate prevederi ale Directivei Biroului de prevenire si control a poluarii integrate, inclusiv definitia termenului de“cele mai eficiente metode utilizabile” sunt descrise in aceasta prefata.

Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data doar spre stiinta. Nu are valoare legala si nu modifica sauprejudiciaza in nici un fel prevederile curente ale Directivei.

Scopul Directivei este realizarea unei preventii si a unui control integrate a poluarii survenite din activitatile enumeratein Anexa I, care sa conduca la o calitate ridicata de protectie a mediului ca intreg. Bazele legale ale Directivei privescprotectia mediului. Implementarea sa va trebui sa ia in considerare de asemenea si alte obiective ale Comunitatiiprecum competitivitatea industriei Comunitatii, contribuind prin aceasta la o dezvoltare sustinuta.

Mai precis, ea asigura un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii industriale care necesita atatoperatori cat si regulatori, cu rolul de a avea o privire de ansamblu asupra poluarii si potentialului de consum alinstalatiei. Scopul general al unei astfel de abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati conducerea si

19

controlul proceselor industriale, astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului ca intreg. Centrul acestei abordari este reprezentat de principiul general dat in Articolul 3 conform caruia operatorii trebuie sa iatoate masurile preventive corespunzatoare impotriva poluarii, in special prin aplicarea cele mai bune tehnicidisponibilecare sa le permita sa-si imbunatateasca randamentul in protectia mediului. Termenul “cele mai eficiente metode utilizabile” este definit in Articolul 2 (11) a Directivei drept “cele mai eficiente siavansate etape in dezvoltarea activitatilor si metodele lor de functionare, care indica caracterul potrivit din punct devedere practic al anumitor metode de asigurare in principiu a bazelor pentru valorile limita de emisie destinate saimpiedice si, acolo unde nu este practicabil, sa reduca in general emisiile si impactul asupra mediului ca un intreg”. Articolul 2 (11) continua clarificarea acestei definitii dupa cum urmeaza:“tehnici ” includ atat tehnologiile folosite cat si modul in care instalatiile sunt proiectate, construite, intretinute, puse infunctionare si scoase din uz; metodele “disponibile” sunt cele dezvoltate la o scara ce permite implementarea in sectorul industrial relevant, inconditii viabile din punct de vedere economic si tehnic, luand in considerare costurile si beneficiile, fie daca metodelesunt folosite sau prezentate in interiorul Statului Membru in chestiune sau nu, atata timp cat ele sunt suficient deaccesibile operatorului; “cele mai bune” inseamna de cea mai mare eficienta in realizarea unui nivel ridicat de protectie a mediului ca intreg. In plus, Anexa IV a Directivei contine o lista a “consideratiilor de luat in calcul la modul general sau in anumite cazuri indeterminarea celor mai eficiente metode … tinand cont de costurile posibile si de avantajele unei masuri si principiilede prevenire si protectie”. Aceste consideratii includ informatiile publicate de Comisie in urma Articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiilor sunt solicitate sa aiba in vedere principiile generalestabilite in Articolul 3 atunci cand hotarasc conditiile autorizarii. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita deemisii, suplimentate sau inlocuite acolo unde este cazul, de parametri sau masuri tehnice echivalente. In conformitate cu Articolul 9(4) din Directiva, aceste valori limita a emisiilor, masuri tehnice si parametri trebuie, fara aprejudicia respectarea standardelor de calitate a mediului, sa fie fundamentate pe cele mai eficiente metode utilizabile,fara a prescrie utilizarea unei tehnologii specifice sau a vreunei metode, dar luand in considerare caracteristiciletehnice ale instalatiei respective, locatia sa geografica si conditiile locale de mediu. In toate situatiile, conditiile autorizarii trebuie sa includa prevederi asupra reducerii poluarii transfrontaliere si la maredistanta si trebuie sa asigure un nivel ridicat de protectie pentru mediu ca intreg. Statele Membre au obligatia, in conformitate cu Articolul 11 al Directivei, sa asigure ca autoritatile competente saurmeze sau sa fie informate asupra dezvoltarilor realizat in cele mai eficiente metode. 3. Obiectivul acestui DocumentArticolul 16(2) al Directivei solicita Comisia sa organizeze “un schimb de informatii intre Statele Membre si sectoareleindustriale interesate asupra celor mai eficiente metode utilizabile, monitorizarea asociata si dezvoltarea in cadrul lor”si sa publice rezultatele acestui schimb de informatii. Scopul schimbului de informatii este dat in expunerea 25 a Directivei, care afirma ca “dezvoltarea si schimbul deinformatii la nivelul Comunitatii asupra cele mai bune tehnici disponibileva ajuta la redresarea dezechilibrelortehnologice din cadrul Comunitatii, va promova raspandirea pe scara mondiala a valorilor limita si a metodelor utilizatein Comunitate si va sprijini Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive. “Comisia (Directoratul General de Mediu) a infiintat un forum de schimb de informatii (IEF) pentru a sprijini activitateadescrisa de Articolul 16 (2) si un numar de grupuri tehnice de lucru au fost fondate sub umbrela forumului. Atat forumulpentru schimb de informatii cat si grupurile tehnice de lucru cuprind reprezentanti din Statele Membre si industrie, asacum se solicita in Articolul 16(2). Obiectivul acestei serii de documente este de a reflecta cu precizie schimbul de informatii care a avut loc inconformitate cu Articolul 16(2) si sa furnizeze informatii de referinta pentru autoritatile care elibereaza autorizatii,informatii care trebuie avute in vedere atunci cand se iau decizii cu privire la conditiile de acordare a autorizatiilor. Prin furnizarea unor informatii relevante cu privire la cele mai eficiente metode utilizabile, aceste documente vorconstitui niste instrumente pretioase in conducerea activitatii in conformitate cu protectia mediului.

4. Surse de informatieAcest document reprezinta un rezumat al informatiilor adunate din mai multe surse, incluzand in special analizele despecialitate ale grupurilor infiintate pentru a sprijini activitatea Comisiei si verificate de serviciile Comisiei. Toatecontributiile sunt primite cu multumiri.

5. Cum sa intelegem si cum sa utilizam acest documentInformatiile furnizate de acest document sunt destinate a fi utlizate ca un reper de pornire in determinarea Cele maibune tehnici disponibile in cazuri specifice. Atunci cand se determina Cele mai bune tehnici disponibile si se stabilescconditiile de autorizare pe baza Cele mai bune tehnici disponibile, trebuie avut intotdeauna in vedere scopul general derealizare a unui nivel ridicat de protectie pentru mediu ca un intreg. Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatii prezentate in cadrul fiecarei sectiuni a documentului.

20

Capitolul 1 si 2 furnizeaza informatii generale asupra sectorului industrial vizat si asupra proceselor industriale utilizatein cadrul sectorului. Capitolul 3 furnizeaza date si informatii privind emisiile curente si nivelele de consum ce reflecta situatia instalatiilorexistente la momentul redactarii documentului.

Capitolul 4 descrie mai detaliat reducerea emisiilor si alte metode considerate de cea mai mare importanta pentrudeterminarea Cele mai bune tehnici disponibile si conditiilor de acordare a autorizatiilor pe baza Cele mai bune tehnicidisponibile. Aceste informatii includ consumul si nivelele de emisii considerate realizabile prin utilizarea metodei, anumite indicatiiasupra costurilor si problemelor asociate cu metoda, masura in care metoda este aplicabila tipurilor de instalatii cenecesita autorizari din partea Biroului de prevenire si control a poluarii integrate, cum ar fi de exemplu instalatiile mici,mari, existente sau noi. Metodele considerate in general invechite nu sunt incluse aici. Capitolul 5 prezinta metodele si nivelele de consum si emisie considerate a fi compatibile cu Cele mai bune tehnicidisponibile intr-un sens general. Scopul este astfel acela de a furniza indicatii generale cu privire la nivelele de consumsi emisii ce pot fi considerate ca punct de referinta corespunzator in asistarea determinarii conditiilor de acordare aautorizatiilor pe baza Cele mai bune tehnici disponibile sau pentru stabilirea regulilor obligatorii generale in conformitatecu Articolul 9(8). Trebuie subliniat, cu toate acestea, ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor deautorizare corespunzatoare vor implica luarea in calcul a factorilor specifici locului de munca si locali cum ar ficaracteristicile tehnice ale instalatiei respective, locatia sa geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, viabilitatea economica si tehnica a imbunatatirii lor trebuie luata de asemenea inconsiderare. Chiar si obiectivul unic de asigurare a unui nivel ridicat de protectie a mediului ca un intreg va implica deasemenea efectuarea unei judecati echilibrate intre diferitele tipuri de impact asupra mediului, iar aceste judecati vor fiinfluentate adesea de consideratii de ordin local. Desi s-a facut o incercare de prezentare a acestor chestiuni, nu este posibil ca acestea sa fie luate in calcul inintregime in cadrul acestui document. Metodele si nivelele prezentate in capitolul 5 nu vor fi din acest motivcorespunzatoare tuturor instalatiilor. Pe de alta parte, obligatia de a asigura un nivel ridicat de protectie a mediului, inclusiv minimizarea poluarii la maredistanta si transfrontaliere implica faptul ca aceste conditii de autorizare nu pot fi stabilite pe baza unor consideratiistrict locale. Este de aceea de cea mai mare importanta ca informatiile continute in acest document sa fie avute invedere in intregime de autoritatile competente care acorda autorizatii. Deoarece cele mai eficiente metode utilizabile se schimba si ele cu timpul, acest document va fi revizuit si actualizatin mod corespunzator. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului European de Prevenire si Control aPoluarii Integrate la Institutul de Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa:Edificio Expo-WTC; c/ Inca Garcilaso, s/n; E-41092 Sevilla, SpaniaTelefon: +34 95 4488 258Fax: +34 95 4488 426e-mail: eippcb”jrc.esInternet: http://eippcb.jrc.es

DOMENIUL DE APLICATIEDomeniul de aplicatie al BREF pentru industria prelucrarii pieilor este fundamentat in Sectiunea 6.3 din Anexa I aDirectivei Biroului IPPC (Prevenirea si Controlul Poluarii Integrate) 96/61/Comisia Europeana ca “Fabrici pentrutabacirea pieilor cu o capacitate de prelucrare ce depaseste 12 tone de produse finite pe zi”. In acest sector,interpretarea termenilor de “12 tone de produse finite pe zi” este critica in a decide daca o instalatie specifica necesitao autorizatie de prevenire si control a poluarii integrate. Acest document nu prezinta aceasta problema de interpretare. Procesele incluse in cadrul BREF vor urma definirea tehnica a tabacariei ca fiind stabilizarea pieilor si a tuturoractivitatilor asociate cu aceasta. Aceasta este alcatuita din toate activitatile desfasurate la un loc de munca in ambelesensuri ale fluxului de productie. Astfel, domeniul de aplicatie cuprinde procesul esential si activitatile asociate, chiardaca ele nu sunt realizate de fiecare instalatie cuprinsa in Directiva IPPC (Prevenirea si controlul poluarii integrate). Tipurile de piei sunt limitate la cele de origine bovina si ovina, deoarece capacitatile de productie pentru orice alt tip dematerie prima in obtinerea de piele si blana sunt cu mult sub valoarea prag data de Directiva.

Reducerea emisiilor din cadrul proceselor de incinerare pentru furnizarea de energie si din procesele de epurare adeseurilor, desfasurate in general in afara locului de munca nu sunt incluse in acest document.

21

22