anexa 10.pdf

OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL Pag. 1 / 85

ANEXA 10. OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE

CATRE ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL



CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................................................................................... 2

1. INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 3

2. OBIECTIVE DE INVESTITII................................................................................................................................... 3

2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE ....................................................................................................................... 4 2.1.1 Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta ....................................................................... 4 2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta ............. 12 2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta .... 18 2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, jud. Constanta ....................................................................................................................... 28 2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta ...... 32

2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT .................................................................................... 36 2.2.1 Regularizare Parau Greci, jud.Tulcea ................................................................................................... 36 2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea ....................................................... 42 2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea ....................................................... 49 2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta 54

2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR DE FEZABILITATE .......... 58 2.3.1 Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea ............................................................ 58 2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta ............................................................. 60 2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta .................. 63 2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta ........ 66 2.3.5 Punerea în sigurantă a acumulării Luncavita, judetul Tulcea ............................................................ 69 2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, Comuna Nufaru, Judetul Tulcea .......... 73 2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. Judetul Tulcea ...................... 75 2.3.8 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Băltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea ...... 77 2.3.9 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea ..................... 79 2.3.10 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea ...... 81 2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeţul Tulcea ......................................................... 83



1. INTRODUCERE

La nivelul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, in momentul realizarii Planului pentru Prevenirea Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor se afla, in diferite stadii de executie, proiectare si analiza, o serie de obiective de investitii. Realizarea acestor lucrari va duce la imbunatatirea securitatii si protectiei persoanelor, bunurilor si mediului inconjurator fata de efectele negative ale inundatiilor.

Lucrarile promovate de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral sunt cuprinse in scenariul 2, scenariu analizat in cadrul PPPDEI. Acesta prevede masurile non-structurale propuse si cele proiectate de Apele Romane, pe tronsoanele in care este evidenta necesitatea unui tip de actiune de protectie. Prin urmare, din punctul de vedere al securitatii pe care-o confera, este considerat optim.

2. OBIECTIVE DE INVESTITII

In functie de faza in care se regasesc, obiectivele au fost impartite in trei categorii:

• Obiective aflate in derulare

• Obiective avand studiul de fezabilitate avizat

• Obiective cu note de fundamentare avizate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate

Datele tehice, in forma detaliata, ale lucrarilor mentionate in cuprinsul prezentei anexe se regasesc in Studiile de Fezabilitate elaborate la nivelul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.



2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE

2.1.1 Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta

Denumirea obiectivului de investitii

Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta

Amplasamentul Lucrările de regularizare prevăzute în prezenţa documentaţie sunt amplasate în spaţiul geografic Dobrogea, în partea de sud–est a ţării. Administrativ, lucrările proiectate se situează pe teritoriul localităţilor Agigea şi Lazu, judeţul Constanţa, atât in intravilanul cât şi în extravilanul acestora.

Văile Lazu şi Agigea au un curs de apă nepermanent care traversează localităţile cu acelaşi nume.

Amonte de localitatea Lazu, Valea Derea, pe care se scurge apa dinspre localitatea Cumpăna confluează cu un canal de desecare bine conturat care adună apele din partea nordică a bazinului. Cursul de apă ia denumirea de Valea Lazu în intravilanul localităţii, are sensul de curgere Vest – Est, şi se varsă în Canalul Dunăre – Marea Neagră, în amonte de ecluza Agigea. Amplasarea barajului deversor, în aval de confluenţa dintre Valea Derea şi canalul de pe malul stâng - la cca. 60 m amonte de localitate, s-a considerat optimă ţinând cont de condiţiile geologice, hidrogeologice, de configuraţia terenului şi de limita zonei construite.

Valea Agigea are sensul de curgere Vest – Est, şi se varsă în lacul Agigea. Barajul acumulării nepermanente Agigea s-a amplasat în amonte de Cimitirul Ortodox la cca. 400m, ţinând cont de condiţiile geologice, hidrogeologice şi de configuraţie a terenului.

Necesitatea si oportunitatea

În cursul anilor 2004, 2005 s-au produs ploi torenţiale, care au provocat importante pagube materiale. Au fost avariate gospodării şi obiective social – economice, a fost afectată infrastructura, necesitând lucrări urgente de reparaţii, precum şi culturile agricole. În scopul apărării împotriva inundaţiilor, a localităţilor Lazu şi



lucrarilor Agigea sunt necesare lucrări hidrotehnice de regularizare şi de consolidare a albiilor vailor Agigea şi Lazu.

Deoarece capacitatea de scurgere a podurilor de pe DN 39 Constanţa – Mangalia din localităţile Agigea şi Lazu este limitată, amenajarea albiilor văilor Lazu şi Agigea în amonte de acestea, este condiţionată de capacitatea acestora. Pentru confirmarea debitelor, la care au fost dimensionate albiile amenajate ale văilor Lazu şi Agigea, având în vedere şi, debitele înregistrate la ultimele inundaţii, s-a cerut calcularea debitelor maxime cu probabilitatea de 5% la I.N.H.G.A. Conform studiilor hidrologice elaborate, valoarea debitelor maxime cu p=5% (conform clasei a IV-a de importanţă a lucrărilor proiectate) în secţiunile de calcul, este mult mai mare decât valoarea debitelor pentru care au fost iniţial dimensionate albiile văilor Lazu şi Agigea. Deoarece albiile amenajate nu pot tranzita undele de viitură cu p=5% recalculate, a rezultat necesitatea acumulării diferenţei de debite şi de volume a undelor de viitură prin amplasarea unor acumulări nepermanente în amonte de localităţile Agigea şi Lazu. Scopul acestor acumulări este de atenuare a undelor de viitură în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor Agigea şi Lazu.

Lucrările de regularizare propuse în comuna Cumpăna pe valea Derea, sunt necesare şi oportune, deoarece în perioadele cu precipitaţii abundente, în intervale de timp reduse, se concentrează valori importante de debite care deversează malurile existente şi produc inundaţii în zonele joase ale comunei. Totodată, în zona construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a apelor de ploaie (canalizare pluvială, rigole), acestea se scurg necontrolat, producând pagube în gospodăriile oamenilor. Podeţele din dreptul drumurilor comunale, în prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi al capacităţii de transport.

Descrierea lucrarilor

• Început: X: 789118 ; Y: 296895

Obiect 1. Regularizare valea Lazu –zona extravilan

– Lucrari de maxima importanţă

Reprofilare vale extravilan pe 1320 ml;

Decolmatare sector dalat pe 400 ml;

Construcţie subtraversare şi racord la canalul existent - 1buc;

Consolidare albie în zona barajului – 5.6 ml.

Coordonate aproximative:

• Sfârşit X: 789618 ; Y: 295546

• Început: X: 789118 ; Y: 296895

Obiect 2. Regularizare Valea Lazu – zona extravilan si intravilan

– Suplimentare lucrări de maximă importanţă

Subobiect 2.1. Consolidare Valea Lazu pe sectorul extravilan

Consolidare albie în zona barajului – 194,7 m.


• Sfârşit X: 789618 ; Y: 295546

Subobiect 2.2. Consolidare si reprofilare Valea Lazu pe sectorul intravilan

Reprofilarea văii Lazu zona de intravilan a localitatii Lazu pe o lung. de 429 m.

Consolidarea albie cu pereu din dale de beton slab armate pe o lung. de 425,7 m.


• Început: X: 788457 ; Y: 296682

• Sfârşit X: 789118 ; Y: 296895

Subobiect 3.1. Regularizare Valea Lazu intravilan

Obiect 3. Regularizare Valea Lazu si Valea Agigea

- Lucrari suplimentare fata de cele finantate prin HG 986/2006 si 1443/2006



Reprofilarea Valea Lazu intravilan – L= 351 m

Consolidare Valea Lazu intravilan – L=354,3 m

Subtraversări - 5 buc


• Început: X: 788457 ; Y: 296682

• Sfârşit X: 789118 ; Y: 296895

Subobiect 3.2. Regularizare Valea Agigea

Consolidare vale extravilan amonte – L= 740 m

Camera de incărcare si subtraversare – 30 m.

Canal inchis – 475 m.

Consolidare cu dale intravilan – L=250 m.

Reabilitare secţiune dalată – L=1020 m.

Reprofilare vale la varsare – L=280 m.

Subtraversări - 48 m.

Podeţ extravilan amonte –( Fundaţie podeţ – 1buc; Infrastructura – 1buc; Suprastructura – 1 buc)


• Început: X: 788061 ; Y: 294059

• Sfârşit X: 790429 ; Y: 294792

Au fost suplimentate:

Obiect 4 . Acumularea nepermanentă Lazu

- V5% = 0,300 mil.mc; Vtotal neperm = 0,700 mil.mc

- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 63 mc/s la Qaten5%= 11,80 mc/s.

- Grad de atenuare viitura p=5% este 82%.

Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Lazu, luând in considerare capacitatea de transport a albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionarii unei acumulări care să preia diferenţa de dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (63 mc/s) şi capacitatea de tranzitare a albiei din aval (11.80 mc/s).

Acumularea nepermanenta Lazu are rolul de a atenua debitele de viitură de pe Valea Lazu în vederea apărarii impotriva inundaţiilor a localităţii Lazu.

Acumularea nepermanenta Lazu va fi amplasata la cca. 60 m în zona amonte de localitatea Lazu. Din punct de vedere administrativ acumularea este situată pe teritoriul judeţului Constanţa.

Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina siguranţă a barajului, digurilor şi a celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în măsura în care acest lucru este posibil).

Parametrii caracteristic

Nivel talveg baraj

i ai lacului de acumulare sunt:

16,00 mdMB

Nivel radier golire fund 16,20 mdMB

Nivel ax golire de fund 16,70 mdMB

Nivel creastă deversor 22,55 mdMB

Cotă coronament baraj 24,50 mdMB



Volum total nepermanent 0,700 mil. m3

Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,575 mil. m3

Inălţime maximă 8,50 m

• Lungimea coronamentului

Caracteristicile tehnice ale barajului

1. Barajul de pamânt constă dintr-un dig din materiale locale (conform sectiunii A-A), situat la limita construibilă a localitaţii Lazu, care se prelungeşte atât pe malul stâng cât şi pe malul drept până la cota de încastrare în versant.

Lăţimea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având panta de 1:2. Pe paramentul amonte este prevăzută o berma de 2.50 m cu rol de stabilizare a barajului de pământ. Până la înalţimea bermei, taluzul amonte este protejat cu pereu din dale de beton de 15 cm aşezat pe un strat de piatră spartă de 15 cm grosime. Pe paramentul aval taluzul este protejat cu un strat vegetal de 20 cm grosime. Înălţimea barajului este variabilă.

Caracteristici constructive ale barajului:

1000,00 m

• Lăţimea la coronament 3,00 m

• Taluz amonte cu panta 1:2

• Taluz aval cu panta 1:2

• Înalţime maximă 8,5 m

• Ampriza totală a barajului la înălţimea maximă 37,0 m

• Cotă bermă amonte 18,00 mdM

• Volum corp baraj 111700,0 mc

2. Barajul deversor din beton este alcătuit din:

- Canalul de acces amonte - L= 782,00 ml;

- Corpul barajului de beton - L=21,00 ml;

- Ziduri de sprijin amonte şi aval;

- Canal de racord aval – L= 30,00 ml.

2.1. Canalul de acces amonte (secţiunea A-A) are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele spre golirea de fund şi de a reduce eroziunile de talveg amonte de baraj.

Canalul de acces amonte este alcătuit din:

- canal acces mal stâng (L=500 m) prin care este controlată scurgerea apelor de pe versantul stâng spre golirea de fund. In situaţia actuală există un canal de desecare colmatat care are un aport semnificativ la debitul care se scurge din ploaie. Deoarece traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul dinspre baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm până la berma de stabilizare. Fundul canalului va avea lăţimea de 3 m. Taluzul mal drept va avea panta de 1:2 şi va fi protejat prin înierbare. Canalul va avea asigurată o pantă de scurgere atât dinspre amonte spre aval, cât şi transversal, spre şenalul central. În amonte, canalul de acces se racordează cu canalul de desecare existent.

- canal acces mal drept (L=270 m) prin care este controlată scurgerea apelor Văi Derea spre golirea de fund. Deoarece, traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul dinspre baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm grosime până la înălţimea bermei de stabilizare. Fundul canalului va avea lăţimea de 3 m. Taluzul mal stâng va avea panta de 1:2 şi va fi protejat prin înierbare. Canalul va avea asigurată o pantă de scurgere atât dinspre amonte spre aval, cât şi transversal, spre şenalul central. În amonte, canalul de acces se racordează cu albia naturală a Văii Derea.

2.2. Barajul deversor din beton

Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de 7,0 m, care funcţionează liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului afluent cu probabilitatea de 5%.

- (L=21.00 ml) este prevăzut cu o golire de fund alcătuită din două conducte ø1000mm . Aceste galerii sunt dimensionate pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (63 mc/s), respectând condiţia limită aval.



Pe paramentul aval al barajului deversor este prevăzut un strat de 0,5 m de beton de uzură.

Bazinul disipator are o secţiune dreptunghiulară cu următoarele caracteristici:

- lungime totală L= 13,70 ml;

- lăţime - l = 7,00 ml;

- înălţime h = 3,70 m.

Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,20 m pentru a asigura o mai bună disipare a energiei în aval.

Rizberma (L=9,00 ml) va fi executată dintr-un bazin prevăzut cu dinţi disipatori din beton simplu, cu dimensiunile în plan de 1,0x 1,0m cu înălţimea de 0,25 m, cu puternic efect de disipare a energiei. Lăţimea rizbermei va fi de 7,0 m .

2.3. Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de disipare a energiei. Ele au înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar tronsoanele se vor etanşa.

2.4. Canal de racord aval

• Început: X: 788190 ; Y: 297139

cu albia Văii Lazu (L = 30,0 ml) este conform sectiunii tip 1. Canalul se realizează cu pereu din dale de beton de 15 cm grosime şi o lăţime la bază de 4,50 m. Pereul şi radierul canalului se vor turna peste un strat drenant din piatră spartă de 15cm grosime.


• Sfârşit X: 788444 ; Y: 296303

Obiect 5. Acumularea nepermanentă Agigea

- V5% = 0,190 mil.mc; Vtotal neperm = 0,450 mil.mc

- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 42,3 mc/s la Qaten5%= 9,50 mc/s.

- Grad de atenuare viitura p=5% este 78%.

Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Agigea, luând in considerare capacitatea de transport a albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionării unei acumulări care sa preia diferenţa de dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (42,30 mc/s) şi capacitatea de tranzitare a albiei din aval (9,50 mc/s).

Acumularea nepermanenta Agigea are rolul de a atenua debitele de viitură de pe Valea Agigea în vederea apărarii împotriva inundaţiilor a localităţii Agigea.

Acumularea nepermanenta Agigea va fi amplasată la cca. 70 m în amonte de podeţul din dreptul depozitului de deseuri din localitatea Agigea. Din punct de vedere administrativ acumularea este situată pe teritoriul judeţului Constanţa.

Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina siguranţă a barajului, digurilor şi a celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în măsura în care acest lucru este posibil).

Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare

Nivel talveg baraj

sunt:

23,55 mdM

Nivel radier golire fund 24,00 mdMB

Nivel ax golire de fund 24,50 mdMB

Nivel creastă deversor 27,00 mdMB

Cotă coronament baraj 28,60 mdMB

Volum total nepermanent 0,450 mil. m3

Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,190 mil. m3



Inălţime maximă 5,05 m

Caracteristicile tehnice ale barajului

1. Barajul de pamânt

Lungimea coronamentului

constă dintr-un dig din materiale locale, situat în zona amonte a localităţii Agigea, în dreptul Gropii de gunoi, care se prelungeşte atât pe malul stâng cât şi pe malul drept până la cota de încastrare în versant . Lăţimea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având panta de 1:2 . Taluzele barajului sunt protejate printr-un strat vegetal de 20 cm grosime. Înălţimea barajului este variabilă.

Caracteristici constructive ale barajului:

500,00 m

Lăţimea la coronament 3,00 m

Taluz amonte cu panta 1:2

Taluz aval cu panta 1:2

Înalţime maximă 5,05 m

Ampriza totală a barajului la înălţimea maximă 23,20 m

Volum corp baraj 34900 mc

2. Barajul deversor din beton este alcătuit din:

- Canalul de acces amonte - L= 50,00 ml.

- Corpul barajului de beton - L=19,00 ml.

- Ziduri de sprijin amonte şi aval;

- Canal de racord aval baraj – L= 45,00 ml

2.1. Canalul de acces amonte are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele Văii Agigea spre golirea de fund şi de a reduce eroziunile.

Canalul de acces amonte (secţiunea tip I) are secţiune trapezoidală cu laţimea la bază de 2,5 m, cu taluze cu panta 1:1,5 protejate cu pereu zidit din piatră brută. Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile 0,6x0,4m.

2.2. Barajul deversor din beton - (L=19,00 ml) este prevăzut cu o golire de fund alcătuită din două conducte ø1000mm . Golirea de fund a fost dimensionată pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (42,3 mc/s), respectând condiţia limită aval.

Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de 5,0 m, care funcţionează liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului afluent cu probabilitatea de 5%.

Pe paramentul aval al barajului este prevăzut un strat de 0,5 m de beton de uzură.

Bazinul disipator are o secţiune dreptunghiulară cu următoarele caracteristici:

lungime totală L= 8,40 ml;

lăţime l = 5,0 m;

înălţime h = 3,00 m;

Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,00 m pentru a asigura o mai bună disipare a energiei în aval.

Rizberma (L = 6,50 ml) va fi executată din anrocamente cu greutatea 50÷100 kg şi va avea o lăţime de 5,0 m.

2.3. Zidurile de sprijin

2.4.

mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de disipare a energiei. Ele au înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar tronsoanele se vor etanşa.

Canal de racord aval cu albia Văii Lazu (L = 45,0 ml) este conform sectiunii tip II (planşa nr. 5). Canalul are o secţiunea trapezoidală cu 4,30 m laţime la bază. Taluzele cu panta de 1:1,5 se protejează cu pereu zidit din piatră brută de 25 cm grosime. Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile 0,6x0,4m.




• Început: X: 788227 ; Y: 293809

• Sfârşit X: 787958 ; Y: 294207

Obiect 6. Regularizarea Valea Derea in comuna Cumpăna

- Regularizare albie intravilan – L= 2201 ml.

Localitatea Cumpăna este situată în zona estică a judeţului Constanţa, pe DC1A, la km 7+000. Zona Cumpăna face parte din platforma Dobrogei de Sud, dezvoltată pe şisturi vechi antecambriene, cu altitudini medii cuprinse între 50-70mdMN.

Volumul maxim al scurgerii medii lunare se înregistrează în lunile februarie şi iunie când alimentarea pluvială este bogată.

Lucrările propuse sunt necesare şi oportune, deoarece în perioadele cu precipitaţii abundente, în intervale de timp reduse se concentrează valori importante de debite care deversează malurile existente şi produc inundaţii în zonele joase ale comunei. Totodată, în zona construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a apelor de ploaie (canalizare pluvială, rigole), acestea se scurg necontrolat, producând pagube în gospodăriile oamenilor.

Podeţele din dreptul drumurilor comunale, în prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi al capacităţii de transport.

Este necesară mărirea capacităţii de transport a secţiunii de scurgere a albiei existente precum şi realizarea unei canalizări pluviale în zona construită care să asigure transportul debitului cu asigurarea de 5% (Q5%=16,3mc/sec, conform adresei INHGA nr. 592/2008).

Pentru colectarea apelor de pe întreaga suprafaţă a comunei, sunt necesare lucrări pe toate cele 4 fire de vale existente.

Proiectul propune asigurarea tranzitării debitului de calcul prin realizarea a două tipuri de secţiuni:

- Secţiune tip I

Se aplică în zona construită.

Acest tip de secţiune constă dintr-un tub de canalizare din beton cu diametrul de 1500mm capabil să transporte un debit de 5.5 mc/s, grad de umplere 85% şi se aplică pe o lungime cumulată de 638ml. În lungul canalizării se vor amenaja, la distanţa de 50-60ml, cămine de vizitare la care se vor racorda guri de scurgere pentru preluarea apelor din bazinul hidrografic aferent.

- Secţiune tip II

Se aplică pe firul de vale existent prin amenajarea acestuia la o secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază de 1,50m şi înăţimea de 1,50m, din care 0,50m gardă. Canalul va avea taluzele protejate cu un pereu zidit din piatră brută cu grosimea de 25cm. Sub pereu de piatră se va prevedea un geotextil cu rol drenant.

Acest tip de secţiune se aplică pe o lungime cumulată de 1325ml.

Secţiunile propuse se aplică după cum urmează:

-Pe Firul 1, zona canalizată porneşte de pe strada Nucilor (zona comunei cu cotele cele mai joase), urmăreşte strada Cimitirului, apoi Şoseaua Constanţei, strada Trandafirului şi strada Monumentului. În continuare albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.

-Pe Firul 2, zona canalizată porneşte de pe strada Monumentului, şi străbate proprietăţi private pe o lungime de cca 60m. În continuare albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.

-Pe Firul 3, zona canalizată străbate proprietăţi private pe o lungime de cca.90m între strada Nucilor şi Şoseaua Constanţei. Aval de podul DN, albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.

-Pe Firul 4 se va aplica Secţiunea tip II pe lungimea de 125m.

Proiectul prevede reabilitarea a cinci podeţe în vederea asigurării continuităţii scurgerii apelor în dreptul drumurilor comunale. Soluţia constructivă adoptată este aceiaşi ca în cazul podeţelor proiectate în localităţile Agigea şi Lazu.




Fir 1

• Început: X: 785044; Y: 296989

• Sfârşit X: 785830; Y: 296898

Fir 2

• Început: X: 785383; Y: 296392

• Sfârşit X: 785516; Y: 296565

Fir 3

• Început: X: 785534; Y: 297455

• Sfârşit X: 785830; Y: 296898

Fir 4

• Început: X: 785598; Y: 296892

• Sfârşit X: 785718; Y: 296933

Valoarea investitiei

Valoarea conform ultimului Deviz General actualizat

28 257 946 (lei)

Beneficii Paguba totala actualizata : 34 710 670.1 (lei)

Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe perioada de calcul , fiind supraunitar lucrările de constructii propuse pe Vaile Agigea si Lazu sunt justificate din punct de vedere economic .

Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata. Lucrarile propuse vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.

Planuri/planse atasate

10.211 Acumulare Agigea

10.211 Acumulare Lazu

10.211 Acumulare Lazu2

10.211 Plan situatie 25000

10.211 Regularizare Cumpana

10.211 Zona Lazu-Agigea-Cumpana



2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta

Amplasamentul Obiectivul de investiţie este amplasat în partea de S-E a României, în spaţiul geografic al Dobrogei Centrale, respectiv în bazinul hidrografic al râului Topolog ce traversează localităţile Topolog, Calfa, Rahman, Haidar, Stejaru şi Saraiu.

Din punct de vedere administrativ zona studiată aparţine judeţului Constanţa şi Tulcea.

Necesitatea si oportunitatea lucrarilor

În platoul dobrogean unde se află şi râul Topolog, inundaţiile au caracter local şi sunt generate de unde singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe majoritatea văilor.

In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al raul Topolog, fenomenul este amplificat şi de aportul de apă provenit de pe cursurile de apă Hagiomer, Valea Osâmbei, Mahomencea, V. Dulgherului, V. Cişmelei, principalii afluenţi ai raului Topolog.

Din aceste motive în zona localităţilor traversate de raul Topolog, viiturile care s-au produs în ultimii 10 ani au provocat distrugerea unui număr mare de case şi gospodării, a unor obiective social-economice precum şcoli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public. (şosele, poduri, etc) .

Localităţile şi obiectivele afectate de viiturile înregistrate după anul 1990 în Bazinul Hidrografic Topolog, conform datelor transmise de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral sunt următoarele:

• In anul 1994 – loc. Topolog :



- 7 case distruse;

- 20 ha terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public.

• In anul 1996 – loc. Stejaru :

- 2200 terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public.

• In anul 1997 – loc. Rahman :

- 1 obiectiv socio-cultural;

- 0,1 km drum judeţean.

• In anul 2001 – loc. Saraiu :

- 3 case distruse.

• In anul 2002 – loc. Saraiu :

- 81 case afectate (din care 66 inundate);

- 35 fântâni ;

- 297 ha terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public;

- animale, păsări luate de viitură.

Intregul bazin hidrografic al raului Topolog nu este dotat cu lucrări de apărare sau regularizare a cursurilor de apă, decât local prin lucrări realizate de autorităţile locale şi din acest motiv se propun lucrări de regularizare şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor traversate de râul Topolog şi afluenţii acestuia.

In aval de localitatea Topolog au existat două acumulări nepermanente în prezent deteriorate, nereprezentând un pericol la viituri pentru zona aval.

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor propuse prin tema de proiectare pe raul Topolog se încadrează în prevederile schemei cadru de amenajare complexă a spaţiului hidrografic Dobrogea propuse în etapele de scurtă şi medie durată .

Pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse la viituri şi pentru evitarea producerii în viitor a unor astfel de fenomene se propun lucrări de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor afectate, cuprinse în bazinul hidrografic Topolog.

Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile înregistrate în ultimii ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se pot produce ca urmare a nerealizării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, iar importanţa socială - de impactul pe care poate să-l inducă aceste calamităţi asupra locuitorilor zonei .


In vederea apãrãrii împotriva inundaţiilor a obiectivelor social-economice, a gospodãriilor şi terenurilor cu folosinţã agricolã, în zonele în care s-au înregistrat viituri s-a propus realizarea unor lucrări hidrotehnice. La proiectarea acestor lucrări s-a ţinut seama de cerinţele temei de proiectare, de prevederile schemei cadru de amenajare a bazinului hidrografic, de datele culese la teren, respectând totodatã planurile urbanistice şi de amenajarea teritoriului şi nu în ultimul rând de cerinţele pentru reducerea impactului social şi de mediu.

S-au analizat şi propus urmãtoarele lucrãri în localităţile care în ultimii ani au fost calamitate la viituri în bazinul hidrografic al raului Topolog :

a) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 3,1 km în intravilanul localităţii Saraiu prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia pe o lungime de 3,1 km şi consolidarea malurilor;

b) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 50 m în intravilanul localităţii Stejaru prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia şi consolidarea malurilor precum şi refacerea podului din localitate care nu are secţiune de scurgere ;

c) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 100 m în intravilanul localităţii Topolog, prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia şi consolidarea malurilor precum şi refacerea podului din localitate care nu are secţiune de scurgere .

Având în vedere faptul că lucrările se întind pe teritoriul a două judeţe (Tulcea şi Constanţa) şi datorită necesităţii realizării unei etapizări a investiţiei datorită valorilor mari ale acesteia, investiţia de bază a fost structurată în patru obiecte după cum urmează:

• Ob.1 – Zona Saraiu (jud. Constanţa);



• Ob.2 – Zona Topolog (jud. Tulcea);

• Ob.3 – Zona Stejaru (jud. Constanţa)

• Ob.4 – Poduri

In urma analizării raului Topolog din punct de vedere al inundabilităţii s-au identificat zonele cu risc de inundare pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%, propunându-se lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Aceste zone sunt prezentate pe planul de ansamblu

• Început: X: 749020 ; Y: 361980

Ob.1-Zona Saraiu

Localitatea cea mai afectată la inundaţii este comuna Saraiu (jud. Constanţa), la care nivelul apei corespunzător debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depăşire de 5% inundă ambele maluri pe toată lungimea comunei, provocând pagube importante.

Având în vedere faptul că r. Topolog traversează comuna Saraiu prin centru ei, pe ambele maluri aflându-se case şi anexele lor, nu se pot propune lucrări de îndiguire pentru apărarea împotriva inundaţiilor datorită lipsei spaţiului necesar realizării acestora.

Astfel s-a propus calibrarea albiei minore până la secţiunea necesară de scurgere a debitului maxim de calcul de 5% între malurile raului Topolog.

Lungimea totală a calibrării în comuna Saraiu este de 3100 m . Calibrarea albiei se va realiza conform secţiunii tip 1 .

Pentru stabilizarea malurilor în plan se propune consolidarea acestora pe ambele maluri .

Pentru rectificarea meandrelor se prevede tăierea coturilor mai accentuate, iar braţele moarte se vor umple cu pământul rezultat din excavaţii, în urma calibrării albiei minore.

Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se realizarea unui prag de fund îngropate la cca.25 m aval de pod (Rv3) .


• Sfârşit X: 750828 ; Y: 363314

• Început: X: 766703 ; Y: 380671

Ob.2 - Zona Topolog

In zona comunei Topolog (jud. Tulcea), nu s-au înregistrat inundaţii la viituri care să provoace pagube importante, dar calculele hidraulice efectuate au evidenţiat faptul că podul Rv10 nu are secţiune de scurgere, deschiderea podului fiind înecată, fapt care provoacă inundarea caselor amonte de pod.

Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de regularizare a albiei (amote şi aval Rv10) pentru stabilizarea albiei.

Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se realizarea unui prag de fund îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv10) .

Deasemenea aval de podul Rv9, la cca. 20 m, malul drept este erodat punând în pericol casele aflate în această zonă propunându-se realizarea unei recalibrări de mal şi consolidări ale malurilorpe o lungime de 50 m (amonte şi aval) de pod.

Lungimea totală a lucrărilor de regularizare în comuna Topolog este de 100 m.

Zona RV 9


• Sfârşit X: 766646 ; Y: 380547



Zona RV 10


• Început: X: 766913 ; Y: 381188

• Sfârşit X: 766916 ; Y: 381055

• Început: X: 755305 ; Y: 363589

Ob.3 - Zona Stejaru

In zona satului Stejaru (comuna Saraiu - jud. Constanţa), s-au înregistrat inundaţii la viituri care au provocat pagube datorită faptului că podul (Rv4) din localitate nu are secţiune de scurgere producându-se inundarea caselor amonte de pod.

Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de recalibrare a albiei pe o lungime de 50 m (amote şi aval Rv4).

Albia fiind instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei se propune realizarea unui prag de fund îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv4) .


• Sfârşit X: 755272 ; Y: 363769

- 15 cm balast

Ob.4 - Poduri

Din punct de vedere al tranzitării apelor mari la viituri un număr de cinci poduri (Rv1-aval loc.Saraiu , Rv4-loc.Stejaru, Rv5-loc.Haidar, Rv10 şi Rv11-loc.Topolog) de pe traseul r. Topolog nu au capacitatea necesară de scurgere, ele fiind depăşite, producând remuuri amonte pod şi implicit inundarea acestor zone .

Podurile care afectează scurgerea apelor mari la viituri şi crează inundarea zonelor locuite sunt Rv4-loc.Stejaru(jud.Constanţa) şi Rv9-loc. Topolog(jud.Tulcea).

Pentru aceste două poduri s-a propus refacerea lor prin realizarea unor poduri noi pe acelaşi amplasament dar care să permită tranzitarea debitului de calcul de 5% plus garda de siguranţă aferentă.

Podul Rv 4 pe DC 73 va avea lungimea de 18,00 m şi lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m parte carosabilă, corespunzatoare pentru două fire de circulaţie si 1,50 m fiecare trotuar.

Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 18,00 m şi înalţimea de 80 cm, 9 bucati in secţiune transversală.

Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din beton armat la cea superioară iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton în soluţia cheson deschis.

Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă şi 75 cm fiecare acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 140 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic uşor, similara cu cea existentă, va fi alcătuită din:

- 24 cm piatra sparta

- 4 cm binder de criblura

- 4 cm beton asfaltic

Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă şi 50 cm fiecare acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi alcatuita din:

- 25 cm balast

- 8 cm macadam

Podul Rv 10 pe DC in satul Topolog va avea lungimea de 12,00 m, va fi oblic 600 dreapta si va avea



lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m parte carosabilă, corespunzătoare pentru două fire de circulaţie si 1,50 m fiecare trotuar.

Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 12,00 m si inălţimea de 52 cm, 14 bucăţi in secţiune transversală.

Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din beton armat la cea superioară iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton in soluţia cheson deschis.

Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă si 75 cm fiecare acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 150 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic usor, similară cu cea existentă, va fi alcătuită din:

- 15 cm balast

- 24 cm piatra sparta

- 4 cm binder de criblura

- 4 cm beton asfaltic

Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă si 50 cm fiecare acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi alcătuită din:

- 25 cm balast

- 8 cm macadam

La ambele amplasamente ale podurilor s-a constatat existenţa unor linii electrice şi de telecomunicaţii pentru care s-au prevăzut mutări şi inăţări de linii şi, de asemenea, la podul Rv 10, de o parte şi de alta a podului exista conducte metalice care vor trebui deviate provizoriu si definitiv pentru a permite execuţia podului.

De asemenea s-a prevăzut şi realizarea unor lucrări de regularizare la aceste poduri ( lucrările de regularizare fiind incluse în Ob.2-Zona Topolog şi Ob.3-Zona Stejaru).

Celelalte poduri inundate nu afectează zonele cu intravilan fapt pentru care nu s-au propus lucrări de refacere a acestora.

Este necesar ca beneficiarul lucrării să atenţioneze beneficiarii podurilor în vederea refacerii lor dat fiind faptul ca la viituri repetate cu asigurări mai mari de 5% acestea pot fi deteriorate.

Calibrarea albiei minore ( secţiune tip 1 ) se va executa prin excavaţii pânã la o secţiune capabilã sã transporte debitul de calcul cu asigurarea de 5%.

Lăţimea albiei minore la bază este de 6 m, iar panta taluzurilor m=1,5-2, pante ce se vor stabili exact la faza P.T. în urma recomandărilor studiilor geotehnice finale.

Pământul rezultat din excavaţiile realizate la calibrarea albiei va fi transportat amonte şi aval de localitate unde va fi de depus pe ambele maluri realizându-se deponii sistematizate.

secţiune tip 1

recalibrarea se face pe o lungime de 3.250m cu o secţiune transversală de formă trapezoidală cu lăţimea la fund de 6,00m şi taluze de 1:2.Materialul rezultat din recalibrare se va folosi pentru umpluturi în braţele moarte iar restul se va sistematiza.

secţiune tip 2

Această consolidare este constituită din doua cutii de gabioane suprapuse (1,5x1x4)m şi (2x1x4)m fundate pe o saltea de gabioane (4x0,23x2)m.Salteaua de gabioane se va poza sub cota talvegului proiectat la -0,30m, pe un filtru din material geotextil.

Taluzurile vor fi protejate cu saltea antierozională umplută cu pământ vegetal care se va înierba

secţiune tip 3

Această consolidare este constituită din saltea de gabioane (5x0,3x2)m, pozate la talvegul proiectat cât şi pe taluz, aceasta fiind pozată pe toată lungimea ei pe un filtru din material geotextil.În continuarea saltelei de pe taluz se va realiza o protecţie cu saltea antierozională umplută cu pământ vegetal care se va înierba.

secţiune tip 4

Pentru stabilizarea talvegului râului Topolog au fost prevăzute 3 praguri de fund.În profil transversal pragul de fund este constituit din saltea de gabioane(5,00x0,230x2,00)m pe care se pozează un gabion de (1,5x1x4)m. Aducerea la cota talvegului natural se face prin umpluturi de piatră brută.





22 754 868 (lei)

Beneficii Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate : 25 627 324.61 (lei)

Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute în prezenta documentaţie se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.

Lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor propuse a se executa în bazinul hidrografic Topolog presupun un efort financiar mult prea mare dacă lucrările ar începe concomitent în toate zonele. Din această cauză se propune o etapizare a lor, în patru urgenţe, funcţie de pagubele produse prin neexecutarea lor şi importanţa obiectivelor apărate.

• URGENŢE

Obiect 1 - Zona Saraiu

Obiect 2 - Zona Topolog

Obiect 3 - Zona Stejaru

Obiect 4 - Poduri


10.212 Zona Topolog.jpg

10.212 Plan sit pod Stejaru-Model.pdf

10.212 Plan situatie podTopolog-Model.pdf

10.212 Plan zona Stejaru.pdf

10.212 Plan zona Topolog-Model.pdf

10.212 Topolog Ob1-Saraiu.pdf

10.212 Topolog Ob2-Topolog.pdf

10.212 Topolog Ob3-Stejaru.pdf



2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta

Amplasamentul Obiectele 1 ;2 ;3 ;4 ;5 ; 6; 7 din cadrul obiectivului de investiţie “Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic Casimcea, jud. Constanţa” sunt amplasate în partea de S-E a României, în bazinul hidrografic al râului Casimcea .

Perimetrul de interes este situat pe valea râului Casimcea a afluenţilor acestuia, în zona localităţilor Casimcea, Călugăreni, Nistoreşti, Cheia, Grădina, Runcu şi Pantelimonu de Jos. Accesul în zonă este asigurat de Dj 222 şi 225 Mihail Kogălniceanu-Casimcea şi Pantelimonu de Jos.

Din punct de vedere administrativ lucrările proiectate sunt amplasate în judeţele Tulcea şi Constanţa.


În platoul dobrogean unde se află şi râul Casimcea, inundaţiile au caracter local şi sunt generate de unde singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe majoritatea văilor.

In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al r. Casimcea, fenomenul este amplificat şi de aportul de apă provenit de pe cursurile de apă Pantelimon, Cartal, Râmnicu,Mucova, afluenţi ai raului Casimcea.

Din aceste motive în zona localităţii Casimcea, viiturile care s-au produs în ultimii ani au provocat distrugerea caselor, gospodăriilor şi a unor obiective social-economice precum şcoli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public (şosele, poduri, etc) .

Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile înregistrate în ultimii 10 ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se pot produce ca urmare a nerealizării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, iar importanţa socială - de impactul pe care poate să-l inducă aceste



calamităţi asupra locuitorilor zonei .

Pe tronsonul de râu Casimcea studiat pe cca. 2500 m, albia este puternic meandrată şi invadată de vegetaţie, cu o pantă generală a talvegului de cca. 0,007, iar adâncimea medie este de cca. 3,00 m.


In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Cheia au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 555,00 m ,consolidarea malului stang pe o lungime de 71,00m, îndiguirea pe malul stang pe o lungime de 1358,00m ce se va închide în rampa podului,iar aval de pod un dig flotant de 235,00m, un prag de fund pentru stabilizarea secţiunii albiei precum şi devierea canalului din zona cantonului de exploatare.

Traseul sinuos al r.Casimcea a fost corectat prin tăierea unei meandre defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierii de cot este de 370 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .

SECIUNE TIP - RECALIBRARE ALBIE

Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 5 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.

S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru realizarea umpluturilor în dig.

SECIUNE TIP - CONSOLIDARE DE MAL

Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.

În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.

În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal, realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.

SECIUNE TIP – DIG

Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior 1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g= 0,20m.

SECIUNE TIP – TĂIERE DE COT

Tăierea de cot va fi închisă numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.

Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime acestea se consolidează cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.


SECIUNE TIP – PRAG DE FUND

Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzut un prag de fund îngropat la cota talvegului. Acest prag are o secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragul se va poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.

SECIUNE TIP – CANAL DE EVACUARE

OBIECT 1 – ZONA CHEIA



În zona canalului de evacuare digul se va întoarce pe malurile acestuia pe o lungime de 56,00m. Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 2,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior 1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g=,20m.

Canalul de evacuare are o lungime de 80,00m, cu o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 2 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.Taluzele şi radierul canalului se cor proteja cu dale din beton C12/15 turnat pe loc de 0,10mgrosime, pe un strat drenant de 0,10m grosime.


• Început: X: 772278 ; Y: 341416

• Sfârşit X: 772925 ; Y: 340318

In urma analizării pr. Mucova în zona localităţii Grădina au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1679,00 m ,consolidarea malului stang pe o lungime de 120,00m,a malului drept pe o lungime de 88,00. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund .

Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a două meandre defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 170,00 m.



S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru realizarea umpluturilor în platforme.






Tăierile de cot vor fi închise numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.




OBIECT 2 – ZONA GRĂDINA

Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute două praguri de fund îngropate la cota talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată



lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.


• Început: X: 772086 ; Y: 344518

• Sfârşit X: 772970 ; Y: 345283

în zona localităţiiPantelimon au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor a celor două puţuri de alimentare cu apă a localităţii.Lucrările constau în realizarea a două diguri inelare .

OBIECT 3 – ZONA PANTELIMON

D1 cu o lungime de 73,00m,


• X: 768246 ; Y: 346948

D2 cu o lungime de 75,00m


• X: 768344 ; Y: 347066

In urma analizării pr. Cartal în zona localităţii Runcu au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1848,00 m, consolidarea malurilor pe o lungime totală de 897,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute patru praguri de fund .Pe malul stang amonte de pod s- a propus o îndiguire pe o lungime de 971,00m,aval de pod îndiguirea se continuă cu zid parapet pe o lungime de 89,00m,iar în continuarea acestuia cu dig pe o lungime de 268,00m .Pe malul drept aval de pod se propune un zid parapet pe o lungime de 96,00m ce se continuă cu un dig în lungime de 374,00m.

Traseul sinuos al pr. Cartal a fost corectat prin tăierea a şapte meandre defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acestora. Lungimea totală a tăierilor de cot este de 912,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .

Pentru evacuare apelor in exces din incintele create prin indiguire, s-au prevăzut şase subtraversări atât prin dig cât şi prin zidul-parapet. Poziţiile subtraversărilor pe planul de situaţie sunt aproximative,definitivarea lor se va face după începerea execuţiei lucrărilor,funcţie de incintele cu cotele cele mai mici din spatele digurilor şi a zidului parapet.

Cotele de intrare şi de ieşire a sutraversărilor se vor stabili când se vor definitiva poziţiile exacte ale acestora.

Cota de intrare asubtraversării va coincide cu cota terenului din zona de amplasare.

Cota de ieşire a subtraversării va fi cu cca. 10÷15cm sub cota de intrare,sau cu maxim 10cm peste cota prismului de anrocamenteîn zona apărărilor de mal.

Subtraversile va fi realizată din tuburi PREMO Dn 800 mm, fiind prevăzute cu timpan cu clapet aval şi stavilă in amonte (spre incinta îndiguită).

Tuburile subtraversărilor se vor funda pe un strat de beton simplu in grosime medie de 0,40 m – turnat pe un strat de balast de 10 cm. Capătul tubului amonte şi aval se racordează şi se înglobează în timpane realizate din beton armat C12/15 armătura fiind OB37, Φ 8 mm .

Timpanul amonte este echipat cu stavilă plană acţionată manual cu etanşare inversă, cu dimensiunile BxH = 0,8 m x 0,8 m .

Timpanul aval este echipat cu un clapet batant cu diametrul Dn 800 mm.

OBIECT 4 – ZONA RUNCU

Echipamentul hidromecanic (clapet+stavilă) al subtraversării are drept scop împiedicarea pătrunderii



apelor dinspre emisar în incinta îndiguită, în perioada unei viituri şi având ca rol permanent scurgerea apei din precipitaţii din incintă spre emisar. Detalii de execuţie ale ecchipamentului hidromecanic sunt prezentate in broşura legată anexată la documentaţie.

La capătul amonte al timpanului s-a prevăzut spre incintă un canal de acces pereat cu pereu din piatră brută de 15 cm grosime, in lungime de 5m iar spre emisar debuşarea se va face direct pe pereul din beton simplu .









Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute trei praguri de fund îngropate la cota talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.

SECIUNE TIP – DIG

Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior 1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g=,20m.

SECIUNE TIP – ZID PARAPET

Zidurile-parapet din beton simplu turnat pe loc C12/15 pe strat drenant din balast de 0,10m grosime ,sunt realizate la nivelul de calcul de 5% plus o gardă de 50 cm.


• Început: X: 763485 ; Y: 350345

• Sfârşit X: 764720 ; Y: 349302

In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Nistoreştiau fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1572,00 m ,consolidarea malului drept pe o lungime de 86,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund .

Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .

Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 379,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .


OBIECT 5 – ZONA NISTOREŞTI

Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 6 m, iar



pantele taluzurilor de 1:2.













• Început: X: 768341 ; Y: 353026

• Sfârşit X: 768339 ; Y: 351717

OBIECT 6 – ZONA CĂLUGĂRENI

In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Călugăreni au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1062,00 m ,consolidarea malului drept pe o lungime totală de 165,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund .

Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 203,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .


Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 5,00 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.















• Început: X: 767833 ; Y: 357380

• Sfârşit X: 767794 ; Y: 356540

Capacitǎţile totale pentru OB.7 – Zona Casimcea ce vor fi recepţionate de Administraţia Bazinalǎ de Apǎ Dobrogea – Litoral, sunt:

OBIECT 7 – ZONA CASIMCEA

Execuţia lucrǎrilor a demarat în anul 2004 având la bazǎ proiectul elaborat în anul 2004 la faza: P.T.+D.E. pentru acest obiect.

In iunie 2007 lucrǎrile aflate în execuţie (parapeţii de beton) au fost surprinse de o viiturǎ foarte puternicǎ, ce a afectat 15 case şi anexe gospodǎreşti precum şi lucrǎrile hidrotehnice.

Pentru lucrǎrile hidrotehnice deteriorate pe sectorul amonte pod de pe râul Casimcea (RV2), atât pe râul Casimcea, cât şi pe râul Dulbencea a fost elaboratǎ în anul 2008 o documentaţie la faza: P.T.+D.E., de refacere a acestora. Lucrǎrile de refacere ( lucrǎri suplimentare) nu au fost executate în teren.

Prezenta documentaţie s-a elaborat pentru lucrǎrile rest de executat faţǎ de documentaţia elaboratǎ în anul 2004, cât şi pentru lucrǎrile suplimentare prevǎzute pentru refacerea lucrǎrilor deteriorate, lucrǎri prezentate în documentaţia elaboratǎ în anul 2008.

- lungime recalibrǎri de albii – L = 2.392 m;

- lungime tǎieri de cont – L = 477 m;

- lungime ziduri parapet – L = 631 m.




• Început: X: 768337 ; Y: 364395

• Sfârşit X: 767753 ; Y: 362268

Date generale pe obiecte: OBIECT 1 – Zona Cheia

- recalibrare albie - 555m

- consolidare mal stang - 71m

- indiguire mal stang - 1358m

- dig flotant - 235m

- prag de fund - 1buc

- deviere canal in zona cantonului de exploatare

OBIECT 2 – Zona Gradina


- consolidare mal stang - 120m

- consolidare mal drept - 88m


OBIECT 3 – Zona Pantelimon

- dig inelar D1 - 73m

- dig inelar D2 - 75m

OBIECT 4 – Zona Runcu


- consolidare maluri - 897m

- indiguire - 1613m


- parapet - 185m

OBIECT 5 – Zona Nistoresti




OBIECT 6 – Zona Calugareni




OBIECT 7 – Zona Casimcea


- lungime taiere de cot - 477m



- lungime ziduri-parapet - 631m

OBIECT 8 – Poduri

- podet sat Cheia

- pod sat Gradina

- pod sat Nistoresti

- pod sat Runcu

OBIECT 9 - Canton de exploatare

- regim de inaltime P + E + M

- aria construita - 162,3mp

- arie desfasurata - 460,3mp

- arie utila - 359,9mp

- Anexa tehnologica

- regim de inaltime P

- aria construita - 67,1mp



38 840 462.1 Lei

Beneficii Valoarea estimata

47 696 087 Lei

Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.

Vietile locuitorilor din zona si bunurile acestora sunt protejate.


10.213 Zona Casimcea.jpg

10.213 Plan de incadrare in zona BH CASIMCEA.pdf

10.213 Calugareni PS.pdf

10.213 CHEIA 500 PS 1.pdf




10.213 Cheia Sectiuni tip.pdf

10.213 Gradina Sectiuni tip.pdf

10.213 GRADINA-PS 1.pdf




10.213 Nistoresti PS 1.pdf



10.213 Nistoresti PS .pdf

10.213 Pantelimon plan de situatie.pdf



10.213 Pantelimon sectiuni tip.pdf

10.213 RUNCU plan situatie 1.pdf



10.213 RUNCU sectiuni tip.pdf



2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, jud. Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, jud. Constanta

Amplasamentul Obiectivul de investitii este situat pe cursurile de apa Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic, in intravilanul si extravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, localitati ce apartin administrativ judetului Constanta.


Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor

social-economice din localitatile 23 August si Dulcesti de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, ca

urmare a cantitatilor mari de precipitatii cazute ( 80-150 l/mp ), comparativ cu cota de pericol de 40 l/mp/6 ore.

Datorita reliefului specific regiunii dobrogene si faptului ca albiile raurilor sunt nesistematizate si malurile

neconsolidate, apa provenita in urma ploilor se scurge rapid de pe versanti catre cursurile de apa, acestea

neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta, astfel inregistrandu-se distrugeri in perioadele cu

precipitatii, cele mai grave fiind inundarea gospodariilor si locuintelor.

Drept urmare, in perioada 7-8 august 2007, in localitatile 23 August si Dulcesti s-au inregistrat pagube

materiale constand in afectarea unui numar de 5 scoli, o casa in pericol de prabusire si distrugerea a 11 km de

strazi, datorita revarsarii cursului de apa Tatlageacul Mic, sectiunea acestuia neputand prelua intreaga cantitate

de precipitatii. La posturile pluviometrice din zona s-au inregistrat urmatoarele cantitati de precipitatii :



- Techirghiol – 139,5 l/mp,

- Tuzla – 99, 3 l/mp,

- Pecineaga – 83 l/mp.

De asemenea, au fost afectate prin inundare captarile de apa din subteran (6 puturi din cele 13 puturi

situate pe un front de cca 1 km, sursa Dulcesti 1 si Dulcesti 2), apartinand RAJA Constanta, care au fost spalate

si repuse in functiune in regim de urgenta.

Evenimente hidrologice de intensitate apropiata au fost produse si in 22-24 septembrie 2005

(precipitatii cazute intre 89,9 l/mp – 161,5 l/mp), iar in data de 19 septembrie 2006 pe raza localitatii Dulcesti au

fost inregistrate cantitati de precipitatii intre 36 l/mp in 1,5 ore la Pecineaga si 57 l/mp in 1,5 ore la Biruinta,

precipitatii ce au generat o viitura cu un debit reconstituit in aval de satul Dulcesti de 54,3 mc/sec, viitura ce a

afectat 6 case, 7 anexe gospodaresti distruse si 1 km de drum avariat.

Aceste pagube au fost mentionate si in rapoartele de sinteza ale Comitetului Judetean pentru Situatii

de Urgenta Constanta.

In consecinta, pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara realizarea lucrarilor de

recalibrare a albiilor si consolidari de maluri.


Lucrarile de amenajare complexa a albiei vailor Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic in intravilanul

localitatilor 23 August si Dulcesti, precum si cele de decolmatare propuse pe tronsoanele necesare din

extravilanul celor doua localitati, se incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de

amenajare si management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea ABA D-L si respecta reglementarile

tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si

sistematizarea teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic.

Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:

- b = 2,5-9,0 m

Obiect 1. Lucrari de terasamente (recalibrare si decolmatare)

Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii au fost propuse lucrari de

recalibrare si decolmatare a albiilor celor doua vai, pe o lungime totala de 12.780 m ( din care recalibrari 8819 m

si decolmatari 3961 m).

Valea Tatlageacul Mare

Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 2086 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii

transversale:

- h = 1,35-2,7 m;

- m = 0,5;1,0.

Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 9031 mc.

Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 1692 m, cu un volum de terasamente necesar

de 11.500 mc.

Valea Tatlageacul Mic

Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 6733 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii

transversale:

- b = 4,0-6,0 m



- h = 2,5-3,4 m;

- m = 0,5;1,0.

Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 65.226 mc.

Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 2269 m, cu un volum de terasamente necesar

de 16.100 mc.

Obiect2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment

Pe zonele critice din intravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, acolo unde ampriza canalelor este

mica si conditionata de vecinatatea retelei de circulatie sau de limita gospodariilor populatiei, in vederea

asigurarii transportului in conditii de siguranta a debitului lichid maxim cu probabilitatea de 5% au fost propuse

consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In acest fel se realizeaza o reducere a

sectiunii de curgere, vitezele realizate incadrandu-se in limitele admisibile pentru tipul de consolidare ales.

Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 3960 m, (valea Tatlageacul Mare – 1911 m si

Tatlageacul Mic – 2049 m) fiind necesar un volum de terasamente de 27.800 mc (valea Tatlageacul Mare –

13400 mc si Tatlageacul Mic – 14400 mc), si un volum de zidarie de 20150 mc (valea Tatlageacul Mare – 7650

mc si Tatlageacul Mic – 12500 mc).

- terasamente – 3247 mc;

Obiect3. Consolidari transversale

In scopul pastrarii elementelor sectiunii transversale recalibrate a celor doua vai si in scopul reducerii

fenomenelor erozionale prin lungimi mari neconsolidate s-au propus consolidari transversale din beton ciclopian

C6/7.5 (sub forma unor traverse cu adancime de 1-2 m), din beton simplu C12/15 (sub forma unor praguri), si

din gabioane ( sub forma unui bazin disipator). In urma evaluarii, au rezultat ca fiind necesare urmatoarele

volume de lucrari:

- beton ciclopian C6/7,5 – 806 mc;

- beton simplu C12/15 – 295 mc;

- gabioane – 43 mc.

Obiect4. Podete dalate, vaduri pereate

La intersectia celor doua vai cu elementele retelei de circulatie erau amplasate podete tubulare

subdimensionate si deteriorate, precum si improvizatii sub forma unor pasarele pentru circulatia masinilor,

utilajelor si persoanelor. Aceste lucrari au fost inlocuite cu podete dalate, dimensionate corespunzator, rezultand

un numar total de 8 buc. (6 buc. cu dimensiunea 3x2 m si 2 buc. cu dimensiunea 4x2)

La intersectia celor doua vai cu drumurile de exploatare agricole s-au prevazut 12 vaduri pereate.

Avand in vedere ca pentru fiecare vale in parte, respectiv Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, obiectele

Obiect5. Lucrari de protectie a captarilor de apa din subteran

In vederea diminuarii riscului inundarii captarilor de apa din subteran aflate in administrarea RAJA

Constanta au fost prevazute lucrari de terasamente pentru ridicarea cu cca 70 cm a cotei terenului aflat intre

albia vailor si zona fiecarei captari, sub forma unor diguri rezultate prin sistematizarea volumelor de pamant

rezultate in urma executarii lucrarilor de recalibrare din zona limitrofa. La baza taluzului situat spre

amplasamentele captarilor a fost prevazut un sant marginal pentru preluarea apelor ce se scurg pe terenurile

agricole limitrofe, cu descarcare in vai dupa zona amenajata cu dig. Volumul total de terasamente necesar este

de 4050 mc.



2, 3, 4, 5 se suprapun cu lucrarile cuprinse in Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest Obiect defalcate pe fiecare vale:

Tatlageacul Mic


• Început: X: 783583 ; Y: 272750

• Sfârşit X: 786977 ; Y: 273215

Tatlageacul Mare


• Început: X: 787444 ; Y: 275731

• Sfârşit X: 788184 ; Y: 273882



11 311 861.5 (lei)

Beneficii Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate:

11 890 000 (lei)

Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe perioada de calcul , fiind supraunitar lucrările de constructii propuse pe Vaile Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic sunt justificate din punct de vedere economic .

Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.


10.214 Zona Tatlageacul.jpg

10.214 Plan General Tatlageacu Mare

10.214 Plan General Tatlageacul Mic-PLANSA1

10.214 Plan General Tatlageacul Mic-PLANSA2

10.214 Profile transversale-Tatlageacul Mare

10.214 Sectiuni Caracteristice Tatlageacul Mare

10.214 Sectiuni Caracteristice Tatlageacul Mic

10.214 Plan de amplasare



2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta

Amplasamentul Valea Seaca este un curs de apa cadastrat, afluent pe partea stanga a Canalului Dunare – Marea Neagra, curs de apa ce traverseaza sudul localitatii Valu lui Traian pe o distanta de cca. 6 km si localitatea Murfatlar pana la deversarea in Canalul Dunarea – Marea Neagra. Din teren se constata ca valea masoara in realitate 15 km si primeste pe sectorul de varsare, in intravilanul localitatii 2 vai cu caracter intermitent ( un afluent pe stanga si unul pe dreapta ).

Comuna Valu lui Traian este situata in partea central-estica a judetului Constanta fiind traversata de la vest la est pe toata lungimea comunei de DN 3 si linia ferata dubla electrificata Bucuresti - Constanta si avand un numar de 8 859 locuitori.


Localitatile Murfatlar si Valu lui Traian sunt traversate in lungul lor de DN 3 care este principala ruta de acces spre Litoral de la autostrada A2 Bucuresti – Cernavoda si de calea ferata dubla Bucuresti – Constanta.

Comuna Valu lui Traian este situata in zona de influenta imediata a municipiului Constanta si zona suport a litoralului Marii Negre si este o zona rurala cu functiuni agro – industriale si de servicii.

Valea Seaca ( Canalul pluvial ) ce strabate comuna Valu lui Traian pe toata lungimea ei si orasul Murfatlar in partea de est, creeaza disfunctionalitati ale circulatiei rutiere intre zonele de nord si de sud ale localitatilor si provoaca pagube prin inundatii in perioada ploilor torentiale.

Pe sectorul intravilan al cursului de apa sunt amplasate un numar de 8 podete subdimensionate care obstructioneaza curgea apei la debite mari. Cursul de apa prezinta numeroase tronsoane colmatate, in special



in zona podetelor si sectoare icu contrapanta care ingreuneaza tranzitarea apelor in situatia producerii de ploi torentiale.

Lucrarile proiectate au scop regularizarea si amenajarea prin pereere a albiei cursului de apa Valea Seaca ( Canal colector ) si a albiei secundare Valea Seaca si asigurarea legaturilor pentru strazile ce traverseaza aceasta vale prin 7 podete pentru a permite o desfasurare a traficului local in conditii de siguranta.

Necesitatea:

Executia unor lucrari de amenajare se impune ca urmare a inundatiilor produse in decursul anilor.

Conform Planului local de aparare impotriva inundatiilor, intocmit de Comitetul local pentru situatii de urgenta, zona inundabila a acestei localitati este reprezentata de :

- 28 gospodarii

- 21 ha gradini

- 12 ha pasune

- 7 statii pompare a apei potabile

- 1.5 km drum national

Ca urmare a dezvoltarii din ultimii ani a zonei de sud a comunei Valu lui Traian prin parcelarile Zona A si Zona C si a amplasarii in partea de sud a Zonei industriale impune executia unor lucrari de amenajare concomitent cu redimensionarea podetelor existente, care produc ingustari ale sectiunii albiei si diminuarea capacitatii de tranzitare a debitelor.

Oportunitatea:

- Posibilitatea de finantare din Fonduri Europene

- Tendinţa globală, atât guvernamentală cât şi nonguvernamentală, de a reduce gradul de poluare şi de a

proteja mediul.

- Orientarea mondială şi naţională de dezvoltare a localităţilor rurale în sensul conceptului de Dezvoltare

Durabilă.


Avand in vedere ca in localitatea Valu lui Traian in perioada lunilor ploioase din fiecare an s-au produs inundatii in zona vaii ce au condus la degradarea podetelor existente improvizate din tuburi metalice sau de beton a caror diametre nu asigura scurgerea debitelor este necesara realizarea unor podete dimensionate corespunzator din punct de vedere hidraulic si care sa asigure continuitatea circulatiei rutiere de o parte si alta a localitatii, precum si asigurarea unui regim de scurgere imbunatatit al apelor pe acest canal colector.

Lucrarile constau in realizarea a 7 podete dalate cu lumina L = 5.00 m repartizate cat mai uniform pe lungimea localitatii care sa asigure lugatura intre strazile existente de o parte si alta a cursului de apa Valea Seaca si a unui podet cu lumina de 4.00 m pe afluentul din partea de nord si in sistematizarea si regularizarea intregului curs al raului Valea Seaca (canalului colector) existent prin pereere, terenul facand parte din domeniul public al localitatii.

Pentru dimensionarea hidraulica a podetelor si a regularizarii albiei canalului colector pluvial se au in vedere debitele comunicate INHGA Bucuresti.

Realizarea amenajarii cursului de apa Valea Seaca si a legaturilor la DN 3 (Calea Dobrogei), prin realizarea podetelor si lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor va face fara a prejudicia in vreun fel ambientul, salubritatea, starea de sanatate si confort a populatiei avandu-se in vedere :

- Realizarea si intretinerea spatiilor verzi, cu rol impotriva noxelor, zgomotului cat si estetic.

- Executarea de amenajari sigure pentru pietoni

- Protectia apelor de suprafata si subterane

- Sistemul de scurgere a apelor va fi proiectat si intretinut astfel incat sa protejeze drumul si terenurile adiacente

Amenajarea cursului de apa Valea Seaca propuse este formata din 3 tronsoane si se amenajeaza pe traseul actualului Canal colector pluvial si a vaii secundare Valea Seaca pe o lungime totala de 10 730 m.

Tronsonul 1 in partea de est a localitatii de la km 6+000 al canalului colector pana la intrarea in intravilan la km 6+900. Pe aceasta portiune cu lungimea de 900 m exista un sant de pamant care este in mare



parte colmatat.

Pe acest tronson se prevede decolmatarea canalului trapezoidal existent si protectia cu geogrile ancorate prin intermediul unor anrocamente de piatra bruta. Geogrilele se vor imbraca cu pamant vegetal si se vor insamanta cu ierburi perene.

Se vor executa corectiile la dimensiunile in profil transversal precum si corectiile la declivitati conform profilului longitudinal si profilelor transversale.

Tronsonul 1 se termina la km 6+900 la intrarea in intravilanul com. Valul lui Traian.


• Început: X: 780141 ; Y: 301943

• Sfârşit X: 779294 ; Y: 301862

Tronsonul 2

• Început: X: 779294 ; Y: 301862

al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 5858 m de la intrarea in intravilan pana la limita intravilanului localitatii in partea de vest prin refacerea canalului trapezoidal de pamant si regularizarea lui conform profilelor transversale tip si amenajarea lui prin pereere, urmand sa preia pe langa debitele cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.

Pe tronsonul 2 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 4.00 m si o inaltime de 2.00 m pe care se realizeaza pereerea malurilor.

Pe teritoriul comunei Valu lui Traian se prevede realizarea pe acest tronson a 7 podete dalate cu lumina L = 5.00 m.


• Sfârşit X: 774538 ; Y: 302443

Tronsonul 3

• Început: X: 774538 ; Y: 302443

al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 1 635 m de la limita comunei Valu lui Traian pana la deversarea in Canalul Dunare – Marea Neagra, pe teritoriul orasului Murfatlar in partea de vest prin refacerea canalului trapezoidal de pamant si regularizarea lui conform profilelor transversale tip, urmand sa preia pe langa debitele cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.

Pe tronsonul 3 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 4.00 m si o inaltime de 2.00 – 3.00 m pe care se realizeaza protejarea malurilor.


• Sfârşit X: 772902 ; Y: 302422

Tronsonul 4 se realizeaza pe afluentul secundar Valea Seaca pe o lungime de 2334 m pana la confluenta cu Valea principala.

Pe tronsonul 4 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 3.00 m si o inaltime de 1.00 - 2.00 m pe care se realizeaza pereerea malurilor. Se prevede realizarea unui podet la intersectia cu str. Maresal Averescu.

In plan amenajarea urmareste traseul actualului curs cu aliniamente si curbe cu raza minima de 100 m.

Pentru a fi functionale amenajarile vaii urmeaza a fi completate prin podete trebuie sa raspunda criteriilor de rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice si sa asigurea scurgerea apelor.




• Început: X: 775837 ; Y: 303584

• Sfârşit X: 775277 ; Y: 301517

Podete:

Podet Strada Padurii Podet Strada Hasancea Podet Strada Credintei Podet Strada Muresului Podet Strada Haltei Podet Strada Bisericii Podet Strada Valea Seaca Podet Strada Maresal Averescu

Deversor in Canalul Dunare – Marea Neagra

In vederea cresterii capacitatii deversorului se prevede executia a inca unui tub deversor din teava de otel cu diametrul de 1 500 mm in paralel cu tubul existent pe o lungime de 60 m. - Lungimea totala a cursului de apa amenajat = 10.727 km - Podete dalate L=5.00 m – 7 buc - Podete dalate L=4.00 m – 1 buc - Podet tubular D=1500 mm – 1 buc - Podete tubulare D=600 mm – 16 buc - Suprafata construita totala : 110 800 mp, din care :

- Podete dalate : 1 000 mp - regularizare si amenajare curs apa : 132 800 mp

Materialele folosite la realizarea lucrarilor asigura nivelul de calitate conform cerintelor Legii 10/1995 si HG 766/1997 privind calitatea in constructii si a standardelor nationale si armonizate.

Materialele utilizate la executia lucrarilor (produse de cariera si balastiera, ciment, bitum) trebuie sa provina din surse omologate pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. Calitatea materialelor, analizele si incercarile ce se vor face pentru fiecare categorie de material si lucrare, descrirea detaliata a punerii lor in opera si a verificarilor, fazele determinante, urmarirea in exploatare se vor detalia in caietul de sarcini intocmit in cadrul proiectului tehnic.


Valoarea conform ultimului Deviz General Actualizat

25 193 859 (lei)


30 484 569 Lei

Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.


10.215 Zona Valea Seaca.jpg

10.215 Plan de incadrare in zona Valea Seaca 3.pdf

10.215 Plan de situatie1 Valea Seaca.pdf




10.215 Profile Transversale tip Valea Seaca 1.pdf





2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT

2.2.1 Regularizare Parau Greci, jud.Tulcea


Regularizare Parau Greci, judetul Tulcea

Amplasamentul Obiectivul de investitie este situat pe Valea Recea (Raul Greci), in zona comunei Greci, jud. Tulcea. Localitatea este situata in N-V judetului Tulcea si al Dobrogei, la poalele Muntilor Macinului. Paraul Greci(Valea Recea), traverseaza teritoriul comunei de la nord la sud.


Inundatiile prin revarsarea paraului au luat amploare incepand din anii ‘93-’94, cele mai grave inregistrandu-se dupa cum urmeaza:

-pe 04.05.2001, au fost inundate 102 locuinte, nivelul apei atingand pe unele strazi 2m;

-in data de 21 si 31.07.2003, datorita revarsarii apelor au fost afectate bunuri din anexe , fantani si gradini ale populatiei limitrofe cursului de apa;

-pe 17.08.2010, urmare precipitatiilor abundente(100 l/mp) si a revarsarii paraului s-au inregistrat urmatoarele pagube: 2 case distruse, 22 case avariate, 25 locuinte si 125 gospodarii inundate, 3000 mp strazi distruse, 85,5 ha teren arabil inundat.

In cazul producerii unui eveniment hidrologic asemanator cu cele inregistrate in anii precedenti,



numarul de gospodarii care vor fi afectate este de cca 70, este afectat DJ 222K, strazile adiacente, 2 scoli, sediul primariei, dispensarul si 4 centre comerciale.

Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona.


Lucrarile de amenajare complexa a albiei paraului Greci(valea Recea), se incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de amenajare si management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea Administratiei Bazinale de Ape Dobrogea-Litoral si respecta reglementarile tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si sistematizarea teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic al zonei care se invecineaza cu „Parcul National Muntii Macin”.

Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:

- recalibrare albie; - consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment pe sectorul de vale din

intravilan si tronsoanele cu maluri concave din extravilan; - consolidari transversale din zidarie de piatra cu mortar de ciment; - vaduri pereate si refacere punti pietonale de traversare dezafectate; - plantatie silvica de protectie; - refacere imprejmuiri proprietati afectate de executia lucrarilor;

- albia vaii este slab conturata, existand zone amonte de intravilan unde pe cca. 1,5-2Km dispare ampriza vaii, terenul acesta fiind folosit ca agricol, sau acoperit cu vegetatie arbustiva care obtureaza scurgerea apelor;

Obiect1. Recalibrare albie

In situatia actuala valea Recea nu poate transporta debitele care se inregistreaza in timpul viiturilor deoarece:

- pe zona de intravilan si aval de intravilan unde valea incepe sa se contureze, sectiunea de transport este subdimensionata, acoperita de vegetatie arbustiva si nu poate asigura tranzitarea debitelor din timpul viiturilor.

Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii torentiale care provoaca viituri, au fost propuse lucrari de recalibrare a albiei vaii Recea, pe o lungime totala de 5,90 km, pe sectorul cuprins intre varsarea in paraul Greci si padurea Badalan, (zona protejata, cuprinsa in arealul Parcul National Muntii Macin).

Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 57.500 mc.

In vederea asigurarii tranzitarii debitelor maxime calculate la asigurarea de 5% si 1 %, profilul transversal al albiei va fi dublu – trapezoidal atat in extravilan cat si in intravilan, iar in intravilan se va consolida cu pereu din zidarie de piatra, putandu-se adopta viteze de scurgere mai mari.

De asemenea, pe zona locuita a comunei Greci, s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz la caz, cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale avand in vedere cotele radier si elementele geometrice ale noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare a undei de viitura in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.

Rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea(afluent al paraului Greci) a fost analizata in functie de conditiile naturale din teren si de marimea debitului de tranzitat, rezultand noua tronsoane cu sectiuni de scurgere diferite pornind din amonte spre aval cu urmatoarele elementele geometrice:

-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor minime:b=1,0-2,0m, m=1,0, si h=0,5m.

-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor medii si maxime, elementele sectiunii cresc progresiv spre aval dupa cum urmeaza: b=3,00 - 8,00 m, m=1,50 si h=1,5 - 2,50 m.

Tronsoanele V-VIII, se vor consolida cu pereu sau ziduri de conducere din zidarie de piatra cu mortar de ciment.

Sectiunea de scurgere din extravilan se va consolida prin inierbare.



La rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea, s-a avut in vedere sa se realizeze o sectiune de scurgere cu capacitate de inmagazinare si transport care sa creasca progresiv catre aval, asigurandu-se astfel scurgerea apelor la nivele maxime in conditii de siguranta pentru locuitorii comunei. De asemenea vor fi eliminate coturile la 900 iar cotele fundului albiei recalibrate se vor corela cu cotele radierelor podurilor noi executate.

Terasamentele se vor depozita si sistematiza de regula in zonele joase din apropierea paraului pe tronsoanele de vale ramase ca albii moarte dupa rectificare, pentru a reduce riscul de inundabilitate, sau se vor transporta si sistematiza in depozite agreate de Primaria comunei Greci.

Obiect2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra

Pe zona locuita a comunei Greci s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz la caz(cu consolidari sub forma de pereu sau sub forma de ziduri de conducere in zonele mai inguste), cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale astfel incat sa poata fi preluate si tranzitate debitele de apa care se concentreaza succesiv pe vale, avandu-se in vedere cotele radier si elementele geometrice ale noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare a undei de viitura in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.

Pentru usurinta in exploatare pe aceasta zona s-a adoptat solutia unei sectiuni dublu trapezoidale cu o chiuneta de scurgere pe zona centrala pentru debitele minime, asigurandu-se astfel conditii pentru a executa in uscat lucrarile curente de curatire si de intretinere a albiei amenajate.

Elementele sectiunilor de scurgere pe cele patru tronsoane(dupa realizarea consolidarii sectiunii de scurgere) sunt urmatoarele:

b=6,50 - 8,00 m, m= 0,20-1,00 si h=2,00-2,50 m.

Pe aceste tronsoane, sectiunea de scurgere se va consolida cu zidarie de piatra si mortar de ciment in grosime de 40 cm. Pe lungimea de 352 m din intravilan unde sectiunea albiei este insuficienta pentru transportul debitului cu asigurarea de 1% datorita spatiului limitat dintre proprietati sau a inaltimii reduse a malurilor si imposibilitatii coborarii cotei fundului proiectat datorita pantei mici precum si necesitatii corelarii acesteia cu cotele radierelor podurilor deja executate de primarie, s-a adoptat o solutie de consolidare cu ziduri de conducere cu inaltimea de 2,5-2,65 m.

Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 2,510 Km, din care:

-consolidari longitudinale pe toata sectiunea de scurgere-2,370 Km ;

-consolidari de mal in zonele concave-0,140 Km.

Pentru realizarea acestor lucrari este necesar un volum de terasamente de 17460 mc si un volum de constructii de 14.550 mc.

In scopul mentinerii sectiunii actuale a tronsonului de ravena de la obarsia acesteia in aval de Padurea Badalan si pentru a preîntâmpina dezvoltarea în continuare a procesului de eroziune în adâncime si

Obiect3. Consolidari transversale din zidarie de piatra( praguri caderi, praguri de fund si de colmatare)

Praguri - caderi

Pentru micsorarea pantei actuale (cca. 1,5-2,0%) si atenuarea vitezelor de scurgere a apei pe tronsoanele din amonte de intravilan, s-au prevazut praguri (caderi din zidarie de piatra), astfel incat sa se ajunga la pante admisibile ale talvegului si viteze de scurgere corespunzatoare sistemului de consolidare propus, respectiv consolidare prin inierbare, pentru stoparea procesului de eroziune de maluri si de fund.

S-au prevăzut optsprezece ( 18 ) praguri - căderi din zidarie de piatra, cu un volum total de 1980 mc de zidarie si 2376 mc terasamente, avand următoarele elemente:

Hcadere =0,50 si 1,00 m, b = 3,00 - 5,00 m şi m =1,0 - 1,5.

Praguri de colmatare



de maluri, s-a propus executia a noua praguri de colmatare, dupa cum umeaza:

-prag de colmatare h=2,5 m - 1 buc.

-praguri de colmatare h=2,0 m – 2 buc.



Volumul de terasamente necesar este de 785 mc, iar cel de zidarie de piatra de 630 mc.

Praguri de fund

De asemenea, in scopul pastrarii cotelor proiectate ale talvegului vaii pe tronsoanele din amonte de intravilan unde s-au admis viteze mai mari ale apei, precum si pentru sustinerea pragurilor de colmatare, avand in vedere si textura slab coeziva a solului ( prafuri nisipoase ), s-a propus executia a zece praguri de fund cu hfundare = 1,0 m.

Volumul de terasamente estimat pentru aceste praguri este de 439 mc iar cel de zidărie, de 270 mc. Volumul total de terasamente pentru realizarea consolidarilor transversale este de 3600 mc, iar cel de zidarie de piatra de 2880 mc.

Obiect4. Lucrari de arta pentru traversare vale recalibrate(podete, vaduri)

Vad de trecere din beton armat

La intersectia albiei recalibrate cu drumul care asigura accesul la carierele de piatra, Km 1+556, s-a propus executia unui vad de trecere din beton armat, sustinut de un prag de fund din beton ciclopian cu adancime de 1,0 m, pe toata deschiderea vadului, care va asigura traversarea albiei de catre mijloacele de transport in siguranta, cat si tranzitarea debitelor maxime fara riscul de inundare. Volumul de beton necesar pentru realizarea acestei lucrari este de 100 mc, iar cel de terasamente de 400 mc.

Vaduri pereate

Pentru a asigura accesul peste valea Recea reamenajata, la intersectia acesteia cu caile de acces existene din zona situata amonte si aval de intravilanul localitatii s-a propus execuţia a doua vaduri pereate, pentru care este necesar un volum de pereu de 400 mc.

Amplasamentul celor 2 vaduri pereate propuse este :

-Vd1-amplasat pe tronsonul nr. I, amonte de localitatea Greci, la Km 0+474, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea;

-Vd2- amplasat pe limita dintre tronsoanele III si IV, amonte de localitatea Greci, la Km 2+148, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea. Volumul de terasamente este de 600 mc iar cel de zidarie de piatra de 400 mc.

Refacere punti pietonale improvizate dezafectate

Pentru a se asigura accesul in si din gospodariile invecinate paraului Recea (Greci), s-a prevazut refacerea a 4 punti pietonale improvizate de traversare a vaii. Pentru executia acestor punti, este necesar un volum de terasamente de 375 mc.

Obiect5. Lucrari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala Plantatie silvica de protectie

Pe tronsonul de vale situat aval de padurea existenta(padurea Badalan) unde valea Recea prezinta maluri abrupte afectate de eroziune cu talveg ravenat, s-a propus plantarea cu puieti de salcam pentru stabilizarea malurilor in completarea lucrarilor transversale ce se vor executa in zona, pe o suprafata de 0,15 ha.



Refacere imprejmuiri proprietati limitrofe albiei

Lungimea imprejmuirii propusa la refacere este cea care trebuie dezafectata pentru a permite executia lucrarilor, respectiv 4.275ml, pentru care volumul total de terasamente estimat, este de 150 mc.

• Început: X: 754038 ; Y: 413496

Obiect6. Lucrari pentru pregatirea amplasamentului (defrisari, demolari, dezafectari)

Defrisare vegetatie arbustiva nevaloroasa In situatia actuala, pe cca. 3.150m (cca. 55% din lungimea vaii, pe care s-au propus lucrarile de

recalibrare), exista vegetatie arbustiva nevaloroasa in sectiunea de scurgere sau pe maluri care impiedica scurgerea apei si executia lucrarilor propuse.

Din verificarile la teren suprafata estimata pentru defrisare este de cca. 1,30 ha.

La executia lucrarilor de defrisare se va avea in vedere protejarea arborilor valorosi intalniti pe traseu.

Demolare podete si pasarele existente improvizate In situatia actuala pentru accesul in gospodariile limitrofe vaii sau la intersectia acesteia cu unele

drumuri sau strazi au fost executate de-a lungul timpului de localnici sau de autoritatile locale podete sau punti de trecere care in prezent sunt fie degradate fie nu mai pot fi pastrate dupa executia lurarilor de recalibrare, acestea fiind mult subdimensionate. Toate aceste constructii, 9 bucati, (2 podete si 7 punti), se vor demola si transporta in functie de natura materialului rezidual in depozite agreate de beneficiar pentru a nu aduce prejudicii mediului inconjurator.

Dezafectare imprejmuiri proprietati limitrofe albiei

Avand in vedere ca in situatia actuala, pe zona de intravilan proprietatile limitrofe vaii Recea limiteaza pe ambele maluri sectiunea albiei minore neexistand pe niciunul din maluri alee de trecere sau drum, pentru a permite executia lucrarilor de recalibrare si consolidare a albiei este necesara dezafectarea imprejmuirilor existente si refacerea acestora pe noile amplasamente rezultate in urma recalibrarii albiei.

Lungimea imprejmuirii propusa la dezafectare este de 4.275ml, pentru care volumul total de terasamente estimat, este de 150 mc.

Avand in vedere ca lucrarile prevazute la Obiectele 2, 3, 4, 5, 6 se suprapun cu lucrarile cuprinse in Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest Obiect:


• Sfârşit X: 753070 ; Y: 418509



11 685 880 (lei)

Beneficii Valoarea estimata :

13 906 197 (lei)

Comentarii Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, urmare a cantitatilor mari de precipitatii cazute si care, datorita reliefului specific regiunii dobrogene, se scurg rapid de pe versantii muntilor Macin catre cursurile de apa, acestea neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta. Albiile cursurilor de apa fiind nesistematizate, malurile neconsolidate, s-au inregistrat pagube in perioadele cu precipitatii, cele mai grave provocand inundarea gospodariilor si a locuintelor. Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.




10.221 Zona Greci.jpg

10.221 Plan de situatie cu propuneri de lucrari-PLANSA1





10.221 PT 12 - SECTIUNE INUNDABILA





2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea


Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, judetul Tulcea

Amplasamentul Obiectivul de investitie este situat pe zona localitatii Bestepe. Localitatea Bestepe este situata in partea de nord a judetului Tulcea. Cursul de apa care provoaca inundarea localitatii este format prin unirea a 2 vai cu obarsia in dealurile din zona de la vest si sud de localitate care conflueaza in zona centrala a localitatii. Valea respectiva este afluent al bratului Sf. Gheorghe. Terenul pe care se vor amplasa lucrarile proiectate se afla in albia minora a vailor si are regim juridic de teren proprietate publica a statului. Din punct de vedere administrativ zona analizata este amplasata pe teritoriul localitatii Bestepe, judetul Tulcea.


Lucrările propuse a se proiecta au drept scop protejarea obiectivelor social- economice din localitatea Bestepe împotiva pagubelor produse de frecventele inundaţii din zonă.

Cursurile de apă din intravilanul localităţii menţionate au albiile nesistematizate, malurile sunt neconsolidate, înregistrându-se distrugeri în perioada viiturilor, cele mai grave fiind cele de inundare a gospodăriilor şi obiectivelor sociale si economice.

Văile prezintă următoarele caracteristici principale sub aspectul elementelor albiei si a curgerii la viituri:

1.Valea Beştepe, care are obârşia în zona de vest a localitătii:

Suprafata bazinului hidrografic, amonte de confluenţa cu afluentul din sud (valea lui Moş Istode – conform planurilor topografice de la Fondul Naţional Geodezic) = 23,0 kmp;



Suprafata bazinului hidrografic, amonte de vărsarea în Dunăre (braţul Sfântu Gheorghe) = 30,0 kmp;

Panta medie a albiei în zona intravilan este de 8 ‰ pe tronsonul 1 (lungime 600 m) , 3 ‰ pe tronsonul 2 (lungime 646,4 m), 1,7 ‰ pe tronsonul 3 (lungime 681 m) şi 1,0 ‰ pe tronsonul 4 – zona extravilan (lungime 2900m).

Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, comunicat de INHGA este de 115 mc/s amonte confluenţa cu valea lui Moş Istode şi 126 mc/s amonte confluenţa cu braţul Sf. Gheorghe.

Pe traseul cursului există o subtraversare a digului de protectie existent în zona „Ghiolbaş” care nu are capacitate de tranzitare suficientă, accentuând efectul inundaţiilor prin remuul creat.

Albia cursului de apă are caracteristici diferite pe cele patru tronsoane analizate:

Tronsonul 1, de la intrarea în intravilanul localităţii, cu o lungime de 600 m, se caracterizează prin pantă longitudinală mare, care duce la fenomene accentuate de eroziune în talvegul şi malurile albiei. Pe malurile albiei, care are secţiunea transversală insuficientă pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de acces la gospodăriile populaţiei care în timpul viiturilor sunt inundate şi degradate.

Tronsonul 2, cu o lungime de 646.4 m, se caracterizează prin pantă longitudinală medie (3 ‰), care duce la fenomene de eroziune în malurile albiei. Pe malurile albiei, care are secţiunea transversală insuficientă pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de acces la gospodăriile populaţiei care în timpul viiturilor sunt inundate şi degradate. De asemenea în timpul viiturilor mari au fost inundate şi obiective social-economice, mai ales cele de pe malul drept (căminul cultural, cca. 22 gospodării ale populaţiei, drumul comunal, drumul judeţean 222C, reţelele electrice, telefonice, de alimentare cu apă). Se menţionează existenţa unui pod de traversare a drumului judeţean DJ 222, pod construit în anii 1950, cu secţiune insuficientă (debitul capabil a fi tranzitat este de cca 20 mc/s):

Tronsonul 3, intravilan, aval de confluenţa cu valea lui Moş Istode, panta medie 1,7 ‰. Pe tronsonul respectiv este caracteristic fenomenul de colmatare, prin depunerea aluviunilor antrenate urmare eroziunilor de pe terenurile agricole din amonte şi a eroziunii de adâncime din albie pe tronsonul 1. Albia existentă nu are capacitate suficientă de tranzitare a viiturilor mari, producând inundarea obiectivelor limitrofe (cca 35 gospodării ale populaţiei, drumuri comunale, reţele de utilităţi etc).

Tronsonul 4, extravilan, cu o lungime totală de 2900 m, este amplasat în lunca Dunării şi are o pantă longitudinală de 1,0 ‰. Secţiunea transversală este insuficientă tranzitării debitelor impuse de normative provocând inundarea zonelor limitrofe. La cca. 1600 m aval de zona intravilan, la limita zonei de luncă Ghiolbaş valea subtraversează digul de apărare existent ( digul „Ghiolbaş”), printr-o subtraversare tubulară cu secţiune insuficientă, fapt ce accentuează fenomenele de inundare din amonte (fiind influenţată şi zona de intravilan) prin efectul remuului creat. În zona aval de digul „Ghiolbaş” valea traversează o zonă mlăştinoasă, albia prezentând colmatări accentuate. Înainte de confluenţa cu emisarul (braţul Sfântu Gheorghe) valea subtraversează digul de apărare existent pe malul Dunării, dig nefuncţional, având zone importante ruperi în amonte de confluenţă. Menţionăm că ruperea digului nu s-a produs datorită deversării sau prăbuşirii taluzurilor din cauze care ţin de construcţia sa, ci prin erodarea zonei de protecţie dintre malul Dunării şi dig.

Afluentul din zona de sud a localitătii (valea lui Moş Istode):

- Suprafata bazinului hidrografic = 7,0 kmp;

- Lungimea tronsonului intravilan este de 1560 m;

- Panta medie a albiei în zona intravilan este între 10,0‰ si 6,5‰;

- Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, comunicat de INHGA este de 66,5 mc/s.

Din punct de vedere al caracteristicilor geomorfologice şi hidraulice se disting două tronsoane cu caracteristici diferite:

Tronsonul 1 – amonte de drumul judeţean, cu o pantă medie de 1,0%, prezintă eroziuni ale talvegului şi ale malurilor care au degradat drumurile de acces la gospodăriile populaţiei şi pun în pericol gospodăriile populaţiei. De asemenea, valea prezintă un transport de aluviuni important, datorat eroziunilor în



albie precum şi eroziunii pe terenurile agricole în pantă din bazinul superior al văii. Podul de la drumul judeţean DJ 222 are o deschidere de 9,70 m x 1,75 m, care nu asigură tranzitarea debitelor cerute de normativele în vigoare ( debit de calcul Q1%).

Tronsonul 2 – aval de drumul judeţean, cu o pantă medie de 6,0 ‰, are o secţiune insuficientă pentru tranzitarea debitelor de calcul, datorită colmatărilor produse şi pragurilor existente produse din cauza colmatărilor.

Valea respectivă a produs în timpul viiturilor din ultima perioadă inundarea unor obiective de pe maluri (căminul cultural, grădiniţa, gospodăriile populaţiei, drumuri săteşti).

Afluentul din zona de Sud-Vest a localităţii (Ravena 1):

- Suprafata bazinului hidrografic = 3,7 kmp;

- Lungimea tronsonului intravilan este de 750 m;

- Panta medie a albiei în zona intravilan este de 8,0 ‰;

- Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, determinat analitic prin metoda reductională este de 43 mc/s.

Sub aspectelor caracteristicilor geomorfologice ale albiei se disting două tronsoane:

Tronsonul 1 – amonte: are albie colmatată, neasigurând capacitatea de tranzitare a debitelor cerute. Se impun lucrări de recalibrare a albiei.

Tronsonul 2 – aval: aval de vadul de trecere al drumului sătesc s-a produs o eroziune în adâncime de cca 3.0 m care, în prezent, este activă. Pentru apărarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat din anrocamente, care, datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această rupere a talvegului s-au produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.


a) Prag de priză din zidărie de piatră.

Obiectul 1: Valea Beştepe Primul tronson al albiei se caracterizează prin eroziuni în talveg şi maluri care afectează drumurile de

acces la gospodăriile populaţiei aflate pe cele două maluri ale albiei. La stabilirea variantei de amenajare trebuie avut în vedere spaţiul restrâns din zonă care impune realizarea unor apărări de mal cu lăţimi cât mai mici, fapt ce impune realizarea protecţiilor din zidărie (lăţimea medie a zidului 45 cm – faţă de minim 1.50 m care ar fi fost necesar pentru protecţii din gabioane).

La capătul amonte al tronsonului intravilan se propune realizarea unui prag de priză cu înălţimea utilă de 3,0 m, cu rolul de a opri avansarea eroziunii talvegului spre amonte şi de a sistematiza intrarea în canalul din aval. Se propune ca pragul să se realizeze din zidărie de piatră, pentru a se asigura încadrarea în specificul zonei şi corelarea cu lucrările propuse în aval.

b) Amenajare albie

În tronsonul 1, panta longitudinală este ~8‰ ducând la viteze ale curentului la viitură de până la 6,15 m/s, se propune relizarea unui canal cu malurile protejate cu ziduri din zidărie de piatră şi radierul protejat cu pereu din zidărie din piatra de 30 cm grosime. Lungimea totală a tronsonului consolidat astfel este de 600 m.

Pe tronsonul 2 al văii (lungime 646,4 m), unde panta longitudinală este ~2,0 ‰, viteza maximă a curentului ~1,75m/s, se propune:

- reprofilarea albiei şi realizarea de diguri laterale astfel încât să asigure tranzitarea viiturilor cu debitul maxim Q1%;

- protecţie maluri cu saltea din gabioane cu grosimea de 30 cm pe ½ din înălţimea secţiunii şi cu saltea antierozională din strat vegetal armat cu geosintetice pe partea superioară a secţiunii, unde viteza şi forţa de antrenare a curentului este mai redusă; taluzurile digurilor se vor proteja cu strat vegetal înierbat.

Menţionăm că soluţia secţiunii cu diguri laterale (spaţiul existent permite executarea acestora –



terenul ocupat fiind teren viran aferent albiei pârâului) comparativ cu cealaltă soluţie analizată (secţiune simplă cu lăţimea de 22 m necesară pentru tranzitarea debitului Q1%) prezintă avantajul încadrării în „secţiunea optimă” sub aspectul colmatării mai reduse la debite obişnuite (debite sub debitul de „formare a albiei minore” corespunzător condiţiilor din zona de amplasare). De asemenea secţiunea permite executarea de lucrări de întreţinere prin excavare de pe cele două maluri.

Pentru stabilizarea talvegului albiei se propune realizarea unui număr de 4 praguri de fund din anrocamente cu greutatea 100 ÷ 300 kg/buc.

În zona confluenţei cu valea lui Moş Istode se propune consolidarea taluzului albiilor cu pereu din zidărie din piatră de 30 cm grosime.

Pe tronsonul 3 (situat în intravilanul localităţii Beştepe), lungime 681 m, panta medie a talvegului =1,7 ‰, viteza maximă a curentului 1,45 m/s, se propune:

- reprofilarea albiei prin săpături mecanice;

- realizarea digurilor laterale astfel încât să asigurea tranzitarea debitului Q1%; digurile se vor realiza din umpluturi compactate cu pământ adus din carieră situată la 2 km distanţă. Decopertarea amprizei digurilor şi a carierei, transportul materialului pentru umplutură şi compactarea umpluturilor se vor realiza mecanizat.

- protecţie taluzuri albie şi diguri cu strat vegetal înierbat;

În spatele digurilor realizate în tronsonul 2 şi 3 se va realiza o rigolă de colectare a apelor din precipitaţii. Suprafaţa maximă de pe care este colectată apa din precipitaţii de către rigolă este de 11 ha.

Pentru descărcarea apei colectate în rigole se propune realizarea unui număr de 7 subtraversări ale digului cu subtraversări tubulare cu diametrul de 80 cm, dotate cu stavilar în amonte şi clapet de sens unic în aval.

Pe tronsonul 4 (situat în extravilanul localităţii Beştepe), lungime 2900 m, panta medie a talvegului =1,0 ‰, viteza maximă a curentului 1,55 m/s, se propune reprofilarea albiei astfel încât să asigurea tranzitarea debitului de calcul Q10%.

Podeţe şi vaduri pereate

Pentru traversarea văii de către drumul de exploatare existent în amonte de pragul de priză se propune realizarea unui vad pereat nou, realizat din zidărie de piatră cu mortar de ciment.

Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură tranzitarea debitului de calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să asigure tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind dimensionarea podurilor. Se propune realizarea unui pod cu deschiderea de 20,0 m.

c) Subtraversare dig „Ghiolbaş”

Digul, care are rolul de evitarea inundării în cazul nivelelor ridicate ale apei pe Dunăre, este amplasat în zona extravilan, debitul de dimensionare fiind debitul corespunzător clasei a V-a, Q10% = 53 mc/s.

La dimensionarea subtraversării trebuie avut în vedere necesitatea ca acesta să nu creeze remuu în amonte care să afecteze intravilanul localităţii, astfel că este necesar ca la tranzitarea debitului cu probabilitatea de depăşire 1% remuul creat să nu provoce inundarea zonei intravilan.

S-au analizat două variante constructive:

- subtraversare tubulară cu 10 fire tuburi Dn 1000, cu clapeţi de reţinere în aval pentru oprirea accesului apei în cazul nivelui apei în Dunăre ridicat;

- subtraversare tip „stăvilar deschis”.

În urma calculelor hidraulice se constată că subtraversarea tubulară nu este eficientă, remuul, în cazul adoptării unui număr de fire acceptabil, afecteză zona intravilana la tranzitarea debitului Q1%, fapt care impune realizarea stăvilarului deschis, cu stavile plane.

Pentru tranzitare debitului cu probabilitatea de depăşire 1% fără ca remuul să afecteze intravilanul localităţii sunt ncesare opt deschideri cu un front de 1,80 m (lăţime totală a frontului 14,40 m). Platforma



superioară a stăvilarului va fi carosabilă, permiţând circulaţia pe dig corespunzător clasei sale.

Construcţia din beton armat se va funda pe o pernă din piatră spartă compactată.

Pentru a se evita degradarea construcţiei în cazul unor tasări neuniforme, construcţia va fi divizată în ploturi corespunzătoare condiţiilor geotehnice din amplasament. Detaliile vor fi stabilite la faza PT.

d) Subtraversare dig de apărare existent pe malul Dunării

Pentru subtraversarea digului se propune realizarea unei subtraversări tubulare din 6 fire tuburi Premo Dn 1000, montate pe un pat din piatră. La intrarea în subtraversare se va realiza un timpan din beton armat iar la ieşire se vor monta clapeţi de reţinere (de sens unic) din oţel, cu diametrul de 1000 mm. Lungimea subtraversării va fi de 15 m.


• Început: X: 814874; Y: 407802

• Sfârşit X: 817551 ; Y: 410146

a) Afluent zona Sud (valea lui Moş Istode)

Obiectul 2: Afluenţi

Panta longitudinală a albiei afluentului este între 10 si 4 ‰, fapt ce provoacă viteze mari ale curentului si, implicit, procese active de eroziune în talvegul albiei si în maluri.

Lucrările propuse, în funcţie de caracteristicile albiei pe fiecare tronson:

Tronson 1, lungime 394 m, se caracterizează prin eroziune activă în talvegul albiei, la limita din amonte a tronsonului (care corepunde şi cu limita intravilanului localităţii) există o eroziune în talveg de cca 2,0 m. Pentru oprirea eroziunii regresive a albiei se propune realizarea unui prag din gabioane cu înălţimea utilă de 2,0 m. Pentru protecţia coronamentului deversorului se va acoperii cu o placă din beton armat de 10 cm grosime. De asemenea, pentru protecţia saltelei bazinului disipator, aceasta va fi acoperită cu o saltea flexibilă din dale speciale din beton armat de 50×50×10 cm, ancorate între ele cu ancore din oţel rotund.

Pentru stabilizarea talvegului albiei şi oprirea fenomenelor de eroziune în adâncime se propune realizarea unui număr de şase praguri de fund din anrocamente. Pragurile se dimensionează la debitul cu probabilitaea de depăşire de 1%, sub aspectul deschiderii şi al forţei de antrenare hidrodinamică a curentului. Este necesar a se folosi piatră brută cu greutatea pe bucată 100÷150 kg/buc , corespunzătoare unei viteze a curentului de 4,0 m/s.

Tronson 2, lungime 500 m, panta medie 10 ‰ : se propun lucrări de reprofilare a secţiunii albiei pentru asigurarea capacităţii de transport.

Pentru protecţia malurilor albiei a căror erodare pune în pericol drumurile de acces la gospodării, s-a propus realizarea unor apărări de mal din gabioane, cu o lungime totală de 500 m. Apărarea se compune din gabioane de 1,5 × 1,0 × 5,0 m şi 1,0 × 1,0 × 5,0 amplasate pe o saltea din gabioane cu lăţimea de 4,0 m (corespunzător unei afuieri în albie cu adâncime estimată de 50 cm) şi grosimea de 50 cm.

Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură tranzitarea debitului de calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să asigure tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind dimensionarea podurilor. Lumina podului va fi de 13,70 m iar lăţimea platformei de 9,00 m, incluzând platforma drumului şi trotuare cu lăţimea de 1,0 m fiecare.

Tronsonul 3, lungime 620 m, panta medie 6,5 ‰: se propun lucrări de reprofilare a secţiunii albiei pentru asigurarea capacităţii de transport. Secţiunea reprofilată va avea lăţimea la fund 7,0 m, adâncimea minimă – 2,00 m.

În zona din amonte de confluenţa cu valea Beştepe se vor prelungi digurile de pe valea Beştepe pe o lungime de cca 300 m, cu o înălţime descrescătoare, racordată cu digurile de pe valea Beştepe.

Având în vedere că podul existent la drumul comunal nu asigură tranzitarea debitului de calcul impus



(Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să se asigure tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind dimensionarea podurilor.

Podul va avea lumina de 13,70 m şi lăţimea platformei de 5,00 m.


• Început: X: 816904 ; Y: 405068

• Sfârşit X: 816099 ; Y: 407311

b) Afluent zona Vest (Ravena 1)

Se propune decolmatarea secţiunii pe tronsonul amonte de drumul sătesc astfel încât să se asigure tranzitarea debitului cu probabilitatea de depăşire 1%.

Dimensiunile secţiunii propuse sunt: baza mică = 3,0 m, înclinare taluzuri 1:1,5, adâncimea minimă = 1,20 m.

Aval de vadul de trecere al drumului sătesc, s-a produs o eroziune în adâncime de cca 3.0 m care, în prezent, este activă. Pentru apărarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat din anrocamente, care, datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această rupere a talvegului s-au produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.

S-au analizatat mai multe variante de realizare a pragului, cu înălţime utilă necesară de 3,00 m: prag din gabioane, prag din beton sau prag din zidărie din piatră.

Pragul din gabioane, din experienţa anterioară rezultă că nu este fiabil şi nu se recomandă la înălţimi peste 2,0 m. Dintre variantele de realizare a pragului din beton sau din zidărie de piatră se propune varianta din zidărie care implică un consum de energie înglobată mai mic şi prezintă şi avantajul că există carieră de piatră la distanţă relativ mică.

Se propune realizarea unui prag de compensare a pantei în aval drumul comunal, cu înălţimea utilă de 3.0 m. Pragul se va realiza din zidărie din piatră. În aval de bazinul disipator la pragului se va realiza o rizbermă din anrocamente.

Pentru stabilizarea talvegului în amonte şi în aval de pragul menţionat se propune realizarea a două praguri de fund din anrocamente.


• Început: X: 815450 ; Y: 406370

• Sfârşit X: 816202 ; Y: 406764

Obiect 3: Reabilitare dig „Ghiolbaş”

Digul respectiv a fost construit în vederea apărării localităţii împotirva inundaţiilor povocate de Dunăre. In momentul de fata, digul prezintă o serie de degradări ale secţiunii (tasări ale coronamentului, şiroiri pe taluzuri etc). De asemenea, mai ales în urma ieşirii din funcţiune a digului existent pe malul braţului Sfântu Gheorghe, este necesară ridicarea cotei coronamentului cu cca. 80 cm, în vederea apărării corespunzătoare a localităţii împotriva inundaţiilor provocate de creşterea nivelului apelor Dunării.

Lucrările pentru reabilitarea digului constau în decopertarea stratului vegetal de pe coronament şi taluzul dinspre Dunăre al digului şi completarea secţiunii digului, prin realizarea de umplutură compactată manual şi mecanic.


• Mal stang: X: 816393 ; Y: 409289



• Mal drept: X: 817276 ; Y: 408885



16 707 863 (lei)

Beneficii Pagube calculate la nivelul mediu anual pe o perioadă de 20 ani:

22 072 201 (lei)

Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.

Localiatea Bestepe este protejata impotriva viiturilor ce ar putea aparea.


10.222 Zona Bestepe.jpg



2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea


Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea

Amplasamentul Lucrările propuse sunt amplasate pe paraul Tabana şi afluenţii acestuia în intravilanul oraşului Babadag. Localitatea Babadag este situată la cca. 35 km Sud de oraşul Tulcea şi la cca. 90km Nord de oraşul Constanţa.

Accesul in zona se face pe DN 22 si pe strazile din localitatea Babadag. Obiectivul de investitie este situat in albia minora a praului Tabana si pe afluientii acestuia. Lucrarea presupune regularizarea raului Tabana prin recalibrarea albiei pentru marirea capacitatii de transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunzator debitului cu asigurea de 5% s-a luat o garda de 1 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzator de 1 % plus o garda de 30 cm.


Datorită pagubelor produse de repetate inundaţii, în anul 1978 s-a executat o primă etapă de regularizare a paraului Tabana, pe un sector de cca. 2,8 km înainte de vărsarea în lacul Babadag.

În timp, datorită dezvoltării socio-economice ce a avut loc în zonă, s-a mai amenajat sectorul văii Havralic.

Actualmente albia paraului Tabana prezintă zone cu lucrări de pereuri parţial sau total distruse şi zone puternic colmatate, care diminuează capacitatea de transport a albiei amenajate iniţial. Acestea au avut drept urmare creşterea coeficientului de risc privind pagubele potenţiale ce se pot produce în viitor. În bazinul hidrografic al pârâului Tabana şi în mod deosebit subbazinele afluenţilor acestuia: Valea Batacali - Alceş, Valea Moş Lange, Valea Kioş - Kula, Valea Bendea au loc ploi care



generează inundaţii în special pe cursurile inferioare.

În anul 2002, în urma averselor cazute au fost afectate 23 de locuinţe,10 anexe gospodăreşti, 2000 ha culturi agricole, 70 de străzi, 1 pod, 8 podeţe,1 pasarelă, 3 foraje de alimentări cu apă, 2 km apărări de mal, precum şi 800 ml reţea canalizare menajeră.

În perioada 29 iunie – 12 iulie 2009, în urma inundaţiilor provocate prin căderea averselor cazute au fost afectate 7 gospodării, 2 blocuri de locuinţe şi 65.934 mp strazi şi trotuare.

Necesitatea lucrărilor în zonă se mai datorează şi următoarelor cauze:

- lipsa lucrărilor hidrotehnice specifice amenajării torenţilor şi combaterii eroziunii solului pe afluenţii paraului Tabana;

- lipsa de apărare împotriva inundaţiilor a oraşului Babadag, a obiectivelor social- economice, a DN 22 Tulcea - Babadag, etc.;

- lipsa de apărare împotriva inundaţiilor a suprafeţelor agricole care sunt insuficiente şi care în proporţie ridicată (70 %) sunt situate în zone inundabile.


Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor au fost analizate în două variante de amenajare: - Varianta I - regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru mărirea

capacităţii de transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunzător debitului cu asigurea de 5% s-a luat o gardă de 1 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzător de 1 % plus o gardă de 30 cm.

Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul pârâului Tabana, debite care se decarcă în acesta.

În această variantă este necesară refacerea completă a 2 poduri pe DN 22 şi repararea a 3 poduri, din care 1 pe DN 22 şi 2 pe străzile localitatii. Acest rezultat a reieşIt din calculul hidraulic luând în considerare nivelul de verificare de 1 % plus o gardă de 1 m până la cota intrados pod.

- Varianta II

• Început: X: 791708 ; Y: 382106

- regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru mărirea capacităţii de transport a debitului de 2%. Peste nivelul corespunzător debitului cu asigurea de 2% s-a luat o gardă de 0,70 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzător de 0,5 % plus o gardă de 30 cm.

Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul pârâului Tabana, debite care se decarcă în acesta.

În această variantă este necesară refacerea completă a 3 poduri pe DN 22 şi repararea a 2 poduri pe străzile localitatii. Acest rezultat a reieşIt din calculul hidraulic luând în considerare nivelul de verificare de 0,5 % plus o gardă de 1 m până la cota intrados pod.

Amenajarea raului Tabana Pentru apărarea împotriva inundaţiilor provocate de paraul Tabana, s-a analizat

posibilitatea de amenajare a albiei minore cu lucrări de calibrare pentru mărirea capacităţii de transport conform celor 2 variante descrise anterior .

Pe sectorul amonte de podul RV1 pe o lungime de cca. 2 Km. cu scurgere actuală naturală, s-au prevăzut lucrări de regularizare a albiei minore prin recalibrarea albiei existente şi protecţia cu dale din beton armat a secţiuni de scurgere adoptată.

Panta medie a talvegului amenajat este de 8,7%, secţiunea transversală având o lungime la bază de 6 m şi taluze înclinate cu panta 1:1,5, la care s-a prevăzut o chiunetă cu baza de 1,50 m, taluze de 1:1 şi înălţimea de 0,50m ce are rolul de a stopa colmatarea albiei prin mărirea vitezelor la viiturile mici, care au contribuit până în prezent la colmatarea unor zone din albia regularizată.

Pe sectorul aval s-au prevăzut lucrări de refacere a pereelor din piatră zidită deteriorate, protejarea fundului albiei cu dale din beton armat pe cca. 2 Km., precum şi decolmatarea albiei paraului Tabana, prin reprofilarea secţiunilor de scurgere colmatate la dimensiunile proiectate iniţial.

Deoarece pragurile existente prezintă un grad avansat de deteriorare s-au prevăzut refacerea a două praguri din amonte şi renunţarea la cele din aval în favoarea majorării pantelor pe sectorul aval de acestea având ca efect majorarea vitezelor la debitele medii anuale şi îmbunătăţirea capacităţii de transport a debitul solid provenit din aportul afluenţilor cu caracter torenţial ai paraului Tabana.


• Sfârşit X: 795669 ; Y: 385802



Amenajarea afluenţilor Pentru dimensionare lucrărilor necesare pe albiile afluenţilor paraului Tabana s-au

efectuat calcule hidraulice pentru fiecare tip de secţiune adoptată. Pentru sectoarele văilor cu pante şi debite mari s-au determinat pantele limită necesare

realizării unor viteze mai mici de 7,5 m/s. Pe sectoarele în care pantele naturale depăşesc valorile limită calculate, s-au prevăzut

amenajarea cu căderi tip şi bazin de disipare pentru Valea Moş Lange şi amenajarea în trepte mici 0,25 - 0,50m pentru Valea Bendea, Valea Havralic şi Subbazin B.

Lucrările de amenajare a afluenţilor constau din: - Camere de încărcare; - Canale şi casete din beton armat turnat pe loc; - Subtraversări de drumuri şi străzi; - Debuşee ale canalelor în paraul Tabana. Afluenţi mal drept Canale de coastă Malul drept al pârâului Tabana este caracterizat prin versanţi cu pante mari, cuprinse

între 18-20% şi cu favorizarea distribuţiei spaţiale a scurgerii. De aceea a fost necesară prevederea unor canale de coastă pentru interceptarea şi dirijarea

debitelor spre văile natural configurate. Canalele de intercepţie sunt amplasate la limita intravilanului. Canalul C1 - elemente constructive: - lungime L = 450 m; - lăţime la bază b = 0,50 m; - taluze 1:1,5; - pantă longitudinală i = 3%0. Canalul debuşează în valea Moş Lange. Canalul C2 - elemente constructive: - lungime L = 400 m; - lăţime la bază b = 0,50 m; - taluze 1:1,5; - pantă longitudinală i = 5%0. Canalul C3 - elemente constructive: - lungime L = 400 m; - lăţime la bază b = 0,50 m; - taluze 1:1,5; - pantă longitudinală i = 3%0. Canalele C2 şi C3 debuşează în valea Râpa Teilor. Canalul C4 - elemente constructive: - lungime L = 1500 m; - lăţime la bază b = 2,0 m; - taluze 1:1,5; - pantă longitudinală i = 3%0. Canalul debuşează în valea Bendea. Valea Moş Lange Valea Moş Lange a fost amenajată în treimea inferioară a bazinului său, cuprinzând o zonă de

păşune comunală - şi zona intravilană. În partea superioară a amenajării valea are o pantă de 12%, ceea ce a necesitat prevederea unui număr de 5 căderi pentru micşorarea pantei de scurgere şi racord.

Căderile au o înălţime H = 1,5 m, lungime L = 15 m, iar panta pe treaptă este 2,5%. Secţiunea transversală este trapezoidală de tip B, cu lăţimea la bază b = 1,50 m, taluze 1:1,5

construcţia fiind prevăzută din dale de beton armat turnat pe loc. În zona intravilană strada este amenajată cu canale de scurgere tip D cu lăţime de 1,0 m şi înălţime de variabilă.

Debitele scurse sunt preluate printr-o cameră de încărcare poziţionată transversal pestradă şi este acoperită cu grătar carosabil.în continuare, debitele sunt dirijate printr-un canal rapid trapezoidal cu lăţimea la bază de 1,5 m şi taluze 1:1,5, spre un debuşeu în trepte către albia pârâului Tabana.



Valea Teilor Debitele provenite din aportul canalelor C2 şi C3 sunt descărcate într-o râpă profilată natural la

limita intravilanului de unde sunt preluate în continuare printr-un canal colector la marginea străzii Valea Teilor.

Canalul în lungime de 400m, are secţiune dreptunghiulară tip E cu lăţimea de 1,00 m şi înălţimea variabilă, acoperit cu dale din beton. Canalul este confecţionat din beton armat turnat pe loc. În zona intersecţiei cu strada Cobălcescu este prevăzută o casetă de subtraversare, până la debuşarea în camera de încărcare situată la intersecţia străzii Cobălcescu cu strada Dorobanţi.

Valea Kioş-Kula Deşi are debite importante, această vale afectează zona inferioară unde inundă străzile

Dorobanţi, Cobălcescu, Mihai Viteazul şi Republicii. Soluţia constructivă adoptată constă în interceptarea la versant a debitelor văii printr- un canal

amplasat la marginea str. Dorobanţi care debuşează în camera de încărcare aflată la intersecţia străzilor Dorobanţi şi Cobălcescu.

Canalul este de secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază b = 0,5 m şi taluze 1:1,5. Camera de încărcare este prevăzută din beton armat. Debitele sunt transportate spre Tabana printr-o casetă de beton armat tip F în lungime

de 300 m cu baza de 1,0 m şi înălţime variabilă. Valea Bendea In zona superioară a văii Bendea a fost prevăzută de la debuşarea canalului C4 o calibrare a

albiei de tip B pe o lungime de 450 m ( Sector Amonte) cu lăţimea la bază b =1,0 m care debuşează în Valea Bendea. În aval s-a prevăzut deasemenea o calibrare a albiei de tip B pe o lungime de 500 m.

( Sector Aval ) cu lăţimea b = 1,0 - 1,5 m., până la debuşarea acestuia în paraul Tabana. Subtraversările străzilor se face prin casete din beton armat.

Afluenţi mal stâng Din analiza bazinului hidrografic Tabana pentru afluenţii mal stâng ce afectează

intravilanul oraşului Babadag dintre CF şi paraul Tabana s-au propus a se realiza următoarele amenajări :

Subbazin A - Valea Havralic Pentru preluarea debitelor cu scurgere liberă pe albie s-a prevăzut o cameră de încărcare

comună compartimentată în amonte de CF. În continuare pe lungimea de 570 m s- au prevăzut canale dreptunghiulare din beton armat turnat pe loc tip D cu lăţimea b = 1,50 m şi înălţimea variabilă, până la debuşarea în paraul Tabana .

Subbazin B - Str. V. Alecsandri Fiind amplasată chiar pe firul natural al văii, aval de subtraversarea CF, Str. V. Alecsandri a

fost prevăzută a se amenaja deasemenea cu canale de tip D, pe o lungime de 350 m. Debuşarea se face prin racordul existent, canalul nr. 1. Subbazin C - str. Daciei şi str. V. Lupu Pe strada Daciei a fost prevăzut un canal dreptunghiular tip E , pe o lungime de 450m, din

beton armat, debitele sunt conduse spre canalul de transport al străzii Vasile Lupu, în zona intersecţiei dintre străzi, fiind prevăzută o subtraversare cu o casetă.

Interceptarea subbazinului C este realizată de la subtraversarea CF a străzii Vasile Lupu. Soluţia constructivă constă deasemenea dintr-un canal dreptunghiular tip E,pe o lungime de 500m care debuşează în canalul existent.

Subbazin D2 şi D3 Debitele provenite din zona D2 sunt preluate de la subtraversarea CF printr-un canal

dreptunghiular de beton armat tipE cu o lungime de 170 m. Debuşarea se face în canalul de transport al subbazinului D3.

În zona D3 debitele sunt preluate amonte de zona locuită, fiind conduse printr-un canal dreptunghiular tip E pe o lungime de 150m, până la intersecţia cu strada Macin ce este subtraversată cu o casetă de aceleaşi dimensiuni.

În continuare s-a prevăzut o casetă din beton armat tip F pe o lungime de 200m până la debuşarea în paraul Tabana.

Subbazin D4 Debitele sunt preluate amonte de zona locuită cu un canal trapezoidal tip C cu lungime totală



de 250m, lăţime la bază de 0,25 m şi taluz 1:1,5 prevăzut cu pereu din dale de beton. În zonele de intersecţie cu strada Macin şi strada Republicii sunt prevăzute subtraversării Dn 800 m.


Valoarea conform ultimului Deviz General actualizat 67 243 520 (lei)

Beneficii Valoare estimata: 90 778 752 lei

Comentarii Lucrările propuse au un efect benefic asupra factorilor de mediu, contribuind la apărarea împotriva inundaţiilor a incintei construibile, creind un cadru care va permite dezvoltarea socială şi economică a întregii zone.


10.223 Zona Babadag.jpg 10.223 Cadere tip profil longitudinal 10.223 Profil longitudinal 6 10.223 Profil longitudinal 7 10.223 Profil longitudinal tabana amenajat 10.223 Profil longitudinal tabana natural 10.223 Sectiuni tip amenajare afluenti pl 7 Model (1) 10.223 Sectiuni tip subtraversare pl 8 Model (1)



2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta

Amplasamentul Amplasamentul investiţiei se află integral în intravilanul localităţii Nisipari, comuna Castelu.

Amplasamentul investiţiei este în zona Dobrogea, pe malul stâng şi la Nord de Canalul Navigabil Dunăre Marea – Neagră, între localităţile Medgidia spre Nord-Est la cca. 1 km şi comuna Poarta Albă, în sensul de mers spre Constanţa, până unde mai sunt cca. 29 km.

Localitatea Nisipari este situată în bazinul hidrografic al văii cu acelaşi nume şi aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Castelu, judeţul Constanţa.

Localitatea se găseşte în perimetrul irigat Mihail Kogălniceanu, din zona Carasu, fiind înconjurată de canale de irigaţii şi de evacuare.


Localitatea Nisipari este traversată pe o lungime de 1.643 m de valea Nisipari pe care este amplasat canalul colector CC 5 cu rol în colectarea apelor pluviale şi a celor în surplus din irigaţii.

Pe fondul unor ani ploioşi, în intervalul 1996 - 1998 localitatea Nisipari a fost grav afectată prin ridicarea nivelului freatic, care a dus la degradarea unui mare număr de locuinţe a grădinilor şi a plantaţiilor de vii din localitate.



Ridicarea nivelului freatic a fost produsă în principal, în ultimii ani, din cauza precipitaţiilor ridicate şi cu caracter torenţial din perioada iarnă-primăvară, perioadă în care evapo-transpiraţia este redusă şi se produce acumularea apei în sol.

Ridicarea excesivă a nivelului apei freatice s-a înregistrat pe circa 30 % din localitate, unde nivelul apei a crescut, în parte până la suprafaţa terenului, producând şiroiri de apă prin curţile oamenilor, sub clădiri şi pe străzi. Apa s-a ridicat în fântâni, în pivniţe şi în latrinele din localitate.

Ca urmare a acestei situaţii, un mare număr de clădiri a suferit importante degradări ca: fisurarea pereţilor, degradarea pereţilor prin igrasie, tasarea construcţiilor, deteriorarea anexelor şi chiar prăbuşirea pereţilor, punând în primejdie însuşi viaţa locuitorilor şi stabilitatea locuinţelor.

Analizele chimice şi bacteriologice ale apei din fântâni şi din valea Nisipari, care traversează localitatea, au indicat o mineralizare ridicată şi prezenţa germenilor patogeni în cantităţi importante. Puţurile săteşti au fost puternic poluate. S-a înregistrat şi îmbolnăvirea sătenilor cu boli gastrice, inclusiv febră tifoidă.

Paguba totală produsă de ridicarea pânzei freatice a fost calculată la 8.224.600 lei, în preţuri iunie 1999.

Ca urmare, la iniţiativa forurilor comunale şi judeţene, s-a întocmit initial documentaţia şi prin HG nr.435/1997 şi 437/1997 s-au aprobat documentaţiile privind atât coborârea nivelului freatic şi evacuarea apei din localitate prin drenaje şi canal colector CC 5 cât şi alimentarea cu apă prin sistem centralizat cu asigurarea sursei de apă potabilă.

De asemenea în cadrul documentaţiei initiale s-a prevăzut şi înlocuirea a 2 poduri şi 3 pasarele de traversare a văii Nisipari astfel încât să fie asigurate configuraţiile de scurgere a debitelor maxime la asigurarea de 5 % în secţiune transversală.

Din cauza unor fonduri de investiţii reduse, până în prezent s-au executat numai o parte din lucrările de drenaje şi s-a început reprofilarea canalului colector CC 5.

În anul 1999 lucrările din cadrul documentatiei initiale au fost sistate din lipsă de fonduri.

Lucrările parţiale executate şi-au făcut parţial efectul, ajutate şi de o perioadă mai puţin ploioasă, în sensul că prin drenurile absorbante şi colectoarele realizate pe străzi, o parte din apa freatică în exces a putut fi coborâtă ameliorând situaţia locuinţelor.

Dar nerealizarea integrală a lucrărilor, respectiv canalul colector CC 5 în totalitate şi a drenajelor din curţi, prevăzute în mare parte în imediata apropiere a locuinţelor a arătat efectul negativ, imediat ce au apărut noi ploi. Astfel că, apele din ploi colectate de canalul colector CC 5 au produs ridicarea nivelului apei în canalul încă neexecutat şi inundarea colectorilor de drenaj, care s-au transformat în alimentatori ai apei freatice şi o sursă de colmatare a filtrelor realizate în jurul drenurilor.

Pentru a nu se relua procesul de degradate-prăbuşire a locuinţelor, se impune executarea în totalitate a lucrărilor prevăzute în documentaţiile elaborate anterior.


Prezentul proiect tratează reprofilarea canalului colector CC 5 pe toată lungimea de traversare a localităţii Nisipari, respectiv 1.643 m şi execuţia a 2 poduri şi a 2 pasarele care traversează valea Nisipari. Soluţia tehnică a fost concepută pornindu-se de la sistemul existent de eliminare a excesului de apă urmărindu-se obţinerea unor rezultate de bună calitate şi eficienţă economică.

Scenariul 1 (scenariul recomandat)

Canalul colector CC 5 asigură prin debuşarea în Canalul Navigabil Dunăre-Marea Neagră, evacuarea apelor în exces provenite din sectorul afectat de ridicarea nivelului apelor fretice din localitatea Nisipari.

Valea Nisipari are pe traseul din localitate cât şi în aval de acesta, cote ale fundului şi ale apei care împiedică descărcarea drenurilor colectoare şi în general drenarea apei freatice în canalul colector CC 5.

Panta generală a liniei de fund a văii în localitate este cuprinsă în general între 2 % şi 2,6 % cu variaţii pe tronsoane până la 3 %.



În prezent, panta canalului colector CC 5 de pe valea Nisipari permite viteze mai mari, care au condus la deformări evidente ale secţiunii canalului.

Scenariul 1 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 care se va realiza prin uniformizarea pantei generale a terenului.

Conform scenariului 1 vor fi prevăzute şi 2 pasarele care traversează valea Nisipari în intravilanul localităţii Nisipari.

De asemenea conform aceluiaşi scenariu se prevede înlocuirea celor 2 poduri din tuburi de beton cu 2 poduri având suprastructura alcătuită din grinzi prefabricate.

Scenariul 2:

Scenariul 2 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 prin reducerea pantei generale a terenului şi execuţia unui pereu din dale de beton pe toată lungimea canalului.

Scenariul 3:

Screnariul 3 constă în nerealizarea investiţiei cu toate dezavantajele ce reies din aceasta pentru locuitorii, construcţiile şi terenurile agricole din localitatea Nisipari.

avantajele scenariului recomandat;

Scenariul 1

• reducerea timpului de execuţie;

este cel recomandat şi promovat pentru realizarea investiţiei.

Comparativ cu scenariul 2, scenariul 1 prezintă următoarele avantaje tehnico-financiare:

• suportă mai uşor adaptări la modificările ce apar în teren la faza de execuţie;

• reducerea costurilor de execuţie.

caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Lungimea totală a canalului colector CC5 reprofilat este de 1.643 m, adică lungimea de traversare a localităţii Nisipari.

Secţiunea transversală adoptată pentru canalul colector CC 5 are lăţimea la fund de 4,0 m şi înclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile transversale P1 şi P22 şi respectiv lăţimea la fund de 5,0 m şi înclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile transversale P22 şi P30.

Pe traseul canalului colector CC 5 se vor executa lucrări de consolidare mal, pe tronsoane având lungimea totală de 492 m.

De asemenea pe traseul canalului colector CC 5, în dreptul profilului transversal P11, se va executa o cădere cu înălţimea de cca 0,7 m care va fi protejată de un pereu din beton cu grosimea de 0,15 m, armat cu plasă de sârmă.

Pentru asigurarea continuităţii căilor de comunicaţie peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se reprofilează este necesară realizarea a două poduri rutiere după cum urmează :

- podul nr. 1 ce va asigura continuitatea străzii I.L. Caragiale situat între profilurile P10 şi P11 ;

- podul nr. 2 ce va asigura continuitatea străzii Iuliu Valahory situat între profilurile P17 şi P18 .

Podurile vor avea lungimi de 18,00 m (podul nr. 1) şi respectiv 16,00 m (podul nr. 2).

Tot pentru asigurarea continuităţii circulaţiei pietonale peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se reprofilează este necesară realizarea a două pasarele metalice cu lungimea de 15,00 m şi lăţimea de 1,00 m



fiecare după cum urmează :

- pasarela nr. 1 situată între profilurile P6 şi P7;

- pasarela nr. 2 situată între profilurile P13 şi P14.


• Început: X: 771905 ; Y: 312822

• Sfârşit X: 770855 ; Y: 311495


Valoarea conform Studiului de Fezabilitate:

3 053 894 Lei


4 275 451 Lei

Comentarii Scopul masurii este acela de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din localitatea Nisipari.

Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunei prin:

• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;

• protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor poluate din fântâni/puţuri;

• creşte potenţialul economic al zonei;

• îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor;

• îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;

• îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonă;

• stabilizarea socială a zonei, prin contribuţia la reîntoarcerea locuitorilor plecaţi.

Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi în sens negativ factorii de mediu, ci vor fi îmbunătăţiţi.


10.224 Zona Nisipari.jpg

10.224 Plan de situatie Nisipari.pdf



2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR DE FEZABILITATE

2.3.1 Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea


Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea

Amplasamentul Oras Isaccea, jud. Tulcea. Bazinul hidrografic Dunărea, afluent Capaclia. Cod cadastral IV- 1.51


În prezent albia V. Capaclia nu este regularizată, capacitatea de transport a apelor mari este insuficientă, situaţie care in perioada cu precipitati mari conduce la revărsarea apelor si inundarea obiectivelor situate în lunca sa. De asemenea viituriile propagate produc sistematic şi aluvionarea strazilor orăşenesti adiacente, precum şi a drumului Naţional DN 22 (E 87) Braila – Tulcea.

Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a oraşului Isaccea, prin realizarea unor lucrari de reprofilare a pârâului Valea Capaclia, având drept scop preîntâmpinarea revarsarii apelor în afara albiei minore şi eliminarea riscului de inundare a locuintelor si obiectivelor aflate in albia majora a acestuia, prin următoarele lucrari:

- Regularizare şi reprofilare albie rau. V. Capaclia,

- Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru suprainălţarea malurilor.



Obiective protejate: 70 gospodarii, 2 spatii comerciale, 1 scoală generala, 4 Blocuri locuinte


Regularizare şi reprofilare albie pr. V. Capaclia, L = 3,0 km

Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru suprainălţarea malurilor.

Reprofilarea albiei cursului de apă se propune a se executa pe traseul actual al cursului de apă, sectiunea propusa a se realiza este trapezoidală, iar terasamentul rezultat se propune a se sistematiza in imediata apropiere a malurilor cu scop de supraînălţare a acestora. Sectiunea medie care poate asigura capacitatea de transport este de cca 8,0 mp (b = 2,0 m; h = 2,0 m; m = 1).


• Început: X: 771106 ; Y: 417380

• Sfârşit X: 773722 ; Y: 420093


Valoarea estimata:

5 726 052 Lei

Beneficii Valoarea estimata:

6 814 000 Lei

Comentarii Masurile propuse ajuta la dezvoltarea localitatii prin:








Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit


10.231 Zona Capaclia.jpg



2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii),

jud.Constanta

Amplasamentul Lucrarile propuse pentru apararea impotriva inundatiilor se vor realiza pe cursul de apa Albesti , in intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotu Vaii , localitati situata in zona sud – estica a judetului Constanta, pe DJ 391. Cursul de apa Albesti are o lungime totala de 25 km, panta medie de 4%0, un coeficient de sinuozitate de 1,69 si un bazin hidrografic de 326 kmp . Cursul de apa Albesti se descarca in lacul Limanu.


Lucrarile propuse pentru Albesti, Cotu Vaii si Vartop, au drept scop protejarea obiectivelor social economice de pagubele produse in caz de inundatii.

Cursul de apa din intravilanul localitatilor mentionate are albiile nesistematizate, malurile sunt neconsolidate, inregistrandu-se distrugeri in anii 1994, 1995, 1996 si 1999 in perioada anotimpurilor ploioase, cele mai grave fiind cele de inundare a gospodariilor si locuintelor. Caracteristicile morfologiece ale zonei si ale cursului de apa Albesti determina in timpul ploilor torentiale formarea de viituri, in intervale scurte de timp cu antrenarea unor importante cantitati de aluviuni.

De pe strazile localitatilor , cu pante mari , neprevazute cu rigole de scurgere si in parte neasfaltate , sunt transportate debite semnificative in timpul ploilor , in cursul de apa Albesti.

Pe cursul de apa si pe afluenti sunt construite podete care nu au capacitate de preluare a debitelor , datorita subdimensionarii sau colmatarii sectiunilor de scurgere.



Situatia pagubelor inregistrate in localitatile Albesti, Vartop si Cotul Vaii:

Inundatia din 1994 - Case: 125, Terenuri agricole (ha):54

Inundatia din 1995 – Case: 42, Podete: 1, Terenuri agricole (ha): 250

Inundatia din 1996 – Case: 40

Inundatia din 1999 – Podete: 40

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara recalibrarea cursului de apa si a vailor adiacente si protejarea taluzelor si fundului cursurilor de apa, cu scopul maririi debitului transportat. Totodata, este necesara si redimensionarea podetelor situate pe cursul de apa, cu scopul de a creste capacitatea de scurgere a apelor.

De asemenea, efectuarea lucrarilor de constructie si redimensionare a podurilor si podetelor au ca scop si imbunatatirea accesului la serviciile sociale prin asigurarea circulatiei pietonale si a mijloacelor de transport in conditii de siguranta, in special in perioadele de timp nefavorabil (perioade de risc).


- lucrari de regularizare a paraului Albesti pe o lungime de 6 km

- consolidare in intravilanul localitatilor

- Reabilitare poduri si podete

Albesti


• Început: X: 775461 ; Y: 262082

• Sfârşit X: 777302 ; Y: 261250

Cotu Vaii


• Început: X: 769243 ; Y: 262819

• Sfârşit X: 770701 ; Y: 263306

Vartop


• Început: X: 771935 ; Y: 263595

• Sfârşit X: 772950 ; Y: 263217


Valoarea estimata:

11 452 103 Lei


13 742 523 Lei

Comentarii Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunelor prin:










Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi în sens negativ factorii de mediu, ci vor fi îmbunătăţiţi


10.232 Zona Albesti.jpg



2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta

Amplasamentul Bazinul hidrografic Urluia, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:

• Comuna Adamclisi, satele Sipote, Zorile si Urluia • Sectorul de varsare al vaii Urluia, Comuna Aliman, satele Aliman si Vlahi • Sectorul aval de lacurile Credinta - Conacu – Negresti (zona Curcani, Petrosani)


Inundatii produse in bazinul hidrografic Urluia

In decursul anilor, in localitatea Sipote s-au inregistrat inundatii cu importante pagube materiale, din care cele mai semnificative au avut loc in anii 1975, 1986 si 1994.

In toamna anului 2006, in data de19.09, in localitatile Casicea, Credinta, Conacu, Negresti s-au inregistrat inundatii ca urmare a revarsarii paraului Urluia.

Raul Urluia, in lungime de 98 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 1.346 kmp, este un curs de apa cadastrat, cu scurgere nepermanenta, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 5 comune, cuprinzand cca. 40 de sate.

Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este colmatarea completa a podurilor (unele pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Sipote, unde se constata existenta unui



torent de cca. 2000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).

Colmatarea in totalitate a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii.

Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor Judetene sau Nationale, iar un pod apartine CFR.

Valea Urluia a fost amenajata prin lucrari de reprofilare si adancire a albiei in perioada anilor 1975 – 1980, de catre fosta IELIF, in cadrul unui program de amenajare a cursului de apa si a torentilor ce se descarca in aceasta. Dupa aceasta data, lucrarile de intretinere a albiei s-au limitat la interventii locale, in scopul rezolvarii unor probleme punctuale de tranzitare a unor posibile viituri. Aceste lucrari au fost executate, in cadrul Programelor de Gospodarire a Apelor 2007 - 2008, in extravilanul localitatilor, de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, pe sectoarele S.DP Curcani si Petrosani.

Starea actuala a albiei, pe sectoarele situate intre lucrarile de supratraversare, este caracterizata de zone cu contrapanta, stagnante, ori acoperite de vegetatie ierboasa abundenta.

Marimea bazinului hidrografic al vaii Urluia, din care isi colecteaza debitele, problemele complicate pe care le genereaza subdimensionarea, in marea lor majoritate, a podurilor ce supratraverseaza acest curs de apa, precum si frecventa producerii unor inundatii, conduc la necesitatea promovarii unei lucrari de investitii, prin care sa se asigure tranzitarea debitelor in cazul producerii unor ploi torentiale.

Efectele inundatiilor care se pot produce in bazinul hidrografic al vaii Urluia sunt amplificate de intreruperea completa a posibilitatii de tranzitare a debitelor pe aceasta vale, ca urmare a colmatarii podurilor.


- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson I Credinta – coada lac Plopeni cca. 2,5 km si decolmatare 2 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului podului la cota talvegului albiei minore decolmatate si recalibrate);


• Început: X: 760098 ; Y: 281321

• Sfârşit X: 759009 ; Y: 280873

- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson II cuprins intre coada lacului Negresti si pod rutier DJ 391 Negresti-Movila Verde pe o lungime de cca.1 km si recalibrare 1 pod;


• Început: X: 750853 ; Y: 282075

• Sfârşit X: 749678 ; Y: 282241

- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson III aval localitate Petrosani – aval localitatea Sipote, pe o lungime de cca. 15 km si recalibrare 6 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului podului la cota talvegului albiei minore decolmatate si recalibrate);


• Început: X: 745139 ; Y: 283355

• Sfârşit X: 737383 ; Y: 288340

- Decolmatarea cursului de apa in intravilanul localitatilor Aliman si Vlahi (cca. 6 km).



- Regularizare si recalibrare albie minora tronson IV Sector localitatea Zorile pe o lungime de 1280 m si recalibrare 4 poduri. Pe acest tronson sunt prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe anul 2011, al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral. Se propune analiza si executia acestiu tronson corelat cu celelalte tronsoane din amonte si tratarea tuturor tronsoanelor in mod unitar.


• Început: X: 735346 ; Y: 289481

• Sfârşit X: 736094 ; Y: 290785


Valoarea estimata:

49 625 778 Lei


70 468 604 Lei









• Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit


10.233 Zona Urluia.jpg



2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta


Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta

Amplasamentul Bazinul hidrografic Valea Mare, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:

• Comuna Dobromir, satele Cetate, Valeni Raristea si sat Brebeni

• Sectorul de varsare al vaii Valea Mare, Comuna Ion Corvin, sat Viile in Iezerul Viile.

• Are urmatorii afluienti:

- Valea Dobromir- lungime 11 km, suprafata bazin 75 kmp

- Valea Corvin - lungime 6 km , suprafata bazin 17 kmp

- Valea Negureni - lungime 5 km, suprafata bazin 19 kmp

- Torent Valea Florilor – lungime 11 km , suprafata bazin 30 kmp


Inundatii produse in bazinul hidrografic Valea Mare

Mentionam ca, in decursul anilor, in bazinul hidrografic s-au inregistrat inundatii cu importante pagube materiale, din care cele mai semnificative au avut loc in vara anului 1995 si in luna iulie 2005.

Valea Mare, in lungime de 29 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 344 kmp, este un curs de apa cadastrat, cu caracter permanent, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin



hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 2 comune, cuprinzand cca. 9 sate.

Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este reprezentata de colmatarea podurilor (unele pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Padureni, unde se constata existenta unui torent de cca. 3000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).

Colmatarea in procent foarte mare a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii (cazul celor 2 podurilor din zona padurii Satma pe valea Dobromir DN 3A).

Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor Judetene sau Nationale.

Pe Valea Mare au fost executate lucrari de decolmatare si reprofilare pe trei tronsoane de albie astfel:

-Tronson I – lungime 250 m – 200m amonte de pod rutier de pe DC 35 si 50 m in aval de pod;

- Tronson II – lungime 500 m – 300 m amonte de pod rutier de pe DN 3A intre Ion Corvin si Negureni si 200 m aval de acest pod;

- Tronson III – lungime 2 000 m amonte de pod rutier de pe DC 49 la intrare in loc. Viile com. Ion Corvin.

Lucrarile au fost executate in anul 2008, de catre Administratia Bazinal de Apa, in cadrul PGA.


- Regularizarea si recalibrarea cursului de apa Valea Dobromir, afluent de stanga al paraului Valea Mare, pe tronsonul de albie paralel cu padurea Satma ( DJ 391A) pe o lungime de 2 000 m. Pe acest sector au fost prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe 2011 al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral.


• Început: X: 724873 ; Y: 285904

• Sfârşit X: 727087 ; Y: 285142

- Decolmatare si recalibrare albie minora Valea Mare tronson I aval localitate Cetatea – aval confluenta raul Negureni pe o lungime de cca. 17,0 km si recalibrare 6 poduri.


• Început: X: 731163 ; Y: 283161

• Sfârşit X: 720816 ; Y: 294454


Valoarea estimata:

36 264 992 Lei


40 616 790 Lei











Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit


10.234 Zona Valea Mare.jpg



2.3.5 Punerea în sigurantă a acumulării Luncavita, judetul Tulcea


Punerea în sigurantă a acumulării Luncavita, judetul Tulcea

Amplasamentul Acumularea Luncavita este amplasată pe Raul Luncavita, în partea de sud-vest a localitătii Luncavita, Judetul Tulcea, fiind înconjurata de terenuri agricole categoria păsuni si arabil.


Pe raul Luncavita s-au executat o salbă de baraje de mică înăltime din materiale locale în vederea realizării unor lacuri de acumulare cu caracter local, care au ca scop atenuarea viiturilor amonte de satul Luncavita, pentru protectia împotriva inundatiilor, asigurarea unor rezerve de apă pentru irigarea terenurilor limitrofe, putând fi folosite si ca iazuri piscicole, functie de nevoile locale.

Amenajarea Luncavita este a treia acumulare din salba de baraje si se află în imediata vecinătate a localitătii Luncavita. Odată cu executia acumulării Luncavita prin regulamentul de functionare s-a impus dezafectarea lacurilor din amonte, ca o măsură de eliminare a unor riscuri de suplimentare a debitelor de viitură în caz de rupere a acestora.

Localitatea Luncavita are un număr de aproximativ 4.700 de locuitori, din care 1.500 pot fi afectati de cedarea barajului Luncavita.

În anul 2008 urmare a unor ploii torentiale au fost afectate 40 de gospodării, din care au fost distruse 20 de case, iar o persoana a decedat.

Felul folosintei în conditiile initiale:

Acumularea Luncavita a fost proiectată pentru asigurarea unei folosinte mixte de piscicultură si



irigatii, suprafata acumulării fiind de 19.82 ha, la Nivelul Normal de Retentie (NNR).

Asigurarea cu apă este satisfacută de debitele medii ale propriului bazin hidrografic al pr. Cetătuia.

Pentru lucrarile hidrotehnice executate în amonte de acumularea Luncavita, pe raul Luncavita, nu s-au găsit documentatii tehnice (părti scrise, piese desenate) pentru barajul de pământ fără descărcător si barajul de pământ cu descărcător. Pentru acumularea Luncavita există o documentatie sumară ce a făcut obiectul obtinerii autorizatiei de gospodărire a apelor împreună cu regulamentul de functionare initial din 1975.

Situatia existenta:

Acumularea Luncavita are următoarele părti componente:

- Barajul de pământ care realizează retentia apei;

- Evacuatorul de ape mari cu sectiunea deschisă, prag deversor cu o lătime de 20 m;

- Calugăr de evacuare cu DN 800 mm;

Caracteristicile principale ale acumulării Luncavita:

- Cota coronament 24.80 m r. MN;

- Suprafata 19,82 ha;

- Suprafata minima 1,00 ha;

- Inclinare taluz aval 1:1,3

- Inaltime 11,5 m

- Ampriza 74,00 m

Barajul este prevăzut cu un calugăr de evacuare format din tuburi prefabricate DN 800 mm, având lungimea de 50 m care în prezent este dezafectat:

- nu exista echipamentul de obturare;

- sistemele de culisare a vanetilor;

- lipsesc grătarele;

Capatul aval al descărcătorului are distrusă protectia de ancorare in taluz, iar canalul de preluare a debitelor descărcate este deteriorat.

Corpul barajului si taluzurile amonte si aval sunt sistematizate si înierbate, dar necosite, iar taluzul aval prezintă eroziuni pe linia de contact cu apa. Apa în lacul de acumulare este la nivelul descarcărcătorului de fund. Pe anumite portiuni malurile sunt instabile.

Barajul este prevazut cu un descărcător lateral deschis de ape mari, amplasat pe latura stângă a barajului, este de tip transee cu o lătime a pragului de 20m. Canalul rapid are o lungime de 52 m si este prevazut cu risbermă si disipatori de energie. Acesta fiind deteriorat si neîntretinut. Pragul deversor este betonat, prezentând deteriorări, iar santul de colectare si transfer al volumelor deversate spre canalul rapid este colmatat.

În amonte de lacul de acumulare Luncavita a fost executat un canal regularizat ce asigură descărcarea apelor din acumulările amonte, care acum este colmatat si invadat de vegetatie înaltă. În aval de barajul Luncavita canalul rapid al descărcătorului de suprafată si cel al descărcătorului de fund, se racordează la un canal deschis amenajat in debleu pentru preluarea debitelor descărcate si conduncerea lor spre confluenta cu paraul Sorniac.

Canalul de debusare este colmatat puternic si nu poate prelua debitul de apă descărcat de către descărcători. Canalul este tranversat de DJ 222 A, podul amenajat fiind obturat cu vegetatie lemnoasă. Aval de confluenta cu paraul Sorniac, sectiunea acestuia este puternic colmatată si invadată cu vegetatie stuficolă.


Pentru o mai bună sigurantă în exploatare a barajului acumulării Luncavita este necesară reabilitarea acestuia, reabilitarea sau dezafectarea celor două acumulări din amonte, regularizarea cursului de albie de la prima acumulare din amonte până la acumularea Luncavita si regularizarea cursului de apă înainte si după

Descrierea lucarilor propuse:

Din informatiile detinute, acumularea Luncavita si cele două acumulări din amonte de aceasta nu au o functionare corespunzătoare.



acumularea Luncavita până la iesire din localitate înspre Dunăre.

• Studiul de fezabilitate – proiect complex (inclusiv expertizele si toate studiile tehnice si de specialitate necesare);

Serviciile initiale necesare constau in:

• Documentatii cadastrate pentru intabulare

• Documentatii pentru obtinerea Certificat de Urbanism si a avizelor necesare obtinerii Autorizatiei de Construire;

• Analiza economică cost-beneficiu detaliat;

• Analiza institutională detaliat;

• Evaluarea impactului de mediu inclusiv Studiul de Impact;(EIA)

• Mal stang: X: 757643 ; Y: 424755

Reabilitarea acumularii Luncavita:


• Mal drept: X: 757863 ; Y: 424727

• Mal stang: X: 758787 ; Y: 420796

Reabilitarea sau dezafectarea celor două acumulări din amonte:

Coordonate aproximative acumularea 1:

• Mal drept: X: 758880 ; Y: 420765

Coordonate aproximative acumularea 2:

• Mal stang: X: 759640 ; Y: 419973

• Mal drept: X: 759702 ; Y: 420152

• Început: X: 758873 ; Y: 420769

Regularizarea cursului de albie de la prima acumulare din amonte până la acumularea Luncavita:

Lungime aproximativa: 4558m


• Sfârşit X: 757833 ; Y: 424393

Regularizarea cursului de apă înainte si după acumularea Luncavita până la iesire din localitate înspre Dunăre:

Lungime aproximativa: 4391m




• Început: X: 724873 ; Y: 285904

• Sfârşit X: 727087 ; Y: 285142


Valoarea estimata studii:

150 000 Lei

Valoarea estimata lucrari:

17 080 813 Lei


20 496 975 Lei

Comentarii Valoarea exacta a investitie se va obtine in urma studiilor de fezabilitate.

Gradul de protectie, pentru localitatea Luncavita, in cazul inundatiilor este marit.


10.235 Zona Luncavita.jpg

10.235 Lucrari Luncavita.jpg



2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, Comuna Nufaru, Judetul Tulcea


Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, com. Nufaru

Amplasamentul Localitatea se afla amplasata pe malul stâng al braţului Sf. Gheorghe intre, Km 98,500 – 101,500. Administrativ teritorial aparţine comunei Nufăru , jud. Tulcea


Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, prin realizarea următoarelor lucrari:

- dig din pământ pe linia malului Dunării,

- sistem de evacuare a excesului de ape din incinta intravilan.

Descrierea situatiei actuale:

În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu caracter local, subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic, uzate fizic si prezintă eroziuni ale taluzului pâna la limita interioara a coronamentului.

In perioada apelor mari se fac eforturi financiare substantiale pentru suprainaltarea digului local cu lucrari provizorii care nu se pot recupera.

Descrierea lucrarilor • dig din pamant




• statie de pompare

Capacitati tehnice propuse : Dig pamanmt L = 3,0 km. Statie de pompare pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si meteorice.

• 70 gospodarii,

Obiective protejate:

• 2 spatii comerciale,

• 2 obiective culturale (scoala I-IV, biserica)

Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungire aval spre canalul Sulina, inchizandu-se in digul amenajarii indiguite Partizani – Rusca, a carei cata va fi adusa la cota amenajarii propuse.

Avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari de eliminare a excesului de apa din interior.

• Mal stang: X: 807730 ; Y: 414643

Dig de pamant


• Mal drept: X: 810120 ; Y: 413570



5 330 000 Lei


7 995 000 Lei


Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de Jos, in cazul inundatiilor este marit.


10.236 Zona Ilganii de Jos.jpg

10.236 Lucrari Ilganii de Jos.jpg



2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. Judetul Tulcea


Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, Comuna Ceatalchioi. Judetul Tulcea

Amplasamentul Localitatea se afla amplasata pe malul drept al braţului Chilia intre, Km 95 – 98. Administrativ teritorial aparţine comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea.


Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, prin realizarea următoarelor lucrari:

- dig din pământ pe linia malului bratului Chilia al Dunării,



În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu caracter local, subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic,

În anul 2009, Consiliul local Ceatalchoi a realizat lucrari de reparatii si refacere a digului local existent, lucrari suportate din bugetul local si realizate cu forte proprii. In perioada apelor mari din iunie – iulie 2010, digul local reabilitat a fost depasit si distrus pe aproape 80% din lungimea sa, producand inundarea intregului intravilan.

Stationarea apelor pe o perioada indelungata a condus la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind ca acestea sunt contruite din pamant.






Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 2,8 km. Suprafata aparata = cca 56 ha. Statie de pompare pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.

• 45 gospodarii,


• 100 locuitori,

• 1 spatiu comercial

• 1 obiectiv cultural(biserica)

Date hidrologie:

Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Chilia.

Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant va urmarii malul drept al bratului Chilia racordandu-se in digul amenajarii Agricole Sireasa. Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Sireasa pe tronsonul corespunzator localitatii.

• Inceput: X: 799019 ; Y: 432975

Dig de pamant


• Sfarsit: X: 800742 ; Y: 431317



5 096 000 Lei


6 166 160 Lei


Gradul de protectie, pentru localitatea Plaur, in cazul inundatiilor este marit.


10.237 Zona Plaur.jpg

10.237 Lucrari Plaur.jpg



2.3.8 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Băltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea


Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Băltenii de Jos, Comuna Bestepe, judetul Tulcea

Amplasamentul Localitatea Băltenii de Jos se află pe malul stâng al braţului Sfântu Gheorghe la km 92 – 94 şi aparţine administrativ comunei Beştepe.


Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii Băltenii de Jos, prin realizarea următoarelor lucrari:

- dig din pământ pe linia malului bratului Sf. Gheorghe al Dunării,



În prezent localitatea este apărarată împotriva inundaţiilor la nord prin digul incintei agricole Carasuhat iar pe tronsonul de la Dunare de un dig iepuresc executat de fostul CAP.

Localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu caracter local, subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic,

In perioada apelor mari, mai ales din iunie – iulie 2010, digul local a fost avariat aproape pe toată lungimea sa, fiind depăşit în anumite tronsoane, provocând inundarea intravilanului localitatii.







• 58 gospodarii,


• 150 locuitori,

• 6 spatii comerciale si pensiuni

• 2 obiective culturale (biserica si scoala)

Date hidrologie:

Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sf. Gheorghe.

Descrierea lucrarilor propuse: pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant in lungime de 3 km cu inchidere in digul amenajarii agricole Carasuhat.

Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Carasuhat pe tronsonul corespunzator localitatii.

Deoarece prin indiguire se va realiza o incinta inelara inchisa in suprafata de 90 ha se vor prevede solutii de evacuare a apei provenite din infiltratii si precipitatii.

• Inceput: X: 817781 ; Y: 411135

Dig de pamant


• Sfarsit: X: 820233 ; Y: 409147



5 456 000 Lei


6 547 200 Lei


Gradul de protectie, pentru localitatea Baltenii de Jos, in cazul inundatiilor este marit.


10.238 Zona Baltenii de Jos.jpg

10.238 Lucrari Baltenii de Jos.jpg



2.3.9 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea


Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Vulturu, comuna Maliuc, judetul Tulcea

Amplasamentul Localitatea este situata pe malul drept al bratului Sulina intre M 23,5 – M 25,5 in zona dig mal a amenajarii piscicole Rusca.


Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii Vulturu, prin realizarea următoarelor lucrari:

- dig din pământ sau parapet din betoane pe linia malului bratului Sulina,



Dupa inundatiile din 1970 localitatea a fost dezafectata, locuitorii primind spatii de locuit in loc alitatile Maliuc si Tulcea. După 1990, in urma aplicatii legilor de reconstituire a drepturilor de proprietate funciara, majoritatea locuitorilor s-au intors pe vechile proprietati. În prezent localitatea nu este apărarată împotriva inundaţiilor pe latura limitrofa canalului Sulina si se sprijină pe digul incintei Rusca situat in partea opusă.

Pe bratul Sulina se afla in executie consolidarea de mal a AFDJ Galati cu o asigurare de aproximativ 7% peste care se poate executa parapetul sparge val pana la sigurarea 5%.

In perioada apelor mari, imediat ce nivelul Dunarii depaseste cota de atentie apele se revarsa peste



malul natural si produc inundarea intravilanului localitaţii



• dig parapet din beton


Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 300 m. Suprafata aparata = cca 40 ha. Statie de pompare pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.

Dig parapet din beton 3,5 km

• 67 gospodarii,


• 160 locuitori,

• 2 spatii comerciale

• 2 pensiuni

• 1 motel

• 26 case de vacanta

Date hidrologie:

Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sulina.

Descrierea lucrarilor propuse: Pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant in lungime de 300 m cu inchidere in digul amenajarii agricole Rusca si parapet de beton propus a se executa numai pe tronsonul de la Dunare pe o lungime de 3,5 km si o inaltime de 1m de tipul prefabricatelor de la Crisan, Sulina sau Gorgova care vor fi corelate cu lucrarile de consolidare a malui, aflata in programul AFDJ Galati.

• Inceput: X: 818771 ; Y: 416278

Dig de pamant si/sau beton


• Sfarsit: X: 822087 ; Y: 416350



3 955 000 Lei


5 932 500 Lei


Gradul de protectie, pentru localitatea Vulturul, in cazul inundatiilor este marit.


10.239 Zona Vulturu.jpg

10.239 Lucrari Vulturu.jpg



2.3.10 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea


Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, judetul Tulcea

Amplasamentul Localitatea Ilganii de Sus este amplasata pe malul Stang al bratului Sulina intre M 30,5 – M31,5, administrativ apartinand comunei Maliuc, judetul Tulcea.


Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Sus prin realizarea unui dig perimetral compus din:

• tronson dig din pământ pe linia dinspre baltă

• tronson dig parapet din beton pe linia malului Dunarii

• sistem de evacuare a excesului de ape din incinta intravilan.


În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , nu este prevazută cu lucrari de protectie, cota mai ridicata a terenului intravilan reprezinta grindul de mal si care se inunda in general la cresteri ale nivelului Dunarii putin peste medii

Stationarea apelor pe o perioada indelungata a conduce la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind ca acestea sunt contruite din pamant.





• statie de pompare ape


• 45 gospodarii,


• 105 locuitori,

• 1 spatiu comercial

• 1 obiectiv cultural (scoala)

• 1 cabana

• 6 case de vacanta

Date hidrologie:

Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sulina.

Descrierea lucrarilor propuse: Lucrarile de aparare vor fi de tip inelar cu dig parapet la Dunare si dig de pamant pe celelalte laturi spre balta.

Lucrarile pe tronsonul de la Dunare trebuie corelate cu consolidarea malui, aflata aflata in programul AFDJ Galati.

Pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitatii se vor realiza o statie de pompare si 3 km canal desecare.

• Inceput: X: 809275 ; Y: 417906

Dig de pamant si/sau dig beton


Deoarece digul va fi contiinu, aparand o zona inchisa coodonatele reprezinta inceputul si sfarsitul digului la linia Dunarii, digul dinspre balta urmeaza alt traseu dar incepe si se inchide in aceleasi puncte.

• Sfarsit: X: 810907 ; Y: 418193



3 813 000 Lei


5 719 500 Lei


Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de Sus, in cazul inundatiilor este marit.


10.2310 Zona Ilganii de Sus.jpg

10.2310 Lucrari Ilganii de Sus.jpg



2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeţul Tulcea


Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeţul Tulcea

Amplasamentul Obiectivul propus se afla amplasat pe malul drept al bratului Dunarii - Chilia, km 81 – 83; 100 – 109 ;110 – 114, la frontiera cu Ucraina si reprezinta sectoarele de mal din zonele de curbe concave expuse fenomenului de eroziune.


In zona dintre Ceatalul Ismail ( respectiv localitatea Patlageanca ) si localitatea Pardina , bratul Chilia are un traseu puternic meandrat, favorizind eroziunile pe zonele de mal concave .

Inca din anii 1974 – 1975 in aceste zone s-au evidentiat sectoare cu eroziuni de 100 – 150 m cu deplasarea talvegului si implicit a frontierei cu Ucraina spre malul romanesc .

Din 1980 si pina in prezent fenomenele de eroziune au continuat , in special intre km 81 – 83 cu afectarea partiala a localitatii Pardina, km 100 – 104 cu afectarea partiala a localitatii Ceatalchioi si km 110 – 113 cu cea mai puternica evolutie afectand in intregime digul de aparare a incintei agricole Sireasa si implicit a localitatilor Salceni, Ceatalchioi .

Investitia se justifica prin necesitatea consolidarii malului romanesc si stabilizarea talvegului bratului Chilia care constituie si frontiera de stat cu Ucraina, stopind astfel pierderile din teritoriul national, precum si apararea localitatilor Pardina, Ceatalchioi, Salceni si a digului de aparare Sireasa .

In prezent, intre km 111-113, pe raza comunei Ceatalchioi, eroziunile au afectat si distrus digul amenajarii agricole Sireasa pe o lungime de 1,2 km provocand inundarea a cca . 6800 ha, impreuna cu bunurile din intravilanul localitatilor Ceatalchioi si Salceni .




• intre km 81 – 83 ( amonte Pardina )


S-a prevazut executarea consolidarii malului in trei zone , astfel :

• intre km 100 – 109 ( aval Ceatalchioi )

• intre km 110 – 114 ( Patlageanca – Salcieni )

Lucrarea propune ca pe cele trei sectoare sa fie compusa din :

• Praguri de fund amplasate la 200 m , avand lungimea de 50 m si grosimea de 1,5 – 2 m fundate pe o saltea de fascine de 0,75 m grosime .

• Aparare de mal realizata printr-un prism de anrocamente avand h =2 m , fundat pe o saltea de fascine cu grosimea de 0,75 m . Prismul se va continua cu un pereu de piatra bruta asezat pe un strat de balast si piatra sparta .

Realizarea lucrarilor de regularizare a apelor de frontiera va avea ca efect prevenirea deplasarii albiei acestora, precum si apararea impotriva inundatiilor a localitatilor afectate .

•

Capacitati:

•

consolidare mal = 15 km

praguri de fund = 75

• Inceput:: X: 808787 ; Y: 427353

Intre km 81 – 83 ( amonte Pardina )


• Sfarsit: X: 810326 ; Y: 428336

• Inceput: X: 796975 ; Y: 428069

Intre km 100 – 109 ( aval Ceatalchioi )

• Sfarsit: X: 798922 ; Y: 433098

• Inceput: X: 797398 ; Y: 422261

Intre km 110 – 114 ( Patlageanca – Salcieni )

• Sfarsit: X: 796592 ; Y: 425169

Avand in vedere costurile ridicate necesare executiei lucrarilor, se propune promovarea investitiei pe etape, stabilite pe criterii de prioritate si stadiu agravant, astfel prioritatea pentru etapa 1 fiind sectorul de mal din zona KM 111 – 114.

Astfel pentru acest sector:

Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungirea capetelor spre interior, inchizandu-se in digul Amenajarii Agricole Pardina– Chilia, avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari de eliminare a excesului de apa din interior.

Vor fi protejate cca 50 gospodarii cu o populatie de 150 locuitori.



• dig pamant la Dunare L = 1,5 km.

Capacitati:

Incinta aval:

• dig pamant inchidere L = 0,5 km.

• suprafata 7,50 ha


• Inceput: X: 810631 ; Y: 431493

• Sfarsit: X: 810947 ; Y: 432938

Incinta amonte:

• dig pamant la Dunare L = 0,5 km.

• dig pamant inchidere L = 0,6 km

• suprafata 3.0 ha


• Inceput: X: 810726 ; Y: 429803

• Sfarsit: X: 810752 ; Y: 429288



56 250 000 Lei


84 375 000 Lei

Comentarii Prin realizarea investitiei se realizeaza stoparea pierderile din teritoriul national, precum si apararea localitatilor Pardina, Ceatalchioi, Salceni si a digului de aparare Sireasa .

Valoarea exacta a investitie se va obtine in urma studiilor de fezabilitate.


10.2311 Zona Bratul Chilia.jpg

10.2311 Zona Pardina-Brat Chilia.jpg

10.2311 Lucrari Pardina.jpg

10.2311 Lucrari amonte Pardina.jpg

10.2311 Lucrari aval Ceatalchioi.jpg

10.2311 Lucrari intre Patlageanca si Salceni.jpg

Nota: Valorile investitiilor contin TVA.

Intocmit, Verificat,

Ing. Ion GHEORGHESCU Manager Proiect,

Teh. Ionut GHEORGHIU ing. Ionela ADAM

anexa 10.pdf

Documents