anatomia sisemului muscular

8/19/2019 Anatomia Sisemului Muscular

1/7

Sistemul muscular

În cadrul aparatului locomotor se studiază numai muşchii scheletici (muşchii striaticare se fixează pe schelet). Muşchii sunt formati din corpul muscular (venter sau gaster), portiunea principală, contractilă, şi două extremităti (caput şi cauda).

Prin intermediul tendoanelor forta muşchiului se transmite oaselor. La acestea seadaugă anexele muşchilor, formatiuni auxiliare ce a ută la activitatea musculară.

!lasificarea muschilor

a) "upa forma (criteriul geometric, #iometric)$

% muşchi lungi $ m. mem#relor

% muşchi plati$ m.rom#oizi

% muşchi scurti (cu#ici, prismatici) % m. pătrat pronator % muşchi or#iculari

#) &n functie de numărul de corpuri şi insertii musculare (caput, cauda)$

!' P % două corpuri (#iventer #igastric) % m.digastric

% mai multe corpuri (poligastric) % m. drept a#dominal

!*P % două capete % m. #iceps #rahial% trei capete % m. triceps #rahial

% patru capete % m. cvadriceps femural

!'*"* % două cozi (#icaudat)

% mai multe cozi (policaudat) % m. flexori ai degetelor

c) !riteriul distri#utiei spatiale a fasciculelor de fi#re musculare +n muşchi$

% muşchi cu fi#re paralele +ntre ele şi cu axa longitudinală a muşchiului

% muşchi cu fi#re paralele +ntre ele dispuse o#lic de o parte a tendonului (muşchi unipenati)

% muşchi cu fi#re dispuse o#lic de o parte şi de alta a tendonului (muşchi #ipenati)

% muşchi formati din plane de fi#re musculare alternate cu plane de tesut con unctiv (muşchimultipenati % m. maseteri, m. soleari)

% muşchi cu fi#re dispuse +n evantai % m. trapezi.


2/7

În functie de orientarea fi#relor şi de dispozitia insertiilor, muşchii actionează +n unasau mai multe directii. x$ dreptul a#dominal are fi#rele orientate +ntr%o singură directie.*ctiunea sa este de flexie a trunchiului pe mem#rul inferior. '#licul extern are fi#re o#lice,dispuse +n evantai. l realizează flexia, +nclinarea laterală şi rotatia trunchiului.

Muşchii lungi sunt responsa#ili de mişcări importante- sunt muşchi cinematici.Muşchii scurti, +n general situati +n profunzime, intervin mai mult +n mişcări de precizie.Muşchii cu fi#re o#lice sunt muşchi de fortă şi viteză.

d) criteriul numărului de articulatii peste care trec muşchii. "acă un muşchi, de la origine laterminare, trece peste o articulatie el se numeşte monoarticular. *ctiunea sa este demo#ilizare a acelei articulatii. "acă un muşchi, pe traseul său, trece peste mai multe

articulatii se numeşte poliarticular. l mo#ilizează deci mai multe articulatii. x$ dreptulfemural trece peste articulatia şoldului şi genunchiului. l este flexor al coapsei şi extensor algenunchiului. a fi +ntins +ntr%o mişcare du#lă$ extensia coapsei şi flexia gam#ei.

e) criteriul topografic$ muşchi superficiali si muşchi profunzi.

f) criteriul #iochimic$ muşchi al#i si muşchi roşii.

g) criteriul miocinematic$ muşchi determinanti ai mişcării.

% muşchi fixatori ai mişcării% muşchi sinergici

% muşchi antagonişti

!/nd vor#im de o mişcare (ex$ flexia coapsei) muşchiul care realizează mişcarea senumeşte agonist- cel care efectuează mişcarea inversă se numeşte antagonist. x$ +n flexiacoapsei m. psoas, flexor, este agonist- fesierul mare, extensor, este antagonist.

!/nd mai multi muşchi efectuează +mpreună aceeaşi actiune se numesc sinergici. x$+n flexia dorsală a piciorului conlucrează sinergic trei muşchi % extensor propriu al halucelui,extensor comun al degetelor, ti#ial anterior).

&nervatia muşchiului.

0n muşchi este inervat de regulă de o singură ramură nervoasă ce pătrunde +mpreunăcu vasele la nivelul hilului neurovascular 1ervii muşchilor sunt micşti, contin/nd fi#remotorii, senzitive şi vegetative.


3/7

*. 2i#rele motorii sunt cele mai #ine reprezentate. 2i#rele sunt lungi, groase şirealizează o placă motorie (sinapsă neuromusculară) cu fi#ra musculară striată. ' singurăfi#ră nervoasă se ramifică şi inervează mai multe fi#re musculare, constituind o unitatemotorie.

3. 2i#rele senzitive +şi au originea +n ganglionii senzitivi (spinali şi cranieni).

Proprietă ile mu chilor scheletici sunt contractilitatea, elasticitatea, tonicitatea iț ș ștroficitatea.

!ontractilitatea se reflectă +n capacitatea muşchiului de a dezvolta o tensiune mecanicăla extremită4ile sale, +nso4ită sau nu de scurtarea lungimii muşchiului.

lasticitatea este capacitatea muşchiului de a se alungi +n anumite limite ce%icaracterizează extensi#ilitatea, c/t şi revenirea la dimensiunea ini4ială după +ncetarea for4ei de+ntindere.

5onicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontrac4ie caracteristică muşchilor.

5roficitatea este capacitatea muşchiului de a creşte +n dimensiuni şi for4ă.

Principalele grupe de mu chi somaticiș

"upă regiunile +n care se găsesc situa4i, muşchii somatici se +mpart +n următoarelemari grupe$ muşchii capului, muşchii g/tului, muşchii trunchiului, muşchii mem#relorsuperioare şi muşchii mem#relor inferioare.

Muşchii capului

La nivelul capului se descriu mu chii$ masticatori şi mimicii (pieloşi).ș

Muşchii g/tului

Muşchii regiunii anterioare a g/tului$ muşchiul pielos al g/tului, muşchiulsternocleidomastoidian (este aşezat pe partea antero%laterală a g/tului, cel mai gros dintremuşchii regiunii anterioare a g/tului, produc +nclinarea capului pe spate şi ridicarea fe4ei c/ndse contractă #ilateral şi rotirea capului de partea opusă). Muşchii preverte#rali sunt cei mai profunzi dintre muşchii regiunii anterioare a g/tului.


4/7

Muşchii regiunii posterioare a g/tului se +mpart +n$ muşchi profunzi ai spatelui şi cefeisi planul superficial (mu chiul trapez).ș

Musculatura trunchiului

' parte dintre mu chi se inseră pe oasele cutiei toracice, alcătuind musculaturaștoracelui, iar o altă parte, de oasele #azinului şi ale toracelui, alcătuind musculatura cavită4iia#dominale.

Muşchii toracelui se su#+mpart +n muşchi extrinseci şl intrinseci.

a) Muşchii extrinseci ai toracelui (pectoralul mare, pectoralul mic, din4at anterior) se inseră pe torace şi pe oasele centurii scapulo%humerale.

#) Muşchii intrinseci ai toracelui sunt muşchi proprii cutiei toracice. i sunt aşeza4i +n trei

straturi$ stratul extern (mu chii intercostali externi), stratul mi lociu (mu chii intercostaliș șinterni) şi stratul intern (mu chii su#costali, mu chiul transvers al toracelui şi mu chiiș ș șridicători ai coastelor). Prin contrac4ia lor, muşchii intrinseci ai toracelui produc şimişcările respiratorii ale cutiei toracice (inspirul şi expirul) +n cola#orare cu muşchiuldiafragm. Muşchiul diafragm este un muşchi lat nepereche, +n formă de cupolă, cu parteaconvexă +ndreptată +n sus. l este aşezat +n partea inferioară a cutiei toracice şi are trei por4iuni de origine$ o por4iune lom#ară- o por4iune costală şi o por4iune sternală,

Muşchiul diafragm separă incomplet cavitatea toracică de cavitatea a#dominală, deoareceele este prevăzut cu orificii stră#ătute de organe care trec dintr%o cavitate +ntr%alta$orificiul venei cave inferioare, orificiul esofagului, orificiul aortei. "iafragmul estemuşchiul esen4ial al inspira4iei.

Muşchii a#domenului

*#domenul este un segment al trunchiului delimitat +n partea superioară de diafragm, iar+n cea inferioară de str/mtoarea superioară a #azinului.

a) Muşchii pere ilor antero%laterali ai a#domenului sunt forma4i din următorii cinci muşchi$țdrept al a#domenului, piramidal, o#lic extern al a#domenului, o#lic intern al a#domenului şitransvers al a#domenului.

#) Muşchii peretelui posterior al a#domenului La alcătuirea peretelui posterior ala#domenului participă trei muşchi$ pătratul lom#elor, psoas şi iliacul.

Muschii extremitatii superioare


5/7

Muşchii umărului se află +n regiunea centurii scapulară, formează +n urul articula4ieiscapulo%humerale un grup muscular care asigură mo#ilitatea at/t de amplă a #ra4ului.Muşchii umărului sau ai centurii scapulare sunt$ deltoidul, su#scapularul, supraspinosul,infraspinosul, rotundul mare şi rotundul mic.

Muşchii #ra4ului se +mpart +n două mari grupe$ muşchii regiunii anterioare a #ra4ului(#icepsul #rahial, #rahialul, coraco#rahialul) şi muşchii regiunii posterioare a, #ra4ului(tricepsul #rahial).

Muşchii ante#ra4ului sunt dispu i +n trei mari grupe$ regiunea anterioară a ante#ra4ului,șmuşchii regiunii posterioare a ante#ra4ului şi muşchii regiunii laterale a ante#ra4ului.

Muşchii m/inii se pot descrie +n trei mari grupe$ muşchii policelui, muşchii degetuluimic şi muşchii regiunii palmare mi locii.

Muşchii membrelor inferioare

"in punct de vedere anatomic, muşchii mem#relor inferioare se +mpart +n următoarele patru mari grupe$ muşchii #azinului, muşchii coapsei, muşchii gam#ei, muşchii piciorului.

Muşchii #azinului se află +n regiunea #azinului, formează +n urul articula4ieicoxofemurale o masă musculară care mo#ilizează femurul +n urul celor trei axe

perpendiculare una pe alta. În regiunea posterioară sau fesieră se află muşchii fesieri, +nnumăr de trei, şi anume$ fesier mare, fesier mi lociu şi fesier mic.

Muşchii coapsei se +mpart +n trei grupe$ muşchii regiunii anterioare a coapsei (muşchiitensor al fasciei lata, croitor şi cvadriceps femural)- muşchii regiunii mediale a coapsei(gracilis, pectineu şi muşchii adductori) şi muşchii regiunii posterioare a coapsei (muşchii #iceps femural, semitendinos şi semimem#ranos).

Muşchii gam#ei se +mpart +n trei mari grupe$ muşchii regiunii anterioare a gam#ei,muşchii regiunii posterioare a gam#ei şi muşchii regiunii laterale a gam#ei.

Muşchii regiunii anterioare a gam#ei (muşchii ti#ial anterior, extensor lung aldegetelor, extensor lung al halucelui) au originea pe extremitatea superioară a ti#iei, fi#ulei şi pe mem#rana interosoasă, iar inser4ia pe oasele piciorului. Prin contrac4ia lor, aceşti muşchi produc flexia dorsală a piciorului şi extensia degetelor.

Muşchii regiunii posterioare a gam#ei sunt dispuşi +n două straturi principale$ stratul

superficial (muşchiul triceps sural şi plantar) şi stratul profund (muşchiul popliteu, ti#ial posterior, flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui). !ontrac4ia muşchilor regiunii


6/7

posterioare a gam#ei produce flexia plantară a piciorului şi a degetelor. !el mai puternicmuşchi din regiunea posterioară a gam#ei, cu rol important +n sta4iunea #ipedă şi +n mers,este muşchiul triceps sural. La r/ndul lui, acest muşchi este format din muşchiul solear (cuoriginea pa capul fi#ulei şi pe ti#ie) la care se adaugă muşchii gemeni (medial şi lateral), cuoriginea pe condilii femurului. *ceşti trei muşchi se insera terminal printr%un tendon comun(tendonul lui *chile) pe osul calcaneu. !ontrac4ia lor produce extensia piciorului +n mişcareade ridicare pe v/rfuri şi flexia gam#ei pe coapsă.

Muşchii regiunii laterale a gam#ei sunt +n număr de doi$ muşchiul peronier lung şimuşchiul peronier scurt.

Muşchii piciorului se +mpart +n două mari grupe$ muşchii regiunii dorsale a piciorului

şi muşchii regiunii plantare a piciorului.Rezumat

6cheletul corpului este format din$

% la nivelul capului$ neurocraniul (frontal, sfenoid, occipital, parietal,temporal) ișviscerocraniul (maxilar, palatin, zigomatic, lacrimal, nazal, cornetul nazal inferior, vomer,mandi#ulă)-

% la nivelul coloanei verte#rale$ verte#re, sacrum, coccis-% la nivelul cutiei toracice$ stern i coaste-ș

% centură scapulară (claviculă, omoplat) i mem#ru superior li#er (humerus, cu#itus, radius,7șoase carpiene, 8 metacarpiene, 9: falange)-

% centură pelvină (coxale, sacrum) i mem#rul inferior li#er (femur, ti#ie, peroneu, ; oaseștarsiene, 8 metatarsiene, 9: falange).

*rticula iile fac legătura dintre oase.ț

Pot fi$

% articula iile fixe$ sinartrozele, suturi, sinostoze, gomfozeț

% articula ii semimo#ile, cartilaginoase$ simfize, sincondrozeț

% articula ii mo#ile, sinoviale$ ma oritatea articula iilor corpului.ț ț

Musculatura striată a corpului poate fi descrisă +n func ie de regiunile anatomice$ cap,ț

g/t, torace, mem#re.


7/7

Musculatura de la nivelul capului i g/tului este dispusă pe mai multe planurișmusculare care răspund nevoilor de mo#ilitate.

Musculatura toracelui este una proprie a toracelui (mu chi intercostali, su#costali,ș

transvers torace, ridicători ai coastelor) i o musculatură extrinsecă (mare i mic pectoral,ș șdin at anterior).ț

Musculatura a#dominală anterioară este formată din drep ii a#dominali, o#lici externiți interni, transvers al a#domenului.ș

Peretele posterior al a#domenului$ pătratul lom#elor, ilio%psoas.

Musculatura mem#relor superioare este organizată pe segmente +n musculaturaumărului (deltoid, supra%, su#spinos, infraspinosul, micul i marele rotund), #ra ului (#icepsș ț #rahial, #rahial anterior, coraco#rahial, triceps #rahial), ante#ra ului cu cele trei regiuniț(anterioară, lateral externă i posterioară) i mu chi ai m/inii (regiune anterioară < tenară,ș ș șhipotenară, mi locie i posterioară). Musculatura mem#relor inferioare cuprinde mu chiiș ș #azinului (mu chii fesieri, pelvitrohanterieni), coapsei (cvadriceps femural, croitor, tensor alșfasciei lata, semitendinos, semime#ranos, #iceps femural, gracilis, adductorii, pectineu),gam#ei (regiunile anterioară, lateral externă i posterioară) i mu chii piciorului (din regiuneaș ș ș plantară medială, laterală i mi locie).ș

anatomia sisemului muscular

Documents