anatomia inimii

2
Cap. 1 Anatomia inimii 1.1 Noțiuni generale Aparatul cardio-vascular, reprezentat de inimă, artere, capilare și vene, asigură deplasarea sângelui la nivelul țesuturilor și organelor în vederea realizării schimburilor nutritive și respiratorii celulare și a îndepărtării produșilor toxici de degradare. Inima ca organ propulsor prevăzut cu un sistem propriu de aprindere, generator de contracții ritmice ce furnizează energia necesară deplasării sângelui în circuitul închis al marii și micii circulații. La rândul lor, arterele, arteriorele, capilarele și venulele și venele formează o vastă rețea de tuburi elastice cu structură și funcții diferite. Inima este un organul central al aparatului cardiovascular. Este situată în mediastin și are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragmă. Axul inimii este oblic dirijat în jos, la stânga și înainte, astfel că 1/3 din inimă este situată la dreapta și 2/3 la stânga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300g, iar volumul este asemanător pumnului drept. Prezintă o față convexă, și sternocostală, și o față plană, diafragmatică. Cele două fețe se unesc printr-o margine mai ascuțită, marginea dreaptă. Marginea stângă, rotunjită se prezintă ca o adevarată, față pulmonară. Vârful inimii, orietant în jos spre stânga, este situat în spațiul 5 intercostal stâng, unde acest spațiu este intersectat de linia medioclaviculară stângă. Baza inimii privește înapoi și la dreapta; de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta și trunchiul pulmonar) și sosesc venele mari (cele două vene cave și cele patru vene pulmonare). La baza inimii se află atriile, iar spre vârf ventriculii. Pe fața sternocostală, între cele două ventricule se află șanțul interventricular posterior. Între atrii și ventricule se găsesc șanțurile coronar stâng, și respectiv, drept. În aceste patru șanțuri se găsesc arterele și venele inimii (Niculescu, și colab. 2009). Marea și mica circulație, fiind dispuse în serie, funcționează în regim presional diferit și îndeplinesc roluri fiziologice distincte. În cazul marii circulații (sistemice), sângele parcurge

Upload: andrei-doroftei

Post on 09-Nov-2015

11 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

medicina, anatomie, inima, anatomia inimii, infarc, miocard, histologie, citologie, aspecte, anatomice, aspecte anatomice

TRANSCRIPT

Cap. 1 Anatomia inimii1.1 Noiuni generaleAparatul cardio-vascular, reprezentat de inim, artere, capilare i vene, asigur deplasarea sngelui la nivelul esuturilor i organelor n vederea realizrii schimburilor nutritive i respiratorii celulare i a ndeprtrii produilor toxici de degradare. Inima ca organ propulsor prevzut cu un sistem propriu de aprindere, generator de contracii ritmice ce furnizeaz energia necesar deplasrii sngelui n circuitul nchis al marii i micii circulaii. La rndul lor, arterele, arteriorele, capilarele i venulele i venele formeaz o vast reea de tuburi elastice cu structur i funcii diferite. Inima este un organul central al aparatului cardiovascular. Este situat n mediastin i are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragm. Axul inimii este oblic dirijat n jos, la stnga i nainte, astfel c 1/3 din inim este situat la dreapta i 2/3 la stnga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300g, iar volumul este asemantor pumnului drept. Prezint o fa convex, i sternocostal, i o fa plan, diafragmatic. Cele dou fee se unesc printr-o margine mai ascuit, marginea dreapt. Marginea stng, rotunjit se prezint ca o adevarat, fa pulmonar. Vrful inimii, orietant n jos spre stnga, este situat n spaiul 5 intercostal stng, unde acest spaiu este intersectat de linia medioclavicular stng. Baza inimii privete napoi i la dreapta; de la nivelul ei pleac arterele mari ale inimii (aorta i trunchiul pulmonar) i sosesc venele mari (cele dou vene cave i cele patru vene pulmonare). La baza inimii se afl atriile, iar spre vrf ventriculii. Pe faa sternocostal, ntre cele dou ventricule se afl anul interventricular posterior. ntre atrii i ventricule se gsesc anurile coronar stng, i respectiv, drept. n aceste patru anuri se gsesc arterele i venele inimii (Niculescu, i colab. 2009).Marea i mica circulaie, fiind dispuse n serie, funcioneaz n regim presional diferit i ndeplinesc roluri fiziologice distincte. n cazul marii circulaii (sistemice), sngele parcurge circuitul: ventricul stng-artere-arteriorele-capilare-venule-vene-atriu drept, prezentnd trei segmente de distributie (ventricul stng, aorta i ramurile sale), de schimb (capilare i venule) i colector (vene i atriu drept). Mica circulaie asigur deplasarea sngelui din ventriculul drept la plmni prin arterele pulmonare i napoi n atriul stng prin venele pulmonare. Pe plan funcional, aparatul cardio-vascular asigur transportul de substane nutritive i duntoare, particip la procesele de adaptare i aprare ale organismului i coordoneaz funciile somato-vegetative cu ajutorul factorilor umorali activi din plasm, n vederea asigurrii echilibrelor homeostazice.