3. Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin

Organele genitale feminine îndeplinesc funcţia de reproducere şi sunt organe genitale

externe şi organe genitale interne.

Organele genitale externe sunt:

Vulva care conţine:

Labiile mari

Labiile mici

Vestibulul

Himenul

Glandele Bartholin

Tot aici se afla şi formaţiunea numită muntele lui Venus.

Organele genitale interne sunt:

vaginul

uterul

trompele uterine

ovarele.

Muntele lui Venus

Numit şi muntele pubian,este regiunea anatomică situată deasupra simfizei pubiene,acoperită cu

păr.Muntele pubian se continua înapoi cu labiile mari,iar în sus cu hipogastrul. Ȋn structura muntelui

pubian intră pielea şi un voluminos corp adipos.

Formaţiunile labiale

Sub această denumire inţelegem două perechi de plice tegumentare care delimitează vestibulul

vaginului.După dimensiunile şi forma lor,se disting labiile mari şi labiile mici.

Labiile mari sunt doua plice cutanate,simetrice,care se întind de la muntele pubian pană la corpul

perineului.

Dimensiuni:Fiecare labie mare are 7-10 cm.lungime,2-3 cm grosime.

Labiile mici :sunt două plice cutanate,acoperite de obicei de labiile mari.Ele nu devin vizibile

decât după îndepărtarea acestora,deschizând deci despicătura vulvară.

Dimensiuni:Dimensiunile medii sint 3cm lungime,1-2 cm înaltime,0,5 grosime.

Spatiul interlabial:Ȋntre labii se găsesc "spaţiul interlabial" sau "canalul vulvar",acesta are

forma de pâlnie.Ȋn profunzime pornind dinspre anterior spre posterior se dispun vestibulul mea-

tului urinar şi ostimul vaginal cu membrana himenală.

Vestibulul vaginal este în viziunea profundă a vulvei şi este mărginit pe laturi de feţele mediale

al labiilor mici.Latura posterioară sau baza este constituită de meatul urinar si ostiumul vaginal.

Meatul urinar:Este un orificiu rotund sau liniar,cu dimensiuni de 3-4 mm şi este situat la

extremitatea anterioara a vestibulului,înapoia clitorisului şi înaintea orificiului vaginului.

Himenul:Este o membrană dispusă ca o diafragmă între canalul vaginal si vestibulul

vaginului.După conformaţia orificiului,se descriu forme variate ale himenului.Cele mai frecvente

sunt:semilunar,inelar,labiat.

Structura himenului.Acesta este format dintr-o cută a mucoasei.Ȋntre cele doua lame mucoase

se gaseşte un strat subţire de ţesut conjunctivo-elastic,uneori poate fi destul de gros încat sa facă

deflorarea dificilă sau imposibilă.Himenul se rupe la primele raporturi sexuale-deflorarea.La

nivelul vestibulului se deschid numeroase glande mucoase cu rolul de a lubrifia vulva în

decursul actului sexual.

Organele erectile

Clitorisul-este un organ median si nepereche,situat in partea anterioară a vulvei,înapoia

comisurii labiale anterioare.

Bulbii vestibulului:Sânt două formaţiuni erectile situate simetric pe părtile laterale ale

vestibulului vaginului în loja bulboclitoridiană a perineului.Ȋntre feţele lor mediale si peretele

vestibulului se gasesc glandele vestibulare mari Bartholin.Cei doi bulbi descriu împreună o

potcoavă cu concavitatea posterioară.

Perineul

Reprezintă ansamblul parţilor moi care închid inferior cavitatea pelvina.Perineul cuprinde

porţiuni ale aparatului digestiv,urinar si genital cu anexele lor.

Vaginul

Vaginul este un organ musculo-membranos care face legătura între vulvă si uter.El este

organul de copulaţie la femei.Ȋn acelaşi timp serveşte la trecerea fluxului menstrual,a produselor

de secreţie uterina,cât şi a fătului si anexelor sale.

Vaginul este un organ impar şi median,aşezat în excavaţia pelvină şi perineul anterior.Prin

faţa anterioara vine in raport cu peretele anterior al rectului şi cu fundul de sac peritoneal

inferior(Douglas);prin faţa anterioară vine in raport cu uretra şi vezica urinară,iar in partea

mijlocie cu muşchii ridicători anali care la acest nivel,constituie sfincterul superior al vaginului.

Extremitatea superioară a vaginului se insereaza de jur împrejurul colului uterin,mai sus de

orificiul extern al uterului.Ȋntre extremitatea inferioara a colului si pereţii vaginului,la acest

nivel,se formeaza aşa numitul fundul de sac vaginal.Extremitatea inferioara a vaginului se

deschide in vestibulul vaginal sau vulva.

Structura vaginului

Pereţii vaginului sunt mult mai subţiri decât cei ai uterului.Ei sunt alcătuiţi din:

-tunica musculară şi

-tunica mucoasă.

La femeile multipare precum şi la o vârsta înaintată,aceste cute dispar,mucoasa netezindu-se.

Vascularizaţia.Vaginul este vascularizat în cea mai mare parte de artera vaginală,ramură a

arterei hipogastrice.

Inervaţia.Nervii vaginului provin de la plexul hipogastric inferior şi de la nervul ruşinos intern.

Uterul

Uterul sau mitra este un organ cavitar nepereche,aşezat în partea mediană a cavitaţii pelvine între

rect si vezica urinară.El are rolul să primească din trompă ovulul fecundat(oul), să-l hrăneasca şi

să-l expulzeze la sfarşitul sarcinii.

Forma.Uterul are forma de pară,cu porţiunea mai mare in sus,iar cea mai mica in jos.Are o

lungime de 6-8 cm,variaţia fiind în funcţie de faptul dacă o femeie a născut sau nu,iar largimea

este de 4 cm.Este turtit anterior astfel încat cavitatea uterină este virtuală.

In morfologia externă a uterului observăm:

faţă anterioară,orientata spre vezica urinară,şi o faţa posterioară orientata spre rect si

ansele intestinului subţite.

margine laterală stânga şi alta dreaptă.

Uterul prezinta trei porţiuni:

fundul uterului este porţiunea superioară,mai larga

corpul este porţiunea mijlocie

colul este porţiunea inferioara,care se continuă cu vaginul;el proiemină în vagin.

Cavitatea uterina prezintă dilataţii şi îngustări.Astfel la nivelul fundului,cavitatea este mai

largă,apoi se strâmteaza când ajunge la col,la nivelul orificiului intern al uterului,formând

istmul,şi se lărgeşte din nou,la nivelul colului,determinând canalul cervical,lung de 2-3 cm.

Canalul cervical se deschide în vagin prin orificiul extern al uterului.Ȋn cavitatea uterină,la

limita dintre fund şi corp,se deschid de o parte şi de alta orificiile uterine ale trompelor.

Istmul uterului este reprezentat printr-un şant semicircular,vizibil numai pe faţa anterioară şi pe

feţele laterale.

Colul uterin are forma cilindrică,uşor bombat la mijloc,el e comparat cu un butoiaş.La virgine şi

la nulipare colul uterin este mai subţire,are suprafată netedă şi regulată,iar palparea prezinta o

consistenţăferma dar elastica,asemănătoare cu cea a cartilajului vârfului nasului.

La multipare colul devine tot mai voluminos,cilindric şi suprafaţa neregulată.

Dimensiunile uterului la femeia adultă nulipară,sunt urmatoarele:lungimea de 6 cm,lătimea şi

nivelul fundului,de 4 cm,grosimea de 2 cm.La multipare aceste cresc cu aproximativ 1 cm.

Consistenţa uterului este fermă,dar elastică,el tinde in timpul examinării sa scape dintre

degete,ca un sâmbure de cireaşă,in sarcină devine moale si păstos.

Greutatea uterului este in medie de 50-70g.,fiind mai usor la nulipare 50-50g.

Structura uterului

Peretele uterului este format din trei tunici:

Tunica seroasa sau perimetrul ,este formata de foiţa peritoneala care imbracă uterul.

Tunica musculară sau miometrul este stratul cel mai bine reprezentat.Este format din

manunchiuri de fibre musculare netede separate,dar in acelasi timp solidarizate intre ele prin ţesut

conjunctiv,conţine si numeroase vase sanguine.

Tunica mucoasa sau endometrul adera strans la miometru ,fara interpunerea unei submucoase.

Mucoasa cavitatii uterine este neteda,are o culoare roza-roşiatică,e foarte aderenta la miometru şi

friabila.Sub influienţa hormonilor ovarieni-foliculina si progesteron mucoasa uterina se pregateşte

lunar în vederea nidării zigotului.Ȋn lipsa nidaţiei,startul superficial sau funcţional al endometrului

împreuna cu o cantitate de sânge,se elimina sub formă menstruaţiei.

Mucoasa exocolului suferă împreună cu mucoasa vaginală,o descuamaţie permanentă.Acest

fapt are o mare importanta deoarece examenul citologic al materialului recoltat poate depista unele

forme incipiente de cancer al colului.

Vascularizaţia şi inervaţia uterului

Irigaţia arterială a uterului este asigurată în primul rând de către artera uterină,în mică măsură

participă şi artera ovariană şi artera ligamentului rotund.

Inervaţia uterului este de natură organo-vegetativă,simpatică si parasimpatică.O mică parte a

nervilor provine din plexul ovarian.Acesta se desprinde din plexul aortico-abdominal şi coboară

alături de artera ovariana aducand fibre simpatice pentru tuba si ovar.Unele din aceste fibre ajung

pană la uter.

Trompele uterine

Tubele sau trompele uterine sunt in număr de două şi se întind de la coarnele uterine pâna la

ovare.Tubele au rol important în captarea ovulului,apoi în vehicularea acestuia.Din punct de vedere

embriologic trompele uterine iau naştere din canalele lui Muller.

Forma.Trompele au forma de trompeta cu extremitatea uterină îngusta şi extremitatea ovariana

largită.Au o lungime de 12-14 cm.Trompei uterine i se descriu patru segmente:interstiţial,istmic,

ampular,pavilionar.

Segmentul interstitial este situat în grosimea peretelui uterin şi are un lumen foarte ingust cu

diametrul de 1 mm şi lungimea de 5-6 mm.

Segmentul istmic este porţiunea juxta uterină,rectilinie,situată trensversal şi având un diametru de

3-4 mm.Se afla în marginea superioara a ligamentului larg.

Segmentul ampular este dilatat având 6-8mm diametru,merge pe marginea anterioara a ovarului.

Segmentul pavilionar sau pavilionul trompei,are aspectul unei corole care este franjurată,prin care

cavitatea peritoneala comunică cu cavitatea uterină.

Structura

Trompei uterine i se descriu mai multe straturi care de la exterior spre interior sunt:seroasă,muscu-

-lară ,submucoasă si mucoasă.

Vascularizaţia şi inervaţia

Artera primară a ovarului este artera ovariana,iar a tubei artera uterină.Venele urmează în general

dispoziţia arterelor.Limfaticele ovarului iau naştere dintr-o reţea capilară perifoliculara,ajung în

porţiunea lui medulara unde formează un plex,din acesta pleacă 6-8 vase care părăsesc ovarul la

nivelul hilului.Nervii sunt de natură organo-vegetativă,vin pe artera ovariană pe plexul ovarian.

Ovarele

Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii şi produc ovulele.Ovarele îndeplinesc două funcţii

endocrină si exocrină.

Funcţia endocrină adica are loc secreţia de hormoni ovarieni estrogen şi progesteron şi exocrina

producerea ovulului.

Forma este ca o migdală,un ovoid puţin turtit.I se descriu doua feţe mediană si laterală,doua margini

liberă şi mezovariană,doua extremitaţi tubară şi uterină.

Greutatea ovarului la femeia adulta este de 6-8 g.Ȋn peroada preovulaţiei,ovarul care va elibera

ovulul îşi măreşte volumul,devenind de doua trei ori mai mare ca înainte.Ȋn timpul graviditaţii

ovarul purtător de corp galben are un volum mărit.

Mijloacele de fixare.Ovarul este menţinut in poziţie fiziologică prin:ligamentul uteroovarian,care îl

leagă prin polul inferior de uter,şi ligamentul tuboovarian,care îl leagă prin polul superior de

pavilionul trompei.

Vascularizaţia si inervaţia

Ovarul este vascularizat de artera ovariană,ramură a aortei şi de artera uterină prin ramura ovariană.

Venele formează iniţial o reţea ,bulbul ovarului,care se adună apoi într-un pachet plexiform,plexul

pampiniform.Vena ovariană stangă se varsă în vena renală stânga iar cea din ovarul drept direct în

vena cavă inferioara.

Inervaţie.Nervii ovarului vin din plexul renal şi intermezenteric(aortic) şi formează plexul ovarian.

Mamelele

Glandele mamare au rolul de a secreta lapte,substanţa nutritivă necesară creşterii copilului.Evoluţia

glandei mamare este in strânsa legatură cu evoluţia ovarului şi dezvoltarea ei constituie unul din

caracterele sexuale secundare feminine.

Aşezare si formă

Este situată pe peretele toracic într-o regiune-regiunea mamară,cuprinsă între coastele a-3-a si a-7-

a.Este separată de torace prin şanţul submamar.

Are o forma hemisferică,fiind prevazută cu un relief numit mamelon.Areola este o regiune circulară

care înconjoară mamelonul,de culoare brună,care conţine glande sebacee si sudoripare voluminoase

ce predomină,formând tuberculii Morgagni.Ȋn timpul sarcinii diametrul ei creşte,se pigmentează

intens ,iar tuberculii Morgagni devin glande mamare accesorii care secretă colostru,luând numele de

tuberculii Montgomery.

Mamelonul este porţiunea proieminentă situată în mijlocul areolei în al cărui vârf se deschid 15-20

de orificii ale canalelor galactofore.

Structura este formata de 15-20 de lobi,separaţi prin septuri conjunctive.Lobii se divid in lobuli ,iar

ultimile diviziuni se deschid în ancinii glandulari care secretă lapte.

Vascularizaţia şi inervaţia

Arterele provin din artera toracică internă,ramura a arterei subclavii şi artera toracală laterală,ramu-

ra din artera axilară şi arterele intercostale.

Venele sunt paralele cu arterele şi au acelasi nume.Limfaticele se varsa în ganglionii axilari,supra-

claviculari,toracici interni şi mediastinali anteriori.

Inervaţia

Nervii intercostali 4,5,6,ramurile supraclaviculare ale plexului cervical,ramurile toracice ale

plexului brahial şi simpaticul toracal.

4.Operaţia cezariană

4.1.Operatia de cezariană este o intervenţie chirurgicală pe cale abdominală prin celiotomie,prin

care se realizează naşterea artificială prin deschiderea chirurgicală a uterului.