modalitati de decontare

65
1 1. MODALITĂŢI DE DECONTARE 1.1. DIRECT DEBIT Banca Naţională a României a reglementat modalitatea de plată cunoscută sub denumirea „direct debit”. Instrucţiunea de debitare directă reprezintă instrucţiune emisă de un beneficiar prin intermediul unei instituţii colectoare şi trasă asupra contului unui plătitor deschis la o instituţie plătitoare. Debitarea directă este modalitatea de plată a unei sume de bani convenite între plătitor şi beneficiar, care constă în debitarea preautorizată a contului plătitorului de către instituţia plătitoare în baza prevederilor mandatului de debitare directă, la solicitarea beneficiarului, şi creditarea corespunzătoare a contului beneficiarului de către instituţia colectoare în baza angajamentului privind debitarea directă. Această modalitate de plată nu necesită autorizarea prealabilă de către plătitor a fiecărei instrucţiuni de debitare directă trasă asupra contului său. Plătitorul este acea persoană fizică sau juridică al cărei cont deschis la o instituţie plătitoare urmează să fie debitat sau a fost debitat cu suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă. Beneficiar este acea persoană fizică sau juridică al cărei cont deschis la o instituţie colectoare urmează să fie creditat sau a fost creditat cu suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă. Angajamentul privind debitarea directă reprezintă acordul încheiat între beneficiar şi instituţia colectoare, ce cuprinde responsabilităţile beneficiarului, precum şi acceptai instituţiei colectoare referitor la utilizarea de către beneficiar a instrucţiunilor de debitare directă, în cadrul unei scheme de debitare directă. Mandatul de debitare directă este documentul prin care un plătitor acordă o autorizare permanentă, dar revocabilă, unui anumit beneficiar pentru a emite instrucţiuni de debitare directă asupra contului său deschis la instituţia plătitoare şi instituţiei plătitoare pentru a-i debita contul cu suma prevăzută în instrucţiunile de debitare directă emise de beneficiar. În scopul emiterii instrucţiunilor de debitare directă, beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să fi primit de la plătitor un exemplar al mandatului de debitare directă sau o notificare în acest sens; b) să aibă o creanţă valabilă asupra plătitorului, care să rezulte dintr-un contract încheiat între plătitor şi beneficiar. O instituţie colectoare care acceptă să colecteze fonduri pentru un beneficiar trebuie: a) să obţină angajamentul beneficiarului de respectare a tuturor obligaţiilor ce îi revin acestuia; b) să garanteze orice instituţie plătitoare împotriva pretenţiilor formulate în una dintre situaţiile declarate de plătitor, precum şi a celor formulate printr-o hotărâre definitivă emisă de o instanţă competentă, care obligă instituţia colectoare la plata respectivei pretenţii. Emiterea fiecărei instrucţiuni de debitare directă de către un beneficiar trebuie să fie preautorizată printr-un mandat de debitare directă, iar instrucţiunea de debitare directă trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente obligatorii: a) identificarea ca instrucţiune de debitare directă; b) suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă şi moneda în care este denominată aceasta; c) data finalizării instrucţiunii de debitare directă; d) identitatea instituţiei plătitoare, prin denumire şi cod BIC; c) identitatea instituţiei colectoare, prin denumire şi cod BIC;

Upload: ancalin

Post on 24-Dec-2015

53 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

modalitati de decontare

TRANSCRIPT

Page 1: modalitati de decontare

1

1. MODALITĂŢI DE DECONTARE

1.1. DIRECT DEBIT

Banca Naţională a României a reglementat modalitatea de plată cunoscută sub denumirea„direct debit”.

Instrucţiunea de debitare directă reprezintă instrucţiune emisă de un beneficiar prinintermediul unei instituţii colectoare şi trasă asupra contului unui plătitor deschis la o instituţieplătitoare.

Debitarea directă este modalitatea de plată a unei sume de bani convenite între plătitor şibeneficiar, care constă în debitarea preautorizată a contului plătitorului de către instituţia plătitoareîn baza prevederilor mandatului de debitare directă, la solicitarea beneficiarului, şi creditareacorespunzătoare a contului beneficiarului de către instituţia colectoare în baza angajamentuluiprivind debitarea directă. Această modalitate de plată nu necesită autorizarea prealabilă de cătreplătitor a fiecărei instrucţiuni de debitare directă trasă asupra contului său.

Plătitorul este acea persoană fizică sau juridică al cărei cont deschis la o instituţie plătitoareurmează să fie debitat sau a fost debitat cu suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă.

Beneficiar este acea persoană fizică sau juridică al cărei cont deschis la o instituţie colectoareurmează să fie creditat sau a fost creditat cu suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă.

Angajamentul privind debitarea directă reprezintă acordul încheiat între beneficiar şiinstituţia colectoare, ce cuprinde responsabilităţile beneficiarului, precum şi acceptai instituţieicolectoare referitor la utilizarea de către beneficiar a instrucţiunilor de debitare directă, în cadrulunei scheme de debitare directă.

Mandatul de debitare directă este documentul prin care un plătitor acordă o autorizarepermanentă, dar revocabilă, unui anumit beneficiar pentru a emite instrucţiuni de debitare directăasupra contului său deschis la instituţia plătitoare şi instituţiei plătitoare pentru a-i debita contul cusuma prevăzută în instrucţiunile de debitare directă emise de beneficiar.

În scopul emiterii instrucţiunilor de debitare directă, beneficiarul trebuie să îndeplineascăurmătoarele cerinţe:

a) să fi primit de la plătitor un exemplar al mandatului de debitare directă sau o notificare înacest sens;

b) să aibă o creanţă valabilă asupra plătitorului, care să rezulte dintr-un contract încheiat întreplătitor şi beneficiar.

O instituţie colectoare care acceptă să colecteze fonduri pentru un beneficiar trebuie:a) să obţină angajamentul beneficiarului de respectare a tuturor obligaţiilor ce îi revin

acestuia;b) să garanteze orice instituţie plătitoare împotriva pretenţiilor formulate în una dintre

situaţiile declarate de plătitor, precum şi a celor formulate printr-o hotărâre definitivă emisă de oinstanţă competentă, care obligă instituţia colectoare la plata respectivei pretenţii.

Emiterea fiecărei instrucţiuni de debitare directă de către un beneficiar trebuie să fiepreautorizată printr-un mandat de debitare directă, iar instrucţiunea de debitare directă trebuie săconţină cel puţin următoarele elemente obligatorii:

a) identificarea ca instrucţiune de debitare directă;b) suma prevăzută în instrucţiunea de debitare directă şi moneda în care este denominată

aceasta;c) data finalizării instrucţiunii de debitare directă;d) identitatea instituţiei plătitoare, prin denumire şi cod BIC;c) identitatea instituţiei colectoare, prin denumire şi cod BIC;

Page 2: modalitati de decontare

2

f) identitatea (prin titular şi cod IBAN) a contului care trebuie debitat, deschis de plătitor lainstituţia plătitoare;

g) identitatea (prin titular şi cod IBAN) a contului care va fi creditat, deschis de beneficiar lainstituţia colectoare;

h) semnăturile persoanelor autorizate ale beneficiarului sau elementul elementele care permitautentificarea beneficiarului de către instituţia colectoare.

Modalitatea de decontare, cunoscută sub denumirea „Direct Debit”, deşi a fost reglementată‚de către Banca Naţională a României încă din anul 1996, nu s-a bucurat de o largă aplicare.Prevederile prezentelor reglementări în vigoare‚ care corespund şi practicii internaţionale îndomeniu, satisfac cerinţele clienţilor.

1.2. STANDING ORDER

STANDING ORDER (OPP) reprezintă executarea de către banca plătitorului, la date şi însume fixate în prealabil, de ordine de plată în favoarea unui terţ, denumite în continuare ordine deplată programată.

Pe teritoriul României, decontarea prin STANDING ORDER este reglementată de BnacaNaţională a României pentru situaţia în care banca destinatară diferă de banca plătitorului, iarexecutarea are loc pe circuit interbancar.

Banca plătitorului execută OPP numai pe baza clauzelor contractuale convenite expres înacest scop cu plătitorul prin contract încheiat cu respectarea legii şi a reglementărilor BănciiNaţionale a României.

Banca plătitorului nu va semna decât contracte cuprinzând următoarele date de identificareobligatorii:

a) desemnează tipul contractului, prin utilizarea în titlul şi, ori de câte ori este necesar, încuprinsul acestuia, cu una dintre denumirile protejate: „Plata prin OPP” sau plata prin „STANDINGORDER”;

b) numele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului;c) denumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă iniţiatoare;d) numele sau denumirea beneficiarului, inclusiv codul fiscal;e) denumirea băncii beneficiarului ca bancă destinatară;f) un cont al plătitorului deschis la banca plătitorului, din disponibilul căruia să poată fi

provizionată plata, în vederea executării fiecăruia dintre ordinele de plată, programată de plătitor;g) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate ordinele de plată

executabile prin contract.Aplicând prevederile legii şi ale reglementărilor Băncii Naţionale a României, banca plă ti-

torului va verifica înainte de semnare datele de identificare Obligatorii ale plătitorului, cele alebeneficiarului fiind declarate pe propria răspun dere de către plătitor, inclusiv cele codificate, dinpunct de vedere al acurateţei, actualităţii şi unicităţii, pentru limitarea riscurilor generate de erori deidentificare. În caz de incertitudine asupra unor date, părţile vor putea conveni prin contractrăspunderi corespunzătoare.

În vederea limitării riscurilor la plată, banca plătitorului va accepta, prin semnarea contrac-tului, doar mandatul plătitorului care:

a) autorizează banca plătitorului ca pentru fiecare dintre plăţile la termen în favoareabeneficiarului care sunt programate în contract, printr-un şir de sume şi date calendaristice fixatebiunivoc în mod obligatoriu:

– la o dată acoperitoare stabilită sau nu în contract, banca plătitorului să provizioneze peseama plătitorului resurse băneşti cel puţin egale cu cele din programare, în scopul executăriiordinului de plată corespunzător în favoarea beneficiarului;

Page 3: modalitati de decontare

3

– banca plătitorului să execute la rând ordine de plată numai pentru sume egale celorprogramate cu plătitorul conform contractului şi la date care să permită încadrarea în obligaţiileasumate faţă de plătitor;

b) nu condiţionează executarea fiecărui ordin de plată de vreun alt consimţământ alplătitorului decât cei dat prin contract sau de vreo altă condiţie care să modifice sumele şi dateleprogramate pentru fiecare plată, fără fi fost prevăzute expres astfel de posibilităţi în contract,inclusiv răspunderile plătitorului pentru consecinţe;

c) dispoziţia de a plăti să fie formulată fără echivoc asupra unor resurse băneşti şi de timplegale, certe, oportune şi limitate, inclusiv prin referirea la modalităţi, intervale de timp şi proceduripentru notificarea modificărilor determinate de părţi prin contract ori în cazul încetării mandatului.

Ca parte contractantă, banca plătitorului poate conveni prin contract şi alte date şi clauzeobligatorii, inclusiv modalitatea şi nivelul remunerării serviciilor de către plătitor, precum şi alteelemente de identificare sau de control asupra unicităţii identităţii beneficiarului.

Banca plătitorului va conveni cu plătitorul orice clauze asigurătorii care să prevină, să repar-tizeze şi să limiteze riscurile la plată datorate părţilor contractante, în primul rând pe cele ce se potproduce în caz de încetare a mandatului prin efectul schimbărilor statutare ori al modificărilorsituaţiei patrimoniale a părţilor.

De asemenea, banca plătitorului poate conveni cu plătitorul menţiuni care să ducă laîndeplinirea acestora, inclusiv:

a) referinţe asupra tranzacţiei între plătitor şi beneficiarul care a generat plata prin OPP;b) referinţe asupra înţelegerilor dintre plătitor şi beneficiar referitoare la răspunderile în

circulaţia informaţiei privind constituirea şi stingerea de obligaţii între aceştia, inclusiv a obligaţiilorde a notifica modificările şi anulările mandatului de plată prin OPP;

c) referinţe asupra implicaţiilor contractului cu privire la activităţile plătitorului de urmărire şide control al disponibilităţilor sale băneşti în raport cu obligaţiile de plată prin OPP.

În vederea semnării contractului, banca plătitorului va evalua, în scopul prevenirii, limitării şi,după caz, al compensării, riscurile datorate terţilor în îndeplinirea mandatului plătitorului. În acestscop, banca plătitorului va putea înscrie în contract clauze asigurătorii suplimentare.

Banca plătitorului va înregistra în mod obligatoriu în conţinutul ordinului de plată prin OPPpe care-l execută referinţe care să permită accesul ulterior la conţinutul economic al tranzacţiei carea generat plata respectivă sau referiri pentru identificarea contractului, minimum menţiunea „OPP”,precum şi numărul a data înregistrării contractului la banca plătitorului după care să poată fi regăsit.

În cazul executării de OPH în cadrul plăţii prin OPP, menţiunea suplimentară de la rubrica„Reprezentând” din OPH este obligatorie, înscriindu-se în această rubrică menţiunile specialeobligatorii pentru identificarea contractului.

Contractul-cadru pentru plăţi prin standing order trebuie să cuprindă:a) denumirea obligarorie: STANDING ORDER;b) identificarea părţilor contractante:– Banca plătitorului (denumirea băncii iniţiatoare a OP);– Plătitorul (numele sau denumirea persoanei şi contul deschis la Banca plătitorului, din

disponibilul căruia să poată fi provizionată plata);e) identificarea Beneficiarului (unic), a persoanei sau a instituţiei în favoarea căreia Banca

plătitorului va emite şi va executa ordine de plată conform mandatului primit de la Plătitor(obligatoriu: numele sau denumirea Beneficiarului, contul deschis la Banca destinatară şi codulfiscal);

d) identificarea Băncii beneficiarului ca Bancă destinatară a ordinului de plată;e) obiectul contractului va include instrucţiunea necondiţionată de plată: de exemplu, „Banca

plătitorului va îndeplini mandatul Plătitorului prin emiterea şi executarea de ordine de plată,conform programării din prezentul Contract”.

Page 4: modalitati de decontare

4

1.3. ORDINUL DE PLATĂ

Ca modalitate de decontare, ordinul de plată constă în transmiterea unei sume de bani de lapersoana care datorează acea sumă, numită ordonator, în favoarea unei alte persoane care estetitularul creanţei respective, numită beneficiar.

Transmiterea ordinului de plată de către banca ordonatoare băncii plătitoare se face astfel:• letric, când plata se face pe baza unui formular tipizat sau a unei scrisori ce conţine

elementele ordinului de plată, modalitate rar întâlnită în prezent, atât în cazul ordinelor de platăinterne, cât şi în cazul celor internaţionale (în cazul în care se mai primesc, totuşi, ordine de platăletrice, sunt atent verificate semnăturile autentificate ale băncii emitente);

• telegrafic, când plata se face pe baza instrucţiunilor primite prin telex, mesajul trebuieautentificat prin cheia cifru şi trebuie să cuprindă toate elementele ordinului de plată;

• swift, acesta constituind o tehnică computerizată de transmitere testată a mesajelor şi estesimilar transferului prin telex.

1.3.1. ORDINUL DE PLATĂ EMISOrdinele de plată emise sunt instrucţiuni de plată dispuse din ordinul clien ţilor băncii,

persoane fizice/juridice în favoarea beneficiarilor interni sau externi. Ordinele de plată emise pot fi :• ordine de plată definitive (export contra marfa deja vămuită sau servicii prestate etc.);• ordine de plată în avans.Ordonatorul completează un formular tipizat, de obicei pus la dispoziţia sa de către bancă

(obligatoriu DPE – în cazul plăţilor între rezidenţi şi nerezidenţi).Indiferent dacă se completează un DPE sau un alt formular tipizat, ordinul de plată emis

trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii unui ordin de plată, respectiv:• numele, adresa şi numărul de cont al ordonatorului;• numele, adresa şi numărul de cont al beneficiarului;• banca beneficiarului;• data (zi, lună, an) emiterii ordinului de plată;• suma în cifre şi litere cu indicarea tipului de valută în care se va face plata;• motivul plăţii;• semnăturile autorizate ale lucrătorilor bancari.Acest tip de ordin de plată se efectuează pe bază de documente justificative, anexate de către

ordonatorul plăţii, specifice fiecărei categorii de plată, în conformitate cu reglementările legale învigoare.

Pentru ordinele de plată emise se percep comisioane şi speze bancare.

Ordinul de plată emis din ordinul clienţilor băncii, persoane fizice/juridice

Ordinele de plată emise sunt primite, acceptate şi prelucrate de instituţiile de credit conforminstrucţiunilor date de client.

Pentru efectuarea operaţiunii, salariatul băncii verifică completarea corectă a tuturorelementelor prevăzute de formular şi concordanţa datelor înscrise cu cele prevăzute în documentelejustificative (după caz, contract, factura proforma, factura definitivă, declaraţie vamală de import),precum şi semnăturile autorizate ale ordonatorului.

După verificarea acestor elemente, salariatul băncii certifică existenţa fondurilor necesareefectuării plăţii aplicând ştampila şi semnăturile corespunzătoare din partea băncii.

Page 5: modalitati de decontare

5

Pe cale informatică (mesaje SWIFT), ordinele de plată emise sunt transmise către băncilecorespondente.

Instituţia de credit care procesează instrucţiunile de plată ale clienţilor este responsabilăpentru:

• controlul documentelor şi corectitudinea introducerii datelor;• reţinerea comisioanelor şi spezelor bancare aferente operaţiunii;• corectitudinea datelor introduse în sistem direct în format SWIFT;• respectarea prelucrării până la ora limită („cut of time”). Persoanelor/serviciilor specializate ale instituţiilor de credit le revin şi următoarele sarcini:• verificarea corectitudinii canalului bancar stabilit de către persoana care a introdus datele în

sistem, efectuând modificări, dacă este cazul;• autorizarea plăţii instrucţiunii de transfer cu data valutei SPOT sau zi/zi, după caz. De

obicei, autorizarea se face conform unor limite de competenţă aprobate, reprezentanţii instituţiei decredit putând solicita orice documente care au stat la baza operaţiunii instructate de client;

• verificarea, la sfârşitul zilei, a efectuării tuturor autorizărilor pentru ordinele de platăintroduse în sistem cu valuta zilei de decontare.

În cazul în care comisioanele şi spezele bancare aferente unui ordin de plată sunt în sarcinaordonatorului (OUR), băncile corespondente solicită prin mesaj SWIFT („Request of payment ofcharges”) comisioanele şi spezele aferente ordinului de plată.

Mesajul SWIFT aferent cuprinde:• referinţa externă a documentului;• referinţa ordinului de plată pentru care se solicită spezele şi comisioanele;• banca unde se solicită acoperirea spezelor şi comisioanelor;• suma în valută reprezentând contravaloarea spezelor şi comisioanelor.

1.3.2. ORDINUL DE PLATĂ PRIMITÎn calitate de bancă a beneficiarului, în contul clienţilor, persoane fizice/juridice, pot fi

înregistrate sume, pe baza unor mesaje de transfer, care pot proveni pe diferite căi, şi anume:• SWIFT (mesaje autentificate) prin care se transmit sumele către beneficiar care pot fi:

„Single Customer Credit Transfer” şi „Free Format Message”;• telex, la care este necesară autentificarea mesajelor cu test cifru;• letric, metodă utilizată din ce în ce mai rar în ultima perioadă. Beneficiarii sumelor pot fi clienţii instituţiei de credit, persoane juridice rezidente/nerezidente

cu conturi deschise la instituţia de credit respectivă sau clienţii altor instituţii de credit.La decontarea sumelor către beneficiari, clienţi ai instituţiei de credit respective, trebuie avute

în vedere, pe lângă elementele obligatorii ale ordinelor de plată, şi următoarele aspecte:• numărul de cont să corespundă cu titulatura (numele/denumirea beneficia rului sumei);• data valutei (data cu care este creditat contul beneficiarului).

Ordinul de plată primit prin SWIFT

Acest tip de mesaje se pot recepţiona numai de la băncile cu care s-au schimbat în prealabilchei de autentificare.

Elementele ordinului de plată transmis prin SWIFT sunt incluse distinct în diferitele câmpuriale mesajului respectiv şi cuprind informaţii referitoare la:

• referinţa băncii emitente;• suma, valuta şi data valutei;• suma instructată;• denumirea ordonatorului;

Page 6: modalitati de decontare

6

• denumirea băncii ordonatorului;• banca corespondentă, unde se face acoperirea;• denumirea băncii beneficiarului;• denumirea şi numărul de cont al beneficiarului;• detalii privind plata,• detalii privind spezele;• speze reţinute de banca ordonatoare;• speze reţinute pentru banca beneficiarului;• alte detalii pentru: banca beneficiarului, banca receptoare a ordinului de plată, beneficiarul

etc.

Ordinele de plată primite prin telex

Ordinul de plată primit prin telex cuprinde aceleaşi elemente ca şi cel primit prin SWIFT, cudeosebirea că ordonarea datelor în funcţie de numărul de câmpuri nu este obligatorie. Ordinul deplată telex trebuie să conţină şi scrierea sumei de plată în litere. Autenticitatea ordinului de plată seface prin descifrarea unui test, în baza unor chei de autentificare („cheie telegrafică”) schimbateîntre instituţiile de credit.

Obligatoriu, ordinele de plată primite prin telex trebuie să cuprindă, într-o limbă de circulaţieinternaţională, menţiunea „Vă rugăm plătiţi”.

În situaţia în care ordinul de plată primit prin telex conţine mesajul „posibile duplicate”,acesta, înainte de a fi prelucrat, va fi verificat obligatoriu, de structurile specializate ale instituţiei decredit, dacă:

• nu a mai fost recepţionat;• nu a mai fost lucrat.Ordinele de plată primite prin telex, în care suma scrisă în cifre nu corespunde cu suma scrisă

în litere, nu se procesează.Nu se vor procesa telexurile care nu sunt vizate corespunzător, de către persoanele autorizate

să decodifice mesajele telex, pentru testul privind autenticitatea. Mesajele telex fără această viză potfi prelucrate numai în situaţia în care sumele apar în extrasele de cont.

Ordinele de plată primite letric

Ordinele de plată letrice cuprind aceleaşi elemente ca şi ordinele de plată recepţionate prinSWIFT sau telex, cu menţiunea că acestea trebuie să fie semnate de persoane autorizate ale bănciiemitente.

Pe ordinul de plată letric trebuie să existe menţiunea „Original”.Ordinele de plată letrice, înainte de a fi procesate, vor fi prezentate structurilor specializate ale

instituţiilor de credit pentru identificarea semnăturilor autorizate ale băncii emitente.

Decontarea ordinelor de plată primite

Ordinele de plată în favoarea clienţilor instituţiei de credit, titulari de cont sunt recepţionate decăite structura specializată a instituţiei respective atât în cazul mesajelor SWIFT, cât şi în cazulcelor telex.

Ordinele de plată astfel recepţionate sunt prelucrate corespunzător şi, după caz, transmiseunităţilor teritoriale ale instituţiei de credit prin aplicaţiile informatice corespunzătoare (RT,MODEM etc.).

Pentru decontarea ordinelor de plată, structura specializată a instituţiei de credit va efectuaurmătoarele operaţiuni:

Page 7: modalitati de decontare

7

• analizează ordinele de plată primite;• verifică corectitudinea datelor din mesajul SWIFT, confruntându-le cu cele existente în baza

de date (număr cont, nume beneficiar, corespondent NOSTRO/LORO);• creditează direct conturile clienţilor săi cu data de valută menţionată în mesaj.În cazul în care ordinele de plată primite nu au toate datele complete sau corecte (de exemplu:

lipsă nume, cont sau banca beneficiarului sau contul nu corespunde cu titulatura etc.) se transmitstructurilor specializate ale instituţiei de credit pentru efectuarea unor investigaţii în vedereaobţinerii unor detalii suplimentare.

În funcţie de răspunsul primit de la banca externă se procedează, după caz, astfel:• se decontează suma către beneficiar sau• se returnează suma băncii ordonatoare, motivul fiind acela că plata nu poate fi executată cu

informaţiile furnizate în ordinul de plată primit.În unele situaţii, dacă, ulterior executării plăţii în contul clienţilor, se primeşte de la banca

ordonatoare solicitarea de restituire a sumei ca fiind „sumă necuvenită”, se întreprind demersurilenecesare în vederea restituirii fondurilor la extern.

Returnarea plăţii se face astfel:• se analizează solicitările de restituire a fondurilor;• se verifică autorizarea şi se transmit fondurile restituite prin mesaj SWIFT (m fapt, prin acest

mesaj, se autorizează banca ordonatoare să debiteze contul instituţiei de credit în valuta respectivă);• se decontează fondurile restituite, efectuându-se înregistrările contabile corespunzătoare.În cazul băncilor cu conturi LORO în evidenţele instituţiei de credit, primirea şi restituirea

fondurilor se efectuează cu înştiinţarea departamentelor implicate în păstrarea evidenţelorcorespunzătoare şi monitorizarea tranzacţiilor.

Înregistrarea ordinelor de plată primite la unităţile teritoriale

Ordinele de plată se primesc prin intermediul unui singur punct de acces (SWIFT) alinstituţiei de credit. Conform sistemului informatic „RT”, ordinele de plată primite se decontează decătre instituţia de credit direct în conturile clienţilor beneficiari, titulari de cont.

Unităţile teritoriale ale instituţiei de credit primesc ordinele de plată de la structuraspecializată a acesteia, prin sistemul „RT” sau prin MODEM, şi le înregistrează automat prinprogram informatic în evidenţele sale.

Decontarea ordinelor de plată primite se va face în ziua primirii acestora de la structuraspecializată a instituţiei de credit. În vederea înregistrării sumelor în favoarea clienţilor, persoanefizice/juridice, unitatea teritorială a instituţiei de credit studiază cu atenţie ordinele de plată primite.

Ordinele de plată, care, din diverse motive (neconcordanţa între numărul de cont şi numelebeneficiarului, contul beneficiarului închis etc.), nu pot fi înregistrate de unitatea teritorială înconturile clienţilor săi, vor fi returnate de aceasta către structura specializată a instituţiei de creditpentru a solicita de la banca ordonatoare detalii suplimentare.

Investigaţiile efectuate sunt operaţiuni comisionabile. Instituţia de credit poate solicita bănciiordonatoare achitarea spezelor şi comisioanelor cuvenite în această situaţie. În cazul în care bancaordonatoare nu achită spezele şi comisioanele, instituţia de credit le recuperează de la beneficiarulsumei, fără acordul prealabil al acestuia.

Data valutei cu care se creditează contul clientului unităţii teritoriale a instituţiei de credit estedata cu care corespondentul extern a creditat contul instituţiei de credit respective.

Page 8: modalitati de decontare

8

1.4. ACREDITIVUL DOCUMENTAR

1.4.1. CARACTERISTICI GENERALE ŞI TIPURI DE ACREDITIVAcreditivul este un angajament irevocabil prin care o bancă (banca emitentă), acţionând la

cererea şi după instrucţiunile unui client al său (ordonatorul), se angajează în numele acestuia:a) să facă plata către sau la ordinul unui terţ (denumit beneficiar), sau să accepte şi să

plătească cambii trase de către beneficiar, saub) să autorizeze o altă bancă să efectueze o asemenea plată, sau să accepte să plătească astfel

de cambii, sauc) să autorizeze o altă bancă să negocieze, contra prezentării documentelor solicitate, în

concordanţă cu termenii şi condiţiile stipulate în acreditiv.

Părţile implicate în acreditivul documentar

• Ordonatorul este partea care solicită deschiderea acreditivului documentar, este client albăncii, este de oblicei cumpărător al mărfii sau al serviciului.

• Banca emitentă, cea care emite acreditivul documentar; banca ordonatorului.• Banca avizatoare, cea către care este trimis acreditivul documentar; banca beneficiarului

(furnizorului de marfă sau servicii).• Beneficiar, partea căreia îi este adresat acreditivul documentar, de obicei furnizor al mărfii

sau serviciului.• Banca negociatoare, cea la care beneficiarul prezintă documentele, în cele mai multe cazuri

fiind aceeaşi cu banca avizatoare.• Banca confirmatoare, dacă este cazul, cea care, la solicitarea expresă a băncii emitente, se

angajează alături de banca emitentă să plătească/accepte/negocieze document conforme cu condiţiileacreditivului.

Banca confirmatoare rămâne responsabilă de obligaţia ei de a efectua plata în cazul în care aremis documente cu discrepanţe, iar banca emitentă nu acceptă discrepanţele. Banca confirmatoarepoate fi exonerată de plată doar dacă la remiterea la plată a documentelor cu discrepanţe (sau lamomentul avizării discrepanţelor) a avizat în mod expres despre încetarea confirmării date de ea.

Semnificaţia acreditivului documentar

Acreditivul documentar este o aplicaţie în contul ordonatorului, care implică acceptarea,negocierea şi plata.

Caracteristicile acreditivului documentar

• Formalismul sau caracterul documentar. Băncile angajate în relaţia de acreditiv trateazăşi iau în considerare numai documentele şi nu mărfurile sau serviciile la care se referă documentele.Documentele reprezintă legătura dintre contractul comercial şi contractul de acreditiv şi suntsingurele verificate de bănci.

• Independenţa faţă de relaţia contractuală de bază (contractul economic).• Fermitatea angajamentului bancar. Indiferent de tipul acreditivului documentar (revocabil

sau irevocabil), banca acţionează la cererea şi în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului, faţă decare se angajează ferm să efectueze o plată, până când primeşte alte instrucţiuni decât cele iniţiale.

Page 9: modalitati de decontare

9

• Adaptabilitatea. Este denumit acreditiv documentar orice angajament, indiferent de modulîn care este definit sau descris. În funcţie de diferitele menţiuni sau diversele moduri de utilizareexistă acreditiv documentar transferabil, cu clauză roşie, subsidiar (back-to-back), reînnoibil(revolving), stand-by.

• Siguranţa furnizorului de a încasa contravaloarea mărfii/serviciilor, în condiţiile respectăriiîntocmai a obligaţiilor sale, de la o bancă angajată ferm să facă această plată.

• Siguranţa cumpărătorului că plata mărfii/serviciului se va face numai contra documentecare atestă expedierea acesteia/efectuarea serviciului şi că au fost îndeplinite întocmai condiţiileconvenite.

Acreditivul documentar şi contractele

În tranzacţia de acreditiv există 3 tipuri de contracte:a) între cumpărător şi vânzător, numit contract comercial, în care băncile nu pot fi implicate,

chiar dacă despre acest contract se face referire în acreditiv;b) între cumpărător şi banca emitentă, prin intermediul instrucţiunilor de emitere de

acreditiv;c) între banca emitentă, banca avizatoare, beneficiar, prin intermediul contractului de

acreditiv.Banca emitentă nu are dreptul să intervină în contractul comercial dintre cumpărător şi

vânzător pentru că nu este parte în contract.Beneficiarul nu poate interveni în contractul de acreditiv, pentru că nu el este partea care dă

instrucţiuni.Ordonatorul nu poate interveni unilateral în contractul de acreditiv.Contractul de acreditiv a fost stabilit în anumite condiţii, care devin obligatorii pentru părţi

din momentul acceptării lor, indiferent de dorinţa ulterioară a ordonatorului.Prin emiterea acreditivului documentar, ordonatorul a acceptat debitarea contului său de către

bancă în momentul îndeplinirii condiţiilor din acreditivul documentar, chiar dacă acestea maicorespund sau nu dorinţelor sale ulterioare.

Modificarea/anularea unui acreditiv documentar de către ordonator se face cu acordul tuturorpărţilor implicate: banca emitentă, banca confirmatoare (dacă există), beneficiar. Modificareadevine operabilă numai după acceptarea ei. Ordonatorul trebuie să ştie înainte de remiterea de cătrebeneficiar a documentelor de livrare dacă modificarea a fost acceptată sau nu de acesta. Dacă încondiţiile acreditivului documentar nu a fost prevăzută în mod expres obligaţia beneficiarului de aînştiinţa despre acceptarea/neacceptarea modificărilor, ordonatorul şi-a asumat riscul de a nu fiinformat în timp util de respingerea modificării.

Remiterea de către beneficiar a unor documente de livrare, după efectuarea de către ordonatora unei modificări, înseamnă implicit acceptarea modificării efectuate anterior remiteriidocumentelor.

Când, la un acreditiv documentar, se fac mai multe modificări, trebuie acordată mare atenţiemodificărilor acceptate şi celor respinse.

Acceptarea parţială a unei modificări nu este permisă şi nu va avea niciun efect.Acreditivul documentar este guvernat de aceleaşi principii legale ca toate contractele, dar nu

este un instrument negociabil.

Responsabilităţile băncilor

Responsabilitatea băncii emitente este de a plăti în condiţiile stabilitei de acreditiv. În cazulplăţii la o scadenţă ulterioară (determinată ca număr de zile, în funcţie de data emiterii unui anumit

Page 10: modalitati de decontare

10

document, de regulă data documentului de transport), documentele solicitate trebuie prezentate încadrul termenului de valabilitate a acreditivului, plata urmând a se face la termenul convenit.

În cazul în care apar şi alte obligaţii, ca de exemplu cesiunea, aceste obligaţii trebuiemenţionate clar în acreditivul documentar.

Banca emitentă este obligată să accepte trate trase asupra sa şi să le plătească la scadenţamenţionată, cu condiţia ca şi ceilalţi termeni ai acreditivului documentar să fie îndepliniţi întocmai.

Tratele trase asupra ordonatorului sunt considerate documente adiţionale şi nu sunt luate înconsiderare de bănci, deoarece în contractul de acreditiv obligaţia de a accepta şi de a plăti este abăncii emitente a acreditivului documentar, şi nu a ordonatorului.

Responsabilitatea băncii avizatoare este de a stabilii autenticitatea acreditivului documentarpe care îl avizează. Când intervin mai multe bănci avizatoare, responsabilitatea de a stabiliautenticitatea acreditivului documentar este a primei bănci avizatoare.

Responsabilitatea băncii negociatoare este să plătească documentele solicitate în acreditivuldocumentar la momentul prezentării acestora la ghişeele sale.

De cele mai multe ori, banca avizatoare este aceeaşi cu banca negociatoare.Responsabilitatea băncii confirmatoareCând banca confirmatoare şi-a adăugat confirmarea la un acreditiv documentar înseamnă că

s-a angajat în mod irevocabil faţă de beneficiar, alături de banca emitentă, şi este responsabilă deplata faţă de acesta în cazul în care banca emitentă nu-şi respectă angajamentul său de plată.

Tipuri de acreditive

a) Din punct de vedere al fermităţii angajamentului băncii emitente:• Acreditivul revocabil: un acreditiv ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, fără

nicio notificare către beneficiar. Anularea sau modificarea acreditivului revocabil devine efectivănumai după primirea notificării de modificare/anulare de către banca avizatoare. Orice plată,acceptare, negociere de documente făcută de banca avizatoare înaintea primirii unei astfel denotificări trebuie acceptată de banca emitentă. Un astfel de acreditiv este foarte rar folosit.

• Acreditivul irevocabil: un acreditiv documentar care nu poate fi modificat sau anulat fărăconsimţământul tuturor părţilor, inclusiv al beneficiarului. În condiţiile de emitere a acreditivuluidocumentar trebuie să se indice clar dacă este revocabil sau irevocabil. Totuşi, în absenţa unei astfelde indicaţii, acreditivul documentat se consideră a fi emis irevocabil.

• Acreditivul documentar neconfirmat reprezintă acel acreditiv documentar avizatbeneficiarului fără niciun angajament sau responsabilitate a băncii avizatoare, în afară deautentificarea semnăturilor băncii emitente.

• Acreditivul documentar confirmat reprezintă acel acreditiv documentar în care, laangajamentul irevocabil al băncii emitente, se adaugă angajamentul băncii confirmatoare.

O bancă îşi va adăuga confirmarea numai pentru un acreditiv documentar irevocabil.În cazul în care o bancă nu doreşte să-şi adauge confirmarea, trebuie să informeze banca

emitentă despre aceasta. Ea poate aviza acreditivul documentar către beneficiar fără adăugareaconfirmării.

În cazul efectuării unor modificări la acreditivul documentar, banca confirmatoare poate saunu să-şi extindă confirmarea şi asupra modificării.

În cazul în care nu doreşte această extindere, trebuie să informeze banca atât emitentă, cât şibeneficiarul.

b) Din punctul de vedere al domicilierii, în funcţie de locul unde urmează să aibă loc plata,există:

• acreditiv documentar domiciliat la banca emitentă;• acreditiv documentar domiciliat la banca avizatoare;• acreditiv documentar domiciliat la o terţă bancă.

Page 11: modalitati de decontare

11

c) Din punct de vedere al modului de stingere a obligaţiei de plată:• acreditiv documentar cu plata la vedere;• acreditiv documentar cu plata diferită (la termen/scadenţă);• acreditiv documentar de acceptare;• acreditiv documentar de negociere.

d) Din punct de vedere al clauzelor pe care le conţine:• acreditiv documentar transferabil/netransferabil;• acreditiv documentar reînnoibil (revolving);• acreditiv documentar cu clauză roşie;• acreditiv documentar reciproc (de compensaţie);• acreditiv documentar (fără nici o clauză specială).

e) Din punct de vedere al utilizării combinate:• acreditiv documentar subsidiar (back-to-back);• cesiune de acreditiv.

f) Alte tipuri:Acreditiv documentar stand-by: banca emitentă se angajează să efectueze plata în cazul

neefectuării de către clientul său a plăţii conform condiţiilor din contractul comercial.Spre deosebire de un acreditiv documentar obişnuit, unde banca emitentă se angajează să

plătească pentru îndeplinirea unei obligaţii a clientului său, în cazul unui acreditiv documentarstand-by banca emitentă se angajează să plătească pentru neîndeplinirea (omiterea) unei obligaţii aclientului (ordonatorului).

Un astfel de acreditiv documentar îndeplineşte un rol similar cu o asigurare (despăgubire) saucu o garanţie la prima cerere (scrisoare de credit), fiind destinat protejării beneficiarului împotrivaunei pierderi datorită neîndeplinirii unei obligaţii iu a nelivrării mărfii.

Plata în cazul acreditivului documentar stand-by trebuie făcută contra prezentăriidocumentelor special cerute (de obicei, trata la vedere) şi atestatul beneficiarului că ordonatorul nuşi a îndeplinit obligaţiile de plată.

1.4.2. DOCUMENTE SOLICITATE PENTRU PLATA ACREDITIVULUI DOCUMENTARÎn lipsa unor instrucţiuni exprese privind emiterea documentelor, băncile vor accepta

documentele aşa cum se prezintă ele, dacă acest lucru este conform prevederilor acreditivului. Dacăacreditivul nu prevede altfel, băncile vor accepta drept originale documentele întocmite sau careapar a fi întocmite prin sisteme de producere grafică, prin sisteme automatizate sau computerizate,ca, de exemplu, pe hârtie carbon dacă sunt marcate ca originale atunci când apare necesar să fiemarcate.

Dacă acreditivul cere prezentarea altor documente decât facturi, documente de transport, deasigurare, acreditivul trebuie să stipuleze denumirea lor, datele pe care să le conţină şi de către cineurmează a fi elaborate aceste documente. Dacă nu se stipulează altceva, pot fi acceptate aşa cum seprezintă, orice documente, cu condiţia ca ele să facă posibilă legătura între mărfurile/serviciile lacare se referă şi cele la care se referă celelalte documente prezentate în acreditiv.

Este absolut necesar să se prevadă o dată până la care acreditivul este valabil. Este util caacreditivul să precizeze şi data până la care pot fi prezentate docu mentele la plată, acceptare saunegociere. în lipsa acestei stipulaţii, documentele vor putea fi prezentate în maxim 21 zile de la dataemiterii documentelor de transport (considerată a fi data livrării). În nici un caz, documentele nu potfi prezentate după expirarea perioadei de valabilitate a acreditivului.

Dacă data de valabilitate a acreditivului sau data până la care pot fi prezentate documentelecade într-o zi când banca este închisă, această dată va fi amânată până la prima zi lucrătoare cândbanca va fi deschisă. Data livrării poate fi orice dată calendaristică şi, de regulă, sunt permiseexpedieri parţiale, dacă acreditivul nu le interzice în mod expres.

Page 12: modalitati de decontare

12

a) Factura: document emis şi semnat de beneficiar, pe numele ordonatorului. În factură semenţionează clar şi expres:

- denumirea mărfii, care trebuie să corespundă cu cea din acreditivul documentar;- ambalajul, marcajul, numărul unităţilor de ambalaj;- preţul unitar al mărfii şi valoarea totală.b) Documentele de transport (expediere): documentele ce indică faptul că marfa a fost

livrată sau preluată spre încărcare. În cazul în care nu există un document de transport specific unuianumit mijloc de transport (camion, tren, avion etc.) se poate accepta un alt document care să atestelivrarea, de exemplu, proces-verbal de recepţie, proces-verbal de predare-primire etc.

c) Alte documente solicitate:• documente de asigurare (în cazul în care condiţia de livrare este CIP), care, în mod curent,

îmbracă forma „poliţei de asigurare”.Poliţa de asigurare este un document negociabil, putând fi emisă nominal sau la ordin, iar prin

andosare în alb poate deveni un document la purtător. Trebuie avut în vedere ca poliţa de asigurare:- să fie conformă cu condiţiile acreditivului documentar;- să fie emisă şi/sau semnată de companiile de asigurare, de agenţii acestora sau de asigurători;- să existe concordanţa între elementele din poliţa de asigurare şi celelalte documente (factură,

document de transport);- valoarea minimă asigurată trebuie să fie valoarea CIP a mărfii plus 10%;- data emiterii să fie aceeaşi sau anterioară datei documentului de transport;• certificat de calitate etc.

1.4.3. UTILIZAREA ACREDITIVELORUtilizarea acreditivului înseamnă depunerea de către beneficiar a documentelor solicitate în

cadrul acreditivului, în vederea încasării contravalorii acestora, prin:a) Plata la vedere/la scadenţă• în cazul acreditivului domiciliat la banca emitentă:- banca notificatoare (avizatoare) verifică documentele primite de la beneficiar şi le remite la

banca emitentă a acreditivului, împreună cu instrucţiunile sale de plată;- banca emitentă verifică documentele şi efectuează plata (în cazul acreditivului cu plata la

vedere) sau se angajează să efectueze plata la o dată convenită (în cazul acreditivului cu plata lascadenţă) pe care o comunică băncii notificatoare (avizatoare) şi remite documentele la ordonator;

- banca emitentă efectuează plata (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sau acceptă laplată documentele la o dată convenită (în cazul acreditivului cu plata la scadenţă).

• în cazul acreditivului domiciliat la banca notificatoare:- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) verifică documentele primite de la beneficiar

şi solicită băncii emitente să efectueze plata acestora (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sausă se angajeze să le plătească la o dată convenită (în cazul acreditivului cu plata la scadenţă);

- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) remite documentele băncii emitente aacreditivului;

- banca emitentă a acreditivului verifică documentele (plătite sau acceptate la plată la o datăconvenită) şi le remite ordonatorului.

b) Plata prin acceptare înseamnă obligaţia băncii emitente de a accepta şi plăti, la scadenţaconvenită, trate (cambii) trase de beneficiar:

• asupra băncii emitente;• asupra unei terţe bănci, nominată în acreditiv ca bancă trasă, considerând că ceilalţi termeni

din acreditiv au fost îndepliniţi întocmai.c) Plata prin negociere înseamnă obligaţia băncii negociatoare de a plăti fără recurs (la

prezentare) trate trase de beneficiar şi/sau documente prezentate în acreditiv. Nu vor fi acceptate

Page 13: modalitati de decontare

13

trate trase asupra ordonatorului; în cazul în care sunt prezentate astfel de trate, acestea suntconsiderate documente adiţionale şi nu vor fi luate în considerare de către bănci.

Modificarea acreditivului

La cererea ordonatorului, banca emitentă poate opera modificări ale acreditivului.Modificările se pot referi fie la majorări/diminuări de valoare, fie la modificarea unor condiţii dinacreditivul iniţial, fie la ambele.

Orice modificare trebuie acceptată în totalitatea ei, acceptarea parţială a modificării nueste permisă. Beneficiarul trebuie să verifice dacă modificarea concordă cu condiţiile contractualestabilite cu partenerul său şi, în cazul că acestea nu concordă şi decide să refuze modificarea, trebuiesă informeze de urgenţă banca sa.

Dacă beneficiarul nu a comunicat băncii că refuză modificarea, dar prezintă documente înutilizarea acreditivului, modificarea se consideră acceptată.

în cazul efectuării mai multor modificări, trebuie acordată o atenţie deosebită modificăriloracceptate şi celor refuzate.

Reglementarea acreditivului

Acreditivul documentar şi acreditivul stand-by utilizate în comerţul internaţional suntreglementate de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris (prin Publicaţiile UCP500 şi ISP’98).

în comerţul intern, operaţiunile cu acreditive în lei, supuse aceloraşi reglementăriinternaţionale (UCP500), se derulează în unităţile bancare în funcţie de solicitarea clientului/ bănciicorespondente.

Mecanismul derulării acreditivului documentar domiciliat la banca beneficia rului esteprezentat în Schema nr. 1.

Schema nr. 1. Mecanismul derulării acreditivului documentar domiciliat la banca beneficiarului

Page 14: modalitati de decontare

14

1. Între cumpărător (ordonator acreditiv documentar şi beneficiar al contractului economic) şivânzător (beneficiar al acreditivului documentar şi furnizor al mărfurilor/serviciilor) se încheiecontractul comercial în cadrul căruia partenerii au convenit acreditivul documentar ca modalitate deplată.

2. Dispoziţia (instrucţiuni) de deschidere a acreditivului documentar dată de ordonator bănciisale. Dispoziţia de deschidere a acreditivului documentar se dă înainte ca beneficiarul să fi expediatmarfa, dar corelat cu momentul de livrare convenit în contractul comercial.

3. Deschiderea acreditivului documentar constă în emiterea de către banca emitentă a unuiangajament propriu de plată, sub forma acreditivului documentar, şi cuprinde două etape:

- elaborarea documentelor în sine;- transmiterea instrucţiunilor băncii beneficiarului, prin intermediul acestor documente.4. Notificarea sau avizarea beneficiarului prin care furnizorul intră în posesia angajamentului

băncii cumpărătorului de a i se face plata contra documentelor.5. Livrarea mărfii/efectuarea serviciului: numai după ce furnizorul realizează o strictă

concordanţă între condiţiile înscrise în acreditivul documentar şi cele în care a pregătit marfa.6. Prezentarea documentelor privind expedierea mărfii, conform condiţiilor din acreditivul

documentar.7. Verificarea documentelor cu condiţiile acreditivului documentar.8. Remiterea documentelor şi solicitarea rambursării sumei.9. Remiterea sumei, conform solicitării primite.10-11. Verificarea documentelor în baza cărora a efectuat plata şi remiterea acestora către

ordonator, concomitent cu debitarea contului ordonatorului.

1.5. INCASSO-UL DOCUMENTAR

1.5.1. CARACTERISTICILE INCASSO-ULUI DOCUMENTARIncasso-ul documentar este o modalitate de decontare ce se bazează, în esenţă, pe obligaţia de

plată a cumpărătorului, asumată prin contractul comercial, fără a comporta un angajament de platădin partea băncilor implicate în derulare.

a) Incasso-ul documentar constă în manipularea de către bănci a docu mentelor comercialeşi/sau financiare conform instrucţiunilor primite, în scopul:

• de a obţine plata şi/sau acceptarea;• de a remite documente comerciale contra plată şi/sau acceptare;• de a remite documente în baza altor termeni şi condiţii.b) Scopul operaţiunii este transmiterea documentelor comerciale şi/sau financiare de la

beneficiarul plăţii la plătitor contra plată/acceptare sau alte condiţii.c) Părţile implicate într-un incasso sunt:• ordonatorul – partea ce încredinţează băncii sale ordinul de încasare;• banca remitentă – cea căreia ordonatorul îi încredinţează ordinul de încasare;• banca colectoare – banca însărcinată cu încasarea; orice bancă, alta decât cea remitentă,

implicată în ordinul de încasare;• banca prezentatoare – banca însărcinată cu prezentarea documentului trasului;• trasul – importatorul, cumpărătorul sau cel căruia trebuie să i se prezinte documentele în

conformitate cu ordinul de încasare şi care trebuie să efectueze plata.d) Condiţiile de eliberare a documentelor contra:• plată şi/sau acceptare;• alte termene şi condiţii.

Page 15: modalitati de decontare

15

Avantajele utilizării incasso-uluiUtilizarea incasso-ului este:a) mai sigură decât cea a ordinului de plată;b) mai puţin costisitoare decât acreditivul;c) în cazul incasso-urilor simple sau al documentelor contra acceptare, trasul are posibilitatea

de a vinde marfa înaintea plăţii;d) nu necesită blocarea disponibilităţilor clientului în calitate de tras; din momentul avizării

incasso-ului, plata se va efectua către exportator numai la primirea instrucţiunilor de plată laimportator;

e) incasso-urile se derulează în baza Normelor Uniforme pentru Incasso Publicaţia 522 a CCIParis, fapt ce îi conferă o anumită protecţie (aplicabil incasso-ului în valută).

1.5.2. MECANISMUL DERULĂRII INCASSO-ULUI DOCUMENTARÎn incasso-ul documentar, transmiterea plăţii de la cumpărător la vânzător se realizează numai

după ce cumpărătorul este anunţat de către banca sa în legătură cu sosirea documentelor care atestăexpedierea mărfurilor către vânzător.

Exportatorul este iniţiatorul operaţiunii de derulare, întreaga operaţiune se derulează dinordinul său, pe răspunderea şi riscul propriu.

Transmiterea documentelor de la exportator (vânzător) la importator (cumpărător) serealizează prin intermediul a două bănci:

- banca exportatorului, la care acesta depune documentele de expediţie;- banca importatorului, la care acesta are contul deschis.Inconvenientele exportatorului în derularea unui astfel de mecanism constau în:- livrarea mărfii fără nici o garanţie de plată;- în caz de neplată, marfa trebuie returnată sau depozitată în vederea găsirii unui alt client, fapt

ce presupune cheltuieli pentru exportator.Principalul risc al importatorului în derularea incasso-ului documentar constă în făptui că nu

poate vedea marfa decât după ce o achită (marfa expediată putând fi necorespunzătoare din punct devedere calitativ sau poate fi o altă marfă).

Riscurile pe care le generează incasso-ul determină utilizarea acestei modalităţi de plată înrelaţiile dintre parteneri siguri, cunoscuţi şi cu o bonitate de necontestat.

Există două tipuri de incasso documentar:a) documente contra plată. Banca prezentatoare (a importatorului) remite documentele de

livrare importatorului numai contra plăţii facturii ce indică valoarea tranzacţiei. Banca, la primireadocumentelor, invită pe importator să facă plata. După efectuarea plăţii, banca remiteimporta-torului documentele pe baza cărora acesta poate intra în posesia mărfii, la destinaţiatransportului.

Banca prezentatoare poate primi ordinul de încasare fie de la băncile ei de corespondent dinstrăinătate, fie de la alte bănci, fie direct de la exportator;

b) documente contra acceptare. Banca exportatorului trimite documentele la o bancăcorespondentă situată în ţara importatorului, cu indicaţia de a i le remite numai contra acceptăriiunei cambii, cu scadenţa conformă cu termenul de plată din contractul comercial. Astfel,exportatorul acordă importatorului un credit pe termen scurt. Cambia poate fi scontată înainte descadenţă.

La primirea ordinului de încasare, băncii prezentatoare îi revin următoarele sarcini:• identificarea băncii remitente, trasului şi verificarea specimenului de semnătură, dacă

documentele vin de la o bancă corespondentă;• verificarea existenţei documentelor menţionate în ordinul de încasare;• înregistrarea ordinului de încasare, într-un registru special, cu date referitoare la:

Page 16: modalitati de decontare

16

- banca emitentă;- referinţa băncii emitente;- numele şi adresa trasului;- suma de încasat;- data scadenţei, în cazul cambiei;- derularea incasso-ului conform instrucţiunilor primite de la banca remitentă. Mecanismul

derulării incasso-ului documentar este prezentat în Schema nr. 2.

Schema nr. 2. Mecanismul derulării incasso-ului documentar

1. Încheierea contractului de vânzare internaţională (în care se prevede ca modalitate de plată„incasso documentar”);

2. Exportatorul expediază mărfurile în conformitate cu prevederile contractului;3. Exportatorul remite băncii sale documentele care fac dovada expedierii mărfurilor, însoţite

de ordinul de încasare, prin care exportatorul dă instrucţiuni băncii sale privind modul de folosire adocumentelor. Ordinul de încasare este un document tipizat în care exportatorul specifică:importatorul, banca importatorului, numărul documentelor trimise la încasat, comisioanele. Ladepunerea documentelor, banca nu efectuează decât controlul formal asupra lor;

4. Banca exportatorului (banca remitentă) procedează la transmiterea documentelor, însoţitede ordinul de încasare, băncii importatorului;

5. Banca importatorului avizează importatorul de sosirea documentelor la plată şi elibereazădocumentele, conform instrucţiunilor din ordinul de încasare, contra plată sau contra acceptare;

6. Importatorul plăteşte documentele sau acceptă cambia şi primeşte documentele care atestăproprietatea asupra mărfurilor;

7. Banca importatorului creditează la rândul ei banca exportatorului;8. Banca exportatorului creditează contul clientului său, exportatorul.

Page 17: modalitati de decontare

17

Capitolul 2

TEHNICA OPERAŢIUNILORDE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI FĂRĂ NUMERAR

(VIRAMENT)

2.1. OPERAŢIUNI DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI FĂRĂ NUMERAR

În activitatea bancară, conturile de disponibilităţi ale clienţilor sunt, din punct de vedere alfuncţiei contabile, conturi de pasiv, cu excepţia contului curent, care este bifuncţional.

Pornind de la acest fapt, încasările clienţilor în conturile de disponibilităţi sunt numite genericşi „creditări” ale contului, iar plăţile „debitări”.

În activitatea curentă, emiterea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată revinentităţilor economice şi persoanelor fizice.

Instituţiile de credit asigură circuitul instrumentelor de plată de debit şi de credit, astfel încât,pe baza acestora, să se poată realiza transferul fondurilor din contul plătitorilor în contulbeneficiarilor sumelor respective.

În acest sens, operaţiunile prin virament efectuate de către instituţiile de credit urmeazăcircuitele instrumentelor utilizate, astfel:

• instrumentul de plată de debit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitateabancară a beneficiarului către unitatea bancară a plătitorului, având ca efect debitarea contuluiplătitorului şi creditarea contului beneficiarului;

• instrumentul de plată de credit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitateabancară sau unitatea organizaţiei cooperatiste de credit a plătitorului către unitatea bancară sauunitatea organizaţiei cooperatiste de credit a beneficiarului, având ca efect debitarea contuluiplătitorului şi creditarea contului beneficiarului.

2.1.1. CECUL ÎN OPERAŢIUNILE PRIN VIRAMENTObligaţii la plata unui cec

Principalul obligat la plata unui cec este trăgătorul.În situaţia în care există obligaţi de regres, aceştia răspund de plata cecului.Înscrierea pe cec de către trăgător a unei clauze prin care acesta se exonerează de răspunderea

de plată a cecului respectiv se consideră ca şi cum nu ar fi fost scrisă.Cecul produce aceleaşi efecte şi purtătorul său beneficiază de aceleaşi drepturi chiar dacă după

emiterea acestuia au intervenit moartea, incapacitatea sau restrângerea capacităţii trăgătorului.Girantul se poate exonera de garanţia de plată faţă de primul giratar şi faţă de ceilalţi giratari

prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulă corespunzătoare,precum: „fără garanţie”, „fără răspundere” sau „fără obligo”. Aceasta clauză va putea fi invocată decătre respectivul girant, şi numai de către el, împotriva oricărui posesor al cecului.

Persoana care primeşte un cec cu o astfel de clauză dobândeşte proprietatea asupra lui, ca şidrepturile care izvorăsc din el, însă nu va putea exercita acţiunea de regres contra girantului pentruplata cecului.

Operaţiuni privind cecurile

Page 18: modalitati de decontare

18

Păstrarea, gestionarea şi evidenţa filelor de cec

Păstrarea, gestionarea şi evidenţa filelor de cec sunt realizate conform reglementărilor interneale băncilor privind operaţiunile.

Gestionarea carnetelor de cecuri se efectuează în conformitate cu regle mentările interne alebăncii privind operaţiunile de casă.

La eliberarea carnetelor de cecuri sau a filelor de cec, la solicitarea clienţilor, se au în vedereurmatoarele:

a) pentru procurarea carnetelor de cecuri sau a unor file de cec, clientul trebuie să completezeo comandă în acest sens (respectiv, formularul prevăzut în reglementările interne ale băncii privindoperaţiunile de casă) în două exemplare, semnată de persoanele autorizate să dispună de cont,conform Fişei specimenelor de semnătură;

b) banca trebuie să identifice pe baza actului de identitate (original) persoana care prezintăcomanda conform procedurilor interne, respectiv persoana care este desemnată să ridice carnetele decec/filele de cec de la bancă. Totodată, se confruntă semnăturile înscrise pe comandă cu cele dinFişa specimenelor de semnătură existentă la bancă, precum şi amprenta ştampilei, acestea trebuie săcoincidă;

c) banca trebuie să consulte în mod obligatoriu baza de date a Băncii Naţionale a României –Centrala Incidentelor de Plăţi în vederea verificării credibilităţii şi seriozităţii clientului respectiv îndomeniul disciplinei plăţilor. Nu se vor elibera formularele de cec (simple/barate) titularilor de contfără consultarea prealabilă, pe baza Cererii de consultare a bazei de date a Băncii Naţionale aRomâniei – Centrala Incidentelor de Plăţi, formularele de cec eliberându-se clientului în ziuaefectuării acestei consultări.

Nu se vor elibera carnete de cecuri sau file de cec, în situaţia în care clientul respectiv estedeclarat în interdicţie bancară, ca urmare a producerii unui/unor incident/incidente de platămajor/majore asupra unui cont al său, indiferent dacă a/au fost notificat/notificate de unitateabancară sau de către o altă instituţie de credit.

Ca măsură cu caracter prudenţial, pentru clienţii care au fost declaraţi în interdicţie bancară,aceştia, după expirarea interdicţiei, pot utiliza pentru o perioadă de 3-6 luni numai cecuri certificate,cu blocarea prealabilă a disponibilităţilor necesare, conform reglementărilor interne ale bănciiprivind certificarea cecurilor.

În Cererea de consultare care se transmite pentru interogarea bazei de date a Băncii Naţionalea României – Centrala Incidentelor de Plăţi, se vor solicita informaţii privind istoricul incidentelorde plăţi majore, care sunt înscrise în Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc. Banca va menţiona înmod obligatoriu pe formularul de comandă de cumpărare file sau carnete cec rezultatul consultăriibazei de date a Băncii Naţionale a României – Centrala Incidentelor de Plăţi.

Conform prevederilor reglementărilor legale, în vigoare la eliberarea filelor de cec, acesteatrebuie să aibă pretipărite următoarele elemente:

a) denumirea unităţii bancare trase şi adresa acesteia (în zona de pe faţa cecului, care estealocată pentru elementele de identificare a unităţii bancare unde plata trebuie făcută);

b) numele sau denumirea trăgătorului şi adresa acestuia (în zona care este alocată pentruelementele de identificare a trăgătorului);

c) codul fiscal al trăgătorului (în zona respectivă a cecului);d) numărul contului trăgătorului din care urmează să se facă plata şi codul unităţii

bancare trase, unde este deschis contul trăgătorului.Aşadar, cecul, ca instrument de plată cu regim special, poate fi procurat de trăgător (persoană

fizică/juridică) numai de la o instituţie de credit şi numai după verificarea îndeplinirii de către acestaa condiţiilor privind eliberarea documentului respectiv.

Page 19: modalitati de decontare

19

După eliberarea filelor de cec de către instituţiile de credit, până la prezentarea lor la plată laaceste instituţii, trăgătorul şi, respectiv, deţinătorul filei de cec poartă întreaga responsabilitatepentru păstrarea şi gestionarea acestor documente.

Băncile au obligaţia să arhiveze cecurile care au făcut obiectul operaţiunilor lor pe o perioadăde 5 ani de la data plăţii (în cazul decontărilor prin virament) sau 15 ani de la data plăţii (în cazulcecurilor achitate cash).

Obligaţiile băncii în derularea operaţiunilor cu cecuri

Banca, la primirea filei de cec de la beneficiar însoţită de borderoul de încasare, verificăurmătoarele:

a) dacă deţinătorul cecului este posesor legitim al acestuia. Se verifică dacă, în cazul ceculuitransmisibil prin gir, deţinătorul justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri. În cazulunui cec netransmisibil se verifică dacă deţinătorul este ultimul posesor în momentul înscrieriiclauzei „netransmisibil” de către trăgător (caz în care posesor este beneficiarul plăţii al căruinume/denumire este indicat/indicată pe faţa cecului) sau de către girant (caz în care posesor estegiratarul acestuia);

b) dacă persoana care prezintă fila de cec însoţită de borderoul de încasare este persoanadesemnată de titularul de cont să efectueze operaţiuni în relaţia cu banca sau dacă persoanafizică/împuterniciţii acesteia au calitatea de beneficiar al filei de cec, identitatea fiind dovedită cuactul de identitate în original conform reglementărilor interne ale băncii;

c) dacă semnătura autorizată şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila, care sunt înscrise peborderoul de încasare corespund cu cele din Fişa specimenelor de semnătură existentă la bancă saucu cele din procura prezentată. Dacă acestea nu corespund cu cele din Fişa specimenelor desemnătură sau, după caz, cu cele din procură, borderoul de încasare (inclusiv fila de cec) nu va fiacceptat de către bancă;

d) dacă fila de cec conţine menţiunile obligatorii, conform reglementărilor legale în vigoare.Dacă fila de cec nu conţine elementele obligatorii, aceasta, împreună cu borderoul de încasare nu seprimesc de către bancă;

e) datele despre girare, în cazul în care cecul a fost girat. Se va avea în vedere că cecurile carecuprind sau nu clauza „la ordin” pot circula prin gir, iar cele pe care este stipulat „nu la ordin” nupot fi transmise prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare. Se va avea în vedere faptul că cecurilecare cuprind clauza „la ordin” nu pot fi transformate în cecuri „la purtător”, care se transmit prinsimpla lor remitere de la un purtător la altul;

f) dacă borderoul de încasare prin care a fost depus cecul este corect întocmit şi dacăelementele înscrise de către beneficiar în borderoul de încasare a cecului sunt corecte şi complete,respectiv, dacă corespund cu cele înscrise pe fila de cec. Dacă se constată diferenţe între elementelede pe fila de cec şi cele înscrise pe borderoul de încasare, acestea nu se primesc de către bancă;

g) dacă instrumentul de plată poate ajunge la banca trasă în termenul legal de prezentare laplată, având în vedere durata circuitelor bancare. În cazul în care nu se încadrează în termenele deprezentare, înştiinţează beneficiarul despre faptul că plătitorul poate revoca plata cecului dupăexpirarea termenului de prezentare şi ca urmare va fi refuzat la plată.

Banca plătitorului (banca trasă), la primirea filei de cec (de la posesor sau princorespondenţă) în vederea decontării, are ca obligaţii:

a) să consulte baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, pentru a verifica dacă:• la data emiterii filei de cec, trăgătorul era sau nu în interdicţie bancară de a emite cecuri.

Dacă trăgătorul era în interdicţie bancară de a emite cecuri la data emiterii filei de cec în cauză,aceasta nu se plăteşte;

Page 20: modalitati de decontare

20

• fila de cec a fost declarată ca pierdută/furată/distrusă, caz în care aceasta nu se plăteşte, iardacă a fost anulată de bancă se refuză sau, după caz, se anulează declaraţia de anulare şi fila de cecse plăteşte.

În ambele cazuri menţionate mai sus, refuzul la plată se va înscrie în Fişierul Naţional deCecuri, conform reglementărilor legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea la BancaNaţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi;

b) să verifice dacă cecul conţine elementele prevăzute de reglementările legale în vigoare.Dacă nu conţine toate elementele, cecul se refuză la plată;

c) să confrunte semnătura şi amprenta ştampilei trăgătorului existente pe cec cu cele din Fişaspecimenelor de semnătură de la bancă (sau, după caz, conform procurii). Acestea trebuie săcoincidă. Existenţa amprentei ştampilei trăgătorului pe cec este obligatorie numai în cazulpersoanelor juridice. În cazul în care, după verificarea Fişei specimenelor de semnătură, se constatăneconcordanţe cu privire la amprenta ştampilei şi/sau specimenul de semnătură al persoanei/persoanelor autorizate să dispună de cont, banca nu efectuează operaţiunea, procedând înconformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea laBanca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi;

d) să verifice prezentarea la plată a cecurilor în termenele stabilite de prevederile legale învigoare. Dacă trăgătorul a revocat plata filei de cec, conform reglementărilor legale în vigoare, ceculrespectiv nu se va plăti;

e) să verifice existenţa în cont a disponibilului necesar pentru plata cecului. De asemenea, înoperaţiunile de decontări ale filelor de cec, băncile au ca obligaţii:

a) respectarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la eliberarea de numerar persoanelorjuridice. Eliberările de numerar persoanelor juridice se vor face în limita plafonului stabilit, având învedere excepţiile stabilite de reglementările legale în vigoare;

b) respectarea dispoziţiilor reglementărilor legale în vigoare referitoare la transferul banilordin contul persoanelor juridice în contul persoanelor fizice, care se va face în mod obligatoriu prinprezentarea de documente justificative legale. Conform reglementărilor legale în vigoare, acestedocumente justificative se constituie în solicitări scrise de transfer al banilor din contul persoanelorjuridice în contul persoanelor fizice, sub responsabilitatea reprezentanţilor legali ai persoa nelorjuridice;

c) respectarea reglementărilor interne referitoare la eliberarea filelor de cec sau carnete dececuri clienţilor, în conformitate şi cu cerinţele prudenţiale pentru limitarea riscurilor;

d) acordarea de asistenţă de specialitate privind derularea operaţiunilor cu cecuri, pentrulimitarea riscului producerii de incidente de plăţi şi impunerii de către bancă, pentru clienţii careproduc incidente majore de plăţi cu cecuri, a regimului interdicţiei bancare de a emite cecuri pe operioadă de un an;

e) verificarea, în cazul cecurilor emise şi plătibile în valută între rezidenţi, precum şi întrerezidenţi şi nerezidenţi, a respectării prevederilor reglementărilor legale în vigoare privindefectuarea operaţiunilor valutare;

f) în cazul în care s-a decis refuzul parţial sau total la plată a cecului, sesizarea organului depoliţie competent şi asigurarea transmiterii la Centrala Incidentelor de Plăţi a cererii de înscriere arefuzului bancar, conform formularului stabilit de reglementările legale în vigoare, care esteobligatoriu ca formă şi conţinut.

Prezentăm în Schema nr. 3 circuitul unui cec simplu decontat în sistem intrabancar:

Schema nr. 3. Mecanismul de plată cu cec simplu

Page 21: modalitati de decontare

21

1. Clientul (B) – procură de la banca sa cecuri simple;2. Furnizorul (A) – livrează/prestează marfa/serviciul beneficiarului (B);3. În schimbul mărfii/serviciului, beneficiarul acesteia/acestora achită contravaloarea cu fila

cec;4. Clientul (A) depune spre încasare la banca sa fila de cec primită de la plătitor (B);5. Banca beneficiarului (A) remite spre încasare către banca plătitorului (B) filacec;6. Plătitorul (B) trebuie să asigure în contul său disponibilităţile necesare achitării filei cec;7. La prezentarea la plată a filei cec, banca plătitorului (B) pune, prin virament, la dispoziţia

băncii beneficiarului (A) suma aferentă;8. Banca beneficiarului (A) înştiinţează (prin extrasul de cont) beneficiarul sumei (A) despre

încasarea acesteia.

Plata. Refuzul la plată

Cecul este primit de către bancă, în vederea remiterii spre încasare, însoţit de un borderou deîncasare, completat de către client în 4 exemplare.

Destinaţia borderourilor de încasare a instrumentelor de plată de debit este următoarea:• un exemplar este restituit clientului beneficiar al instrumentelor de plată de debit cu

semnătura de primire, data şi ştampila băncii;• un exemplar este păstrat de unitatea bancară iniţiatoare, respectiv banca la care a fost depus

spre încasare instrumentul de plată de debit;• în sistem intrabancar, două exemplare se transmit unităţii bancare destinatare, din care:- un exemplar semnat, datat şi ştampilat atât de către banca beneficiarului, cât şi de banca

destinatară care a decontat instrumentul, se anexează la extrasul de cont al clientului plătitor;- un exemplar semnat, datat şi ştampilat atât de către banca beneficiarului, cât şi de către

banca destinatară, care a decontat instrumentul, se remite unităţii bancare iniţiatoare pentru a fianexat la extrasul de cont al clientului beneficiar;

• în sistem interbancar, două exemplare se transmit unităţii bancare prezentatoare, din care:- un exemplar se restituie unităţii bancare iniţiatoare, după compensare, pentru a fi anexat la

extrasul de cont al clientului beneficiar;- un exemplar se remite societăţii bancare primitoare în cadrul şedinţei de verificare.Instrumentele de plată de debit cu borderourile aferente sunt însoţite pe parcurs poştal de

scrisoare de remitere.În cazul în care disponibilul din contul trăgătorului este suficient şi, din verificările efectuate

de bancă, rezultă că sunt respectate cerinţele legale referitoare la cec şi incidentele de plăţi, precumşi celelalte reglementări legale referitoare la plăti, fila de cec se plăteşte.

Page 22: modalitati de decontare

22

În cazul în care disponibilul din contul trăgătorului este insuficient pentru plata integrală acecului, banca va achita parţial cecul, în limita disponibilului existent în contul trăgătorului. Peversoul cecului, pentru a certifica valabilitatea instrumentului numai pentru restul sumei, se vaînscrie: „Achitat parţial suma de în cifre şi litere, motivul refuzului.

În cazul refuzului total la plată a unui cec, pe versoul acestuia se menţionează „Refuzat totalla plată”, motivul refuzului, urmate de semnătura, data şi ştampila băncii.

În cazul refuzului parţial sau total la plată, fila de cec însoţită de formularul de justificarerefuz parţial sau total, borderoul de încasare, nota contabilă (în cazul refuzului parţial) şi scrisoareade remitere se transmit operativ la unitatea bancară a beneficiarului (sau unitatea primitoare),pentru ca beneficiarul să poată efectua protestul de neplată.

Prezentăm în Schema nr. 4 mecanismul de derulare a operaţiunilor în cazul refuzului total laplată a unui cec simplu, pe circuit intrabancar.

Schema nr. 4. Mecanismul de derulare a operaţiunilor bancareîn cazul refuzului total la plată a unui cec

1. Clientul (B) procură de la banca sa cecuri simple;2. Furnizorul (A) – livrează/prestează marfa/serviciul beneficiarului (B);3. În schimbul mărfii/serviciului, beneficiarul acesteia/acestora achită contravaloarea cu filă

cec;4. Clientul (A) depune, în termen, spre încasare la banca sa fila de cec primită de la plătitor

(B);5. Banca beneficiarului (A) remite spre încasare către banca plătitorului (B) fila cec;6. La prezentarea la plată a filei cec, plătitorul (B) nu deţine disponibilităţile necesare achitării

filei cec, astfel încât banca plătitorului (B) înscrie la CIP – BNR incidentul de plată;7. CIP-BNR confirmă înregistrarea incidentului în baza de date;8. CIP-BNR pune la dispoziţia utilizatorilor informaţia privind incidentul de plată produs de

clientul (B);9. Banca plătitorului (B) remite plătitorului (B) somaţia privind interdicţia de a mai emite

cecuri;10. Banca plătitorului (B) restituie băncii beneficiarului (A) instrumentul de plată refuzat la

plată;

Page 23: modalitati de decontare

23

11. Banca beneficiarului (A) restituie clientului (A) fila de cec refuzată la plată, pentrudresarea protestului;

12. Banca beneficiarului (A) şi banca plătitorului (B) utilizează informaţia pusă la dispoziţiede CIP – BNR.

Revocarea la plată a cecului

În operaţiunile cu cecuri, revocarea ordinului de a plăti cecul poate fi făcută în anumitesituaţii:

a) ordinul dat de trăgător trasului de a nu plăti suma înscrisă pe cec nu este valabil decât dupăexpirarea termenului de prezentare;

b) băncile nu primesc cecuri în legătură cu care le-a fost notificat de către trăgător faptul că aufost completate abuziv şi apoi puse în circulaţie, chiar dacă respectivele cecuri sunt prezentate decătre un posesor de bună-credinţă.

Avalul

Avalul este o garanţie personală prin care o persoană denumită avalist, adică acela care dăavalul, garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe calede regres, persoană denumită avalizat, pentru toată suma menţionată pe cec sau pentru o parte dinea. Validitatea avalului presupune că suportă existenţa, măcar formală, a obligaţiei, al căreiaccesoriu este.

Avalul va putea fi dat fie de către o terţă persoană, fie de către un semnatar al cecului, altuldecât trăgătorul.

Persoana care dă un aval trebuie să aibă capacitatea juridică necesară pentru a realiza acest actjuridic.

Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesccecul ulterior girului său.

Avalul poate fi dat pentru întreaga sumă înscrisă pe cec sau numai pentru o parte din ea. Dacăavalul este dat pentru o sumă mai mare decât aceea indicată pe cec, valabilitatea avalului se vareduce la suma înscrisă pe cecul respectiv.

Pentru a fi valabil, avalul trebuie să fie înscris pe cec, prin expresiile „pentru aval” sau „pentrugaranţie” urmate de semnătura avalistului sau a împuternicitului său.

Avalul va putea fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţa cecului.Este obligatoriu ca avalistul să indice persoana pentru care dă avalul. În cazul în care avalistul

nu îndeplineşte această obligaţie, se consideră că avalul este dat pentru trăgător, ca fiind persoanacare eliberează de răspundere cel mai mare număr de persoane obligate, fără a fi admisă probacontrară.

Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligaţie identică, cu acelaşi cuprins şicu aceeaşi întindere ca şi cea garantată.

În cazul în care semnătura debitorului garantat este falsă, avalul este valabil, deoarece ceculcirculă ca şi cum ea ar fi fost adevărată.

Avalistul care a plătit cecul dobândeşte toate drepturile decurgând din respectivul cecîmpotriva celui garantat (avalizat), cât şi a celor obligaţi către acesta din urmă în temeiul cecului.

Girul

Cecurile care cuprind sau nu clauza „la ordin” pot circula prin gir.

Page 24: modalitati de decontare

24

Girul este un act prin care posesorul cecului, numit girant, transferă altei persoane, numităgiratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument o dată cu predarea acestuia, toatedrepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat.

Girul trebuie să fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii sau de orice fel deraporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligaţiei asumate prin cecul respectiv.

Cecul fiind indivizibil, girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanţeiîncorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte giratarului.

Girul poate fi „în plin” sau „în alb”. Girul „în plin” cuprinde: semnătura girantului, numelegiratarului şi data girării puse pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Girul „în alb”, careproduce aceleaşi efecte ca şi girul „în plin”, cuprinde numai semnătura girantului înscrisă pe versoulcecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisă înscrierea girului „în alb” pe faţa cecului, deoareceacest gir ar putea fi confundat cu avalul.

Transmiterea cecului prin gir, având ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilordecurgând din cec, implică faptul că giratarul va putea prezenta cecul la plată trasului şi se va puteaîndrepta pe cale de regres împotriva obligaţilor prin instrumentul respectiv.

Prin succesiune neîntreruptă a girurilor se înţelege succesiunea în care fiecare gir este semnatîn calitate de girant de către cel care în girul precedent figura ca giratar.

Dacă şirul de giruri este întrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinainteaîntreruperii, dacă acesta se afla în posesia cecului.

Dacă în seria de giruri se află un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarulgirului în alb.

Girurile şterse sunt considerate ca nescrise, ele neputând servi nici pentru a umple eventualelelacune în şirul de giruri şi nici să îl întrerupă, dacă şirul de giruri este regulat. Aceste giruri seconsideră ca şi cum nu ar fi existat.

Dacă un gir este şters şi, prin acest fapt, seria girurilor este întreruptă, este exclusălegitimitatea formală a ultimului girant şi, deci, şi a dreptului său de creditor prin cecul respectiv. Înaceastă situaţie, ultimul girant îşi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de dreptcomun.

În cazul în care cecul a fost creat cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completareacecului cu numele acestuia pentru a putea începe seria regulată a girurilor.

Pe cec pot fi indicaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitareadrepturilor se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratariicare se află în posesia cecului poate să exercite drepturile privind respectivul cec.

Dacă în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmitereacecului prin gir, trebuie ca instrumentul de plată să poarte semnătura tuturor giratarilor, care devinastfel, la rândul lor, giranţi.

Dacă cecul a fost girat în folosul trasului, unitatea bancară la care girantul îşi are deschiscontul, ciclul economic al instrumentului respectiv este încheiat, cecul având astfel numai valoareaunei chitanţe.

Girul „în alb” permite posesorului cecului să îl transmită fără a lua asupra sa nici orăspundere, deoarece numele său nu figurează pe cec.

Girul „în alb” permite darea în gaj a cecului şi scoaterea lui din gaj, fără ca această operaţie sălase urme pe cec.

Posesorul cecului cu un gir „în alb” are următoarele posibilităţi privind respectivul cec:a) să-l completeze cu propriul nume;b) să-l completeze cu numele altei persoane şi, în acest caz, îl predă acesteia;c) să gireze cecul din nou „în alb” sau la ordinul altei persoane;d) să predea pur şi simplu cecul unui terţ fără a realiza operaţiunea de girare către acesta şi

fără a completa girul „în alb”.

Page 25: modalitati de decontare

25

Girantul răspunde faţă de giratar şi de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, încaz de neplată la prezentare, din partea trasului.

Girul transmite proprietatea cecului, cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentruplata la prezentare. În caz de neplată a cecului de către tras, la prezentare, posesorul acestuia sepoate îndrepta pe cale de regres împotriva oricăruia dintre obligaţi şi, implicit, împotriva oricăruiadintre giranţi.

Girantul unui cec poate interzice un nou gir privind respectivul cec. În cazul în care în textulunui gir este inserată o astfel de interdicţie prin expresia „fără gir ulterior”, girantul nu răspunde faţăde persoanele cărora cecul le-a fost girat ulterior, contrar indicaţiilor sale.

Trăgătorul stabileşte modalitatea de circulaţie a cecului în momentul emiterii acestuia. Deaceea, un cec „la ordin” nu poate fi transformat în cec „la purtător” prin simpla lui transmitere şiinvers, un gir pus pe un cec „la purtător” – chiar dacă este gir în alb – nu poate transformainstrumentul într-un cec „la ordin”.

Dacă girul este dat ulterior protestului de neplată sau altei constatări echivalente, după trecereatermenului pentru dresarea protestului sau după expirarea termenului de prezentare, el producenumai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinară presupune transferarea creanţei rezultânddin cec, din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului, în aceleaşi condiţii în care se găsea înpatrimoniul primului.

Cesiunea de creanţă ordinară

În cazul în care trăgătorul a înscris în textul cecului clauza „nu la ordin”, cecul estetransmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară.

Ca şi girul, cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând înacordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cutitlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar), care vadeveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.

Protestul. Dreptul de regres

În cazul în care posesorul prezintă cecul la plată în termenul legal şi trasul nu-l onorează,posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi celorlalţi obligaţi.

Pentru exercitarea dreptului de regres este necesar ca posesorul să facă dovada refuzului laplată. Dovada refuzului la plată poate fi făcută prin următoarele modalităţi:

a) prin protestul refuzului de plată, care este un act juridic şi solemn, având aceeaşi valoareprobatorie ca şi un act autentic;

b) printr-o declaraţie a trasului datată, scrisă şi semnată de acesta pe cec prin care se indică înmod expres ziua prezentării la plată a instrumentului respectiv;

c) printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se arată că fila decec a fost adusă spre compensare în termen util, dar nu a fost plătită.

Clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest” înscrisă pe cec de către trăgător, girant sau avalist îlscuteşte pe posesor, pentru exercitarea acţiunii sau execuţiei de regres, de dresarea protestului deneplată sau a unei constatări echivalente. O astfel de clauză nu-l scuteşte pe posesor de prezentareacecului la plată în termenele legale stabilite prin reglementările legale în vigoare asupra cecului şinici de notificările prevăzute în aceste reglementări.

În cazul în care cecul nu este prezentat la plată în termenul legal stabilit de reglementărilelegale în vigoare asupra cecului sau în cazul în care cecul este prezentat la plată în termenul legal şiplata este refuzată, fără a se face însă protestul sau un alt act de echivalare a protestului, posesorulpăstrează totuşi drepturile sale contra trăgătorului, principalul debitor, prin respectivul instrument.

Page 26: modalitati de decontare

26

În cazul expirării termenului prevăzut pentru plata cecului, posesorul are totuşi dreptul de acere de la tras plata sumei prevăzute în instrument. În această situaţie, dacă trasul dispune defondurile necesare, el va putea plăti suma prevăzută pe cec, plata fiind legală şi fără un alt acord altrăgătorului. În acest caz, dacă trasul refuză plata, posesorul are dreptul de a se întoarce împotrivatrăgătorului, intentând acţiunea care decurge din instrument.

În cazul în care, după trecerea intervalului legal de prezentare, fondurile disponibile în contultrăgătorului, ţinut de tras, se micşorează sau dispar din motive determinate de activitatea trasului,posesorul cecului pierde dreptul de a se îndrepta împotriva trăgătorului, în limita sumei dispărutesau pentru suma integrală indicată pe cec.

În cazul refuzului la plată a unui cec prezentat trasului în termenul legal, protestul sau oconstatare echivalentă a acestui fapt trebuie să fie dresat înaintea expirării termenului de prezentare.

Dacă un cec este prezentat trasului în ultima zi a termenului legal şi acesta îi refuză plata,protestul sau constatarea sa echivalentă se poate dresa în prima zi lucrătoare care urmează acesteiultime zile a termenului legal de prezentare.

Rolul executorului judecătoresc care dresează protestul este acela de a constata în mod publicrefuzul de plată a cecului din partea trasului.

Executorul judecătoresc care dresează protestul nu are dreptul de a încasa suma prevăzută pecec.

Actul de protest încheiat de o altă persoană decât acelea prevăzute de regle mentările legale învigoare asupra cecului este nul pentru cauză de incompetenţă.

Executorul judecătoresc, care încheie protestul, poate să-l redacteze pe originalul cecului, peduplicatul cecului sau pe un adaos al acestora. Protestul poate fi redactat şi ca un act separat.

În cazul în care protestul este redactat pe un adaos al cecului, executorul judecătoresc care îlîntocmeşte trebuie să aplice ştampila judecătoriei pe linia care uneşte cecul cu adaosul său.

În cazul în care protestul este întocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cec să se facămenţiunea „protestat”.

Actul de protest se întocmeşte la cererea posesorului cecului, la judecătoria în a cărei razăteritorială se găseşte locul plăţii cecului.

Protestul întocmit în alt loc decât cel indicat prin cec sau, în lipsa unei asemenea indicaţii, înalt loc decât cele menţionate de reglementările legale în vigoare asupra cecului este nul. Consecinţanulităţii protestului este decăderea posesorului din exerciţiul acţiunii sau executării de regres.

Protestul se întocmeşte contra trasului sau a persoanei indicate a plăti. Prin cuvântul„domiciliu” se înţelege locul unde persoana obligată îşi are locuinţa sau sediul, iar prin expresia „locde plată” se înţelege întreg teritoriul localităţii respective. De aceea, în cazul în care domiciliulpersoanelor contra cărora se întocmeşte protestai nu poate fi găsit, protestul se va putea face la oricejudecătorie de pe raza locului de plată, la libera alegere a posesorului cecului.

Obligaţia întocmirii protestului există chiar dacă persoanele contra cărora acesta este întocmitnu sunt prezente la acel domiciliu.

Incapacitatea persoanelor care trebuie să plătească fila de cec nu scuteşte pe posesor deobligaţia întocmirii protestului. Excepţie de la această regulă face numai situaţia în care trasul a datfaliment. În acest caz, sentinţa de declarare în stare de faliment a trasului ţine loc de act de protestpentru exercitarea acţiunii de regres.

În actul de protest este obligatoriu să fie incluse următoarele elemente:a) anul, luna, ziua şi ora întocmirii protestului;b) numele şi prenumele celui care a cerut întocmirea protestului;c) numele şi prenumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a dresat protestul;d) indicarea locului în care a fost dresat protestul şi menţionarea cercetărilor care au fost

făcute;e) somaţia de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a primit nici un

răspuns.

Page 27: modalitati de decontare

27

În cazul în care protestul este întocmit ca un act separat de cec, el va trebui să cuprindă şitranscrierea exactă a cecului.

Lipsa totală a uneia sau mai multor menţiuni esenţiale din actul de protest poate atragenulitatea acestuia, dacă judecătorul de fond apreciază că ele nu rezultă nici expres, nici implicit dintextul actului de protest.

Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decât în condiţiile prevăzute de lege şi nicinu poate fi înlocuit prin vreun alt act.

Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este următoarea: cu aprobarea posesoruluicecului, cel împotriva căruia se dresează protestul dă o declaraţie de refuz de plată. Declaraţia va fiscrisă şi datată pe cec sau pe adaosul la acesta şi va fi semnată de cel împotriva căruia protestulurma să fie făcut. Această declaraţie va trebui, în mod obligatoriu, să poarte o dată certă dininteriorul termenului legal stabilit pentru dresarea protestului.

În cazul refuzului de plată a cecului prezentat băncii trase în termenul legal, posesorul ceculuipoate solicita executorului judecătoresc dresarea protestului de neplată contra băncii trase sau apersoanei indicate a plăti.

Procedura de amortizare

Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere încare să fie cuprinse menţiunile obligatorii ale cecului (procedura de amortizare).

În cazul în care cecul este la purtător, cererea va trebui să cuprindă elemente suficiente pentruca instrumentul să poată fi identificat.

Cererea de anulare a cecului va trebui să fie adresată preşedintelui judecătoriei în a cărei razăteritorială se găsesc locul şi adresa de plată ale cecului.

Posesorul poate notifica trasului cererea de anulare introdusă la judecătorie privind pierderea,sustragerea sau distrugerea cecului, precum şi termenul fixat pentru judecarea cauzei.

După examinarea cererii şi a dovezilor aduse în sprijinul acesteia, preşedintele judecătorieicăreia i s-a adresat cererea se pronunţă în cel mai scurt timp printr-o ordonanţă în care sunt cuprinseelementele definitorii de identificare a cecului. Prin această ordonanţă, cecul este declarat nul,indiferent în posesia cui s-ar găsi.

Ordonanţa trebuie să fie publicată în „Monitorul Oficial al României” şi notificată trăgătoruluişi trasului care nu mai poate plăti valabil cecul unei persoane care îl prezintă.

După trecerea a 15 zile de la publicarea textului ordonanţei în „Monitorul Oficial alRomâniei”, este autorizată plata cecului către posesorul legitim, beneficiar al hotărârii judecătoreşti.

Înainte de notificarea ordonanţei către trăgător şi tras, plata făcută de tras eliberează pe acestade obligaţia de plată, indiferent de introducerea cererii de anulare a cecului şi de notificarea acesteiacătre tras.

Deţinătorul cecului poate face opoziţie la judecătoria competentă în termen de cincisprezecezile de la publicarea ordonanţei în „Monitorul Oficial al României”.

După trecerea termenului de 15 zile de la publicarea în „Monitorul Oficial al României”, fărăa se face opoziţie din partea deţinătorului cecului sau după respingerea opoziţiei printr-o hotărârerămasă definitivă, cecul pierdut, sustras sau distrus este anulat, el nemaiputând produce nici unefect.

Ordonanţa de anulare a cecului sau hotărârea de respingere a opoziţiei au ca efect nu numaianularea cecului pierdut, sustras sau distrus, ci şi crearea unui cec nou, care îl înlocuieşte pe celanulat.

Plata cecului va putea fi cerută de persoana care a obţinut înlocuirea instrumentului pierdut,sustras sau distrus. În acest scop, această persoană trebuie să prezinte fie ordonanţa de anulare şi uncertificat de la judecătoria respectivă, că nu s-a introdus opoziţia în termen, fie hotărârea definitivăde respingere a opoziţiei.

Page 28: modalitati de decontare

28

După eliberarea ordonanţei de anulare a cecului şi apariţia acesteia în „Monitorul Oficial alRomâniei” sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecă toriei de respingere a opoziţiei, oricedrepturi privind respectivul cec pot fi exer citate numai pe baza noului instrument creat ca urmare aprocedurii de amortizare.

Deţinătorul cecului, care a admis prin neintroducerea opoziţiei să se deruleze şi să sefinalizeze procedura de amortizare a cecului sau a cărui opoziţie a fost respinsă de judecătorie, numai poate să exercite drepturile decurgând din cec, decât pe calea dreptului comun, şi nu pe caleadreptului cambial.

2.1.2. CAMBIA ŞI BILETUL LA ORDIN ÎN OPERAŢIUNILE PRIN VIRAMENT

Acceptarea şi plata cambiei

Acceptarea este operaţiunea prin care trasul se obligă să plătească la scadenţă suma înscrisă pecambie posesorului legitim al titlului.

Prezentarea cambiei la acceptare este facultativă, dacă nu există o indicaţie expresă în senscontrar în text.

Acceptarea trebuie cerută trasului la domiciliul acestuia sau, dacă a fost indicată o persoanăpentru a accepta cambia la nevoie şi dacă cambia nu a fost acceptată de tras, ea trebuie prezentată şiindicatului la nevoie.

Dacă posesorul nu prezintă cambia spre acceptare sau nu o prezintă în termenul fixat, el nu seva putea îndrepta, în caz de lipsă de acceptare sau plată, atunci când clauza acceptării a fost stabilităexpres de trăgător, nici împotriva acestuia, nici împotriva giranţilor. Dacă clauza a fost pusă de ungirant, posesorul nu se va putea îndrepta împotriva acestuia. Prezentarea cambiei la acceptare este:

a) obligatorie, când trăgătorul sau unul din giranţi prevăd în mod expres aceasta sau cândcambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentării la acceptarecurge termenul pentru scadenţă;

b) interzisă, când trăgătorul menţionează expres acest lucru, devenind astfel cambieneacceptabilă. Cambii neacceptabile sunt cambiile altele decât cele:

• plătibile la un terţ;• plătibile în altă localitate decât aceea a domiciliului trasului;• cambiile plătibile la un anume timp de la vedere;c) facultativă, dacă nu există o indicaţie expresă în sens contrar în text (menţiunea acceptării

obligatorii sau menţiunea neacceptabilă).Dacă posesorul unei cambii plătibile la un anumit timp de la vedere nu prezintă cambia spre

acceptare în termen de un an sau în interiorul termenului fixat de trăgător, el nu mai are dreptal lanici o acţiune cambială, faţă de nici un debitor cambial (faţă de trăgător sau giranţi, decade dindreptul acţiunii de regres, iar faţă de tras, fiindcă acesta nu a acceptat cambia).

Acceptarea se poate face:• pe faţa cambiei, fiind suficientă numai semnătura trasului, care va fi echivalentă cu

acceptarea;• pe spatele (verso) titlului, în acest caz, semnătura trasului va fi însoţită de una din

menţiunile: „acceptat”, „voi plăti”, „voi onora” spre a nu fi confundată cu girul.În ceea ce priveşte semnătura trasului, se vor respecta prevederile în vigoare privind toate

semnăturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale împuterniciţilor persoanelor juridice.Pentru ca acceptarea să poată produce efecte cambiale, ea nu poate fi dată printr-un act

separat. Acceptarea prin act separat dă naştere numai unei acţiuni conform dreptului comun. Estelipsită de valoare cambială acceptarea făcută verbal, chiar în faţa martorilor.

Page 29: modalitati de decontare

29

Semnătura acceptantului trebuie să fie cea a trasului, cu excepţia cazului în care se apelează laun indicat la nevoie. Dacă o terţă persoană acceptă, acceptarea sa nu are nici o valoare juridică.

Acceptarea trebuie să fie datată, cuprinzând anul, luna, ziua, pentru cambiile plătibile la unanumit termen de la vedere şi pentru acele cambii în care trăgătorul sau girantul stabilesc un termende prezentare la acceptare.

În cazul în care trasul refuză să dateze acceptarea, posesorul cambiei este obligat să constatedata prezentării sale printr-un protest de nedatare, ca unic mijloc de a proba data acceptării.

Acceptarea trebuie să fie necondiţionată, modificarea menţiunilor cuprinse în cambie, cuexcepţia celei referitoare la sumă, socotindu-se ca refuz de acceptare.

Acceptantul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât aceea prevăzută în cambie;posesorul cambiei nu poate refuza o astfel de acceptare. Pentru restul sumei neacceptate, posesorulare acelaşi drept ca şi în cazul lipsei de acceptare.

Prin acceptare, trasul se obligă a plăti cambia la scadenţă, el devenind obligatul principal înlanţul obligaţilor cambiali. În materie cambială, obligatul principal este acceptantul. Pentruexercitarea acţiunii cambiale contra acestuia, nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiţii deordin cambial, cu excepţia celei referitoare la prescripţia cambială.

Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat untermen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea cambiei la acceptare vaputea fi făcută şi în ziua scadenţei.

Trăgătorul poate să fixeze sau să nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambieila acceptare.

Oricare dintre giranţi poate stipula obligativitatea prezentării cambiei la acceptare, fixând saunu un termen pentru aceasta, cu excepţia cazului în care trăgătorul a interzis prezentarea spreacceptare de la bun început. Giranţii nu pot interzice prezentarea la acceptare.

Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie să fie prezentată pentru acceptareîn termen de un an de la data emiterii sale, trăgătorul putând reduce sau prelungi acest termenprin menţiuni exprese în text, în timp ce giranţii pot numai să reducă acest termen, făcând, deasemenea, menţiunile cuvenite pe titlu.

Trasul poate cere, pentru a avea timpul necesar efectuării unor verificări, ca o nouă prezentarela acceptare a cambiei să i se facă în ziua următoare primei prezentări.

Trăgătorul este răspunzător de acceptarea şi de plata cambiei. El se poate exonera de obligaţiade acceptare, atunci când cambia este acceptată fie de tras, fie de unul din giranţii acestuia, darrămâne întotdeauna răspunzător de obligaţia de plată.

Girantul răspunde faţă de giratar şi faţă de posesorii titlului pentru acceptarea şi plata titlului,în caz de neplată la scadenţă din partea debitorului.

Girantul se poate exonera de garanţia de acceptare şi plata faţă de primul giratar şi faţă deceilalţi giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulăcorespunzătoare, precum: „fără garanţie”, „fără răspundere” sau „fară obligo”.

Această clauză va putea fi invocată de către girant şi numai de către el împotriva oricăruiposesor al titlului.

Persoana care primeşte o cambie cu o astfel de clauză dobândeşte proprietatea asupra ei, ca şidrepturile care izvorăsc din ea, însă nu va putea exercită acţiunea de regres contra girantului pentruplata titlului.

Clauza exprimată printr-una din redactările „fără răspundere”, „fără obligo” sau „fărăgaranţie” poate avea ca scop exonerarea de garanţie numai pentru acceptare sau numai pentru plată;în primul caz, girantul răspunde numai dacă plata nu este efectuată la scadenţă; în cel de-al doileacaz, girantul este exonerat de răspundere în cazul acceptării cambiei.

Toate persoanele care, în orice calitate, au semnat o cambie sunt responsabile solidar în ceeace priveşte plata titlului, cu toate că obligaţiile cambiale au fost asumate în momente diferite.

Page 30: modalitati de decontare

30

Posesorul sau oricare semnatar care a plătit cambia va putea exercita acţiunea cambialăîmpotriva oricăruia dintre obligaţi, individual sau colectiv, şi nu obligatoriu în ordinea în careaceştia s-au obligat, fără a pierde dreptul de acţiune faţă de ceilalţi în caz de neplată.

Solidaritatea nu se stinge atunci când plăteşte unul dintre codebitori, ci continuă să producăefecte în raporturile cambiale, până în momentul în care plăteşte obligatul principal, acceptant alcambiei.

Posesorul titlului se va putea îndrepta însă, în ceea ce îi priveşte pe obligaţii pe cale de regres,numai împotriva acelora care îl preced, faţă de cei ulteriori, el fiind garant pentru plată.

Remiterea cambiilor la încasare pe circuit bancar

Băncile primesc cambii, în vederea remiterii spre încasare, însoţite de un borderou deîncasare, completat de către client, în 4 exemplare, din care:

• un exemplar este restituit clientului beneficiar al instrumentelor de plată, cu semnătura deprimire, data şi ştampila băncii;

• un exemplar este păstrat de unitatea bancară iniţiatoare, respectiv banca la care a fost depusspre încasare instrumentul de plată;

• în sistem intrabancar, două exemplare se transmit unităţii bancare destinatare, din care:- un exemplar semnat, datat şi ştampilat atât de banca beneficiarului, cât şi de banca

destinatară, care a decontat instrumentul, se anexează la extrasul de cont al clientului plătitor;- un exemplar semnat, datat şi ştampilat atât de banca beneficiarului, cât şi de banca

destinatară, care a decontat instrumentul, se remite unităţii bancare iniţiatoare, pentru a fi anexat laextrasul de cont al clientului beneficiar;

• în sistem interbancar, două exemplare se transmit unităţii bancare prezentatoare, din care:- un exemplar se restituie unităţii bancare iniţiatoare, după compensare, pentru a fi anexat la

extrasul de cont al clientului beneficiar;- un exemplar se remite societăţii bancare primitoare în cadrul şedinţei de verificare.În cazul cambiilor acceptate, posesorul acestora se va putea prezenta pentru încasarea în cont:a) la banca ce îl deserveşte, în vederea:• încasării în cont (dacă trasul sau, după caz, cel care a acceptat cambia are contul deschis la

aceeaşi unitate bancară);• remiterii la încasare pe circuit intrabancar (dacă trasul sau, după caz, cel care a acceptat

cambia are contul deschis la o altă unitate bancară) sau pe circuit interbancar (dacă trasul sau, dupăcaz, cel care a acceptat cambia are contul deschis la o altă societate bancară);

b) la banca ce deserveşte trasul sau, după caz, cel care a acceptat cambia, respectiv, în cazuldecontărilor intrabancare, cambia acceptată se poate prezenta şi direct la unitatea bancară aplătitorului; în acest caz, operaţiunea se iniţiază de unitatea bancară a plătitorului.

În cazul în care plătitorul are cont deschis la o altă societate bancară, cambia acceptată seremite spre încasare pe circuit interbancar şi intră în compensarea plăţilor potrivit prevederilor şicircuitelor prezentate în reglementările legale în vigoare.

În vederea respectării prevederilor legale, băncile care urmează a încasa cambii acceptate, pecircuit interbancar, cu scadenţa la termen fix, la un anumit termen de la data emiterii sau la unanumit termen de la vedere, vor urmări ca ziua compensării acestora să coincidă cu data scadenţeisau cu una dintre cele două zile lucrătoare care urmează datei scadenţei.

În cazul cambiilor acceptate cu scadenţa la termen fix, la un anumit termen de la data emiteriisau la un anumit termen de la vedere, băncile care au primit instrumentele în original vor urmări săintroducă aceste instrumente la încasare, astfel ca ziua compensării să coincidă cu data scadenţei saucel mai târziu cu una din cele două zile lucrătoare care urmează datei scadenţei.

Page 31: modalitati de decontare

31

În cazul în care depunerea la bancă, în vederea încasării, a cambiilor acceptate care urmeazăsă ajungă la scadenţă, nu este tăcută de către posesor (beneficiar) în intervalul de timp necesarbăncii respective pentru a putea respecta termenele de mai sus, aceasta are următoarele posibilităţi:

a) să accepte primirea instrumentelor de plată, dar să informeze pe loc posesorul (beneficiarul)cu privire la aspectul menţionat mai sus, în vederea asumării de către acesta a riscului privindneîncasarea sau întârzierea încasării sumei faţă de data scadenţei;

b) să refuze primirea instrumentelor de plată, în vederea protejării dreptului de regres alposesorului (beneficiarului), acesta, în mod obligatoriu, urmând a fi îndrumat să solicite plata directtrasului.

În cazul refuzului la plată a cambiilor acceptate, pentru a face posibil protestul acestora,unităţile primitoare (destinatare) ale refuzurilor la plată au obligaţia transmiterii de urgenţă a acesteiinformaţii către beneficiar (posesor).

În cazul refuzului la plată a cambiilor acceptate, pentru a face posibil protestul acestora,băncile au obligaţia transmiterii de urgenţă către clienţii lor a informaţiei privind refuzul la plată.

Băncile nu vor primi cambii neacceptate sau cambii neacceptabile de la posesori (beneficiari)pentru a le remite spre încasare, urmând ca decontarea sumelor respective să se efectueze printr-omodalitate stabilită de comun acord între posesorul şi debitorul cambial.

La primirea cambiei de la posesorul acesteia, banca este obligată să verifice următoarele:a) dacă respectiva cambie este acceptată pentru întreaga sumă de plată. Se verifică dacă la

rubrica „ACCEPTAT” sunt înscrise: numele sau denumirea acceptantului, semnătura acestuia şi, încazul persoanelor juridice, ştampila. În cazul în care trasul acceptă cambia, semnătura acestuia şi, încazul persoanelor juridice, ştampila trebuie să corespundă cu cele înscrise la rubrica „TRAS”;

b) dacă, în cazul cambiei transmisibile prin gir, posesorul justifică dreptul său printr-o serieneîntreruptă de giruri. În cazul unei cambii netransmisibile prin gir, se verifică dacă deţinătorul seidentifică cu numele celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută sau, în cazul unei cambii acărei transmitere printr-un nou gir a fost interzisă, se verifică dacă deţinătorul este ultimul giratar;

c) depunerea documentelor la bancă numai de către persoanele îndreptăţite să le depună. Seprimesc documente la bancă numai dacă persoana care prezintă cambia este persoana desemnată declient să efectueze operaţiuni în relaţia cu banca sau de la persoana fizică/împuterniciţii acesteiaavând calitatea de beneficiar (posesor legitim) al cambiei, identitatea fiind dovedită cu actul deidentitate în original conform reglementărilor interne ale băncii. Se verifică dacă semnataraautorizată şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila, care sunt înscrise pe borderoul de încasare,corespund cu cele din Fişa specimenelor de semnătură (sau, după caz, procură) existentă la bancă.Dacă acestea nu corespund cu Fişa specimenelor de semnătură (sau procură), documentelerespective nu se vor accepta de către bancă;

d) dacă respectiva cambie conţine toate elementele obligatorii, respectiv:• denumirea de cambie;• ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată (suma trebuie să fie menţionată în cifre

şi litere);• numele sau denumirea aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv: adresa, codul

fiscal/codul unic de înregistrare (în cazul persoanelor juridice), contai şi banca la care este deschis;• numele sau denumirea celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;• semnătura celui care emite cambia (trăgător);• data emiterii;• numele/denumirea, semnătura şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila acceptantului.Dacă respectiva cambie nu conţine toate elementele obligatorii, aceasta nu va fi primită de

către bancă;e) datele despre girare, în cazul în care cambia a fost girată. Se va avea în vedere că pot circula

prin gir cambiile care cuprind sau nu clauza „la ordin”, iar cele pe care este stipulat „nu la ordin” nupot fi transmise prin gir, ci numai pe calea unei cesiuni ordinare de creanţă;

Page 32: modalitati de decontare

32

f) dacă pe cambie este înscris ce reprezintă plata;g) dacă la rubrica „AVALIZAT” sunt înscrise numele sau denu mirea avalistului, semnătura şi,

în cazul avalistului persoană juridică, ştampila, precum şi dacă este menţionat pentru cine se dăavalul. Informaţiile din această rubrică se vor verifica atunci când plata cambiei este solicitată de laavalistul respectiv;

h) dacă documentele depuse sunt corect întocmite, banca aplică pentru conformitate ştampilaşi semnează;

i) dacă instrumentul de plată (cambia) poate ajunge la banca plătitorului la scadenţă, având învedere durata circuitelor bancare. Trebuie avut în vedere faptul că, în cazul circuitelor intrabancare,data prezentării la plată o constituie data la care titularul de cont depune cambia la banca sa, învederea remiterii spre încasare, iar în cazul circuitelor interbancare, data prezentării la plată oconstituie data transmiterii cambiei de la banca prezentatoare către banca primitoare, conformcircuitelor de compensare;

j) în cazul cambiei emise şi plătibile în valută, dacă sunt respectate prevederile reglementărilorlegale în vigoare în domeniul valutar;

k) în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, dacă respectiva cambie a fost declarată cafiind pierdută/furată/distrusă. Dacă a fost declarată pierdută/furată/distrusă, aceasta nu se plăteşte,iar incidentul de plată se notifică la Centrala Incidentelor de Plăţi, conform reglementărilor legale învigoare în domeniul incidentelor de plăţi.

Banca plătitorului, la primirea cambiei în vederea decontării, are ca obligaţie:a) să verifice dacă respectiva cambie este acceptată pentru întreaga sumă de plată. Nu se

plătesc cambii neacceptate. Banca trebuie să verifice dacă la rubrica „ACCEPTAT” sunt înscrise:numele sau denumirea acceptantului, semnătura acestuia şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila.În cazul în care trasul acceptă cambia, semnătura acestuia şi, în cazul persoanelor juridice, ştampilatrebuie să corespundă cu cele înscrise la rubrica „TRAS”;

b) să verifice dacă instrumentul de plată conţine elementele obligatorii;c) să verifice în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi dacă respectiva cambie a fost

declarată ca fiind pierdută/furată/distrusă. Dacă a fost declarată pierdută/furată/distrusă aceasta nu seplăteşte, iar incidentul de plată se notifică la Centrala Incidentelor de Plăţi, conform reglementărilorlegale în vigoare în domeniul incidentelor de plăţi;

d) în cazul cambiei emise şi plătibile în valută, să verifice dacă sunt respectate prevederilereglementărilor legale în vigoare în domeniul valutar;

e) să verifice dacă titlul este emis în mai multe exemplare, pentru e evita eventuale fraude,având în vedere dispoziţiile legale în vigoare referitoare la pluralitatea exemplarelor;

f) să verifice dacă documentele primite sunt corect întocmite;g) să confrunte semnătura şi, în cazul persoanelor juridice, amprenta ştampilei debitorului

cambial existente pe cambie cu cele din Fişa specimenelor de semnătură de la bancă (sau, dacă estecazul, cu procură); acestea trebuie să coincidă. Existenţa amprentei ştampilei trăgătorului pe cambieeste obligatorie numai în cazul per soanelor juridice. În cazul în care, după verificarea Fişeispecimenelor de semnătură, se constată neconcordanţe cu privire la amprenta ştampilei şi/sauspecimenul de semnătură al persoanei/persoanelor autorizate să efectueze operaţiuni în contulclientului, banca nu va efectua operaţiunea solicitată, procedând totodată în confor mitate cuprevederile reglementărilor legale în vigoare în domeniul incidentelor de plăţi;

h) să verifice existenţa în cont a disponibilului necesar pentru plata cambiei;i) să acorde asistenţă de specialitate privind derularea operaţiunilor cu instru mente de plată de

debit pentru limitarea riscului producerii de incidente pe plăţi;j) în cazul în care a decis refuzul la plată a cambiei, să transmită la Centrala Incidentelor de

Plăţi, în aceeaşi zi bancară, cererea de înscriere a refuzului bancar, conform formularului stabilit dereglementările legale în vigoare, care este obligatoriu ca formă şi conţinut.

Page 33: modalitati de decontare

33

În cazul în care beneficiarul se prezintă, pentru încasarea cambiei, direct la banca plătitorului,aceasta efectuează verificările potrivit normelor interne ale băncii, operaţiunea iniţiindu-se deunitatea bancară a plătitorului similar unui instrument de plată de credit.

În cazul în care disponibilul din contul debitorului cambial este suficient şi, din verificărileefectuate de către bancă, rezultă că sunt respectate cerinţele legale referitoare la cambie şiincidentele de plăţi, precum şi celelalte reglementări legale referitoare la plăţi, cambia respectivă seplăteşte. Banca, pe faţa (recto) cambiei, aplică ştampila de decontare, data plăţii şi semnătura.Cambia se arhivează la actele zilei.

În cazul în care disponibilul din contul trăgătorului este insuficient pentru plata integrală acambiei, aceasta se achită parţial în limita disponibilului existent în contul plătitorului. Bancaînscrie suma acceptată la plată (în cifre şi litere) pe borderoul de încasare, aplică ştampila dedecontare, semnează şi datează. Pe versoul cambiei, pentru a certifica valabilitatea instrumentuluinumai pentru restul sumei, se înscriu: „Achitat parţial suma de în cifre şi litere, motivul refuzului,urmate de semnătura, data şi ştampila de decontare a băncii.

În cazul refuzului total la plată a unei cambii, pe versoul acesteia se înscriu menţiunea„Refuzat total la plată”, motivul refuzului, urmate de semnătura, data şi ştampila de decontare abăncii.

În cazul refuzului parţial sau total la plată, cambia se transmite operativ la unitatea bancară abeneficiarului (sau unitatea primitoare), pentru ca beneficiarul să poată efectua protestul de neplată.

Remiterea biletelor la ordin la încasare pe circuit bancarPosesorul biletului la ordin se va putea prezenta pentru încasarea în cont:a) la unitatea bancară care îl deserveşte, în vederea:• încasării în cont (dacă emitentul are contul deschis la aceeaşi unitate bancară);• remiterii la încasare pe circuit intrabancar (dacă emitentul are contul deschis la o altă

unitate bancară) sau pe circuit interbancar (dacă emitentul are contul deschis la o altă societatebancară);

b) la unitatea bancară care deserveşte emitentul în cazul decontărilor intrabancare.Obligaţiile băncii, în cazul remiterii spre încasare a bileUilui la ordin, sunt cele menţionate

pentru cambie, ţinând seama de particularităţile biletului la ordin.În cazul biletului la ordin, emitentul este obligat similar cu trasul acceptant al unei cambii şi,

ca urmare, în cazul biletului la ordin nu se pune problema acceptării.La primirea biletului la ordin, de la posesorul acestuia, banca este obligată să verifice

următoarele:a) dacă, în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, instrumentul de

plată a fost prezentat emitentului pentru avizare, respectiv, dacă rubrica „VĂZUT” este completatăcu toate date de către emitent;

b) dacă biletul la ordin conţine toate elementele, respectiv:• denumirea de bilet la ordin;• dacă este stipulat „la ordin” sau nu, cazuri în care biletul la ordin poate fi transmis prin gir

sau „nu la ordin”, caz în care biletul la ordin nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea uneicesiuni ordinare de creanţă;

• numărul de exemplare în care a fost emis;• suma trebuie să fie înscrisă în cifre şi litere;• numele sau denumirea beneficiarului;• numele sau denumirea emitentului, adresa acestuia, codul fiscal/codul unic de înregistrare

(în cazul persoanelor juridice), contul şi banca la care este deschis;• semnătura emitentului şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila;• data emiterii;• locul emiterii, scadenţa şi locul plăţii. Dacă biletul la ordin nu cuprinde aceste elemente, el

nu este nul;

Page 34: modalitati de decontare

34

c) dacă celelalte menţiuni pe biletul la ordin sunt înscrise conform reglementărilor legale învigoare;

d) dacă biletul la ordin nu conţine toate elementele obligatorii, acesta nu se va primi de cătrebancă. Dacă documentele depuse (biletul la ordin şi borderoul) sunt corect întocmite, banca aplicăpentru confirmare ştampila şi semnează.

Pentru o mai bună înţelegere a celor prezentate, vom ilustra în Schema nr. 5 mecanismulîncasării unui bilet la ordin.

Schema nr. 5. Mecanismul încasării unui bilet la ordin, pe circuit interbancar

Pe bază contactuală, contra-cost, partenerul (B) livrează marfa/prestează serviciul (1)partenerului (A).

Pe bază contactuală, contra-cost, partenerul (C) livrează marfa/ prestează serviciul (2)partenerului (B).

Partenerul (A) datorează partenerului (B) contravaloarea mărfii/ serviciului (1), iar acesta arede plătit partenerului (C) contravaloarea mărfii/ serviciului (2).

1. Pentru stingerea datoriei faţă de partenerul (B), partenerul (A) emite un bilet la ordin înfavoarea partenerului (B);

2. Pentru stingerea datoriei faţă de partenerul (C), partenerul (B) transmite, prin gir,partenerului (C) biletul la ordin. Partenerul (C) devine beneficiarul biletului la ordin;

3. În vederea încasării, posesorul biletului la ordin – partenerul (C) – îl prezintă băncii sale învederea remiterii spre încasare;

4. După caz, la prezentare sau la data scadenţei, banca beneficiarului prezintă biletul la ordinTransFonD, în vederea transmiterii spre acceptare la plată băncii subscriitorului;

5. Prin TransFonD, biletul la ordin ajunge la banca subscriitorului (emitentului), care îlacceptă sau îl refuză la plată;

6. Până la data scadenţei/prezentării la plată, subscriitorul (emitentul) trebuie să asigure încontul său de la bancă disponibilităţile necesare achitării biletului la ordin;

7. Banca subscriitorului plăteşte biletul la ordin debitând contul acestuia;8. Banca subscriitorului confirmă în şedinţa de compensare achitarea biletului la ordin;9. Banca beneficiarului creditează contul beneficiarului cu suma aferentă biletului la ordin;10. Banca beneficiarului înştiinţează clientul despre încasarea contra-valorii biletului la ordin;11. Prin achitarea biletului la ordin, se sting obligaţiile contractuale:a) se stinge obligaţia contractuală a partenerului (A) faţă de partenerul (B);b) se stinge obligaţia contractuală a partenerului (B) faţă de partenerul (C).

Page 35: modalitati de decontare

35

Alte operaţiuni privind cambiile şi biletele la ordin

Băncile pot primi drept garanţie pentru rambursarea creditelor pe care le acordă clienţilor,cambii şi/sau bilete la ordin. Clientul trebuie să fie posesorul legal al cambiei şi/sau biletului laordin (beneficiarul iniţial sau ultimul giratar într-un şir neîntrerupt de giruri) şi să gireze în favoareabăncii aceste instrumente prin inserarea în gir a formulei „în garanţie”. Pot fi primite în garanţienumai cambiile acceptate şi biletele la ordin vizate de către emitent în cazul biletului la ordinplătibil la un anume timp de la vedere.

Băncile pot primi, drept garanţie pentru rambursarea creditelor pe care le acordă clienţilor,bilete la ordin, în care în calitate de beneficiar este înscrisă banca respectivă. În cazul unui astfel debilet la ordin, în caz de neplată, se poate exercita numai acţiunea cambială directă, nu şi acţiuneacambială de regres.

La primirea în garanţie a unor astfel de instrumente de plată, băncile verifică:• dacă aceste instrumente sunt valabil emise şi conţin toate elementele obligatorii prevăzute de

reglementările legale în vigoare;• dacă scadenţa cambiei şi/sau biletului la ordin nu a expirat;• dacă semnăturile şi amprenta ştampilei corespund cu cele din Fişa specimenelor de

semnătură aflată la bancă. Dacă obligatul principal este client al altei unităţi a băncii respective,verificarea concordanţei semnăturilor şi amprentei ştampilei înscrise pe instrument poate fi efectuatăde aceasta pe baza copiei cambiei şi/sau biletului la ordin transmisă de către unitatea bancară careprimeşte în garanţie instrumentul respectiv;

• dacă împrumutatul, client al băncii, este posesor de drept al instrumentului de plată;• dacă are înscrisă pe titlul respectiv clauza „fără protest”. Clauza „fără protest” poate fi

înscrisă de către trăgător, girant sau avalist.În cazul în care clientul nu respectă clauzele contractului de credit, banca va introduce la plată

cambia şi/sau biletul la ordin primite în garanţie.

Primirea în garanţie a biletului la ordin

Băncile pot primi drept garanţie pentru creditele pe care le acordă clienţilor săi bilete la ordincare au specificată calitatea de beneficiar a băncii respective. La primirea unui astfel de bilet la ordinîn garanţie, banca trebuie să verifice: a) dacă aceste instrumente sunt valabil emise şi conţin toateelementele prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b) dacă scadenţa biletului la ordin este corelată cu scadenţa ratelor creditului garantat;c) dacă semnăturile şi amprenta ştampilei, în cazul persoanelor juridice, corespund cu cele din

Fişa specimenelor de semnătură aflată la bancă;d) dacă are înscris pe titlul clauza „fără protest”.În cazul în care clientul nu respectă clauzele contractului de credit, banca va introduce la plată

biletul la ordin, la scadenţa acestuia. În caz de refuz la plată, se va proceda în conformitate cureglementările legale în vigoare referitoare la acţiunile cambiale, precum şi cu cele în domeniulincidentelor de plăţi.

În situaţia în care titularul de cont şi-a achitat obligaţiile contractuale (rate de credit, dobânzietc.), pentru care a prezentat băncii titlul de credit în cauză, banca va menţiona „achitat” pe biletul laordin, după care va aplica ştampila de decontare, va data şi semna, instrumentul de plată fiindreturnat clientului respectiv.

Păstrarea, gestionarea şi evidenţa cambiilor şi biletelor la ordin

Unităţile bancare teritoriale au obligaţia să arhiveze cambiile şi biletele la ordin care au făcutobiectul operaţiunilor lor pe o perioadă de 5 ani de la data plăţii (decontare din cont).

Page 36: modalitati de decontare

36

Avalul

Avalul este o garanţie personală dată de către o persoană, denumită avalist, care garanteazăobligaţia unuia dintre obligaţii cambiali, direcţi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru sumamenţionată pe titlu sau pentru o parte din ea. Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie să aibăcapacitatea juridică deplină.

Aceeaşi persoană poate beneficia de mai multe avaluri. Între avaliştii care garantează pentruaceeaşi persoană nu există nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun.Raporturile dintre avalist şi avalizat nu au caracter cambial, ele putând izvorî din raporturi variateexistente între ei sau între aceştia şi posesorul cambiei.

Obligaţia avalistului poate fi la rândul său garantată printr-un aval. În acest caz, al doileaavalist, dacă plăteşte cambia, se poate folosi de procedura cambială atât în contra primului avalist,cât şi în contra avalizatului şi a obligaţilor cambiali anteriori.

Avalul poate fi dat de către un terţ, dar poate fi dat chiar de către un semnatar al cambiei, cuexcepţia trăgătorului sau acceptantului, deoarece aceştia s-au obligat deja cambial faţă de persoanelefaţă de care s-ar mai putea obliga încă o dată prin aval. În calitate de terţ poate apărea şi o societatebancară ca avalist.

Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesccambia ulterior semnăturii sale.

Menţiunea de avalizare se poate inscripţiona:• pe faţa cambiei, la rubrica „AVALIZAT” înscriindu-se numele sau denumirea avalistului şi

semnătura acestuia, numele sau denumirea avalizatului, precum şi data la care s-a dat avalul. Avalulva putea fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţa titlului, cu condiţia ca semnăturarespectivă să nu aparţină trăgătorului, trasului sau acceptantului;

• pe spatele titlului, caz în care, pe lângă elementele menţionate la primul alineat al acestuipunct, va trebui să apară expres, pentru a nu fi confundat cu girul, menţiunea „pentru aval” sau„pentru garanţie”;

• pe o alonje (adaos) la cambie, prin inserarea elementelor arătate la alineatul doi al acestuipunct.

Avalul nu se poate da sub condiţie şi nu poate aduce schimbări privind elementelefundamentale ale datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.

În cazul în care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele uneifidejusiuni obişnuite. Avalul intervenit după scadenţa cambiei nu produce efectele cambiale pe carele-ar fi produs înainte de scadenţă, ci numai efectele unei simple fidejusiuni.

Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul şi suma, în cazul în care estemai mică decât cea înscrisă pe cambie. Dacă lipseşte indicarea avalizatului, atunci avalul seconsideră dat pentru trăgător.

Avalistul care a plătit cambia dobândeşte toate drepturile izvorând din cambie împotriva celuigarantat (avalizat), cât şi a celor obligaţi către acesta din urmă în temeiul cambiei. Avalistul apare caun debitor de regres; după ce a plătit, el se poate îndrepta, la alegere, în contra tuturor celor obligaţifaţă de el sau numai în contra unuia dintre aceştia.

Avizarea biletului la ordin

Datorită faptului că şi biletului la ordin i se aplică toate dispoziţiile privitoare la scadenţacambiei, în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentatemitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiteriititlului. Termenul de plată va curge în acest caz de la data vizei puse de emitent. Viza pusă deemitent presupune înscrierea semnăturii acestuia pe faţa titlului sub menţiunea „VĂZUT” cu ocazia

Page 37: modalitati de decontare

37

prezentării titlului de către beneficiar la emitent. Dacă emitentul refuză să pună viza, posesorul vadresa protest de nedatare şi, în acest caz, termenul va curge de la data protestului.

Transmiterea cambiei prin gir

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numităgiratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu o dată cu predarea acestuia, toate drepturiledecurgând din titlul astfel redactat şi completat.

Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlul persoaneiîn favoarea căreia a transmis cambia. Cambiile cuprinzând sau nu menţiunea „la ordin” pot circulaprin gir.

Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: „nu la ordin”, titlul este transmisibil numai înforma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătoruluisau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.

Menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac, de regulă, pe spatele (verso) titlului, ceeace face ca operaţia de girare să mai poarte şi denumirea de andosare. În cadrul exprimării scriseprivind operaţiile de „girare” se va folosi exclusiv noţiunea de girare, şi nu aceea de „andosare”.

În cazul în care cambia a fost creată cu numele în alb al beneficiarului, este necesarăcompletarea cu numele acestuia, pentru a se putea începe seria regulată a girurilor.

Pe titlu pot fi arătaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitareadrepturilor cambiale se va face de către toţi, de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintregiratarii ce se află în posesia titlului poate să exercite drepturile cambiale.

Dacă în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmitereatitlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul să poarte semnătura tuturor giratarilor, care devin astfel,la rândul lor, giranţi.

Girul trebuie să fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii sau de raporturicauzale care ar schimba caracterul abstract al obligaţiei cambiale încorporate în titlu.

Cambia fiind indivizibilă, girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte acreanţei încorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte giratarului.

Girul „în plin” presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el, cuprinzând ordinuladresat debitorului principal, de a plăti unei anume persoane indicată de girant şi trebuie să cuprindăurmătoarele elemente:

a) semnătura girantului, care este elementul esenţial al girului;b) numele giratarului;c) data girării.Girul „în alb”, care produce aceleaşi efecte ca şi girul „în plin”, este format numai din

semnătura girantului, pusă pe spatele cambiei sau pe adaosul acesteia. Nu este permisă înscriereagirului „în alb” pe faţa titlului, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea.

Girul „în alb” permite posesorului cambiei să o transmită iară a lua asupra sa vreo răspunderecambială, deoarece numele său nu figurează pe titlu.

Girul „în alb” permite darea în gaj a cambiei şi scoaterea ei din gaj mai înainte de scadenţă,fără ca această operaţie să lase urme pe titlu.

Posesorul cambiei cu un gir „în alb” are următoarele posibilităţi:a) să-l completeze cu propriul nume;b) să-l completeze cu numele altei persoane şi, în acest caz, îl predă acesteia;c) să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane;d) să transmită cambia unui terţ, fără să completeze girul în alb.Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor

izvorând din titlu, în mod autonom, astfel că debitorul cambial nu îi va putea opune giratarului

Page 38: modalitati de decontare

38

excepţiile personale pe care le-ar putea ridica împotriva girantului. Giratarul va putea prezentacambia la acceptare şi la plată debitorului cambial şi se va putea îndrepta pe cale de regres împotrivaobligaţilor cambiali.

Girantul poate interzice un nou gir. În cazul în care în textul unui gir este inserată o astfel deinterdicţie prin expresia „fără gir ulterior”, girantul nu răspunde faţă de persoanele cărora cambiale-a fost girată ulterior contrar indicaţiilor sale.

Girul de întoarcere

Giratarul titlului poate fi orice persoană care se poate obliga cambial în condiţiile legii,indiferent dacă s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. În acest caz, girul este un gir deîntoarcere.

În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul girează în folosul trasului, al trăgătoruluisau al oricărui alt obligat, aceştia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres,astfel:

a) dacă girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia şi care, la scadenţă, are cambiaîn posesia sa, el devine în acelaşi timp şi creditor şi debitor cambial şi, drept urmare, cambia se vastinge (stingere prin confuziune). Dacă trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar şi, înaceastă calitate, poate să ceară plata de la girant şi de la trăgător;

b) dacă girul s-a dat în folosul trăgătorului şi trasul a acceptat cambia, trăgătorul îi poate ceretrasului plata. În cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanţa cambială se stinge, deoarecetrăgătorul este şi creditor şi debitor al girantului.

Girul cu clauzele: „pentru încasare”, „pentru procură”

Girul care cuprinde una dintre menţiunile „valoarea pentru acoperire”, „pentru încasare”,„pentru procură”, menţiuni care implică un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentruîncasare sau gir pentru procură), are drept scop să confere giratarului dreptul de a încasa sumaprevăzută în cambie, la scadenţă sau mai înainte de scadenţă, în calitate de reprezentant saumandatar al girantului, iar în caz de refuz, să îndeplinească formalităţile pentru realizarea drepturilorcambiale.

Girul cu clauză „în garanţie”

Cambia poate fi dată în garanţie pentru asigurarea unei alte creanţe pe care giratarul o arecontra girantului. Aceasta se realizează prin inserarea în gir a formulei „în garanţie”, „valoarea îngaj”, „valoarea în garanţie”.

Posesorul cambiei, în baza unui gir în garanţie, poate exercita toate drepturile ce izvorăsc dintitlu, chiar şi în cazul în care creanţa garantată prin gaj nu este exigibilă. Posesorul cambiei(giratarul) poate invoca aceste drepturi şi împotriva girantului său, care este faţă de el un debitorcambial. În această situaţie, giratarul nu poate să transmită cambia prin gir; dacă ar face aceastăoperaţie, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procură.

Pentru valabilitatea gajului, menţiunea gajării titlului va trebui să fie cuprinsă chiar în gir şi săpoarte semnătura girantului, gajul bazându-se pe înţelegerea dintre părţi şi pe inserarea în acest moda girului pe titlu.

Prin darea în posesie a titlului, creditorul care ia în gaj titlul nu devine un reprezentant aldebitorului, el continuând să aibă un drept autonom, pe care îl exercită în propriul interes.

Girul ulterior scadenţei

Page 39: modalitati de decontare

39

Girul ulterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior, giratarul dobândind un dreptpropriu.

Dacă girul este dat ulterior protestului de neplată sau după trecerea termenului pentru dresareaprotestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinară presupunetransferarea creanţei cambiale din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului în aceleaşi condiţiiîn care se găsea patrimoniul primului.

Scontarea cambiei

În cazul în care posesorul legal al cambiei (beneficiarul sau ultimul giratar într-un şirneîntrerupt de giruri) doreşte încasarea banilor înainte de scadenţă, acesta poate gira titlul către osocietate bancară, operaţiune ce poartă denumirea de scontare.

Girul „în alb” permite prezentarea cambiei la scont.În vederea scontării, posesorul unei cambii (beneficiarul iniţial sau ultimul giratar) poate intra

în relaţie cu banca astfel:a) prin girarea cambiei în favoarea băncii cu menţiunea „în garanţie”, „valoarea în gaj” sau

„valoarea în garanţie”, prin aceasta posesorul putând să garanteze o altă obligaţie (împrumut) cătrebancă, iar banca să-şi asigure o creanţă a sa faţă de posesorul cambiei;

b) prin girarea propriu-zisă a cambiei către o societate bancară (scontare), în care cazposesorul poate să-şi procure bani înainte de scadenţă.

Pentru exemplificarea celor arătate mai sus, prezentăm în continuare, în Schema nr. 6,mecanismul scontării unei cambii.

Schema nr. 6. Mecanismul scontării unei cambii

Pe bază contractuală, contra-cost, partenerul (B) livrează marfa/ prestează serviciul (1)partenerului (A);

Pe bază contractuală, contra-cost, partenerul (A) livrează marfa/ prestează serviciul (2)partenerului (C);

Partenerul (A) datorează partenerului (B) contravaloarea mărfii/ serviciului (1) şi are deîncasat de la partenerul (C) contravaloarea mărfii/ serviciului (2).

Pentru stingerea datoriei faţă de partenerul (B), partenerul (A) emite o cambie prin care dăordin partenerului (C) să achite partenerului (B) suma datorată.

Posesorul cambiei – partenerul (B) –, după caz, o poate prezenta la acceptare – partenerului(C).

1. Înainte de scadenţă, partenerul (B) prezintă băncii sale cambia în vederea scontării;

Page 40: modalitati de decontare

40

2. În urma analizei efectuate, în urma scontării, banca, înainte de data scadenţei (t – 1), pune ladispoziţia clientului său – partenerul (B) – suma aferentă cambiei scontate (contravaloarea cambieidin care s-a reţinut taxa scontului);

3. Potrivit circuitelor de decontare, banca partenerului (B) remite spre încasare cambia cătrebanca partenerului (C);

4. Până cel mai târziu la data scadenţei (t), partenerul (C) trebuie să asigure în contul săudisponibilităţile necesare achitării contravalorii cambiei;

5. La data scadenţei (t), banca partenerului (C) debitează contul clientului său;6. La data scadenţei (t), banca partenerului (C) virează băncii partenerului (B) contravaloarea

cambiei;7. Prin achitarea cambiei, se sting obligaţiile contractuale:a) se stinge obligaţia contractuală a partenerului © faţă de partenerul (A);b) se stinge obligaţia contractuală a partenerului (A) faţă de partenerul (B).

Transmiterea drepturilor cambiale prin cesiunea de creanţă

Ca şi girul, cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constândîn acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cutitlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar), care vadeveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.

Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţă ordinară devine opozabilă numai începând dinmomentul notificării ei debitorului său începând din momentul în care debitorul o acceptă prin actautentic.

Refuzul la plată

În caz de refuz la plată se procedează în conformitate cu reglementările legale în vigoare,referitoare la acţiunile cambiale, precum şi înscrierea incidentului de plată la Centrala Incidentelorde Plăţi.

Acţiunea cambială. Acţiunea cauzală

Acţiunea cambială contra acceptantului şi, respectiv, a avaliştilor săi este o acţiune cambialădirectă.

Faţă de ceilalţi obligaţi cambiali, pentru a se putea exercita acţiunea cambială în contra lor,este necesar să fie îndeplinite următoarele două condiţii obligatorii:

a) constatarea refuzului de plată din partea obligatului principal printr-un act de protest;b) introducerea acţiunii în termen.Acţiunea cambială contra obligaţilor cambiali şi a avaliştilor lor, alţii decât acceptantul şi

avaliştii săi, este o acţiune cambială de regres.În cazul în care acceptantul şi avaliştii săi refuză o cambie la plată, la scadenţă, posesorul

acesteia poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţicambiali, cu excepţia acceptantului şi a avaliştilor acceptantului, împotriva cărora se poate îndreptaprintr-o acţiune cambială directă.

Titularul creanţei care rezultă din raportul fundamental ce stă la baza emiterii cambiei poateexercita, pe lângă o acţiune cambială, şi o acţiune cauzală. Acţiunea cauzală este acţiunea pe caretitularul creanţei exprimată în forma cambială o poate exercita în legătură cu raportul fundamental,conform regimului juridic care-l guvernează.

Page 41: modalitati de decontare

41

Dacă creditorul a exercitat una din cele două acţiuni, cea cauzală sau cea cambială, nu o vamai putea exercita pe cealaltă.

Protestul. Acţiunea cambială de regres

Protestul reprezintă constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al prezentăriicambiei spre acceptare şi plată.

Protestul este un act public şi solemn, dresat, la cererea posesorului cambiei, de cătreexecutorul judecătoresc de la judecătoria în a cărei rază teritorială se găseşte locul plăţii acesteia,prin care se constată refuzul de acceptare sau de plată, după caz, din partea obligatului principal.

Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul şi adresa indicate în cambie.Protestul este nul dacă este întocmit în alt loc decât cel indicat în cambie sau, în lipsa unei

asemenea indicaţii, în alt loc decât la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie săplătească pentru el sau la domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate încambie să plătească pentru acesta sau la domiciliul celui indicat la nevoie.

Consecinţa nulităţii protestului este decăderea posesorului din exerciţiul acţiunii sau executăriide regres.

Protestul poate fi:a) de nedatare, dresat în cazul în care trasul refuză datarea cambiei;b) de neacceptare, dresat în cazul în care trasul sau indicatul la nevoie refuză acceptarea

cambiei;c) de neplată, dresat în cazul în care trasul acceptant sau indicatul la nevoie refuză plata

cambiei.Protestul poate fi făcut în următoarele termene:a) protestul pentru lipsa de acceptare va trebui să fie făcut în termenele fixate pentru

prezentarea la acceptare:• pentru cambiile cu scadenţa la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii,

protestul va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenţei;• pentru cambiile cu scadenţa la vedere sau la un anumit termen de la vedere, protestul va

putea fi făcut în termen de un an de la data emiterii cambiei, termen ce poate fi modificat de trăgător(în sensul reducerii sau prelungirii) sau de către giranţi (numai în sensul reducerii).

Dacă trasul a cerut, potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare, ca o a douăprezentare să-i fie făcută în ziua următoare primei prezentări la acceptare şi aceasta a avut loc înultima zi a termenului de prezentare, protestul de neacceptare va putea fi dresat în ziua careurmează. Acest fapt va trebui să fie menţionat în actul de protest;

b) protestul de neplată poate fi făcut:• în cazul unei cambii plătibile la o zi fixă, la un anumit termen de la data emiterii sau la un

anumit termen de la vedere, protestul trebuie să fie făcut într-una din cele două zile lucrătoare careurmează zilei în care cambia este plătibilă;

• pentru cambia plătibilă la vedere, protestai trebuie făcut în termen de un an calculat de ladata emiterii cambiei, termen ce poate fi modificat de trăgător (în sensul reducerii sau prelungirii)sau de către giranţi (numai în sensul reducerii). În condiţiile în care trăgătorul stipulează că ocambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date,termenul de prezentare a cambiei curge de la acea dată şi, ca urmare, protestul trebuie făcut înfuncţie de termenul de prezentare.

Posesorul cambiei care a dresat protestul pentru neacceptarea titlului nu mai este obligat să seprezinte la plată şi să dreseze şi un protest de neplată. În acest caz, posesorul cambiei poate exercitaacţiunea cambială de regres contra trăgătorului, giranţilor şi avaliştilor.

Protestul de neacceptare se face contra trasului şi a indicatului la nevoie pentru acceptare, încazul în care posesorul cambiei doreşte să exercite dreptul de regres înainte de scadenţă.

Page 42: modalitati de decontare

42

Protestul de neplată se face contra trasului acceptant, a domicilia-tarului (când plata urmează ase face printr-un terţ) şi, în caz de refuz din partea trasului, contra acceptantului prin intervenţie saua persoanei indicate în cambie să plătească pentru acceptantul prin intervenţie şi contra indicatuluila nevoie pentru plată.

Protestul poate fi redactat pe originalul cambiei, pe un adaos al acesteia sau pe un act separat.În cazul în care protestul este dresat pe un adaos al cambiei, se aplică ştampila judecătoriei saunotarului public pe linia care uneşte titlul cu adaosul său, iar dacă protestul se dresează pe actseparat, pe cambie se face menţiunea „protestat”.

Protestul de neacceptare sau de neplată nu trebuie dresat în cazul în care s-a înscris pe cambieclauza „fără cheltuieli” sau „fără protest” de către trăgător, girant sau avalist, posesorul putândexercita acţiunea sau execuţia de regres.

Protestul este înlocuit cu:• sentinţa declarativă de faliment al trasului în cazul unei cambii acceptate sau nu de către tras,

sau al trăgătorului în cazul unei cambii stipulate drept neacceptabile, aceste situaţii fiind asimilaterefuzului de acceptare. În acest caz, în locul protestului este suficientă prezentarea sentinţeideclarative de faliment pentru a permite posesorului exercitarea acţiunii sau execuţiei de regres;

• declaraţia de refuz de acceptare sau de plată, cu aprobarea posesorului cambiei, dată pe titlusau pe adaosul cambiei de către cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declaraţieva trebui în mod obligatoriu să poarte o dată certă din interiorul termenului legal pentru dresareaprotestului. În cazul în care trăgătorul a stipulat expres pe cambie obligaţia de protest, posesorulcambiei nu mai are dreptul de a fi de acord cu o astfel de modalitate de înlocuire a protestului.

În situaţia în care acceptantul sau avaliştii săi au plătit parţial cambia, posesorul va putea faceacţiunea de regres numai pentru suma neplătită.

Acţiunea de regres va putea fi exercitată şi înainte de scadenţă în următoarele cazuri în careefectuarea plăţii este aleatorie:

a) dacă acceptarea a fost refuzată total sau în parte.În situaţia în care trăgătorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvântului

„neacceptabilă”, nu se poate acţiona pe cale de regres pentru lipsă de acceptare, pentru că titlul nutrebuia prezentat la acceptare;

b) în caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu;c) în caz de încetare de plăţi din partea trasului, chiar dacă aceasta nu este constatată printr-o

hotărâre;d) în cazul în care urmărirea bunurilor trasului a rămas fără rezultat;e) în caz de faliment al trăgătorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei,

care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea trăgătoruluila scadenţă.

Dacă persoana contra căreia se întocmeşte protestul a încetat din viaţă, actul de protest se vaface, nu pe numele moştenitorilor săi, ci pe numele decedatului. În acest caz, posesorul cambiei nueste scutit de întocmirea protestului pentru conservarea acţiunii sau executării de regres.

În următoarele situaţii, posesorul unei cambii este decăzut din drepturile sale faţă depersoanele obligate în regres:

a) în cazul neprezentării la plată a unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, întermen de un an de la data emiterii sale;

b) în cazul neîntocmirii protestului de neacceptare sau de neplată;c) în cazul neprezentării la plată atunci când cambia cuprinde clauza „fără cheltuieli”.Prin aceste fapte, posesorul, deşi pierde acţiunea de regres, nu pierde însă acţiunea directă

contra acceptantului şi nici contra avalistului acestuia.

Procedura de amortizare

Page 43: modalitati de decontare

43

Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea titlului printr-o cerereîn care să fie cuprinse menţiunile obligatorii ale acesteia. Cererea va trebui să fie adresatăpreşedintelui judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul şi adresa unde se efectuează platacambiei.

Posesorul poate notifica trasului şi societăţii bancare, unde acesta din urmă îşi are deschiscontul, cererea de anulare introdusă Ia judecătorie privind pierderea, sustragerea sau distrugereatitlului, precum şi termenul fixat pentru judecarea cauzei.

După examinarea cererii şi a dovezilor aduse în sprijinul acesteia, preşedintele judecătorieicăreia i s-a adresat cererea se pronunţă în cel mai scurt timp printr-o ordonanţă în care sunt cuprinseelementele definitorii, de identificare ale titlului. Prin această ordonanţă, titlul este declarat nul,indiferent în posesia cui s-ar găsi.

Ordonanţa de anulare a cambiei sau hotărârea de respingere a opoziţiei au ca efect nu numaianularea cambiei pierdute, distruse sau sustrase, ci şi crearea unui titlu nou, care-l înlocuieşte pe celanulat.

2.1.3. ORDINUL DE PLATĂ ÎN OPERAŢIUNILE PRIN VIRAMENT

Obligaţiile plătitorului

Ordinele de plată vor fi completate în conformitate cu cerinţele referitoare la elementeleobligatorii, şi după caz, cu elementele opţionale.

Emitentul (persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu; poate fi plătitorul sauorice instituţie emitentă, inclusiv instituţia iniţiatoare) este obligat printr-un ordin de plată numaidacă acesta a fost emis de el sau de o persoană mandatată de acesta. În cazul în care un ordin deplată a fost supus aplicării unei proceduri de securitate, alta decât simpla comparare a semnăturilor,un prezumat emitent, care nu este obligat precum emitentul, va fi ţinut răspunzător dacă:

a) instituţia receptoare a acceptat ordinul de plată recepţionat, în urma verificării autenticităţiiacestuia prin aplicarea procedurii de securitate;

b) procedura de securitate aplicată de instituţia receptoare reprezintă o metodă rezonabilăpentru asigurarea protecţiei împotriva plăţilor neautorizate, acceptată şi utilizată de instituţiile decredit.

Plătitorul este prima persoană care emite, în nume şi pe cont propriu, ordinul de plată încadrul unui transfer-credit; plătitorul poate fi un client al instituţiei iniţiatoare sau instituţiainiţiatoare.

Operaţiuni ale instituţiilor de credit

Recepţia este procedura prin care o instituţie recunoaşte că a primit un ordin de plată învederea verificării autenticităţii acestuia printr-o procedură de securitate, a acceptării şi executăriiordinului de plată.

Acceptarea este procedura prin care o instituţie recunoaşte ca valabil un ordin de platărecepţionat, în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a transfera fondurilecorespunzătoare sumei prevăzute în ordinul de plată, la termenele şi în condiţiile dispuse de emitentprin ordinul de plată respectiv.

Executarea reprezintă procedura de emitere a unui ordin de plată de către o instituţie emitentăcu scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior sau, în cazul instituţieidestinatare, punerea la dispoziţia beneficiarului a sumei indicate în ordinul de plată;

Page 44: modalitati de decontare

44

Ziua bancară reprezintă acea parte a unei zile pe parcursul căreia o instituţie recepţionează,acceptă sau refuză executarea ordinelor de plată, a modificărilor şi revocărilor acestora;

Procesarea directă (în engl. straight-through-processing sau STP) reprezintă procesareautomată a ordinelor de plată de către instituţii, inclusiv în ceea ce priveşte acceptarea şi executareaacestora, fără nici o intervenţie umană;

Revocarea unui ordin de plată reprezintă anularea unui ordin de plată dat de un emitent uneiinstituţii receptoare, la solicitarea emitentului, până cel mai târziu în momentul acceptării acestuiade către instituţia receptoare.

2.2. PLĂŢI ŞI ÎNCASĂRI EXTERNE

Plăţile în valută sunt efectuate de către clienţii rezidenţi şi nerezidenţi cu respectareaprevederilor reglementărilor legale în vigoare privind efectuarea operaţiunilor valutare.

Prin plată externă se înţelege plata în valută convertibilă şi în lei efectuată de un rezident înfavoarea unui nerezident în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare privindefectuarea operaţiunilor valutare.

În vederea efectuării unei plăţi externe, clientul are obligaţia de a prezenta băncii formularulDPE şi documentele justificative aferente.

Banca verifică întocmirea corectă a formularului DPE, dacă documentele menţionate suntconforme cu cerinţele reglementărilor legale în vigoare şi dacă semnătura clientului şi, după caz,amprenta ştampilei sunt în concordanţă cu Fişa specimenelor de semnătură.

În condiţiile în care formularul DPE nu este corect întocmit, clientul nu prezintă documenteleîn conformitate cu cerinţele reglementărilor legale în vigoare sau există neconcordanţe între dateleînscrise de ordonator în formular şi documentele prezentate, precum şi în cazul în care semnăturaşi/sau amprenta ştampilei nu corespunde cu Fişa specimenelor de semnătură, operaţiunea nu se vaefectua, iar formularul DPE şi documentele prezentate se restituie ordonatorului. De asemenea,operaţiunea nu se va efectua nici în situaţia în care formularul DPE nu poate fi acceptat din cauzacondiţiilor de redactare, respectiv, acesta prezintă ştersături, modificări, adăugiri etc.

În situaţia în care clientul prezintă băncii DPE pe alte formulare decât cele puse la dispoziţiede către bancă, banca verifică dacă formularele respective sunt conforme celui prevăzut înreglementările legale în vigoare în domeniul valutar, inclusiv dacă cuprind instrucţiunile pentrucompletare.

Dacă toate elementele corespund, iar ordonatorul plăţii externe dispune de suma necesarăefectuării plăţii externe, banca va accepta dispoziţia de plată externă. Astfel, pe cele două exemplareale formularului DPE, în caseta cu menţiunea „Se va completa de către bancă”, banca va înscrieidentificatorul operaţiunii bancare. Totodată, în caseta rezervată a formularului DPE, banca vaînscrie, în original, pe cele 2 exemplare ale formularului, data valutei, referinţa bancară şi va datadocumentul.

Pentru plăţile efectuate în cadrul unui acreditiv, formularul DPE se utilizează în calitate dedeclaraţie de plată externă. Formularul se va completa în maximum 15 zile calendaristice de laefectuarea plăţii, de către client sau instituţia de credit, în funcţie de procedura stabilită de comunacord, cu respectarea instrucţiunilor de completare.

Instrucţiunile de plată date de client (ordonator) băncii sale sunt preluate, de salariatul băncii,din formularul DPE în aplicaţiile informatice specifice. În urma acestor operaţiuni, contulordonatorului se debitează atât cu suma aferentă plăţii externe, cât şi cu sumele aferente spezelor şicomisioanelor bancare.

În funcţie de instituţiile de credit implicate în transferul extern, salariatul băncii ordonatoruluistabileşte traseul prin care, pe baza mesajului SWIFT, suma plătită de ordonator va credita contulbeneficiarului.

Page 45: modalitati de decontare

45

Pentru sumele încasate în valută de la nerezidenţi, clienţii instituţiilor de credit, rezidenţi, auobligaţia de a completa formularul „Declaraţie de încasare externă (DIE)”, prezentat în anexa nr. 9,în cel mult 10 zile calendaristice de la creditarea conturilor lor.

Formularul DIE se completează pentru toate tipurile de tranzacţii, în două exemplare, dintrecare unul pentru instituţia de credit şi celălalt pentru client.

Printre tranzacţiile externe pentru care se fac încasări în valută de Ia nerezidenţi se numără:• exporturi de bunuri;• transportori de bunuri sau persoane;• construcţii şi antreprenoriat, în România sau în străinătate;• servicii turistice oferite nerezidenţilor;• servicii juridice, de consultanţă, de reclamă, de cercetare etc.;• investiţii directe în capitalul social al firmelor din România (participare la capitalul social de

10% sau mai mult);• lichidarea investiţiilor rezidenţilor;• donaţii, moşteniri, transferuri fără contraprestaţie;• comisioane aferente creditelor acordate nerezidenţilor;• dobânzi aferente creditelor acordate nerezidenţilor;• rate de capital aferente creditelor acordate nerezidenţilor. Se vor înscrie termenul (până la un

an inclusiv sau peste un an) şi tipul creditului acordat (credit financiar sau comercial);• dividende;• dobânzi aferente valorilor mobiliare (obligaţiuni şi altele) emise de nerezidenţi;• credite primite de la nerezidenţi;• achiziţionarea de valori mobiliare emise de rezidenţi, specifice pieţei de capital sau pieţei

monetare;• vânzări de valori mobiliare emise de nerezidenţi, instrumente ale pieţei de capital sau ale

pieţei monetare.

2.3. ASPECTE PARTICULARE ALE OPERAŢIUNILOR PRIN VIRAMENT

Potrivit reglementărilor legale, pe teritoriul României operaţiunile între persoanele juridice seefectuează prin virament, cu unele excepţii.

Persoanele fizice pot dispune în egală măsură atât operaţiuni prin virament, cât şi operaţiunicu numerar.

Deşi încă predominante, operaţiunile cu numerar ale persoanelor fizice încep să piardă teren înfavoarea operaţiunilor prin virament, fapt explicat atât prin creşterea culturii financiare apersoanelor fizice, cât şi prin creşterea încrederii în instituţiile de credit. Nu sunt neglijabile niciaspectele ce ţin de încurajările principalilor furnizori de utilităţi, care acceptă plata prin virament afacturilor persoanelor fizice, căutând în acest sens împreună cu instituţiile de credit cele maicomode variante (direct debit, plăţi în mandat, mobile banking etc.).

Instrumentul utilizat, predominant, de persoanele fizice în operaţiunile de decontări esteordinul de plată.

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, persoanele fizice pot utiliza şi instrumente de platăde debit (cec, cambie şi bilet la ordin). În România, atât nivelul de cultură financiară a persoanelorfizice, cât şi consecinţele utilizării incorecte a acestor instrumente îndreptăţesc instituţiile de creditsă nu încurajeze orientarea persoanelor fizice către aceste instrumente, ci mai degrabă cătreinstrumentele de plată de credit (ordinul de plată).

Page 46: modalitati de decontare

46

2.4. BANCA, INTERMEDIAR AL OPERAŢIUNILOR PRIN VIRAMENT

2.4.1. OPERAŢIUNI LA GHIŞEUL BĂNCILOR.CONTROLUL ŞI ACCEPTAREA DOCUMENTELOR

Operaţiunile dispuse de titularii de cont sunt supuse controlului operativ curent la ghişeu.Controlul bancar la ghişeu este efectuat de salariaţii serviciilor operative.

Controlul operativ curent la ghişeu constă în verificarea documentelor ce urmează să fieînregistrate în conturile titularilor de cont sau remise spre încasare; documentele vor fi primite laghişeu numai de la titularul de cont/reprezentanţii acestuia (împuterniciţi).

Documentele se verifică, potrivit competenţelor salariaţilor, atât din punct de vedere alconţinutului economic al operaţiunilor, cât şi al modului de întocmire a acestora, astfel:

a) din punct de vedere al conţinutului economic al operaţiunii, obiectivele controluluibancar de ghişeu sunt cele prevăzute în legislaţie şi reglementările interne privind standardele decunoaştere a clientelei, activitatea de decontare, cea de creditare, operaţiunile de casă etc.

În cazul în care documentele prezentate la ghişeul băncii nu sunt completate cu toate datele,nu sunt ataşate documentele justificative solicitate sau ridică probleme sub aspectul naturii sauobiectului operaţiunii, salariaţii instituţiei de credit sunt obligaţi să le restituie clienţilor în vedereacompletării corecte a acestora;

b) din punct de vedere al modului de întocmire şi înregistrare a documentelor se verifică:• întocmirea corectă a documentelor şi prezentarea acestora la bancă în termen; se verifică

totodată anexele la documente (borderouri pentru instrumentele de debit, documente justificativepentru DPE etc.);

• denumirea corectă a titularului de cont, a simbolului contului prin care se efectueazăoperaţiunea, indicarea corectă a codului fiscal/codului unic de înregistrare şi a denumirii instituţiilorde credit;

• completarea corectă a documentelor de casă;• concordanţa semnăturilor şi a ştampilei (în cazul persoanelor juridice) de pe documentele

prezentate cu cele din Fişa specimenelor de semnături depusă la bancă.Potrivit datelor înscrise în Fişa specimenelor de semnături, documentele prezentate de titularii

de cont pot fi semnate astfel:- cu o singură semnătură, în cazul în care în Fişa specimenelor de semnături titularul de cont a

optat pentru semnătură „unică”;- cu două semnături, în cazul în care în Fişa specimenelor de semnături titularul de cont a

optat pentru semnătura I şi semnătura II.Indiferent de numărul semnăturilor stabilite în fişa specimenelor de semnături, documentele

vor fi ştampilate cu ştampilele ale căror amprente sunt înscrise în Fişa specimenelor de semnături;• existenţa semnăturilor salariaţilor bancari şi a ştampilei cu denumirea unităţii bancare pe

documentele primite de la alte unităţi bancare sau de la aceeaşi unitate bancară teritorială;• totalizarea corectă a documentelor cumulative pe baza cărora se efectuează înregistrări

contabile. Un exemplu în acest sens sunt borderourile pentru alimentarea conturilor curente/subconturilor sau a conturilor de cârduri ale salariaţilor persoanelor juridice. Documenteleprezentate de clienţi a căror valoare nu corespunde cu cea din borderou sau care nu corespundcerinţelor de formă şi de fond ale băncii vor fi restituite delegatului titularului de cont;

• verificarea riguroasă şi permanentă a:- înregistrării documentelor în evidenţe;- înregistrării integrale şi corecte în contul/subcontul titularilor de cont a sumelor colectate

prin genţi sigilate;

Page 47: modalitati de decontare

47

- întocmirii corecte a extraselor de cont şi a existenţei anexelor respective înainte ca acestea săfie predate sau remise clienţilor, cu excepţia documentelor aferente sumelor încasate electronic, carevor fi predate/remise ulterior, imediat după primirea lor prin circuit poştal;

- efectuării corecte a operaţiunilor de stornare în conturile clienţilor sau în conturile interne alebăncii etc. În cazul operaţiunilor de casă, nu se admit stornări cu contul „casa”;

• în cazul operaţiunilor suspecte, salariaţii băncii au obligaţia de a informa şeful ierarhic, careva analiza documentul în cauză şi va decide asupra restituirii sau nu a documentului respectiv.

Salariaţii care verifică şi semnează documentele răspund atât de justa lor întocmire(completarea tuturor datelor cerute de imprimat, concordanţa semnătu rilor şi ştampilelor de pedocumente cu cele din Fişa specimenelor de semnături, concordanţa dintre denumirea clientului şinumărul de cont etc.), existenţa disponi bilului pentru efectuarea operaţiunilor, preluarea corectă atuturor informaţiilor de pe documente, cât şi din punct de vedere al respectării dispoziţiilor legale şial reglemen tărilor proprii ale instituţiei de credit privind efectuarea operaţiunilor de decontări.

Controlul operativ privind circuitul documentelor de decontare se va efectua atât la primirea,cât şi la expedierea documentelor şi vizează următoarele aspecte:

• la primirea documentelor, salariatul desemnat verifică prin sondaj:- înainte de deschiderea plicurilor, dacă corespondenţa sosită priveşte unitatea bancară

respectivă;- după deschiderea plicurilor, dacă documentele de decontare menţionate pe plic sunt în plic;- existenţa eventualelor anexe ale documentelor;• la expedierea documentelor: salariatul desemnat verifică prin sondaj, înainte de închiderea

plicurilor:- dacă documentele expediate sunt semnate şi ştampilate de salariaţii care au controlat şi de

cei care au întocmit documentele;- dacă documentele menţionate pe plic există în acel plic;- dacă adresa din documentele introduse în plic corespunde cu adresa menţionată (pe plic, pe

borderoul de predare a corespondenţei).Controlul ulterior se exercită de către alte persoane desemnate de conducerea unităţilor

teritoriale ale instituţiilor de credit şi vizează operaţiunile efectuate de salariaţii băncii careadministrează conturile clienţilor.

Controlul ulterior al documentelor trebuie să urmărească, printre alte aspecte, şi:- legalitatea operaţiunilor;- modul de efectuare a operaţiunilor dispuse de clienţi;- circuitul documentelor;- modul în care salariaţii băncii controlează concordanţa semnăturilor şi a ştampilelor de pe

documentele prezentate de clienţi cu cele din Fişa specimenelor de semnături depusă la bancă;- decontarea în termen a documentelor;- repartizarea echitabilă a sarcinilor pe salariaţi;- utilizarea eficientă a timpului de lucru, încadrarea lucrărilor executate în termenele prevăzute

în reglementările interne;Întocmirea corectă a lucrărilor de evidenţă privind clientela;- modul de arhivare şi păstrare a documentelor;- existenţa şi valabilitatea împuternicirilor/delegaţiilor date de titularul de cont;- orice alte obiective apreciate ca fiind necesare de către conducerea unităţii bancare

teritoriale.

Page 48: modalitati de decontare

48

2.4.2. PROCESAREA DOCUMENTELORPentru a procesa documentele, în baza cărora clienţii dispun efectuarea operaţiunilor bancare,

reprezentanţii instituţiei de credit verifică autenticitatea datelor, existenţa disponibilităţilor necesareefectuării operaţiunii şi încadrarea în reglementările legale şi interne în vigoare.

Instrucţiunile de plată primite direct de clientul băncii (prin instrumente de plată de credit) sauindirect, primite de bancă de la un beneficiar al sumei (prin instrumente de plată de debit), dupăparcurgerea paşilor necesari recepţiei, autentificării şi acceptării, sunt executate de către bancă,moment în care are loc procesarea lor.

Documentele pe baza cărora se efectuează plăţile din conturile clienţilor şi cele în baza căroraaceştia încasează diferite sume se înregistrează, pe baza programelor informatice, în conturileclienţilor şi au ca rezultat debitarea, respectiv, creditarea acestor conturi.

Documentele aferente plăţilor din contul clientului îşi urmează circuitul stabilit în funcţie detipul acestora.

În cazul instrumentelor de plată de debit, documentele decontate integral, semnate şiştampilate corespunzător de către salariatul băncii care a efectuat operaţiunea, rămân la sediul bănciiemitentului (trăgător, subscriitor), beneficiarul sumei primind, pe circuit bancar, un exemplar alborderoului însoţitor, semnat şi ştampilat corespunzător.

Pentru instrumentele de plată de credit, exemplarul original al ordinului de plată rămâne labanca plătitorului (ordonatorul plăţii), iar pe circuit bancar (intra/interbancar) circulă numai fişierulelectronic ce conţine instrucţiunea de plată respectivă.

Documentele aferente încasărilor de sume în cont se înmânează clientului prin intermediulbăncii sale.

În anumite situaţii, instituţiile de credit pot efectua în contul clienţilor următoarele operaţiuni:• plăţi la scadenţă pentru sume datorate instituţiei de credit;• stornarea operaţiunilor efectuate eronat de către instituţia de credit;• plăţi, în cadrul procedurii de executare silită, pe baza titlurilor executorii definitive;• blocarea unor sume în vederea efectuării unor plăţi prestabilite etc.

2.5. OPERAŢIUNI DE TIP HOME-BANKING

În Europa, deşi, ca urmare a consolidării sistemului bancar, reţeaua unităţilor bancare sereduce, în strategia băncilor se menţin canalele multiple de distribuţie.

Canalele multiple de distribuţie includ, pe lângă reţeaua unităţilor teritoriale, şi serviciile detip home-banking, prin care aceştia pot dispune o serie de operaţiuni bancare fără prezentarea labancă.

Printre serviciile din această categorie se numără: Telephon Banking, Home Banking, InternetBanking, Mobil Banking, fiecare dintre acestea acoperind cote diferite ale afacerilor băncii care lefurnizează.

În România, în funcţie de strategia proprie, instituţiile de credit oferă clienţilor posibilitatea deoperare de la distanţă, prin produsele de tip home-banking, în mod diferit: unele instituţii de creditpun la dispoziţia clienţilor din categoria corporate produse de tip home-banking, iar la dispoziţiaIMM-urilor şi a persoanelor fizice produse de tipul internet-banking, altele oferă predominantclienţilor produsele de tipul internet-banking.

Internet-Banking se integrează cu uşurinţă în sistemul de management bancar folosit declienţi, permiţând acestora efectuarea de la distanţă a unor operaţiuni bancare.

Printre operaţiunile la distanţă pe care clienţii le pot efectua prin intermediul produselor de tiphome-banking se numără: operaţiuni de plăţi în lei cu ordine de plată, operaţiuni de plăţi cătreTrezoreria Statului, constituire de depozite, tranzacţii pe piaţa valutară interbancară pe baza

Page 49: modalitati de decontare

49

ordinelor de vânzare/cumpărare valută, plăţi externe, plăţi în valută pe teritoriul României, obţinereaextraselor de cont, obţinerea unor buletine informative etc.

Instituţiile de credit pun la dispoziţia clienţilor produse de tip home-banking pe bazăcontractuală.

De regulă, pentru accesarea acestor produse, sunt necesare o conexiune de tip dial-up, ISDN,telefonie mobilă sau internet.

Din punct de vedere al sistemului de securitate utilizat, instituţiile de credit au ales fie variantasemnăturii electronice, fie varianta stabilirii, prin contractul încheiat cu beneficiarul produsului, apersoanelor autorizate să acceseze aplicaţia, şi păstrării în evidenţele băncii a specimenelor desemnătură a acestor persoane.

În funcţie de strategia proprie, pentru instalarea aplicaţiilor specifice efectuării operaţiunilor ladistanţă, instituţia de credit poate solicita sau nu comisioane de instalare, pentru punerea ladispoziţia clienţilor a produselor de tip home-banking. Pentru perioada de exploatare a aplicaţieiinformatice, instituţiile de credit percep comisioane, potrivit tarifelor proprii de comisioane. Acestecomisioane sunt, de regulă stabilite sub forma unor abonamente lunare.

Tranzacţiile derulate prin intermediul acestor produse de operare de la distanţă sunt, deasemenea, supuse comisionarii, potrivit tarifului de comisioane al instituţiei de credit în cauză.

Produsele de tip home-banking, în cazul persoanelor juridice, sunt deosebit de utile din maimulte considerente:

• în cazul plăţilor către terţi, inclusiv cele către Trezorerie, numărul documentelor (ordinelorde plată) ce trebuie completate, semnate şi ştampilate de către persoana juridică, presupune alocareaunui timp de lucru îndelungat. Prin introducerea datelor, necesare procesării operaţiunii, într-unformat prestabilit şi uşor accesibil operatorului, timpul alocat acestor operaţiuni scade considerabil;

• introducerea datelor într-un format prestabilit reduce riscul pro-ducerii unor erori de preluareşi prelucrare a informaţiei;

• transmiterea, în timp util, pe cale informatică, a plăţilor interbancare de mare valoare sauurgente, a căror procesare se face în limita de timp prestabilită;

• în cazul persoanelor juridice a căror activitate este dispersată în afara localităţii în care seaflă sediul de la care se asigură managementul financiar, se pot monitoriza operaţiunile dispuse princonturile (subconturile) deschise la alte sucursale ale instituţiei de credit şi se pot obţine informaţiiprivind soldurile acestor conturi/subconturi.

2.5.1. MULTICASH ŞI INTERNET BANKING – PRODUSE DE TIP HOME-BANKINGUTILIZATE ÎN ROMÂNIA

Instituţiile de credit pun la dispoziţia clienţilor produsul MultiCash/ e-banking, oferind astfelposibilitatea efectuării de operaţiuni bancare în lei/ valută, de la sediul acestuia, pe cale electronică(prin modem sau Internet).

În cazul accesului prin Internet, clientul completează şi semnează la sediul băncii cererea deacces la serviciul e-banking, iar după conectare şi instalarea programelor la sediul său, clientulgenerează, semnează şi prezintă băncii Scrisoarea de iniţializare.

Operaţiunile pe care le poate efectua clientul sunt:• plăţi în lei prin virament intra şi interbancar;• plăţi în valută;• participarea la piaţa valutară;• constituirea depozitelor la termen conform reglementărilor interne;• obţinerea buletinului informativ;• schimb de mesaje text;• obţinerea extraselor de cont pentru conturile în lei şi valută etc. Utilizarea produselor MultiCash/e-banking este comisionabilă.

Page 50: modalitati de decontare

50

Pentru operaţiunile în lei/valută efectuate clientului prin intermediul acestor produse de tiphome-banking, instituţiile de credit percep comisioane. Aceste comisioane se achită la dataefectuării operaţiunilor prin debitarea automată, de către bancă, a contului clientului.

Clientul accesează sistemul electronic de plată de la distanţă MultiCashle-banking, prinintroducerea numelui de utilizator şi a parolei.

Clientul, prin semnarea unei convenţii cu instituţia de credit, declară că a luat la cunoştinţădespre faptul că:

• introducerea numelui de utilizator şi a codului de identificare/parolei generează în sistem, cuajutorul cheii private, o semnătură electronică, care va fi asociată fiecărui fişier informatic ceconţine instrucţiunile/ convenţiile transmise băncii;

• banca verifică autenticitatea semnăturii acestuia, folosind cheia cripto grafică publicăacceptată de client.

Clientul se obligă:• să recunoască valabilitatea instrucţiunilor/convenţiilor transmise/ încheiate pe baza

semnăturii electronice autentificate de către bancă;• să ia măsuri de protejare a elementelor de siguranţă ale instrumentului de plată electronică;• să notifice băncii imediat ce constată:- pierderea, furtul, distrugerea echipamentului electronic sau blocarea instrumentului de plată

electronică;- înregistrarea în cont a unor tranzacţii neautorizate de către client;- orice eroare sau neregulă apărută în gestionarea de către bancă a contului;- elementele ce creează suspiciuni cu privire la posibilitatea cunoaşterii numelui de utilizator,

a codului de identificare/parolei sau a cheii private de către persoane neautorizate;- disfuncţionalităţi ale instrumentului de plată electronică sau codurile de acces primite sunt

incorecte;• să nu înregistreze numele de utilizator, codul de identificare/parola şi cheia privată într-o

formă care poate fi uşor recunoscută şi să nu le divulge unor persoane neautorizate;• să nu contramandeze un ordin pe care 1-a dat prin intermediul instrumentului de plată

electronică;• să recunoască proprietatea băncii asupra instrumentului de plată electronică;• să efectueze operaţiuni numai în limita disponibilului din cont;• să păstreze mesajul de confirmare primit de la bancă pe o perioadă de minim 5 zile

lucrătoare, singura posibilitate de verificare a unei operaţiuni reclamate;• să reclame băncii, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la primirea mesajului de

confirmare a executării/neexecutării operaţiunii, orice situaţie legată de executarea/neexecutarea decătre bancă a unei instrucţiuni transmise de către client.

Clientul va iniţia operaţiunile de plăţi în lei având în vedere intervalul de timp necesardecontării prin sistem intra şi interbancar.

În cazul ordinelor de vânzare/cumpărare valută pe piaţa interbancară, cursurile orientative suntoferite telefonic de către bancă şi nu reprezintă cotaţii ferme, care să implice obligaţia băncii de aexecuta ordinul la cursul oferit cu titlu informativ. Clientul nu poate contesta valabilitatea ordinuluiiniţial de cumpă rare/vânzare valută transmis prin intermediul MultiCash/e-banking, indiferent demodificările care se produc pe piaţa valutară interbancară.

Pentru constituirea depozitelor la termen, clientul se obligă să ia la cunoştinţă condiţiile defuncţionare ale acestora înainte de transmiterea fişierului electronic respectiv. Clientul nerezidentpoate constitui depozite la termen în lei potrivit reglementărilor legale în domeniul valutar.

În vederea efectuării transferului în valută, clientul transmite pe cale electronică, în modobligatoriu, pe întreaga lui responsabilitate, elementele prevăzute în formularul prin care dispuneplata în valută, precum şi în documentele de plată, potrivit formatului programului informatic.Banca va proceda la efectuarea transferului în valută, potrivit procedurilor de lucru dacă nu există

Page 51: modalitati de decontare

51

neconcordanţe în datele transmise de client, iar operaţiunea se încadrează în prevederilereglementărilor legale în domeniul valutar.

În maximum 10 zile lucrătoare de la transmiterea mesajului electronic, clientul va prezentabăncii documentele de plată originale aferente plăţii respective (inclusiv formularul prin care sedispune plata în valută – DPE).

În funcţie de opţiunea clientului, banca poate furniza, pe cale electronică, şi date desprecreditările zilei curente, precum şi buletinul informativ.

Pentru fiecare operaţiune de plată/constituire de depozit/participare la piaţa valutară dispusăde client, banca va transmite electronic un mesaj de confirmare a executării/neexecutării operaţiuniirespective.

Banca va executa ordinele de vânzare/cumpărare valută la licitaţie transmise de client întimpul programului de lucru pentru piaţa valutară, doar în măsura în care cursurile indicate de clientcorespund cursurilor existente în piaţă.

Clientul răspunde pentru corectitudinea informaţiilor transmise la bancă.Banca îşi rezervă dreptul de a sista efectuarea operaţiunilor dispuse de client prin intermediul

aplicaţiei informatice, pusă la dispoziţia acestuia, în următoarele cazuri:a) constatarea unor neconcordanţe majore în documentaţia prezentată pentru efectuarea

plăţilor externe prin sistemul computerizat;b) netransmiterea în termen a documentaţiei aferente plăţilor în valută, efectuată prin

intermediul aplicaţiei informatice;c) neachitarea în termenul stabilit a comisionului aferent produsului oferit de către bancă.Banca răspunde pentru:a) valoarea tranzacţiilor neautorizate de client, precum şi pentru orice eroare sau neregulă

atribuită băncii în gestionarea conturilor clientului;b) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a tranzacţiilor ordonate de client, cu

condiţia să se facă dovada că tranzacţia a fost iniţiată de la terminalul recunoscut de bancă.Banca nu răspunde în situaţia în care dovedeşte că instrucţiunile au fost transmise eronat de

către client.Instituţiilor de credit le revine obligaţia de a nu dezvălui unor terţe persoane numele de

utilizator, codul de identificare/parola şi cheia privată sau orice altă informaţie confidenţialăsimilară.

2.5.2. PROCESAREA DOCUMENTELOR ÎN OPERAŢIUNILE DE TIP HOME-BANKINGInstrucţiunile de plată primite de la clientul băncii sunt supuse verificării privind autenticitatea

datelor, existenţa disponibilităţilor necesare efectuării operaţiunii şi încadrarea în reglementărilelegale şi interne în vigoare.

În acest sens, ordinele de plată transmise electronic de către client, prin intermediulaplicaţiilor informatice aferente operaţiunilor de tip home-banking, sunt tipărite de către bancă peformularul ordin de plată pe suport hârtie preimprimat, în conformitate cu prevederile legale învigoare.

Instituţia de credit va lista documentele aferente operaţiunilor dispuse prin MultiCash/e-banking. La solicitarea clientului, instituţia de credit poate preda acestuia copii ale acestordocumente (ordine de plată, convenţii, ordine de cumpărare/vânzare valută etc.).

Instrucţiunile clientului sunt executate de către instituţia de credit numai în zilele lucrătoarebancare, în limita disponibilităţilor existente în contul din care acesta a dispus efectuareaoperaţiunilor respective.

Ordinele de plată transmise prin MultiCash/e-banking, în timpul programului de ghişeu pentrudepunerea actelor, sunt prelucrate de instituţia de credit în aceeaşi zi. În cazul ordinelor de plată demare valoare în lei, transmiterea acestora se va efectua în limita programului de ghişeu stabilit în

Page 52: modalitati de decontare

52

acest sens. După încheierea programului de ghişeu aferent operaţiunilor dispuse, ordinele de platătransmise de client şi recepţionate de către bancă vor fi preluate de aceasta, cu data zilei bancareurmătoare, şi contabilizate corespunzător.

Instituţia de credit refuză prelucrarea şi decontarea ordinelor de plată emise de către client prinintermediul MultiCash/ e-banking în cazul în care nu există disponibilităţi în contul acestuia saudatele transmise sunt eronate, incomplete sau neconforme.

Instituţia de credit a clientului nu răspunde pentru eventualele penalităţi, dobânzi, datorate deacesta beneficiarului plăţii, în cazul în care clientul nu iniţiază plata în timp util, luând înconsiderare numărul de zile necesare decontării bancare.

Operaţiunile dispuse de client, încasările în contul acestuia, precum şi comisioanele şidobânzile bancare sunt evidenţiate în extrasul de cont al clientului.

Pentru transmiterea electronică a extraselor de cont, banca va prelucra zilnic mişcărileconturilor, având obligaţia de a le transmite în format SWIFT a doua zi lucrătoare.

Extrasele de cont pe suport hârtie, însoţite de documente, sunt puse la dispoziţia clientului laghişeul băncii.

Page 53: modalitati de decontare

53

Capitolul 3

TEHNICA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢIÎN NUMERAR (CASH) ÎN LEI ŞI VALUTĂ

Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din fiecare ţarăîi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca bancnote, în cazul celorde hârtie, sau ca monedă, în cazul celor de metal.

Funcţia de bază a numerarului în etapa actuală este cea de instrument de plată şi mai puţin demijloc de tezaurizare.

Funcţia numerarului ca instrument de plată este preluată din ce în ce mai mult, chiar şi încazul tranzacţiilor de valori mai mici, de „bani de plastic” (cârdurile) sau de transferurile bancaresub forma decontărilor fără numerar.

Deşi funcţia de instrument de plată s-a restrâns, iar cea de mijloc de tezaurizare a dispărutaproape complet, numerarul joacă în continuare un rol important în economia oricărei ţări, mai multsau mai puţin dezvoltată.

3.1. OPERAŢIUNI CU NUMERAR (CASH)

În activitatea curentă, entităţile economice efectuează şi operaţiuni cu numerar.În România, operaţiunile cu numerar ale entităţilor economice sunt supuse reglementărilor

legale referitoare la întărirea disciplinei financiar-valutare, celor din domeniul valutar, precum şicelor referitoare la cunoaşterea clientelei şi prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Pornind de la aceste aspecte, precizăm că entităţile economice pot efectua plăţi în numerar înurmătoarele cazuri:

a) plata salariilor şi a altor drepturi de personal;b) alte operaţiuni de plăţi ale persoanelor juridice cu persoane fizice;c) plăţi către persoane juridice, în limita unui plafon zilnic maxim (în prezent, acest plafon

este de 10 lei). Prin plafon zilnic se înţelege totalitatea plăţilor efectuate de persoana juridică într-osingură zi.

Încasările zilnice în numerar, de la o persoană juridică, nu pot depăşi plafonul stabilit.Sumele acordate de persoanele juridice angajaţilor proprii, cu titluri de avansuri pentru

aprovizionări diverse, au regimul plăţilor către persoane juridice şi trebuie să se încadreze în limitaaceluiaşi plafon de 10 mii lei. În ziua în care se acordă avansuri spre decontare în sumă de 10 miilei, nu se mai admit şi alte plăţi în numerar, iar în ziua în care se face decontul, aceste sume nu semai iau în calculul plafonului.

Sumele în numerar aflate în casieria proprie a persoanelor juridice nu pot depăşi la sfârşitulfiecărei zile plafonul de casă stabilit (în prezent, acesta fiind de 5 mii lei), cu excepţia sumeloraferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoanefizice, pentru o perioadă de 3 zile de la data prevăzută pentru plata acestora.

Plăţile zilnice către o singură persoană juridică sunt admise în limita unui plafon în sumă de 5mii lei.

Printre categoriile de operaţiuni în numerar pe care entităţile economice le pot efectua, potrivitreglementărilor legale, se numără: retrageri de numerar din conturile bancare, plata salariilor şi adrepturilor de personal, plăţi către furnizori, acordarea către salariaţi a unor avansuri spre decontare,acordarea unor avansuri pentru deplasări, depunerea în casieria proprie a sumelor rămase neutilizatedin avansurile acordate salariaţilor, a sumelor reprezentând încasări din vânzări, depuneri denumerar în conturile bancare.

Page 54: modalitati de decontare

54

Pentru respectarea prevederilor legale, entităţile economice au obligaţia de a depune înconturile bancare sumele în numerar existente în casieriile proprii care depăşesc plafonul de casăstabilit, cu excepţia situaţiilor menţionate mai sus.

De asemenea, pentru respectarea prevederilor legale, entităţile economice pot depuneneplafonat sume în numerar în conturile bancare ale partenerilor de afaceri.

Documentele pe baza cărora entităţile economice pot depune numerar în cont sunt foaia devărsământ, ordinul de încasare şi borderoul însoţitor, pentru depunerea numerarului prin genţisigilate.

Retragerile de numerar din conturile bancare se pot face pe baza cecului simplu şi a ordinuluide plată.

În cazul persoanelor fizice, operaţiunile cu numerar sunt supuse reglemen tărilor legale dindomeniul valutar, precum şi celor referitoare la cunoaşterea clientelei şi prevenirea şi sancţionareaspălării banilor.

Persoanele fizice pot efectua între ele, neplafonat, operaţiuni cu numerar, iar cu respectareaprevederilor legale în vigoare, pot efectua operaţiuni cu numerar şi în relaţia cu entităţileeconomice.

Persoanele fizice pot depune numerar în conturile bancare fie pentru acumulare (depozite latermen), fie pentru alimentarea conturilor pentru efectuarea unor operaţiuni curente (de exemplu,plata unor furnizori de utilităţi, prin modalităţile de decontare prezentate anterior) sau pentruparticiparea la piaţa valutară interbancară, restituirea unor împrumuturi bancare. De asemenea, cunumerar, pot fi alimentate şi conturile de card, în situaţia în care instituţiile de credit ţin evidenţaacestor operaţiuni în conturi distincte.

În plus faţă de persoanele juridice, persoanele fizice pot efectua cu numerar operaţiuni deschimb valutar, prin intermediul caselor de schimb valutar sau al punctelor de schimb valutar.

În relaţia cu instituţiile de credit, pentru operaţiunile cu numerar, persoanele fizice pot utilizaurmătoarele documente: ordinul de încasare, ordinul de plată, buletinul de schimb valutar etc.

În legătură cu numerarul, instituţiile de credit efectuează următoarele categorii principale deoperaţiuni:

a) încasări de numerar de la entităţi economice şi persoane fizice;b) plăţi în numerar către entităţi economice şi persoane fizice;c) operaţiuni proprii de alimentare şi remitere de numerar.

3.1.1. OPERAŢIUNI DE ÎNCASĂRI ÎN NUMERAROperaţiunile cu numerar se realizează de instituţiile de credit prin direcţiile de specialitate şi

prin compartimentele de casierie organizate în unităţile lor teritoriale (sucursale şi agenţii).Depunerea numerarului cu foaie de vărsământ cu chitanţă/ordin de încasare se efectuează pe

baza documentului menţionat, care se completează de client/banca în două exemplare.La depunerea numerarului cu foaie de vărsământ/ordin de încasare, salariatul instituţiei de

credit are obligaţia de a verifica:• completarea corectă a documentului de depunere a numerarului, cu toate elementele

prevăzute de formular;• calculul aritmetic corect al monetarului;• completarea corectă a sumei totale, înscrisă în cifre şi în litere, şi egalitatea acesteia cu

totalul monetarului;• în cazul foii de vărsământ, corespondenţa elementelor înscrise pe fila nr. 1 (chitanţa) cu cele

înscrise pe fila nr. 2 (foaia de vărsământ).După verificarea documentelor de depunere a numerarului, salariatul instituţiei de credit

primeşte numerarul de la depunător, pe baza monetarului înscris pe foaia de vărsământ, numărân-

Page 55: modalitati de decontare

55

du-l bilet cu bilet, monedă cu monedă. Cu această ocazie, verifică bancnotele din punct de vedere alvalabilităţii lor (să nu fie falsificate, rupte sau deteriorate).

În cazul depunerii unor sume mari, casierul de la ghişeul instituţiei de credit poate predacontrolorilor verificatori de bani, pentru verificare, numărare şi împachetare, pachetele de 1.000bilete şi pachetele de 100 bilete încasate, reţinând fracţiile (biletele înscrise în monetaruldocumentului de depunere a banilor, ce nu alcătuiesc un pacheţel de 100 de bilete).

După numărarea banilor, casierul compară suma trecută în foaia de vărsământ/ordinul de platăcu suma încasată şi, dacă acestea corespund, înscrie data, semnează şi stampilează ambeledocumente şi eliberează depunătorului un exemplar, drept dovadă a depunerii banilor, reţinândpentru evidenţele interne ale instituţiei de credit celălalt exemplar.

După confirmarea de către casier a depunerii a numerarului, se confirmă operaţiunea şi însistemul informatic al instituţiei de credit, generându-se astfel şi înregistrările contabile aferente,respectiv creditarea contului clientului cu suma depusă.

Pentru clienţii cu un volum mare de încasări, instituţiile de credit pot organiza depunereanumerarului prin genţi sigilate. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de instituţiade credit, împreună cu clienţii respectivi.

Depunerea încasărilor la instituţia de credit, prin genţi sigilate, se poate face:• direct la ghişeele băncii, în timpul programului normal de lucru;• direct la ghişeele băncii, în timpul programului prelungit de lucru;• direct la ghişeele băncii, la casa de încasări serale;• prin colectare cu mijloacele de transport valori ale băncii.Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate, instituţia de credit încheie cu clienţii

respectivi o convenţie, iar ca document de depunere se foloseşte în toate cazurile „Borderoulînsoţitor”. Fiecare client care depune numerarul prin genţi sigilate trebuie să-şi procure gentile dupămodelul indicat de bancă, pe care se va imprima denumirea unităţii respective.

Totodată, clientul care depune numerarul prin genţi sigilate prezintă unităţii bancare câte treispecimene ale sigiliului, imprimate pe plumb sau ceară roşie, plastic, tablă etc. (cu care urmează săsigileze gentile cu numerar) pe care trebuie imprimate clar denumirea prescurtată a unităţiidepunătoare sau sigla acesteia. Şeful compartimentului casierie verifică specimenele prezentatebăncii de clienţii săi şi le certifică prin sigilare cu sigiliul băncii.

Pe baza convenţiilor încheiate cu entităţile care urmează să depună încasările la bancă pringenţi sigilate, şeful compartimentului casierie va întocmi, pentru fiecare formă de depunere, câte untabel care va cuprinde:

- numărul curent;- denumirea unităţii;- adresa unităţii;- simbolul contului;- numărul de telefon.Instituţiile de credit organizează case de circulaţie în valută, prin care clienţii pot efectua:- încasări şi plăţi în conturile valutare ale persoanelor fizice şi juridice;- operaţiuni de schimb între valute pentru persoane fizice;- plăţi pentru diverse taxe, contribuţii şi cotizaţii;- încasări şi transferuri de cecuri de călătorie şi comerciale;- încasări din ordine de plată şi mandate poştale externe;- alte operaţiuni valutare.Pentru evitarea falsurilor şi cunoaşterea provenienţei acestora, la luarea în primire de la clienţi

a valutelor, se verifică exactitatea datelor înscrise în documen tele de încasări, precum şi bonitateafiecărei bancnote în parte.

De asemenea, pentru a cunoaşte provenienţa sau destinaţia bancnotelor, se procedează lanotarea seriilor acestora pe documentele de încasări şi plăţi sau pe o notă separată.

Page 56: modalitati de decontare

56

Această operaţiune se poate efectua pentru toate bancnotele sau numai pentru cele maiimportante (de exemplu, pentru cele mai mari de 100 USD sau echivalent), sau pentru întreagasumă implicată ori pentru ce depăşeşte un anumit prag (de exemplu, peste 1.000 USD sauechivalent).

Pentru depistarea falsurilor, casieriile valutare sunt dotate cu tehnică de calcul adecvată,precum şi cu aparatură şi documentaţie de specialitate.

Persoanele juridice pot încasa numerar sume în lei de la alte entităţi econo mice sau persoanefizice, pe baza chitanţelor fiscale sau a bonurilor de casă fiscale.

3.1.2. OPERAŢIUNI DE PLĂŢI ÎN NUMERARToate operaţiunile de plăţi în numerar către clienţii băncii se efectuează prin casele de plăţi

organizate de bănci la toate unităţile teritoriale (sucursale şi agenţii) în timpul de lucru (orar) stabilitde bancă. Toate sumele de bani plătite în numerar trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi celecontabile ale băncii.

Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează pe baza următoarelordocumente (acte de casă): cec simplu;

- ordin de plată;- documente elaborate de sistemul IT.Eliberarea numerarului pe baza cecului simplu (numerar) se efectuează de compartimentele de

casierie din instituţiile de credit pe baza cecului simplu (numerar) care se prezintă la ghişeul bănciide către persoana împuternicită/delegată de client în acest scop.

În vederea eliberării numerarului pe baza cecului simplu (numerar), lucrăto rul bancar verificăidentitatea persoanei (reprezentantul) beneficiare a sumei de plată menţionate pe cec şi existenţadisponibilului în cont.

Operaţiunile de verificare vizează următoarele aspecte:• corespondenţa dintre datele din actul de identitate al persoanei care ridică numerarul şi

datele înscrise pe versoul cecului;• actul de identitate prezentat să fie în termen de valabilitate şi să nu prezinte deteriorări,

corecturi sau ştersături;• semnăturile persoanelor abilitate să semneze (faţă/verso) fila de cec (persoana desemnată să

reprezinte persoana juridică în relaţia cu banca, respectiv, delegatul persoanei juridice împuternicitsă ridice numerarul).

După constatarea îndeplinirii condiţiilor legale, banca efectuează plata în numerar a sumeiînscrise pe cec, semnează şi ştampilează pe spatele cecului în rubrica stipulată, iar pe faţa ceculuiaplică ştampila cu menţiunea ,,ACHITAT”/„PLĂTIT”.

Totodată, salariatul instituţiei de credit care efectuează plata înscrie pe verso monetarulaferent sumei achitate.

Clientul are obligaţia de a număra banii în faţa lucrătorului instituţiei de credit, orice diferenţereclamate ulterior nefiind luate în consideraţie instituţia de credit.

Instituţiile de credit preferă, din motive de prudenţă şi securitate, ca operaţiunile de încasări înnumerar să fie efectuate în compartimente (ghişee) diferite de cele de plăţi în numerar. Totuşi, launităţile bancare cu un volum mai mic de operaţiuni se organizează ghişee mixte de încasări şi plăţi.

Page 57: modalitati de decontare

57

3.2. OPERAŢIUNI CU NUMERAR PRIVIND TRANSFERURILE RAPIDEDE FONDURI

3.2.1. TRANSFERURI DE BANI PRIN MONEYGRAM ŞI WESTERN UNIONLa nivel global, prin sistemul electronic de transfer de fonduri se derulează cea mai mare parte

a fluxurilor monetare.Din ansamblul tehnicilor informatice, electronice şi telematice, care permit transferul de

fonduri fără suport hârtie şi care presupun stabilirea unei relaţii tripartite (operatori – centrul decoordonare al sistemului – clienţi), se detaşează sistemele de transfer electronic MoneyGram şiWestern Union Money Transfer.

MoneyGram

MoneyGram este o modalitate rapidă, sigură, uşoară, de încredere şi la îndemână pentru atrimite şi primi bani, în câteva minute (circa 10 minute), în şi din întreaga lume. La nivel global,serviciul este disponibil în peste 40 mii de locaţii din peste 150 de ţări.

Din punct de vedere al infrastructurii, MoneyGram este un sistem de calculatoareinterconectate la centrul de la Denver, prin intermediul căruia se pot efectua, de către agenţiiconectaţi în reţea, transferuri de bani oriunde în lume.

Încercând să vină în întâmpinarea cerinţelor de rapiditate, eficienţă, siguranţă şi comoditate înefectuarea transferurilor de fonduri, compania americană Integrated Payment Systems Inc. a creat şidezvoltat un program informatic prin care se oferă prilejul de a efectua transferuri rapide de fonduri,cunoscut sub denumirea de MoneyGram.

Tranzacţiile în reţeaua MoneyGram se pot derula pe teritoriul unei ţări, dar au loc,preponderent, între agenţi aflaţi în ţări diferite, din diverse zone geografice.

În limita unor plafoane prestabilite, eliberarea numerarului, transmis pe această cale, se poateface şi pe baza unei întrebări test şi a răspunsului pe care ordonatorul le înscrie pe formularul detransfer, operatorul preluându-le în câm purile definite de sistem. Cheia pe baza căreia se poateelibera suma o constituie concordanţa dintre răspunsul dat de beneficiarul sumei la întrebarearespectivă şi răspunsul formulat de către ordonator, care apare pe ecran alături de întrebare.

Pentru realizarea transferurilor, sistemul impune restricţii de sume, astfel:• suma maximă pentru o tranzacţie (circa 6.850 EUR);• suma maximă pe zi (18.000 EUR).Agenţii MoneyGram au alocat un număr de identificare şi un PIN, prin intermediul cărora sunt

identificaţi de Centrul de Autorizări Vocale din Denver.Agenţi MoneyGram pot fi atât instituţiile de credit, cât şi agenţiile de turism, unităţile

comerciale, casele de schimb valutar etc. Acest fapt conduce la obţinerea unor avantaje:• creşterea numărului de clienţi;• creşterea rentabilităţii (prin creşterea veniturilor din comisioane);• realizarea unei publicităţi indirecte (internă şi externă), prin include-rea agentului respectiv

în baza de date a sistemului ce poate fi accesată de oriunde, de către oricare alt agent din lume.Trăsăturile sistemului definesc şi avantajele pe care acesta le oferă:• rapiditate în operare, siguranţă şi confidenţialitate;• comoditate în utilizare – nu este necesară deschiderea unui cont pentru a intra în posesia

banilor;• posibilitatea de a ridica banii de oriunde din lume, de la un agent MoneyGram (sumele

transferate prin reţea nu sunt direcţionate spre o anumită destinaţie);

Page 58: modalitati de decontare

58

• sumele primite sunt disponibile imediat ce beneficiarul s-a prezentat la un agentMoneyGram;

• pentru beneficiarul sumei, operaţiunea nu este comisionabilă;• beneficiarul sumei poate primi o dată cu aceasta şi un scurt mesaj de la ordonatorul plăţii.Printre clienţii care apelează la această modalitate de transfer de fonduri se numără: membrii

familiilor care lucrează în străinătate, pentru întreţinerea fami liilor din ţară, studenţii aflaţi înstrăinătate, pentru acoperirea cheltuielilor de între ţinere, entităţile economice pentru plata unorsalariaţi delegaţi în străinătate etc.

În prezent, având în vedere atât modificările intervenite în sistemul monetar european, printrecerea la moneda Euro, cât şi multitudinea tranzacţiilor derulate în această monedă, în reţeauaMoneyGram s-a trecut la derularea tranzacţiilor în moneda Euro.

Tranzacţiile prin MoneyGram se realizează astfel:a) ordonatorul se adresează unui agent MoneyGram, solicitând transferul unei sume de bani

către un beneficiar aflat într-o anumită localitate din ţara respectivă sau din altă ţară. În acest sens,ordonatorul completează un formular tip, conţinând destinaţia sumei, datele sale de identificare şinumele beneficiarului. Achită valoarea transferului şi comisionul aferent, în moneda naţională sauîn Euro;

b) agentul MoneyGram încasează suma de la ordonator;c) operatorul introduce în sistem elementele transferului înscrise de ordonator în formularul

completat;d) operatorul comunică clientului referinţa numerică, codul generat automat de calculator sau

primit de la Centrul Operaţional MoneyGram;e) ordonatorul comunică beneficiarului codul transferului;f) beneficiarul sumei se adresează unui agent MoneyGram din zona unde se află, completează

un formular tip pentru ridicarea banilor, înscriind pe acesta referinţa operaţiunii, datele sale deidentificare şi numele ordonatorului;

g) operatorul agentului MoneyGram plătitor accesează sistemul pe baza referinţei, identificăoperaţiunea şi compară datele ce apar pe ecranul calculatorului cu elementele din formular. Însituaţia în care nu există deosebiri între informaţiile primite prin sistem şi cele furnizate debeneficiar prin formular, procesează operaţiunea aşteptând codul de plată;

h) operatorul primeşte codul de autorizare de la Centrul Operaţional MoneyGram;i) agentul plătitor efectuează plata către beneficiar, fie în moneda locală, fie în Euro.

Western Union

Western Union este un serviciu de plăţi rapide în numerar (cash), prin care se pot primi sautransmite bani în toată lumea.

În prezent, Western Union este cea mai largă reţea de transferuri de fonduri, deţinând peste170 mii locaţii răspândite în întreaga lume, din care peste 1.400 în România.

Sistemul computerizat care stă la baza acestui serviciu asigură securitatea perfectă a tuturortranzacţiilor. Fiecare transfer se identifică într-un mod unic în sistem printr-un număr de control şipoate fi protejat suplimentar printr-o parolă aleasă de expeditor, astfel încât banii vor fi achitaţinumai persoanei desemnate.

Sumele transmise prin intermediul acestui serviciu sunt disponibile pentru ridicare în câtevaminute (circa 10 minute) după ce au fost transmise.

Indiferent de moneda în care se ordonă transferul, băncile efectuează plăţile de numerar numaiîn dolari SUA, conversia între valute fiind făcută automat de către Western Union.

Operaţiunile dispuse prin Western Union sunt comisionabile. Comisionul se plăteşte de cătreexpeditor. Grila de comisioane se aplică pe tranşe de sume (comisioane standard stabilite deWestern Union şi aplicabile unitar de către toţi prestatorii serviciului din România).

Page 59: modalitati de decontare

59

Efectuarea transferului are loc cu respectarea regulamentului valutar în vigoare.Suma maximă per persoană ce poate fi transferată într-o zi este de 5.000 USD, din România

către alte ţări, şi de 10.000 USD, din alte ţări către România. Durata operaţiunii este de 10 minute.Transferul de fonduri prin Western Union presupune parcurgerea urmă toarelor etape:• expeditorul:- depune banii la agentul Western Union, completează un formular şi primeşte o chitanţă cu

un număr de control;- anunţă destinatarul asupra transferului iniţiat, comunicându-i şi numărul de control;• destinatarul:- se prezintă la cel mai apropiat agent Western Union, prezintă un document de identificare

(este util să cunoască numărul de control şi este necesar să ştie cu exactitate numele expeditorului,oraşul şi ţara, precum şi suma aproximativă) şi primeşte întreaga sumă.

Transferul rapid de fonduri prin Western Union include trei servicii, în funcţie de categoria declienţi cărora se adresează, astfel:

• serviciul Quick Cash – utilizat în cazul primirilor de sume în valută de la persoane juridice;• serviciul Will Call – utilizat în cazul primirilor/transmiterilor de sume pentru persoane

fizice;• serviciul Quick Pay – utilizat în cazul expedierilor de sume către persoane juridice.Procedura de lucru este diferenţiată în funcţie de specificul persoanelor cărora se adresează

serviciile prezentate mai sus.În cazul primirilor de sume de la persoane juridice sau fizice (prin serviciul Quick Cash,

respectiv Will Call), clientul va completa, la cea mai apropiată unitate bancară din România, unformular „pentru primit bani”, în care va menţiona numele expeditorului, ţara de origine şi sumaaproximativă transferată. Pe baza actului de identitate prezentat, destinatarul poate intra astfel înposesia sumei transmise.

În cazul expedierilor de sume către persoane fizice (prin serviciul Will Call), clientul vacompleta un formular „pentru transmis bani”, la care va anexa documente justificative (de exemplu,documente din care să reiasă necesitatea efectuării plăţilor pentru taxe şcolare, taxe de viză demuncă, taxe de şedere temporară sau definitivă, taxe de participare la seminalii, conferinţe saucongrese, cheltuieli turistice, medicale, cheltuieli de întreţinere a membrilor familiei etc). Dupăefectuarea plăţii, clientul primeşte de la bancă chitanţa care atestă efectuarea tranzacţiei şi numărulde control al transferului. De asemenea, clientul achită băncii comisionul de transfer al sumei.

În cazul expedierilor de sume către persoane juridice (prin serviciul Quick Pay), clientul vacompleta pe formularul „servicii de plată” următoarele: suma de plată, datele de identificare aleexpeditorului (nume, adresă, telefon, cont client, compania beneficiară a plăţii) şi ale beneficiaruluiplăţii (numele şi codul companiei, adresa, codul poştal, numele persoanei sau al departamentuluicare va beneficia de plată). Clientul va depune formularul la bancă însoţit de documentelejustificative (facturi, comenzi, contracte externe etc), precum şi suma de transferat, inclusiv sumanecesară acoperirii comisionului aferent transferului. După efectuarea tranzacţiei, clientul primeştechitanţa şi numărul de control al transferului. Compania beneficiară a sumei primeşte, în câtevaminute, confirmarea plăţii din partea Western Union, prin intermediul unui site web securizat,urmând ca, în decurs de 48 de ore, să primească suma efectivă.

3.2.2. TRANSFERURI TRANSFRONTALIERE DE NUMERARDacă MoneyGram şi Western Union permit transferurile de bani oriunde în lume, prin

transferurile transfrontaliere, sfera de acoperire se restrânge numai la Uniunea Europeana şi ţăriledin spaţiul economic european.

În cazul transferurilor transfrontaliere, moneda transferată poate fi pusă la dispoziţiabeneficiarului sumei în numerar.

Page 60: modalitati de decontare

60

Transferul transfrontalier reprezintă operaţiunea realizată la iniţiativa unui ordonator prinintermediul unei instituţii sau unei sucursale a unei instituţii, situată într-un stat, în scopul punerii ladispoziţia beneficiarului a unei sume de bani, prin creditarea unui cont sau prin predarea sumei înnumerar, la o instituţie sau la o sucursală a unei instituţii, situată în alt stat.

Printre operaţiunile valutare cu numerar pot fi incluse şi transferuri transfrontaliere dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt realizate între România şi statele membre ale Uniunii Europene şi celelalte stateaparţinând Spaţiului Economic European, denumite în continuare state membre;

b) sunt denominate în moneda naţională (leu), în moneda unui stat membru sau în euro;c) sunt ordonate de persoane fizice sau juridice;d) la executarea transferului participă o instituţie situată în România;e) valoarea transferului nu este mai mare decât echivalentul a 50.000 euro. Părţile implicate

într-un transfer transfrontalier sunt: ordonatorul, instituţiilespecializate în efectuarea operaţiunii (atât cea a ordonatorului, cât şi cea a beneficiarului),

instituţia intermediară, după caz, şi beneficiarul sumei. Ordonatorul şi beneficiarul unui transfertransfrontalier pot fi una şi aceeaşi persoană.

3.3. OPERAŢIUNI DE SCHIMB VALUTAR CU NUMERAR ŞI SUBSTITUTEDE NUMERAR

Piaţa valutară cuprinde operaţiunile desfăşurate pe piaţa valutară interbancară şi operaţiunilede schimb valutar efectuate cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice.

Operaţiunile de schimb valutar pentru persoane fizice pe teritoriul României pot fi efectuatenumai de următoarele categorii de entităţi – intermediari, cu îndeplinirea condiţiilor legaleaplicabile:

a) instituţii de credit;b) case de schimb valutar, organizate ca persoane juridice, având ca obiect unic de activitate

schimbul valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice;c) entităţile care deţin în administrare unităţi hoteliere şi au în obiectul de activitate operaţiuni

de cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar.Instituţiile de credit pot efectua operaţiuni de schimb valutar cu numerar şi substitute de

numerar pentru persoane fizice prin intermediul punctelor de schimb valutar înfiinţate în incintatuturor sediilor proprii (centrale, sucursale, agenţii, puncte de lucru sau alte structuri asimilateacestora), cu respectarea instrucţiunilor şi a prevederilor legale aplicabile, precum şi prin puncte deschimb valutar înfiinţate în alte spaţii decât în incinta sediilor proprii.

Casele de schimb valutar pot efectua operaţiuni de schimb valutar cu numerar şi substitute denumerar pentru persoane fizice prin intermediul punctelor de schimb valutar.

Entităţile care deţin în administrare unităţi hoteliere pot desfăşura operaţiuni de schimbvalutar cu numerar şi substitute de numerar la recepţia hotelului, care este considerată, înaccepţiunea reglementărilor în vigoare în domeniul valutar, punct de schimb valutar.

Instituţiile de credit pot efectua următoarele operaţiuni de schimb valutar:a) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar contra

monedei naţionale de la persoane fizice rezidente şi nerezidente, cu respectarea prevederilorregulamentului;

b) vânzare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar (cecuri decălătorie) contra monedei naţionale persoanelor fizice rezidente, în conformitate cu prevederileregulamentului;

c) vânzare de valută convertibilă sub formă de numerar contra monedei naţionale persoanelorfizice nerezidente, în limita sumei evidenţiate ca fiind schimbată anterior în baza unui bon fiscal

Page 61: modalitati de decontare

61

(pentru schimb valutar) sau buletin de schimb valutar, după caz, precum şi în limita sumelor înmonedă naţională pentru care există prevederi legale ce permit convertirea lor în valută prinintermediul punctelor de schimb valutar;

d) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar contra monedei naţionale de lapersoane fizice rezidente şi nerezidente, prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.

Casele de schimb valutar pot efectua următoarele operaţiuni de schimb valutar:a) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar contra

monedei naţionale de la persoane fizice rezidente şi nerezidente, cu respectarea prevederilorregulamentului;

b) vânzare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar (cecuri decălătorie) contra monedei naţionale persoanelor fizice rezidente, în conformitate cu prevederileregulamentului;

c) vânzare de valută convertibilă sub formă de numerar contra monedei naţionale persoanelorfizice nerezidente, în limita sumei evidenţiate ca fiind schimbată anterior în baza unui bon fiscal(pentru schimb valutar) sau buletin de schimb valutar, după caz, precum şi în limita sumelor înmonedă naţională pentru care există prevederi legale ce permit convertirea lor în valută prinintermediul punctelor de schimb valutar. Aceste operaţiuni se pot efectua numai prin punctele deschimb valutar existente în punctele de control şi trecere a frontierei;

d) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar contra monedei naţionale de lapersoane fizice rezidente şi nerezidente, prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.

Unităţile hoteliere ale entităţilor economice pot efectua următoarele operaţiuni de schimbvalutar:

a) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar şi substitute de numerar contramonedei naţionale de la persoane fizice, clienţi ai acestora;

b) cumpărare de valută convertibilă sub formă de numerar contra monedei naţionale de lapersoane fizice rezidente şi nerezidente, prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.

Procesul de autorizare de către Banca Naţională a României a efectuării operaţiunilor deschimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României sereferă la:

a) emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru casele de schimb valutar şi pentru operaţiunilede schimb valutar desfăşurate de entităţile care deţin unităţi hoteliere;

b) atribuirea codului statistic pentru instituţiile de credit, casele de schimb valutar, unităţilehoteliere.

Instituţiile de credit sunt autorizate să efectueze operaţiuni de schimb valutar cu numerar şisubstitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României, în conformitate cu autorizaţiade funcţionare emisă în baza legislaţiei specifice.

Instituţiile de credit, casele de schimb valutar, unităţile hoteliere pot începe efectuareaoperaţiunilor de schimb valutar printr-un număr nelimitat de puncte de schimb valutar, dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au primit autorizaţia de funcţionare emisă de Banca Naţională a României;b) li s-a atribuit codul statistic de către Banca Naţională a României pentru fiecare punct de

schimb valutar;c) au înscris codul statistic pe ştampila punctului de schimb valutar.Atât la înfiinţare, cât şi pe parcursul funcţionării, disponibilităţile băneşti în monedă naţională

şi/sau în valută convertibilă ale caselor de schimb valutar trebuie să fie de minimum 75.000 euro, înechivalent. La stabilirea nivelului disponibilităţilor băneşti în echivalent euro vor fi utilizatecursurile de schimb ale pieţei valutare comunicate de Banca Naţională a României în ziua anterioarădatei la care se face evaluarea.

Disponibilităţile băneşti pot proveni din:• sumele depuse ca aport în numerar la constituirea capitalului social;

Page 62: modalitati de decontare

62

• alte elemente de capitaluri proprii rezultate din activitatea de schimb valutar;• majorările ulterioare de capital social;• împrumuturi primite exclusiv de la asociaţii/acţionarii casei de schimb valutar, cu

respectarea prevederilor legale aplicabile. Sumele pe care asociaţii/acţionarii casei de schimb valutarle pun la dispoziţia casei de schimb valutar sub formă de împrumuturi trebuie să provină dindisponibilităţi proprii, şi nu din alte împrumuturi.

Disponibilităţile băneşti pot fi păstrate în conturi curente deschise la instituţii de credit dinRomânia şi în casieriile caselor/punctelor de schimb valutar.

Operaţiunile de schimb valutar ale caselor de schimb valutar se vor efectua numai cudisponibilităţile băneşti ale acestora.

Nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioşcuri, alte construcţiisimilare, în locuri izolate, la etajele sau în subsolurile clădirilor cu destinaţie de locuinţă.

Casele de schimb valutar trebuie să aibă asigurată, pentru fiecare punct de schimb valutar,dotarea necesară derulării activităţii de schimb valutar. Prin dotare se înţeleg următoarele:

a) ghişeu, care să asigure izolarea casierului, precum şi păstrarea şi manipularea în deplinăsiguranţă a valorilor;

b) tehnică de calcul (aparat de marcat electronic fiscal sau calculator, după caz) şi programe,care să asigure emiterea bonurilor fiscale (pentru schimb valutar), respectiv a buletinelor de schimbvalutar, precum şi evidenţa operaţiunilor;

c) aparat de verificare a autenticităţii bancnotelor;d) orice alte dotări prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv cele care asigură îndeplinirea

condiţiilor legale privind păstrarea în deplină securitate a valorilor.Operaţiunile de vânzare/cumpărare se fac pe bază de document de identitate legal valabil. Se

interzice înscrierea în documentul de identitate a vreunei menţiuni privind efectuarea operaţiunilorde schimb valutar.

Instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere îşi stabilesc în mod libercursurile de schimb valutar, atât cele de cumpărare, cât şi cele de vânzare. Pentru schimbul valutarpe bază de substitute de numerar se pot stabili cursuri de schimb valutar diferite faţă de celepracticate pentru numerar.

Legislaţia în vigoare interzice practicarea unor cursuri de schimb valutar diferite pentrumonedele şi bancnotele aceleiaşi valute.

În cursul aceleiaşi zile lucrătoare, cursurile de schimb valutar pot fi modificate cu condiţiaafişării listei cursurilor în vigoare şi înregistrării cores punzătoare în toate documentele ce stau labaza operaţiunilor de schimb valutar.

În timpul programului zilnic de lucru, listele cursurilor de schimb de vânzare/cumpărarepentru valută convertibilă şi substitute de numerar, semnate de persoanele împuternicite deconducerea instituţiilor de credit, caselor de schimb valutar şi unităţilor hoteliere, purtând ştampilaacestora, vor fi afişate la loc vizibil. Aceste liste sunt anexate la registrul tranzacţiilor, la sfârşitulzilei de lucru.

Pentru operaţiunile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar se pot încasacomisioane numai în moneda naţională. Comisioanele practicate vor fi evidenţiate distinct în listelede cursuri de schimb valutar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În situaţia în care instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere nupractică comisioane, în listele cursurilor de schimb valutar vor înscrie menţiunea „comision zero”.

Instituţiile de credit şi entităţile care deţin în administrare unităţi hoteliere întocmesc buletinede schimb valutar, documente cu regim special, potrivit prevederilor legale aplicabile.

Buletinele de schimb valutar se întocmesc în două exemplare, un exemplar fiind înmânatclientului, iar al doilea exemplar fiind ataşat la registrul tranzacţiilor.

Casele de schimb valutar întocmesc bonuri fiscale (pentru schimb valutar), în conformitate cuprevederile legale aplicabile.

Page 63: modalitati de decontare

63

Pentru fiecare tranzacţie se vor întocmi bonuri fiscale (pentru schimb valutar) sau buletine deschimb valutar, după caz, care trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

• denumirea emitentului;• adresa emitentului;• codul statistic al punctului de schimb valutar;• data emiterii;• seria şi numărul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal (pentru schimb valutar);• numele şi prenumele clientului;• ţara clientului;• documentul de identitate al clientului: tip, serie, număr; rezident/ nerezident;• suma încasată de la client (valută convertibilă/monedă naţională); cursul de schimb valutar;• comisionul;• suma plătită clientului (valută convertibilă/monedă naţională);• semnătura casierului;• ştampila punctului de schimb valutar.Pe perioada când tehnica de calcul (aparatele de marcat electronice fiscale, calculatoarele) nu

funcţionează din cauze obiective, punctele de schimb valutar vor emite buletine de schimb valutarprin oricare alte mijloace de editare.

La remedierea defecţiunii, aceste buletine de schimb valutar vor fi preluate în memoriaaparatelor de marcat electronice fiscale/calculatoarelor, după caz, cu efectua rea menţiunii „preluatîn baza de date” pe buletinele de schimb valutar respective.

Pentru fiecare tranzacţie efectuată prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar sevor emite bonuri fiscale (pentru schimb valutar) sau buletine de schimb valutar, după caz, caretrebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

• denumirea emitentului;• adresa emitentului;• codul statistic al punctului de schimb valutar;• data emiterii;• seria şi numărul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal (pentru schimb valutar);• suma încasată de la client (valută convertibilă);• cursul de schimb valutar; comisionul;• suma plătită clientului (monedă naţională).La solicitarea clientului, instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere vor

înscrie pe versoul bonului fiscal (pentru schimb valutar) sau al buletinului de schimb valutar, dupăcaz, seriile şi numerele bancnotelor vândute acestuia.

Instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere vor ţine un registru zilnic altranzacţiilor, în care vor evidenţia cumpărările şi vânzările de valută convertibilă, pe numerar şisubstitute de numerar, pe feluri de valute convertibile, sumele în moneda naţională plătite, respectivîncasate, precum şi comisioanele practicate.

La efectuarea operaţiunilor de restituire de valută convertibilă către persoane fizicenerezidente, instituţiile de credit şi casele de schimb valutar vor menţiona pe versoul bonului fiscal(pentru schimb valutar) sau al buletinului de schimb valutar, după caz, emis la efectuarea operaţiuniiiniţiale de cumpărare de valută convertibilă de la nerezident, suma în valută convertibilă restituită,confirmată cu semnătura lucrătorului şi ştampila punctului de schimb valutar.

Originalul bonului fiscal (pentru schimb valutar) sau al buletinului de schimb valutar iniţial vafi reţinut la punctul de schimb valutar unde s-a efectuat ultima operaţiune de vânzare de valutăconvertibilă în scopul restituirii.

La efectuarea operaţiunilor de vânzare de valută către persoane fizice nerezidente, în limitasumelor în moneda naţională pentru care există prevederi legale ce permit convertirea lor în valutăprin intermediul punctelor de schimb valutar, instituţiile de credit şi casele de schimb valutar vor

Page 64: modalitati de decontare

64

păstra la registrul tranzacţiilor fotocopia documentului emis de organele abilitate, document care dădreptul efectuării schimbului valutar respectiv.

În situaţia în care se prezintă bancnote sau monede false ori contrafăcute, în vederea efectuăriischimbului valutar, instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere sunt obligatesă respecte procedurile legale în materie.

Instituţiile de credit, casele de schimb valutar şi unităţile hoteliere trebuie să dispună măsurilecorespunzătoare în vederea asigurării disponibilităţilor băneşti, în monedă naţională şi/sau valutăconvertibilă, necesare satisfacerii tuturor solicită rilor de cumpărare şi vânzare.

3.4. OPERAŢIUNI CU CASETE DE VALORI

Instituţiile de credit pot oferi clienţilor, persoane fizice şi juridice, posibili tatea de depozitare,în casete de valori, a diverselor valori/ documente, cum ar fi:

• bijuterii din metal şi pietre preţioase, diverse colecţii (de monede româneşti şi străine,obiecte istorice vechi etc.);

• bilete de bancă şi valută cash, obiecte fără valoare determinată, testamente;• documente de valoare, titluri, acţiuni, obligaţiuni, certificate de proprietate, certificate de

depozit etc.În acest scop, se organizează un tezaur distinct de cel în care se păstrează numerarul şi alte

valori, dotat cu dulapuri speciale compartimentate cu casete de diverse mărimi.Dulapurile şi casetele trebuie prevăzute cu încuietori cu chei distincte (independente una de

alta), cheia fiecărei casete repartizate fiind deţinută de deponent, iar cheile de la dulapuri de cătrecasierul tezaurului cu casete.

Acolo unde, din fabricaţie, casetele de valori sunt prevăzute cu două chei, acestea seînmânează deponentului.

Introducerea şi scoaterea valorilor în şi din casete se vor face de către deponenţi, după careaceştia vor încuia casetele respective, păstrând cheile.

Societăţile bancare au o evidenţă strictă a intrării deponenţilor în tezaurul cu casete, într-unregistru distinct, în care se înregistrează: data şi ora intrării, ora ieşirii, numele deponentului,numărul legitimaţiei de acces şi semnătura acestuia.

Deponentul poate să stabilească o singură persoană care este împuternicită să consulte sau săridice valorile depozitate la bancă, în tezaurul cu casete, precum şi eventualele condiţii de eliberarea valorilor către acesta.

Page 65: modalitati de decontare

65

Cuprins

Capitolul 3. Modalităţi de decontare 13.1. Direct debit 13.2. Standing order 23.3. Ordinul de plată 4

3.3.1. Ordinul de plată emis 43.3.2. Ordinul de plată primit 5

3.4. Acreditivul documentar 83.4.1. Caracteristici generale şi tipuri de acreditiv 83.4.2. Documente solicitate pentru plata acreditivului documentar 113.4.3. Utilizarea acreditivelor 12

3.5. Incasso-ul documentar 143.5.1. Caracteristicile incasso-ului documentar 143.5.2. Mecanismul derulării incasso-ului documentar 15

Capitolul 4. Tehnica operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar (virament) 174.1. Operaţiuni de încasări şi plăţi fără numerar 17

4.1.1. Cecul în operaţiunile prin virament 174.1.2. Cambia şi biletul la ordin în operaţiunile prin virament 284.1.3. Ordinul de plată în operaţiunile prin virament 43

4.2. Plăţi şi încasări externe 434.3. Aspecte particulare ale operaţiunilor prin virament 454.4. Banca, intermediar al operaţiunilor prin virament 45

4.4.1. Operaţiuni la ghişeul băncilor. Controlul şi acceptarea documentelor 454.4.2. Procesarea documentelor 47

4.5. Operaţiuni de tip home-banking 484.5.1. Multicash şi internet banking – produse de tip home-banking utilizate în românia 494.5.2. Procesarea documentelor în operaţiunile de tip home-banking 51

Capitolul 6 Tehnica operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar (cash) în lei şi valută 526.1. Operaţiuni cu numerar (cash) 52

6.1.1. Operaţiuni de încasări în numerar 536.1.2. Operaţiuni de plăţi în numerar 55

6.2. Operaţiuni cu numerar privind transferurile rapide de fonduri 556.2.1. Transferuri de bani prin moneygram şi western union 556.2.2. Transferuri transfrontaliere de numerar 58

6.3. Operaţiuni de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar 596.4. Operaţiuni cu casete de valori 62