analiza traseului ekg

ANALIZA TRASEULUI EKG

Pentru unde se analizează următorii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata

■ UNDA P

- semnificatie: depolarizarea atriala;

- morfologie: undă simetrică, rotunjită, uneori cu o mică incizură;

- durata între 0,08-0,11 secunde;

- amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;

- sens - undă pozitivă în derivaţiile planului frontal, cu excepţia lui AVR unde este obligatoriu negativă;

În plan orizontal este pozitivă sau difazică în V1 si pozitivă de la V2 la V6;

- axa electrică variază între +30° + 75°.

Durata si amplitudinea undei P se apreciază de obicei în DII şi precordialele drepte.

MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P

In hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei, morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile EEG de hipertrofie atriala).

2. In contractiile premature atriale – extrasistole atriale sau nodale, datorate existentei unui focar ectopic atrial sau in nodulul atrio-ventricular:

modificare inconstanta a amplitudinii, duratei, morfologiei sau/si a sensului, urmata de o pauza compensatorie (diastola prelungita) ► ►

3. Poate fi absenta datorita:

- inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter atrial;

- generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular = ritm medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min.

1

Unda P este inlocuita cu unde F de flutter atrial

Parametri undei P se modifică în hipertofiile atriale

Hipertrofia de atriu drept (HAD) - AD mărit va dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la dreapta faţă de vectorul normal atrial drept. Se va modifica amplitudinea depolarizarii atriale, durata rămânâd aceeaşi.

Modificările EKG:

- creşterea amplitudinii undei P > 2,5 mm, mai evidentă în DIII si aVF;

- Modificarea morfologiei: ascuţirea sau rotunjirea vârfului undei P - aspect de „P pulmonar";

- devierea axei electrice la dreapta >75 grade ;

HAD se întâlnesc în: cordul pulmonar cronic si în insuficienţa şi stenoza tricuspidiană.

Hipertrofia de atriu stâng (HAS). Masa mare atrială stângă va dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la stanga; va creşte durata depolarizării atriale.

Modificările EKG:

- creşte durata undei P > 0,10 sec,

- morfologia undei P alterată, în sensul unei unde P bifide (datorita maririi decalajului de depolarizare a celor două atrii), „P mitral" . În precordialele drepte poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativă mai accentuată.

2

- axa electrica este deviata la stânga;

HAS se întâlnesc în: stenoza mitrala, insuficienţa mitrală; hipertensiunea arterială; cardiopatia ischemică; la varstnici.

SEGMENTUL PQ sau PR

Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;

Durata: sub 0,10 sec;

Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA

Modificarile duratei segmentului PQ sau PR = modificari ale conducerii atrio-ventriculare

A. Alungirea segmentului

- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vârstnici

- patologica = blocurile atrio-ventriculare

Bloc atrioventricular de gradul I

Se datoreaza intarzierii stimulului in nodulul atrio-ventricular

Pe ECG: alungire constanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., pe seama cresterii duratei segmentului.

Alungirea segmentului PQ

2. Bloc atrio-ventricular de gradul II

■ Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach – de creştere progresivă a segmentului PQ de la un complex la altul până la blocarea transmiterii prin NAV .P este neurmat de un complex ventricular-QRS, după care se reia o nouă perioadă.

■ Tip Mobitz II – segment PQ cu durată fixă, constantă, dar în mod izolat, nesistematizat, un stimul este blocat. Între două unde P lipseşte răspunsul ventricular (QRS).

3

■ Tip Mobitz II cu relaţie fixă – blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizată, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se pierde, etc.)

Alungirea segmentului PQ

3. Bloc atrioventricular de gradul III

Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.

Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!!

Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie.

Este asemanator ligaturii III a lui Stannius.

4

SEGMENTUL PQ sau PR

B. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.

▪ Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff - Parkinson-White – WPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta (δ) la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare

▪ Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale

By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRS normal

▪ Fasciculul Mahaim - apare unda delta,

segmentul PQ este normal

By-pass atrio-ventricular drept sau stâng

▪ Lipsa segmentului Pq

▪ Deformarea QRS prin prezenţa undei delta dată de depolarizarea ventriculară pe căi ephaptice

COMPLEXUL QRS

■ Citire:

- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim

- prima unda negativa (din fata lui R) = Q

- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim

- prima unda negativa (din fata lui R) = Q

- a 2-a unda negativa = S

■ Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie diferita, functie de planul frontal sau orizontal (vezi curs 3-4)

■ Durata: 0,06 – 0,10 sec.

6

Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara incetinita, lenta. Apare in blocurile de ramura si in hipertrofiile ventriculare.Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistoleleventriculare) si priN prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim

7

COMPLEXUL QRS

■ Amplitudinea: 10 – 20 mm în derivaţiile standard şi până la 30 mm în cele precordiale.

Indicele White-Bock: - 14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)

(R DI +S DIII) – (R DIII + S DI)

Peste + 18 mm – hipertrofie de ventricul stang;

Peste – 14 mm - hipertrofie de ventricul drept.

Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: până la 35 mm la persoane de peste 20 ani şi până la 45 mm la persoane sub 20 ani

Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul stang

■ Axa electrica: În timpul activităţii cordului iau naştere o infinitate de dipoli electrici, orientarea lor în spaţiu putând fi reprezentată prin vectori. Rezultanta acestor vectori, constituie axul electric mediu. Există un ax electric mediu al activării atriale, al activării ventriculare şi al repolarizării ventriculare. Axul electric, ca vector rezultant al depolarizării sau repolarizării, formează un unghi cu linia derivaţiei DI. Acesta este unghiul axului electric (ÂP, ÂQRS, ÂT).

9

ÂQRS se situeaza între + 30 ° si + 60 ° cu limite între – 30 ° si +110 °

Calculul ÂQRS :

1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS în DI si DIII sau în aVL şi aVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se duc perpendiculare. Intersectia acestor perpendiculare, unită cu centru cercului constituie axa electrica

Calculul ÂQRS :

10

2. Analizând ECG în derivaţiile planului frontal, căutăm acea derivaţie unde găsim QRS echidifazic. În această situaţie, Â QRS este perpendicular pe această derivaţie.

ÂQRS

3. Analizand sistemul hexaxial observam ca cercul este împărţit de către DI şi aVF în 4 cadrane:

- cadranul inferior stânga - între 0 şi + 90 , corespunde Â QRS normal;

- cadranul superior stânga - între 0 şi - 90 , arată devieri ale Â QRS la stânga;

- cadranul superior dreapta - între –90 şi –180 grade arată devieri ale Â QRS extreme la dreapta;

- cadranul inferior dreapta - între + 90 şi +180 arată devieri ale Â QRS la dreapta.

11

ÂQRS

3. Analizand sistemul hexaxial observam ca cercul este împărţit de către DI şi aVF în 4 cadrane:

- cadranul inferior stânga - între 0 şi + 90 , corespunde Â QRS normal;

- cadranul superior stânga - între 0 şi - 90 , arată devieri ale Â QRS la stânga;

- cadranul superior dreapta - între –90 şi –180 grade arată devieri ale Â QRS extreme la dreapta;

- cadranul inferior dreapta - între + 90 şi +180 arată devieri ale Â QRS la dreapta.

12

Cauze ale deviaţiei ÂQRS

A. CAUZE FIZIOLOGICE

- deviatie la stanga – cord orizontalizat ÂQRS intre + 30 si – 30 grade se intalneste în:

- la tipul constitutional picnic (scund si îndesat) si la obezi;

- expirul profund;

- in pozitia culcat – abdomenul comprima diafragmul;

- deviatie la dreapta – cord verticalizat ÂQRS intre +60 si +120 grade

- la tipul constitutional longilin (inalt si slab)

- la finalul inspirului fortat;

= in pozitia de ortostatism;

B. CAUZE PATOLOGICE

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.

13

- în acestă entitate patologică se depolarizează mai întai ventriculul integru şi apoi, din apropape in aproape cel cu ramul blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizarii ventriculare, iar vectorii rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat.

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei ÂQRS


2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Bloc de ramura stanga

Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 în V5, V6;

morfologie modificata: RR' în V5 si V6; R crestat sau în platou în DI si aVL; S adânc si larg in V1, V2

deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade catre - 30;

modificari secundare de faza terminală: ST supradenivelat sau subdenivelat, T amplu, ascutit, asimetric.




Bloc de ramura dreaptă

- Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. în V1, V2;

morfologie modificata: RR' în V1 si V2; R crestat sau în platou în DIII si aVF;

deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre 120, 130;

14

modificari secundare de faza terminală: ST supradenivelat sau subdenivelat, T negativ în V1, asimetric. Opozitie de faza, adică ST si T au un sens opus complexului QRS.




Hipertrofia de ventricul stang HVS – criterii ECG

Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre stanga. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS.

creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII, V1,V2

- Indice White-Bock peste 18 mm

- Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm

- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. în V5, V6;

- deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord orizontalizat;

modificari secundare de faza terminală: opozitie de faza, adică ST si T au un sens opus complexului QRS.

HAS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortică, hipertensiunea arteriala, insuficienţa mitrală.

Hipertrofia de ventricul drept HVD – criterii ECG

Cresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre dreapta. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS.

creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample in DI, V5,V6

- Indice White-Bock peste - 14 mm

- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. în V1, V2;

- deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre + 120; Cord verticalizat;

modificari secundare de faza terminală: opozitie de faza, adică ST si T au un sens opus complexului QRS.

HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonară, stenoza mitrală, hipertensiunea pulmonară.

REPOLARIZAREA VENTRICULARĂ – SEGMENTUL ST SI UNDA T

SEGMENTUL ST

- Semnificaţie: începutul repolarizării ventriculare;

15

- Durata - variabilă, nu o depăşeşte pe cea a complexului

- Începe la sfârşitul QRS unde se află punctul de joncţiune „ J“ şi se termina odată cu începutul undei T

- Funcţie de situarea puncrului de joncţiune există 3 variante fiziologice:

- punctul de joncţiune „J" pe linia izoelectrică;

- punct de joncţiune supradenivelat până la 0,3 mV în V2, V3;

- punct de joncţiune subdenivelat până la 0,05 mV în restul derivaţiilor.

16

Se analizează undele ECG pe orizontală şi apoi pe verticală:

17

- pe orizontală se măsoară durata undei P în derivaţia II, apreciind-o de la debutul său cel mai precoce până la sfârşitul cel mai tardiv. Se notează apoi durata intervalului Pq, qT, qRs, durata VAT (deflexiunii intrinsecoide);

- pe verticală – se măsoară amplitudinea undei P – de preferinţă în DII şi precordialele drepte, amplitudinea qRs în derivaţiile bipolare prin indicele White-Bock şi în derivaţiile precordiale prin indicele Sokolow-Lyon, amplitudinea undei T, denivelarea segmentului ST- supra sau subdenivelarea, cu precizarea punctului de joncţiune “j” ;

- analiza morfologică a traseului – a undei P (rotunjită, simetrică, bifidă, în covată, etc.) a complexului qRS cu descrierea undelor, analiza undei T (dacă este asimetrică , simetrică , ascuţită, crestată, pozitivă, negativă, aplatizată, etc.).

18

analiza traseului ekg

Documents