analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al romaniei

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, IașiFacultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al României

Îndrumător Dornean Adina Student

1

Cuprins

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale – criterii și componente …………………………… 3

2. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011……………………………………………………12

3. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011……………………………………………….........16

4. Bibliografie……………………………………………………………...20

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale

2

Criterii și componente

Structura resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta, iar în evoluţia istorică a acestora s-au înregistrat numeroase modificări. În continuare vom prezenta această structură pe baza următoarelor criterii: I- din punct de vedere al conţinutului economic; II- din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor; III- prin prisma bugetului general consolidat; IV- în funcţie de ritmicitatea încasărilor la buget; V- în funcţie de provenienţă.

I. Resursele financiare publice, din punct de vedere al conţinutului lor economic, se concretizează în: 1) prelevările cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii); 2) resursele de trezorerie; 3) resursele provenind din împrumuturi publice; 4) resursele provenind din emisiune monetară fără acoperire. 1) Prelevările cu caracter obligatoriu se prezintă sub forma veniturilor fiscale şi nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de către stat, în virtutea suveranităţii sale financiare, în calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezintă prelevări legale din veniturile create de unităţile economice şi populaţie, inclusiv în legătură cu deţinerea de către aceştia a unor averi sau proprietăţi impozabile şi se concretizează în: - impozite, taxe şi contribuţii directe, în cazul cărora suportatorul real este considerat a fi însuşi subiectul lor; - impozite şi taxe indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu coincide cu subiectul plătitor, datorită fenomenului financiar de repercursiune. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: a) în calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate în procesul reproducţiei economice (de pildă, dividendele); b) de la regiile publice sau societăţile naţionale autonome (apar sub formă întregului profit net al acestora sau a vărsămintelor unei fracţiuni din profitul net rămas după alimentarea fondurilor proprii); c) de la instituţiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizaţiilor de transport cu autovehicule în traficul internaţional de mărfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate în sistemul protecţiei consumatorilor şi de altele asemănătoare, taxele consulare, taxe şi alte venituri din protecţia mediului ş.a., veniturilor încasate de diverse unităţi sau pentru diverse activităţi, care se varsă la buget, cum sunt veniturile unităţilor publice veterinare, ale unităţilor de reproducţie şi selecţie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat şi administrate de instituţii publice, sumele încasate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ş.a., din vărsămintele efectuate din veniturile unor instituţii publice şi ale unor activităţi autofinantate); d) din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pildă cele provenite din: - amenzile şi penalităţile aplicate; - valorificarea bunurilor confiscate; - concesiunile realizate de instituţiile publice; - expertizele în domeniul navigaţiei etc.

3

2) Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporară a deficienţelor curente 1ale bugetului naţional public. Ele prezintă următoarele caracteristici principale: - sunt împrumuturi pe termen scurt, contractate pe piaţa de capital, prin emisiunea şi plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit; - au caracter temporar şi rambursabil; - presupun un cost determinat de dobândă aferentă titlurilor de stat, precum şi de cheltuielile ocazionate de punerea şi retragerea din circulaţie a titlurilor respective. 3) Resursele financiare provenind din împrumuturi publice se gestionează, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, şi sunt un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare şi de acoperire a deficitului bugetar. 4) Emisiunea monetară fără acoperire, deşi constituie o modalitate de finanţare a deficitului bugetar, produce şi efecte negative, pe plan economic şi social, generate de inflaţii. II. Un alt criteriu de grupare a resurselor publice îl constituie structura organizatorică a statelor şi distingem: a) în statele de tip unitar: - resurse publice ale bugetului central; - resurse publice ale bugetelor locale; - resurse mobilizate pe linia asigurărilor sociale, reprezentate în bugetul central consolidat. b) în statele de tip federal: - resurse publice ale bugetului federal; - resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaţiei; - resurse publice ale bugetelor locale. În statele de tip federal, resursele asigurărilor sociale se regăsesc ca venit atât în bugetul cental consolidat, cât şi în bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaţiei. III. Structura resurselor financiare privită prin prisma bugetului general (central) consolidat, include: 1) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte: a) venituri curente: - deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului public; - se încasează pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare în timp; - în funcţie de natura lor, acestea se divid în venituri fiscale şi nefiscale. b) venituri din capital: - deţin o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare; - au o provenienţă obiectivă, rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia naţională aflată în patrimoniul public; - se concretizează în:

veniturile obţinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obţinute din vânzarea locuinţelor);

veniturile obţinute din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice (echipamente de birotică, mobilier, materiale de construcţii rezultate din modelări, mijloace de transport etc.);

veniturile obţinute din valorificarea unei părţi a stocurilor aflate în rezervă de stat şi de mobilizare.

1 Ștefura Gabriel , Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007

4

2) Resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat, care provin din contribuţiile pentru asigurările sociale şi din alte surse ce alimentează asigurările sociale de stat.

3) Resursele financiare cu destinaţie specială, care constau, în general, din contribuţiile ce alimentează fondurile speciale constituite la nivel central.

4) Resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt: - impozitele, taxele şi veniturile nefiscale cu caracter local; - cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; - transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat; - alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital. IV. În funcţie de ritmicitatea incasariilor la buget, resursele financiare publice se grupează în: 1) Resurse ordinare (curente): - sunt cele considerate normale, fireşti pentru constituirea bugetului public; - se încasează la buget cu o anumită regularitate, în cadrul fiecărui exerciţiu bugetar; - în această categorie se includ:

venituri fiscale; contribuţiile pentru asigurările sociale de stat; contribuţiile ce alimentează fondurile speciale; veniturile nefiscale.

2) Resursele extraordinare (întâmplătoare sau incidentale): - sunt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale, respectiv când resursele curente nu acoperă cheltuielile publice; - în această categorie se includ:

împrumuturile de stat interne şi externe; transferurile, ajutoarele şi donaţiile primite din stainatate; unele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate; sumele rezultate din valorificarea peste graniţă a bunurilor statului; emisiunea monetară fără acoperire în economia reală.

V. În funcţie de provenienţa lor, resursele financiare publice se grupează în: 1) Resurse de provenienţă internă: - în funcţie de calitatea subiectului părţilor acestea se divid în: venituri de la unităţile economice cu capital de stat, privat, mixt şi cooperatist; venituri de la instituţiile publice şi private; venituri de la populaţie (menaje). - se încasează la bugetele corespunzătoare sub formă de impozite, taxe, contibutii, venituri nefiscale, împrumuturi publice interne. 2) Resurse de provenienţă externă, apar în principal, sub formă de: - împrumuturi de stat contractate la instituţii financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, BERD, ş.a.); - împrumuturi de stat contractate la guvernele altor ţări; - împrumuturi de stat contractate la bănci cu sediul în alte ţări; - împrumuturi de stat contractate de la deţinători străini (particulari) de capitaluri băneşti; - dobânzi percepute pentru creditele externe acordate, precum şi a ratelor scadente la aceste credite ce se încasează de buget în anul curent; - ajutoare financiare şi donaţii primite din stainatate;

5

- impozite şi taxe percepute de la reprezentanţele în România ale firmelor străine; - impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor staini, ce se transferă în stainatate; - lichidări ale participanţilor de capital ale statului în străinătate. În România, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizează şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete şi anume: - bugetul de stat; - bugetul asigurărilor sociale de stat; - bugetele locale; - bugetele fondurilor speciale; - bugetele tezoreriei statului; - bugetele altor instituţii cu caracter autonom. Principalele categorii de resurse publice sunt: Resursele bugetului de stat: 1) Venituri curente a) Venituri fiscale - Impozite directe - Impozite indirecte b) Venituri nefiscale 2) Venituri din capital 3) Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate Resursele bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale asigurărilor pentru şomaj 1) Venituri fiscale - Contribuţia angajatorilor şi a angajaţilor - Alte contribuţii 2) Venituri nefiscale Resursele bugetelor locale 1) Veniturile proprii (fiscale şi nefiscale) 2) Cote şi sume defalcate din venituri ale bugetului de stat 3) Cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale 4) Transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat Resursele fondurilor speciale Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contribuţiilor şi impozitelor indirecte cu destinaţie specială, precum şi din venituri nefiscale stabilite în raport cu destinaţia fiecărui fond. Fondurile speciale răspund unor nevoi temporare, specifice fiecărui program de guvernare şi, de aceea, ele diferă de la o perioadă la alta. Principalele categorii de resurse publice În România, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, în conformitate cu structura sistemului bugetar. Bugetul general consolidat reprezintă ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg. Este principalul instrument de orientare al economiei în general şi a diferitelor politici guvernamentale. Nu există venituri ale bugetului general consolidat, ci venituri al unuia din bugetele enumerate mai jos. Legea privind Finanţele Publice precizează faptul că gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: A- bugetul de stat; B- bugetele locale; C- bugetul asigurărilor sociale de stat; D- bugetele fondurilor speciale; E- bugetele trezoreriei statului;

6

F- bugetele instituţiilor publice autonome. Acest sistem unitar formează bugetul public naţional. Aşadar bugetul public naţional reflectă formarea veniturilor fiscale şi nefiscale şi repartizarea acestora pe destinaţii în funcţie de nevoia socială şi de obiectivele de politică financiară previzionate de Guvern. Bugetul public cumuleza la nivel naţional toate veniturile şi cheltuielile publice reflectate în următoarele fonduri: - fondul de proprietăţii de stat; - fondul special pentru sănătate; - fondul de risc şi accident pentru protecţia persoanelor handicapate; - fondul special pentru dezvoltatea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei; - fondul special pentru dezvoltatea sistemului energetic; - fondul special pentru modernizarea drumurilor publice; - fondul special pentru protejarea asiguraţilor; - fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; - fondul special al aviaţiei civile.

A. BUGETUL DE STAT

Bugetul de stat sau bugetul administatiei generale de stat este elaborat de Guvern şi aprobat de Parlament prin legea bugetară anuală şi cuprinde veniturile şi cheltuielile la dispoziţia statului pentru realizarea acţiunilor social culturale, instructiv educative de apărare şi ordine publică, de înfăptuire a justiţiei şi de finanţare a unor instituţii şi activităţi de interes strategic. Legea bugetului de stat, conţinutul sau, ţine seamă de concepţiile politice, economice şi sociale ale partidului de la putere sau ale coaliţiei de partide. Astfel, elaborarea, execuţia şi controlul bugetar sunt realizate în concordanţă cu prevederile dreptului bugetar, cu prevederile constituţionale şi cu măsurile luate de puterea legislativă şi de cea executivă în materie bugetară. În principiu, bugetul statului exprimă relaţii economice sub formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, pe timp de un an, în sensul constituirii fondurilor financiare publice şi al repartizării acestora în conformitate cu nevoile sociale, economice şi financiare ale fiecărei perioade. Veniturile bugetului de stat sunt materializate din produsul intern brut (PIB) prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de la societăţi comerciale, firme private, regii autonome şi companii naţionale, instituţii publice, organizaţii cooperatiste şi populaţie. Resursele financiare ale bugetului de stat sunt destinate finanţării serviciilor publice generale, asigurării ordinii publice, apărării şi siguranţei naţionale, cheltuielilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publică, acţiunilor economice, transferurilor din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, acordări de împrumuturi. La bugetul de stat se concentreza următoarele criterii de venituri: 1) Venituri curente în care intră: - impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe dividente de la societăţile comerciale, impozitul pe sumele obţinute din vânzarea activelor unor agenţi economici, impozitul pe profiturile realizate de persoanele fizice şi juridice străine pe teritoriul ţării noastre, taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale penalităţile şi majorările pentru veniturile nevărsate la timp de către contribuabili, alte impozite directe şi indirecte. 2) Venituri nefiscale în care intră: - vărsăminte din profitul net al regiilor autonome sau al companiilor naţionale, vărsăminte de la instituţiile publice ca: taxe de specializare, consultaţii, analize, tratamente, taxe pentru brevete de invenţie şi pentru înregistrarea mărcilor de fabrică, veniturile din activitatea de navigaţie şi alte prestări de servicii în porturi, veniturile din sumele care se încasează de către instituţiile de învăţământ superior drept regie de cămin şi de cantină. 3) Diverse venituri din care enumerăm:

7

- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputării şi despăgubiri; venituri din amenzile aplicate potrivit dispoziţiilor legale; încasarea ratelor scadente la credite externe acordate de la buget; încasarea dobânzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; venituri din concesiuni. 4) Venituri din capital, cum sunt: - venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice; - venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat. B. BUGETELE LOCALE Bugetul local reprezintă a doua componentă esenţială a bugetului public naţional din ţara noastră. Prin buget local înţelegem actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţii locale, pe o perioadă de un an. Relaţiile financiare derulate prin intermediul acestora se definesc ca şi în cazul celor derulate prin bugetul de stat, cu menţiunea ca acestea să se refere la activităţile şi obiectivele care intră în componenţa organelor administraţiei locale de stat, respectiv la cele de interes local. Bugetele locale au o pondere mai mare în finanţarea acţiunilor sanitare, a asistenţei şi protecţiei sociale, a infrastructurii de interes local. Rolul bugetelor locale este în creştere dacă avem în vedere descentralizarea centrelor de decizie în domeniul administraţiei de stat, adică sporirea competenţelor organelor administraţiei locale. Bugetele locale au o anumită structură, în cadrul administraţiilor publice locale, delimitate teritorial. Astfel, în România există două verigi ale bugetelor locale, şi anume: a) bugetele proprii ale judeţelor şi ale municipiului Bucureşti, administrate de către Consiliile Judeţene; b) bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, administrate de câte primării. a) VENITURILE CARE SE PREVĂD ÎN BUGETELE PROPRII ALE JUDEŢELOR Venituri proprii � 1) Impozitul de profit de la regiile autonome şi societăţilor comerciale de sub autoritatea Consiliilor Judeţene; 2) Impozite şi taxe de la populaţie (taxa asupra mijloacelor de transport); 3) Alte impozite directe (taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice); 4) Alte impozite directe; 5) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome; 6) Vărsăminte de la instituţiile publice; 7) Diverse venituri (imputării, despăgubiri, amenzi alte sancţiuni); 8) Venituri din concesiuni şi închirieri; 9) Venituri din valorificarea unor bunuri; 10) Venituri din cote defalcate din impozitul pe venit. Sume defalcate de la bugetul de stat. Subvenţii primite de la bugetul de stat. �� Donaţii şi sponsorizări. �� b) VENITURI CARE SE PREVĂD ÎN BUGETELE PROPRII ALE COMUNELOR, MUNICIPIILOR, SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Venituri proprii �� 1) Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea Consiliului Local; 2) Impozite şi taxe de la populaţie; 3) Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; 4) Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice;

8

5) Alte impozite directe (impozit pe teren agricol); 6) Impozite pe spectacole; 7) Alte impozite indirecte (taxe pentru eliberarea de autorizaţii şi licenţe, taxe judiciare de timbru); 8) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea Consiliului Local; 9) Vărsăminte de la instituţiile publice; 10) Diverse alte venituri; 11) Venituri din valorificarea unor bunuri (vânzarea unor locuinţe construite din fondurile statului); 12) Venituri provenite din cote defalate din impozitul pe venit. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. �� Subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete. �� Donaţii şi sponsorizări. �� C. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Bugetul asigurărilor sociale de stat este planul financiar anual care reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatiilor asiguraţi şi a membrilor de familie. Bugetul asigurărilor sociale de stat este a treia componenţă a bugetului public naţional. Este întocmit distinct de bugetul statului aprobat prin lege separat de Parlament, gestionat şi administrat de Ministerul Muncii. Bugetul asigurărilor sociale de stat este format din bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale de la nivelul caselor judeţene de pensii şi a casei de pensii a municipiului Bucureşti, şi din bugetele asigurărilor sociale elaborate de organele de resort din Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care cuprinde veniturile şi cheltuielile cu caracter centralizat. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat include veniturile grupate conform clasificaţiei bugetare după criteriul economic şi în funcţie de sursa din care provin. Resursele bugetului asigurărilor sociale de stat sunt: a) Contibutii pentru asigurările sociale de stat plătite de către agenţii economici cu capital de stat, mixt şi privat instituţiile publice, persoanele autorizate să desfăşoare o activitate independentă; b) Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de unităţile particulare bazate pe liberă iniţiativă. Această contribuţie se plăteşte la bugetul asigurărilor sociale de stat de către patronii inteprinderilor mici, salariaţii acestora, membrii asociaţiilor familiare şi de către persoanele care desfăşoară o activitate independentă autorizată; c) Contribuţiile diferenţiate ale salariatiilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihnă. Cuantumul veniturilor asigurărilor sociale de stat din contribuţiile salariatiilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear şi odihna reprezintă 1% din totalul veniturilor sociale de stat. Aceste contribuţii se stabilesc după staţiune, sezon, profil, durata sejurului, categoria de confort, în funcţie de mărimea salariilor tarifare lunare de cuantumul pensiei; d) Contribuţiile pentru constituirea fondului destinat plăţii ajutorului de şomaj, ajutorul de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin sunt datorate de persoane fizice şi juridice române sau străine cu sediul în România, care angajează personal român; e) Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat şi cu alte venituri cum sunt: - sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori; - subvenţii acordate staţiunilor balneare în anii precedenţi şi nefolosite; - majorările şi amenzile aplicate pentru neplata la timp şi integrală a contibutiilor pentru asigurări sociale; - restituirea unor sume plătite din eroare, pensiile neachitate şi prescrise; - dobânzi pentru disponibilităţile din conturi.

9

D. BUGETUL FONDURILOR SPECIALE Bugetele fondurilor speciale se întocmesc în legătură cu dimensionarea rezervelor şi cheltuielilor necesare finanţării anumitor obiective şi acţiuni pe o anumită perioadă pentru care se instituie preluării obligatorii în baza unor legi speciale. Ele se examinează şi se aprobă ca anexe ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale sau ale bugetelor locale. Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contribuţiilor şi impozitelor indirecte, precum şi din venituri nefiscale stabilite în raport cu destinaţia fiecărui fond. E. BUGETUL TREZORERIEI STATULUI Bugetul trezoreriei statului este documentul ce evidenţiază veniturile şi cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborate, administrat şi executat de către Ministrul Finanţelor Publice. Bugetul trezoreriei se întocmeşte anual şi se aprobă de către Guvern odată cu proiectul legii bugetului de stat. Se poate modifica, de regulă semestrial şi ori de câte ori este necesar, de către guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, în funcţie de schimbările în politica monetară, mai ales în cea privind dobânzile, de modificările în structura depozitelor care se păstrează în trezorerie, faţă de cele avute în vedere la fundamentarea şi aprobarea bugetului. La sfârşitul anului bugetar, se întocmeşte bilanţul general şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli ale trezoreriei statului. Contul de execuţie indică rezultatul care poate fi deficit sau excedent, ce se raportează în anul următor. Bilanţul general al trezoreriei statului împreună cu contul anual de execuţie al bugetului trezoreriei statului se prezintă pentru aprobarea guvernului până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie. Veniturile cuprinse în bugetul trezoreriei statului sunt în principal următoarele: a) dobânzile pentru: depozitele şi plasamentele financiare constituite din împrumuturi financiare, disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului, disponibilităţile în valută provenite din împrumuturi externe pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, păstrate în conturile deschise la Banca Naţională a României şi bănci pe bază de convenţii, împrumuturile acordate din contul general al trezoreriei statului; b) dobânzile pentru finanţarea temporară a deficitului bugetar din contul curent general al statului; c) majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere pentru neplata creanţelor bugetului trezoreriei statului; d) alte venituri. F. FINATELE INSTITUŢIILOR ŞI SERVICIILOR PUBLICE Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se asigură astfel: - integral din bugetul local, în funcţie de subordonare; - din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de subordonare; - intregal din venituri proprii. Instituţiile şi serviciile publice, finanţate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget. Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţilor, mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale. Fondurile acordate de persoanele fizice şi juridice în vederea participării împreună cu autorităţile administraţiei publice locale la finanţarea unor acţiuni de interes public sunt vărsate

10

direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu acestea se majorează creditele bugetare ale bugetului local (suma aprobată în bugetele locale reprezentând limita maximă până se pot angaja şi efectua cheltuieli), iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător. Veniturile proprii ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se încaseză, administrează, utilizează şi contabilizează de către acesta. Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local provin din taxe, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestării editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi seviciilor publice de interes local se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale, în limita sumelor primite de acestea, dacă legea nu prevede astfel. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, finanţate integral din venituri extrabugetare, rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Consiliile locale, judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti, după caz, pot hotărî ca excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, finanţate integral din venituri extrabugetare, să se preia la bugetul local, după deducerea sumelor încasate şi a obligaţiilor de plată. Consiliile locale, judeţene, consiliul judeţean al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă înfiinţarea de activităţi integral finanţate din venituri extabugetare. Aceste venituri se aprobă odată cu bugetul instituţiei şi înfiinţarea serviciului de interes local. Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare se grupează pe baza clasificării bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor. Dacă veniturile extrabugetare nu se realizează, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. Soldurile anuale rezultate din execuţia activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local. Dacă se înfiinţează instituţii şi servicii publice de interes local sau cu activităţi finanţate integral din venituri exrabugetare, dar nu dispun de fondurii suficiente, în baza unor documentaţii temeinic fundamentate, consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti, după caz pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local, pe bază de convenţie, care vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti, după caz, stabilesc taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din aceastea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Taxele speciale astfel instituite constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile în care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aprobă de consiliul local, judeţean sau consiliul general al Municipiului Bucureşti, după caz. Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi instituţiile juridice care se folosesc de serviciile locale pentru care sau instituit taxele respective.

11

2. Mutații în structura resurselor financiare publicedin bugetul de stat în perioada 2009-2011

Datele sunt extrase din execuția bugetului general consolidat al anilor 2009, 2010 si 2011. 2009 2010 2011

Mil. lei % din PIB

% din total

Mil. lei % din PIB

% din total

Mil. lei % din PIB

% din total

PIB 498.007 513.641 578.552

Venituri totale 157.244 31,6 100,0 168.683 32,8 100,0 181.920 31,4 100,0

Venituri curente 151.576 30,4 96,4 158.511 30,9 94,0 173.887 30,1 95,6

Venituri fiscale 87.082 17,5 55,4 92.963 18,1 55,1 104.687 18,1 57,5 Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

30.578 6,1 19,4 28.926 5,6 17,1 30.107 5,2 16,5

Impozitul pe profit 10.641 2,1 6,8 10.115 2,0 6,0 10.309 1,8 5,7 Impozitul pe salarii si venit 18.551 3,7 11,8 17.957 3,5 10,6 19.076 3,3 10,5 Alte impozite pe venit,profit si castiguri din capital

1.386 0,3 0,9 854 0,2 0,5 721 0,1 0,4

Impozite si taxe pe proprietate 3.378 0,7 2,1 3.802 0,7 2,3 3.976 0,7 2,2 Impozite si taxe pe bunuri si servicii 52.082 10,5 33,1 59.262 11,5 35,1 69.558 12,0 38,2 TVA 34.323 6,9 21,8 39.246 7,6 23,3 47.917 8,3 26,3 Accize 15.581 3,1 9,9 17.312 3,4 10,3 19.105 3,3 10,5 Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii

56 0,0 0,0 77 0,0 0,0 302 0,1 0,2

Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati

2.122 0,4 1,3 2.627 0,5 1,6 2.234 0,4 1,2

Impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale (taxe vamale)

655 0,1 0,4 574 0,1 0,3 674 0,1 0,4

Alte impozite si taxe fiscale 389 0,1 0,2 400 0,1 0,2 372 0,1 0,2 Contributii de asigurari 47.860 9,6 30,4 45.704 8,9 27,1 50.638 8,8 27,8

Venituri nefiscale 16.634 3,3 10,6 19.844 3,9 11,8 18.563 3,2 10,2

Venituri din capital 548 0,1 0,3 685 0,1 0,4 769 0,1 0,4

Donatii 3.270 0,7 2,1 4.054 0,8 2,4 766 0,1 0,4

Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare

1.916 0,4 1,2 5.439 1,1 3,2 6.112 1,1 3,4

Operatiuni financiare 15 0,0 0,0 15 0,0 0,0 0 0,0 0,0

Sume încasate in contul unic (buget de stat)

-82 0,0 -0,1 -22 0,0 0,0 385 0,1 0,2

Evoluțiile economice ca și ajustările fiscale adoptate în fiecare an, elaborate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și respectând principiile și regulile fiscale au determinat modificări in structura veniturilor totale.

2Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, reprezentarea grafică a veniturilor totale pe ani se prezintă astfel:

2 http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletinhttp://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

12

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

STRUCTURA VENITURILOR TOTALE (MIL. LEI)

2009 2010 2011140000145000150000155000160000165000170000175000180000185000

VENITURI TOTALE

Fig. nr. 1Astfel se observă o creștere semnificativă a veniturilor totale în fiecare an față de anul

precedent, așa cum reiese din fig. nr.1.

Un factor important care înfluențează nivelul și structura dinamicii resurselor financiare îl reprezintă nivelul PIB-ului si dinamica acestuia.

Comparativ cu fiecare an anterior, deși veniturile totale au avut o evoluție pozitivă, ponderea în PIB nu prezintă tot o evoluție pozitivă. Astfel, în anul 2011 veniturile totale au fost în suma de 181.920 mil. lei, cresterea nominală față de anul 2010 fiind de 13.237 mil. lei, dar ca procent in PIB acestea s-au diminuat cu 0,9 procente de la 32,3% in 2010 la 31,4% in 2011. Acest lucru se observă si din figurile 1 si 2 .

STRUCTURA VENITURILOR TOTALE IN PIB (%)

Fig. nr. 2

13

2009 2010 201130.5

31

31.5

32

32.5

33

East

De asemenea, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au înregistrat o creștere în fiecare an față de anul precedent, urmare a unei absorbții mai bune a fondurilor europene, în special la autoritățile publice locale.

Sumele primite de la Uniunea Europeană au crescut de la 1.916 mil.lei în anul 2009, la 5.439 mil.lei în anul 2010 și respectiv la 6.112 mil.lei în anul 2011. Evoluția sumelor primite de la UE este prezentată in fig. nr. 3.

Evoluția sumelor primite de la UE (mil.lei)

2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Sume primite de la UE

Fig. nr. 3Creșterea nominală a veniturilor în fiecare an față de anul precedent a fost determinată în

principal de încasările reprezentând impozite si taxe pe bunuri și servicii. Creșterea lor a fost înfluențată atat de evoluțiile economice cat și de deciziile de politica fiscală.( vezi fig.nr. 4).

Astfel, taxa pe valoarea adaugată a fost înfluențată în principal de creșterea cotei de TVA de la 19% la 24% începând cu semestrul al II –lea 2010 și accizele au fost înfluențate de modificarea cuantumului acestora, respectiv majorarea nivelului accizelor la urmatoarele produse: motorina, benzina fară plumb, tigarete, etc.

14

STRUCTURA VENITURILOR BUGETARE (%)

Impozit pe profit, salarii, venit si

castiguri din capi-tal

Impozite si taxe pe bunuri si

servicii

C0ntributii de asigurari

Venituri ne-fiscale

Alte venituri05

10152025303540

200920102011

Fig. nr. 4

Dacă analizăm fig. nr. 4 observăm că impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital au avut un trend descendent.

În structura impozitului pe profit scăderea se datorează în primul rând scăderii încasărilor de la bănci, urmare a temperării activității de creditare pe fondul recesiunii economice.

Impozitul pe salarii și venit a cunoscut o scădere de puncte procentuale în totalul veniturilor în fiecare an față de anul precedent. Astfel în anul 2010 impozitul pe salarii și venit a scazut cu 1,2 % față de anul 2009, de la 11,8% în 2010 la 10,6% în anul 2009 și cu 0,1% în anul 2011 față de anul 2010, respectiv de la 10,6% la 10,5%. S-au înregistrat scăderi ca urmare a diminuării numarului de salariați și a caștigului salarial mediu brut, datorat aplicării prevederilor legale de reducere cu 25% a drepturilor salariale cuvenite personalului din sectorul bugetar din partea a doua a anului 2010.

Deasemenea se observa o diminuare a veniturilor reprezentând contribuțiile de asigurari cu 3,3% în anul 2010 față de anul 2009, respectiv de la 30,4% în anul 2009 la 27,1% în anul 2010, cauzele reducerii fiind scăderea numărului de salariati și diminuarea conformării voluntare, deși cotele medii de contribuții ale bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut cu 0,27 puncte

15

procentuale începand cu veniturile aferente lunii februarie 2010, reducerea salariilor personalului bugetar în a doua jumatate a anului.

In anul 2011, încasarile din contribuțiile de asigurări au crescut cu 0,7 %, ca urmare a influenței rezultate din creșterea numarului de salariați și a caștigului salarial mediu brut (creștere cu 6,5%) în anul 2011, introducerii de la 01.01.2011 a categoriilor speciale de salarii (apărare, ordine publică, etc) pentru plata contribuțiilor sociale de stat, precum și a pensionarilor cu venituri peste 740 lei la plata contribuției de asigurări de sănătate.

3. Mutații în structura resurselor financiare publicedin bugetele locale în perioada 2009-2011

Pentru echilibrarea bugetelor locale, în anul 2006 a fost votată Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, prin care se prevede utilizarea unei formule și a unor criterii de calcul care repartizează cotele din impozitul pe venit.

Venituri ale bugetelor locale la nivel de țară. Mil. lei

2009 2010 2011

Venituri totale buget general consolidat (BS) 157.244,0 168.683,0 181.920,0Venituri totale, din care 43.526,1 43.922,2 44.803,9 Venituri proprii inclusiv cote si sume defalcate din impozitul pe venit, din care:

21.117,6 21.251,4 21.968,9

Venituri proprii exclusiv cote si sume defalcate din impozitul pe venit

6.113,0 6.915,6 7.737,4

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 15.004,6 14.335,8 14.231,5 Alte venituri, din care: 22.408,5 22.670,8 22.835,0 Sume defalcate din TVA 17.260,4 14.993,7 13.182,4

Veniturile totale locale la nivel de țară au înregistrat o creștere în fiecare an față de anul precedent, respectiv de la 43.526,1 mil.lei în anul 2009, la 43.922,2 mil.lei în anul 2010 și la 44.803,9 mil.lei în anul 2011 (fig.nr. 5).

VENITURILE BUGETELOR LOCALE 2009-2011

2009 2010 201142500

43000

43500

44000

44500

45000

Venituri locale

Fig. nr.5

16

Ponderea acestora în totalul veniturilor bugetului general consolidat reprezinta cca 25%, fig. nr. 6.

PONDEREA VENITURILOR TOLALE LOCALE ÎN TOTALUL VENITURILOR BUGETULUI DE STAT (%)

2009 2010 201123

23.524

24.525

25.526

26.527

27.528

Venituri locale

Fig.nr.6

STRUCTURA VENITURILOR LOCALE

Fig.nr.7

Așa cum se poate observa și din graficul nr. 7 valoarea nominală a cotelor defalcate din impozit pe venit au scăzut în anul 2010 și 2011 față de anul 2009. Scăderea se datorează reducerii din iulie 2010 a cotei din impozitul pe venit încasat ce se alocă la nivelul autoritaților administrativ-teritoriale de la 82% la 77%. Reducerea cotei este prevazuta în O.U.G.

17

2009 2010 20110

5000

10000

15000

20000

25000

Venituri proprii exclusiv cote defalcate din impozit pe venit

Cote defalcate din impozit pe venit

Alte venituri

nr. 63 din 30 iunie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Venituri ale bugetelor locale la nivel de municipii. Mil. lei

2009 2010 2011

Venituri totale, din care 16.645,4 20.303,6 20.290,4 Venituri proprii inclusiv cote si sume defalcate din impozitul pe venit, din care:

10.289,7 13.220,0 13.684,6


2.915,2 4.331,1 4.800,9


Venituri ale bugetelor locale la nivel de orașe. Mil. lei

2009 2010 2011


4.537,8 1.661,0 1.754,8


1.686,8 789,0 902,3

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 2.851,0 872,0 852,4 Alte venituri, din care: 3.032,6 1.709,1 1.528,7 Sume defalcate din TVA 2.477,5 1.307,0 1.091,5

Venituri ale bugetelor locale la nivel de comune. Mil. lei

2009 2010 2011


3.819,2 3.998,4 4.164,6


1.359,2 1.625,7 1.808,3


Veniturile totale pe buget local la nivel de municipii înregistrează o creștere de 21,98% în 2010 și de 21,90% în 2011 față de anul 2009, în timp ce la nivel de orașe se înregistrează scădere de 55.48% în anul 2010 și de 56,63% în anul 2011 față de anul 2009. Referitor la comune veniturile totale în anii 2010 și 2011 față de 2009 nu înregistrează diferențe semnificative (fig.nr. 8).

Creșterea semnificativă la nivel de municipii față de orașe se explică prin faptul că veniturile bugetelor locale ale sectoarelor Municipiului București aferente anilor 2010 și 2011 sunt incluse în veniturile municipiilor în comparație cu anul 2009 când acestea au fost incluse în veniturile orașelor.

18

VENITURILE LOCALE LA NIVEL DE MUNICIPII, ORAȘE SI COMUNE

2009 2010 20110

5000

10000

15000

20000

25000

municipii

orase

comune

Fig.nr. 8

19

4. Bibliografie

Filip Gh. , Finanțe Publice, Editura Junimea , Iasi ,2010 Văcărel I. , Finanțe publice , Bucuresti, 2008 Ștefura Gabriel , Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007 http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do http://www.consiliulfiscal.ro/ Clasificația Indicatorilor Privind Bugetul de Stat, Ordinul MFP nr.

1954/16.12.2005 Conturile de execuție a bugetului de stat 2008-2010

20

http://www.consiliulfiscal.ro/

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al romaniei

Documents