analiza si ingieria valorii

7/23/2019 Analiza Si Ingieria Valorii

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-ingieria-valorii 1/12

ANALIZA ŞI INGINERIA VALORII

I.1. DEFINIREA CONCEPTULUI

Datoritã schimbãrilor rapide petrecute în plan tehnologic în ultimele decenii, valoarea seschimbã constant şi nici un producãtor nu poate sã fie mulţumit de realizãrile sale curente, deoareceacestea pot fi depãşite de proiecte mai bune. Pe de altã parte societatea modernã este sub semnulunei continui schimbãri. Producãtorul trebuie sã analizeze în continuu proiectele sale prin prismaaspectelor funcţionale şi a costurilor (consumului de materiale, energie şi manoperã). u altecuvinte el trebuie sã realizeze o cercetare continuã asupra valorii. ! bunã valoare nu apare dinînt"mplare. #a poate fi realizatã în mod deliberat, printr$o acţiune planificatã în timpul etapelor decercetare, proiectare fabricaţie şi mar%eting.

&n vremurile de început oamenii au supravieţuit folosindu$şi forţa fizicã. 'ai t"rziu ei auînvãţat sã$şi foloseascã şi inteligenţa. u timpul omenirea a progresat prin utilizarea unei combinaţiidintre inteligenţã şi forţã fizicã. &n zilele noastre inteligenţa este componenta dominantã, iar cei ce ofolosesc mai eficient ating noi cote ale dezvoltãrii economice şi sociale.

unãstarea unui popor este astãzi evaluatã în funcţie de volumul şi compleitatea producţieide bunuri materiale, global, sau raportate pe cap de locuitor. *cest criteriu de evaluare şi ierarhizareal popoarelor este un lucru unanim acceptat şi în acelaşi timp discutabil. *stãzi naţiunile se întrec sã producã mai mult, mai bine şi cu costuri mai scãzute. De aceeacompetiţia tehnicã şi tehnologic+ este din ce în ce mai acerbã. ona cea mai fierbinte a acesteicompetiţii este cea a costurilor. De fapt elementele esenţiale ale competiţiei dintre produse au învedere în principal costul şi imaginea. -evoia de progres ştiinţific şi tehnic este din ce mai acutã. &n

aceste condiţii efortul de perfecţionare continuã a produselor, cãutarea optimului tehnico $ economical fiecãrui produs este un proces continuu.

Pe de altã parte, urmare a acestui progres tehnic oamenii din ţãrile dezvoltate din punct devedere tehnic şi tehnologic trãiesc din ce în ce mai bine, reuşesc sã$şi satisfac+ în mãsurã din ce înce mai mare nevoile şi dorinţele.

&n acest contet nevoia de instrumente de modernizare a produselor, de optimizare aacestora, este considerabilã. nul dintre aceste instrumente este şi metoda valorii, care se aplicã în

practicã sub diferite forme/$ *naliza valorii (*0)1

$ 2ngineria valorii (20)1$ Planificarea valorii1$ 'anagementul valorii.

Principial toate aceste metode utilizeazã acelaşi set de principii, diferenţa dintre ele const"ndîn momentul şi locul aplicãrii acestor principii.

'etoda 0alorii ('0) este un instrument care îi a3utã pe oameni sã$şi rezolve problemelelegate de scãderea costurilor unor produse4servicii, fapt ce le face mai competitive.

uvintele cheie care definesc conceptul de '0 sunt/$ metodologie de rezolvare a problemelor bazatã pe un algoritm pas cu pas1$ definirea produselor pe baza noţiunii de 5funcţie61

$ utilizarea creativitãţii tehnice1$ eliminarea costurilor ne3ustificate1



7tudiile de '0 au demonstrat cã marea ma3oritate a produselor conţin între 89 şi :9;costuri ne3ustificate, costuri a cãror eliminare nu afecteazã calitatea şi utilitatea produsului.

<ezolvarea unei probleme prin metoda '0 necesitã urmãtoarele tipuri de raţionamente/8. *cumularea de informaţii1:. *naliza informaţiei obţinute1=. reativitate tehnicã1

>. ?uarea deciziei optime privind utilizarea rezultatelor activitãţii de creaţie tehnicã.@oate variantele de procedee au în componenţa lor cuv"ntul 5valoare6. 7e considerã cã un produs4serviciu are valoare dacã are parametrii tehnici şi calitativi ridicaţi şi un cost competitiv.Deci pentru a creşte valoarea unui produs trebuie fie sã$i creştem performanţele tehnice sau sã$iscãdem costul.

-ecesitatea metodei '0 a fost determinatã de eistenţa unor cheltuieli ne3ustificate datoratefie complicãrii ne3ustificate a schemelor de principiu a produselor, de alegerea neraţionalã amaterialelor, a unor toleranţe de eecuţie ecesiv de str"nse, de utilizarea neadecvatã a unor tehnologii. '0 semnalizeazã nu numai consumuri ecesive de resurse ci şi soluţii ineficiente.

&nainte de a începe un studiu de caz prin '0 trebuie sã avem rãspuns la urmãtoarele 9întrebãri/

8. e este produsul studiatA:. "t costãA=. e funcţie îndeplineşteA>. e altceva ar trebui (ar putea) sã facãA9. "t ar costa alternativaA

<ãspunsul la aceste întreb+ri serveşte ca bazã în vederea fundamentãrii deciziilor.'etoda valorii ('0) este o metod+ de concepţie şi reconcepţie a produselor care ne permite

studierea sau cercetarea unui produs sau a unui serviciu, în condiţii de cost minimal şi în

conformitate cu solicit+rile clientului. #a este o metodã cu a3utorul cãreia, studiind producţia de bunuri materiale şi servicii, în toate fazele şi elementele ei componente, într$o viziune sistemicã şifuncţionalã, se pot elimina cheltuielile neeconomice şi ne3ustificate, prin realizarea unui raportoptim între valorile de întrebuinţare ale acestora şi costurile necesare obţinerii lor.

'0 trebuie sã fie condusã în momentele esenţiale ale ciclului de viaţã al produsului şianume în faza de cercetare şi dupã încheierea anumitor etape.

'0 este un proces de creaţie, sistemic şi organizat av"nd drept scop obţinerea unui raportmaim între valoarea funcţiei şi costul funcţiei.

Conform STAS R 11272/1-79 , analiza valorii (AV) este o metodã de cercetare – proiectare

sistemicã şi creativã care, prin abordarea funcţionalã, urmãreşte ca funcţiile obiectului studiat sã fie concepute şi realizate cu cheltuieli minime, în condiţii de calitate care sã satisfacã necesitãţileutilizatorilor în concordanţã cu cerinţele social-economice*0 constã dintr$o serie de procedee sistematice, orientate cãtre realizarea funcţiunilor necesare cuun cost minim, fãrã a negli3a calitatea, fiabilitatea, performanţa. @ermenul 5analizã6 sugereazãaplicarea tehnicilor asupra unor produse eistente.

onform normei franceze -B C9$89, analiza valorii este o metodã de competitivitate,o!a"i#atã şi ceativã, av"nd ca scop satisfacerea necesitãţilor utilizatorului printr$un demersspecific de concepţie în acelaşi timp $%"c&io"a', eco"omic şi p'%idi(cip'i"a.

)a"a!eme"t%' va'oii este o metodologie care reuneşte ansamblul mi3loacelor ce concurã

la obţinerea competitivit+ţii.



'anagementul valorii oferã servicii clientului4utilizatorului, întreprinderii producãtoare şisocietãţii în general. Pe de altã parte ea acţioneazã asupra concepţiei produsului şi a stãrii de spirit a

partenerilor sociali.7copul managementului valorii este de a pune la dispoziţia pieţei produse competitive care

conduc cãtre satisfacerea aşteptaţilor utilizatorilor, de a creşte profitul întreprinderilor şi de acontribui la dezvoltarea tehnicã şi tehnologicã.

2ngineria valorii (20) constã în aplicarea tehnicilor de metoda valorii în principalele etape de proiectare a produselor.* apãrut astfel o aparentã confuzie între termeni. Eaideţi sã eliminãm aceastã confuzie prin

trasarea liniei de demarcaţie dintre ei.@ermenul de *0 se potriveşte mai bine analizei unor produse eistente în timp ce 20 este

specificã fazei de proiectare.u alte cuvinte, termenii sunt utilizaţi nu pentru a face o deosebire între tehnici ci pentru a

indica stadiul la care este aplicat procedeul/ la un produs de3a eistent (*0) sau în faza de proiectare(20). *0 şi 20 au ţeluri comune. #le utilizeazã aceleaşi tehnici de lucru. Din acest punct de vedere

putem discuta de '0. Deosebirea dintre ele se referã eclusiv la momentul în care se intervineasupra produsului/

$ atunci c"nd el eistã şi îi dorim optimizarea1$ în faza de proiectare.

?a modul general orice produs posed+ anumite funcţiuni mai mult sau mai puţin utile înraport cu solicit+rile. !ri toate aceste funcţiuni au un cost. #liminarea funcţiunilor inutile ale unui

produs în raport cu cerinţele devine principala p"rghie de reducere a costurilor. De aceea nu se maiachiziţioneaz+ un produs care conţine un num+r de funcţiuni, dintre care multe sunt inutile, citrebuiesc eprimate cerinţele în raport cu funcţiunile necesare produsului.*stfel schema tradiţional+/

CERIN*E + PRODU, (care conţine funcţiuni utile şi funcţiuni inutile),

#ste înlocuit+ cu o nou+ schem+ potrivit noii abord+ri/

CERIN*E + FUNC*IUNI UTILE +PRODU,

Pe scurt *0 este un proces de ameliorare a produselor sau serviciilor, iar 20 este un procesde prevenire şi eliminare a unor cauze generatoare de costuri inutile chiar la nivelul concepţiei

produsului. Asi!urarea valorii se realizeazã prin aplicarea tehnicilor de metoda valorii în faza deconcepţie a produsului.

"ontrolul valorii este o practicã curentã utilizatã de o întreprindere pentru a se asigura cã sefolosesc continuu tehnici de reducere a costurilor.

'etoda valorii este pe scurt un procedeu sistematic orientat cãtre eliminarea costurilor ne3ustificate.

!biectul metodei valorii poate fi un produs sau pãrţi componente ale acestuia careîndeplinesc una sau mai multe funcţii, o tehnologie sau pãrţi ale acesteia, o activitate sau osuccesiune de activitãţi, un obiectiv sau o lucrare de investiţii, etc.

Principalele caracteristici ale metodei sunt/$= utilizeazã analiza sistemicã a funcţiilor1



$= se bazeazã pe munca în grup, interdisciplinarã şi se desfãşoarã pe bazã unui plan delucru1

$= apeleazã la metode şi tehnici analitice şi intuitive, precum şi la alte metode, tehnici şi procedee de lucru specifice cercetãrii ştiinţifice şi proiectãrii, ca/ analiza tehnico$economicã, sonda3ul statistic, modelarea matematicã.

'etoda valorii este un procedeu orientat cãtre realizarea funcţiunilor necesare unui produs,

proces s+u serviciu, cu costuri minime, fãrã a$i afecta calitãţile şi performanţele.'etoda valorii este pe scurt un procedeu sistematic orientat cãtre eliminarea costurilor ne3ustificate.

2ngineria valorii reprezint+ aplicarea în practic+ inginereasc+ a 5analizei valorii6.'0 reprezintã un sistem de cunoaştere nou care abordeazã relaţia funcţie/cost a oricãrei

activitãţi utile.'etoda valorii ('0) reprezintã, pentru cei ce o stãp"nesc, un 5modus vivendi6. #a se

bazeazã pe stimularea creativitãţii tehnice şi porneşte de la ideea fundamentalã cã orice produs,serviciu, poate fi îmbunãtãţit prin supunerea lui unor critici constructive.

'0 pune în discuţie cele trei aspecte care vizeazã şi determinã caracteristicile, performanţele şi costurile unui produs/$ concepţia1$ materialele utilizate1$ tehnologiile aplicate.

onform teoriei '0 orice produs4reper posedã rezerve considerabile care îşi au ob"rşia în/$ neconcordanţa dintre indicatorii funcţionali efectiv necesari şi posibilit+ţile produsului1$ insuficienta informare a utilizatorilor asupra posibilit+ţilor produsului1$ conservatorismul tehnic al specialiştilor1$ insuficienta informare a operatorilor asupra posibilitãţilor de utilizare a materialelor, sculelor,

tehnologiilor.&n concepţia '0, produsul este studiat nu ca un obiect fizic, aşa cum se procedeazã în cadrul

metodelor clasice de reducere a costurilor, ci prin prisma funcţiilor pe care trebuie sã le aibã pentrua servi mai bine utilizatorului. Pentru beneficiar nu prezintã interes produsul ca obiect fizic, ci din

punct de vedere al serviciilor pe care i le poate aduce acesta.*20 face trecerea de la o logicã unidimensionalã bazatã pe costuri, la una bidimensionalã,

bazatã pe cost şi necesitãţile clientului.!biectivul sãu este de a creşte profitul, reduc"nd cheltuielile dar respect"nd cerinţele

utilizatorului.

*20 este o adevãratã metodã de management pentru cei ce se ocupã de optimizarea utilizãriiresurselor şi creşterea valorii produselor.*20 este un instrument de/

$ co"cep&ie, deoarece îşi propune ca în produs sã rãm"nã numai strictul necesar satisfaceriinecesitãţilor pentru care acesta a fost conceput.

$ (%pot a' deci#iei, deoarece stabileşte recomand+ri pentru alegerea unei soluţii.$ (t%di%, deoarece stimulezã creativitatea, inovarea şi dialogul între partenerii interesaţi.

&ncep"nd cu sf"rşitul anilor FG în practic+ inginereascã din ţãrile puternic industrializate s$arãsp"ndit o nouã abordare de creştere a calitãţii şi scãdere a consumurilor. 7tatisticile aratã cã pentruo unitate monetarã investitã într$un studiu de *20 se obţin : de unitãţi monetare.

?a început '0 a fost consideratã o metodã inginereascã de scãdere a costurilor, av"nd de aceeao tentã pur economicã. Pe parcurs însã '0 a devenit o metodologie orientatã cãtre analizastructural funcţionalã a produselor şi de cãutare creativã a soluţiilor.



onform 7@*7 < 88:H:48$HI, obiectivele urmãrite a se realiza prin aplicarea metodei suntîn principal, urmãtoarele/

$= creşterea valorii de întrebuinţare a obiectului studiat şi reducerea cheltuielilor de producţie, în special a celor materiale. 7e urmãreşte ca, în final, raportul dintre valoareade întrebuinţare şi cheltuielile de producţie ale obiectului studiat sã fie maimizat1

$= îmbunãtãţirea calitãţii produselor şi serviciilor1

$= îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã şi de viaţã1$= creşterea productivitãţii muncii.!biectivele urmãrite a se realiza prin metoda valorii se stabilesc în funcţie de indicatorii

tehnico$economici şi sociali specifici domeniului respectiv şi av"ndu$se în vedere natura şicompleitatea obiectului studiat.

'etoda valorii urmãreşte stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuinţare a produselor şi costurile de producţie.

&n timp ce toate metodele clasice de reducere a costurilor pornesc de la produs şi îşi propunsã gãseascã soluţiile cele mai economicoase de realizare a acestuia, '0 studiazã produsele plec"ndde la funcţiile lor. #etoda realizeazã o le!ãturã directã între funcţiile unui produs şi costurilenecesare realizãrii lui &ntre nivelul funcţiilor şi al costurilor trebuie sã eiste un raport de

proporţionalitate. '0 concepe sau reconcepe produsul ignor"nd soluţia iniţialã.&n vederea maimizãrii raportului 5valoare de întrebuinţare4cost6 '0 urmãreşte creşterea

valorii de întrebuinţare a produsului şi nu numai scãderea costului.*plicarea acestei metode impune activitatea în echip+, aşa cum se va remarca în continuare.Pentru a putea supravieţui sau a se dezvolta, o întreprindere (indiferent de obiectul ei de

activitate) trebuie s+ elibereze resurse. Pentru o întreprindere acest rezultat se poate atinge şi prindiminuarea costurilor. Dar aceast+ reducere a costurilor nu se poate opera în orice condiţii, ca deeemplu în condiţii de calitate necorespunz+toare. '0 ia în considerare aceste condiţii impuse

produsului şi o face într$un mod original, dezvolt"nd o metodologie proprie.#ist+ metode clasice de reducere a costurilor, cum ar fi/

$ trecerea la producţia de serie1$ normalizarea1$ utilizarea de procedee de fabricaţie mai performante1$ etc.@oate metodele enumerate mai sus, ca şi oricare alt+ metod+ clasic+ de reducere a costurilor

5p+c+tuieşte6 prin a considera produsul ca fiind perfect şi prin aplicarea lor se modific+ numaifazele de fabricaţie sau anumite materiale.

7pre deosebire de aceste metode clasice '0 pune în discuţie îns+şi concepţia produsului,definind precis funcţiunile esenţiale ale produsului şi elimin"ndu$le pe cele inutile şi totuşicostisitoare.

oncepţia unui produs care s+ corespund+ cerinţelor utilizatorului şi care s+ poat+ fi realizatcu minimum de resurse reprezint+ obiectul '0.

*ceasta înseamn+ c+ '0 permite modificarea unui produs eistent sau concepţia unuia nouneţin"nd cont dec"t de funcţiunile strict necesare ale acestuia şi în conformitate cu cerinţeleutilizatorului.

"ele mai mari beneficii de pe urma aplicãrii #V se obţin prin aplicarea acestuia în faza de proiectare



O-iective'e )V

'etoda valorii urmãreşte stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuinţare a produsului, serviciului şi costurile de producţie directe şi indirecte pe care le genereazã acesta.!biectivul de bazã al metodei poate fi eprimat prin urmãtoarea relaţie matematicã/

0î4t J maim (8.8)

nde 0î reprezintã valoarea de întrebuinţare a produsului iar t costul total al acestuia. $n afara efectelor economice imediate #V pune în evidenţã şi unele carenţe în sistemul de

or!anizare al întreprinderii, care !enereazã pierderi în diferite faze ale procesului de producţie*lte obiective ale '0 sunt/

$ reducerea costurilor de producţie1$ satisfacerea în mãsurã sporitã a cerinţelor utilizatorului1$ testarea unor noi performanţe prin creşterea limitatã a costurilor1$ simplificarea proceselor de fabricaţie1$ încura3area lucrului în echipã1$ promovarea g"ndirii creative.

7copurile *20 sunt/$ creşterea calit+ţii produselor1$ creşterea performanţelor produselor1$ scãderea consumului de materiale1$ scãderea consumului de energie1$ creşterea volumului producţiei fãrã investiţii ma3ore1$ lichidarea locurilor înguste1

$ înlocuirea materialelor deficitare1

1. Detemi"aea "ome"c'ato%'%i de $%"c&ii.

I. F%"c&ii'e UP,%'%i

§ B8/ #ste fiabil

§ B:/ !fer+ timp suficient de bac%$up

§ B=/ #ste mentenabil

§ B>/ *re aspect estetic§ B9/ Permite cuplarea la reţeaua de energie electric+

§ BG/ *sigura electrosecuritatea utilizatorului

§ BH/ #ste silenţios

§ BK/ 7e încarc+ rapid

§ BI/ *re greutate redus+

§ B8/ <ezista la agenţi mecanici

§ B88/ 7emnalizeaz+ funcţionarea

§ B8:/ *re dimensiuni reduse

Dime"(io"ae te/"ic0 a $%"c&ii'o



F1 E(te $ia-i'

Biabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv de a$şi îndeplini funcţia specificã în condiţiiledate şi de$a lungul unei perioade date.

&n literatura de specialitate, fiabilitatea este consideratã ca o caracteristicã tehnicã de calitate,definitã ca probabilitatea ca oricare eemplar din produsul respectiv sã îndeplineascã funcţia pentru

care a fost creat fãrã a se defecta, un anumit interval de timp, în anumite condiţii de eploatare.Biabilitatea P7$ului poate fi apreciatã prin durata de funcţionare neîntreruptã a acestuia.Pentru utilizatori

8J aL@Mbateriile P7 au o durat+ preconizat+ de minim 9 ani şi o durat+ maim+ de 8 ani.Pentru P7$ul analizat valoarea acestui indicator este @JHani.

(9) D

(8D) 8

u

u

=

=

9 D

8D 8

a b

a b

+ =

+ =

Din rezolvarea acestui sistem de ecuaţii, obţinem valorile coeficienţilor a şi b/

9 ( 8)8 8

a ba b

⋅ + = ⋅ −⋅ + =

9 D 88D 8 9

a b aa b

− − =⇒ ⇒ =+ =

88D 8 8

9b b⋅ + = ⇒ = −

8 8H8 :H H H 8 8 D.>

9 9 9% u a b u= ⇒ = ⋅ + ⇒ ⋅ − = − = ⇒ =

F2 O$e0 timp (%$icie"t de -ac3%p

@impul de bac%$up oferit de P7 este una din principalele funcţii ale acestui produs. *cesttimp de bac%$up este necesar pentru protecţia calculatoarelor, echipamentelor de telecomunicaţii saua altor echipamente electrice la c+derile de tensiune dar şi pentru funcţionarea acestora dup+stoparea alimentarii de curent pentru a putea salva munca efectuat+ p"n+ în acel moment. @impul de

bac%$up poate fi apreciat prin durata de funcţionare a echipamentelor din momentul întreruperiicurentului.

Pentru utilizatori

: Lu a % b= +

P7$urile au un timp de bac%$up de minim 9 minute şi maim : de minute.&n cazul P7$ului analizat, pentru un consum de =IN (un calculator cu un monitor ?D

(==N), o imprimant+ (9) şi : boe (8N), valoarea acestui indicator este @JK minute.

(9) D

(:D) 8

u

u

=

=

9 D

:D 8

a b

a b

+ =

+ =

Din rezolvarea acestui sistem de ecuaţii, obţinem valorile coeficienţilor a şi b/9 D ( 8)

:D 8

a b

a b

⋅ + = ⋅ −

⋅ + =

9 D 8

:D 8 89

a ba

a b

− − =⇒ ⇒ =

+ =

8 89 D

89 =b b⋅ + = ⇒ = −

: :

8 888D 8D D.==89 = =

u a b u= ⋅ + ⇒ = ⋅ − = =



F4 E(te me"te"a-i'

'entenabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv de a$şi îndeplini funcţia specificã, atuncic"nd mentenanţa se efectueazã în condiţii date, cu proceduri şi remedii prescrise.

'entenanţa este ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice efectuate în scopulmenţinerii sau restabilirii unui dispozitiv în starea de a$şi îndeplini funcţia specificatã.Principalul indicator de apreciere al mentenabilitãţii este timpul mediu de mentenanţã sau de

reparaţii$@rep.. tilitate acestei funcţii va fi/

min=

rep

% u

% =

nde min%

.. rep% $ @impul minim, respectiv timpul mediu de mentenanţ+.

Pentru P7$ul analizat :D minrep% =, min

8Dmin% = .

=

8D D.9:Du

= =

F5 ae a(pect e(tetic

Buncţia este subiectivã, utilitatea intrinsecã a acesteia poate fi apreciatã prin note acordate de

cei investigaţi variantei concrete de produs/ >

ma)

& u &

=,

nde, -JG9 şi reprezintã nota obţinutã de variantã. -ma. J 8 şi reprezintã nota maimã posibilã.

>

G9D.G9

8DD

u = =

F6 Pemite c%p'aea 'a e&ea%a de e"e!ie e'ectic0

P7$ul este echipat cu un redresor alimentat la :: O :>0. P7 funcţioneaz+ normal lavariaţiile de tensiune cuprinse între limitele M8; şi 89; din tensiunea nominal+.

tilitatea funcţiei se apreciaz+ prin lungimea cablului de alimentare/

9u a ' b= ⋅ +

?imitele acceptate de utilizatori sunt/ min ma8 , = ' m ' m= = .

Pentru produsul analizat, acest indicator de utilitate are valoarea ?J:m.

9

9

(8)

(=) 8

u

u=

=

D

= 8

a b

a b

+ =

+ =

D ( 8)

= 8

a b

a b

+ = ⋅ −

⋅ + =

8: 8

:a a= ⇒ =

8 8D

: :b b⇒ + = ⇒ = −

9 9

8 8 8: : 8 D.9

: : :u a b u= ⋅ + = ⋅ − = − ⇒ =

F7 A(i!%a e'ecto(ec%itatea %ti'i#ato%'%i

Protecţia utilizatorului se poate aprecia prin rezistenţa de izolaţie, tensiunea de încercare lastrãpungere, curentul de scurtcircuit.

Dacã se considerã tensiunea de încercare la strãpungere drept dimensiune tehnicã a funcţiei,atunci utilitatea acestei funcţii se determinã cu relaţia/



minG

ma min

( ( u

( (

−=

−

Prin investigaţie statisticã în r"ndul utilizatorilor potenţiali s$a stabilit cã/

min 8 V =

ma 9( )V =

&n cazul P7$ului analizat, J=0.

G 9

= 8 :D.9

9 8 >u u

−= = ⇒ =

−

F8 E(te (i'e"&io(

7ilenţiozitatea este un concept at"t de înşel+tor şi atr+g+tor în acelaşi timp. &ncep"nd cuvremurile în care turbinele din P$uri ni se p+reau fireşti, conceptul de silent computing a cunoscutun drum lung pentru a a3unge în stadiul în care se afla în zilele noastre, şi putem spune c+ în acestmoment ne bucur+m de o diversitate mai mare ca oric"nd, piaţa fiind saturata cu soluţii performanţe

de r+cire, în condiţii de zgomot redus. 'ai mult dec"t at"t, spre deosebire de anii trecuţi, din ce înce mai mulţi utilizatori de P7 îşi doresc o soluţie silenţioas+, motivele fiind evident deosebit devariate.

Buncţia poate fi apreciat+ prin nivelul zgomotului emis. &n cazul analizat se considera/

H .Ku =

F9 ,e :"cac0 apid

*ceast+ funcţie poate fi apreciat+ prin durata de înc+rcare a acumulatorului din momentul încare este alimentat de la reţeaua de energie electric+.

Pentru utilizatori/K

Lu a % b= +

Pentru P7$uri cu accumulator G*h se considera c+ timpul minim de înc+rcare este @J9hşi timpul maim de înc+rcare @J8Gh.

Pentru P7$ul analizat timpul de înc+rcare este @JKh.

(9) D 9 D

(8G) 8 8G 8

u a b

u a b

= + = ⇒

= + =

Din rezolvarea acestui sistem de ecuaţii, obţinem valorile coeficienţilor a şi b/

888 8 889

988

a a

b a b

= ⇒ =

= − ⇒ = −

K K K

8 9 =K D.:H

88 88 88u u u= ⋅ − ⇒ = ⇒ =

F; Ae !e%tate ed%(0

*ceast+ funcţie este apreciat+ prin greutatea proprie a P7$ului, care este QJH.>%g.

?imitele admise de utilizatori sunt/ min =* +! = şi ma 8D* +! =



I Lu a * b= +

8(=) = H(8) 8 8 8 =

H

au a b

u a bb

== + =

⇒ ⇒ = + = = −

I I I

>.>

=8 H.> D.G:H H Hu u u= ⋅ − ⇒ = ⇒ =

F1< Re#i(ta 'a a!e"&i meca"ici

*ceast+ funcţie este determinat+ de urm+torii parametri/ masa dispozitivului şi în+lţimea delucru. tilitatea acestei funcţii va fi/

8D ( , )u f m h=

Pentru P7$ul analizat valorile acestor parametrii sunt/ mJH.>%g şi hJ .= m.*v"nd în vedere calitatea materialelor şi calitatea materialelor folosite se considera/

8D D.Iu =

F11. ,em"a'i#ea#0 $%"c&io"aea

Buncţia este subiectiv+, utilitatea intrinsec+ a acesteia poate fi apreciat+ prin note acordatede cei investigaţi variantei concrete de produs.

tilitatea acestei funcţii se poate aprecia cu relaţia/

ma

8> &

& u =

, unde ma, & & $nota obţinut+ de variant+, respectiv nota maim+ posibil+.

Deci 88 9D D.9D

8DDu = =

F12. Ae dime"(i%"i ed%(e

0olumul şi cele trei dimensiuni (lungimea, l+ţimea şi în+lţimea= determina prin relaţiide inverse proporţionalitate utilitatea acestei funcţii.

Pentru simplificare se poate folosi drept dimensiune tehnic+ O în+lţimea aparatului,astfel înc"t, utilitatea acestei funcţii se poate eprima prin relaţia/

ma8:

min ma

, , u , ,

−

= − nde/ E min , . ma , $ &n+lţimea aparatului, în+lţimea minim+,respectiv în+lţimea maim+ acceptabil+.

onsider"nd/ EJI9mm1 min ma91 89 = =

8:

I9 89DD.99

8DDu

−= =

−

Diagrama de relaţii repere$funcţii este/

@abelul @8



7 B8 B: B= B> B9 BG BH BK BI B8 B88 B8:<edresor $<8 arcasa $<: *cumulator$

<=

2nvertor $<> Ruruburi $<9

Panouindicator $<G

ablu dealimentare

$<HC C

Detemi"aea dia!amei de e'a&ii $%"c&iiepee , a maticei de i"cide"&0> a

maticei cote'o de paticipae> a maticei

.1 Detemi"aea dia!amei de e'a&ii $%"c&iiepee

Diagrama de relaţii funcţii$repere eprima relaţiile care eist+ între repere şi funcţii. Plec"ndde la aceast+ diagram+ se poate determina matricea de incidenţ+.

0om nota cu < i reperele iar cu B 3 funcţiile produsului.Diagrama de relaţii repere$funcţii este descrisã în tabelul @8.

.2 Detemi"aea maticei de i"cide"&ã

Diagrama de relaţii repere$funcţii epliciteaz+ reperele care materializeaz+ fiecare funcţie.n reper poate contribui la materializarea unei singure funcţii sau a mai multora.

2ncidenţa reperului Si6 asupra funcţieiT 536 se noteaz+ cu ai3.

*i3 J S86 dac+ reperul Si6 contribuie la materializarea funcţiei S36 şi S6 dac+ reperul Si6 nucontribuie la materializarea funcţiei S36.Putem astfel defini matricea de incident+ S*6.

* J ij a

'atricea de incidenţã este@abelul @>



aij F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12

R1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1

R2 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1

R3 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1

R4 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1

R5 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

R6 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1

R7 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0

analiza si ingieria valorii

Documents