analiza senzoriala a uleiului

8/19/2019 Analiza Senzoriala a Uleiului

1/6

ANALIZA SENZORIALA A ULEIULUI

Pentru uleiul brut rezultat în urma presării şi purificării, se etermină!

" #ustul, mir$sul, cul$area %e&amen $r#an$leptic'

" aciitatea liberă

" c$n(inutul e seiment %se etermină )$lumetric'*

E&amenul $r#an$leptic se referă la e&aminarea cu a+ut$rul analiz$ril$r senz$riali, a pr$bel$r eulei pentru aprecierea următ$arel$r caracteristici!

" Aspectul-se $bser)ă uleiul aflat într"un paar -erzelius cu iametrul e ./ mm, într"un strat e0// mm la temperatura e 1/2 34 uleiul trebuie să fie limpee şi fără impurită(i*

" Mirosul-se e&aminează pr$ba încălzită la 1/2 3 pe baie e apă sau prin frecarea unei cantită(imici e ulei în palmă*

" Gustul-se e#ustă pr$ba la 5.2 34 se epistează #ustul specific materiei prime in care se $b(inesau #ust străin e alterare, amar, r6nce, în(epăt$r*

" Culoarea-se e&aminează )izual pr$ba e analizat, aflată într"un paar -erzelius in sticlăinc$l$ră* 7n cazul pr$bel$r e c$l$ra(ie slabă,înăl(imea stratului e ulei este e 0// mm, iar în

cazul pr$bel$r e c$l$ra(ie încisă, înăl(imea stratului e ulei este e ./ mm*

8E9ER:INAREA 8ENSI9A9II RELA9I;E A ULEIURILOR

8ensitatea se p$ate etermina cu!

" are$metrul, în cazul pr$bel$r licie

" balan(a :$r"


2/6

" are$metre sau term$aer$metre, cu lun#ime t$tală e ma&im.//mm, etal$nate pentru următ$arele inter)ale e ensitate!

"/,10/"/,=//

"/,1>/"/,==/

"/,=./"/,>?/

"/,>5/"/,@0/

"/,>@/"0,///

" term$metre e la /". /23

" cilinru e sticlă e imensiuni c$relate cu cele ale are$metrului utilizat %l ///ml'*

Pregătirea probei:

Uleiul e analizat se men(ine la temperatura camerei p6nă a+un#e la $ temperatură să nu iferecu mai mult e /,.23 e cea a meiului ambiant, ap$i se intr$uce în cilinrul curat şi uscat*

Mod de lucru:

" 3ilinrul cu uleiul e analizat se aşează pe $ placă perfect $riz$ntală, pre)ăzută cu şuruburi calcare%a'*

" Spuma e)entual f$rmată la suprafa(a, se spar#e cu $ ba#etă încălzită, fără a atin#e suprafa(a pr$usului*

" Aer$metrul sau term$aer$metrul, curat şi perfect uscat, (inut e capătul superi$r, se intr$uce cu#ri+ă în ulei %b', fără a atin#e pere(ii cilinrului %c'* 8upă ce $scila(iile au încetat, se citeşte lani)elul inferi$r al meniscului %e', ensitatea uleiului la temperatura la care se face eterminarea*Se intr$uce ap$i term$metrul pentru citirea temperaturii uleiului %'*

Mod de calcul:

" 8ensitatea relati)ă la 5/23 se calculează astfel!


3/6

5/ B 5/ /,///1@ CtD %0'

în care!

" 5/ " ensitatea relati)ă citită pe aer$metru la temperatura eterminării

" CtD B iferen(a e temperatură intre temperatura eterminării şi 5/23* 8acă temperaturaeterminării este mai mare ec6t 5/23, )al$area /,///1@CtD se aau#ă, iar acă temperaturaeste mai mică e 5/23, )al$area se scae* 8acă etal$narea aer$metrului este făcuta la ?23,)al$area ensită(ii relati)e se împarte la ensitatea apei la 5/23 care este /,@@>* Rezultatele a$uă eterminări nu trebuie să ifere între ele cu mai mult e! " /,//5 pentru acelaşi aparat şiacelaşi $perat$r " /,//F pentru aparate şi $perat$ri iferi(i*

Determinarea densităţii relative cu picnometrul

Aparatura:" picn$metre in sticlă calibrate, pre)ăzute cu $puri şlefuite, e iferite f$rme şi

capacită(i* 3alibrarea picn$metrului şi eterminarea ensită(ii relati)e se face la 5/23*

" term$stat pentru men(inerea temperaturii la %5//,5'23 şi la %1//,5'23* Determinarea cifrei deapă a picnometrului

Cifra de apă a picnometrului reprezintă masa apei istilate, la 5/23, c$n(inută e picn$metrulastupat cu $p şi umplut c$mplet, inclusi) canalul capilar sau p6nă la reper la picn$metrele fărăcapilar*

" 7nainte e eterminare, picn$metrul şi $pul său se cură(ă cu amestec sulf$cr$mic sau sespală cu apă istilată, ap$i cu alc$$l etilic şi eter etilic, upă care se usucă într"un curent e aer,

lipsit e praf*" Picn$metrul uscat este lăsat timp e $ $ră să ia temperatura camerei şi ap$i se c6ntăreşteîmpreună cu $pul la balan(a analitică, cu precizia e /,///5#* Ap$i picn$metrul sec6ntăreşte cu apă istilată pr$aspăt fiartă şi răcită la 0>"5/23, e)it6n f$rmarea bulel$r e aer* Seşter#e e&teri$rul cu $ c6rpă curată şi uscată, care să nu lase scame şi se intr$uce în term$stat la%5//,5'23, une se (ine GF/ min*

" E&cesul e apă ieşit in tubul capilar se înepărtează cu 6rtie e filtru fără a atin#e $rificiulcapilar la picn$metrul fără reper sau se sc$ate apa p6nă la reper cu 6rtie e filtru făcută sul, picn$metrul fiin men(inut în term$stat %baia e apă e la / la %5//,5'23* Ap$i

picn$metrul şters se c6ntăreşte cu precizie e /,///5#* Cifra de apă se calculează cu f$rmula!3ifra e apă B m5"m0

în care!

m0B masa picn$metrului #$l la 5/23, în #*

m5B masa picn$metrului cu apă istilată la 5/2 3 în #*


4/6

Mod de lucru

H 7nainte e analiză, uleiurile se auc la temperatura e 0>"5/2 3* 3u a+ut$rul unei pipete seumple cu ulei picn$metrul în prealabil spălat şi uscat* Picn$metrul cu reper se umple p6nă pu(insub reper*

H E&cesul e ulei ieşit in capilar sau care epăşeşte reperul se înepărtează cu a+ut$rul 6rtieie filtru*

H Se intr$uce picn$metrul în term$stat sau în baia e apă la temperatura e%5//,5'23 timpe F/ min* 8acă e&istă bule e aer, pr$ba se men(ine în term$stat p6nă bulele a+un# la suprafa(ă şise spar# cu $ ba#etă încălzită, fără a atin#e suprafa(a uleiului

H Se astupă ap$i picn$metrul cu $pul său şi se cură(ă în e&teri$r cu $ c6rpă muiată în benzensau benzină, (in6n picn$metrul cu a+ut$rul unei 6rtii e filtru* Se c6ntăreşte ap$i la balan(aanalitică* 8ensitatea relati)ă!

în care!

m0" masa picn$metrului #$l, în #

m5" masa picn$metrului cu apă istilată, în #

mF" masa picn$metrului cu ulei

8E9ER:INAREA IN8I3ELUI 8E IO8

Indicele de iod inică #raul e nesaturare al uleiului şi #răsimil$r şi se e&primă în #rame i$abs$rbit e 0// # pr$us* :et$a se aplică uleiuril$r şi #răsimil$r care nu c$n(in sisteme euble le#ături c$n+u#ate*

Metoda Hanus: Reacti)i!

" cl$r$f$rm sau tetracl$rură e 3a, lipsite e substan(e reucăt$are "acicl$riric, i$, ti$sulfate s$iu s$lu(ie /,ln

" i$ură e p$tasiu ami$n s$lu(ie %m$n$br$mură e i$'*

Mod de lucru:


5/6

" Se c6ntăreşte /,///5 într"un )as ErlenmaJer cu $p r$at in pr$ba analizată

" Se aau#ă peste pr$ba c6ntărită 0/ cmF s$l)ent %cl$r$f$rm sau 33l?' şi se a#ită p6nă la a#itareac$mpletă4 se aau#ă cu birueta 5.cmF s$lu(ie Kanus şi se a#ită pentru $m$#enizare*

" -al$nul cu pr$ba se astupă şi se lasă în repaus F/** *1/min %în func(ie e )al$area inicelui ei$' la întuneric şi temperatura e%5.12'3*

" Se aau#ă în bal$n 5/ cmF s$lu(ie e i$ură e p$tasiu şi 0//cmF apă istilată şi se spală cu #ri+ă#6tul bal$nului şi $pul e $rice urmă e i$*

" Se titrează rapi cu s$lu(ie e ti$sulfat e s$iu /,ln p6nă la cul$area #alben pal*" Se aau#ă 0** *.cmF s$lu(ie ami$n şi se c$ntinuă titrarea p6nă la ispari(ia t$tală a cul$rii alb*

" Se efectuează în paralel 5 pr$be cu aceleaşi cantită(i e s$l)ent şi reacti) Kanus şi în acelaşic$n(inut ar fără #răsime*

Mod de calcul:

Inice e i$! %I i'

în care!

H /,051@ " cantitatea e i$ în #, c$respunzăt$are la lcmF ti$sulfat e s$iu s$lu(ie n*

H ;" )$lumul s$lu(iei e ti$sulfat f$l$sit la titrarea pr$bei mart$r, în cmF*

H;0 " )$lumul s$lu(iei e ti$sulfat e s$iu f$l$sit la titrarea pr$bei e analizat, în cmF*

H > n " n$rmalitatea s$lu(iei e ti$sulfat e s$iu f$l$sită la titrare*

H > m " masa pr$bei supuse analizei, în #*

3a rezultat se ia meia aritmetică a 5 eterminări paralele, care nu iferă între ele cu mai mult e0*


6/6

Determinarea acidităţii organice prin titrare în prezenţă de indicatori

1. Principiul metodei:Pr$ba e analizat se neutralizează prin titrare cu s$l* e NaOK /,0n sau MOK /,. n în prezen(ăe fen$lftaleină %uleiuri escise' sau albastru e alcalii 1 - %uleiuri c$l$rate' ca inicat$r*2. Reactivi:

" s$l)ent amestec e alc$$l etilic şi eter etilic, 05 neutralizat fa(ă e fen$lftaleină" NaOK sau MOK , s$lu(ie ap$asă /,0 n sau /,. n %în func(ie e aciitatea uleiului'" fen$lftaleină s$lu(ie alc$$lică 0 sau albastru e alcalii 1- s$lu(ie alc$$lică /,53. Pregătirea probei:Pr$bele e uleiuri licie la temperatura camerei, $m$#ene limpezi, se analizează ca atare*Pr$bele e uleiuri licie la temperatura camerei, cu ceruri sau #licerie ins$lubilizate, seîncălzesc la 1/$3, se $m$#enizează şi se filtrează prin 6rtie e filtru*4. Modul de lucru:Se c6ntăresc într"un paar ErlenmeJer, cu precizie e /,/0 # , 5./ # pr$bă e analizat %înfunc(ie e aciitatea pr$bei'*Pentru uleiuri încise la cul$are se lucrează cu cantită(i e 5"F # pr$bă*

Se aau#ă ./"0./ cmF s$l)ent şi se a#ită p6nă la c$mpleta iz$l)are a pr$bei* Se aau#ă ."1 picături e inicat$r, f$l$sin fen$lftaleină pentru pr$usele escise la cul$are şi albastrul e alcalii1- pentru cele puternic c$l$rate*Se titrează ap$i cu s$lu(ie e MOK sau NaOK p6nă la punctul e )irare %r$z persistent 0 minut pentru fen$lftaleină, )erzui în cazul albastrului e alcalii'*Rezultatele se p$t e&prima în aci $leic sau inice e aciitate! Aci $leic B5>5 ; n m 0/// 0//B5>,5 ; n mîn care!; Q )$lumul s$lu(iei e MOK sau NaOK f$l$sit la titrare, cmFn Q n$rmalitatea s$lu(ie e NaOK sau MOKm Q masa pr$bei luată în analiză, #5>5 Q masa m$leculară a aciului $leic, #Inice e aciitate B.1,00 ; n m, m# MOK#; Q )$lumul s$lu(iei e MOK sau NaOK f$l$sit la titrare, cmFn Q n$rmalitatea s$lu(ie e NaOK sau MOKm Q masa pr$bei luată în analiză, #.1,00 Q cantitatea e MOK, în #, c$respunzăt$are la 0 cmF MOK s$lu(ie n*. Repetabilitate:8iferen(a intre $uă pr$be paralele trebuie să fie e ma&im /,/. m# MOK# pr$us în cazululeiuril$r şi #răsimil$r brute şi ma&im /,/F m# MOK# pr$us în cazul cel$r rafinate*

analiza senzoriala a uleiului

Documents