analiza pietei muncii reg vest 2008 -...

Consorţiul Regional Vest – Analiza pieţei muncii 2008 1

ANALIZA PIEŢEI MUNCII Regiunea Vest

2008

Consorţiul Regional Vest


Cuprins:

I. Analiza principalilor indicatori statistici ...................................................................................................... 2 1. Analiza principalilor indicatori demografici............................................................................................ 2 2. Analiza principaliilor indicatori economici ............................................................................................. 8 3. Analiza principalilor indicatori ai pietei muncii .................................................................................... 12

II. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM ...... 17 III. Analiza datelor din anchetele în întreprinderi.......................................................................................... 26

I. Analiza principalilor indicatori statistici

În analiza principalilor indicatori statistici au fost utilizate urmatoarele niveluri de analiza : - Romania in context european (indicatori la nivel national analizati comparativ cu situatia la nivel

european) - Nivelul interregional : analizeaza pozitia regiunii comparativ cu celelalte regiuni, cu nivelul national

si, in functie de datele disponibile, cu nivelul european - Nivelul intra-regional : compara datele disponibile la nivel judetean cu situatia la nivel regional.

I.1. Analiza principalilor indicatori demografici

Analiza datelor statistice privind populaţia, poziţionează Romania printre ţările de mărime medie în

cadrul Uniunii Europene (concluzie pe baza ponderii de cca. 4,4% a populatiei Romaniei din totalul celor 27 de tari membre ale UE).

Populatia la 1 ianuarie 2006

-mii locuitori- Romania UE-27 % RO din totalul UE-27 21610.2 492852.4 4.38%

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

La 01 ianuarie 2007 populaţia Uniunii Europene a fost de aproximativ 493 milioane locuitori, trei sferturi din populaţie este localizată în doar 6 din cele 27 state componente (Germania, Franţa, Maria Britanie, Italia, Spania, Polonia). România se situează pe locul 7 în ierarhia ţărilor europene cu 21,6 milioane locuitori (comunicat de presă 3/11 iulie 2007, INS).

În clasamentul noilor ţări membre UE, România este pe poziţia a doua, în ceea priveşte numărul populaţiei

şi poziţia a doua în ce priveste suprafaţa, fiind devansată doar de Polonia. Astfel, România este comparabilă ca populaţie cu alte tări europene şi repezintă un important punct de interes pentru strategia viitoare a Uniunii Europene.


Evoluţia trendului populaţiei globale în România este în evidentă descreştere. Prognozele privind populaţia Romaniei în perioada 2005 – 2015 (tabelul de mai jos) arată o scădere de la aproximativ 21 de milioane la puţin peste 20 de milioane de locuitori.

Evoluţia populaţiei proiectate pe judeţe, regiune şi ţară în perioada 2003-2025 Judeţe An

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Arad 461700 460700 457100 452100 445600 437600 Caraş-Severin 333900 332300 327100 320000 310900 300100 Hunedoara 489900 482300 460500 435600 407400 376500 Timiş 661200 661400 659500 654200 645200 631800 Total Regiunea Vest 1946700 1936700 1904200 1861900 1809100 1746000 Total România 21733 600 21614700 21226300 20696600 20026400 19243400

Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, p.21

Realizând o analiză comparativă între situaţia la nivel naţional şi regional privind populaţia (datele sunt

prezentate în tabelul de mai jos), putem concluziona următorele: 1. Între regiunile României se înregistrează disparităţi semnificative, cel mai relevant exemplu fiind

diferenta dintre numărul locuitorilor din Regiunea Nord-Est (3.732.583 loc. - 17,29%) care este dublu faţă de Regiunea Vest (1.927.229 loc. - 8,93%).

2. Regiunea Vest se situează pe ultimul loc, la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul populaţiei.

Populatia la 1 iulie 2006 - mii locuitori-

Regiune Nr. Loc. % din totalul la nivel national TOTAL ROMANIA

21584365 100%

Nord-Est 3732583 17.29% Sud-Est 2837834 13.15% Sud-Muntenia 3312342 15.35% Sud-Vest Oltenia 2293895 10.63% Vest 1927229 8.93% Nord-Vest 2730132 12.65% Centru 2530818 11.73% Bucuresti- Ilfov 2219532 10.28%

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Regiunea Vest este formată din patru judeţe: Arad, Caraş - Severin, Hunedoare şi Timişoara.

Distribuţia populaţiei pe judeţe în cadrul regiunii se află în tabelul de mai jos. Din datele prezentate este evident faptul că la nivel intraregional există un dezechilibru în ceea ce priveşte populaţia.

Populatia la 1 iulie 2006 -mii muncitori-

Judetul Nr. Loc. % din totalul la nivel regional TOTAL Regiune 1927229 100% Judetul Arad 458487 23.79% Judetul Caras 330517 17.15% Judetul Hunedoara 477259 24.76% Judetul Timis 660966 34.30%

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2007


Dacă mergem mai în profunzime cu analiza, încercând să vedem care este situaţia între judeţele regiunii comparativ cu datele de la nivel regional şi naţional, putem observa următoarele: 1. Analiza distribuţiei populaţiei pe gen ne arată că nu există disparităţi semnificative la nivel intra-

regional, se remarcă o distribuţie relativ egală între judeţe, şi comparativ cu media naţională, însă distribuţia pe medii de provenienţă scoate în evidenţă o situaţie total difeită.

2. Comparativ cu media naţională, urbanizarea întregii regiuni este mult mai accentuată 3. În cadrul regiunii se observă o diferenţă semnificativă între judeţe 4. Ca exemplu, două judeţe, Hunedoara şi Timiş, prezintă o pondere mult peste media naţională şi

regională în ceea priveste mediul de rezidenţă. Judeţul Hunedoara este pe primul loc în ceea ce priveste numărul locuitorilor din mediul urban, atât la nivel regional, cât şi naţional.

Populatia stabila la 1 iulie 2006 -numar persoane-

Total (nr. Pers.)

Femei Barbati Urban Rural

Romania 21584365 11063176 10521189 11913938 9670427

Regiunea Vest 1927229 997352 929877 1223730 703499 Judetul Arad 458487 237973 220514 254425 204062 Judetul Caras 330517 169516 161001 186943 143574 Judetul Hunedoara

477259 245310 231949 367106 110153

Judetul Timis 660966

344553

316413

415256

245710

Anuar Statistic al Romaniei, 2007

Populatia stabila la 1 iulie 2006 -Structura pe sexe si medii rezidentiale (%)-

Femei (%)

Barbati (%)

Urban (%)

Rural (%)

Romania 51.26% 48.74% 55.20% 44.80% Regiunea Vest 51.75% 48.25% 63.50% 36.50% Judetul Arad 51.90% 48.10% 55.49% 44.51% Judetul Caras 51.29% 48.71% 56.56% 43.44% Judetul Hunedoara 51.40% 48.60% 76.92% 23.08% Judetul Timis 52.13% 47.87% 62.83% 37.17% Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Analizând structura populaţiei pe grupe de vârstă pentru anul 2006 atât la nivel naţional cât şi la nivel regional putem avea o posibilă interpretare:

1. Regiunea Vest se află pe penultimul loc la nivel naţional, după Regiunea Bucureşti Ilfov, cu cea mai mică pondere în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani. Astfel concluzionăm că nivelul naşterilor este scăzut in regiunea Vest, cu un viitor impact negativ asupra educaţiei şi mai apoi asupra forţei de muncă.

2. Cu toate că numărul de copii este mai mic decât media naţională, la nivelul tinerilor lucrurile stau altfel. Pentru grupa de vârstă 15-24 ani, Regiunea Vest se situează la un nivel relativ egal cu media naţională. O posibilă explicaţie este numărul mare de studenţi care vin din alte zone în centrele universitare ale regiunii.

3. Cu o pondere semnificativ mai mare faţă de nivelul naţional, Regiunea Vest se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul populaţiei pe grupele de vârstă 24-49 ani şi 50 – 64 ani. De asemenea este peste media UE al acest capitol. Acest lucru poate fi explicat prin atractivitatea regiunii pentru forţa de muncă din România.


4. Confirmând concluzia de mai sus, Regiunea Vest se află pe locul şase în ce priveşte ponderea populaţiei vârstnice, sub media naţională şi europeană. Astfel, posibil ca persoanele care au venit în regiune pentru locuri de muncă şi nu mai sunt active pe piaţa muncii (pensionare) să se întoarcă în judeţele de origine.

Structura populatiei pe grupe de varsta in 2006

Grupa de varsta ] TOTAL 0-14 ani 15-24 ani 24-49 ani 50-64 ani 65 ani si peste

UE-27 100.0% 16.0% 12.7% 36.4% 18.1% 16.8% Romania 100.0% 15.4% 15.1% 37.0% 17.7% 14.8%

Regiunea Nord-Est 100.0% 18.1% 15.9% 35.7% 15.8% 14.4% Regiunea Sud-Est 100.0% 15.2% 15.1% 37.3% 17.9% 14.5% Regiunea Sud-Muntenia

100.0% 15.2% 14.3% 36.2% 17.8% 16.6%

Regiunea Sud- Vest Oltenia

100.0% 15.2% 14.6% 36.3% 17.7% 16.2%

Regiunea Vest 100.0% 14.7% 14.9% 37.5% 18.6% 14.4% Regiunea Nord- Vest 100.0% 15.9% 15.6% 37.2% 17.7% 13.6% Regiunea Centru 100.0% 15.6% 15.4% 37.3% 18.0% 13.7%

Regiunea Bucuresti- Ilfov

100.0% 11.8% 14.4% 40.1% 19.3% 14.5%

Sursa : Pentru UE, datele din Eurostat (populatia pe grupe de varsta la 1 ianuarie). Pentru Romania, calculat pe baza datelor INS (structura populatiei la 1 iulie) din Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2007.

. La nivel intra-regional, în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe grupe de vârtă se remarcă că nu sunt abateri de menţionat fată de media naţională şi europeană.

In mod similar, analiza pe judete in cadrul Regiunii Vest :

Grupa de varsta TOTAL

0-14 ani 15-24 ani 24-49 ani 50-64 ani 65 ani si peste UE-27 100.0% 16.0% 12.7% 36.4% 18.1% 16.8% Romania 100.0% 15.4% 15.1% 37.0% 17.7% 14.8% Regiunea Vest

100.0% 14.7% 14.9% 37.5% 18.5% 14.4%

Judetul Arad 100.0% 15.0% 14.4% 36.6% 18.5% 15.5% Judetul Caras Severin

100.0% 14.8% 15.0% 36.4% 19.0% 14.8%

Judetul Hunedoara

100.0% 14.6% 14.5% 38.1% 18.6% 14.2%

Judetul Timis

100.0% 14.5% 15.4% 38.1% 18.4% 13.6%

Sursa: Calculat pe baza datelor INS (structura populatiei la 1 iulie) din Anuarul Statistic al Romaniei, 2007.


Analiza pronozată a evoluţiei populaţiei în grupe mari de vârstă ne arată următoarele aspecte: 1. Regiunea Vest are un trend de scădere a populaţiei sub media naţională, pe ambele intervale de

prognoză 2005-2015 şi 2005-2025, pe toate categoriile de vârstă (cu excepţia grupei de vârstă peste 65 de ani, în intervalul 2005-2025)

2. Judeţele Arad şi Timiş vor avea un trend de scădere a populaţiei semnificativ mai mică decât media naţională şi regională, în toate grupele de vârstă şi pentru ambele intervale de prognoză.

3. Discrepanţe mari la nivel intra-regional şi faţă de media naţională : a. Judeţul Hunedoara va fi afectat cel mai mult de scăderea populaţiei, pe toate grupele de vârstă, în

ambele intervale de prognoză. Scăderea populaţiei este dramatică, procentul de scădere fiind aproape dublu faţă de al celorlalte judeţe.

b. Grupa de vârsta 0-14 ani va înregistra cea mai mare scădere a populaţiei în judeţul Hunedoara, procentul fiind aproape dublu fată de media regiunii şi cea naţională, pentru ambele intervale de prognoză. Pe locul doi se află judeţul Arad, în ceea ce priveşte scăderea populaţiei din această grupă de vârstă pe ambele intervale de prognoză.

c. Pentru grupa de vârstă 15-64 de ani evoluţia populaţiei, în judeţul Arad, are un trend mult sub media naţională şi regională pentru ambele intervale de prognoză.

d. Cea mai mare creştere a ponderii populaţiei vârstnice, în regiune se va înregistra în judeţul Timiş care va fi de peste 2 ori fată de media regiunii şi de peste 3 ori faţă de media naţională, pentru intervalul de prognoză 2005 - 2025.

Evolutia populatiei in grupe mari de varsta- varianta medie. (Mii pers.)

2015-2005 2025-2005 2005 2010 2015 2020 2025 Nr. % Nr. %

Romania 21614,7 21226,3 20696,6 20026,4 19243,4 -918,1 -4,2% -2371,3 -11,0 0-14 3432,5 3152,9 3024,6 2798,7 2511,8 -407,9 -11,9% -920,7 -26,8% 15-64 15033,4 14990,2 14606,0 13956,6 13384,0 -427,4 -2,8% -1649,4 -11,0% 65 si peste 3148,8 3083,2 3066,0 3271,1 3347,6 -82,8 -2.6% 198,8 6,3% Regiunea Vest 1936,7 1904,2 1862,0 1809,2 1746,0 -74,7 -3,86% -190,7 -9,85% 0-14 293,5 263,4 252,6 236,5 214,5 -40,9 -0,59% -79 -26,92% 15-64 1369,2 1371,3 1338,4 1282,0 1231,8 -30,8 -2,25% -137,4 -10,04% 65 si peste 274,0 269,5 271,0 290,7 299,7 -3 -1,09% 27,7 9,38 Judetul Arad 460,7 457,1 452,1 445,6 437,6 -8,6 -1,87% -23,1 -5,01% 0-14 71,1 65,7 63,8 60,9 57,0 -7,3 -10,27% -14,1 -19,83% 15-64 319,1 324,4 322,2 314,7 309,1 3,1 0,97% -10 -3,13% 65 si peste 70,5 67,0 66,0 69,9 71,4 -4,5 -6,38% 0,9 1,28% Judetul Caras Severin 332,3 327,1 320,0 310,9 300,1 -12,3 -3,70% -32,2 -9,69% 0-14 50,6 46,4 45,2 42,3 38,4 -5,4 -10,67% -12,2 -24,11% 15-64 233,2 232,8 226,7 217,6 209,5 -6,5 -2,79% -23,7 -10,16% 65 si peste 48,6 47,9 48,1 51,0 52,3 -0,5% -1,03% 3,7 7,61% Judetul Hunedoara 482,3 460,5 435,6 407,4 376,5 -46,7 -9,68% -105,8 -21,94 0-14 72,4 61,0 55,0 48,9 42,1 -17,4 -24,03% -30,3 -41,85% 15-64 343,6 332,4 313,4 288,5 264,1 -30,2 -8,79 -79,5 -23,14% 65 si peste 66,6 67,2 67,2 70,1 70,4 0,6 0,90% 3,8 5,71% Judetul Timis 661,4 659,5 654,4 645,2 631,8 -7 -1,06 -29,6 -4,48% 0-14 99,4 90,4 88,6 84,3 77,1 -10,8 -10,87% -22,3 -22,43% 15-64 473,7 481,7 476,1 461,1 449,1 2,4 0,51% -24,6 -5,19% 65 si peste 88,3 87,3 89,7 99,8 105,6 1,4 1,59% 17,3 19,59% INS, << Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025>> ( realizata in 2003)- varianta medie.


Figura de mai jos ilustrează schimbările care se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici. Concluziile sunt următoarele:

1. În acest moment, în valoare absolută, numărul tinerilor este peste numărul populaţiei peste 65 de ani. 2. Însă pe orizontul de timp 2005-2025, prognozele arată ca numărul tinerilor va scădea, iar cel al

vârstnicilor va creşte. 3. În jurul anului 2015 este estimat, ca numărul tinerilor şi al vârstnicilor să se egaleze, iar ulterior se

numărul tinerilor va fi semnificativ mai mic decât al vârstnicilor. 4. În concluzie, în maxim 20 de ani, se inversează puternic acest raport. Astfel se va creşte mult cererea /

nevoia de servicii sociale şi asistenţă şi va scade mult oferta disponibilă de forţă de muncă.

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor România, 2005-2025

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030

Mii pers.

0-14

65 si peste

Sursa : datele din prognoza INS

În concluzie, efectele acestor evoluţii demografice vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de lucru (mai putini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potential asupra dezvoltarii economico-sociale a regiunii.


I.2. Analiza principaliilor indicatori economici

2.1 Analiza PIB/locuitor

Realizând o analiză comparativă între situaţia la nivel naţional şi regional privind PIB/Loc raportat la paritatea puterii de cumpărare standard (PCS) (datele sunt prezentate în tabelul de mai jos), putem concluziona următoarele:

1. Disparităţi semnificative se înregistrează între regiunile României, un exemplu fiind ponderea constant dublă a Regiunii Bucuresti – Ilfov (situat pe primul loc) faţă de Regiunea Nord – Est (situat pe ultimul loc), în perioada 2001 - 2005

2. La nivel naţional remarcăm Regiunea Bucuresti-Ilfov cu un PIB/locuitor care se apropie de 75% din media UE-27, iar (la extrema cealaltă) Regiunea Nord-Est cu doar 24.2% din media europeana. Acest aspect probabil va influenţa alocările financiare din fondurile structurale, pe regiuni, în vederea îndeplinirii obiectivului convergenţă.

3. Regiunea Vest în perioada 2001 – 2005, se situează pe poziţia secundă după Regiunea Bucureşti Ilfov şi cu un procent semnificativ peste media naţională.

4. Raportat la nivelul european, puterea de cumparare standard (PCS)/PIB/locuitor din România reprezinta 35.5% din media europeana (UE-27=100), in anul 2005.

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

PIB/loc. la paritatea puterii de cumparare standard (PCS) -%fata de media europeana(UE-27=100)-

2001 2002 2003 2004 2005

UE-27 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 Romania 27.6 29.4 31.5 34.1 35.5 Regiunea Nord-Vest 25.6 27.8 30.5 33.1 33.7 Regiunea Centru 28.9 31.7 33.8 35.6 36.0 Regiunea Nord-Est 19.8 21.0 22.7 23.7 24.2 Regiunea Sud-Est 23.7 25.2 26.9 30.9 30.9 Regiunea Sud-Muntenia

21.9 23.5 25.5 28.5 29.1

Regiunea Bucuresti-Ilfov

58.3 60.9 60.6 64.7 74.8

Regiunea Sud-Vest Oltenia

23.3 23.6 26.8 28.9 28.1

Regiunea Vest 29.4 32.0 35.6 39.2 39.8 Sursa : Eurostat


Analizând ritmurile de creştere a PIB/loc faţă de anul anterior (în perioada 2005-2010) la nivel naţional rezultă următoarele aspecte:

1. Regiunea Vest, cu excepţia anului 2006, are o creştere sub media naţională. 2. Începând cu anul 2008, se vor înregistra evoluţii relativ egale ale PIB/locuitori. 3. Evoluţiile prognozate prevad în continuare, în perioada 2006-2010, un trend de crestere a PIB în toate

regiunile tarii. Cresterea reala a PIB fata de anul anterior

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania 4.2 7.9 6.1 6.5 6.1 5.8 Nord-Est 3.0 6.1 5.4 6.7 6.3 6.2 Sud-Est 0.3 6.9 5.1 6.5 6.2 6.1 Sud-Muntenia 1.9 7.5 5.3 6.6 6.1 6.0 Sud-Vest Oltenia -2.2 9.0 6.0 6.5 5.9 5.8 Vest 1.8 8.4 5.3 6.3 5.8 5.7 Nord-Vest 1.8 6.6 5.9 6.5 6.0 5.9 Centru 1.5 9.5 7.0 6.2 5.8 5.5 Bucuresti-Ilfov 16.1 7.7 7.6 6.5 6.1 5.7

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, “Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in 2010” www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Analizând ritmurile de creştere a PIB/loc faţă de anul anterior (în perioada 2005-2007) şi prognoza pentru

perioada 2008- 2010 la nivel intraregional rezultă următoarele aspecte: 1. Prognoza evoluţiei, sub media regională şi naţională, a PIB/locuitor în judeţele Arad şi Timiş. 2. Ritmurile superioare de crestere, a PIB/locuitor, în judeţele Caraş Severin şi Hunedoara.

O posibilă explicaţie este creşterea activităţii economice în aceste judeţe. Cresterea reala a PIB fata de anul anterior

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania 4.2 7.9 6.1 6.5 6.1 5.8 Regiunea Vest 1.8 8.4 5.3 6.3 5.8 5.7 Judetul Arad 1.6 8.2 5.8 5.8 5.6 5.5 Judetul Caras Severin 0.1 8.6 5.4 6.8 6.3 6.0 Judetul Hunedoara -0.9 8.2 5.5 6.7 6.1 5.9 Judetul Timis 3.8 8.5 4.8 6.2 5.7 5.6

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, “Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in 2010”(febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

În ceea ce priveşte prognoza proiecţiei PIB/locuitori, la nivel regional, analiza relevă următoarele aspecte:

1. Disparităţi regionale mari între judeţele Timiş (situat pe primul loc, în ce priveste valoarea PIB/loc) şi Caraş Severin (situat pe ultimul loc), diferenţa fiind de peste 50% între ele.

2. Nivelul superior înregistrat în judeţel Arad şi Timiş, care le situează peste media regională. O explicaţie posibilă, fiind gradul mare de atractivitate al celor două judeţe pentru investitori sau existenţa unor activităţi economice care realizează produse cu valoare adaugată ridicată.

Proiectia PIB/loc.-Euro

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania ? ? ? ? ? ? Regiunea Vest 4128.8 5256.9 6337.1 7196.3 8138.8 9127.8 Judetul Arad 4232.9 5513.2 6687.1 7557.8 8527.3 9542.3 Judetul Caras Severin 3206.0 3963.4 4792.4 5469.7 6212.1 6993.5 Judetul Hunedoara 3361.3 4428.1 5373.1 6125.0 6944.4 7802.5 Judetul Timis 5080.8 6324.3 7553.0 8570.6 9681.3 10848.5


2.2 Valoarea adaugată brută Valoarea adaugata bruta (VAB) reprezinta valoarea nou creata (rezultata din valoarea noilor produse si servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Analiza evoluţiei structurii VAB pe sectoare de activitate, prin compararea structurii VAB la nivel naţional şi judeţean, ne arată aspectele următoare:

1. Regiunea Vest se situează peste media naţională în ceea ce priveste sectoarele Industrie (29,63% faţă de 27,9%) şi Agricultură, piscicultură, silvicultură (10,4 faţă de 9,54%)

2. În Sectorul Industrie, activitatea Industrie prelucrătoare este semnificativ mai mare decăt media naţională.

3. În cadrul sectorului Servicii, nivelul Regional faţă de cel naţional este puţin mai mare pentru următoarele activităţi „Transport, depozitare, comunicaţii” şi „Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi”

4. Regiunea Vest se află sub media naţională sectoarele Construcţii (6,34% Regiunea Vest faţă de 7,26%) şi Servicii (53,63% Regiunea Vest faţă de 55,30%).

Structura Valoarii Adaugată Brută (VAB), pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005 (%)

Romania Regiunea Vest Arad Caraş Severin

Hunedoara Timis

Agricultura, piscicultura, sivicultura

9,54 10,4 11,79 16,44 8,02 8,83

Industrie, din care : 27,9 29,63 28,03 18,77 35,14 31,34 Industria extractiva 1,50 1,50 0,45 2,11 4,38 0,50 Industria prelucratoare 23,81 25,45 25,87 15,51 23,57 29,31 Energie electrica, termica, gaze, apa

2,59 2,68 1,71 1,15 7,19 1,53

Constructii 7,26 6,34 4,99 5,59 7,36 6,87 Servicii, din care : 55,30 53,63 54,32 58,93 49,49 52,96 Comert 11,05 10,58 13,33 5,99 9,12 11,16 Hoteluri si restaurante 2,37 1,91 1,52 3,69 1,57 1,73 Transport, depozitare, comunicatii 11,05 11,50 8,35 18,85 10,81 10,81 Intermedieri financiare 2,29 1,42 1,51 1,22 1,62 1,32 Tranzactii imobiliare, prestari servicii pt intreprinderi

12,27

13,33

15,71

13,52

10,88

13,08

Administratie publica si aparare 6,40 5,50 6,04 7,69 6,00 4,23 Invatamant 3,83 3,51 2,50 3,77 3,78 3,88 Sanatate si asistenta sociala 3,09 3,06

2,43 2,70 3,92 3,12

Alte activ. de servicii colective, sociale si personale

2,95

2,82

2,93

1,77

1,79

3,63

Total 100 100 100 100 100 100 Sursa : Calculat pe baza datelor INS, ‘Conturi nationale Regionale ‘, editia 2008

Analizând datele la nivel intraregional şi naţional, observăm aspectele următoare:

1. Disparităţi semnificative între judeţe şi faţă de media naţională pe anumite sectoare de activitate : - Sectorul Servicii care este semnificativ mai mare în judeţul Caraş Severin (58,93% situat pe primul loc şi

peste media naţională) faţă de judeţul Hunedoara (49,40 situat pe ultimul loc). Subsectorul Comerţ are o pondere peste media naţională şi aproape dublă în judeţul Arad faţă de judeţul Caraş Severin.

- Sectorul Industrie are o pondere dublă în judeţul Hunedoara (35,14% situat pe primul loc şi peste media naţională) faţă de judeţul Caraş Severin (18.77% situat pe ultimul loc). Subsectorul Industrie


prelucrătoare, în judeţul Timiş are o pondere aproape dublă faţă de judeţul Caraş Severin şi peste media naţională. Subsectorul Energie electrică, termică, gaze, apă are o pondere triplă în judeţul Hunedoara faţă de media naţională şi mult peste celelalte judeţe din regiune.

- Sectorul Agricultură, piscicultură, silvicultură are o pondere dublă în judeţul Caraş Severin (16,44% situat pe primul loc şi peste media naţională) faţă de judeţul Hunedoara (8.02% situat pe ultimul loc) 2. Mai jos sunt realizate comparaţii la nivel intraregional şi naţional, concluziile fiind distincte pentru fiecare judeţ :

• Arad: a. Sectorul Servicii este bine reprezentat în judeţ (54,32% din VAB) având în vedere locul doi în Regiune, apropiat de media naţională. Iar în cadrul acestui sector, domeniile comerţ (13,33%) şi Tranzacţiile imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi (15,72%) sunt cele mai mari din regiune şi semnificativ mai mari decât media naţională. b. De asemenea, în sectorul agricultură, piscicultură, silvicultură (11,79%) acest judeţ ocupă a doua poziţie din regiune privind ponderea VAB, peste media naţională şi regională. c. Sectorul Industria prelucrătoare are pondere apropiată de media regională şi naţională. d. Sectorul Construcţii ocupă o pondere semnificativ mai mică (4,99%) decât media naţională şi regională.

• Caraş Severin: a. Sectorul Servicii, are o pondere care îl situează pe primul loc (58,93%) la nivelul regiunii şi semnificativ mai mare decât media naţională. În cadrul acestui sector, domeniile Hoteluri si restaurante (3.69%), Transport, depozitare, comunicaţii(18,85%) şi Administraţie publică şi apărare (7,69%) ocupă ponderi semnificativ superioare faţă de media regională şi naţională. b. Sectorul Agricultură, piscicultură şi silvicultură (16,44%) are o pondere peste media regiunii şi cea naţională c. Ponderi semnificativ reduse faţă de media naţională şi regională se constată în sectoarele Industrie prelucrătoare (15,51%, cea mai mică din regiune) şi sectorul Comerţ (5,99%).

• Hunedoara: a. Sectorul Industrie are o pondere (35,14%) semnificativ mai mare faţă de media regiunii şi cea naţională. În cadrul acestui sector, comparativ cu media regională şi naţională se remarcă ponderea mai mare a domeniului Energia electrică, termică, gaze, apă (7,19%). b. Sectorul Serviciilor are ponderea (49,49%) cea mai mică din regiune, sub media naţională.În cadrul sectorului Servicii, domeniile Sănătate şi asistenţă socială (3,92%), Învăţământul (3,78%) are o pondere mai mare decât cea regională şi apropiată de celelate judeţe din regiune. c. Construcţiile (7,36%) au o pondere putin mai mare decât media regională şi naţională.

• Timiş: a. La acest judeţ se constată o distribuire, a VAB pe sectoare de activitate, relativ aproape de media regiunii. b. Sectorul Industrie are o pondere de 31,34%, care este peste media media naţională şi regională. În cadrul acestui sectori, domeniul Industria prelucrătoare are ponderea (29,31%) peste media naţională şi regională. Domeniul Administratie publică şi apărare are o pondere de 4,23%, sub media naţională şi regională.


I.3. Analiza principalilor indicatori ai pieţei muncii

In momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de munca din Romania se utilizeaza doua serii de date statistice diferite : balanta fortei de munca (BFM) si ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO). Evolutia principalilor indicatori ai pietei muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentata in tabelul de mai jos (exemplu pentru Regiunea Vest). În urma analizei informatiilor din studiul AMIGO, situaţia la nivel naţional şi intraregional se prezintă astfel:

• Populatia activa,: 1. Ponderea populaţiei active a avut o evoluţie oscilanţă în perioada 2002-2005, în Regiune. De remarcat

este nivelul uşor inferior al populaţiei active în regiune, comparativ cu media naţională. 2. Disparitati majore pe sexe si medii rezidentiale în ce priveste populaţia activă şi populaţia ocupată

- Diferenţa de gen : ponderile semnificativ mai mici înregistrate în rândul femeilor, faţă de bărbaţi, de peste 10-15% şi care este semnificativ mai mică în raport cu media naţională.

- Diferenţa de şanse egale/mediu de rezidenţă: creşterea populatiei active si populatiei ocupate în mediul urban, dar semnificativ mai mici pentru persoanele din mediul rural faţă de media naţională.

• Rata de ocupare : 1. Rată de ocupare mult mai mică a regiunii faţă de rata de ocupare propusă de UE pentru anul 2010. 2. Rata de ocupare cu o evoluţie oscilantă nivel regional, şi situată la un nivel apropiat de cel naţional. 3. Cresterea inregistrată în anul 2006 a ratei de ocupare la nivel regional, aproape egală cu media

naţională. 4. Disparitati majore pe sexe si medii rezidential în ce priveste rata de ocupare :

- Ingrijorătoare este rata mică de ocupare, pentru populatia feminina şi masculină, comparativ cu media europeană (ţintele UE pentru 2010).

- Rata relativ apropiată de media naţională a populaţiei feminine şi masculine, în raport de media naţională.

5. Rata de ocupare usor mai mare, pentru anul 2006, a populaţiei masculine din regiune faţă de media naţională.

• Somajul (BIM), in 2006 : 1. Media inferioară a ratei somajului regională, faţă de media natională (6.4 % fata de 7.3%) ; 2. Disparităţi semnificative între:

- Rata somajului mai mare a somajului in mediul rural) din regiune, fată de rata somajului rural la nivel national.

- Rata somajului semnificativ mai mare in cazul barbatilor fata de cea a femeilor. Deşi ponderea populaţiei feminine ocupate este mai mică faţă de populaţia masculină!

3. Grupa de vârstă 15-24 ani înregistrează o rată a somajului, la nivel regional, mult sub cea naţională.


Principalii indicatori privind forta de munca, conf. AMIGO (%)

-Evolutia 2002-2006 si analiza comparativa- REGIUNEA VEST RO UE-27 UE-15

2002 2003 2004 2005 2006 2006 2006 2006 Tinte UE pt 2010

Rata de activitate Total, 15-64 ani 62.1 60.8 61.9 60.7 62.8 63.7 Masculin 70.2 69.6 70.3 69.3 71.9 70.8 Feminin 54.3 52.3 53.8 52.3 53.9 56.6 Urban 60.3 58.7 60.9 58.9 62.5 62.6 Rural 65.5 64.7 63.9 64.2 63.3 65.2 Tineri 15-24 ani 36.2 31.1 36.6 29.6 28.3 31.0 Masculin 39.3 37.4 42.0 35.7 33.9 35.9 Feminin 33.0 24.5 31.1 23.3 22.4 25.9 Urban 32.0 26.3 31.8 25.4 22.3 24.7 Rural 43.7 40.1 45.5 37.6 39.3 39.7 Rata de ocupare Total, 15-64 ani 57.6 57.1 56.9 56.6 58.7 58.8 64,3 64,5 70 Masculin 64.9 64.8 63.4 63.9 66.5 64.7 71,6 72,6 Feminin 50.5 49.7 50.5 49.5 51.1 53.0 57,1 54,5 60 Urban 55.2 54.7 55.6 54.8 58.6 57.2 Rural 62.0 61.5 59.3 60.0 58.9 61.1 Tineri 15-24 ani 29.9 26.8 29.7 24.4 24.0 24.5 Masculin 31.4 31.6 32.1 27.6 28.3 28.2 Feminin 28.4 21.6 27.3 21.0 19.5 20.6 Urban 25.6 22.2 25.0 20.1 18.8 18.0 Rural 37.8 35.1 38.5 32.3 33.4 33.5 Rata somajului (BIM)

Total (15 ani si peste) 7.1 5.9 8.0 6.7 6.4 7.3 Masculin 7.4 6.6 9.6 7.7 7.4 8.2 Feminin 6.8 4.9 5.9 5.3 5.2 6.1 Urban 8.5 6.8 8.7 7.0 6.2 8.6 Rural 5.0 4.6 6.7 6.1 6.7 5.6 Tineri (15-24 ani) 17.3 14.0 18.8 7.8 4.3 21.0 Masculin 20.1 15.4 23.5 22.7 5.6 21.6 Feminin 13.9 11.7 12.2 10.0 2.9 20.2 Urban 20.1 15.3 21.3 20.7 3.5 27.3 Rural 13.6 12.5 15.4 14.2 5.9 15.6 In varsta de munca (15-64 ani)

7.1 5.9 8.1 6.8 6.5 7.6

Sursa : INS (AMIGO)-Anuar Statistic si « Forta de munca in Romania. Ocupare si Somaj ». Pentru EU-25, EU-15 : EUROSTAT, www.epp.eurostat.ec.europa.eu


Analiza structurii populaţiei constatăm aspectele următoare: - Regiunea Vest are o pondere de două ori mai mică a populatiei ocupate in agricultura faţă de

nivelul national. - Regiunea Vest ocupă locul secund pentru populaţia ocupată în sectorul Industrie - Regiunea Vest înregistrează ponderi apropiate de nivelul naţional pentru sectoarele Construcţii şi

Comerţ.

Structura populatiei ocupate, pe activitati, in 2006 (%) RO Nord-

Est Sud-

Muntenia Vest Centru Sud-

Est Sud-Vest Oltenia

Nord-Vest

Bucuresti-Ilfov

Agricultura si silvicultura

31 48 35 19 17 32 46 29 2

Industri, din care 25 18 25 34 35 22 20 27 21 Industria extractiva

1 1 2 3 1 1 3 1 0

Industria prelucratoare

21 16 21 29 32 20 14 25 18

Energie electrica si termica, gaze, apa

2 2 2 3 2 2 3 2 2

Constructii 6 5 8 7 7 6 4 5 7 Servicii, din care 39 29 32 40 42 40 30 38 70 Comert 11 9 9 11 12 10 8 12 20 Hoteluri si restaurante

2 1 1 2 2 2 1 2 2

Transport, depozitare si comunicatii

5 3 4 7 6 7 4 5 11

Intermedieri financiare

1 1 1 1 1 1 1 1 3

Tranzactii imobiliare si alte servicii

3 2 3 2 2 3 2 2 9

Administratie publica si aparare

5 4 5 5 5 6 5 4 9

Invatamant 4 4 3 4 6 5 4 5 5 Sanatate si asistenta sociala

4 4 3 5 4 4 3 4 6

Celelalte activitati ale economiei nationale

3 2 2 3 3 2 2 2 6

Sursa : Calculat pe baza datelor INS (AMIGO)-Anuarul Statistic 2007

La analiza comparativa la nivel interregional observăm următoare:

1. În sectorul Agricultură, judeţul Caraş Severin are ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate, procent superior mediei naţionale şi mult peste media regională. Celelalte judeţe se situează sub media regională şi mult sub media naţională.


2. În sectorul Industrie, judeţul Hunedoara are ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate, procent superior mediei naţionale şi regionale. Celelalte judeţe au o pondere relativ apropiată de media regională.

3. În sectorul Construcţii, judeţul Arad are ponderea cea mai mică a populaţiei ocupate, procent inferior mediei naţionale şi regionale. Celelalte judeţe au o pondere relativ apropiată de media naţională.

4. În sectorul Servicii, judeţul Timiş are o pondere superioară mediei regionale şi naţionale. Celelalte judeţe, cu excepţia judeţului Caraş Severin, au o pondere superioară mediei naţionale.

Structura comparativa pe judete a populatiei ocupate civile, pe activitati, in 2006 (%)

ROMANIA R. VEST ARAD CARAS SEVERIN

HUNEDOARA TIMIS

Agricultura si silvicultura

31.0 25.0 23.8 36.2 22.4 23.2

Industrie, din care 25.0 29.1 31.5 23.2 32.4 27.9 Industria extractiva 1.0 1.9 0.7 0.3 6.5 0.4 Industria prelucratoare

21.0 25.5 29.4 21 23.1 26.2

Energie electrica, termica, gaze, apa

2.0 1.7 1.4 1.9 2.9 1.2

Constructii 6.0 5.4 4.3 5.2 5.5 5.9 Servicii, din care : 39.0 40.5 40.4 35.4 39.7 43 Comert 11.0 13.8 15.4 9.8 14.5 13.9 Hoteluri si restaurante

2.0 1.6 1.2 1.9 1.5 1.8

Transport, depozitare, comunicatii

5.0 5.2 5.8 4.7 4.6 5.3

Intermedieri financiare

1.0 0.8 0.8 0.6 0.8 0.8

Tranzactii imobiliare

3.0 4.9 4.5 3.3 4.8 5.7

Administratie publica si aparare

5.0 2.1 2.2 3.0 2.2 1.6

Educatie 4.0 4.6 3.9 4.9 4.4 5.1 Sanatate si asigurari sociale

4.0 4.7 3.8 4.8 4.8 5.2

Altele 3.0 2.8 2.8 2.4 2.1 3.6 TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Sursa : caculat pe baza datelor INS, Anuarul statistic (din Balanta Fortei de Munca la sfarsitul anului)


În Regiunea Vest, analiza datelor statistice privind structura populatiei ocupate pe niveluri de educatie evidentiaza următoarele :

1. Riscul de somaj creste si sansele de ocupare se reduc cu cat nivelul de educatie este mai scazut. 2. Rata somajului regional pentru persoanele cu nivel scazut de educatie (cel mult invatamant

gimnazial) este mai mare decat la nivel national. 3. Persoanele cu nivel mediu de educatie (invatamant profesional, liceal sau postliceal) au o rată de

somaj sub rata totala a somajului regional si sunt ceva mai mici decat ratele calculate la nivel national pentru acelasi nivel de educatie.

4. Persoanele cu studii superioare înregistrează o rata de somaj sub rata totala a somajului regional si sunt ceva mai mici decat ratele calculate la nivel national pentru acelasi nivel de educatie.

5. Disparităţi seminificative: - Disparităţi de gen: Rata somajului după nivelul de educaţie, în rândul femeilor înregistrează o rată semnificativ mai mică decât în rândul bărbaţilor toate categoriile de educaţie, mult sub media naţională. Rata de ocupare după nivelul de ocupare al femeilor este seminificativ mai mic pentru cele care au un nivel redus de educaţie, comparativ cu media naţională. - Disparităţi după mediul de rezidenţă: Rata somajului mică a persoanelor din mediu rural şi cu nivel superior de pregătire, comparativ cu media naţională şi cea regională. Rata semnificativ mai mare de ocupare a persoanelor din mediu rural cu nivel scăzut şi mediu de pregătire.

Rata somajului (BIM) dupa nivelul de educatie in 2006 (%)

Rata de ocupare dupa nivelul de educatie in 2006 (%)

Total Scazut Mediu Superior Total Scazut Mediu Superior Romania 7.3 7.6 7.8 3.8 58.8 39.6 64.9 86.1 Regiunea Vest

6.4 8.4 6.4 3.3 58.7 35.4 66.8 86.4

Masculin 7.4 10.3 7.3 3.0 66.5 43.1 73.0 87.3 Feminin 5.2 6.4 5.0 3.6 51.1 30.0 59.8 85.4 Urban 6.2 13.7 5.9 3.4 58.6 23.1 65.5 87.0 Rural 6.7 6.1 7.5 1.8 58.9 46.5 70.0 80.9

Sursa : INS (AMIGO), ‘Forta de munca in Romania : Ocupare si somaj’, editia 2007

Analiza structurii populaţiei pe nivelulri de educaţie arată ca Regiunea vest se situează la un nivel apropiat de media naţională. Structura populatiei pe niveluri de educatie (dupa ultimul nivel de studii absolvit)

ISCED 0-2 ISCED 3-4 ISCED 5-6 TOTAL RO 40.9% 50.8% 8.3% 100.0% NORD-VEST 42.1% 51.2% 6.6% 100.0% CENTRU 37.2% 55.5% 7.3% 100.0% NORD-EST 44.1% 49.1% 6.7% 100.0% SUD-EST 44.5% 49.3% 6.2% 100.0% SUD-MUNTENIA 44.8% 49.3% 5.9% 100.0% BUCURESTI-ILFOV 27.1% 52.6% 20.3% 100.0% SUD-VEST OLTENIA 42.7% 49.6% 7.8% 100.0% VEST 40.5% 51.4% 8.0% 100.0%

Sursa : Eurostat, Sondaje privind forta de munca, conf. Studiului de piaţa muncii- WYG Inernational Ltd. (Phre TVET 2004)


II. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Analiza comparativă se bazează pe informaţiile furnizate de AJOFM Arad, AJOFM Timiş şi AJOFM Caras Severin cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct numărul de şomeri proveniţi din rîndul absolvenţilor. Pentru judeţul Hunedoara nu au fost facute analize, întrucât autorii nu au avut acces la informaţiile referitoare la acesta. În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din bazele de date a AJOFMurilor acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. În Regiunea Vest, conform evidenţele AJOFMurilor pentru anul 2007, se înregistrau un număr de 61.417 şomeri înregistraţi, din care 11.665 de absolvenţi, pentru 40.065 locuri de muncă vacante.

Analiza care urmează are umătoarele limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora); - posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării); - informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM; - dificultăţile de corelare între nomenclatoarele de calificare din învăţământ şi COR; - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

În cele ce urmează vor fi prezentate domeniile şi calificările în raport cu numărul de şomeri şi locurile de muncă vacante, iar în final vor urma căteva observaţii faţă de situaţiile relevate.

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

18

A. P

RIN

CIPALELE CONST

ATĂRI DIN

ANALIZ

A EVOLUŢIE

I LA NIV

ELUL O

CUPAŢIILOR RELEVANTE PENTRU

LIC

EU

Judeţ ARAD (în 200

7):

Judeţ CARAŞ SEVERIN

(în 200

6):

Judeţ TIM

IŞ (in 200

7):

Jud. H

D.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în scădere şi

locuri de muncă vacante în creştere):

- P

rofil “Ser

vicii”:

- “A

genţi în activitatea financiară şi

comercială” - 24 şom

eri faţă de 88 locuri de

muncă vacante

- “A

genţi com

erciali şi m

ijlocitori de

afaceri” - 6

5 şomeri faţă de 93 locuri de

muncă vacante

- “A

lţi lucrătoricu studii m

edii în

gestiunea

econom

ică şi adm

inistrativă” - 1

99 şom

eri

faţă de 12

5 locuri de muncă vacante

- “Secretari şi o

peratori la m

aşini d

e scris şi

calcul” - 29 şomeri faţă de 83 locuri de

muncă vacante

- “Funcţionari de expediţie şi alţi agenţi

poştali” - 1

5 şomeri faţă de 53 locuri de

muncă vacante

- Pro

fil “Ser

vicii” - m

ai ales do

men

iul “

Econo

mic”:

- “A

genţi în activitatea financiară şi com

ercială” - 2

şom

eri

faţă de 10

0 locuri de muncă vacante ,

- “A

genţi com

erciali şi m

ijlocitori de afaceri” - 1

8 şomeri

faţă de 62

locuri de muncă vacante,


peratori la m

aşini d

e scris şi de calcul” - 9

şomeri faţă de 64 locuri de muncă vacante,

- “Funcţionari expediţie şi alţi agenţi p

oştali” - 3 şom

eri

faţă de 42


- “A

lţi funcţionari de birou” - 2

8 şomeri faţă de 42 locuri

de m

uncă vacante,

- Pro

fil “Teh

nic” - m

ai ales dom

eniul “

Mecatronică şi

inform

atică”

: - “T

ehnicieni şi o

peratori echipam

ente calcul” - 7

2 şomeri

faţă de 89


Nu au fost furnizate date

pentru nivelul Liceal.

Nu au fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică negativă şi potenţial relativ mic de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în creştere şi locuri de muncă vacante în scădere):

- P

rofil “Ser

vicii”:

- “A

lţi lucrătoricu studii m

edii în

gestiunea

econom

ică şi adm

inistrativă” - 1

99 şom

eri

faţă de 12


- “A

lţi funcţionari de birou” - 3

7 şomeri

faţă de 28

locuri de muncă vacante

- P

rofil “Teh

nic”:

- “T

ehnicieni o

peratori echipam

ente de

calcul” - 96

şom

eri faţă de 66 lo

curi de

muncă vacante

- “T

ehnicieni electronică, transpo

rturi, po

ştă

şi telecomunicaţii” - 65

şom

eri faţă de 15


- Pro

fil “Ser

vicii”

- “A

lţi lucrători cu studii m

edii în

gestiunea econo

mică şi

administrativă” - 1

94 şom

eri, din care 194

absolvenţi faţă

de 124 lo

curi de muncă vacante;



Nu au fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică relativ echilibrată de

absorţie pe piaţa muncii (număr de

şomeri relativ egal cu

Nu a fost id

entificată o astfel d

e situaţie.

- “Funcţionari în

serviciile de evidenţă contabilă şi

financiară” - 28

şom


muncă vacante;

- “T

ehnicieni o

peratori echipam

ente de calcul” - 72

şom

eri

faţă de 89




Nu au fost

furnizate

date.

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

19

B. P

RIN

CIP

ALELE CONST

ATĂRI DIN

ANALIZ

A EVOLUŢIE

I LA NIV

ELUL O


RUTA PROGRESIVĂ


7):


(în 200

6):

Judeţ TIM

IŞ (in 200

7):

Jud. H

D.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în scădere şi locuri de muncă vacante în creştere):

- Dom

eniu

l “Com

erţ”

- “A

genţi în activitatea financiară şi

comercială” - 2

4 şomeri faţă de 88


- “A

genţi com

erciali şi m

ijlocitori de

afaceri” - 6

5 şomeri faţă de 93 locuri

de m

uncă vacante

- “V

ânzători în

magazine şi pieţe” -


locuri de

muncă vacante

- Dom

eniu

l “Constru

cţii şi lu

crări

publice

”

- “Z

idari” - 72 şomeri faţă de 87 locuri

de m

uncă vacante

- Dom

eniu

l “M

ecanică”

- “C

onducător auto” - 21

9 şomeri faţă

de 384 lo

curi de muncă vacante

- Dom

eniu

l “In

dustria tex

tilă

şi

pielă

rie”

- “O

peratori la m

aşini, utilaje şi

instalaţii din in

dustria încălţăm

intei” -

30 şom

eri faţă de 53 locuri de muncă

vacante

- Dom

eniu

l “Turism

şi alim

enta

ţie”

- “O

spătari şi b

armani” - 96 şomeri

faţă de 11


- Dom

eniu

l “Com

erţ”

- “A

genţi în activitatea econom

ică şi financiară” - 2

şomeri faţă de 100


- “A

genţi com

erciali şi m

ijlocitori de afaceri” - 2

1 şomeri faţă de 61 locuri de muncă vacante,

- “V

ânzători în

magazine şi pieţe” - 435

şom

eri, din

care 435 absolvenţi faţă de 547 lo

curi de muncă

vacante,

- Dom

eniu

l “Constru

cţii şi lu

crări publice

”

- “Z

idari” - 2


locuri de muncă

vacante,

- “D

ulgheri” - 2

şom


vacante,

- “C

onstructori în beton armat şi asimilaţi” - 2 şom

eri

faţă de 40


- “Instalatori şi m

ontatori ţevi” - 35 şomeri faţă de 67


- “Z

ugravi, tapetari, lăcuitori şi v

opsitori” - 12 şomeri

faţă de 53


- Dom

eniu

l “In

dustrie textilă

şi pielă

rie”

- “L

ucrători în

indu

stria textilă şi confecţii” - 47



- “L

ucrători în

prelucrarea pielii şi fabricarea

încălţăm

intei” - 1

3 şomeri faţă de 96 locuri de muncă

vacante,

- Dom

eniu

l “M

ecanică”

- “C

onducători de maşini şi u

tilaje terasiere” - 2

8 şomeri faţă de 65 locuri de muncă vacante,

- “M

ecanic auto” - 28 şomeri faţă de 65 locuri de

muncă vacante,

- Dom

eniu

l “Turism

şi alim

enta

ţie”

- “O

spătari şi b

armani” - 68 şomeri faţă de 96 locuri

de m

uncă vacante,

- Dom

eniu

l “In

dustrie alim

enta

ră”

- “B

rutar” - 1 şom

er faţă de 41 locuri de muncă

vacante

- Dom

eniu “Com

erţ” :

- “A

gent com

ercial” - 268

şom

eri faţă de 312

locuri

de m

uncă vacante,

- “Secretar, operator maşini d

e calcul” - 232

şom

eri

faţă de 26


- “C

asier, operatori la ghişeu, asimilaţi” - 2

15


locuri de muncă vacante);

- Dom

eniu

“Constru

cţii , instala

ţii şi lucr

ări

publice

”:

- “Inspector asig. clădiri îm

potriva incendiilor,

protecţie, ig

ienă” - 87 şomeri faţă de 94 locuri de

muncă vacante)

- “M

uncitori construcţii, asimilaţi” - 3

26 şom

eri faţă

de 501 lo

curi de muncă vacante;

- D

om

eniu

“Turism

şi alim

enta

ţie”

- “A

dministratori, alţi lu

crători o

perativi restaurante”

- 440

şom

eri faţă de 45


Nu au

fost

furnizate

date.

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

20

Judeţ A

RAD (în

2007):

Judeţ C

ARAŞ S

EVERIN

(în

2006):

Judeţ T

IMIŞ

(in

2007)

Jud.

HD

Domenii cu dinamică negativă şi potenţial relativ mic de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în creştere şi locuri de muncă vacante în scădere):

- Dom

eniu

l “M

ecanică”

- “L

ucrători la m

aşini d

e po

lizat, rectificat şi ascuţit” -

247 şomeri faţă de 65 locuri de muncă vacante

- “M

ecanici, mon

tatori şi reparatori d

e autovehicule” -


- “M

ecanici, mon


e maşini agricole

şi in

dustrie” - 405

şom

eri faţă de 119 lo

curi de muncă

vacante

- “M

ecanic auto” - 141

şom


muncă vacante

- Dom

eniu

l “Electric”

- “E

lectricieni, mon


e linii electrice

aeriene” - 101

şom


vacante

- Dom

eniu

l “Electro

mec

anic”

- “E

lectromecanici, mon


e instalaţii

telegrafice şi telefonie” - 90 şomeri faţă de 64 locuri

de m

uncă vacante

- Dom

eniu

l “Electro

nică şi auto

matiză

ri”

- “T

ehnician electronică, p

oştă şi telecom

unicaţii” - 65

şomeri, din care 34 absolvenţi faţă de 15 locuri de

muncă vacante

- Dom

eniu

l “Fabrica

rea pro

duse

lor din

lem

n”

- “M

eseriaşi şi lucrători în

tratarea şi p

relucrarea

lemnului” - 308

şom

eri, din care 15 absolvenţi faţă de


- Dom

eniu

l “In

dustria tex

tilă

şi pielă

rie”

- “L

ucrători în

indu

stria textilă şi confecţii” - 37


- “L

ucrători în

prelucrarea pielii şi fabricarea

încălţăm

intei” - 179

şom


vacante

- Dom

eniu

l “Turism

şi alim

enta

ţie”

- “B

ucătari” - 93 şomeri faţă de 57 locuri de muncă

vacante

- Dom

eniu

l “M

ecanică”

- “C

onducători autor” - 181

şom

eri faţă de 0 lo

curi

de m

uncă vacante,

- “Sudori şi d

ebitatori autogeni” - 1

99 şom

eri, din

care 199 absolvenţi faţă de 149 lo

curi de muncă

vacante,

- “C

onstructori şi m

ontatori de structuri m

etalice” -

396 şomeri, din care 396

absolvenţi faţă de 367


- “L

ucrători la m

aşini d

e po

lizat, rectificat şi

ascuţit” - 5

39 şom

eri faţă de 136

locuri de muncă

vacante,

- Dom

eniu

l “Electric”

- “E

lectricieni m

ontatori şi reparatori d

e liniii

aeriene şi subterane” - 176

şom

eri, din care 176

absolvenţi faţă de 0 lo

curi de muncă vacante,

- “E

lectrician auto” - 192

şom

eri, din care 192

absolvenţi faţă de 19 locuri de muncă vacante,

- Dom

eniu

l “Electro

mec

anic”

- “E

lectromecanici m


e aparate şi echipam

ente electrice şi energetice” -

116 şomeri, din care 116

absolvenţi faţă de 33


- Dom

eniu

l “Agricu

ltură

”

- “A

gricultori şi lucrărori calificaţi în culturi

vegetale” - 12

0 şomeri, din care 117 faţă de 0


- Dom

eniu

l “Fabrica

rea pro

duse

lor din

lem

n”

- “M

eseriaşi şi lucrătpri în

tratarea şi p

relucrarea

lemnului” - 1

33 şom

eri faţă de 101

locuri de

muncă vacante),

- Mecan

ică:

- “M

ecanic, m

ontator, reparator auto” -

715 şomeri, din care 11 absolvenţi faţă de


- “Forjori, m

atriţeri, reglori şi asimilaţi” -


1 locuri de muncă

vacante

- Materiale de construcţii

– “Operator maşini p

rel. materiale,

prod

.minerale” - 1

259 şomeri faţă de


- Indu

stria textilă

şi p

ielărie

- “L

ucrători in

d. Textilă şi con

fecţii” -


8 locuri de muncă

vacante

- “Lucrători în

prel. pielii, confecţioner

încălţăm

inte” - 452

şom

eri faţă de 226


- Electromecan

ic

- “O

perator maşini p

rel. metale, prod

minerale” - 1



- Electric şi autom

atizări

- “M

ontatori, reparatori echip. electrice,

electrotehnice” - 227

8 şomeri faţă de


Nu au

fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică relativ echilibrată de -

“Dulgheri” - 27 şomeri faţă de 27 locuri de muncă

vacante

- “Z

ugravi, tapetari, lăcuitori şi v

opsitori” - 55

şom

eri

faţă de 54


- “Condu

cători de maşini şi u

tilaje terasiere” - 37

şomeri faţă de 36 locuri de muncă vacante

- “E

lectromecanici m


e instalaţii telegrafice şi telefonie” - 23 şomeri, din

care 23 absolvenţi faţă de 23 locuri de muncă

vacante,

- “B

ucătar” – 32

şom

er faţă de 46 locuri de muncă

vacante,

- “A

gent în

activitatea financiară şi

contabilă” - 2

73 şom

eri faţă de 26



evidenţa materialelor,

prod

ucţie, transporturi” - 471

şom

eri

faţă de 43


Nu au

fost

furnizate

date.

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

21

C. P

RIN

CIPALELE CONST

ATĂRI DIN

ANALIZ

A EVOLUŢIE

I LA NIV

ELUL O


POST

LIC

EAL


7):


(în 200

6):

Judeţ

TIM

IŞ (in

2007):

Jud.

HD

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în scădere şi locuri de muncă vacante în

creştere):

- Dom

eniu

l “Turism

şi alim

enta

ţie”

- “A

genţi com

erciali” - 2



- P

rofil “Ser

vicii”

- “Secretară” - 22

şom


muncă vacante

- D

om

eniu

l “Tra

nsp

orturi”

- “A

gent transporturi” - 0 şomeri faţă de 68


- Dom

eniu

l “Constru

cţii şi lu

cr.publice

”

- “T

ehnicieni con

structori” - 10 şomeri faţă de 25 locuri de muncă

vacante,

- Dom

eniu

l “Com

erţ”

- “A

genţi în activitatea financiară şi com

ercială” - 2 şom

eri faţă de

100 locuri de muncă vacante,

- “A

genţi com

ercială şi m

ijlocitori de afaceri” - 18 şomeri faţă de 62


- Dom

eniu

l “M

ecanică şi m

ecatronică”

- “T

ehnicieni o

peratori echipam

ente de calcul” - 72

şom

eri faţă de 89


- Dom

eniul “

Sănă

tate şi a

sistenţă pedag

ogică”

- “A

sistenţi m

edicali g

eneralişti” - 32

şom


muncă vacante,

- Dom

eniu

l “Ser

vicii”


peratori la m

aşini d

e scris şi de calcul” - 9 şomeri faţă

de 64 locuri de muncă vacante,

- “Funcţionari expediţie şi alţi agenţi p

oştali” - 2 şomeri faţă de 42


- Dom

eniu

l “Tra

nsp

orturi”


transporturi” - 8 şomeri faţă de 67 locuri de muncă

vacante

Nu au fost

furnizate

date pentru

nivelul

Postliceal.

Nu au

fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică negativă şi potenţial relativ mic de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în creştere şi locuri de muncă vacante în

scădere):

- Dom

eniu

l “Turism

şi alim

enta

ţie”

- “C

ontabili” - 156

şom


muncă vacante

- “O

perator calculator electronic şi reţele” - 84

şomeri faţă de 64 locuri de muncă vacante

- Dom

eniu

l “Ser

vicii”

- “T

ehnician electronică, transpo

rturi, po

ştă şi

telecomunicaţii” - 65

şom

eri, din care 34

absolvenţi faţă de 15 locuri de muncă vacante

- Dom

eniu

l “M

ecanică”

- “T

ehnicieni şi m

aiştri m

ecanici” – 70 şomeri faşă de 21 locuri de

muncă vacante,

- Dom

eniu

l “Sănăta

te şi asisten

ţă ped

agogică”

- “Personal specializat pentru îngrijire şi supraveghere la dom

iciliu” -

32 şom

eri faţă de 55 locuri de muncă vacante

Nu au fost

furnizate

date pentru

nivelul

Postliceal.

Nu au

fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică relativ echilibrată de

absorţie pe piaţa muncii (număr de şomeri relativ egal cu numărul de locuri de muncă

cante) - “A

sistent m

edical generalist” - 46 şomeri faţă

de 43 locuri de muncă vacante


serviciile de evidenţă contabilă şi financiară” - 28

şomeri faţă de 21 locuri de muncă vacante,

- “T

ehnicieni o

peratori roboţi industriali” - 72

şom

eri faţă de 89 locuri

de m

uncă vacante

Nu au fost

furnizate

date pentru

nivelul

Postliceal.

Nu au

fost

furnizate

date.

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

22

Consorţiul R

egional V

est –

Analiza pieţei m

uncii 2

008

23

D. P

RIN

CIPALELE CONST

ATĂRI DIN

ANALIZ

A EVOLUŢIE

I LA NIV

ELUL O


ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIO

R


7):


(în 200

6):

Judeţ TIM

IŞ (in 200

7):

Jud.HD

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii (şomaj în scădere şi

locuri de muncă vacante în creştere):

- “D

irectori generali, directori şi

asim

ilaţi” - 24 şomeri faţă de 70 locuri

de m

uncă vacante

- “Jurist” - 20 şomeri faţă de 31 locuri de muncă

vacante,

- “Inginer con

structor” - 14 şomeri faţă de 58 locuri

de m

uncă vacante,

- “Ingineri energeticieni şi electricien” - 6 şomeri

faţă de 19


- “Ingineri energeticieni şi electricien” - 6 şomeri

faţă de 19


- “Specialişti în

sistemul financiar” – 3 şomeri faţă


- “E

cono

mişti (exclusiv specialişti statisticieni şi cei

din sistem

ul financiar-bancar)” – 50

şom

eri faţă de

82 lo

curi de muncă vacante,


activitatea socială” – 11

şom

eri faţă



adm

inistraţia publică” – 1 şomer

faţă de 24


- conducatori (comp, servicii) cu act.p

restari serv.

” – 154 şomeri faţă de 171

locuri de muncă

vacante

- specialisti in inform

atica ” – 14

1 şomeri faţă de


- specialisti in administratia publica ” – 25 şomeri

faţă de 55


Nu au

fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică negativă şi potenţial relativ mic de absorţie pe

piaţa muncii (şomaj în creştere şi locuri de muncă vacante în scădere):

- “A

rhitecţi, ingineri şi asimilaţi” - 157

şomeri faţă de 99 locuri de muncă

vacante


ştiinţe econo

mice,

sociale şi umaniste” - 23

0 şomeri faţă


- “E

cono

mişti” - 17



- “Jurişti” - 73

şom

eri faţă de 26 locuri

de m

uncă vacante

- “A

vocaţi” - 71

şom

eri faţă de 19


- “Ingineri m

ecanici” - 72 şomeri faţă


Nu a fost id


e situaţie.

- Arhitect, ingineri si asimilati cladiri ”- 656



- Specialisti in

biologie, agron

omie ” – 66 şomeri

faţă de 35


- Medic m

edicina generala ” – 302

şom

eri faţă de


- Juristi ” – 146

şom

eri faţă de 105

locuri de

muncă vacante

- Specialisti in

stiinte ec.,sociale, u

maniste” – 46



- Inginer de cercet. asist.de cercet in

stiinte th

” –

59 şom

eri faţă de 5 lo

curi de muncă vacante

Nu au

fost

furnizate

date.

Domenii cu dinamică relativ

echilibrată de absorţie pe piaţa muncii -

“Specialişti în

inform

atică” - 38

şomeri faţă de 22 locuri de muncă

vacante

- “Ingineri electronişti în transporturi,

poştă şi telecomunicaţii” - 35

şom

eri

faţă de 35


Nu a fost id


e situaţie.

- alti condu

catori de compartim

ente

specialisti in functii adm

. si com

erciale ” – 12



- inginer de cercet.,asist.d

e cercet in

stiintele

vietii” – 30

şom


vacante

Nu au

fost

furnizate

date.

24

Constatări şi observaţii: Din analiza dinamicii şomaj versus locuri de muncă vacante, putem spune că oferta educaţională a

învăţământului profesional şi tehnic răspunde mai bine sau mai puţin bine solicitărilor de pe piaţa muncii. Astfel, avem calificări care sunt solicitate de piaţa muncii, dar sunt insuficient ofertate de unităţile ÎPT.

Pe de altă parte, avem absolvenţi numeroşi într-o calificare care nu mai este solicitată pe piaţa muncii (ex. În judeţul Timiş, pentru calificarea “Montatori, reparatori echip. electrice, electrotehnice” sunt 2278 şomeri faţă de 435 locuri de muncă vacante). Această ultimă situaţie solicită unităţilor de învăţământ o reevaluare a ofertei educaţionale, în sensul reducerii planului de şcolarizare pentru anumite calificări, în favoarea altor calificări noi, cerute de piaţa muncii.

Pentru Ruta Directă, constatăm o cerere semnificativă din partea pieţei muncii pentru ocupaţiile din profilul “Servicii”. Astfel, în două judeţe (AR şi CS) este interesantă cererea pentru calificări relativ identice (din profil “Servicii”): “Agenţi în activitatea financiară şi comercială”, “Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri”, “Secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul, “Funcţionari expediţie şi alţi agenţi poştali”.

În acelaşi timp observăm o cerere redusă din partea angajatorilor pentru calificarea “Alţi lucrători cu studii medii în gestiunea economică şi administrativă” care face parte din profilul “Servicii”.

Un relativ echilibru constatăm pentru calificările “Funcţionari în serviciile de evidenţă contabilă şi financiară” şi “Tehnicieni operatori echipamente de calcul” în judeţul Caraş Severin.

Pe baza acestor date se pare că este necesară creşterea ofertei educaţionale pentru anumite calificări din profilul “Servicii” în judeţelor Caraş Severin şi Arad.

La Ruta Progresivă, observăm o cerere din partea pieţei muncii pentru calificări din domeniile: - Comerţ” - în cazul a două judeţe pentru calificări identice: “Agenţi în activitatea financiară şi

comercială”, “Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri”, “Vânzători în magazine şi pieţe”, dar şi “Agent comercial”, “Secretar, operator maşini calcul” şi “Casieri, operatori la ghişeu, asimilaţi”

- “Construcţii şi lucrări publice”, mai ales pentru calificările: “Zidari” în cazul a două judeţe, “Dulgheri”, “Constructori din beton armat, asimilaţi”, “Instalatori şi montatori ţevi”, “Zugravi, tapetari, lăcuitori, vopsitori”, “Muncitori în construcţii şi asimilaţi”

- “Mecanică”, mai ales pentru calificările: “Conducător auto”, “Conducători de maşini şi utilaje terasiere”,

- “Turism şi alimentaţie” , mai ales pentru calificările: “Ospătari şi barmani”, “Brutar” Cerere redusă din partea angajatorilor, cu diferenţe relativ mari constatăm pentru domeniile şi calificările următoare:

- “Mecanică”, mai ales pentru calificările: “Mecanic auto” (Arad şi Timiş), “Lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit” (Arad şi Caraş Severin), “Mecanici, montatori şi reparatori autovehicole”, “Mecanici, montatori şi reparatori maşini agricole şi industrie”, , “Forjori, matriţeri, reglori şi asimilaţi”

- “Electric”, mai ales pentru calificarea: “Electricieni, montatori şi reparatori de linii electrice aeriene” (Arad şi Caraş Severin) şi “Electrician auto” (Caraş Severin)

- “Electromecanic”, mai ales pentru calificarea: “Electromecanici montatori şi reparatori de parate şi echipamente electrice şi energetice” (Arad şi Caraş Severin) şi “operator maşini prelucrare metale, produse minearale”( în judeţul Timiş, unde se înregistrează cea mai mare diferenţă – 1259 şomeri faţă de doar 316 locuri de muncă)

- “Fabricarea produselor din lemn”, mai ales pentru calificarea: “Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului” (în judeţele Arad şi CaraşSeverin)

25

- “Industria textilă şi pielărie”, mai ales pentru calificarea: “Lucrători în industria textilă şi confecţii”, “Lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălţămintei” (ambele calificări înregistrează diferenţe mari în judeţele: Arad şi Timiş)

- “Materiale de construcţii” , mai ales pentru calificarea: “Operator maşini prelucrare materiale, produse minerale” în judeţul Timiş. Aici se înregistrează cea mai mare diferenţă – 1259 şomeri faţă de doar 296 locuri de muncă.

- “Agricultură” , mai ales pentru calificarea: “Agricultor şi lucrători calificaţi în culturi vegetale” în judeţul Caraş Severin, unde se înregistrează diferenţă relativ mare.

Cerere relativ echilibrată de ofertă înregistrăm pentru calificările: “Dulgheri”, Zugravi, tapetari, lăcuitori şi vopsitori”, “Conducători de maşini şi utilaje terasiere”, “Bucătar”, Agent în activitatea financiară şi contabilă”, “Funcţionari în evidenţa materialelor, producţie şi transporturi”

Ca observaţie generală, putem spune că oferta educaţională pentru Ruta progresivă răspunde cererilor pieţei muncii, dar în acelaşi timp înregistrează cea mai mare rezistenţă pentru ofertarea de noi calificări.

Totodată, pentru Ruta progresivă, recomandăm realizarea unor studii mai elaborate care să aducă în atenţie oferta educaţională pentru elevii cu cerinţe educaţionale special. Acestea vor permite unităţilor de învăţământ adaptarea ofertei lor la necesităţile pieţei muncii, ceea ce va permite viitorilor absolvenţi cu CES oportunitatea angajării.

Oferta Postliceală se pare că este mai bine corelată cu realitatea, întrucât avem mai multe calificări solicitate de piaţa muncii faţă de calificările ofertate dar care nu-şi gasesc corespondent în piaţa muncii. Cele mai solicitate calificări sunt din domeniile, cu diferenţe relativ mari între judeţe: “Comerţ”, “Turism şi alimentaţie”,”Transporturi”, Mecanică şi mecatronică”, “Servicii”. Calificări mai puţin solicitate, cu diferenţe relativ mari între judeţe sunt în domeniile: “Turism şi alimentaţie”, “Servicii”, “Mecanică” şi “Sănătate şi asistenţă psihopedagogică”.

În judeţele de la care avem datele furnizate, se pare că oferta educaţională postliceală răspunde mai bine solicitărolor angajatorilor.

Învăţământul superior cunoaşte evoluţii contradictorii între judeţe. Astfel, în timp ce în două judeţe anumite specializări sunt solicitate de piaţa muncii în cel de-al treilea judeţe aceleaşi specializări nu înregistrează cerere (de exemplu “Juriştii”). Probabil, cauza acestei situaţii provine din evoluţia economică diferită a fiecărui judeţ.

De asemenea se remarcă o oarecare evoluţie relativ identică în ce priveste dinamica şomaj – locuri de muncă vacante în judeţele Arad şi Timiş.

Se pare că oferta învăţământului superior răspunde pozitiv la solicitările regionale, însă necesită adaptarea ofertei la situaţia specifică din fiecare judeţ.

26

III. Analiza datelor din anchetele în întreprinderi Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională. Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi martie 2007, Phare TVET 2004. În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea periodică a anchetelor în întreprinderi. Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Vest. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG) Internaţional LTD, în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (Curs) a realizat o anchetă în rîndul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Vest a cuprins un număr de 307 întreprinderi totalizând un număr de 41818 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat în anchetă la nivel regional reprezintă 0,7% din întreprinderi, iar mărimea eşantionului după numărul de angajaţi cuprinşi în eşantion reprezintă 7,3% din numărul total de salariaţi din regiune, limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Fluxul brut de forţă de muncă în timpul ultimelor 6 luni pe sectoare economice este uşor mai accentuat în sectoarele de transport, comerţ(schimb), şi sectorul public, în conformitate cu aşteptările noastre chiar dacă rata nu este extrem de ridicată. Pe de altă parte înregistrăm o rată surprinzător de scăzută pentru ramurile industria extractivă, sectorul energetic şi cel financiar din moment ce aceste sectoare au tendinţa să fie mai dinamice şi mai flexibile. Rata fluxului de muncă în sectorul public este semnificativ de ridicată comparativ cu alte state selectate din Sud Estul Europei. În Regiunea Vest la fluxul brut de forţă de muncă se observă variaţii importante, fapt care indică existenţa unei pieţe de muncă românească ce îmbracă diferite forme şi care se adaptează cu viteze diferite la nevoile exprimate în procesul de tranziţie. Judeţul Hunedoara, în regiune pare să aibă o viteză scăzută de reacţie faţă de celelalte judeţe din regiune. Circa 38% din totalul întreprinderilor din cadrul sectoarelor reprezentate în eşantion intervievate în regiune s-au confruntat cu deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 12.3% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (59% din întreprinderi, 23.9% din numărul de salariaţi), industria extractivă (50% din întreprinderi, 20.0% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (49% din întreprinderi, 14.9 din numărul de salariaţi), tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii (33% din întreprinderi, 42.4% din numărul de salariaţi), agricultura, silvicultura, exploatarea forestieră şi economia, pescuitul şi piscicultura (33% din întreprinderi, 8.0% din numărul de salariaţi), energie electrică, termică, gaze, apă (33% din întreprinderi, 0.3 din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (33% din întreprinderi, 31.0% din numărul total de salariaţi), transport şi depozitare poştă şi telecomunicaţii (20% din întreprinderi, 2.6%) În rândul firmelor din eşantion, pe primul loc în ce priveşte deficitul forţei de muncă este judeţul Caraş Severin urmat de Hunedoara. Cel mai evident deficit al forţei de muncă din regiunea Vest pare să fie în ocupaţiile operatori la maşina de cusut, operator preparare mezeluri şi confecţioner articole textile.

27

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate ale eşantionului, în topul cel mai mare număr de angajări după nivelul de calificare pe sectoare economice şi par să intre următoarele: - - nivelul I – comerţ 32.9%, agricultura, silvicultura, exploatarea forestieră şi economia, pescuitul şi piscicultura 31.4%, şi transport şi depozitare poştă şi telecomunicaţii 28.5%; - nivel 2 – industria extractivă 82.5%, energie electrică, termică, gaze,64.2; transport şi depozitare poştă şi telecomunicaţii 44.4%; - nivel 3 – tranzacţii imobiliare 55.5%, activităţi financiar,bancare 50.0%, hoteluri şi restaurante 47.5%; - nivel 4- activităţi financiar,bancare 17,3%, administraţie publică 16%;nivel 5 –tranzacţii imobiliare 11.9%, agricultura/silvicultură 10.2%. În ocuparea forţei de muncă nivelul 2 este cu ponderea cea mai mare în număr de angajări 56.6%, iar cea mai scăzută pondere privind numărul de angajări o reprezintă nivelul 5 (3.5%). Pe judeţe ponderea cea mai mare în ocuparea forţei de muncă la nivelul 1 o deţine judeţul Arad 45.8%, la nivelul 2 judeţul Hunedoara 75.5% , la nivelul 3 Caraş Severin 38.9%. Estimările angajatorilor cu privire la creşterea ocupării forţei de muncă pentru 6 şi 12 luni sunt pesimiste, în regiune s-ar putea aştepta un fenomen general de reducere a ocupării forţei de muncă cu aproximativ 9 procente în cazul sectoarelor reprezentate în anchetă. Se observă o scădere a ocupării în primul rând în sectorul industriei prelucrătoare,o descreştere semnificativă în ocuparea forţei de muncă se aşteaptă şi în sectoarele transporturi şi tranzacţii imobiliare. În sectorul public este aşteptată o creştere uşoară a ocupării de 1,4%, care acoperă o parte din creşterea totală estimată la aproximativ 1300 noi locuri de muncă. Descreşterea în ocuparea forţei de muncă pare să aibă loc în principal în ultimele 6 luni ale anului. Estimările angajatorilor cu privire la creşterea ocupării forţei de muncă sunt următoarele: în judeţul Caraş Severin se aşteaptă la o descreştere de peste 40 procente, judeţul Timiş în jurul valorii de 4,5 procente, în timp ce descreşterea ocupării pentru judeţul Arad pare să se întâmple numai în primele 6 luni. Datele din anchetă pentru Regiunea Vest evidenţiază că un procent de cca. 23.5% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi promoţia 2005, reprezentând 4.1% din totalul angajărilor în firmele respective. Un număr mai mare de firme din domeniul industriei prelucrătoare şi comerţ au fost cele mai interesate de angajarea absolvenţilor iar frecvenţa cea mai mare a angajării absolvenţilor este în agricultură. Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost: transport şi depozitare poştă şi telecomunicaţii 16.6% şi activităţi financiar,bancare 12.1%.

analiza pietei muncii reg vest 2008 -...

Documents