Analiza pietei ciupercilor din MoldovaProiectul de Dezvoltare a Businessului AgricolUSAID/CNFAOleg Brinza, Consultant dezvoltarea businessului agricolDan Plamadeala, Consultant dezvoltarea businessului agricolIunie, 20062CuprinsCuvânt înainte........................................................................................................ 3Rezumat ........................................................................................................... 41. Evolutia pietei ciupercilor din Moldova (2004-2005) ................ 51.1 Import ............................................................................................................... 51.2 Export................................................................................................................ 71.3 Consum............................................................................................................. 81.4 Preturi ............................................................................................................... 82. Privire generala asupra jucatorilor sectorului de ciuperci .....103. Piata de ciuperci proaspete din Moldova.......................................124. Ciupercile prelucrate si produse din ciuperci...............................134.1 Prezenta marcilor comerciale în retelele angro si cu amanuntullocale ....................................................................................................................... 135. Productia, importul si exportul mondial de ciuperci .................165.1 Productia mondiala .................................................................................... 165.2 Importurile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) ... 165.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) .... 176. Informatii despre unele tari (ciuperci proaspete/congelate).......177. Concluzii....................................................................................................203Cuvânt înainteAcest raport a fost întocmit de catre Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol(PDBA), proiect finantat de catre Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala(USAID) si implementat de catre CNFA. PDBA sustine cresterea veniturilor si anumarului de locuri de munca în zonele rurale prin îmbunatatirea competitivitatii peplan international a sectorului agricol de valoare înalta pentru a-i mari potentialul deexport si capacitatea comerciala.Raportul în cauza a fost întocmit în baza rezultatelor unui studiu desfasurat de catrePDBA în mai 2006, constând din interviuri cu participantii principali ai industrieiciupercilor din Moldova, precum si din analiza ulterioara a rezultatelor interviurilor sia datelor statistice oficiale. Din cauza informatiei foarte diferite obtinute în timpulinterviurilor si a datelor oficiale limitate privind exportul si importul, acest raportpoate oferi doar o estimare generala a situatiei din sector si nu prezinta o descriereexacta si exhaustiva a acesteia. Raportul nu contine date cu privire la comertulneoficial de ciuperci. În cadrul studiului, autorii au compilat, structurat si analizattendintele curente ale sectorului de producere si comercializare a ciupercilor înMoldova.Datele si denumirile indicate în raport au fost facute publice si colectate în timpulstudiului. În cazul unor erori, Va rugam sa contactati PDBA pentru clarificari siamendamente eventuale.PDBA aduce multumiri tuturor participantilor care au contribuit la elaborarea acestuiraport: producatori, distribuitori, importatori, reprezentanti ai diferitor institutii destat si altor persoane implicate activ în acest domeniu.4RezumatAceast raport reprezinta o descriere generala a pietei de ciuperci din RepublicaMoldova oferind o descrie a structurii acesteia si o analiza a evolutiilor recente dinsectorul în cauza. Pe parcursul a ultimilor 15 ani, nu a existat o viziune clara privindtendintele, problemele si oportunitatile de dezvoltare a acestei ramuri. Cu toate camajoritatea jucatorilor si-au dezvoltat propriile opinii asupra situatiei, nu exista osinergie de opinii dintre majoritatea lor. Proiectul de Dezvoltare a BusinessuluiAgricol a realizat acest studiu pentru a oferi raspunsuri pentru multiplele întrebari ce

existau în aceasta ramura si pentru a contribui la formarea unei viziuni mai clare simai obiective pentru toate partile interesate: furnizorii de materi prime, cultivatorii,întreprinderile de prelucrare, distribuitorii, exportatorii si institutiile guvernamentalede reglementare relevante.Raportul prezinta situatia pe piata Republicii Moldova si cea internationala în privintaciupercilor proaspete si procesate si este compus din doua parti majore. Prima parteofera informatii privind piata nationala din Republica Moldova analizând informatiastatistica privind producerea, comercializarea si consumul. De asemenea, se discutaanumite aspecte existente din activitatea sectorului dat, cum ar fi baza normativlegala,calitatea produselor, ambalarea, etichetarea, formarea pretului si canalele decomercializare – toate fiind necesare pentru a întelege mecanismul specific al acestuidomeniu.A doua parte analizeaza tendintele mondiale în domeniul businessului cu ciuperciîncepând cu volumele de productie si terminând cu activitatea mondiala de importexport.Aceasta parte, de asemenea, include o evaluare succinta a pietelor dincâteva state selectate. În continuare, partea a doua intentioneaza sa asistecultivatorii si distribuitorii (exportatorii potentiali) în procesul de luare a deciziilorprivind producerea si comercializarea.Analizând situatia locala si internationala, raportul se încheie cu o lista de provocarisi oportunitati cu care se confrunta ramura locala de cultivare a ciupercilor pentru aputea fi competitiva pe pietele internationale. Unele dintre provocarile majore sunt:1) lipsa bazei normativ-legale, 2) concentrarea producerii în gospodarii mici, 3) lipsaproducerii competitive si bazei de aprovizionare cu materie prima pentru miceliu,compost, chimicale, etc., 4) costuri înalte pentru initierea afacerii si innexistenta unuisistem financiar adecvate, 5) o infrastructura de depozitare si marketing slabdezvoltata ce ar permite monitorizarea, promovarea si furnizarea constanta aprodusului pe piata.Cu toate ca, raportul ofera mai mult o estimare generala decât o viziune exhaustivaa sectorului, devine clar ca este de o importanta majora ca producatorii moldoveni saexamineze oportunitatea de a-si dezvolta afacerea prin extinderea sau consolidareacapacitatilor de producere daca doresc sa ramîna competitivi atât pe piata locala, câtsi pe pietele externe.51. Evolutia pietei ciupercilor din Moldova (2004-2005)Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Republica Moldova. Cultivareasi consumul ciupercilor a început sa se dezvolte în ultimii 15 ani. Migrarea fortei demunca, care s-a amplificat la sfârsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari aletraditiilor culturale, sociale, religioase si nutritive ale moldovenilor.În anul 2005, populatia Moldovei numara 3.92 milioane oameni (excluzândTransnistria), PIB-ul mediu per capita era de aproximativ $1,800(http://www.cia.gov). Structura cheltuielilor consumatorilor moldoveni sunt puternicinfluentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul destudii, vârsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciupercidin Moldova poate fi împartita în segmentul populatiei urbane si segmentul populatieirurale. În general, se poate face concluzia ca, în mare parte, ciupercile se consumaîn orase (în special, în Chisinau si Balti), deoarece populatia rurala traditionalconsuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentruocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic. Conform datelor Departamentuluide Statistica din Moldova, salariul mediu în localitatile urbane este de doua ori maimare decât venitul mediu în localitatile rurale.1.1 ImportImporturile de ciuperci proaspete si prelucrate în Moldova au crescut în ultimii ani. Pemasura ce, pe parcursul anilor, a crescut consumul, volumul productiei interne nueste suficient pentru a acoperi cererea sporita nici pentru ciupercile proaspete, nicipentru cele prelucrate. Dupa cum se arata în Tabelul 1, Moldova a importat putinpeste 1,000 tone metrice de ciuperci în anul 2005. O mare parte din importuri suntciuperci pasteurizate si sterilizate din China si Polonia. Valoarea totala a importurilorde ciuperci s-a ridicat la $546,000, adica cu 45% mai mult ca în anul 2004.Tabelul 1Importurile de ciuperci în Moldova, 2004-20052004 2005CategoriaCantitate(tone)Pondereîn

importuri(%)Valoarea în miidolariSUACantitate(tone)Pondere înimporturi(%)Valoareaîn miidolariSUACiuperci si trufe proaspete saucongelate44 6.6 23.0 10 1.0 7.1Ciuperci prelucrate cu abur sicongelate3 0.3 3.5 1 0.1 2.0Ciuperci marinate 275 35,2 136.9 166 16.1 106.3Ciuperci si trufe pasteurizatesau sterilizate459 58.8 211.5 851 82.8 430.5Total 780 100.0 374.9 1,028 100.0 545.9Conform datelor Departamentului de Statistica din Moldova, importurile au crescutconstant în ultimii patru ani.6China si Polonia predomina clar în ceea ce priveste volumul importurilor, detinândîmpreuna circa 96% din valoarea totala a importurilor (Figura 1). Daca în anul 2005,majoritatea importurilor de ciuperci proaspete au venit din Polonia, atunci importurilede ciuperci sterilizate/pasteurizate din China au depasit cu 124% importurile dinPolonia, ajungând la 561 tone metrice. În acelasi timp, produsele din Polonia aupredominat în segmentul ciupercilor marinate cu 261 tone în 2004 si 133.6 tone în2005, China livrând numai 25 tone în 2005. Produsele de ciuperci prelucrate suntutilizate în calitate de produse finite, precum si materie prima pentru prelucrareulterioara si re-export. În Moldova activeaza circa 7-8 importatori, din care numaiunul importa si prelucreaza ciupercile în Moldova. Produsele finite sunt ciupercileconservate ambalate în borcane sau cutii de metal sub marci locale si straine.Sampinionii, ghebele, ciupercile japoneze shiitake si pastravii fac parte, de obicei, dinliniile de produse ale majoritatii importatorilor.Importurile de ciuperci proaspete depind direct de productia locala, iata de cedescresterea semnificativa a importurilor în 2004 si 2005 poate fi atribuita unorschimbari pozitive în structura productiei (Figura 2). Într-acelasi timp, conform unorsurse din rusesti importurile din Polonia în tarile CSI descresc nu pentru ca productialocala se mareste, dar datorita faptului ca calitatea produselor poloneze seîmbunatateste si respectiv, sporesc vânzarile pe pietele Europei de Vest.Pe lânga Polonia si China, înca patrusprezece tari au efectuat operatiuni de import cuMoldova în anii 2004-2005. În majoritatea cazurilor, acestea sunt tarile de origine aunor produse de ciuperci deosebite sau încercari de a stabili canale de livrare cu tarinoi.Structura importurilor dupa tara de origine2004-2005China49%Polonia47%Altele1%Ungaria1%Italia1%Franta1%Figura 1Structura importului de ciuperci in Moldova (tone)46 11734101702004006008001000

12002004 2005Ciuperci si produseprelucrateCiuperci proaspeteFigura 271.2 ExportActivitatea de export este relativ nesemnificativa în Moldova, constituind 147.9 toneîn 2005, adica cu 36% mai putin decât cele 232.4 tone exportate în 2004 (Tabelul2). În acelasi timp, valoarea monetara a exporturilor din Moldova nu s-a schimbat cumult, de la $153,700 în 2004 pâna la $141,200 în 2005, ceea ce reprezinta odescrestere de circa 8%. Diferenta între valoarea si volumul exporturilor se explicaprin cresterea de sase ori a vânzarilor de ciuperci marinate si descresterea de patruori a vânzarilor de ciuperci pasteurizate. Produsele marinate sunt de obicei produsefinite gata pentru vânzare cu amanuntul, iar produsele pasteurizate/sterilizate pot fisemipreparate ce au nevoie de prelucrare ulterioara, iata de ce pretul mediu al uneitone de ciuperci marinate exportate este de $1062 ($796 în 2004), în timp ceciupercile pasteurizate sunt vândute cu $731 pentru o tona ($640 în 2004).În anul 2004, au fost facute exporturi de ciuperci proaspete în România, care nu aumai continuat în anul urmator. Germania este primul importator de ciuperci dinMoldova, fiind urmata de Ucraina si Canada. În conditiile în care toti prelucratorii sauexportatorii de ciuperci din Moldova depind 100% de materia prima importata si 99%din exporturile de ciuperci din Moldova sunt produse marinate conservate sipasteurizate, este mai degraba o activitate de reexportare decât export din Moldova.Tabelul 2Exporturile de ciuperci din Moldova, 2004-20052004 2005CategoriaCantitate(tone)Pondereexporturi(%)Suma înmii $Cantitate(tone)Pondereexporturi(%)Suma înmii $Ciuperci si trufe proaspete saucongelate2.3 1.0 3.6 - - -Ciuperci marinate 17.2 7.4 13.7 99.9 67.5 106.1Ciuperci si trufe pasteurizate sausterilizate212.9 91.6 136.4 48.0 32.5 35.1Total 232.4 100.0 153.7 147.9 100.0 141.2Moldova a exportat în noua tari în anii 2004-2005. Mai detaliat structura exporturilorse prezinta în Figura 3.Exporturile moldovenesti de ciuperci dupa tara de destinatie, 2004-2005Canada6%Other3%Ucraina17%Rusia4%Germania62%Romania1%Israel4%Grecia3%

Figura 381.3 ConsumLuând în consideratie ca nu exista date disponibile privind productia ciupercilor sipresupunând ca productia locala a fluctuat între 250 si 400 tone pe an în ultimii doiani, se estimeaza ca consumul total de ciuperci a crescut de la aproximativ 849 toneîn 2004 pâna la 1160 tone în 2005, ceea ce înseamna ca consumul per capita a

crescut cu 39% de la 0.216 kg în 2004 pâna la 0.3 kg în 2005. Majoritateaparticipantilor din industria ciupercilor sustin ca cresterea stabila a început în a douajumatate a anilor 90, când consumul per capita a constituit aproximativ 10-25 g.Pentru comparatie, consumul per capita numai de ciuperci proaspete/congelate înGermania în anul 2005 a fost de 2.23 kg, în Marea Britanie - 1.8 kg si în Spania - 0.9kg. Tabelul 3 reprezinta structura consumului în Moldova în anii 2004-2005.Din pacate, cota ciupercilor din Moldova în structura consumului general continua sadescreasca de la 35% în 2004 pâna la 25% în 2005. Desi importul ciupercilorproaspete s-a redus în 2005 cu 77%, întrebarea despre ce înlocuieste consumulsporit - ciupercile conservate importate sau ciupercile proaspete produse local -ramâne deschisa pâna la crearea unui sistem de încredere pentru determinareavolumului productiei locale. Majoritatea vânzatorilor en-gros si en-detail se plâng dincauza productiei locale sporadice a majoritatii crescatorilor si incapacitatea de aîncheia contracte pe termen lung cu majoritatea supermarketelor.Tabelul 3. Structura consumului de ciuperci din Moldova, 2004-20052004 2005Categoria tone % tone %Ciuperci proaspete din Moldova 300* 35 300* 26Ciuperci importate 47 6 11 1Ciuperci prelucrare importate 502 59 869 74Total 849 100 1169 100* Estimari bazate pe discutiile cu participantii din industria ciupercilor.1.4 PreturiPreturile interne pentru ciupercile proaspete depind de câtiva factori, asa ca ofertatotala, tipul produsului, originea sa. Majoritatea vânzatorilor en-detail de la piatacentrala din Chisinau sustin ca productia si oferta interne sunt foarte inconsistente siimprevizibile. Lipsa comunicarii între diferiti producatori si neaplicarea principiilor depiata (contract, grafic de producere si livrare) influenteaza considerabil formareapreturilor pe piata. Dupa cum arata experienta vânzatorilor en-detail de la piatacentrala, preturile pot sa fluctueze considerabil timp de 2-3 zile. Sezonalitateapreturilor poate fi observata, de asemenea, pe parcursul anului, în special, în timpulsarbatorilor de Craciun si Pasti, precum si în timpul verii, când, de obicei, consumulde ciuperci descreste datorita abundentei de fructe si legume proaspete pe piata.Figura 4 de mai jos reprezenta dinamica preturilor en-gros pe parcursul anului 2005.Sampinionii si pastravi sunt unicele specii de ciuperci care se vând proaspete înMoldova. Sampinionii predomina în segmentul ciupercilor proaspete de mult timp,dar pastravul au început sa câstige pondere în ultimul timp. Majoritatea vânzatoriloren-gros sustin ca pastravii au reprezentat circa 20% din volumul total al vânzarilor în2005. Preturile pentru sampinioni fluctueaza de la 16 lei pâna la 40 lei, iar pastraviisunt vândute cu 14 lei pâna la 32-34 lei în diferite perioade ale anului. Alti factoriimportanti care afecteaza formarea pretului pot fi marimea comenzii, calitateaprodusului, inflatia si rata de schimb.9Deoarece preturile depind de o gama de factori, marja la ciupercile proaspeteproduse local de obicei variaza între 7-12%. Mai jos se vor discuta amanuntitpreturile cu amanuntul pentru ciupercile prelucrate.Figura 4Dinamica preturilor la ciuperci proaspete in Lei/kg (2005)051015202530354045Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi DecSampinionPastrav

102. Privire generala asupra jucatorilor sectorului de ciuperciSectorul de ciuperci cuprinde un set de jucatori care fac posibila activitatea industrieisi anume: producatori de miceliu, producatori de compost, producatori de ciuperci,procesatori, distribuitori, institutii, etc.2.1 Producerea miceliuluiCiclul de viata a ciupercilor începe de la spori, care crescuti in conditii sterileformeaza miceliu. Calitatea miceliului este unul dintre cei mai decisivi factori laproducerea ciupercilor.In Moldova activeaza trei laboratoare ce produc miceliu in cantitati reduse (1,000-

2,000 kg/luna), restul de miceliu fiind important în special din Ucraina (InstitutuluiStiintific de Cercetari în Agricultura si Micologie din Donetc), Polonia si Ungaria(Silvan, Corona).2.2 Producerea compostuluiCompostul este mediul în care ciupercile cresc si din care obtin toate substantelenutritive necesare. Compostul (substratul nutritiv) pentru pastrav este pregatit dindeseuri agricole, cum ar fi paie de cereale, ciocalai si tulpini de porumb,tulpini/palarii si coaja de floarea soarelui, vreji de soia, fasole, mazare, etc.; aditionalsampinionul necesita adaos de deseuri animaliere (gunoi de cal, pasari, porc).Pregatirea compostului prevede fermentarea si pasteurizarea amestecului nutritiv sidureaza în mediu doua-trei saptamâni.La momentul actual in Republica Moldova nu opereaza nici o companie specializata înproducerea compostului. Centrul de producere a compostului dezvoltat in anii 1999-2000 in Milestii Mici cu suportul grantului oferit de Guvernul Olandei în prezent nufunctioneaza. Majoritatea producatorilor de ciuperci produc compost individual sidoar unitati au posibilitatea de a pasteuriza substratul nutritiv, dintre care doar 4-6comercializeaza cantitati mici de compost pasteurizat.2.3 Producerea ciupercilorDoua tipuri de ciuperci sunt crescute în Republica Moldova: Sampinion (~70%) siPastrav (~30%). Producerea ciupercilor este în special organizata în galeriilesubterane din Cricova si Milestii Mici. Conform estimarilor specialistilor Moldovadispune de aproximativ 2,000 ha de spatii subterane ce pot fi organizate pentruproducerea ciupercilor, dintre care doar 10 ha sunt utilizate la momentul actual. Deasemenea exista crescatori de ciuperci la suprafata, situati in cladirile fostelor ferme,depozite, etc., care au fost abandonate dupa destramarea Uniunii Sovietice.La momentul actual in jur de 40 de producatori de ciuperci activeaza în RepublicaMoldova, dintre care doar ~25% activeaza anul împrejur. Doar unii din producatorisunt înregistrati oficial si activeaza in domeniul dat de peste 3 ani. La moment nuexista date oficiale disponibile privind productia ciupercilor, conform relatarilorparticipantilor din industria ciupercilor productia locala a fluctuat între 250 si 400tone pe an în ultimii doi ani.Costurile de producere variaza de la 10.8 MDL pâna la 15.6 MDL si depind în specialde varietatea cultivata, spatiile de producere, experienta si marimea afacerii.11Costurile de producere a producatorilor mici sunt mai reduse în special din cauza canu sunt luate în calcul cheltuielile gen forta de munca, deprecierea, etc. si ca, deobicei, producatorii mici nu sunt înregistrati oficial ceea ce le permite sa scape deunele cheltuieli, cum ar fi taxele si impozitele platite de catre agentii economici.Tabelul de mai jos prezinta estimarile unui specialist local privind structura costurilorde producere a producatorilor mici si a producatorilor la scara industriala.Producatori mici * Scara industriala **IndicatoriSampinion Pastrav Sampinion PastravCostul de producere (MDL/kg) 13.10 10.80 15.60 13.30Miceliu & Compost 10.10 5.40 5.10 3.76Alte materiale 1.48 2.45 0.61 1.10Operatii manuale 0.28 0.40 3.64 2.50Transportare 0.64 0.60 0.68 1.00Alte costuri indirecte 0.60 1.95 5.57 4.94Pretul de vânzare (MDL/kg) 25.00 20.00 25.00 20.00Marja bruta (MDL /kg) 11.90 9.20 9.40 6.70Marja bruta (%) 90.8% 85.2% 60.3% 50.4%Sursa: Angela Tuzulcova. Afaceri in producerea ciupercilor. ACSA, Chisinau 2005.*Producatori mici: Sampinion – 2.8 t/an (100 m2, 2 rotatii/an); Pastrav – 2 t/an (35 m2 (100saci), 4 rotatii/an)**Scara industriala: Sampinion – 26.4 t/an (400 m2, 3 rotatii/an); Pastrav – 16 t/an (400saci, 8 rotatii/an)Recolta de ciuperci depinde în special de tipul de compost folosit. Producatorii carefolosesc compost nepasteurizat obtin 13-15 kg/m2, iar cei ce folosesc compostpasteurizat ajung la 20-25 kg/m2.Factorii cheie ce determina sezonalitatea producerii de ciuperci sunt consumul siconditiile climaterice. Sezonalitatea producerii de ciuperci este prezentata îndiagrama de mai jos:2.4 ProcesatoriUn singur procesator de ciuperci activeaza în Republica Moldova pe baza materieiprime importata din China. Încercari de a stabili relatii de afaceri permanente cu

producatorii locali au fost facute, dar relatia nu a durat mai mult de câteva livrari.Calitatea neuniforma a productiei, precum si problemele legate de înregistrareajuridica si impozitare întâmpinate de majoritatea producatorilor de ciuperci nupermite dezvoltarea relatiilor pe termen lung între producatori si cumparatori.2.5 DistribuitoriDescrierea detaliata a distribuitorilor de ciuperci si produselor din ciuperci este datamai jos în acest raport.3. Piata de ciuperci proaspete din Moldova (Informatie adunata înurma intervivarii a cîtorva distribuitori de la piata centrala din Chisinau).Preturile pentru ciuperci proaspete se formeaza la piatacentrala în aer liber din Chisinau, unde activeaza înpermanenta 11 distribuitori. În dependenta de sezon, volumulmediu al vânzarilor ale fiecarui distribuitor fluctueaza de la 50la 500 kg pe zi. Volumul vânzarilor depinde de asemenea deamplasarea distribuitorului si prezentarea produsului. Fiecaredistribuitor lucreaza cu aproximativ 3-4 producatori.Sampinionii formeaza circa 70-80% din total vânzari, restul fiind pastravi.Distribuitorii sustin ca volumul pastravilor creste în ultimul timp datorita promovariifacute. În afara sezonului sau în perioada sarbatorilor de Craciun si Pasti majoritateadistribuitorilor lucreaza si cu sampinionii importati din Polonia. Comparând produselemoldovenesti cu cele poloneze, distribuitorii afirma ca produsele poloneze sunt multmai bune în ceea ce priveste calitatea si ambalajul. Ciupercile poloneze sunt livrateîn lazi de plastic paletizate, în timp ce, cele moldovenesti sunt livrate în diferiteambalaje, nici unul din care nu este consistent si nu se potriveste pentru ciuperci.Majoritatea producatorilor utilizeaza de obicei cutii de plastic pentru banane si/saulegume reciclate. Preturile fluctueaza în timpul anului, dar arata aproximativ dupacum urmeaza: toamna, iarna si primavara sunt cele mai mari vânzari. Preturile cuamanuntul variaza între 16 si 45 lei. Preturile sunt stabilite în primul rând îndependenta de cererea existenta, precum si de oferta. Cererea cea mai mare seînregistreaza în decembrie si aprilie, si atunci importurile din Polonia încep sainfluenteze preturile; în luna mai are loc tranzitia de la iarna la vara si, de obicei,oferta este mai mare decât cererea si preturile încep sa scada. Conform majoritatiidistribuitorilor, una din problemele existente este lipsa dialogului între producatori sidistribuitori, ceea ce deseori duce la fluctuatii semnificative de pret. Creareacanalelor de comunicare în cadrul industriei ciupercilor este de importanta cruciala.Structura clientilor arata astfel: 80% din vânzari sunt facute la restaurante si restulsunt facute la gospodariile casnice.134. Ciupercile prelucrate si produse din ciuperciInformatie colectata în baza interviurilor cu vânzatorii cuamanuntul de ciuperci marinate si pasterizate conservate dela pietile din Chisinau: Produsele din Polonia predomina însegmentul ciupercilor conservate de la piata centrala. Marcilecomerciale predominante sunt Bromiko, Magro si Bofmar. Produselepoloneze constau numai din sampinioni sub diferite forme: întregi sifeliati, marinati si pasteurizati. Sunt predominante borcanele de 800g care se vând cu 20-23 lei. Etichetele nu se deosebescsemnificativ, culoarea lor predominanta este verde. Se pare ca Bromiko ocupa ceamai mare cota a pietei între produsele poloneze, dupa spusele majoritatiidistribuitorilor intervievati. Structura de distribuire pe piata locala pentru diferitemarci comerciale este diferita: daca Magro si Bofmar utilizeaza 2-3 importatori dinMoldova, atunci Bromiko este reprezentat numai de o companie pe piata locala. Loculdoi dupa reprezentare în segmentul ciupercilor conservate îl ocupa marca comercialaProChef (Tiaxim SRL, Moldova), care ofera ciuperci marinate si sterilizate în ambalajede diferit volum. Produsele Prochef includ sampinioni, ghebe, shiitake si pastravi înborcane de 375 g, 800 g si cutii de 780 g si 2,000 g. Pe o piata dominata masiv desampinioni, Prochef este unicul furnizor de ghebe, shiitake si pastravi. Pe locul trei pepiata centrala se afla marca comerciala Masterland, care este locala (o alta marcacomerciala a companiei Tiaxim). Chiar daca aceasta nu detine nici macar o patrimedin piata produselor de ciuperci conservate, prezenta sa este remarcabila, în special,în ceea ce priveste segmentul cutiilor de 2000 g.Ciupercile sunt de asemenea un produs cu valoare adaugata pe segmentulproduselor finite: sampinioni murati prajiti sunt vânduti cu 60 lei kilogramul.Deoarece sampinioni murati prajiti sunt considerati delicatese, vânzarile suntnesemnificative si relativ mici în comparatie cu produsele proaspete si conservate.

Observatiile facute la piata centrala descrise mai sus reflecta situatia pe piata lasfârsitul lunii mai 2006 si dupa cum sustin majoritatea distribuiitorilor, aceastasituatie se schimba si prezenta produsului pe piata se poate schimba câtevasaptamâni mai târziu – inconsecventa ofertei este una din provocarile cu care seconfrunta majoritatea distribuitorilor din Moldova.Turul supermarketelor din Chisinau: Turul a inclus supermarketele Green Hills,Metro, Nr. 1, Linella si Moscova, care activeaza în principalele cartiere rezidentialeale capitalei Moldovei. Vizitele au inclus observare în interiorul magazinului, precumsi discutii cu managerii de marketing si managerii de magazin. Deoarece succesulunui produs într-un magazin sau supermarket alimentar depinde de asa factori caprezentarea produsului, amplasarea pe raft, consecutivitatea ofertei si pret, noi amdecis sa examinam prezenta marcilor comerciale în reteaua de magazine en-detail sisa nu descriem separat liniile de produse de ciuperci existente în fiecare magazin.4.1 Prezenta marcilor comerciale în retelele angro si cu amanuntul localeMai sus urmeaza o descriere detaliata a diferitor produse de ciuperci existente pepiata locala. Informatia a fost colectata în urma discutiilor purtate cu diferitimanagerii de marketing si vânzari ai diferitor supermarkete si magazine specializate.Conform majoritatii intervievatilor, vânzarile fiecarui magazin depind în primul rând14de urmatorii factori: 1) amplasarea pe raft si 2) etalarea produsului. Diferitemagazine si manageri s-au expus diferit vis-a-vis de rata vanzarilor si prezentareaprodusului sub diferite marci. În continuare urmeaza o descriere detaliata a fiecareimarci comerciale:ProChef si Master Line (Tiaxim Grup) –domina în segmentul produselor conservate cuproduse marinate si sterilizate ambalate înborcane de sticla de 530 g si 800 g, precum si încutii de metal de 385 g, 800 g. ProduseleProchef sunt sampinioni, pastravi si shiitake,precum si amestecuri de aceste trei ciuperci.Prochef de asemenea este unicul producator de sos de ciuperci. Sosuleste un amestec de pasta de tomate, soia, ulei vegetal si sare. El se vinde în borcanede sticla de 295 g de forma ovala (fotografia din dreapta). Prochef este o marcalocala, dar productia si ambalarea se face în China. Preturile pentru aceasta marcavariaza de la 22.5 lei pâna la 32 lei per produs, în dependenta de marime, ambalaj sicontinut. Marca comerciala Master Line este prezenta în unele magazinealimentare, în special, în borcane de 2000 g. Tiaxim Grup vinde, de asemenea,mazare, porumb, piersici si ananas conservate sub marca Prochef si Master Line.KIF (Tudor Chiriac) – este prezent în majoritateasupermarketelor. KIF este o marca comerciala elaborata degospodaria taraneasca „Tudor Chiriac”, o fabrica de conservemica din Straseni. Produsele „Tudor Chiriac” sub marcacomerciala KIF vizeaza în primul rând piata locala cu amanuntulsi sunt distribuite printr-un distribuitor local amplasat în Chisinau.KIF produce ghebe, pastravi, pita vacii precum si amestecuri dinaceste trei ciuperci ambalate în borcane de 640 g. Pretul cuamanuntul variaza între 22-29 lei, în dependenta de marime, ambalaj si continut.„Tudor Chiriac” aduce materia prima din China si o prelucreaza local.Lesovicioc (Mahar Invest SRL si Tudor Chiriac) – este marca comerciala detinuta de„Mahar Invest” SRL companie mixta, care prelucreaza si ambaleaza ciuperci dinChina la fabrica „Tudor Chiriac”. Marca comerciala a fost creata în primul rând pentrupiata ucraineana si circa 40% sunt vândute în Moldova. Linia de produse a marciiLesovicioc consta din sampinioni, ghebe, pastravi si shiitake, precum si amestecuridin diferite ciuperci feliate. Ciupercile sunt ambalate în borcane de 480 g si costaaproximativ 22 lei per unitate.La Massa (“47 paraleli” SRL) - “47 paraleli” SRL esteproprietarul lantului de supermarkete Nr. 1. Marca comerciala LaMassa a fost creata pentru piata locala, toata productia estecrescuta si ambalata în China. Linia de produse consta dinsampinioni, ghebe, pastravi si shiitake, ambalate în borcane sicutii de metal de 480 g, 530 g si 800 g cu preturi cuprinse între18-25 lei.Mikado (Rio Group SRL) – este o marca comerciala germana,ciupercile sunt produse si ambalate în China. Mikado esteprezent în majoritatea supermarketelor si linia sa de produse

consta din borcane si cutii de metal de 280 g, 285 g, 430 g,15530 g si 800 g. Sampinionii, ghebele, pastravii si shiitake formeaza produseleMikado. Mikado se deosebeste de alte produse datorita culorilor negru si galben alesepentru eticheta, precum si datorita formei ovale a borcanelor. De asemenea, Mikadose afla pe primul loc în ceea ce priveste preturile cu amanuntul, care variaza între 17lei si 31 lei, în dependenta de ambalaj, volum si continut.Bromiko – o marca comerciala poloneza care este distribuitaprin compania locala „Omiss” SRL. Compania detine drepturileexclusive pentru distribuirea produselor. Linia Bromiko constanumai din sampinioni marinati si sterilizati ambalati în borcanede 480 g, 800 g, 1,500 g, cu capace twist-off. Pretul cuamanuntul variaza între 20 lei si 60 lei, în dependenta demarimea borcanului.Alte marci – mai exista câteva alte marci în reteaua de magazine alimentare. Toatesunt importate din Rusia, Olanda sau Germania. Majoritatea acestor produse facparte din segmentul ambalajelor mici (175 g – 280 g) si includ în mare partesampinioni. Managerii pe vânzari sustin ca majoritatea acestor produse sunt livratesporadic si nici una din aceste marci nu a reusit sa atinga un volum de vânzari carear merita sa fie mentionat. Dar un singur lucru a fost evident, ambalajul acestorproduse a fost mult mai calitativ decât ambalajele majoritatii produselor din Moldova,dar diferenta de pret, prezenta pe piata si livrarea sporadica nu permite nici unei dinaceste marci sa formeze o clientela stabila.Nivelul pretului variaza la diferite marci în dependenta de produs si ambalare.Comparînd nivelul pretului putem observa o diferenta nesemnificativa între produselediferitor companii.165. Productia, importul si exportul mondial de ciuperci5.1 Productia mondialaProductia mondiala a crescut constant înultimul deceniu, ajungând la 3,000,000 tonemetrice în 2002 (Sursa: USDA, FAO). Chinacontinua sa predomine în productia ciupercilorla nivel mondial. Cota sa pe piatainternationala a ciupercilor a crescut constantîn medie cu 20% pe an în ultimii 15 ani,ajungând la 1,244,968 tone metrice în anul2002, adica 43% din productia mondialatotala. Statele Unite se afla pe locul doi dupaproductia de ciuperci la nivel mondialproducînd în total 390,000 tone metrice saucirca 13%. Olanda si Franta sunt pe locuriletrei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale în anul 2002.Productia de ciuperci proaspete în UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursulanilor 2002-2004, înregistrând 1,062,000 tone în 2004. Cota Poloniei a crescut înultimii ani, în special, din contul producatorilor europeni traditionali: Olanda, Frantasi Spania. Investitiile Poloniei în producerea ciupercilor au crescut semnificativ, noiletehnologii transformându-se în calitate mai buna si preturi mai mici. Conform CBI,din cauza costurilor relativ înalte ale muncii si investitiilor, exista o necesitatestringenta ca producatorii din Europa de Vest sa treaca la productia la scara maresau sa se consolideze pentru a ramâne competitivi.5.2 Importurile la nivel mondial(Ciuperci proaspete/congelate)Conform ITC, importurile de ciuperciproaspete sau congelate la nivel mondials-au ridicat la 1,130 miliarde USD în2004. S-au importat 447,277 tone saucirca 30% din nivelul productiei mondialedin anul 2002. Importurile de la nivelmondial au continuat sa creasca în mediecu 9% pe parcursul anilor 2000-2004.Pretul mediu pentru ciupercile proaspetesi congelate în anul 2004 a fost de $2,528per tona. Marea Britanie este cel mai mare

importator de ciuperci proaspete cu 295milioane dolari si 112,736 tone, fiindurmata de Germania cu $167 milioane si63,639 tone respectiv. Cu exceptiaJaponiei si SUA, tarile UE detin locurile 4-10 pentru cei mai mari importatori deciuperci proaspete. Figura 7 ofera ostructura detaliata a importurilor la nivelProducerea mondiala de ciuperci, 2002China43%SUA13%Altele27%Olanda9%Franta5%Polonia3%

Figura 6Importul mondial 2004 (tone)MareaBritanie112,736Mexica19,006Belgia17,488Italia 11,595Rusia24,185SUA 27,218Japania29,851Franta32,169Olanda32,769Altele76,621Germania63,639Importul mondial 2004, (mii de $)294,674167,025Altele170,369Austria31,370Belgia26,666Italia 54,693Olanda64,518SUA 74,926Franta88,084Japania158,452Figura 717mondial pentru anul 2004. Preturile pentru o tona variaza de la regiune la regiune side la tara la tara, tarile pozitionându-se foarte diferit ca volum si valoare. Deexemplu, Mexic a importat 19,006 tone de ciuperci în valoare de $894,000, adica$47 pentru 1 tona. În acelasi timp, Elvetia a important 1,980 tone de ciuperci învaloare de $13.9 milioane, adica $7,026 pentru 1 tona.5.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate)Conform datelor ITC, exporturile deciuperci la nivel mondial au fost de 1.1miliarde USD în anul 2004. Aceastareprezinta o crestere medie anuala de12% în anii 2000-2004. ITC nu specificavolumul exporturilor, pentru ca nudetine date exacte despre productia dinChina, dar estimeaza ca la nivel mondialexporturile au crescut în medie cu 9%pe parcursul acestei perioade.Surprinzator, dar China detine numai atreia pozitie în ierarhia mondiala în ceeace priveste valoarea în dolari, lasândOlanda si Polonia sa ocupe primele doua

locuri. Olanda a exportat 90,926 tone învaloare de $247.3 milioane, adica $2,720 pentru 1 tona. Polonia a exportat 101,693tone de ciuperci cu o valoare totala de $163.6 milioane. Pretul de vânzare a uneitone de ciuperci proaspete din Polonia este de $1,609. Figura 8 ofera detalii privindactivitatea mondiala de export din 2004.6. Informatii despre unele tari (ciuperci proaspete/congelate)Unele tari, care ar putea interesa producatorii din Moldova, asa ca Lituania, Letonia,Rusia, România, Bielorusia si Ucraina, sunt de asemenea prezente printreproducatorii, cultivatorii si consumatorii de ciuperci la nivel mondial. Conform datelorstatistice pentru 2002 oferite de USDA, România este pe locul al 24-lea întreproducatorii de ciuperci cu 9,000 tone, Rusia se afla pe locul 29 cu 6,500 tone, fiindurmate de Bielorusia (31), cu 6,000 tone, Ucraina (32) cu 4,000 tone, Lituania (33)cu 3,000 tone si Letonia (47) cu 540 tone. Analizând procesele de producere în toateaceste tari în anii 1998-2002, devine evident ca ele toate au trecut prin fluctuatiisemnificative, de exemplu, România a produs numai 2,000 tone în 2001 si a ajuns la9,000 tone un an mai târziu.În ceea ce priveste importurile, Lituania si Rusia se afla pe locurile 11 si 12 în lumecu importuri în valoare de $17.7 milioane si $17.2 milioane respectiv. Bielorusia(locul 24), România (29) si Letonia (38) si-au majorat importurile în medie cu 30%în anii 2000-2004. Tabelul 4 reprezinta structura importurilor din anul 2004 pentrutarile mentionate mai sus.Exportul mondial, 2004 (mii de $ SUA)Polonia163,585China133,169Olanda247,292Irlanda114,269Canada84,383Belgia57,547Ungaria28,687Lituania29,627Germania35,331Altele216,532Figura 818Tabelul 4. Informatii despre importul din unele tari, ciuperciproaspete/congelateImportatoriValoareaimporturilordin 2004,mii USDCantitateaimporturilorîn 2004Unitateademasuraa cant.Valoareaunitara(USD/unit)Crestereaanuala avalorii înanii 2000-2004, %Crestereaanuala acantitatiiîn anii2000-2004, %Crestereaanuala avalorii înanii 2003-2004, %Cota dinimporturila nivelmondial,

%Lituania 17,726 4,875 Tone 3,636 21 -2 49 2Federatia Rusa 17,126 24,185 Tone 708 176 161 98 2Bielorusia 2,.650 1,371 Tone 1,933 26 15 45 0România 1,184 1,627 Tone 728 27 22 96 0Letonia 673 450 Tone 1,496 32 9 3 0Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADEVolumul importurilor de ciuperci a crescut constant în toate tarile, cu exceptiaLituaniei, unde s-a înregistrat o descrestere nesemnificativa. Rusia a înregistrat ocrestere de aproape doua ori a volumului si valorii în aceasta perioada. Rusiacontinua sa fie cel mai mare consumator de ciuperci din regiune, dar, de asemenea,pretul platit pentru 1 tona este cel mai mic - $708. În acelasi timp, Lituania a oferitciuperci cu $3,636 pentru o tona, iar Bielorusia a platit $1,933 pentru 1 tona. Figura9 reprezinta structura productiei, importului si exportului de ciuperci proaspete sicongelate în tarile enumerate. Nivelurile productiei utilizate pentru calculul acestordate se bazeaza pe datele statistice pentru anul 2002 oferite de DepartamentulAgricultura al SUA. ITC nu are date despre importurile Ucrainei si Bielorusiei, iata dece pentru ambele tari nu exista o colonita pentru importuri.Este interesant de remarcat ca Lituania, Rusia, România si Bielorusia efectueazaoperatiuni importante de export, desi exporturile Rusiei sunt mult mai mici decâtnecesitatile sale în produse importate. Tabelul 5 prezinta în detalii structuraexporturilor pentru tarile selectate. Este interesant de observat ca preturile de exportpentru 1 tona de ciuperci proaspete/congelate se deosebesc semnificativ de la tara latara, chiar daca majoritatea lor îsi vând productia în tarile Europei de Vest.Figura 9Industria ciupercilor în tarile selectate(tone)05,00010,00015,00020,00025,00030,000LituaniaRusiaRomaniaLatviaUkrainaBielorusia Producerea 2002Import 2004Export 2004

19Tabelul 5. Informatii despre exportul unor tari, ciuperciproaspete/congelateImportatoriValoareaexporturilordin 2004,mii USDCantitateaexporturilorîn 2004Unitateademasuraa cant.Valoareaunitara(USD/unit)Crestereaanuala avalorii înanii2000-2004, %Crestereaanuala acantitatiiîn anii2000-2004, %Crestereaanuala avalorii în

anii2003-2004, %Cota dinexporturila nivelmondial,%Lituania 29,627 7,982 Tone 3,712 17 6 37 3România 21,512 3,001 Tone 7,168 25 10 28 2FederatiaRusa16,654 6,033 Tone 2,760 26 4 45 1Bielorusia 10,357 4,521 Tone 2,291 19 9 74 1Ucraina 2,384 535 Tone 4,456 -4 -20 -25 0Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADEDe exemplu, România a vândut în Italia (74%), Germania (15%) si Austria (7%), iarLituania a vândut în Germania (34%), Franta (14%), Olanda (13%) si Suedia (10%).Desigur, preturile depind de tipul de ciuperci, calitate, cantitate si temenii concreti aicontractului între parti.Tabelul 6 reprezinta o încercare de a estima consumul per capita de ciuperciproaspete/congelate în tarile selectate. Dupa cum se poate vedea, consumul estimatper capita este relativ mic în tarile selectate în comparatie cu Germania (2.23 kg) siMarea Britanie (1.9 kg) si vor fi nevoie de studii adaugatoare la evaluareaoportunitatilor de export.Tabelul 6. Consumul per capita estimat de ciuperci proaspete (tone)Productia(2002)Importuri(2004)Exporturi(2004)Consumul Per capita(grame)Lituania 3,000 4,875 7,982 -107 -30Rusia 6,500 24,185 6,033 24,652 173România 9000 1,627 3,001 7,626 342Letonia 540 450 329 661 291Ucraina 4,000 n/a 535 3,465 n/aBielorusia 6,000 n/a 4,521 1,479 n/aMoldova 300 44 2 342 87207. ConcluziiChina predomina în productia mondiala de ciuperci în ultimii 15 ani. ProductiaChinei a crescut în medie cu 20% pe an si a ajuns la 1,244,968 tone în anul 2002sau 43% din volumul mondial al productiei.Este surprinzator, dar valoarea exporturilor din China în anul 2004 plaseaza celmai mare producator de ciuperci abia pe locul trei în lume în ierarhia tarilorexportatoare de ciuperci proaspete/congelate, dupa Olanda si Polonia. Aceasta sepoate explica prin departarea relativa a Chinei de principalele piete (UE si SUA) siperisabilitatea înalta a ciupercilor, ceea ce nu permite livrarea produselor ladistante mari.În acelasi timp, pe plan mondial, China predomina clar în segmentul „pentruprelucrare”, lasând putin loc pentru concurentii internationali. Pentru a ramânecompetitivi în acest segment, producatorii locali trebuie sa-si vânda productia cu$1.2-$1.4 pentru un kilogram, pentru a putea concura cu importurile chineze. Înconditiile în care pe piata locala a ciupercilor proaspete se plateste de 1.5-2 orimai mult, va fi dificil sa se convinga producatorii sa vânda productia spreprelucrare pâna când piata ciupercilor proaspete nu ajunge la saturatie.Investitiile Poloniei în industria ciupercilor au crescut recent, asigurând utilizareatehnologiilor si echipamentului noi. Aceste modificari au dus la îmbunatatireacalitatii si micsorarea preturilor. Crescatorilor din Europa de Vest le este din ce înce mai dificil sa concureze cu produsele poloneze din cauza costurilor înalte alefortei de munca si investitionale. Chiar daca consumul în Europa de Est creste,Polonia prefera sa exporte în tarile Europei de Vest si mai putin în CSI, undepreturile sunt mult mai mici.În conditiile în care productia de ciuperci din Moldova este concentratapredominant în gospodarii mici, este dificil pentru producatorii locali sastabileasca activitati de crestere a ciupercilor pentru piata locala si mai ales sa seorienteze spre exportul ciupercilor proaspete, numai daca nu-si vor extinde

producerea sau vor începe sa se consolideze sub diferite forme.Dupa cum arata datele statistice internationale, afacerile cu ciuperci se dezvoltasemnificativ si într-o lume a globalizarii, companiile trebuie sa concureze nunumai la nivel international, dar si la nivel local, daca doresc sa ramâna pe piata.Iata de ce este deosebit de important ca producatorii din Moldova sa înceapa sase ocupe de dezvoltarea propriei industrii, daca doresc sa fie competitivi în viitorîn propria tara si peste hotare.Unele din impedimentele majore la dezvoltarea industriei de ciuperci în Moldovasunt:1. lipsa mediului regulator;2. organizarea insuficienta a industriei, în special, la nivelul producatorilor;3. lipsa dialogului între diferiti jucatori ai industriei;4. lipsa unei baze competitive de productie pentru miceliu, compost, etc.;5. nu exista acces la tehnologii moderne (chimicale, practici de combatere adaunatorilor, etc.)6. costuri înalte de initiere a productiei;7. lipsa resurselor financiare adecvate, care ar permite afacerilor sa sedezvolte;8. infrastructura inadecvata de pastrare, depozitare si marketing, care arpermite monitorizarea, promovarea si livrarea regulata a produsului pepiata.