FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA FINANTE BANCI

ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE LA NIVELUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE. STUDIU DE CAZ – PRIMARIILE MUNICIPIILOR SIBIU,IASI,BACAU

ANUL 2008

Student :

CUPRINS:

1. DESCRIEREA MUNICIPALITATII : SIBIU,IASI,BACAU

2. CATEGORII DE INDICATORI DE POERFORMANTA

3. CALCULUL INDICATORILOR LA NIVELUL VENITURILOR

4. REZULTATE

5. CONCLUZII

1.Descrierea Municipalitatii :

SIBIUSibiu este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Sibiu, România. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei. Are o populatie de aproximativ 155.000 locuitori.Sibiul este unul din cele mai prospere orase din Romania si primeste una din cele mai mari rate de investitii straine.Industriile clasice ale orasului sunt industria constructoare de masini (Bilstein Compa), industria confectiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) si industria de rechizite scolare (Flaro). Recent au fost deschise cateva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) si de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens).In Sibiu isi au sediul central Banca Comerciala Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig. Tot în Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiară si de Marfuri, institutie emblematica pentru mediul economic si de afaceri romanesc. Toate companiile bancare si de asigurari majore prezente in Romania au o filiala sau o sucursala in oras.

IASIMunicipiul Iasi (istoric Iassi, Іашіі, Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei. Iasi a fost capitala Moldovei in perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite intre 1859 şi 1862 şi capitala Romaniei între 1916-1918.Conform datelor recensamantului din anul 2002, Iasi numara 320.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca marime din Romania. Zona Metropolitana Iasi, care include 13 localitati invecinate, avea o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iasi este un centru economic important al Romaniei. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) si industria alimentara. Sectorul bancar si cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de software fiind prezente în orasi.Iasi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existand numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center etc.) si mai multe hyper şi supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iasi etc.).

BACAU

Bacau este resedinta si cel mai mare oras din judetul Bacau, Romania.Este traversat de raul Bistrita, care asigura, prin centrala hidroelectrica locala, o parte insemnata a consumului de energie electrica locala. Suprafata municipiului este de 60km², iar populatia este de aproximativ 175.500 de locuitori.

Judetul Bacau este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, avand doua mari rafinarii de petrol situate langa orasele Onesti si Darmanesti. După caderea comunismului, activitatile industriale principale cuprind: Industria Petrochimica; Industria Nutritionala; Industria

de Lemn si de Hartie; Industria Textila; Industria Chimica; Industria Mecanica; Industria Aeronautica.

2.Categorii de indicatori de performanta

Indicatorii financiari si bugetari constituie instrumente ale procesului complex al analizei financiare – elemente esentiale in managementul financiar al administratiei publice localeAnaliza financiara reprezinta asadar un ansamblu de instrumente si tehnici,inclusiv indicatori financiari si prognoze, care permite masurarea situatiei financiare prezente a unei orgnizatii publice si private.Pentru a realiza analiza financiara a unei administratii publice locale este necasarca bugetul acesteia sa fie structurat in asa fel incat sa sublinieze informatiile cele maiimportante, intr-un mod structurat si logic, grupand tipurile de venituri si cheltuieli într-omaniera utila.Veniturile operationale reprezinta totalitatea resurselor financiare de care beneficiaza în mod curent (repetitiv) o administratie locala;Cheltuielile operationale sunt reprezentate de totalitatea cheltuielilor unei administratii publice locale cu furnizirea serviciilor publice, adica toate cheltuielile unei administratii locale, cu exceptia celor de capital si a celor cu serviciul datorieiVeniturile curente (autonome) sunt o parte a veniturilor operationale care depind într-o masura importanta de administratia locala respectiva si au un grad de predictibilitate ridicat: veniturile proprii fiscale si nefiscale, taxele speciale si cota defalcata din impozitul pe venit.

Indicatorii de performanta sunt grupati în patru categorii relevante pentru evaluarea performantei financiare:I. Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri sunt acei indicatori care arata existenta unui nivel corespunzator al veniturilor si masura în care administratia public locala are controlul asupra veniturilor locale;II. Indicatori ai cheltuielilor sau care reflecta rigiditatea acestora – definesc gradul de flexibilitate pe care îl detin autoritatile locale în alocarea resurselor pentru diferite scopuri (destinatii). Aceasta analiza face distinctia între cheltuielile discretionare ale administratiei publice locale (pe care aceasta poate decide sa le faca sau nu) si cheltuielile nediscretionare (obligatorii) pe care o administratie public locala nu poate decide sa nu le faca.III. Indicatori ai capacitatii de investire, de contractare a datoriei si a structurii acesteia sunt acei indicatori care definesc masura în care autoritatile locale acorda importanta cheltuielilor de capital si capacitatea acestora de a atrage finantare pe termen lung pentru finantarea investitiilor.IV. Indicatori ai rezultatului operational sau care reflecta capacitatea managementului financiar – se refera la relatia dintre venituri si cheltuieli si definescgradul în care administratia public locala implementeaza un management performant alresurselor financiare.

3.Calculul indicatorilor la nivelul veniturilor

1. Indicatorii veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)

Administratia locala exercita, în grade diferite, un control asupra diferitelor surse

de venit. Astfel, asa cum veniturile curente sunt în mare masura sub control local, alte

surse sunt mai putin controlabile.Din acest punct de vedere, predictibilitatea veniturilor este esentiala în analizaprivind solvabilitatea financiara, întrucât achitarea/rambursarea datoriei implica unanumit grafic de efectuare a platilor ce, odata stabilit, trebuie respectat.

Determinareapredictibilitatii diferitelor surse de venituri este astfel extrem de necesara si trebuie

facutacu rigurozitate.1. Impozitul pe proprietate (impozitul pe cladiri si pe terenuri) este cel maiimportant impozit local din tarile mai putin dezvoltate. În cazul oraselor mari este un

faptdestul de obisnuit ca din aceasta sursa de venituri sa fie finantate mai mult de o

treime dintoate cheltuielile realizate de administratiile locale respective. Pe lânga importanta

purfiscala a acestui tip de impozit, analiza sa poate oferi si informatii despre economialocala: valoarea asociata bazei de impozitare (proprietatile existente în jurisdictia

respectiva) artrebui sa reflecte vigoarea economiei locale (sau slabiciunea acesteia), mai ales in

cazul economiei urbane.

La nivelul bugetului local al Primariilor Sibiu,Iasi,Bacau,evolutia incasariolor din impozitulpe proprietate in anul 2008 este reprezentate in tabelul nr. 1 .

Tabelul nr. 1 Evolutia CGV1 in anul 2008 la nivelul bugetelor locale ale municipiile SIbiu,Iasi,Bacau

Indicatori Sibiu Iasi BacauVenitul din impozitul pe proprietate (RON)* CGV1

45 683 428 48 077 063 27 972 823

Venitul din impozitul pe proprietate pe locuitor**(RON)CGV1a

108,33 149,83 159,39

Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate in total venituri (%) CGV1b

15,62 9,45 9,21

Total Venituri (RON)***

292 282 941 508 597 870 303 982 014

*sunt incluse impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanele fizice si juridice;taxe judiciare de timbre pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru

**Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori

***incasari realizate

Dupa cum se observa, in intervalul analizat pe veniturile din impozitul pe proprietate si venitul impozitul pe locuitor se observa ca desi in Municipiul Sibiu venitul din impozitul pe locuitor este mai mic el obtine o pondere semnificativa in calculul impozitului pe proprietatea din total venituri in comparatie cu Municipiile Iasi si Bacau care sunt aproape la egalitate.

2.Venituri proprii fiscale

Prin totalitatea impozitelor si taxelor locale pot fi analizate sursele permanente si, in marea lor majoritate, aflate sub controlul administratiilor locale. Astfel, pe langa impozitul pe proprietate mai sunt incluse aici: alte impozite si taxe de la populatie, alte incasari din impozite directe si taxele de autorizare (ex. autorizatia de constructie).Nu sunt incluse aici surse de venit care nu au caracterul taxelor si al impozitelor ca, de exemplu: veniturile din concesiuni sau inchieri, amenzi, veniturile din varsamintele din profitul net al regiilor sau societatilor comerciale aflate in subordinea consiliilor locale/judetene sau veniturile de capital cum ar fi venitul din vanzarea unei parcele de teren apartinand primariei, deoarece acesta sursa din urma, desi aflata tot sub controlul local, nu se consitutie intr-o sursa de venituri recurenta (la dispozitia administratiei locale an de an).

Tabelul nr 2 Evolutia CGV2

Indicatori Sibiu Iasi BacauVenituri proprii fiscale(RON)*-CGV2

60 606 803 75 381 971 37 950 547

Venituri proprii fiscale/loc (RON/loc)**-CGV2a

391,01 234,92 216,24

Ponderea veniturilor proprii fiscale in total venituri (%)-CGV2b

20,73% 14,82% 12,48%

Total venituri (RON)***

292 282 941 508 597 870 303 982 014

*sunt incluse aici CGV1 la care se adauga alte impozite si taxe de la populatie,alte incasari din impozite directe si taxele de autorizare

**Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori

***incasari realizate

Dupa cum se observa in tabele de mai sus ,veniturile fiscale proprii au o valoare ascendenta in valori nominale mai mare in Sibiu, decat in Iasi si Bacau.Ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor Municipiilor, este mai mare in Sibiu cea ce inseamna o crestere corespunzatoare si a incasarilor nominale mai mari decat in Iasi si Bacau.

3.Venituri curente proprii (fiscale si nefiscale)

Veniturile curente proprii (fiscale si nefiscale) reprezinta "veniturile curente" conform clasificatiei MF (suma veniturilor fiscale si a celor nefiscale, cu exceptia taxelor speciale), la care s-au adaugat si taxele speciale ca avand caracteristica de "curente", desi constituie o sursa optionala la care nu apeleaza toate administratiile locale si care nu se poate utiliza in scopuri generale, ci numai in domeniul pentru care au fost instituite aceste taxe.

Tabelul nr.3 Evolutia CGV3Indicatori Sibiu Iasi BacauVenituri curente proprii (RON)*-CGV3

75 051 598 106 636 019 55 675 836

Venituri curente proprii/loc (RON/loc)**-CGV3a

484,20 332,32 317,24

Ponderea veniturilor curente in total venituri (%)- CGV3b

25,68% 20,97% 18,32%

Total venituri (RON)***

292 282 941 508 597 870 303 982 014

*venituri curente conform clasificatiei Ministrului Finantelor **Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori

***incasari realizate

Ponderea cea mai mare de acoperire a cheltuielor administratiei locale dintre cele trei municipii o are municipiul Sibiu 25,68%, urmatade municipiul Iasi 20,97 % si Bacau 18,32%.

4.Venituri curente totale sau autonome

Acest indicator contine integral tipurile de venituri curente proprii (fiscale si nefiscale) la care se mai adauga si cotele defalcate din impozitul pe venitul global. Aceste cote din impozitul pe venitul global, spre deosebire de alte transferuri de la bugetul central, sunt varsate in contul administratiilor locale in

mod automat si ele reflecta foarte bine situatia economiei locale si eforturile pe care o APL le face pentru dezvoltarea acesteia prin atragerea de noi investitii. Pentru analiza multianuala a acestor cote (ca reflectare a evolutiei economiei locale) trebuie tinut insa cont de faptul ca valoarea lor (procentul) este hotarata in fiecare an prin legea bugetului de stat si ca atare suma poate varia de la un an la altul independent de variatia bazei de impozitare (venitul global).

Tabelul nr. 5 Evolutia CGV4 Indicatori Sibiu Iasi BacauVenituri curente totale (RON)*-CGV4

189 884 170 284 109 201 144 472 097

Venituri curente totale/loc (RON/Loc)-CGV4a

1 225,06 885, 38 823,20

Ponderea veniturilor curente totale in total venituri(%)-CGV4b

64,96% 55,86% 47,53%

Total venituri (RON)***

292 282 941 508 597 870 303 982 014

*categoria include venituri curente (fiscale si nefiscale)la care se adauga cotele defalcate din impozitul pe venit**Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori ***incasari realizate

Pe fondul cresterii incasarilor din impozitul pe venit, urmare a cresterii economice Municipiul Sibiu are o pondere mai mare decat municipiul Iasi si Bacau . 

5.Venituri operationale

Veniturile operationale reprezinta suma tuturor resurselor recurente ( aflate la dispozitia administratiei publice locale an de an) pe care o APL le poate utiliza pentru acoperirea in primul rand a cheltuielilor cu activitatile curente (ca termen separat de cheltuieli de capital), dar care pot fi utilizate si pentru cheltuielile de capital. Astfel, veniturile operationale cumuleaza, in plus fata de resursele incluse in indicatorul CGV4 de mai sus, si surse care sunt utilizate pentru echilibrarea bugetelor locale si/sau pentru subventionarea unor activitati (mai putin stabile de la an la an):

Fonduri pentru echilibrare – transferate de catre nivelul central din partea retinuta de acesta din impozitul pe venit global, pentru a ajuta APL sa-si echilibreze bugetul local.

Fonduri de echilibrare cu destinatie speciala – transferate catre APL in scopul finantarii exclusive a anumitor reponsabilitati (plata salariilor profesorilor din invatamantul secundar, subventionarea incalzirii termice, alte activitati) din parte retinuta de nivelul central din impozitul pe venit global sau din alte impozite nationale (TVA).

Fonduri de echilibrare cu destinatie generala care sunt retinute direct de catre judete din IVG pentru a sprijini bugetele locale ale celor mai sarace comunitati. Aproximativ 16% (2002) din impozitul pe venit global sunt alocate judetelor pentru acest scop.

Tabelul nr. 6 Evolutia CGVIdicatori Sibiu Iasi BacauVenituri operationale (RON)*-CGV5

287 146 342 506 545 197 302 115 704

Venituri operationale/loc (RON/loc)**-CGV5a

1 852,56 1 578,57 1 721,46

Ponderea veniturilor operationale in total venituri(%)-CGV5b

98,24% 99,60% 99,39%

Total venituri(RON)***

292 282 941 508 597 870 303 982 014

*sunt incluse veniturile curente totale la care se adauga sumele alocate de consiliul judetean,sumele defalcate din TVA,subventi de la bugetul de stat**Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori ***incasari realizate

Prin urmare, asa cum mentionat mai sus, indicatorii CGV1-CGV4 reflecta gradulde autonomie financiara al administratiei publice locale.Analiza acestori indicatori reflecta ca , municipiile studiate , administratia pubilica a municipiului Iasi a avut un grad de autonomie moderat ,apelul la veniturile provenite din cotele si sumele defalcate mentinand echilibru mai bine decat in municipiile Sibiu si Bacau.

6.Veniturile pentru investitii

Veniturile pentru investitii reprezinta surse financiare ce pot fi folosite exclusiv pentru cheltuieli de capital. Aceste surse financiare sunt, pe de o parte, veniturile (exceptionale sau curente) obtinute de o APL ce pot fi folosite numai pentru investitii (cum sunt de exemplu veniturile din capital, sau veniturile din amortizarea activelor fixe), precum si transferurile cu destinatie de investitii primite de la bugetul de stat.

Tabelul nr. 7. Evolutia CGV6 Indicatori Sibiu Iasi BacauVenituri din investitii (RON)*CGV6

5 136 599 2 051 987 1 858 782

Venituri din investitii/loc (RON/loc)**CGV6a

33,14 6,39 10,59

Ponderea veniturilor din investitii in total venituri(%)CGV6b

1,75 0,40 0,61

Total venituri(RON)***

292 282 941 503 597 870 303 982 014

*sunt reprezentate din veniturile din capital**Sibiu 155 000 locuitori , Iasi 320 888 locuitori , Bacau 175 500 locuitori ***incasari realizate

Evolutia bunurilor din investitii este destul de buna pentru Municipiul Sibiu ea depasind 1% din totalul veniturilor.Municipiile Iasi si Bacau avand o evolutie a bunurilor din investitii nesemnificativa , sub 1 % din totalul veniturilor la bugetul local, prin urmare ponderea valorificarii veniturile din municipiile Iasi si Bacau fiind destul de redusa.

În concluzie, evolutia principalelor categorii de surse de venituri – venituriproprii, prelevari de la bugetul de stat si împrumuturi pentru investitii – releva politicabugetara manifestata la nivel national prin diminuarea prelevarilor de la bugetul de statconcomitent cu transferul de responsabilitati la nivel local fara asigurarea fondurilornecesare finantarii acestora (ex. preluarea în cursul anului 2005 a activitatii serviciuluipublic de evidenta a populatiei, crearea departamentelor de politie comunitarasubordonate municipalitatilor, suportarea din bugetele publice locale a unor categorii decheltuieli cu protectia si asistenta sociala, etc.).