PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂILE GOVORA

ANALIZA DE MARKETING

A ZONEI BAILE GOVORA

1. REZUMAT La începutul acestui secol şi mileniu turismul este cel mai dinamic sector

de activitate pe plan mondial şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Totodată, turismul poate constitui sursa principală de venit a ţărilor şi regiunilor care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător.

În acest context şi ţinând cont de potenţialul existent, turismul este considerat prioritatea judeţului Vâlcea. Justificările acestui statut de prioritate sunt următoarele:

turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice fiind practic inepuizabile;

turismul acţionează ca un element dinamizant al întregului sistem economic, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei;

turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice restructurate;

valorificarea optimă a resurselor, promovarea şi marketingul eficiente ale produselor turistice pe piaţa externă, poate constitui o sursă semnificativă de sporire a încasărilor valutare la nivelul judeţului;

dezvoltarea durabilă a turismului contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei în special în zonele rurale;

turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare ale potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al judeţului;

turismul poate avea şi vocaţie ecologică prin exploatarea durabilă a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.);

turismul poate fi un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei. Oraşul Băile Govora este situat în partea centrală a judeţului Vâlcea, într-o

zonă depresionară a subcarpatilor Getici, la 21 km de resedinţa de judeţ, Râmnicu Vâlcea. Datorită resurselor hidrominerale cu efecte terapeutice valoroase, bioclimatului excepţional pentru tratarea astmului bronşic şi a altor afecţiuni respiratorii, reliefului şi peisajului, benefic curei balneare, staţiunea Băile Govora, s-a impus, încă de la începutul sec. XX ca o staţiune balneoclimaterică de interes naţional şi internaţional.

Staţiunea Băile Govora este singura din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie chimică diferenţiată ca :

- ape sărate iodurate bromurate; - ape sărate sulfuroase foarte concentrate; - izvoare crenoterapie cu ape hipotome sulfuroase bicarbonate, sodice,

calcice şi magneziene. Turismul reprezintă pentru zona Băile Govora cea mai importantă resursă

de dezvoltare, în contextul existenţei unui potenţial natural şi de infrastructură deosebit, dar neutilizat la justă valoare. Abordarea turismului ca direcţie

strategică de dezvoltare va permite apariţia de noi afaceri, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii existente, promovarea imaginii zonei Băile Govora în mediul de afaceri naţional şi internaţional.

Activitatea turistică desfăşurată în orasul Băile Govora a avut de suferit, în urma procesului de privatizare desfăşurat. Practic, Băile Govora este un oraş cu o industrie turistică în declin, dar cu un potenţial turistic important care poate fi valorificat dacă sunt create conditii favorabile dezvoltării acestuia.

2. JUSTIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI A PRODUSULUI TURISTIC „FLORILE GOVOREI”

2.1. Zona analizată

Potrivit Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea 2007-2013, aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 206/19.12.2007, judeţul dispune de nu mai puţin de 3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară, recunoscute pe plan naţional dar şi internaţional pentru potenţialul şi valoarea curativă.

În majoritatea staţiunilor balneare, există infrastructură, însă, indiferent dacă aparţine sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Majoritatea spaţiilor de cazare sunt de două stele sau mai puţin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ şi o lipsă de cazare din punct de vedere calitativ.

Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenţionat de bilete asigură o cotă semnificativă din numărul de turişti cazaţi. Tratamentele oferite prin practici tradiţionale se efectuează de cele mai multe ori cu echipament vechi, care nu se află la înălţimea exigenţelor clienţilor care le plătesc în zilele noastre. Există însă şi furnizori privaţi de servicii de turism particulare în staţiuni balneare care îşi modernizează şi extind oferta de facilităţi şi produse pentru a satisface aşteptările pieţei.

Staţiunea Băile Govora este amplasată în partea centrală a judeţului Vâlcea, pe valea pârâului Hinţa, la sud de Culmea Slătioarei, unde s-a format o mică depresiune intracolinară de origine erozivă.

Băile Govora se află în zona Subcarpaţilor Getici ai judeţului Vâlcea, la intersecţia paralelei 4505’49’’ latitudine nordică, cu meridianul 2409’20’’ longitudine estică, într-o mică depresiune orientată pe direcţia de la N-V către S-E, la o altitudine între 360 m şi 420 m, pe valea pârâului Hinţa, afluent al pârâului Govora, care se varsă în râul Olt. Oraşul se învecinează cu comunele Buneşti la N., Stoeneşti şi Pietrari la N-V, Păuşeşti-Otăsău la V, Frânceşti la S şi la S-E cu comuna Mihăeşti. De jur-împrejur localitatea e străjuită de dealurile Piscupia (524 m) şi Prajila la N., Tătaru (463 m) laN-E, Stogşor (338m .) la E, Curăturile şi Baba Floarea (535 m) la S., Palange şi În Cruci la V.

Localitatea Băile Govora este situată la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinta judeţului Vâlcea, la 2 km de D.N. 67 (Rm.Valcea-Horezu-Tg.Jiu) şi la 12 km de staţia C.F.R. Govora a liniei Sibiu-Piatra Olt.

Între Băile Govora şi Râmnicu Vâlcea circulă autobuze cu frecvenţa de 15 curse pe zi, asigurând legătura cu gara C.F.R., şi trei curse zilnice, cu autocare moderne, spre şi de la Bucureşti.

Prin drumul E 81 Borş – Cluj – Napoca - Sibiu – Râmnicu - Vâlcea - Piteşti se racordează la fluxurile turistice internaţionale.

Accesul aerian poate fi efectuat prin aeroporturile cele mai apropiate de staţiune, respectiv cele din Craiova şi Sibiu, turiştii străini preferând însă de regulă aeroporturile Capitalei.

Staţiunea Băile Govora are o poziţionare favorabilă în teritoriul ţării, fiind la distanţe relativ apropiate faţă de centrele urbane importante: Piteşti, Sibiu, Craiova, Slatina, Târgu Jiu şi chiar de Bucureşti.

Cadrul natural Oraşul Băile Govora se întinde în lungul pârâului Hinţa, într-o mică

depresiune înconjurată de dealuri împadurite, întreaga zonă fiind străbătută de numeroase vâlcele torenţiale.

Altitudinea staţiunii se află la 360 m, iar relieful subcarpatic, este caracterizat de dealuri cu altitudini de 500-530 m, dar şi zone joase de 200-220 m. Dealurile sunt împădurite cu fag şi stejar, suprafaţa pădurilor însumând peste 10 kmp (circa 1000 ha).

Prezenţa în perimetrul staţiunii a unor mari suprafeţe verzi adaugă caracteristicilor menţionate, o atmosferă practic lipsită de poluare şi o cantitate ridicată de aeroioni, predominant negativi, de mare importanţă pentru o staţiune balneoclimaterică profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor căilor respiratorii.

Puritatea ridicată a atmosferei este determinată şi de faptul că pe teritoriul staţiunii nu sunt unităţi industriale poluante, influenţa platformei chimice Govora fiind nulă datorită considerentelor menţionate.

Structura geomorfologică a reliefului şi poziţia zonei îi asigură staţiunii circulaţia aerului de tip föhnic, cu încălzire locală şi microclimat plăcut şi sedativ.

Sintetic potenţialul natural turistic al staţiunii balneoclimaterice Băile Govora este construit din următori factori:

• existenţa unui important şi valoros fond balnear cu proprietăţi şi caracteristici unicate şi de nivel superior, care asigură renumele intern şi internaţional, al staţiunii Băile Govora;

• existenţa unor împrejurimi şi a unui topoclimat adecvat unei staţiuni balneare;

• existenta unui ambient favorabil activităţii balneare; • existenţa unei purităţi atmosferice de excepţie determinată de

caracteristicile geomorfologice specifice depresiunii în care este amplasată staţiunea şi vegetaţia (pădurile) abundentă.

În vederea valorificării potenţialului natural turistic al staţiunii Băile Govora, începând cu secolul XIX au fost realizate un însemnat număr de obiective antropice de interes turistic care vor fi prezentate în detaliu parcursul acestei documentaţii.

Din punct de vedere geologic se situează în partea vestică a anticlinalului Ocnele Mari - Govora, orientat pe direcţia Est-Vest. Axul acestei structuri este constituit din depozite aparţinând helveţianului, structura care cuprinde 5 straturi de ape diferite :

1- Strat de apă dulce de suprafaţă, provenit din precipitaţiile care se infiltrează până la nivelul unui strat impermeabil

2- Strat format din ape slab mineralizate, având o concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, însă bogate în bicarbonaţi, din care ies izvoarele folosite în cura internă

3- Al treilea strat, format din ape cu o concentraţie mai mare de hidrogen sulfurat (30 până la 100 mg. la litru)

4- Strat care cuprinde ape minerale cu concentraţie mare de hidrogen sulfurat (100 până la 300 mg./l) şi clor (50-100mg./l) situat la 10-15 m adâncime şi care sunt folosite pentru băi, inhalaţii, pulverizatii.

5- Cel de-al cincilea strat este format din ape sărate-iodurate, care apar la adâncimi cuprinse între 120 şi 1500 m şi a căror concentraţie creşte cu adâncimea.

Apele minerale îşi datoresc mineralizarea diverselor formaţiuni geologice care se gasesc în această regiune. Peste cele mai vechi, care formează helveţianul, apar depozite mai noi de vârstă tortoniană formate din tufuri, marne şi şisturi argiloase cu ariolari. Cele mai noi formaţiuni aparţin sarmaţianului, la Sud de pârâul Hinţa, de care sunt legate apele sulfuroase calcice magneziene slab mineralizate. Din acest punct de vedere Băile Govora este singura staţiune din tara care dispune de aceste tipuri de ape, iar profesorul Moret o citează ca a II-a în Europa, după Pechelebronne din Alsacia.

Debitul surselor, la nivelul anului 1972, era de 650 m.c./zi putând asigura 4200 de bai zilnic, conform datelor şi indicaţiilor I.B.F. Bucuresti. Exploatarea acestor surse se face cu ajutorul puţurilor, sondelor şi prin izvoare naturale.

Vegetatia forestieră din perimetrul staţiunii şi din împrejurimile ei este abundentă şi deosebit de variată. Se întinde pe o arie de cca 160 ha şi cuprinde următoarele principale specii: stejar (Quercus petreae), fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), salcâm (Robinia pseudacacia), specii de amestec, printre care întâlnim şi pâlcuri de răşinoase în special pin (Pinus silvestris) şi molid (Picea abies)

În întreaga suprafaţă, proporţia speciilor este următoarea: - fag 60 ha - gorun 50 ha - pin 20 ha - molid 5 ha - salcâm 22 ha - diverse 6 ha Etajul arbustiv este prezent într-o gamă mai restrânsă în care apar cu

preponderenţă alunul (Coryllus avellana), socul (Sambucus nigra), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguineae), maceşul (Rosa canina) şi lemnul câinesc (Ligustrum vulgare).

Zonele cu vegetaţie, din care fac parte perimetrul de protecţie şi parcul staţiunii, prin funcţiile directe şi indirecte, participă la complexul fenomen al salogenezei, contibuind în mod fundamental la asigurarea unui microclimat specific.

Un rol cu totul aparte îl deţine parcul staţiunii. Amenajat în primii ani ai secolului trecut, după planurile arhitectului peisagist francez A. Pinard, asigură funcţia de recreaţie şi agrement precum şi funcţia estetică. Arbori şi arbuşti ornamentali, mulţi fiind catalogaţi ca rarităţi dendrologice, contribuie la crearea unei imagini relaxante şi constituie puncte de atracţie în perioada de înflorire. Dintre aceştia evidenţiem: arborele lalea (Lyriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia stelata), chiparosul de baltă (Taxodium disticum), ginger (Gingko biloba), arţarul argintiu (Acer negunda), trâmbiţa (Campesis radicans), glicina (Wisteria sinensis), gutuiul japonez (Chaenomeles japonica), liliacul (Syniga vulgaris).

Datorită poziţiei geografice, a reliefului înconjurător şi a vegetaţiei Băile Govora beneficiază de un climat blând, semimediteraneean. Cercetări sistematice de climatologie, începute încă din anul 1884, continuate de dr. V. Crassu în perioada interbelică şi de doctorii L. Ciungan şi V. Geiculescu din 1952 şi până în 1986 au furnizat date importante, publicate în lucrări de specialitate, prezentate succint în continuare.

Temperatura aerului prezintă variaţii mici atât sezoniere cât şi diurne, cele mai mici fiind înregistrate în sezonul rece, când se înregistrează temperaturi medii lunare +0,20 C în decembrie, -2,80 C în ianuarie, +90C în februarie. Cele mai grele zile de iarnă se manifestă în prima jumătate a lunii ianuarie iar anual se înregistrează 28 zile de iarnă autentică. Temperatura minimă record în sezonul rece a fost înregistrată în data de 11.02.1929, când a atins valoarea de -27,40 C. Anotimpul cald dureaza mai mult de 6 luni, din aprilie până în octombrie; zilele cu temperatura maximă peste 250 C încep din aprilie (9 zile) şi se termină în octombrie (3 zile) astfel încât în timpul verii se înregistrează 88 de zile cu temperatură de 250 C. Zile tropicale cu temperaturi de 300 C ţi rareori peste, se întâlnesc în iunie, iulie şi august, însumând 23 de zile. Caracteristică este absenţa căldurilor în timpul nopţii, iar toamnele sunt mai calde decât primăverile .

Presiunea atmosferică este, în general, mică vara şi ridicată iarna, caracterizată prin aceea că ea creşte semnificativ la începutul toamnei şi scade pronunţat la venirea primăverii. Media acesteia este cuprinsă între 729 mm Hg în aprilie şi 734 mm Hg în ianuarie, când poate urca până la 756,4 mm Hg.

Amplitudinea maximă a presiunii atmosferice este de 46,9 mm Hg, iar cea minimă atinge numai 20,2 mm Hg în luna august.

Mişcările maselor de aer sunt puternic influenţate de aşezarea geografică a Govorei şi vecinatatea lanţului muntos al Carpaţilor meridionali, astfel încât lipsesc cele cu carater specific zonal şi nici cele intense. Desele perioade de calm sunt întrerupte sporadic de vânturi cu viteză redusă, a cărei medie anuală este de sub 2m/s, variaţia fiind cuprinsă între 1,2m/s în august şi 3,1m/s în aprilie. Foarte rar se înregistrează zile cu vânt tare, peste 10m/s, iar furtunile violente apar la intervale foarte mari de timp şi durează, din fericire,

doar câteva minute. Direcţia predominanată a mişcărilor aerului este dinspre S-E şi S-V.

Umiditatea relativă a aerului este ceva mai ridicată, în medie anuala fiind de 69%, între minima de 58% din august şi maxima de 79% din decembrie fiind o diferenţă de doar 20%, constanta valorilor constituie de asemenea un factor important în ansamblul mediului salogen.

Nebulozitatea medie cuprinsă între maxima din decembrie de 6,2 şi minima din august de 2,4 urmăreşte îndeaproape extremele umidităţii relative, media anuală fiind de 4,5 valoare destul de redusă la nivel global, iar în perioada caldă a anului se menţine la valori cuprinse între 2 şi 4. Această nebulozitate redusă este deosebit de importantă pentru o localitate climatică. Perioada mare de strălucire a soarelui, concretizată în numărul de zile senine care depaşesc numeric pe cele noroase sau acoperite (103 anual) constituie un factor important de atracţie precum şi o importantă sursă energetică neconvenţională ieftină şi ecologică, sursă exploatabilă în condiţii optime pe durata celor 1200 de ore de strălucire a soarelui. În acest sens măsurătorile au prezentat valori ale coeficientului de insolaţie care variază de la 0,20 în sezonul rece la 0,54 în sezonul cald.

Precipitatiile atmosferice se încadrează în limite anuale normale, determinând un regim pluviometric favorabil dezvoltarii vegetaţiei. Cele mai numeroase zile cu precipitaţii au fost înregistrate în lunile mai-iunie (13 zile) şi în august-septembrie câte 5 zile. Averse masive, urmate de inundatii locale s-au înregistrat la mari intervale de timp (15-25 ani), aceste fenomene fiind strâns legate de cele globale. Starea electrică a atmosferei are un potenţial de 42 V/m, gradientul electric având valori egale sau mai mari cu 100 V, numai când vremea este instabilă şi cu manifestari electrice.

Caracteristicile climato-geografice ale Băilor Govora reglează regimul aeroelectric, menţinând în tot timpul anului o ionizare foarte mare, cu efect sedativ-relaxant, factor natural important care contribuie substanţial la creşterea efectului tratamentului balnear.

Scurt istoric

Aşezările omeneşti pe teritoriul localităţii sunt evidenţiate din cele mai vechi timpuri, fiind identificate 8 situri istorice şi arheologice de aşezări omeneşti încă din neolitic, din epocile bronzului, fierului, aşezări daco tracice şi daco-romane.

O mărturie a procesului de formare a poporului român, după ocuparea romană, o constituie descoperirea la Govora Sat, în punctul Stejar, a unei aşezări din secolul III e.n., iar la Băile Govora a unei locuinţe în care s-au găsit pe aceeaşi vatră atât vase dacice lucrate cu mâna, cât şi vase de origine romană lucrate cu roata, atestând astfel începutul simbiozei de formare a poporului român.

Civilizaţia autohtonă a populaţiei din zonă este evidenţiată de podoabele şi monedele de bronz şi aur descoperite pe aceste meleaguri, din timpul migraţiei (sec. IV-VIII), care confirmă că urmaşii daco-romanilor au continuat să menţină legăturile economico-politice cu imperiul bizantin. Există dovezi

documentare, din epoca feudală, privind întemeierea primelor formaţiuni politice feudale româneşti, viaţa Govorei fiind legata de cea a Mănăstirii Govora (sec. XIII-XIV). Astfel, printr-un hrisov din 1 aprilie 1551 dat de Mircea Ciobanu, se întăreşte stăpânirea Mănăstirii Govora asupra satelor Glodul şi Hinţa (actuala aşezare a staţiunii), stăpânire dată încă din primii ani de domnie a lui Vlad Ţepeş (1456-1462).

Existenţa apelor minerale din zonă a fost cunoscută înca din Evul Mediu, acestea fiind menţionate într-un document emis în septembrie 1499 de domnitorul Radu cel Mare, în care pomeneşte de locul ”vârful care fierbe”. Apele minerale erau folosite empiric de localnici şi diferite persoane care veneau la Mănăstirea Govora, înca din 1849, fapt consemnat pe coperta interioară a unui liturghier de la mănăstire, precum şi într-un raport redactat de Primăria oraşului în anul 1934. De asemenea mulţi localnici au depus plângeri ispravnicului de Vâlcea, pentru faptul că „apele pucioase şi sărate le strică grădinile”.

În anul 1878, la sugestia lui I.C. Brătianu (el însuşi suferind din greu de reumatism) colonelul dr. Nicolae Popescu-Zorileanu, a experimentat aceste ape asupra unor veterani de război, bolnavi de gută, pelagră şi sifilis, efectuând şi analize sumare ale acestora.

În perioada 1878-1879, societatea austriacă “Klauss & Co.”, efectuează prospecţiuni pe valea pârâului Hinţa, căutând petrol. Ţiţeiul găsit fiind în cantităţi mici şi mai ales impropriu industrializării, lucrările au fost abandonate dar lăsate în grija a patru paznici angajaţi în acest scop de Primăria comunei Govora. Rezultatele deosebite obţinute în urma tratamentelor precum şi cele furnizate de analizele apelor efectuate de şeful laboratorului de chimie al armatei, Alfred Nicolaus Bernath-Lendway în anii 1881-1884 au stat la baza aprobării de către Camera Leguitoare a Iniţiativei pentru răscumpararea de la localnici a unei suprafeţe de 20 ha „in interesul captării apelor şi construcţiunilor de la Govora” pentru care în anul 1886 s-au făcut formalităţile şi s-a achitat suma de 1103 lei. (Adresa nr. 43746/23 sept. 1888 Ministerul Agriculturei, Industriei Comerciului şi Domeniilor).

Alocarea de către Camera Legiuitoare a sumei de 1.000.000lei (!) a făcut posibil ca staţiunea să se dezvolte în ritm susţinut. Între anii 1881-1889 s-au realizat lucrări de captare a apelor conduse de inginerul Iranlic Bochet, autorul captărilor de Vichy şi Aix-les-Bains, construirea a trei hoteluri (Hotelurile Statului Nr.1, Nr.2, Nr.3), amenajarea unui stabiliment de băi şi a primelor bazine de acumulare, sub conducerea inginerului de mine Papon de Lemaigne şi el francez de origine. La 1 iulie 1889 a fost inaugurată oficial « Staţiunea Balneară Govora » , sub forma unei societăţi cu capital de stat şi tot atunci au fost introduse iluminatul public (cu petrol) şi apa potabilă. Anii 1890-1906 au constituit prima perioadă de ascensiune în evoluţia Băilor Govora, când au fost construite majoritatea vilelor particulare (dintre care unele există şi azi) astfel încât în anul 1905 au fost trataţi la Govora aproape 18.000 de pacienţi dintre care 68% s-au vindecat.

În anul 1909 a fost emis Decretul Regal nr. 1244/11.04.1909, prin care Statul concesionează Băile Govora Societăţii “Govora-Calimăneşti” societate pe acţiuni cu un capital de 5.000.000 lei subscris prin emitere de acţiuni. În primii ani de existenţă a societăţii s-a construit uzina electrică şi a fost amenajat parcul staţiunii de către arhitectul peisagist francez A.Pinard, autorul amenajării parcului „Romanescu”, din Craiova. În perioada 1911-1915 Consiliul de administraţie al societăţii având în frunte pe dr. Leonte (preşedinte), Vintila Brătianu (vicepreşedinte) şi dr. Haralambie Botescu (1874-1917) - administrator delegat - , contractează cu arhitectul francez Ernest Doneaud, profesor la Şcoala de Arhitectură din Paris, construcţia celor mai importante edificii: Hotelul „Palace” cu 4 etaje şi mansarda (336 încăperi) cu 155 de camere, 17 cabine de băi la subsol şi Pavilionul de băi cu 151 de cabine diferenţiate în 3 categorii (lux, cl. I şi cl. II) în care, în anul 1914, dr. Botescu a înfiinţat „Institutul de Fizioterapie” dotat cu aparatură medicală ultramodernă pentru acea vreme, importată din Germania. Între anii 1919-1922 a fost construită o linie de cale ferată îngustă care asigura transportul de călători şi marfă între staţia C.F.R. şi staţiune, linie care a fost folosită până în anul 1928. Între anii 1921-1935 Societatea a obţinut noi fonduri prin subscrire de acţiuni şi donaţii în bani sau natură (vila Iliescu şi terenul ), a construit Cazinoul şi Hotelul ”Balneara”. Ministerul de Război a ridicat Sanatoriul Militar iar Societatea Progresul Silvic a construit Vila „Sylva” astfel încât la acea dată Băile Govora oferea pacienţilor şi vizitatorilor peste 3.000 de locuri. Din datele statistice rezultă că între anii 1912-1939 au fost trataţi la Govora 417.000 de pacienţi, deşi staţiunea avea caracter sezonier . Numai între anii 1923-1933 au fost trataţi în medie 4500 pacienţi anual, în total 49.457, din care 17.322 reumatici (facem menţiunea că o cură dura 21 sau 28 de zile). În urma apariţiei antibioticelor, tratamentul sifilisului şi a sechelelor post sifilitice a scăzut ca pondere în faţa reumatismului şi al afecţiunilor căilor respiratorii superioare. Dat fiind faptul că în perioada interbelică, majoritatea medicilor curanţi erau cadre didactice universitare, la Băile Govora s-a desfăşurat o temeinică muncă de cercetare ştiinţifică, benefică staţiunii şi pacienţilor. În acest scop dr.Haralambie Botescu a înfiinţat în anul 1913 Institutul de fisioterapie din Govora care funcţiona într-o aripă a Pavilionului de băi. Au fost elaborate cercetari ştiinţifice asupra tratamentului bolilor reumatismale iar nămolul mineral a fost pentru prima dată folosit în mod ştiinţific de dr. Petre Pariano medic balneolog stagiar, în vara anului 1935, la indicaţia şi sub supravegherea prof. dr. Petruş Niculescu, director medical al staţiunii. S-a folosit nămol mineral provenit din decantarea apelor extrase cu sonde sau puţuri, aplicat prin metode clasice, iar rezultatele au fost deosebite. Din păcate tratamentul nu a putut fi extins dată fiind cantitatea mică de nămol care se obţinea. Tratamentele cu nămol au fost aplicate pe scară largă, din anul 1957 de dr. Geiculescu Virgil şi Ciungan Leonida la Secţia clinică Govora a Institutului de Balneologie din Bucureşti, fiind folosit nămol sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari.

Tot din această perioadă datează şi primele cercetări asupra efectelor terapeutice ale apelor minerale de la Govora în afecţiuni O.R.L. şi ale căilor respiratorii superioare, întreprinse de dr. Emil Daraban, în anul 1929. După 1949, Societatea „Govora-Călimăneşti” etse desfiinţată şi patrimoniul său şi vilele naţionalizate sunt preluate de „Confederaţia Muncii’’ ulterior „Consiliul Central al Sindicatelor’’ şi de Direcţia Sanatoriilor Balneare din Ministerul Sănătăţii, iar din 1974 până în 1990 de Întreprinderea Economică Regională Balneară (I.E.R.B.) Govora. În anul 1950 staţiunea devine permanentă şi începând cu anul 1952 se dotează cu încălzire centrală vilele şi hotelurile, se extinde baza de tratament şi astfel staţiunea dispunând de o capacitate dublă de tratament şi cazare asigurate de un personal medical şi administrativ de înaltă calificare. La Sanatoriul Militar erau trataţi ofiţeri şi alţi militari din ţările semnatare ale Pactului de la Varşovia, în special din U.R.S.S. În anul 1965 au venit la tratament şi odihna 29.800 pacienţi, din care 1.320 de copii, cazaţi la fostul Sanatoriu Militar, iar în anul 1976 Băile Govora obţine locul VI pe ţară cu o medie anuală de 24.000 de pacienţi şi vizitatori. Acest număr impresionant a fost atins şi datorită faptului că staţiunea administra stabilimentele de la Ocnele Mari, Ocniţa, Brădet şi Costeşti, unde s-au făcut noi captări şi amenajări. În anul 1985 a fost dată în folosinţă de Uniunea Generală a Sindicatelor, Casa de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor, actualul hotel „Oltenia” care dispune de peste 360 de locuri de cazare, bază de tratament proprie, restaurant şi piscină.

După 1989 Staţiunea Balneară Govora se privatizează sub forma de societate pe acţiuni, sub numele de Societatea Comercială „BAILE GOVORA” S.A. în care salariaţii deţineau peste 60% din acţiuni. În anul 1990 sunt finalizate lucrările şi se dau în folosinţă popasul turistic „Orizont”, campingul de la ştrandul cu apă minerală iodată „SALUS”. În anul 1996 s-au executat lucrări de reparaţii şi modernizări la popasul turistic „Sylva” (construit în 1972) şi la popasul turistic „Orizont” care în prezent este cunoscut sub numele de Pensiunea turistică „Casa Govoreană”. În anul 2005, prin reabilitarea fostului sanatoriu de copii, s-a dat în folosinţă Hotelul „Belvedere” clasificat la categoria trei stele.

Dupa anul 1992 s-au dat în folosinţă mini-pensiuni turistice şi vile de categoria doua şi trei stele: Mara, Lili, Mătăsaru etc.

2.2. Infrastructura existentă

Zonificarea funcţională a pornit de la stabilirea funcţiei dominante pentru anumite teritorii aparţinând oraşului şi s-au propus 4 zone1:

- zona balneară - zona rezidenţială - zona administrativă - zona spaţii verzi şi agrement.

1 Sursa: Planul urbanistic general al oraşului Băile Govora

Intravilanul este ocupat de terenuri cu păduri şi păşuni aparţinând Ocolului Silvic, având rol de protecţie şi menţinere a climatului staţiunii.

Repartizarea teritorială a zonelor funcţionale în cadrul intravilanului a ţinut seama de natura activităţilor dominante – respectiv balneo - turism, zona centrală, zonele de locuit ale populaţiei stabile şi a avut în vedere relaţiile complexe între acestea.

Zona balneară este adiacentă şi parţial suprapusă zonei centrale. Se referă în primul rând la parcul central, la dotările balneo-turistice existente aici din care amintim:

- Pavilionul nr. 1 “Palace” monument de arhitectură - Pavilionul Central - Pavilionul Silva - Vila dr. Zorileanu - Policlinica - Hotel Belvedere - Popas turistic „Sylva” (foto 3) - Popas turistic „Casa Govoreană”.

Un nou grup de construcţii, conturat la intrarea în localitate format dintr-un motel camping şi alte spaţii de cazare şi alimentaţie publică alături de ştrand având bazine de apă şi spaţii de sport – tenis şi mini-fotbal.

Majoritatea vilelor aparţin S.C. Băile Govora S.A., au 2 - 3 nivele, dar sunt într-un stadiu de uzură necesitând restaurări.

Pe lângă aceste spaţii de cazare oferite de Ministerul Turismului şi Ministerul Sănătăţii se pot găsi numeroase alte spaţii de cazare în gospodăriile personale.

Zona administrativă cuprinde între clădirea Poştei la nord –vest şi grupul de blocuri la sud – est; o serie de construcţii din perioada interbelică cu un accentuat caracter balnear (Vila Liliacul, Vila Panseluţa, clădirea Muzeului de Arheologie, Sediul vechi al Primăriei, Biblioteca, Casa de Cultură). Acestora li s-au adăugat construcţii mai noi care introduc o notă discordantă: complexul turistic al sindicatelor – “Hotel Oltenia”, blocul K

cu regimul de înălţime P + 6, blocul de garsoniere (P + 4) din piaţa agro-alimentară, clădirea nouă a dispensarului, noua clădire a Primăriei (în stil francez), clădirea grădiniţei (str. H.C.C.). mai puţin agresive şi fără a fi integrate în stil sunt: sediul P.T.T.R., hotel Parc, blocurile de locuinţe din extremitatea estică a zoanei centrale.

Zona rezidenţială a populaţiei permanente din staţiunea Băile Govora, este relativ distinctă de cea balneară, fiind formată din două subzone, una la intrarea dinspre Rm. Vâlcea, alta în partea opusă spre Horezu. Sunt zone constituite din gospodări individuale. Zona dinspre Rm. Vâlcea are case relativ noi cu un regim mediu de înălţime (P + 1) în stare foarte bună, iar în extremitatea vestică acestea sunt mai vechi cu oarecare influenţe tradiţionale.

Pe lângă cele 2 subzone mari mai apar ramificaţii tentaculare pe străzi, la nord de strada principală Tudor Vladimirescu formând grupări de gospodării în jurul acesteia. Localităţile componente: Gătejeşti, Curăturile sunt formate numai din gospodării individuale cu dotări de interes local, şcoală, grădiniţă, magazin mixt, biserică. Localitatea Gătejeşti este aşezată pe DN 67 având locuinţe în stare bună şi foarte bună din cărămidă şi material lemnos. Iar localitatea Curăturile este aşezată pe un drum local, formată din 152 locuinţe cu gospodării aflate în stare bună.

Zona de spaţii verzi şi agrement ocupă locul primordial în cadrul localităţii acestea menţinând climatul de curăţenie al staţiunii. Parcul central este el însuşi o pădure de fag, reprezentând punctul de atracţie al staţiunii .

Ieşind din parc, spre zona centrală a staţiunii se disting două forme verzi: una de-a lungul malului râului Hinţa – parţial îndiguit – şi o a doua zonă în lungul străzi Tudor Vladimirescu unindu-se în zona centrală într-o singură fâşie mai lată în lungul pârâului Hinţa.

În extremitatea sud – estică a localităţii, unde accesul

carosabil pe două fire este însoţit de o limbă verde mai lată se doreşte o amenajare semnal deosebită care să marcheze intrarea în staţiune. Versanţii din jur sunt acoperiţi cu păduri de fag (60 ha), gorun (50 ha), pin (25 ha), salcâm, molid, etc.

Zona administrativă – funcţia dominantă a oraşului Băile Govora este de staţiune balneo-climaterică, având ca funcţii secundare: agricultura şi activitatea forestieră.

Industria s-a dezvoltat în măsura rezolvării unor necesităţi pentru deservire. Astfel la sud – est la intrarea in localitate se află o fabrică de pâine, o platformă IMSAT şi un depozit de materiale.

Un al doilea punct ar putea fi considerat complexul centrală termică şi spălătorie aflate în partea de sud a Parcului central.

Orice altă formă de industrie şi depozitare, zonă gospodărească care ar putea să apară pe parcurs va fi amplasată în zona sud – estică a oraşului fără a afecta accesul în staţiune.

Activităţile agricole şi silvice se referă la activitatea particulară având o pondere ridicată în satele Gătejeşti şi Curăturile.

Echiparea edilitară Oraşul Băile Govora beneficiază în prezent de principalele reţele edilitare:

- alimentare cu energie electrică (LEA 15 km Buneşti); - alimentare cu energie termică prin centrale proprii cu încălzire cu

gaze naturale; - reţea de canalizare insuficient dezvoltată la ora actuală; - oficiul ROMTELECOM.

Reţelele de alimentare cu apă sunt în toată staţiunea cu excepţia zonelor propuse pentru extinderea intravilanului. Parţial sunt însoţite şi de reţele de canalizare.

În zona centrală unde reţeaua este construită de la începutul secolului XX se propune o înnoire a acesteia.

Reţelele de gaze sunt pe tot teritoriul intravilan. Zona cu reţea termică cuprinde toată zona balneară, zona centrală,

blocurile de locuinţă, hoteluri, vile cu centrale proprii. Se propun evaluări reale ale situaţiei existente, executarea de reparaţii

capitale şi extinderea de reţele în zonele care încă nu beneficiază de o echipare termică şi edilitară la un nivel corespunzător.

Reţeaua căilor de comunicaţie Din acest punct de vedere, staţiunea are legături cu drumul DN 67 (Rm.

Vâlcea – Târgu Jiu) şi cu staţia de călători C.F.R. Govora Gară. Reţeaua stradală a oraşului nu este modernizată decât parţial. Accesul auto este greu, ocoleşte zona centrală care devine astfel

pietonală. Circulaţia pietonală este intensă, fiind determinată de activitatea de

tratament – recreere, odihnă, sport şi se face mai ales către zonele verzi, dotări orăşeneşti, zone de plimbări, agrement, etc. 2.3. Populaţie

Numărul şi structura populaţiei Rezultatele definitive ale recensământului arată ca populaţia oraşului

Băile Govora număra, la data de 30 ianuarie 2001 - 3023 locuitori, ceea ce reprezenta 0,68% din totalul populaţiei pe judeţ2.

Faţa de recensământul din 1930 populaţia oraşului Băile Govora a înregistrat un ritm mediu anual de creştere de 232 %. Ritmul mediu de creştere al populaţiei 2001 faţa de 1992 este de 75,8 % la nivelul oraşului.

Densitatea populaţiei Este influenţată de o serie de factori de natură demografică, economică

şi geografică. Densitatea populaţiei în cadrul judeţului Vâlcea în perioada 1977 – 2001 a

crescut de la 71,9 % loc/km² la 76.0 loc/km² în 2001. În cadrul judeţului 11 oraşe, 36 de comune şi inclusiv municipiul Rm.

Vâlcea au depăşit în prezent media pe judeţ. În această situaţie este şi oraşul Băile Govora cu 215.9 loc/km².

Un alt motiv care a influenţat creşterea densităţii populaţiei oraşului Băile Govora a fost procesul de urbanizare a populaţiei judeţului Vâlcea, proces justificat prin migraţia populaţiei de la sate spre oraş ca urmare a procesului accentuat de dezvoltare economică.

2 Directia de Statistică și Evidență a Persoanelor - Vâlcea

Conform datelor definitive ale recensământului populaţiei se remarcă faptul că aproape două cincimi din populaţia judeţului Vâlcea este concentrată în municipiul Rm. Vâlcea şi în alte 7 oraşe. Între aceste 7 oraşe apare şi Băile Govora (cu 0.68 % populaţie urbană din totalul judeţului) menţionat ca oraş cu populaţie mică (3023 locuitori).

Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe Pe baza datelor de recensământ în cadrul oraşului Băile Govora apare o

uşoară predominare a populaţiei de sex feminin care la recensământul din 2001 era de 1557 persoane, ceea ce reprezintă 51.5 % din populaţia oraşului. Concluzia este că populaţia feminină deşi a scăzut faţă de 1966 când reprezenta 53.0 % din populaţia oraşului a rămas în continuare majoritară3.

Fig. nr. 1.1. Fig. nr. 11

3 Date furnizate de Primaria orasului Baile Govora

Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă în anul 2001

M

>65

60-64

55-59

50-54

45-49

40-44

35-39

30-34

25-29

20-24

15-19

10-14

5-9

0-4

pers

Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă în anul 1966

>65

60-64

55-59

50-54

45-49

40-44

35-39

30-34

25-29

20-24

15-19

10-14

5-9

0-4

pers

F

M F

Dacă în anul 1966 populaţia oraşului reflectă o structură oarecum echilibrată în ceea ce priveşte grupele de vârstă în anul 2001 asistăm la un fenomen de îmbătrânire progresivă a populaţiei.

Pe baza analizei piramidelor de vârstă se remarcă pentru anul de recensământ 1966 o uşoară dominare a populaţiei mature şi a celei tinere. Deci în această perioadă oraşul Băile Govora poate fi considerat un oraş cu o populaţie tânără care poate asigura forţa de muncă.

Numărul şi structura populaţiei pe naţionalităţi

Datorită poziţiei sale în cadrul ţării şi în cadrul judeţului, pentru oraşul Băile Govora este justificată majoritatea absolută a populaţiei româneşti. Acest lucru fiind bine explicat în datele de recensământ. Pe baza analizei acestor date se remarcă procentul mic al celorlalte etnii în cadrul populaţiei oraşului. De exemplu în perioada 1966 pe lângă românii care reprezentau 99.4 % din populaţia oraşului mai trăiau maghiari care reprezentau 0.09 % din populaţie; turci (0.04 %) şi bulgari (0.04 %). În anul 2001 se observă că în continuare românii predomină cu 99.4 % pe lângă aceştia apărând maghiari (0.13 %) şi germani (0.9 %).

Numărul şi structura populaţiei după religie

Situaţia prezentată la recensământul din 2001, arată că 99.9 % din locuitori judeţului Vâlcea şi-au declarat apartenenţa la una sau alta dintre religii, iar persoanele care s-au declarat atee reprezintă ≈ 0.03 % din total.

Se remarcă preponderenţa populaţiei de religie creştin-ortodoxă – 435722 persoane, adică 99.4 % din totalul populaţiei judeţului din care 0.68 % sunt în oraşul Băile Govora. Din totalul judeţului, 709 persoane adică 0.2 % au declarat că aparţin religiei romano – catolice iar din acestea 5 persoane (0.7 %) sunt în Băile Govora alte 268 persoane aparţin confesiunii adventiste din care 3 persoane adică 1.1 % sunt în oraşul Băile Govora.

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţiei se înscrie într-o evoluţie puternic marcată de interacţiunea complexă în timp şi în spaţiu a celor mai diverşi factori biologici, economici şi sociali.

În cadrul oraşului mişcarea naturală a populaţiei este condiţionată de sporul natural şi de soldul migratoriu.

Natalitatea pe baza datelor statistice a înregistrat o creştere însemnată ajungând de la 6 născuţi la 1000 de locuitori în 1930 la 33 născuţi la 1000 de locuitori în 2001 pe baza măsurătorilor luate după 1996. Un salt de remarcat al

natalităţii este între 1930 şi 1966 (22 ‰) după 1966 creşterea natalităţi nu mai este atât de bruscă.

Mortalitatea la fel ca şi natalitatea apare într-o creştere accentuată de la 8 ‰ în 1930 la 28 ‰ în 2001.

Mişcarea naturală a populaţiei în perioada1930 -2000

Sporul natural, influenţat de natalitate şi de mortalitate a oscilat în intervalul 1930 –2001 de la valorile negative de –2 ‰ din 1930, sporul natural atinge valori pozitive, cu diferenţe mici de la un an la altul.

Mişcarea migratorie În cadrul staţiuni Băile Govora, mişcarea migratorie a populaţiei este

determinată de forţa de muncă. Astfel apare o deplasare a populaţiei atât dinspre staţiune către zonele industriale: zona industrială Rm. Vâlcea – sud, zonele centrale industriale ale municipiului; cât şi dinspre localităţile din jur (Buneşti, Păuşeşti, Otăsău, Pietrari, Mihăieşti) către Băile Govora. Este un fenomen firesc de polarizare a interesului de la localităţile mai mici spre cele mai importante.

Resursele de muncă locale se referă la domeniul balnear turistic, comerţ, servicii şi învăţământ. Numărul de navetişti fiind de 450 persoane.

Resurse de muncă şi posibilităţi de ocupare a acestora

În oraşul Băile Govora au fost înregistraţi pentru anul 2003 un număr de 1850 salariaţi (48 % din populaţia oraşului) care ocupă următoarele ramuri de muncă:

Resursele de muncă şi gradul de ocupare al acestora Tab.nr.1.1

Ramura industriei Nr. salariaţi

%

- industrie 343 16.8 - construcţii 45 4.8 - agricultură 560 13.8 - silvicultură 125 0.39 - transport 40 1.62 - telecomunicaţii 24 1.56 - circulaţia mărfurilor 169 10.9 - gospodărirea comunală 142 6.78 - învăţământ, cultură artă 93 6.0 - ştiinţă 8 0.52 - ocrotirea sănătăţii 449 29.1 - instituţii financiare şi

asigurări 5 0.32

- administraţia 36 1.69 - şomeri 70 4.55

- alte ramuri 50 0.78

Sursa: Planul urbanistic general al oraşului Băile Govora

Din analiza datelor de mai sus, reiese faptul că cel mai mare număr de

salariaţi 29.1 % sunt ocupaţi în ocrotirea sănătăţii iar 16.8 % sunt ocupaţi în industrie.

2.4 Principalii indicatori socio – economici

Principalele aspecte ce pot fi identificate la nivelul României, comparativ cu situaţia la nivelul UE:

În timp ce populaţia României reprezintă cca. 6 % din cea a UE, România produce 1,4% din PIB din UE.

Populaţia României a scăzut cu 1,6%, în timp ce populaţia UE a crescut cu 1,02%. Scăderea populaţiei se datorează descreşterii ratei natalităţii, a creşterii ratei mortalităţii şi a emigrărilor .

Densitatea medie a populaţiei în România, de 94 locuitori/km2, este mai mică decât în Germania, Marea Britanie sau Olanda, dar mai mare (5-6 ori) decât în Finlanda şi Suedia şi mai apropiată de cea a Greciei şi Spaniei.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă a înregistrat modificări semnificative, ca urmare a procesului de îmbătrânire demografică. Astfel, proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste era de 13,7%, mai mică decât media la nivelul UE, în timp ce proporţia tinerilor, de 17,8%, era mai mare cu 0,4 % faţă de UE.

În prezent, între România şi ţările membre UE există decalaje însemnate în ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate în agricultură şi sectorul serviciilor. Deşi în ultimii ani ponderea populaţiei ocupate în agricultură s-a redus, aceasta continuă să fie de 7 ori mai mare decât media UE.

În structură, contribuţia ramurilor la crearea PIB relevă o îmbunătăţire a stării de proporţionalitate, dar şi o evoluţie către structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.

Serviciile turistice împreună cu cele de comerţ au înregistrat o creştere cu circa 6 % la crearea valorii adăugate brute.

Problemele cheie identificate la nivel global (macroeconomic) al Regiunii Sud – Vest Oltenia sunt următoarele:

În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, Oltenia se află sub media pe ţară, respectiv 82 locuitori/km2 şi are un număr relativ mare de sate şi localităţi mici.

Oltenia se află pe locul 3 între regiunile României, după Moldova şi Muntenia, în ceea ce priveşte proporţia populaţiei rurale din total, respectiv 54,6 %.

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei Regiunii SV Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii.

S-a estimat că 32,5 % din populaţia din Regiunea SV Oltenia trăieşte în condiţii de sărăcie, situându-se pe locul trei printre celelalte regiuni ale ţării.

La sfârşitul anului 2001 în Oltenia existau 109.625 şomeri înregistraţi, reprezentând o rată a şomajului de 10,4 %, a doua ca mărime în România.

Rata şomajului în judeţul Vâlcea este semnificativ mai mare decât media naţională, fiind a patra cea mai mare rată în România, respectiv de 13,5 %, după judeţele Hunedoara, Neamţ şi Ialomiţa.

Judeţul Vâlcea înregistrează cel mai mare indice al şomajului în rândul tinerilor din România, peste 4 %, comparativ cu media regională – 32 % şi cea naţională – sub 30 %.

2.5. Turismul Potenţialul turistic al Olteniei este bogat, relieful şi resursele naturale

constituind premise favorabile practicării diferitelor forme de turism: balneoclimateric, rural, „aventura montana” (alpinism, speologie).

Regiunea se afla pe locul 2 în România, după Moldova, din punctul de vedere al numărului de mânăstiri şi lăcaşe de cult.

Deşi judeţul Vâlcea ocupa locul 3 pe ţară din punctul de vedere al capacităţii de cazare funcţionale şi locul 2 pe ţară din punctul de vedere al numărului de înnoptări, iar judeţele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural încă neatins format din munţi, dealuri şi zone rurale – sectorul turistic înregistrează o discrepanta intre potenţialul sau şi nivelul de exploatare: în 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existentă a fost funcţională, cu o rată de ocupare de 44,5%. Este de menţionat că acesta este superioară mediei naţionale.

În judeţul Vâlcea tendinţele descrescătoare sunt atenuate de aşa numitul "turism social", care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită

subvenţiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea în staţiunile balneo-climaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse. În ceea ce priveşte infrastructura de turism la nivelul Regiunii SV şi a judeţului Vâlcea se înregistrează următoarele tendinţe:

Turismul în Oltenia a înregistrat o tendinţă descrescătoare; toţi indicatorii: capacitatea de cazare, turişti cazaţi, înnoptări, indice de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune au scăzut, în unele cazuri la mai puţin de jumătate faţă de 1991.

La nivelul anului 2003, Regiunea SV totalizează 5,5% din locurilor de cazare din ţară, 6,4% din circulaţia turistică şi 9,2% din numărul înnoptărilor înregistrate în România, având un indice de utilizare a capacităţii superior mediei pe ţară, respectiv de 44,4%, faţă de 34,6%.

La nivelul anului 2003, activitatea turistică în judeţul Vâlcea se desfăşoară în 119 unităţi de cazare, cu o capacitate de cazare de 4.409 locuri, în scădere cu 21,9% faţă de anul 1991, datorită retrocedării unor vile foştilor proprietari din localităţile Băile Govora şi Băile Olăneşti, precum şi a scoaterii din circuitul turistic a unor vile din localitatea Băile Govora, urmare a condiţiilor improprii de cazare.

Judeţul Vâlcea totalizează 3,9% din capacitatea de cazare a României (70,7% din total regiune) şi este judeţul cu cea mai dezvoltată infrastructură a turismului din regiune; baza de cazare este în întregime concentrată în staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, unde cererea externă de vacanţe este redusă, unde standardul este inferior şi unde este mare nevoie de renovare.

Circulaţia turistică la nivelul judeţului Vâlcea a înregistrat scăderi de la an la an (faţă de anul 1991 scăderea a fost de 47,2%). Numărul turiştilor sosiţi în judeţ la nivelul anului 2003 a fost de 188.362, ceea ce reprezintă 3,7% din circulaţia turistică din România şi 58,1% din cea regională.

Judeţul Vâlcea este cel mai puţin afectat de descreşterea activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social”, care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea la în staţiunile balneoclimaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52% din totalul locurilor de cazare şi 70% din numărul vizitatorilor în localităţile balneoclimaterice). De aceea strategia regională sprijină diversificarea turismului regional montan şi în localităţi limitând investiţiile publice în staţiunile balneoclimaterice prin proiecte care demonstrează un grad de recuperare a investiţiei ridicat – în prezent nu există nici un proiect în portofoliul regional pentru staţiunile balneoclimaterice.

Ponderea turiştilor străini în total turişti cazaţi în Vâlcea se menţine la un nivel scăzut , respectiv de 2,7%, ceea ce demonstrează că judeţul nu se situează încă la standardele europene în ceea ce priveşte confortul unităţilor de cazare.

Durata medie a şederii din judeţul Vâlcea este superioară mediei naţionale şi celei regionale, aceasta datorită influenţei puternice pe care o exercită turismul balnear, unde se întâlnesc şederi de peste 9 zile.

Indicele de utilizare a capacităţii este de 53,9% în judeţul Vâlcea, mai ridicat decât cel din regiune, de 44,4% şi cel naţional de 34,6%.

2.6. Analiza domeniului turistic al staţiunii Băile Govora

În staţiunea Băile Govora factorii de cură balneară sunt constituiţi din substanţe hidrominerale diversificate, de mare valoare terapeutică. Sub aspectul calităţii factorilor terapeutici pentru profilul de bază, respectiv afecţiunilor respiratorii şi otorinolaringologice, staţiunea Băile Govora este cotată printre primele 16 staţiuni balneare din Europa şi între primele 30 din lume, îndeplinind normele prevăzute de Federaţia Internaţională de Termalism şi Chimatologie (FITEC).

Privind concentraţia în sulf şi iod a apelor minerale obţinute din foraje şi puţuri, staţiunea Băile Govora poate fi aliniată staţiunilor de renume mondial ca Bains, La Bonzboule (Franţa), Bad Hali (Austria), Salmaggiore (Italia), Marianske Lazne (Cehia). Zăcămintele hidrominerale puse în evidenţă în staţiunea Băile Govora se diferenţiază în funcţie de tipul mineralizării şi condiţiile din zăcământ, în două categorii:

acumulări de ape clorurate, iodurate sau bromurate, sodice, cantonate în depozitele helveţiene şi burdigaliene, acvitaniene. Aceste ape puternic mineralizate au fost captate prin 9 foraje executate de întreprinderi de profil.

acumulări de ape sulfuroase, clorurate sodice şi sulfuroase, bicarbonatate (sulfatate), sodice (calcice) legate, în general, de depozitele tortoniene şi sarmaţiene, înmagazinate în sisteme fisurale, pe fracturi şi pe feţele de stratificaţie; acestea sunt ape care se mineralizează pe parcusul ciculaţiilor în subteran şi prin amestec, în anumite proporţii cu apa de zăcământ migrată spre suprafaţă de-a lungul fisurilor. Aceste ape apar în vestul staţiunii fie sub forma unor emergenţe naturale (izvoarele 1,2,3,) şi emergenţe captate prin puţuri de captare cu diametre mari. Sursele şi debitele de ape minerale din zona staţiunii Băile Govora sunt

prezentate în tabelul nr. 1:

Tabelul nr.1

Din tabelul de mai sus rezultă că din cele 15 surse în exploatare se

valorifică: • apă clorurată, iodurată, sodică 688 mc / zi • apă clorurată termală 224 mc / zi • apă sulfuroasă 35,5 mc / zi

Sursele de apă clorurată, iodurată, atermală şi termală, utilizată în cura

externă au debite suficiente, ele acoperind fără probleme necesarul în bazele

Nr. crt.

Denumirea sursei

Debit mc/zi Tip de apă Mod de utilizare

1. Foraj 601 302 clorurată - iodurata Cura internă/ cura externă – în exploatare

2. Foraj 602 170 iodurată Cura internă/ cura externă – în conservare

3. Foraj 606 69 sodică Cura internă/ cura externă – în conservare

4. Foraj 606 bis 86 sodică Cura internă/ cura externă – în conservare

5. Foraj 617 61 clorurată, iodurată Cura internă/ cura externă – în exploatare

6. Foraj 618 224 sodică, termală Cura internă/ cura externă – în exploatare

TOTAL 912

7.

Puţ nr. 1 14,7

sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în

exploatare

8. Puţ nr. 2 7,3 sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în exploatare

9. Puţ nr. 3 4,6 sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în exploatare

10. Puţ nr. 5 1,5 sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în exploatare

11. Puţ nr. 7 2,5 sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în exploatare

12. Puţ nr. 8 1,7 sulfatată, clorurată, sulfuroasă, sodică, calcică

Cura internă/ cura externă – în exploatare

TOTAL 32,3

13. Izvor nr. 1 0,4 sulfuroasă, sulfatată Cura internă/ cura externă – în exploatare

14. Izvor nr. 2 1,8 sodică Cura interna/ cura externa – in exploatare

15. Izvor nr. 3 1,0 sodică Cura interna/ cura externa – in exploatare

TOTAL 3,2

de tratament actual şi de perspectivă. În schimb apele sulfuroase care constituie cel mai valoros factor de cură din staţiune au un debit scăzut punând deseori probleme în satisfacerea necesităţilor de tratament, îndeosebi în perioada sezonului cald.

Calităţile terapeutice ale resurselor balneare

Analizele apelor minerale provenite din foraje, puţuri şi izvoare efectuate de IMFBRM, au stabilit indicaţiile de folosire terapeutică a substanţelor hidrominerale din staţiune atât la cura externă cât şi în cura interna.

Profilul de bază al tratamentului balnear din staţiunea Băile Govora îl constituie afecţiunile aparatului respirator şi locomotor, în care staţiunea are o bogată experienţă.

Indicaţiile terapeutice ale resurselor balneare din staţiune constau: Caracteristic pentru zona este prezenta apelor minerale care constituie

factori naturali terapeutici utilizati in tratarea diferitelor afectiuni. Se remarca prezenţa a trei tipuri de ape minerale utilizate în: Cura externă:

• ape minerale de mare concentratie, iodurate, bromurate,

sulfuroase, clorurate, sodice , hipertone • ape minerale sulfuroase hipotone.

Cura internă:

Ape minerale bicarbonatate, sulfuroase, sodice, calcice, hipotone. Govora este una din cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din Europa, iodul şi bromul fiind de origine organică.

Climatul este continental moderat cu influenţe mediteraneene, sedativ cu predominanţa aeroionilor negativi şi încărcătură minimă cu polenuri alergogene, umiditatea fiind relativ constantă.

INDICAŢII TERAPEUTICE:

Afecţiuni respiratorii: • bronşită cronică; • traheobronşite; • B.P.O.C.; • emfizen pulmonar; • status post infecţii respiratorii repetate; • bronşiiectazii fără episoade hemoptoice; • astmul bronşic alergic, infecţios, infecţioalergice; • sechele postpneumectorii (nu pentru tumori maligne);

Afecţiuni O.R.L.:

• rinosinuzite cronice: catarale, alergice, hipertrofice, ozenoase; • sinuzite operate; • rinofaringite cronice hipertrofice; • laringite; • micoze orofaringiene.

Afecţiuni ale aparatului locomotor:

• reumatism degenerativ: spondiloze, gonartroze, coxartroze, artroze periferice

• reumatism secundar infecţios • reumatism abarticular • disfuncţii postraumatice: afecţiuni neurologice, periferice,

centrale: bolnavi sub 62 ani, fără recidivă, după 6 luni de la A.N.C., în stadiul spastic, fără crize epileptice.

Afecţiuni asociate:

• gastroduaodenite cronice; • dispepsii gastro-intestinale; • afectiuni hepato – biliare care necesita cure de colereză; • afectiuni ale aparatului renal care necesita cure de diureză; • afectiuni metabolice (hipotiroidia, guta, diabet zaharat tip 2,

osteoporoza, etc); • sechele de rahitism; • nevroze astenice; • boli cauzate de stres.

TIPURI DE PROCEDURI:

• inhaloterapia: ultrasonoaerosoli, pulverizaţii, inhalaţii cu ape minerale;

• băi cu ape minerale, băi esenţă de brad, duş subacval; • electroterapie: curenti de joasa si medie frecventa, bai

galvanice, unde scurte, magnetoterapie, ultrasunet, ultraviolete, laserterapie, parafină, terapie cu radiaţii infraroşii;

• kinetoterapie; • masaj; • saună; • cura interna cu ape minerale; • cura de teren.

CONTRAINDICAŢII:

• boli acute şi cronice în stadiul de acutizare; • boli infecto-contagioase, boli parazitare; • TBC; • boli venerice; • tumori maligne;

• bolile sângelui şi ale organelor hematopoetice; • stări caşectice; • boli psihice; • epilepsia.

Folosirea sub formă de aerosoli, pulverizator sau inhalaţii, a amestecului apelor din puţurile nr. 1,2,3,5,7,8, este improprie afecţiunilor aparatului respirator şi otorinolaringologic, datorită concentraţiei lor prea mari şi iritante. I.M.F.B.R. recomandă folosirea izvorului nr.1, care conţine apă hipotonă şi neiritantă sau diluarea amestecului apelor din puţurile şi forajele existente până la o concetratie care să nu fie iritantă, dar care să-şi păstreze eficienţa terapeutică cunoscută.

Varietatea factorilor naturali de cură din staţiunea Băile Govora permit îmbinarea celor trei tipuri de asistenţă medico-balneară, respectiv profilaxie, cură terapeutică şi recuperare funcţională. Staţiunea oferă posibilitatea practicării curei profilactice pentru persoanele cu factori de risc respirator, ereditar, de mediu, profesional şi social, precum şi extinderea asistenţei balneare medicale la vârstele extreme (copii, bătrâni).

În perioada interbelică, la cercetările medicale şi faima staţiunii balneare Băile Govora au contribuit medici de renume, şi profesori universitari precum Ştefan Nicolau, Danielopolu, Băltăceanu, P. Niculescu, C. Lliescu, P. I. Popovici, V. Teodoru, V. Panciulescu şi alţii care au făcut multe cercetări medicale publicate în reviste şi broşuri de specialitate.

Atenţia acordată calităţilor terapeutice deosebite ale resurselor hidrominerale şi bioclimatului sedativ şi de cruţare specific staţiunii Băile Govora s-a materializat şi după anul 1950 când, sub egida Institutului de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti s-au făcut cercetări, care continuă şi în prezent, privind eficienţa apelor minerale şi mecanismul lor de acţiune în tratarea diferitelor boli.

Între cei ce au efectuat studii şi cercetări valoroase menţionăm personalităţi ilustre din viaţa medicală românească: profesori universitari Traian Dinculescu, I. Opreanu, I. Manta, St. Milcu, S. Căpâlnă şi alţi cercetători de seamă.

La toate aceste realizări privind afirmarea internă şi internaţională a calităţilor terapeutice balneare a staţiunii Băile Govora, o contribuţie: importantă au avut-o medicii din staţiune, care prin pasiunea lor ştiinţifică şi profesională, au creat renumele acesteia: dr. V. Geiculescu, dr. I. Cârciumărescu, dr. M. Sărătură, dr. L. Ciunganu, dr. Carmen Geiculescu, dr. E. Jianu, dr. C. Năstase, dr. Gh. Enache, dr. I Preciu, dr. A. Dincă, dr. Spulber Eduard, dr. V. Văleanu.

Valorificarea resurselor balneare

În tabelul următor este prezentat modul de valorificare al apelor minerale din staţiune, în perioada de vârf de sezon, cea mai concludentă privind satisfacerea necesarului de resurse.

Tabelul nr. 2

Din care: Tipul de apă minerală

Total surse mc/zi

Total consum

mc/zi Cura externă

mc/zi Cura internă

mc/zi Apă minerală sulfuroasă 35,50 35,20 32 3,20

Apă minerală clorurată, iodurată, bromurată etc. Apa minerala bicarbonatata, sodica, calcica, hipotona - izvoare minerale

912 128 128 -

TOTAL 947,50 163,20 160 3,20

Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că cea mai mare cantitate de ape minerale este utilizată în cura externă reprezentând 14,03 %, iar în cura internă numai 0,0033 % din apa exploatabilă, deşi apa sulfuroasă folosită în cura internă este consumată, în sezonul de vârf în proporţie 100 %.

Totodată folosirea unui debit mai mare pentru cura externă, deşi sursele o permit este limitată de capacitatea depăşită în sezonul de vârf a bazelor de tratament.

În extrasezon, consumurile de substanţă minerală balneară se situează sub nivelul debitelor exploatabile, în ambele tipuri de apă minerală, respectiv 228 mc/zi la apa clorurată, iodurată, bromurată şi 16 mc/zi la apa sulfuroasă.

Conservarea şi protecţia resurselor hidrominerale balneare

Zăcămintele hidrominerale din subsolul staţiunii Băile Govora au o importanţă vitală privind profilul economic al oraşului şi aspectul tehnico-edilitar al staţiunii, luându-se măsuri severe pentru conservarea şi protecţia acestei preţioase bogăţii, constând în evitarea pericolului de poluare a surselor şi pierderii echilibrului şi calităţilor zăcămintelor.

Perimetrul de protecţie sanitară a surselor hidrominerale construit în staţiunea Băile Govora conform Ordinului nr. 5188/1998 al Ministerului Sănătăţii şi

Avizului nr. 348/05.03.1998 al Ministerului Sănătăţii, este protejat prin grija agentului economic beneficiar al acestor resurse (S.C. BĂILE GOVORA S.A.) şi a administraţiei publice locale, care aplică măsurile tehnice şi sanitare obligatorii potrivit reglementărilor Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM).

Normativele stabilesc interdicţii şi restricţii detaliate pentru zona internă de regim sever de protecţie şi zona externă de restricţie a oricăror activităţi ce pot afecta calităţile zăcământului hidromineral. Aceste restricţii sunt incluse şi în Regulamentul de Urbanism a oraşului Băile Govora.

Sondele, puţurile şi izvoarele ce constituie surse hidrominerale în exploatare şi conservare în staţiunea Băile Govora, au un perimetru de protecţie severă de 20 x 20 m pentru fiecare sursă. Toate acestea au împrejurimi cu garduri sau plase de sârmă.

Totodată prin avizul 35/08.1997 al ANRM s-a stabilit perimetrul hidrogeologic al zăcământului hidromineral al staţiunii Băile Govora, în interiorul cărora sunt aplicate măsurile de protecţie tehnico-sanitară specifice. În Planul de Urbanism General (PUG) al staţiunii Băile Govora sunt delimitate zonele de protecţie ecologică, cu valoare istorică, peisagistică în zona protejată, pe baza normelor sanitare.

3. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN STAŢIUNEA BALNEARĂ BĂILE GOVORA

Govora este o staţiune deschisă în toate anotimpurile, renumită pentru

varietatea ei şi caracterul terapeutic al proprietăţilor apelor bogate în clor,

sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) şi cele hipotonice bogate în

magneziu, calciu, puţin sulf (pentru cure interne) cunoscute şi utilizate încă din

1866. Nămolul mineral este extras din localitate şi nămolul sapropelic fosil este

adus de la Ocnele Mari.

Staţiunea Băile Govora este atestată ca staţiune balneoclimaterică de

interes naţional. Astfel, în staţiune se găsesc: spaţii comerciale, bancă, schimb

valutar, agenţie loto, săli de conferinţe, asistenţă medicală permanentă şi mijloc

de transport pentru urgenţe medicale, asistenţă medicală balneară, punct

farmaceutic, centru de informare turistică, muzeu de arheologie, locuri de

promenade iluminate şi amenajate, terenuri sportive, terenuri de joacă pentru

copii, parc balnear de cca. 15 ha, ştranduri, piscină interioară etc.

Băile Govora, datorită aşezării într-o zonă de coline şi păduri de un

pitoresc inedit, este în centrul zonei de răspântie a artei brâncoveneşti. Se pot

face excursii pentru vizitarea acestor monumente istorice mergând pe jos, deci

într-o drumeţie mai mult sau mai puţin lungă, sau cu autoturismul şi autobuzele

până la anumite distanţe şi apoi mergând pe jos până la destinaţie.

Pe meleagurile vâlcene şi în împrejurimile staţiunii Băile Govora, se află

peste 300 şi monumentele istorice şi de artă, de la tezaure neolitice, la vestigii

dacice şi romane şi necropole paleocreştine, păstrate în muzee din Rm. Vâlcea

şi Govora, la Cosata – Ocniţa, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costeşti sau în

complexul muzeal Măldăreşti.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Situarea staţiunii Băile Govora

pe Drumul Naţional DN 67 şi pe

calea ferată Sibiu-Piatra Olt, la

numai 20 de Km distanţă de

municipiul Râmnicu Vâlcea;

• Disponibilitatea unor reţele de

transport, circulaţie de

persoane şi mărfuri diversificată

– reteaua de drumuri judeţene

interne;

• Gradul ridicat de racordare a

populaţiei la reţeaua de

alimentare cu energie

electrică;

• Condiţii geografice,

atmosferice şi hidrologice

favorabile;

• Existenţa numeroaselor unităţi

de cazare cu capacitate de

peste 1000 locuri de cazare;

• Existenţa unui patrimoniu

cultural diversificat, a unor

sărbători şi târguri locale

specifice şi a unor tradiţii

culturale unice;

• Existenţa unor factori naturali

de cură unici (ape minerale

• Insuficienta valorificare a

potenţialului natural şi turistic al

zonei;

• Starea patrimoniului fizic

arhitectural si slaba valorificare

economică a acestuia;

• Starea nesatisfăcătoare a unor

drumuri de acces spre zone cu

potenţial turistic;

• Inexistenţa unor materiale

promoţionale de prezentare/

valorificare a cadrului natural şi a

atracţiilor zonei;

• Lipsa unei baze de date a ofertei

de terenuri/imobile din zonă,

necesară consultării de către

potenţialii investitori;

• Gradul redus de competitivitate

economică a şi cooperare a

IMM-urilor din zonă;

clorurosodice, sulfuroase);

• Aeroionizare unică în ţară -

raportul dintre ionii negativi şi

cei pozitivi egal cu 1;

• Poluare atmosferică redusă,

absenţa în zonă a unor surse

importante de nocivitate;

• Existenţa unui relief care din

punct de vedere tehnic,

prezintă potenţial de

construibilitate;

• Disponibilitate de terenuri fertile,

de suprafeţe de teren în

intravilan pentru potenţiale

investiţii;

• Existenţa unor peisaje naturale

atractive.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI/RISCURI

• Îmbunătăţirea mediului legal şi

instituţional din România în

domeniul turismului,

accelerarea procesului

descentralizării;

• Politicile naţionale şi europene

de promovare a potenţialului

natural;

• Lansarea şi derularea

• Insuficienţa fondurilor financiare

locale pentru susţinerea din

punct de vedere al cofinanţării

a unor proiecte de anvergură în

domeniul protecţiei mediului,

turismului;

• Necorelarea responsabilităţilor

transmise in finanţare cu

resursele bugetare aferente;

programelor de finanţare

nerambursabilă din domeniul

turismului, mediului, valorificării

potenţialului natural;

• Promovarea României ca

destinaţie turistică – în special

ca turism de nişă;

• Politici de sprijinire a implicării

societăţii civile, ONG-uri în

acţiunile de promovare a

conservării mediului natural;

• Încurajarea dezvoltării unor noi

forme de turism, includerea

noilor operatori de turism în

reţeaua de agenţi de turism din

România şi Europa mai ales în

domeniul obiceiurilor

tradiţionale specifice comunei

Berislăveşti;

• Posibilitatea legală de a crea

asociaţii intercomunitare pentru

realizarea de proiecte de

interes comun – valorificarea

potenţialului turistic etc.

• Abordarea strategică la nivel

naţional si internaţional a

problematicii zonei.

• Reducerea drastică a resurselor

pentru finanţarea obiectivelor

de investiţii majore;

• Rata ridicată a indicelui de

inflaţie;

• Creştere economică

nesemnificativa;

• Accentuarea fenomenelor de

mobilitate a populaţiei şi

descreştere demografică;

• Migraţia externă a persoanelor

cu nivel educaţional ridicat;

4. ANALIZA CURENTĂ A PIEŢEI

În analiza ofertei şi a cererii actuale, principalele ipoteze de lucru şi metodologia care au stat la baza studiului au fost următoarele:

Inventarierea resurselor naturale şi a celor antropice existente în staţiune şi în zonele învecinate;

Corelarea resurselor turistice existente în zona studiată cu formele de turism practicabile;

Analiza a cererii turistice pentru staţiunea analizată şi a preferinţelor turiştilor români şi străini;

Analiza bazei tehnico – materiale specific turistică (unităţi de cazare, alimentaţie, instalaţii de tratament, instalaţii de agrement, mijloace de transport etc.) si analiza concurenţei, respectiv a staţiunilor cu o ofertă turistică asemănătoare cu cea din Băile Govora.

Într-o conjunctură de tranziţie la economia de piaţă analiza cererii nu este pe deplin edificatoare datorită unor factori perturbatori de estimare dintre care menţionăm:

• scăderea puterii de cumpărare a populaţiei avanei ca prim efect renunţarea la vacanţă sau amânarea tratamentului unor afecţiuni;

• ritmul lent de restructurare şi privatizare a unităţilor de turism şi retrocedarea unor structuri turistice foştilor proprietari, care au condus la stoparea sau diminuarea procesului investiţional de modernizare şi dezvoltare a bazei materiale turistice;

• regres semnificativ al turismului balnear, cu scăderi mari ale gradului de ocupare a capacităţilor de cazare turistică.

La numai 6 km de staţiune se află Mănăstirea Govora, începută de Vlad Dracul, în secolul al XV-lea, refăcută de Radu I şi înzestrată mai apoi de Matei Basarab cu o tiparniţă, la care s-a tipărit cea dintâi carte de legi românească. Cel mai frumos şi mai rafinat exemplar de arhitectură românească, Mănăstirea Horezu, înălţată în 1963, de Constantin Brâncoveanu, şi inclusă în patrimoniul UNESCO în 1995. Mănăstirile Dintr-un Lemn (sec. XVII) ascunde o icoană făcătoare de minuni a Fecioarei. Mănăstirea Bistriţa (1491), Cotmeana (1387), Arnota (1634), Surpatele (sec. XV), Cozia sunt locuri minunate care dau splendoare şi înnobilează această frumoasă zonă.

Produs turistic

• „Florile Govorei” – complex ce manifestări cultural-artistice şi sportive ce se organizează în ultima săptămână din luna iulie în oraşul Băile Govora.

Manifestarea cunoscută sub numele “Florile Govorei”, de acum

tradiţională (40 de ediţii) se constituie într-un produs turistic apreciat. Complexul de manifestări culturale-educative şi artistice atrage anual în

staţiunea Băile Govora un număr de circa 2.000 de turişti.

În anul 2009, datorită caracterului jubiliar al manifestării dat de împlinirea a 130 de ani de la atestarea documentară a staţiunii Băile Govora, numai numărul turiştilor prezenţi la evenimet a fost de cca 1800.

Evoluţia circulaţiei turistice în ultimii 5 ani în staţiunea Băile Govora se

prezintă astfel:

Perioada Indicator

2002 2003 2004 2005 2006 Număr turişti, din care: 17.545 16.689 14.053 13.263 14.851 - Români 17.377 16.390 13.642 12.820 14.365 - Străini 168 299 331 443 486 Grad de ocupare (%) S.C. BĂILE GOVORA S.A.

65,39 76,22 51,00 53,00 64,00

Grad de ocupare (%) S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. – Sucursala Govora 81,00 77,00 70,00 69,00 73,00

Din tabelul prezentat rezultă că la SC Băile Govora SA, principalul deţinător de structuri turistice, gradul de ocupare, de la o limită de 76,22% în anul 2003, înregistrează o scădere la 51% în anul 2003, după care urmează o mică redresare. La Hotel Oltenia (Sind-România), gradul de ocupare s-a menţinut în intervalul 69% - 81%.

În comparaţie cu gradul de ocupare a altor staţiuni balneare din tară, staţiunea Băile Govora s-a menţinut la un nivel al cererii turistice superior acestora, datorită fondului balnear valoros şi faptului că tratamentul afecţiunilor ORL şi respiratorii s-a adresat unui segment de pacienţi de toate vârstele.

Cererea turistică reprezintă şi o importantă sezonalitate: lunile mai septembrie reprezintă o perioadă de maximă solicitare, în timp ce în perioada noiembrie - februarie se înregistrează cea mai scăzută activitate.

Creşterea circulaţiei turistice pentru turiştii români şi în special, pentru cei străini, care înregistra un nivel ridicat prin realizarea măsurilor prevăzute, de modernizare a structurilor de primire turistică, alimentaţie, tratament, agrement şi prin diminuarea efectului sezonalităţii, asigurându-se condiţii speciale activităţii din perioada de iarnă.

Bazele de tratament sunt dispersate în mai multe clădiri astfel: - Baza de tratament de la Hotel Palace cu secţie de hidroterapie

(căzi pentru băi minerale, aparatură pentru inhalaţii şi pulverizaţii), o secţie de electroterapie şi fizioterapie, bazin de recuperare, sală de gimnastică medicală, masaj etc.

- Baza de tratament de la Hotel Parc dispune de spaţii restrânse, asigurând o activitate minimală (proceduri de electroterapie şi fizioterapie).

- Baza de tratament a Hotelui Oltenia (Sind România) intrată în funcţiune în 1985, cu secţii de hidroterapie (căzi pentru băi minerale, aparatură pentru inhalaţii şi pulverizaţii), electro şi fizioterapie, duş subacval, masaj, saună, sală de gimnastică medicală, kinetoterapie etc.

- Baza de tratament a Hotelului Belvedere, cu secţii de fizioterapie, electroterapie, masaj, saună, bazin de recuperare, sală fitness

Toate bazele de tratament sunt relativ noi (modernizate), dotate cu aparatură modernă şi personal specializat calificat.

Structura capacităţilor de tratament şi numărului de proceduri efectuate în anul 2006 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.3

Capacitate Proceduri efectuate Baza de tratament Proceduri

majore Proceduri asociate Total Proceduri

majore Proceduri asociate Total

Oltenia 101.200 127.600 228.800 92.758 112.301 205.059 Belvedere 31.138 39.262 70.400 19.105 23.135 42.240 Palace 116.767 147.233 264.000 71.644 86.756 158.400 Parc 46.707 58.893 105.600 28.658 34.702 63.360

TOTAL 295.812 372.988 668.800 212.165 256.894 469.059 Sursa: S.C. BĂILE GOVORA S.A., S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L.,

Din datele înscrise rezultă că în staţiunea Băile Govora exista o capacitate de circa 670 mii proceduri medicale/an adică circa 2.719 proceduri/zi, capacitate ce este depăşită în perioadele de vârf de sezon.

Un fapt pozitiv ce merită subliniat este ponderea superioară a procedurilor medicale majore, respectiv valorificarea potenţialului balnear specific al staţiunii.

Structurile turistice de primire

Staţiunea Băile Govora dispune de un număr de locuri de cazare turistică situate în hoteluri, vile şi campinguri. Situaţia existentă în tabelul următor:

A. CLASIFICATE Tabelul nr. 4

Tipul unităţii de cazare

Numărul locurilor de cazare

Categoria de clasificare a

unităţii Observaţii

HOTEL BELVEDERE 78 3 stele - HOTEL PARC 194 2 stele - HOTEL OLTENIA 388 2 stele

HOTEL PALACE 160 1 stea - Total hoteluri 820 Pensiunea Turistica „CASA GOVOREANA”

8 3 stele -

Pensiunea Turistică „MARA” 16 3 stele

Total pensiuni turistice 24

Vila LILI 16 3 stele Vila dr. ZORILEANU 76 2 stele - Vila Crinului 24 2 stele - Vila Frasinul 4 2 stele - Total vile 120

Popas Turistic Silva 74 1 stea

Cazare in bungalow-ri, activitate sezoniera

Popas turistic „ Strand Salus” 48 1 stea

Cazare in casute, activitate sezoniera

Total campinguri 122 Total general 1.086

Sursa: S.C. BĂILE GOVORA S.A., S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L., Pensiunea Mara,

Vila Lili

Din tabelul de mai sus rezultă că în staţiunea Băile Govora există 1086 locuri de cazare în unităţi de primire clasificate.

În afara acestora mai există încă 11 unităţi neclasificate (privind gradul de confort) având un grad mai avansat de uzură sau confort redus, asupra cărora nu s-au efectuat lucrări de modernizare datorită revendicării lor de către foştii proprietari sau a dificultăţilor financiare.

Capacitatea acestora însumează 516 locuri şi sunt prezentate în tabelul

nr. 5. B. NECLASIFICATE Tabelul nr. 5

Tipul unităţii de cazare1

Capacitate număr de locuri

Grad de uzură % Observaţii

HOTEL ZORILOR 124 50 În conservare HOTEL GOVORA 140 70 În conservare VILA BUJORUL 10 70 Utilizat ca

locuinţă

VILA DR. STURZA 36 90 În conservare VILA PANSELUŢA 78 80 În conservare VILA 25 18 95 În conservare VILA RÂNDUNICA 44 95 În conservare VILA NARCISA 20 75 În conservare VILA FAGUL 14 60 În conservare VILA 26 12 60 Utilizat ca

locuinţă VILA GHIOCELUL 20 60 Utilizat ca

locuinţă PAVILIONUL DE BĂI

0 75 În conservare

Total 516 Sursa: S.C. BĂILE GOVORA S.A.

Unele dintre structurile de primire incluse în tabelul nr. 5 sunt menţinute în exploatare, de regulă, la regim minim de clasificare, respectiv, 1 stea.

Din analiza situaţiei structurilor turistice de primire existente rezultă următoarele:

• Din totalul de 1.602 locuri din care 122 în campinguri circa, 48 % sunt în unităţi de confort redus respectiv o stea sau neclasificate;

• Faţă de anul de 1999 când erau 2.136 locuri de cazare se înregistrează o scădere a capacităţii de cazare, îndeosebi la vile, datorită retrocedării acestora foştilor proprietari sau scoaterii lor din circuitul turistic;

• Locurile de cazare turistică cu nivel de confort superior de 3 stele însumează 118 locuri, peste nivelul minim prevăzut pentru staţiuni turistice de interes naţional, respectiv de 30 locuri la capacitatea minimă de 300 locuri, şi peste 92 locuri cât sunt necesare pentru structurile de cazare turistică clasificate în Băile Govora;

• Complexul balnear Palace, clădire monument de arhitectură construit în 1914 de arhitectul francez R. Doneaud, cu 160 locuri de cazare, reprezenta una din cele mai valorose clădiri, ca arhitectură, amplasament şi funcţionalitate din turismul românesc, emblema staţiunii Băile Govora. În prezent datorită neefectuări la timp a reparaţiilor necesare, neînceperii din lipsa resurselor financiare a lucrărilor de restaurare şi modernizare, starea tehnică a clădirii este necoresounzătoare, fiind parţial scoasă din funcţiune;

• După anul 2000 au fost înfiinţate două pensiuni turistice care însumează 32 locuri de cazare clasificate la categoria 3 stele.

Structurile de alimentaţie pentru turism

Alimentaţia publică din Băile Govora, constituită din restaurantele unităţilor de turism şi cele unităţile de comerţ din cadrul oraşului Băile Govora asigură masa turiştilor sosiţi în staţiune, în condiţii satisfăcătoare, fiind însă necesară diversificarea şi modernizarea reţelei de alimentaţie publică.

Tabelul nr. 6

Denumire Categorie de clasificare Număr de locuri Observaţii

Restaurant Belvedere

3 stele 90 salon

Restaurant Parc 2 stele 160 Salon Restaurant Palace

1 stea 300 Salon

Restaurant Casa Govoreana

3 stele

58

Salon

Restaurant Silva 1 stea 180 Salon Popas Turistic „Strand Salus”

1 stea 24 Terasa

Restaurant Oltenia

2 stele 320 Terasa

Structurile de agrement Zona de spaţii verzi şi agrement a staţiunii Băile Govora reprezintă prin

calităţile sale un factor important ai potenţialului turistic al staţiunii. Amplasarea în apropierea unor păduri cu o suprafaţă de circa 1000 ha, din care numai pe teritoriul localităţii circa 640 ha şi pe cel al staţiunii de 170 ha, asigură bioclimatul de cruţare specific acestei staţiuni.

În cetrul staţiunii se remarcă Parcul Central cu o suprafaţă de 20 ha, cu spaţii verzi şi amenajări floricole, cu alei pietonale, alături de mobilier urban adecvat, chioşcuri de agrement, statui, bănci pentru odihnă etc, unele din pavilioanele de cazare şi tratament realizate la începutul secoluiui XX fiind integrate armonios în incinta parcului.

Prin ingeniozitatea proiectului, speciile valoroase de arbori, identici celor din grădinile botanice, amenajarea generală şi cadrul natural de care dispune, Parcul Central balnear al staţiunii Băile Govora este unul din cele mai frumoase nu numai din ţară dar şi din Europa.

Aspectul de parc al întregii staţiuni se datorează prelungirii, ca o continuare a Parcului Central, a două pante verzi de-a lungul pârâului Hinţa şi străzii Tudor Vladimirescu care fac legătura cu spaţiile verzi ale dealurilor adiacente.

În staţiunea Băile Govora există structuri de agrement, independente, Casa de cultură, discotecă, muzeu, etc. la care se adaugă dotările de

agrement din incinta unităţilor de cazare turistică, baza materială de agrement, constituindu-se parte integrantă a produsului turistic al staţiunii: ştrandul mineral „SALUS”, piscina de la Hotelul „Oltenia”, Baza sportivă „ADITEN”.

Posibilităţi de excursii şi drumeţii sunt la colina Baba Floarea (1,5 km), Mănăstirea Govora (4,5 km), Mănăstirea Surpatele (7 km), cura de teren pe traseele marcate din staţiune, precum şi excursii la obiectivele turistice din staţiune, din zona şi din cadrul judeţului Vâlcea.

Dintre obiectivele turistice omologate de Comisia Naţională a Monumetelor şi Siturilor Istorice de pe teritoriul oraşului Băile Govora care contribuie la atracţia turistică a staţiunii menţionăm:

o Zona istorică a oraşului care cuprinde clădirile din zona centrală situată între blocuri şi oficiul poştal;

o Pavilionul (Hotelul) Palace, clădire-monument de arhitectură (arh. R. Doneaud);

o Clădirea muzeului de arheologie, monument de arhitectură (arh. Andreescu Harat);

o Clădirea fosteri Cazarme Militare (actualul Hotel Belvedere) monument de arhitectură de la începutul sec. XX;

o Situri arheologice şi istorice (epocile bronzului, fierului, aşezări daco-romane, daco-tracice).

În imediata apropiere a localităţii, printre obiectivele de cult care prin

sacralitatea, istoria, liniştea, frumuseţea lor şi a împrejurimilor acestora se înscriu în potenţialul turistic antropic al staţiunii menţionăm:

• Mănăstirea Govora sec. XVI-XVII, hram Adormirea Maicii Domnului;

• Mănăstirea Surpatele, începutul secolului XVI, hram Sf. Treime. În privinţa amenajărilor sportive menţionăm că staţiunea dispune de

terenuri de sport (fotbal, handbal, tenis de câmp), o bază sportivă şi o sală de sport în cadrul liceului.

Concluzia în privinţa bazei materiale de agrement a staţiunii Băile Govora constă în faptul că, deşi există o bază diversificată, condiţii excelente de dezvoltare, datorită dotărilor insuficiente, lipsei resurselor invetiţionale, baza de agrement este valorificată sub nivelul posibilităţilor. De aceea administraţia publică locală, prin strategia de dezvoltare locală socio-economică şi-a propus implementarea unor proiecte care vizează şi dezvoltarea turismului de agrement.

În ceea ce priveşte dotarea staţiunilor cu instalaţii de tratament, aceasta

este prezentată din punct de vedere cantitativ în tabelul de mai jos.

Bazele de tratament din principalele staţiuni balneare, concurente ale staţiunii

Nr. crt.

Staţiunea balneară Baza de tratament

1. Băile Olăneşti

- instalaţii pentru băi calde în cadă cu ape minerale; - instalaţii pentru electroterapie, termoterapie şi hidroterapie; - buvete pentru cură internă cu apă minerală; - instalaţii pentru inhalaţii şi aerosoli; - instalaţii pentru irigaţii vaginale cu apă minerală; - masaj medical; - săli de gimnastică medicală etc.; - 24 de izvoare de unde se poate bea apă minerală.

2. Pucioasa

Baza de tratament a hotelului Ceres: - 2 băi sulfuroase de 30 mc; - 7 căzi băi calde; - cabinete de electrofizioterapie; - o sală de cultură fizică medicală; - o sală de împachetări cu parafină. Baza de tratament a SC Turism SA: - 2 băi sulfuroase de 30 mc; - 2 bazine băi sulfuroase de 15 mc; - 6 căzi de băi cu plante; - o secţie de hidroterapie pentru duşuri; subacval, scoţian, masaj; - 10 cabinete de electrofizioterapie cu instalaţii diferite; - 2 săli pentru cultură fizică medicală; - 2 cabine de împachetări cu parafină; - 1 punct laborator; - 1 cabinet de röengenterapie şi diagnostic.

3. Sângeorz Băi

- buvete pentru cu internă cu apă minerală - instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie; - instalaţii pentru aerosoli şi inhalaţii; - instalaţii pentru împachetări cu nămol mineral cald şi cu parafină; - mofete; - izvoare cu ape minerale pentru cură internă; - săli de gimnastică medicală; - masaj medical; - staţie de îmbuteliere a apei minerale.

4. Bazna - instalaţii petntru băi calde cu apă minerală în căzi şi bazine; - băi galvanice;

Nr. crt.

Staţiunea balneară Baza de tratament

- duş -masaj subacval; - baie galvanică generală (la cadă) şi patrucelulară; - instalţii pentru băi calde cu nămol şi împachetări calde cu nămol; - duş scoţian; - bazin pentru hidrokinetoterapie; - saună finlandeză; - vana cu bule (Jacuzzi) pentru hidroaeromasaj; - instalaţii pentru împachetări cu parafină; - instalaţii pentru electroterapie, aerosoli, ultraviolete, infraroşii; - bazine kinetoterapie; - sală de fitness şi body building; - program complex: dietoterapie, homeoterapie, fitoterapie, aromaterapie, acupunctură

5. Băile Turda

- instalaţii pentru băi cale de cu apa sărată; - instalaţii pentru electroterapie; - masaj medical; - amenajări pentru aerohelioterapie; - ungeri cu nămol la rece urmate cu băi în lac; - bazine de apă srată în aer liber.

6. Băile Felix – 1 Mai

6 baze de tratament ce prezintă următoarele dotări: - instalaţii pentru băi cu apă minerală termală în căzi şi bazine, cu posibilităţi de kinetoterapie şi elongaţii subacvale; - instalaţii pentru tratamente ginecologice cu ape minerale termale şi cu nămol cald; - buvete pentru cură internă cu apă minerală; - instalaţii de aerosoli şi inhalaţii; - instalaţii pentru aplicaţii calde cu nămol şi parafină; - bazine în aer liber cu apă minerală termală; - instalaţii pentru electro şi hidro terapie; - saună; - tratamente cu Pell-Amar - piscine acoperite şi în aer liber; - săli de gimnastică medicală, s.a.

7. Băile Herculane

- instalaţii pentru băi cu ape minerale termale sulfuroase şi cu ape minerale termale clorurosodice atât în căzi, cât şi în bazine, cu posibilităţi de kinetoterapie; - buvete pentru cură internă cu ape minerale; - bazin cu ape minerale termale în aer liber; - instalaţii de aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale; - instalaţii balneare moderne care asigură

Nr. crt.

Staţiunea balneară Baza de tratament

hidroterapie şi electroterapie; - săli de gimnastică medicală şi masaj; - saună etc.; - tratamente cu Pell-Amar (un complex mineral extras din nămol sapropelic) şi cu Boicil forte (extras din ierburi).

8. Moneasa

- instalaţii pentru băi calde în cadă cu ape minerale; - instalaţii pentru electroterapie, hidroterapie, termoterapie; - bazine pentru kinetoterapie; - săli de gimnastică medicală; - masaj medical; - saună; - bazine în aer liber pentru băi reci cu ape minerale; - solarii pentru aerohelioterapie.

9. Călimăneşti Căciulata

- buvete cu ape minerale pentru cură internă; - bazine cu apă termală pentru kinetoterapie; - instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj; - împachetări cu parafină; - inhaloterapie (inhalaţii); - instalaţii pentru aerosoloterapie; - instalaţii pentru electroterapie; - sală de gimnastică medicală; - acupunctură; - ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale; - laboratoare pentru teste funcţionale; - cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

10. Slănic Moldova

- instalaţii pentru băi calde în cadă cu apă minerală; - instalaţii pentru cură internă cu ape minerale; - instalaţii pentru terapie respiratorie (aparate pentru aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale şi substanţe medicamentoase),; - instalaţii complexe electroterapie şi hidroterapie; - sanatoriu subteran cu microclimat de salină la Tg. Ocna; - mofetă; - instalaţii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice şi pentru gimnastică medicală.

11. Slănic Prahova

- instalaţii pentru băi calde cu apă minerală; - instalaţii pentru aplicaţii calde cu nămol;

Nr. crt.

Staţiunea balneară Baza de tratament

- instalaţii pentru irigaţii vaginale cu apă minerală; - amenajări pentru ungeri cu nămol rece urmate de băi în lac; - amenajări pentru aerohelioterapie; - amenajări în salina Unirea pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii în microclimatul de salină; - instalaţii pentru electroterapie; - sală de gimnastică medicală, masaj medical

Vestitul oraş balnear Covasna se întinde la poalele Munţilor Breţcu, de la Cartierul de jos până în Valea Zânelor, având o lungime de 9 km şi o amplasare foarte interesantă, fiind înconjurat de munţi dinspre nord, est şi sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune. Înălţimea deasupra nivelului mării în centrul oraşului este de 560 m, iar la capătul de jos al căii ferate cu plan înclinat este de peste 60 m. Covasna beneficiază de resurse turistice importante, cu precădere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale şi carbogazoase, cu mare valoare terapeutică, a dat posibilitatea dezvoltării turismului balnear, dar s-au dezvoltat totodată turismul montan şi cel de sfârşit de săptămână. Pe teritoriul staţiunii sunt valorificate izvoarele de apă minerală carbogazoasă, bicarbonată, clorurat-sodică, feruginoasă, calcică, magneziană, hipotonă şi hipertonă. Capacitatea de cazare a complexului balnear Covasna însumează aproximativ 2.300 de locuri în hotelurile „Dacia”, „Hefaistos”, „Montana”, „Bradul”, „Covasna”, „Cerbul”, „Căprioara”.

Capacitatea de cazare în staţiunile balneare concurente staţiunii Băile Govora

Număr unităţi Număr locuri Tip unitate

total **** *** ** * Total **** *** ** *

BĂILE OLĂNEŞTI

Hotel 10 - 2 8 - 1.794 - 170 1.624 -

Vilă 19 1 2 4 12 804 12 25 114 653

Pensiune 5 - - 5 - 102 - - 102 -

Bungalow 1 - - 1 - 24 - - 24 -

Căsuţe 2 - - - 2 274 - - - 274

TOTAL 37 1 4 18 14 2.998 12 195 1.864 927

PUCIOASA

Hotel 3 - - 2 1 318 - - 278 40

Motel 1 - - 1 - 108 - - 108 -

Vilă 11 - - 2 9 336 - - 70 266

Pensiune 1 - 1 - - 14 - 14 - -

TOTAL 16 - 1 5 10 776 - 14 456 306

SÂNGEORZ BĂI

Hotel 2 - - 1 1 1.499 - - 604 895

Vilă 6 - 1 1 4 249 - 14 56 179

Pensiune 1 - - 1 - 12 - - 12 -

TOTAL 9 - 1 3 5 1.760 - 14 672 1.074

BAZNA

Hotel 1 - 1 - - 69 - 69 - -

Vilă 2 - - 1 1 117 - - 87 30

Pensiune 1 - 1 - - 26 - 26 - -

TOTAL 4 - 2 1 1 212 - 95 87 30

BĂILE TURDA

Hotel 3 - - 2 1 174 - - 150 24

Vilă 1 1 - - - 14 14 - - -

Pensiune 1 - - - 1 7 - - - 7

Camping 1 - - - 1 65 - - - 65

TOTAL 6 1 - 2 3 260 14 - 150 96

BĂILE FELIX – 1

MAI

Hotel 15 1 3 10 1 6.388 67 740 5.342 239

Vilă 2 - 1 - 1 84 - 4 - 80

Pensiune 10 1 3 4 2 128 20 40 52 16

TOTAL 27 2 7 14 4 6.600 87 784 5.394 335

BĂILE

HERCULANE

Hotel 14 1 1 9 3 4.202 111 31 3.418 642

Vilă 2 - 2 - - 42 - 42 - -

Pensiune 7 - 2 5 - 100 - 20 80 -

Popasuri 2 - - 1 1 88 - - 44 44

Căsuţe 1 - - - 1 32 - - - 32

TOTAL 26 1 5 15 5 4.464 111 93 3.542 718

MONEASA

Hotel 4 - - 2 2 619 - - 335 284

Vilă 8 1 1 4 2 182 10 2 92 78

Cabană 1 - - - 1 24 - - - 24

Pensiune 2 1 - 1 - 20 10 - 10 -

TOTAL 15 2 1 7 5 845 20 2 437 386

SLĂNIC

MOLDOVA

Hotel 4 - - 4 - 848 - - 848 -

Vila 17 - - 7 10 755 - - 236 519

Pensiune 8 - 4 4 - 81 - 39 42 -

TOTAL 29 - 4 15 10 1.684 - 39 1.126 519

SLĂNIC

PRAHOVA

Hotel 1 - - 1 - 244 - - 244 -

Motel 1 - - - 1 66 - - - 66

Vilă 3 - - - 3 123 - - - 123

Pensiune 7 - - 3 4 32 - - 16 16

Camping 1 - - - 1 70 - - - 70

TOTAL 13 - - 4 9 535 - - 260 275

TOTAL

GENERAL 211 8 32 95 76 21.484 260 1.314 14.794 5.116

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro.

Analiza comparativă a indicatorilor din domeniul turismului înregistraţi în staţiunile descrise se prezintă astfel:

2004 2005 2006 2007 STAŢIUNE Nr.

locuri

cazare Nr.

turişti

Nr.

înnoptări

Nr.

turişti

Nr.

înnoptări

Nr.

turişti

Nr.

înnoptări

Nr.

turişti

Nr.

înnoptări

COVASNA 2200 51.265 392.116 52.418 394.119 52.808 392.105 54.289 395.078

BĂILE

HERCULANE

5200 65.489 415.316 62.170 404.220 64.125 492.105 69.289 445.165

BĂILE

GOVORA

2300 51.180 332.146 50.435 309.187 50.890 405.912 54.783 398.174

CĂLIMĂNEŞTI-

CĂCIULATA

4200 60.176 416.231 61.290 400.056 64.118 486.900 66.121 413.167

BĂILE

OLĂNEŞTI

2800 57.116 389.161 60.135 395.222 58.902 405.912 54.124 400.231

În ceea ce priveşte politica de preţ practicată în zona staţiunii, aceasta se situează la un nivel valoric relativ apropiat faţă de principalii concurenţi ai săi, respectiv: S.C BAILE FELIX S.A. ; HOTEL BALADA – staţiunea SATURN; S.C. CĂLIMĂNEȘTI CĂCIULATA S.A.; HOTEL OLTENIA SIND GOVORA; HOTEL LIVADIA OLANEŞTI; HOTEL OLANEŞTI, societăţi comerciale care practică în marea majoritate aceleaşi proceduri de tratament, aşa cum rezultă din tabelul centralizator de mai jos.

SITUATIA COMPARATIVA A TARIFELOR MEDII PRACTICATE PE PIATA Denumire

principalelor

servicii

balneologice

S.C.

CALIMANESTI-

CACIULATA

S.A.

S.C.

BAILE

FELIX

S.A.

HOTEL

BALADA

SATURN

S.C.

BAILE

GOVORA

S.A.

HOTEL

OLTENIA

SIND

GOVORA

HOTEL

LIVADIA

-

OLANESTI

HOTEL

OLANESTI

Proceduri

electroterapie 10,00 11,00 10,50 10,00 7,50 3,50 10,00

Bai cu sulf 10,00 11,00 13,50 10,00 8,00 7,00 10,00

Bai cu bule 15,00 11,00 13,50 10,00 8,50 0,00 14,00

Bai galvanice 12,00 11,00 17,50 10,00 8,50 0,00 14,00

Parafina 10,00 11,00 13,50 10,00 8,00 0,00 10,00

Namol 10,00 50,00 11,50 10,00 8,00 7,00 10,00

Aerosoli 9,00 11,00 10,50 10,00 8,00 7,00 10,00

Piscina

interioara

adulti

10,00 15,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Masaj (10

min.) 10,00 10,00 13,50 0,00 0,00 0,00 0,00

Fitness

recuperare 10,00 15,00 10,50 0,00 0,00 0,00 0,00

Consultatii

medicale 25,00 20,00 25,00 22,00 0,00 30,00 30,00

Din analiza tipurilor de structuri de primire turistică şi tarifelor pentru cazare practicate la nivelul staţiunii Băile Govora şi de staţiunile concurente acesteia, au rezultat următoarele:

Sub raport preţ –servicii de cazare, staţiunea Băile Govora oferă o paletă variată de tarife, competitive cu cele ale staţiunilor concurente.

De asemenea, unităţile de cazare din staţiune oferă pachete avantajoase de servicii pentru sezon şi extrasezon.

Staţiunea se adresează tuturor tipurilor de turişti, atât celor cu venituri medii şi sub medie (oferta unităţilor de cazare de 1* şi 2* ), dar şi celor cu venituri peste medie (oferta unităţilor de cazare de 3*).

Absenţa unor oferte de lux, datorită absenţei unităţilor de cazare de acest tip, respectiv de 4* şi 5*.

Prezenţa mai multor tipuri de unităţi de cazare, respectiv hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, popasuri, cabane turistice, căsuţe, de unde şi o ofertă mai largă în ceea ce priveşte tarifele pentru cazare.

5. STABILIREA OBIECTIVELOR GENERALE DE MARKETING

Pe plan internaţional, turismul pentru întreţinere şi punere în formă este înţeles ca o noţiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât turismul balnear cât şi turismul recreativ, de odihnă. Se constată schimbări importante în preferinţele populaţiei: se doreşte combinarea activităţilor “cu specific balnear” cu plimbări în natură, scurte drumeţii montane, cure de mişcare şi activităţi sportive, plajă, baie, înot; sisunt foarte căutate atât ştrandurile termale în aer liber, piscinele acoperite, saunele, terenurile de sport dar şi spaţiile amenajate pentru picnic, bowling, discotecile, sălile de spectacol, cazinourile etc. Toate acestea trebuiesc amplasate în staţiuni în aşa fel încât accesul turiştilor să fie facilitat de amenajări (şosele, parcări) de infrastructură corespunzătoare.De aceea, îmbinarea celor două forme de servicii turistice – balnear şi recreativ – poate duce la revitalizarea şi dezvoltarea pe viitor a staţiunii Băile Govora. Factorii de succes ai activităţilor economice după implementarea proiectului sunt:

oferta turistică deosebit de atractivă a zonei, ce se constituie din factori naturali de cură, precum ape minerale reci sau termale, provenite din izvoare naturale şi din sonde, având concentraţii şi compoziţii chimice variate, ce sunt valorificaţi economic în turismul balnear şi medical prin cure cu diferite obiective profilactice, terapeutice şi de recuperare;

infrastructura de tratament a staţiunii ce a fost modernizată, corespunzând noilor orientări din balneologia modernă şi din turismul balnear;

existenţa unei baze tehnico-materiale de turism bine puse la punct, alcătuită din unităţi de cazare şi de alimentaţie, ce se adresează unei palete largi de turişti, atât celor cu venituri medii şi sub medie, cât şi celor cu venituri peste medie;

posibilitatea practicării în cadrul staţiunii a mai multor forme de turism, precum turism balnear, turism de afaceri (reuniuni şi conferinţe), turism de odihnă, turism de tranzit, turism cultural şi de pelerinaje, turism de agrement nautic, turism de vânătoare şi de pescuit sportiv, turism de sfârşit de săptămână etc.;

recunoaşterea zonei ca staţiune balneoclimaterice încă de la începutul anilor 1900 , tradiţia pe care a căpătat-o de-a lungul timpului în rândul turiştilor români şi străini;

calitatea serviciilor ce urmează a fi oferite va fi la nivelul altor staţiuni de renume din ţară, precum şi a celor din străinătate (rezultatele ce urmează a fi obţinute în urma implementării proiectului au ca obiectiv specific creşterea calităţii serviciilor);

diversificarea ofertei de agrement la nivelul staţiunii, care va duce la creşterea atractivităţii sale în rândul turiştilor şi la petrecerea agreabilă a timpului liber de către aceştia.

Promovarea presupune crearea unei atitudini pozitive faţă de staţiune şi stimularea interesului pentru aceasta, transformând-o într-o marcă distinctă, puternică. Primul pas în elaborarea unui program de promovare îl reprezintă stabilirea publicului ţintă. Segmentele publicului ţintă propuse pentru campania de promovare a ofertei turistice a staţiunii Băile Govora sunt:

grupul ţintă strategic: • practicanţi ai turismului balnear; • adulţi şi persoane de vârsta a III-a; • mediul rural şi urban; • venituri mici şi medii şi peste medie.

grupul ţintă secundar: • turişti de weekend; • familii cu copii, tineri; • turişti care preferă circuitele; • pasionaţi ai drumeţiilor montane.

Băile Govora este o staţiune unde poate fi îmbinat turismul balnear cu practicarea altor forme de turism, existând posibilităţi multiple de petrecere a timpului liber. Obiectivele strategiei de marketing sunt:

pe termen scurt: informarea pieţei turistice cu privire la noile amenajări şi reabilitări

realizate în staţiune; definirea noii imagini a staţiunii; amplificarea activităţii turistice din staţiune, în special dezvoltarea

agrementului; promovarea agrementului ca şi componentă bine reprezentată în

oferta staţiunii. pe termen mediu şi lung:

construirea unei imagini de marcă puternice pentru publicul ţintă, care să plaseze Băile Govora în topul preferinţelor pentru turism balnear, staţiunea diferenţiindu-se de concurenţă prin serviciile de agrement oferite;

menţinerea în atenţia publicului ţintă a numelui de marcă a staţiunii turistice Băile Govora;

dezvoltarea de programe turistice pentru câştigarea/recâştigarea pieţei turistice interne şi a celei externe.

Promovarea ofertei turistice a staţiunii trebuie să urmărească transmiterea

de mesaje menite nu doar să informeze publicul ţintă asupra ofertei ci mai ales să dezvolte o atitudine pozitivă faţă de aceasta.

6. STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR GENERALE DE MARKETING

În esenţă marketingul înseamnă mult mai mult decât a veni în

întâmpinarea cerinţelor clienţilor - firmele competitive răspund

cerinţelor clienţilor lor; firmele cu adevărat competitive creează

pieţe. Rolul de lider pe o anumită piaţă se câştigă prin descoperirea

şi crearea unor noi produse, servicii, stiluri de viaţă şi modalităţi de a

ridica standardul de viaţă al consumatorilor.

La nivelul pieţelor de consum şi al celor de afaceri, au avut loc şi alte schimburi semnificative. Pieţele de consum se caracterizează în prezent prin îmbătrânirea populaţiei, creşterea numărului de femei angajate, căsătorii târzii, creşterea numărului de divorţuri, familii mai mici, apariţia unor grupuri etnice de consumatori cu necesităţi distincte, precum şi prin diversificarea stilurilor de viaţă. Pieţele de afaceri se află de asemenea în plină evoluţie. Managementul activităţii de marketing implică analiză, planificare, implementare şi control că acesta acoperă sfera bunurilor, serviciilor şi ideilor, care se bazează pe noţiunea de schimb şi, în sfârşit, că scopul urmărit este satisfacţia părţilor implicate. Există cinci concepte în funcţie de care organizaţiile îşi desfăşoară activitatea de marketing.

1. Conceptul de producţie susţine că vor fi preferate de consumatori produsele caracterizate prin disponibilitate şi preţ scăzut.

2. Conceptul de produs susţine că vor fi preferate de consumatori acele produse care oferă cea mai bună calitate, cele mai bine performanţe sau care au caracteristici noi.

3. Conceptul de vânzare susţine că, în cazul în care sunt lăsaţi să decidă singuri, consumatorii nu vor cumpăra niciodată de la organizaţie o cantitate suficientă de produse.

4. Conceptul de marketing susţine că soluţia atingerii de către o organizaţie a obiectivelor proprii constă în determinarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor vizaţi şi în furnizarea satisfacţiei aşteptate într-un mod mai eficient şi mai operativ decât concurenţa.

5. Conceptul de marketing se bazează pe patru elemente importante: piaţa-ţintă, nevoile consumatorilor, marketingul coordonator şi rentabilitatea.

Deşi, operatorii de turism şi în special dn domeniul turismului balnear nu se află la acelaşi nivel de dezvoltare, aceştia au numeroase atribute comune, care fac posibilă identificarea unor tipuri de strategii care vizează oferta fiecăreia dintre ele. Aceste strategii trebuie să aibă în vedere prestarea de servicii bazate

pe caracteristici proprii, care să fie competitive, de calitate şi care să satisfacă cerinţele cât mai multor segmente de clienţi. Astfel, se încearcă să adopte patru tipuri principale de strategii ale serviciilor din domeniul turismului balnear:

strategie de diferenţiere, comparativ cu ofertele firmelor concurente;

strategie de diversificare a prestaţiilor serviciilor; strategie de flexibilitate; strategie de creştere a calităţii.

Strategia de diferenţiere comparativ cu ofertele staţiunilor concurente

concurente, se propune oferirea unor noi posibilităţi de agrement şi prestarea unor servicii de tratament moderne, care să valorifice superior prezentarea şi calitatea lor.

Strategia de diversificare adoptată are în vedere satisfacerea cerinţelor cât

mai multor segmente de clienţi, prin dezvoltarea ofertei pentru toate vârstele. Strategia de flexibilitate aplicată de staţiune se caracterizează prin

posibilitatea adaptării permanente a ofertei la cerinţele turiştilor şi se bazează pe o bună cunoaştere a pieţei, o previzionare a motivaţiilor şi necesităţilor acestora. Flexibilitatea ofertei turistice este asigurată prin conceperea şi promovarea unor servicii adecvate fiecărui segment de piaţă, prin adaptarea permanentă a acestora la schimbările cererii.

Strategia de creştere a calităţii este esenţială pentru competitivitatea

serviciilor din domeniul turismului. De aceea sunt necesare o creştere a gradului calităţii produselor şi serviciilor, crearea unui sistem administrativ fără erori, implicarea directă a personalului în desfăşurarea activităţilor curente şi de diversificarea a produselor.

Segmentarea, ca unul din elementele strategiei de marketing, împarte o

anumită piaţă sau o colectivitate de cumpărători în segmente aparte sau în grupuri după anumite criterii stabilite. Orice nou produs turistic operează pe o piaţă largă, dar nu poate satisface toţi consumatorii. Aceştia sunt prea numeroşi, prea dispersaţi în spaţiu şi prea diferiţi în privinţa cerinţelor şi nevoilor. Unii dintre concurenţii acestui produs turistic vor satisface mai bine anumite categorii de consumatori, iată de ce, încă de la început trebuie stabilite clar segmentele de piaţă cele mai potrivite pentru tipul de produs turistic nou lansat, pentru formele de turism practicabile, trebuie identificate cele mai atractive segmente ale pieţei care pot fi deservite în mod satisfăcător. Acest mod de gândire a prins contur în marketingul - ţintă deoarece s-a observat că marketingul de masă şi cel bazat pe varietatea produselor nu aduc profituri mulţumitoare. Conform acestui concept, de marketing – ţintă, pieţele de masă se divid în sute de micropieţe, caracterizate prin consumatori diferiţi care cumpără produse diferite, prin canale de distribuţie diferite şi care sunt

atraşi prin mijloace de comunicare diferite. Ultima formă a marketingului ţintă este marketingul personalizat în care produsele şi programele sunt adaptate nevoilor şi dorinţelor anumitor consumatori. Marketingul ţintă îi ajută pe ofertanţi să identifice ocaziile de piaţă ivite şi să creeze o ofertă completă adecvată fiecărei pieţe. Pot modifica tarifele în funcţie: de tipul turistului, de tipul de program ales, de durata sejurului; pot organiza programe turistice speciale pentru categorii de turişti speciali etc. Deşi particularităţile în abordarea pieţei turistice sunt numeroase, implicând caracteristicile specifice serviciilor precum intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea şi perisabilitatea, modalitatea de abordare a pieţei trebuie să ţină seama de definirea clară a categoriilor de consumatori vizaţi. Astfel ofertantul trebuie să cunoască în profunzime cine sunt clienţii efectivi şi cine sunt clienţii potenţiali (definiţi anterior în studiu), cum se manifestă dorinţele şi nevoile acestora şi care sunt factorii raţionali sau emoţionali care le influenţează comportamentul de cumpărare sau aşteptările. Pentru atingerea unor astfel de obiective primul pas constă în realizarea segmentării după anumite criterii – ca proces de subdivizare a pieţei în grupuri omogene de cumpărători de produse turistice, cu caracteristici asemănătoare. Criteriile de segmentare specifice pieţei turistice sunt: localizarea geografică, elementele de atractivitate şi avantajele căutate de turişti, precum şi caracteristicile demografice ale turiştilor. Segmentarea pieţei după localizarea geografică ajută la determinarea razei de atracţie turistică a zonelor în care sunt amplasate. Fluxul de turişti poete fi atras din perimetrul naţional, local/regional sau de pe pieţele externe.

Caracteristicile demografice (vârsta, sexul, mărimea familiei, venitul, ocupaţia, educaţia, religia, rasa şi naţionalitatea celor care se constituie în potenţiali consumatori ai unei destinaţii turistice) influenţează în mod semnificativ comportamentul de cumpărare al turiştilor, iar corecta evaluare a lor poate conduce la o estimare mai precisă a pieţei potenţiale. Întreprinderile din turism trebuie să fie într-o permanentă stare de veghe pentru a reacţiona în timp util la modificările demografice, psihografice şi comportamentale ale turiştilor actuali şi potenţiali, oferind pachete de servicii adaptate noilor exigenţe ale acestora. De altfel, satisfacţia consumatorilor şi comunicarea interactivă cu aceştia se constituie în premise pentru fidelizarea clienţilor şi obţinerea unui avantaj concurenţial semnificativ pe termen lung.

Variabilele demografice reprezintă criteriul cel mai des utilizat pentru diferenţierea categoriilor de consumatori (segmentarea se realizează prin combinaţii de criterii enumerate anterior). Acest lucru se datorează faptului că dorinţele consumatorilor, preferinţele şi frecvenţa utilizării serviciilor sunt adeseori strict legate de aceste variabile. Modul de utilizare a variabilelor demografice: → Vârsta şi etapa din ciclul de viaţă: - dorinţele şi posibilităţile consumatorilor se schimbă cu vârsta. Categorii de vârstă ţintite:

20 – 34 de ani 35 – 49 de ani 50 – 64 de ani 65 de ani şi peste

→ Sexul: nediferenţiat – Bărbătesc, femeiesc

→ Numărul de membrii ai familiei: nediferenţiat – familii cu şi fără copii → Ciclul de viaţă al familiei: căsătoriţi care au copii sub 6 ani, 6 - 14 ani; căsătoriţi care au copii peste 18 ani - adulţi; căsătoriţi – în vârstă; singuri – în vârstă; alte categorii. (Au fost excluse categoriile: 14 - 20 ani – tineri, tineri celibatari, tineri - căsătoriţi şi deoarece considerăm că profilul staţiunii nu corespunde intereselor acestora) → Venitul: categoriile de venituri cărora se adresează oferta – venituri mici şi venituri medii → Ocupaţia: nediferenţiat → Pregătirea: absolvent de liceu / şcoală tehnică / postliceală, absolvenţi de facultate / alte studii superioare. Segmentarea psihografică - constă în împărţirea cumpărătorilor pe categorii distincte în funcţie de clasa socială, stilul de viaţă sau personalitatea fiecăruia. Persoanele care fac parte din aceeaşi categorie pot avea un profil psihografic foarte diferit. Din aceste puncte de vedere segmentul de piaţă căruia ne adresăm poate fi caracterizat: familişti, interesaţi de preţ, sociabili, implicaţi în activităţi sociale şi culturale, viaţă activă – odihnă activă, iubitori de sport şi de mişcare.

7. PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA

STRATEGIILOR DE MARKETING

Activitatea promoţională în turism cunoaşte o mare varietate de forme de realizare, între care principalele sunt:

publicitatea clasică – componenta campaniei care atrage segmentul ţintă către produsul turistic (obiectivul ei principal de comunicare este construirea imaginii mărcii);

publicitatea neconvenţională – componenta campaniei care împinge produsul către segmentul ţintă (obiectivul ei principal de comunicare este construirea imaginii mărcii, iar obiectivul secundar este sprijinirea şi menţinerea numelui de marcă).

Modalităţile concrete de promovare a ofertei turistice ale staţiunii sunt prezentate în continuare.

Publicitatea clasică Categoriile de media care se pot utiliza în această campanie de

promovare sunt: televiziunea, radio-ul, presa scrisă şi panourile publicitare. În România, mediul de informare cu cea mai mare influenţă asupra consumatorului este televiziunea, aceasta oferind o combinaţie perfectă între sunet şi imagine. Astfel, pentru atingerea obiectivelor stabilite se recomandă folosirea acesteia ca principal suport media.

Pentru promovarea ofertei turistice de tratament şi agrement a staţiunii. prin intermediul televiziunii au fost propuse realizarea unui spot TV şi difuzarea de 50 ori la o televiziune naţională :

• mesajul publicitar trebuie să aibă drept idee de bază completarea turismului balnear practicat în staţiune cu posibilităţile de tratament şi agrement nou apărute prin amenajările şi reabilitările realizate în urma proiectului;

• mesajul va fi expus pe toată perioada campaniei TV, dar frecvenţa de inserare a spoturilor va varia;

• spoturile vor fi plasate în orele de maximă audienţă pentru publicul ţintă (17.00 – 21.00), precum şi în programele ce tratează ca subiect turismul sau sănătatea;

Radio-ul constituie un suport al publicităţii media care acoperă în mod rapid şi cu regularitate cea mai mare parte a publicului, fiind un excelent mijloc de transmitere a mesajului către publicul ţintă datorită faptului că posturile de radio recomandate (România Actualităţi, Europa FM, PRO FM) au un public fidel, bine determinat spot radio difuzat de 100 de ori la fiecare dintre cele 3 posturi.

Presa – 100 anunţuri de presă

Presa cotidiană prezintă numeroase avantaje printre care: prestigiul de care se poate bucura un anumit cotidian, aria vastă de difuzare, posibilitatea de a stăpâni şi dirija expunerea anunţurilor. Presa periodică (Vacanţe&Călătorii, România Pitorească, Lumea Magazin etc.) asigură selectivitatea grupului ţintă şi o receptivitate sporită a destinatarului vizat.

Publicitatea exterioară şi prin tipărituri presupune prezentarea produsului prin pliante, postere şi afişe. Cele 50.000 de pliante, 5000 de postere şi 1000 de afişe vor fi distriuite şi, respectiv, expuse în oraşele din ţară şi în municipiul Bucureşti (în unităţi culturale, spaţiile de panotaj special amenajate, hoteluri, în interiorul mijloacelor de transport, staţiilor de metrou, în gări şi aeroporturi).

Posterele şi afişele, vor reproduce imagini sugestive din staţiune, în format mare, şi vor prezenta sloganul ca o invitaţie la petrecerea vacanţei în Băile Govora.

Campania de relaţii publice trebuie să urmeze un curs de desfăşurare

bine determinat, iar ca mijloace specifice relaţiilor publice sunt propuse:

Internet Principalul mijloc de promovare prin Internet este site-ul. Acesta oferă o imagine virtuală a produsului turistic promovat şi asigură legătura facilă cu publicul ţintă. În prezent există un site al staţiunii destinat staţiunii, care cuprinde informaţii referitoare la ofertă, grupate în următoarele subdomenii:

- istoric al staţiunii; - accesibilitate; - atracţii (naturale, antropice); - forme de turism: - servicii:

1. cazare (prezentarea structurilor de cazare pe tipuri de unităţi şi categorii de confort, servicii oferite, tarife practicate, modul de rezervare al camerelor etc.);

2. oferta de servicii de tratament 3. alimentaţie (prezentarea structurilor de alimentaţie, meniuri

oferite, rezervări etc.); 4. agrement (prezentarea detaliată a parcurilor şi a zonei de

agrement şi sport). - informaţii (adrese utile, meteo, case de schimb valutar, mijloace de

transport, agenţii de turism, cluburi etc.); - harta zonei.

Materialele promoţionale vor fi oferite în cadrul unor întâlniri, la expoziţii,

târguri, drept premii la unele concursuri, ca amintire pentru personalităţile ce au vizitat staţiunea şi constau în:

• produse personalizate – agende, calendare, semne de carte etc.; • ambalaje, felicitări, cărţi poştale; • diapozitive cu imagini.

8. BUGETUL PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU

IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING

ACTIVITATE PROPUSĂ TARIF FĂRĂ TVA LEI

1. Realizarea unui spot TV şi difuzarea de 50 ori la o

televiziune naţională

65.000

2. Spot radio difuzat de 100 de ori la fiecare dintre

cele 3 posturi

50.000

3. Anunţuri de presă - 100 8.000

4. Pliante - 50.000 bucăţi 70.000

5. Postere - 5.000 bucăţi 39.500

6. Afişe - 1.000 bucăţi 9.200

8. Actualizarea paginii de internet 5.500

9. Materialele promoţionale 10.150

TOTAL 257.350

9. REZULTATE PRECONIZATE

În urma experienţei operatorilor din turism şi a informaţiilor preluate de la

Punctul de informare turistică din cadrul primăriei rezultă că o mare parte dintre

turiştii români şi străini sosiţi în staţiune consideră că materialele de promovare a

ofertei turistice sunt insuficiente.

Produsul turistic “Florile Govorei”, care se doreşte o fi promovat prin

proiect, reprezintă o excelentă ocazie de promovare a staţiunii Băile Govora în

rândul turiştilor străini şi români care se vor afla în zonă, mai ales în perioada

desfăşurării manifestărilor.

Creşterea circulaţiei turistice pentru turiştii români şi în special pentru cei

străini, ca urmare a promovării staţiunii, poate diminua efectul sezonalităţii:

maximă solicitare în lunile mai – septembrie şi activitate scăzută în perioada

noiembrie – februarie. În acest fel poate creşte gradul de ocupare a structurilor

turistice ale staţiunii.

Manifestarea cunoscută sub numele “Florile Govorei”, de acum

tradiţională (40 de ediţii) se constituie într-un produs turistic apreciat.

Complexul de manifestări culturale-educative şi artistice atrage anual în

staţiunea Băile Govora un număr de circa 2.000 de turişti.

Rezultate aşteptate:

Se apreciază că numărul de turişti care vor folosi materialele

editate va ajunge la 5000 ;

Creşterea fluxului turistic datorată dezvoltării şi promovării

produsului turistic “Florile Govorei” va duce la creşterea

veniturilor la bugetul local;

Prin obţinerea unor rezultate măsurabile, la rândul lor, agenţii

economici vor fi dispuşi să sprijinie administraţia publică locală la

alte acţiuni de promovare a destinaţiei turistice Băile Govora.