analiză film "visul ceh"

7/25/2019 Analiză film "Visul ceh"

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-film-visul-ceh 1/5

Grilă de analiză / Film

1. Relevanţa filmului

Consider că filmul este foarte relevant pentru materia Mass-media i Societatea, deoarece puneȘ

în lumină capacitatea Mass-media de a manipula masele i demonstrează faptul că societatea esteș

dependentă de informa iile livrate prin intermediul canalelor media. Filmul este un foarte bunț

exemplu, ce demonstrează Teoria glon ului magic, eviden ind efectele Mass-media în rndulț ț

maselor. !e asemenea, regăsim i Modelul intuitiv, care demonstrează, prin ac iunea filmului, căș ț

este vorba despre o societate de consum, care nu i i pune prea multe întrebări i acceptăș ș

informa iile care i se oferă, fără a fi verificate în prealabil.ț

2. Synopsis-ul filmului

Filip "emunda i #it $lusa% sunt doi studen i la regie, care doresc să î i realizeze lucrarea deș ț ș

diplomă într-o abordare mai pu in obi nuită. &c iunea se desfă oară în anul '((), în "epublicaț ș ț ș

Ce*ia, o societate postcomunistă, care în timpul regimului totalitar a fost privată de posibilitatea

de a cumpăra în voie tot felul de produse, dar care, în ca iva ani, a a+uns să fie împnzită de Mall-ț

uri i permar%eturi. rin urmare, ace tia realizează un experiment social, de tip realit-s*o/,ș ș

care eviden iază faptul că este vorba despre o societate de consum, u or de manipulat.ț ș

Cei doi viitori regizori, sponsoriza i de Ministerul Culturii, decid să realizeze o campanie deț

publicitate pentru lansarea unui *permar%et fictiv.

Cei doi încep prin a î i sc*imba imaginea, înc*iriază costume scumpe, apoi realizează o edin ăș ș ț

foto, trecnd direct manageri ai viitorului *permar%et. 0n timpul s*ootingului foto, ace tia suntș

încura+a i să adopte o imagine care să inspire putere, să privească spre obiectiv, sa reflecte ctț



mai mult dinamism. &poi, ace tia implică o companie de publicitate, a cărei politici era că ei potș

vinde orice, fie că există sau nu, după cum spune unul dintre cei care s-au ocupat de campanie.

Filip i #it explică ec*ipei creative despre ce este vorba, le spune că vor construi o fa adă a unuiș ț

supermar%et i stabilesc detaliile campaniei. 1dată ales numele permar%etului,2#isul Ce*2,ș

începe Campania de lansare a acestuia.

Campania este de tip )3(, magazinul este promovat într-un mod agresiv, prin flere, panouri

iluminate, tramvaie inscrip4ionate cu mesa+e negative5 678 #97:2, 678 C9;T8:2. !e

asemenea, ace tia realizează o întreagă gamă de produse, etic*etate ca marcă proprie aș

*permar%etului, întocmesc o bro ură cu oferte, construiesc un site /eb de promovare.ș

Se realizează i un spot radio, în care nu se oreră însă prea multe detalii, loca ia rămnnd secretăș ț

pnă aproape de marea desc*idere a *permar%etului fictiv.

!e asemenea, pentru campanie sunt produse două spoturi publicitare, dar i un cntec despreș

2#isul Ce*2, unde un cor de copii, alături de o cunoscută cntărea ă ce*ă, cntă despre speran eleț ț

si visurile care acum pot fi împlinite, datorită acestui magazin, acesta devenind un imn, difuzat

obsesiv în sta ii de metrou i pe posturile de radio.ț ș

Cei doi regizori realizează ni te testimoniale, cu familii obi nuite, punndu-le întrebări despreș ș

obiceiurile acestora de cosum, propunndu-le acestora să sugereze denumiri potrivite pentru

*permar%et, to i alegnd nume revelatoare, care denotă generalitate sclipitoare din parteaț

acestora.. !e asemenea, aleg o familie foarte numeroasă, pentru o zi de cumpărături, în care să le

studieze comportamentul.

!upă întocmirea bro urii, pe coperta căreia apărea logo-ul *permar%etului, constituit dintr-unș

nori or folosit în benzile desenate pentru a exprima gnduri i un slogan conform căruiaș ș

cumpărătorii vor avea parte de o surpriză. &ce tia testează, cu un aparat performant, puncteleș

c*eie în care subiec ii <oamenii= privesc ofertele din bro ură, modificnd pliantul, astfel înct săț ș

fie mai vizibil sloganul care vorbe te despre surpriză. ;a final, distribuie bro urile în cutiileș ș

po tale ale prag*ezilor. Campania a fost preluată i de tirile locate i difuzată fără a verificaș ș ș ș

nimeni veridicitatea acestor informa ii.ț



plngi de emo ie, sunt utilizati stimuli precum sexul, în primul spot publicitar, unde apare unț

tnăr, la bustug gol, în vestiarul unei săli de fitness, care spune că va merge la desc*idere dacă

vor fii produse ieftine i fete drăgu e, dar acest clip face apel si la umor, deoarece atunci cndș ț

acesta desc*ide vestiarul, u a este plină de postere cu femei dezbrăcate, acesta fiind totodată iș ș

un apel la sexualitate. 8morul apare i in cel de-al doilea spot, cu tinerii pe iarbă, care spun căș

vor merge la desc*idere. "epetarea unor elemente ale campaniei reprezintă un alt element,

cntecul difuzndu-se masiv, prag*ezii fiind bombarda i prin toate mi+loacele media. e asta seț

bazează Modelul cognitiv, prin urmare, repetarea mesa+ului duce la memorarea i acceptareaș

acestuia. &ceastă campanie agresivă nu lasă loc de contraargumente, convingnd publicul să vină

în număr mare la desc*idere, demonstnd aradigma efectelor atotputernice ale mass-media.

Toate mesa+ele au venit unilateral, din partea celor doi a a-zi i manageri i nimeni nu s-a îndoitș ș ș

sau nu a dorit să cerceteze în profunzime, responsabilitatea i etica în mass-media nefiindș

respectată. &ce tia au beneficiat astfel de controlul tirilor i de măsluirea căr ilor.ș ș ș ț

&tt publicul ct i mul imea s-au lăsat manipulate, inten ia celor doi regizori nefiind ceaș ț ț

declarată, fapt ce a strnit controverse.

Ca instrumente de propagandă, Filip "emunda i #it $lusa% au apelat la generalitatea sclipitoare,ș

prin alegerea denumirii *ipermar%etului fictiv, #isul ce* reprezentnd visul oricărei societă i deț

consum, crend astfel i o reac ie în lan . !e asemenea, a făcut apel la prezen a oamenilor ș ț ț ț

obi nui i, prin înregistrarea acelor interviuri testimoniale i aprecierea referitoare la calitate, peș ț ș

baza celor observate din studiul comportamentului de consum. !ependen a de Mass-media aț

oamenilor a fost un punct c*eie bifat de cei doi, consumatorii bazndu-se exclusive pe

informa iile primate din presa locală.ț

&cestia s-au folosit de vulnerabilită ile opiniei publice, de lipsa de competen ă i de resurse aț ț ș

acestora i dominarea de către lider.ș

0n agenda de evenimente cotidiene, apărea integrarea în 89, un subiect intens mediatizat la

vremea respectivă, crend o analogie cu Campania de promovare a *permar%etului fictiv prin

priming, eviden ind efectele care primează la nivel media.ț



!in punt de vedere al framingului, putem selecta titlurile apărute în ziare după finalizarea

experimentului, unii acuznd c*iar partidul comunist, al ii fiind indigna i de modul în care auț ț

fost risipi i bani publici. Fiecare a încadrat evenimentul conform propriului interes.ț

:nten ia celor doi regizori a fost aceea de a demonstra că mentalitatea ce*ilor nu s-a sc*imbat iț ș

dacă în trecut ace tia formau adunări pentru a protesta împotriva guvernului comunist, secven eș ț

ilustrate în introducerea filmului, societatea ce*ă adoptă acela i comportament la desc*idereaș

unui nou *permarc*et, ac ionnd precum o popula ie consumeristă. Cei doi i-au atins scopul,ț ț ș

arătnd ce i-au propus, faptul că "epublica Ce*ia este reprezintă de o societate de consum, u or ș ș

de manipulat, printr-o campenie bazată pe tenta ie i seduc ie.ț ș ț

. Evaluare spe!ifi!ă a filmului

Cele mai importante aspecte teoretice abordate în film au fost Modelul intuitiv, Teoria glon uluiț

magic, disonan a cognitivă, propaganda prin tenta ie i seduc ie, apelarea la instrumentele deț ț ș ț

persuasiune i propagandă.ș

analiză film "visul ceh"

Documents