analiza economico-financiara

of 115 /115
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR LUCRARE DE LICENŢĂ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA LA S.C. ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAŢII S.A. Coordonator ştiinţific: Lect.univ.Dr. Monica Achim Absolvent: Mădălina-Gabriela TĂMAȘ CLUJ-NAPOCA 2011

Upload: madalina-tamas

Post on 14-Aug-2015

919 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

licenta

TRANSCRIPT

Page 1: analiza  economico-financiara

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA LA

S.C. ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAŢII

S.A.

Coordonator ştiinţific:

Lect.univ.Dr. Monica Achim

Absolvent:

Mădălina-Gabriela TĂMAȘ

CLUJ-NAPOCA

2011

Page 2: analiza  economico-financiara

1

CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................... 5

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRILOR .................. 6

CAPITOLUL 1 .............................................................................................................. 7

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. ANTREPRIZA MONTAJ

INSTALAȚII S.A .......................................................................................................... 7

1.1. Scurt istoric și obiectul de activitate ................................................................... 7

1.2 Structura capitalului social ................................................................................ 11

1.3 Categoria de mărime .......................................................................................... 12

1.4 Principalii clienți ................................................................................................ 12

1.5 Poziția pe piață și principalii concurenți ........................................................... 13

1.6 Conducerea și personalul societății .................................................................... 14

CAPITOLUL 2 ............................................................................................................ 17

ANALIZA STĂRII ECONOMICE A FIRMEI S.C. ANTREPRIZA MONTAJ

INSTALAȚII S.A. ....................................................................................................... 17

2.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor ........................................... 17

2.1.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor umane ......................... 17

2.1.2 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice ......................... 28

2.1.3 Analiza resurselor materiale ....................................................................... 34

CAPITOLUL 3 ............................................................................................................ 40

ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA S.C.ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAȚII

S.A. .............................................................................................................................. 40

3.1 Analiza evoluției poziției financiare .................................................................. 40

3.1.1 Analiza evoluției activelor .......................................................................... 41

3.1.2 Analiza evoluției datoriilor ........................................................................ 52

3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii ....................................................... 56

3.2 Analiza structurii poziției financiare ................................................................. 58

3.2.1 Analiza structurii activelor .......................................................................... 58

3.2.2 Analiza structurii pasivelor (datorii / capitaluri proprii) ............................. 61

Page 3: analiza  economico-financiara

2

3.3 Analiza echilibrului poziției financiare .............................................................. 64

3.3.1. Lichiditatea ................................................................................................ 64

3.3.2. Solvabilitatea .............................................................................................. 66

3.3.3 Ratele de dependenţă financiară ................................................................. 66

3.3.4. Rata de acoperire a dobânzilor ................................................................... 68

3.3.5. Analiza capitalului de lucru ....................................................................... 68

3.3.6 Analiza gestiunii resurselor controlate ........................................................ 68

3.4 Analiza performanțelor financiare ..................................................................... 72

3.4.1. Analiza pe nivele a performanțelor financiare ........................................... 72

3.4.2. Analiza evoluției performanțelor financiare .............................................. 75

3.4.3. Analiza structurii performanțelor financiare .............................................. 76

3.4.4. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate ......... 79

3.6 Analiza riscurilor ............................................................................................... 83

CONCLUZII ȘI PROPUNERI .................................................................................... 84

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 86

ANEXE ........................................................................................................................ 87

Page 4: analiza  economico-financiara

3

LISTA GRAFICELOR ŞI TABELELOR

GRAFICE:

Grafic 1: Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor ....................................... 12

Grafic 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform studiilor absolvite ................................ 15

Grafic 3: Structura personalului ................................................................................... 20

Grafic 4: Evoluția cifrei de afaceri nete, a numărului de personal, și a productivității

muncii .......................................................................................................................... 22

Grafic 5: Structura personalului S.C. AMI S.A. în funcție de calificare ..................... 24

Grafic 6: Fluctuația personalului ................................................................................. 26

Grafic 7: Strcutura imobilizărilor corporale ................................................................ 30

Grafic 8: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale ................................................... 32

Grafic 9: Gradul de valorificare a resurselor materiale ............................................... 37

Grafic 10: Necesarul relativ de materiale ................................................................... 38

Grafic 11: Evoluţia activelor în perioada 2005-2009 .................................................. 41

Grafic 12: Analiza evoluției activelor imobilizate în perioada 2005-2009 .................. 41

Grafic 13: Analiza evoluţiei activelor circulante în perioada 2005-2009 .................... 44

Grafic 14: Analiza evoluţiei datoriilor ......................................................................... 53

Grafic 15: Analiza evoluţiei capitalurilor proprii ........................................................ 56

Grafic 16: Analiza structurii activelor ......................................................................... 58

Grafic 17: Analiza structurii pasivelor ......................................................................... 61

Grafic 18: Lichiditatea entităţii .................................................................................... 64

Grafic 19: Ratele de dependență financiară ................................................................. 66

Grafic 20: Analiza gestiunii resurselor controlate ....................................................... 69

Grafic 21: Analiza evoluţiei elementelor din contul de profit si pierdere ................... 75

Grafic 22: Analiza ratelor de profitabilitate comercială ............................................ 80

Grafic 23: Analiza ratelor de rentabilitate financiară ................................................ 81

Grafic 24: Analiza ratelor de rentabilitate economică ............................................... 82

Grafic 25: Analiza riscului conform modelelor Altman şi Canon-Holder ................. 83

Page 5: analiza  economico-financiara

4

TABELE:

Tabel 1: Membrii Consiliului de Administrație ........................................................... 14

Tabel 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform pregătirii profesionale ........................... 16

Tabel 3: Structura personalului pe categorii de personal (număr) ............................... 18

Tabel 4: Structura personalului pe categorii de personal (pondere) ............................ 19

Tabel 5: Indicatorii productivității muncii ................................................................... 21

Tabel 6: Analiza evolutivă a productivităţii muncii .................................................... 21

Tabel 7: Calificarea personalului ................................................................................. 24

Tabel 8: Fluctuația personalului ................................................................................... 26

Tabel 9: Indicatorii analizei utilizării intensive a personalului .................................... 27

Tabel 10: Imobilizări corporale aflate în proprietatea S.C AMI S.A. .......................... 29

Tabel 11: Analiza evoluției imobilizărilor corporale ................................................... 29

Tabel 12: Structura imobilizărilor corporale ................................................................ 30

Tabel 13: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale .................................................. 31

Tabel 14: Gradul de retehnologizare ............................................................................ 32

Tabel 15: Utilizarea imobilizărilor corporale .............................................................. 33

Tabel 16: Analiza stocurilor de materii prime și materiale ......................................... 35

Tabel 17: Evoluția stocurilor de materii prime și materiale ........................................ 35

Tabel 18: Gradul de valorificare a resurselor materiale ............................................... 36

Tabel 19: Evoluția gradului de valorificare a resurselor materiale .............................. 37

Tabel 20: Necesarul relativ de materiale ..................................................................... 38

Tabel 21: Evoluția necesarului relativ de materiale ..................................................... 38

Page 6: analiza  economico-financiara

5

INTRODUCERE

Analiza economică și financiară reprezintă un proces complex de cunoaştere a stării

economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale

în ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metode adecvate şi

indicatori specifici în vederea individualizării şi dimensionării factorilor şi cauzelor cu

acţiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiţie economico-

financiară, precum şi reglarea prin decizii tactice şi strategice a echilibrului dintre

lichiditatea activelor şi exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcţional

dintre nevoile curente şi resursele implicate, precum şi a corelaţiei globale a costului

resurselor cu randamentul întrebuinţărilor.

Așadar în prima parte a lucrării am ales sa realizez o scurtă prezentare a societății

comerciale S.C.Antrepriza Montaj Instalații S.A, făcând referiri la un scurt istoric al

firmei în care am prezentat modul de formare al acesteia, de asemenea am descris

obiectul de activitate al acesteia, am prezentat structura capitalului social și categoria

de mărime a entității, am evidențiat clienții firmei și concurenții și aspecte legate de

poziția firmei pe piața construcțiilor și conducerea acesteia.

În al doilea capitol am realizat prezentarea stării economice a societății, în care am

efectuat în primul rând analiza resurselor umane care are o importanță deosebită

deoarece factorul uman reprezintă forța motrice, factorul cheie care pune în mișcare și

mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul entității. În al doilea rând am efectuat

analiza asigurării și eficienței resurselor tehnice de la nivelul entității după care am

analizat resursele de materii prime și materiale.

În al treilea capitol am realizat prezentarea stării financiare a societății. Un prim pas a

fost acela de a analiza poziția financiara a firmei în cadrul căreia am pus în evidență

evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul structurilor poziției financiare,

respectiv active, datorii, și capitaluri proprii. Am analizat apoi echilibrul poziției

financiare a societății pe cele trei nivele: analiza lichidității și solvabilității, analiza

capitalului de lucru, analiza resurselor gestionate, iar în ultima parte am analizat

performanțele financiare prin prisma performanțelor generate pe cele trei nivele de

activitate și riscul de faliment.

Page 7: analiza  economico-financiara

6

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA

CERCETĂRILOR

Analiza economic-financiară studiază sub toate aspectele rezultatele economice, în

scopul punerii în valoare a tuturor cauzelor și factorilor care au determinat o anumită

evoluție a fenomenelor sau proceselor economice. În scopul cunoașterii științifice a

mecanismului care generează, întreține și dinamizează fenomenele din mediul

economic, analiza economică procedează la descompunerea fenomenelor sau

proceselor în părțile lor componente, stabilirea legăturilor dintre componente și

studierea amănunțită a fiecărui aspect și a fiecărei corelații în parte.

Obiectivul central ale analizei economico-financiare îl reprezintă sporirea eficienței

întregii activități a societăților comerciale. Acest obiectiv se realizează prin

cunoașterea postfaptică, curentă și previzională a evoluției sistemului cibernetic al

firmei, a rezervelor sale interne, precum și a cauzelor care determină apariția și

amplificarea acestora. În acest sens, analiza factorială a cifrei de afaceri, a producției

exercițiului, a productivității muncii, a costurilor și a profitabilității, permite

evidențierea, evaluarea și valorificarea rezervelor privind creșterea eficienței

economice, direcționează eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, oferă

soluții referitoare la menținerea în afaceri a firmelor.

Scopul analizei economico-financiare este de cunoașere a esenței fenomenelor și

proceselor ce se derulează în mediul microeconomic, în scopul descoperirii legităților

care guvernează portofoliul de afaceri al societăților comerciale.

În ceea ce priveşte metodologia cercetării am abordat atât o modalitate teoretică de

prezentare a subiectelor dezvoltate pe parcursul lucrării prin consultarea cărţilor de

specialitate, dar mai ales o modalitate practică de prezentare a acestora, întrucât

lucrarea mea de licenţă se bazează în mare parte pe cercetarea unor aspecte practice,

iar acestea, impreună, au constituit fundamentul pentru studiul întreprins asupra

analizei economico-financiare a societății comerciale Antrepriza Montaj Instalații.

Page 8: analiza  economico-financiara

7

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. ANTREPRIZA MONTAJ

INSTALAȚII S.A

1.1. Scurt istoric și obiectul de activitate

Societatea comercială Antrepriza Montaj Instalații S.A. este o societate privată pe

acțiuni, cu capital privatizat, înființată în 1 aprilie 1991 și s-a constituit din fosta

Antrepriza Montaj Instalații ce făcea parte din Trustul de Construcții Maramureș (în

prezent S.C. AGECOM S.A.), înființat în anul 1953. S.C. Antrepriza Montaj Instalații

S.A. proiectează, execută și comercializează lucrări din domeniul construcțiilor în

condiții de eficiență ridicată.

Societatea s-a privatizat prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts) în

decembrie 1994, prin cumpărarea patrimoniului numai de către salariații societății.

S.C Antrepriza Montaj Instalații are ca obiect principal de activitate execuția de

lucrări de montaj instalații interioare și exterioare de toate tipurile, stații de reglare gaz

și prefabricate pentru toate tipurile de instalații. Societatea are o experiență în

domeniul instalațiilor de peste 30 de ani cu un persoanal în jur de 200 persoane

angajați, organizați în echipe specializate.

Profilul de bază este activitatea de construcții-montaj, având ca obiect de activitate

următoarele lucrări:

Construcții și instalații

Construcții civile și industriale

Eurohotel Baia Mare

Page 9: analiza  economico-financiara

8

Sediu Selmont Baia Mare

Romstal Baia Mare

Show-Room Dacia Service Sighetu Marmaţiei

Sediu Pașapoarte Prefectura Maramureş

Page 10: analiza  economico-financiara

9

Hale de producție

Tipografia Marinex Baia Mare

Instalații termice, sanitare, electrice și climatizare

La sediile: Raiffesen Bank Baia Mare, Banc Post, BRD Baia Mare

Confecții metalice industriale

S.C.AMI S.A. execută confecţii metalice mijlocii şi grele pentru construcţii de hale

industriale, depozite sau construcţii civile cum sunt: stâlpi, pane, ferme, buncăre,

silozuri, rezervoare, platforme, scări, luminatoare.

Conducte de transport gaze naturale

Conducte de transport de înaltă presiune

Page 11: analiza  economico-financiara

10

Conducte de transport de medie și de joasă presiune.

Stații de reglare și măsură gaze naturale

Alimentări cu apă, rețele de canalizare

Rețele electrice și de telecomunicații

Stații de distribuție carburanți

Datorită profilului societății adică lucrări de construcții, în perioada rece activitatea se

desfășoară cu întreruperi mari sau chiar se oprește, iar pentru justificarea cheltuielilor

materiale și salariale efectuate pana la acel moment și nefacturate, datorită

nerealizărilor stadiilor fizice de predare a lucrărilor, societatea apelează la

înregistrarea în contabilitate a producției neterminate, producției în curs de execuție,

care se adună la indicatorul producției de bază sau în limbaj bilanțier la venituri din

exploatare.

Societatea comercială A.M.I S.A are ca obiect secundar de activitate comerțul cu

amănuntul al instalațiilor sanitare, instalațiilor electrice și matrialelor de construcții.

Page 12: analiza  economico-financiara

11

Pentru desfășurarea activității preconizate, societatea a închiriat și a amenajat spațiul

comercial din Baia Mare str.Olarilor nr.61, ca magazin de desfacere cu amănuntul.

Dintre cele mai importante lucrări realizate în ultimii ani se evidențiază:

Magistrala Gaz Negrești – Sighet;

Hotel Infomara;

Hotel + restaurant Selmont;

Fabrica de mobilă Italsofa;

Modernizări rețele telefonice și electrice.

Plecând de la aspectele care caracterizează firma, în special capacitatea demonstrată

de conducere, de a rezolva dificilele probleme cu care s-au confruntat și având în

vedere factorii externi care influențează în mod continuu managementul firmei,

creșterile de prețuri la materii prime și materiale, energie, combustibil, principalele

obiective aflate în atenția conducătorilor sunt:

Restructurarea activității productive în sensul redimensionării activității de

montaj-instalații, respectiv dezvoltarea unor astfel de activități productive care

să permită redirijarea treptată a actualei forțe de muncă înspre realizarea unor

noi produse solicitate de piață;

În dezvoltarea și diversificarea activității productive se are în vedere crearea

unor noi capacități de producție prin efort investițional propriu cât și prin

înființarea de joint-ventures1 cu partenerii străini;

Societatea a demarat acțiuni care vizează realizarea unor instalații de zincare-

cromare, producerea de cazane de încălzire pe lemne și gaz, realizarea unor

subproduse din PVC, din beton.

1.2 Structura capitalului social

Capitalul social subscris și vărsat al societății la sfârșitul anului 2009 este 1.060.510

lei, împărțit la un număr de 9641 acțiuni, cu o valoare nominală de 110 lei. Acțiunile

au fost emise la înființare nemaiavând loc emiterea de alte acțiuni sau obligații. Este

înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului și autoritățile județului Maramureș sub

1 Joint Venture este o metodă de penetrare a unei piețe străine în care firma colaborează cu o companie

locală sub forma unui parteneriat, cu scopul producerii și promovării unui produs pe piața respectivă.

Page 13: analiza  economico-financiara

12

număr J 24/ 164 /1991, având Codul de Identificare fiscală, cu atribut „RO”- (ca

plătitor de TVA) - RO 2196150. Sediul social al societății este în Baia Mare str. Aleea

Electrolizei nr.1, județ Maramureș.

1.3 Categoria de mărime

S.C.Antrepriza Montaj Instalații S.A. se încadrează la categoria „entități mari” având

în prezent un număr de 220 angajați, un volum al activelor peste 3.650.000 euro și o

cifră de afaceri netă peste 7.300.000 euro.

1.4 Principalii clienți

Întreaga activitate a societății se realizează pe piața internă. Principalul beneficiar al

societății este Societatea Națională de distribuție a Gazului Mediaș (ROMGAZ),

pentru care s-au construit și se construiesc principale magistrale pentru distribuirea

gazului metan în nordul Transilvaniei.

Alți beneficiari ai societății sunt:

RENEL

ROMTELECOM

CONSILII LOCALE ȘI JUDEȚENE

În graficul de mai jos am redat ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor:

Grafic 1: Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor

Sursa: Proiecția autorului

72%

12%

8%8%

ROMGAZ

RENEL

ROMTELECOM

Page 14: analiza  economico-financiara

13

Ofertele făcute sunt în baza unor devize antecalculate, făcute exclusiv pe calculator,

de la proiectare până la lansare. Prețul materialelor este cel de la furnizor la care se

adaugă cheltuieli de transport, manipulare, depozitare, plus cota de 10% menită să

acopere unele cheltuieli inerente sau neașteptate, dar și profit. În devize se trec

cheltuielie materiale, modificate tot timpul în funcție de prețurile de procurare al

acestora, salariile plus cheltuielile aferente acestora, cheltuielile cu utilajele care au o

pondere însemnată și o cotă de cheltuieli indirecte, stabilită de comun acord cu

beneficiarii. La acestea se adaugă profitul estimat și TVA, rezultând valoarea de deviz

a ofertei de preț pe care societatea o efectuează clienților.

1.5 Poziția pe piață și principalii concurenți

Pornind de la un anunț din presa locală în 1 iunie 2010, conform datelor furnizate de

Registrul Comerțului, în Maramureș au fost înființate, în primele 4 luni ale anului,

prin înmatriculare 437 firme noi, din care 43 fac parte din domeniul construcțiilor.

Aceste firme lucrează în diverse domenii de construcții, cum ar fi: construcții civile,

construcții industriale, drumuri și alte căi de acces, instalații de apă, canalizări, gaz,

energie electrică și alte rețele.

Având în vedere faptul că nu există forțe de muncă pregătite la un nivel calitativ, care

să corespundă pretențiilor beneficiarilor, rezultă că bătălia pentru achiziționarea de

lucrări mai ales în valori mai mari s-a dat, se dă și se va da în principal între firmele

mijlocii și mari, specializate pe genurile de lucrări enumerate mai sus.

Deoarece segmentul de piață s-a îngustat, iar investițiile guvernamentale au devenit

tot mai greu accesibile, concurența construcțiilor a devenit tot mai agresivă, astfel

S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A. duce o luptă continuă în primul rând pentru

câștigarea a cât mai multor licitații care să conducă la o valorificare cât mai aproape

de capacitatea de producție pe care o are. Astfel pe piața maramureșană și în județele

limitrofe are adversari redutabili cum ar fi: S.C. IMI S.A. , S.C. INTRACOM S.A.,

S.C. INSERV S.A., S.C. CIMP S.A., firme puternice care au reușit să se impună prin

realizarea unor lucrări mari de un înalt profesionalism, iar pe lângă acestea există și

firme medii ca și capacitate, dar foarte mobile și agresive. În general aceste firme se

aliază cu una din firmele puternice în vederea realizării unor investiții mari și foarte

mari prin lucrări de subantrepriză.

Page 15: analiza  economico-financiara

14

Astfel, S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A. a realizat lucrări foarte mari de o

complexitate deosebită cum ar fi: fabrica Italsofa, Eurohotel, Fabrica de elemente

pentru avioane de la Dumbrăvița, reabilitarea spitalului județean, lucrări edilitare de

toate categoriile în Baia Mare și în multe comune maramureșene.

Pe plan național, societatea a participat la realizarea unor investiții structurale din

fonduri guvernamentale și din fonduri europene, cum ar fi: lucrări de ecologizare

pentru închiderea de mine, conducte și magistrale de gaz de mare capacitate de

importanță strategică, lucrări care au fost executate cu alte firme mari cu potențial de

execuție ridicat cum ar fi: CONDMAG Brașov, TIM Cluj, AMARAD Arad,

TRANSGAZ Mediaș și IMI Baia Mare. Deoarece participarea la realizarea unor

investiții mari este foarte pretențioasă, AMI S.A. a dus o politică de angajare și

policalificare în concordanță cu cerințele europene în domeniul calității. S-a realizat

obținerea tuturor autorizațiilor necesare în domeniile de execuție, iar lucrările realizate

au fost la un înalt nivel calitativ.

Pe lângă acest atu al nivelului calitativ superior, firma și-a onorat toate termenele de

execuție, neexistând nici o reclamație de la înființare până în prezent.

Deoarece concurența este și va rămâne în continuare foarte mare, firma va continua să

mizeze pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje moderne care să aducă un plus în

această luptă pentru menținerea și obținerea de poziții pe piața construcțiilor.

1.6 Conducerea și personalul societății

În primul rând voi prezenta conducerea societății, respectiv membrii Consiliului de

Administrație.

Tabel 1: Membrii Consiliului de Administrație

Nume Funcție

Raducu Gabriel Pop Director general, Președinte al Consiliului de Administrație

Grațian Haidu Director economic, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație

Bodocean Gelul Vasile Director, Membru al Consiliului de Administrație

Gheorghe Ciocan Director tehnic, Membru al Consiliului de Administrație

Cornel Sopoian Director producție, Membru al Consiliului de Administrație

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație 2010

Page 16: analiza  economico-financiara

15

Numărul actual de angajați ai companiei, cu contract individual de muncă pe perioadă

nedeterminată este de 220 astfel:

Angajați cu studii postuniversitare: 6

Angajați cu studii universitare: 40

Angajați cu studii medii: 10

Angajați cu studii generale:164

În graficul de mai jos am redat structura personalului intreprinderii dupa ultima formă

de studii absolvite:

Grafic 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform studiilor absolvite

Sursa: Proiecția autorului

3%

18%

5%

74%

Angajați cu studii postuniversitare

Angajați cu studii universitare

Angajați cu studii medii

Angajați cu studii generale

Page 17: analiza  economico-financiara

16

Pregătirea profesională a angajaților este după cum urmează:

Tabel 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform pregătirii profesionale

Total personal 220

1 Personal de conducere 6

Ingineri 4

Subingineri 1

Economiști 1

2 Personal de execuție 214

Ingineri 16

Subingineri 13

Tehnicieni 2

Economiști-Contabili 5

Inspectori SSM 2

Maiștrii 8

Responsabil mediu 1

Responsabil tehnic cu execuția 3

Muncitori 164

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație 2010

Page 18: analiza  economico-financiara

17

CAPITOLUL 2

ANALIZA STĂRII ECONOMICE A FIRMEI S.C. ANTREPRIZA

MONTAJ INSTALAȚII S.A.

Analiza economică poate fi definită ca cercetarea unui fenomen (proces sau activitate)

din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea unui întreg în elementele lui

componente și pe studierea lor și a factorilor care îl determină. Esențialul în analiza

economică îl constituie studierea relațiilor structurale și a relațiilor cauză-efect.

(I.Lazăr, I Bătrâncea, 2007)

Analiza stării economice (de gestiune) pune în evidență gradul de utilizare extensivă

și intensivă a resurselor în procesul combinării și substituției tehnice și economice a

factorilor.(I.Bătrâncea,1999)

2.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor

Volumul activității societății comerciale este condiționat de utilizarea în procesul de

producție a cantităților corespunzătoare de factori productivi, care se pot grupa în trei

catgorii și anume (I. Bătrâncea: 1999):

Resurse de materii prime și materiale

Utilaje și echipamente

Resurse de muncă

2.1.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor umane

Munca reprezintă, ca factor de producție, o activitate specific umană defășurată în

scopul obținerii de bunuri economice.

Funcționarea oricărei activități economico-sociale este de neconceput fără prezența și

intervenția omului, care nu este numai purtătorul unor nevoi de consum, ci și posesor

al unor abilități ce-i permit să acționeze în scopul satisfacerii acestor nevoi.

(Ișfănescu, C.Stănescu:1999)

Page 19: analiza  economico-financiara

18

Această componentă a analizei se structurează în următoarele aspecte:

asigurarea cu resurse umane;

stabilitatea personalului;

eficienţa utilizării personalului;

1) Asigurarea cu resurse umane

Vizează investigarea unor aspecte legate de număr de salariaţi, structura acestora

după diverse criterii cât şi calificarea acestora.

a) Asigurarea cu personal ca structură

În ceea ce priveşte nivelul de asigurare cu personal ca structură, acesta depinde de

domeniul de activitate, de structura ofertei de produse şi servicii prestate.

Structura personalului pe categorii de personal: societatea AMI S.A. îşi structurează

personalul sub aspectul următoarelor categorii:

Tabel 3: Structura personalului pe categorii de personal (număr)

Nr.Crt. Specificație 2005 2006 2007 2008 2009

1. Total salariați 228 218 202 212 215

2. Personal TESA 35 32 25 28 27

3. Muncitori 193 186 177 184 188

Direct productivi 162 153 148 152 158

Indirect productivi 31 33 29 32 30

Sursa: Nota 8 „Informații privind salariații, administrația și directorii” pe perioada

2005-2009

Page 20: analiza  economico-financiara

19

Tabel 4: Structura personalului pe categorii de personal (pondere)

Nr.Crt. Specificație 2005 2006 2007 2008 2009

1. Total salariați 100% 100% 100% 100% 100%

2. Personal TESA 15% 15% 12% 13% 13%

3. Muncitori 85% 85% 88% 87% 87%

Direct productivi 84% 82% 84% 83% 84%

Indirect productivi 16% 18% 16% 17% 16%

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 8 „Informații privind salariații, administrația și

directorii” pe perioada 2005-2009

Muncitorii reprezintă cea mai mare parte din salariații societății, înregistrându-se o

scădere a acestora pe perioada 2005-2007, după care în anii 2008 și 2009 aceștia au o

tendință de creștere.

Muncitorii direct productivi au ponderea ce mai mare datorită caracterului producţiei

executate de societate. Cum reiese din notele societăţii şi din situaţiile

departamentului de resurse umane, se observă o scădere a muncitorilor direct

productivi, în prima parte a perioadei analizate, datorită restrângerii activităţii, iar în a

doua parte a perioadei se înregistrează o creștere a acestora.

Ponderea muncitorilor direct productivi şi indirect productivi se menţine aproximativ

constantă.

Nivelul actual al personalului TESA (administraţie + directori), comparativ cu totalul

personalului, este bun, acest personal în actuala componenţă, reuşind să acopere

activităţile de profil fără să fie afectate termenele de realizare şi calitatea produselor.

b) Asigurarea cu personal ca număr

Analiza cantitativă a asigurării cu personal se face distinct pe cele două categorii:

personal direct productiv (muncitorii) şi personal indirect productiv (personal de

administraţie şi conducere).

Page 21: analiza  economico-financiara

20

Grafic 3: Structura personalului

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 8 „Informații privind salariații, administrația și

directorii” pe perioada 2005-2009

Se observă o tendință de scădere a personalului în prima jumătate a perioadei

analizate, care se datorează dificultăţilor apărute în domeniu, cu privire la restrângerea

activităţii, după care în a doua jumătate se înregistrează o creștere a acestora. Privit în

ansamblu se înregistrează o scădere a acestora din anul 2005 când societatea avea cel

mai mare număr de angajați de 228, până în anul 2009 când numărul acestora era de

215.

Dinamica numărului de salariaţi trebuie apreciată în corelaţie cu dinamica producţiei

vândute sau cu dinamica cifrei de afaceri şi cu dinamica productivităţii muncii. În

acest sens se porneşte de la relaţia:

CAN = N * W unde,

- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;

- N reprezintă numărul mediu de personal muncitor;

- W reprezintă productivitatea medie a muncii.

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009

Total salariați

Direct productivi

Indirect productivi

Personal TESA

Page 22: analiza  economico-financiara

21

Tabel 5: Indicatorii productivității muncii

Nr.Crt. Indicatori UM 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cifra de afaceri netă lei 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038

2. Număr mediu de personal

total pers. 228 218 202 212 215

3. Număr muncitori direct

productivi pers. 162 153 148 152 158

4. Număr muncitori indirect

productivi lei/salariat 31 33 29 32 30

5. Productivitatea medie a

muncii pe total muncitori

lei/muncitor 120.891,80 109.178,49 162.891,19 258.551,67 269.818,78

6.

Productivitatea medie a

muncii pe muncitor direct

productiv

lei/muncitor

direct

productiv 170.144,01 155.561,51 222.324,47 360.611,55 367.158,47

7.

Productivitatea media a

muncii pe muncitor

indirect productiv

lei/muncitor

indirect

productiv 889.139,68 721.239,73 1.134.621,41 1.712.904,84 1.933.701,27

Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a Notei 8 „Informații privind salariații,

administrația și directorii ” pe perioada 2005-2009

Tabel 6: Analiza evolutivă a productivităţii muncii

Nr.Crt. Indicatori UM 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cifra de afaceri netă lei 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%

2. Număr mediu de personal

total pers. 100,00% 95,61% 92,66% 104,95% 101,42%

3. Număr muncitori direct

productivi pers. 100,00% 94,44% 96,73% 102,70% 103,95%

4. Număr muncitori indirect

productivi lei/salariat 100,00% 106,45% 87,88% 110,34% 93,75%

5. Productivitatea medie a

muncii pe total muncitori lei/muncitor 100,00% 90,31% 149,20% 158,73% 104,36%

6.

Productivitatea medie a

muncii pe muncitor direct

productiv

lei/muncitor

direct

productiv 100,00% 91,43% 142,92% 162,20% 101,82%

7.

Productivitatea media a

muncii pe muncitor indirect

productiv

lei/muncitor

indirect

productiv 100,00% 81,12% 157,32% 150,97% 112,89%

Sursa: prelucrări pe baza bilanţului şi a Notei 8 „Informații privind salariații,

administrația și directorii ” pe perioada 2005-2009

Page 23: analiza  economico-financiara

22

Grafic 4: Evoluția cifrei de afaceri nete, a numărului de personal, și a productivității

muncii

Sursa: Prelucrări pe baza indicatorilor economico-financiari ale S.C AMI S.A.

În anul 2006 față de anul 2005 avem următoarea situație: ICAN = 86,35%, IN =95,61%,

IW = 90,31%;

Situația reflectă faptul că societatea a realizat o scădere a cifrei de afaceri nete, pe

seama scăderii ambilor indicatori dar mai ales pe seama scăderii productivității

muncii, ceea ce reprezină un aspect nefavorabil pentru societate și cel mai nefavorabil

an din toată perioada analizată.

În anul 2007 față de 2006 avem următoarea situație: ICAN = 138,25%, IN =92,66%,

IW = 149,20%;

În anul 2007 față de 2006, societatea nu este asigurată cu personal necesar deoarece

indicele numărului de personal total este mai mic de 100%, ceea ce reflectă o scădere

faţă de anul precedent, dar productivitatea muncii şi cifra de afaceri cresc faţă de anul

2006, ceea ce indică faptul că societatea reuşeşte să îşi menţină activitatea pe un trend

favorabil, în condiţiile diminuării personalului.

În anul 2008 față de 2007 avem următoarea situație: ICAN = 166,58%, IN =104,95%,

IW = 158,73%;

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

140,00%

160,00%

180,00%

2005 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri netă

Număr mediu de personal total

Productivitatea medie a muncii pe total muncitori

Page 24: analiza  economico-financiara

23

În anul 2008 se observă că societatea a realizat sporul de creștere a ciferi de afaceri

nete, pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe seama creșterii productivității

muncii. Anul 2008 este cel mai favorabil an pentru societate din toată perioada

analizată deorece se realizează o creștere impresionantă la nivelul cifrei de afaceri

nete, cea mai mare creștere comparativ cu ceilalți ani, pe fondul creșterii

productivității muncii, în condițiile în care indicele numărului total de angajați

înregistrează o creștere de doar 4,95%.

În anul 2009 față de 2008 avem următoarea situație: ICAN = 105,83%, IN =101,42%,

IW = 104,36%;

În anul 2009 asistăm la o situaţie favorabilă a societății, când toţi indicatorii cresc

faţă de anul 2008, plasându-se peste nivelul de 100%, astfel societatea realizează din

nou o creștere a cifrei de afaceri nete, pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe

seama creșterii productivității muncii. Observăm că toți indicatorii înregistrează o

creștere mai lentă față de anul anterior.

c) Asigurarea firmei cu personal ca și calificare

Calificarea personalului unei entităţi este determinată de nivelul tehnic al produselor,

de pretenţiile consumatorilor care sunt din ce în ce mai mari pe măsura accentuării

progresului omenirii.

Măsurarea nivelului calificării personalului este pe cât de importantă, pe atât de

dificilă. Analiza în dinamică a calificării personalului se poate face cu următorii

indicatori:

Page 25: analiza  economico-financiara

24

Tabel 7: Calificarea personalului

Numărul

personalului

pe categorii

2005 2006 2007 2008 2009

Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Studii post-

universitare 6 3% 6 3% 6 3% 6 3% 6 3% Angajați cu

studii

universitare 42 18% 39 18% 39 19% 40 19% 40 19%

Angajați cu

studii medii 10 4% 9 4% 8 4% 11 5% 10 5% Angajați cu

studii primare

și școli

profesionale 170 75% 164 75% 149 74% 155 73% 159 74%

Total 228 100% 218 100% 202 100% 212 100% 215 100%

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație

Grafic 5: Structura personalului S.C. AMI S.A. în funcție de calificare

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza situaţiei personalului calificat

Nivelul de pregătire al personalului este concordant cu nivelul tehnic al utilajelor şi cu

cerinţele tehnico-organizatorice ale unităţii, creând premisa unei bune funcţionalităţi

din acest punct de vedere.

Analizând structura după studii a personalului se observă preponderenţa personalului

cu studii primare și școli profesionale care reprezintă între 73%-75% din totalul

personalului.

0

50

100

150

200

2005 2006 2007 2008 2009

Studii post-universitare

Angajați cu studii universitare

Angajați cu studii medii

Angajați cu studii primare și școli profesionale

Page 26: analiza  economico-financiara

25

În fiecare an, în totalul personalului societăţii, există un număr de 6 persoane care au

studii post-universitare.

Numărul angajaților cu studii universitare și studii medii este aproximativ același pe

toată perioada analizată înregistrând ușoare creșteri sau scăderi.

2) Analiza stabilității personalului

Dinamica vânzărilor unei societăţi este condiţionată de dinamica cererii. Aceste

fluctuaţii ale nivelului de activitate ale entităţilor implică de asemenea mişcări ale

personalului societăţii.

În funcţie de cauzele care stau la baza mobilităţii personalului (a mişcărilor de

personal) dintr-o unitate distingem doua concepte:

a) Circulaţia forţei de muncă care reprezintă totalitatea intrărilor şi ieşirilor dintr-o

entitate din cauze obiective.

b) Fluctuaţia forţei de muncă care reprezintă ieşirile dintr-o entitate din cauze

subiective.

Printre cauzele obiective determinante pentru mişcarea de personal ar fi :

- ieşiri pe caz de boală, prin decese, pentru satisfacerea stagiului militar, prin

transferuri;

- ieşiri sau intrări determinate de volumul de activitate, de modificarea gradului de

înzestrare tehnică a muncii.

Printre cauzele subiective se numără:

- concedieri de personal din cauza nerespectării disciplinei în muncă;

- demisia sau plecarea neanunţată a personalului din unitate.

Page 27: analiza  economico-financiara

26

Datele necesare analizei acestui fenomen economic sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 8: Fluctuația personalului

Specificații

2005 2006 2007 2008 2009

Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere

Total salariaţi 228 100% 218 100% 202 100% 212 100% 215 100% Număr personal

intrat în cursul

anului 4 2% 2 1% 15 7% 9 4% 12 6%

Număr personal

ieşit în cursul

anului 14 6% 18 8% 5 2% 6 3% 7 3%

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație

În perioada analizată se observă că numărul total de personal a scăzut cu aproximativ

6,05 % respectiv cu 13 salariaţi comparativ cu perioadele precedente. Pe întreaga

perioadă au fost angajaţi 20 % salariaţi comparativ cu personalul existent şi au fost

disponibilizaţi 22 % salariaţi din totalul angajaţilor.

Grafic 6: Fluctuația personalului

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza situației fluctuației personalului

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009

Total salariaţi

Număr personal intrat în cursul anului

Număr personal ieşit în cursul anului

Page 28: analiza  economico-financiara

27

3) Eficiența utilizării personalului

Analiza eficienţei utilizării personalului entităţii se bazează pe datele prezentate în

tabelul următor:

Tabel 9: Indicatorii analizei utilizării intensive a personalului

Nr.

Crt. Specificație UM 2005 2006 2007 2008 2009

1. Număr de salariați pers 228 218 202 212 215

2. Indicele numărului de personal

(cu bază fixă) % 100% 95,61% 92,66% 104,95% 101,42%

3.

Productivitatea muncii în

funcție de cifra de afaceri netă lei/

salariat 120.891,80 109.178,49 162.891,19 258.551,67 269.818,78

4. Indicele productivității muncii

(cu bază fixă) % 100% 90,31% 134,74% 213,87% 223,19%

5. Cheltuielile cu salariile lei 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351

6. Indicele cheltuielilor cu salariile

(cu bază fixă) % 100% 84,86% 120,64% 160,33% 170,43%

7. Profit brut lei 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009

8. Profit la 1000 lei fond de salarii lei 546,45 513,68 312,75 332,24 288,28

9. Indicele profitului brut la 1000

lei fond de salarii % 100% 94,00% 57,23% 60,80% 52,76%

10. Venituri totale lei 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151

11. Cheltuielile cu salariile la 1000

lei venituri totale lei 121,35 120,46 123,62 96,60 101,71

12.

Indicele cheltuielilor cu salariile

la 1000 lei venituri totale % 100% 99,27% 101,88% 79,61% 83,82%

Sursa: Prelucrări pe baza situațiilor financiare ale S.C AMI S.A pe perioada

2005-2009

Din tabel se evidenţiază următoarele aspecte:

Pe perioada analizată productivitatea muncii a înregistrat o scădere în anul

2006 față de 2005, datorită scăderii cifrei de afaceri nete, iar în anii următori

aceasta înregistrează creșteri față de anul 2005 ca urmare a sporirii cifrei de

afaceri nete.

Cheltuielile cu salariile înregistrează o evoluție ascendentă pe ansamblul

perioadei analizate cu excepția anului 2006 când acestea înregistrează o

scădere.

Page 29: analiza  economico-financiara

28

Profitul brut la 1000 lei fond de salarii înregistrează scăderi de la an la an,

obținându-se un nivel maxim ale acestuia în 2005 de 546,45 și un nivel minim

în 2009 de 288,28, prin urmare observăm că acesta se injumătățește la sfârșitul

perioadei analizate.

Cheltuielile cu salariile la 1000 de lei venituri totale prezintă un trend

descendent pe ansambul perioadei analizate, acestea înregistrând scăderi față

de anul de referință 2005, cu excepția anului 2006 când acestea înregistrează o

ușoară creștere de 1,88%.

2.1.2 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice

Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice presupune o analiză

detaliată a factorilor tehnici de producție, a tehnologiilor de fabricație a produselor,

precum și a organizării producției și a muncii, ce trebuie realizată de către evaluatori,

care au calitatea de experți tehnici. (A.Ișfănescu: 1999)

Această componentă a analizei se structurează în următoarele aspecte:

Analiza asigurării cu resurse rehnice;

Utilizarea resurselor tehnice.

1) Analiza asigurării cu resurse tehnice

Analiza asigurării cu resurse tehnice vizează următoarele aspecte:

Dinamica, mărimea și structura capacităţilor de producţie;

Starea capacităţilor de producţie.

a) Analiza asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al mărimii, dinamicii şi

structurii acestora

Imobilizările corporale ale societăţii AMI S.A. cuprind terenuri, construcții şi alte

mjloace fixe, cum ar fi instalaţii tehnice și maşini, alte instalaţii, utilaje și mobilier.

Mijloacele fixe sunt considerate complexul de obiecte ale unei societăţi ce se

utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ condiţiile: are o valoare de intrare mai

Page 30: analiza  economico-financiara

29

mare decât limita stabilită prin hotărâre de Guvern şi are o durată de utilizare mai

mare de un an.2

Imobilizările corporale aflate în proprietatea societății analizate se caracterizează prin

următoarele aspecte:

Tabel 10: Imobilizări corporale aflate în proprietatea S.C AMI S.A.

Nr.crt. Categoria de

imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009

1. Terenuri 696.026 696.026 696.026 696.026 696.026

2. Construcții 2.704.058 3.335.441 3.335.441 3.354.784 5.035.472

3. Instalații tehnice și

mașini 2.088.575 2.283.687 2.744.959 3.880.322 4.196.550

4. Alte instalații, utilaje și

mobilier 391.423 569.323 660.728 369.175 407.729

5. Avansuri și imobilizări

corporale în curs - 15.126 - - -

6. Total imobilizări 5.880.082 6.899.603 7.437.154 8.300.307 10.335.777

Sursa: Nota 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009

Tabel 11: Analiza evoluției imobilizărilor corporale

Nr.crt. Categoria de

imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009

1. Terenuri 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

2. Construcții 100,00% 123,35% 100,00% 100,58% 150,10%

3. Instalații tehnice și

mașini 100,00% 109,34% 120,20% 141,36% 108,15%

4. Alte instalații, utilaje și

mobilier 100,00% 145,45% 116,06% 55,87% 110,44%

5. Avansuri și imobilizări

corporale în curs 100,00% - - - -

6. Total imobilizări 100,00% 117,34% 107,79% 111,61% 124,52%

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009

Mărimea nivelului de resurse tehnice de care dispune o societate la un moment dat

este dată de valoarea netă contabilă a imobilizărilor corporale care potrivit legii este

valoarea de intrare în patrimoniu.

2 Dicționar economic

Page 31: analiza  economico-financiara

30

În ceea ce privește dinamica imobilizărilor corporale, observăm că în decursul celor 5

ani de analiză societatea a înregistrat creșteri de la an la an a acestora.

Valoarea terenurilor se menține constantă pe toată perioada analizată;

Construcțiile și instalațiile tehnice și mașinile prezintă un trend ascendent de la

an la an;

Alte instalații, utilaje și mobilier înregistrează creșteri de la an la an, cu

excepția anului 2008, când acestea înregistrează o scădere semnificativă, insă

nu influențează evoluția imobilizărilor totale datorită ponderii mici pe care

acestea o au în total imobilizări.

Tabel 12: Structura imobilizărilor corporale

Nr.crt. Categoria de

imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009

1. Terenuri 11,84% 10,09% 9,36% 8,39% 6,73%

2. Construcții 45,99% 48,34% 44,85% 40,42% 48,72%

3. Instalații tehnice și

mașini 35,52% 33,10% 36,91% 46,75% 40,60%

4. Alte instalații, utilaje și

mobilier 6,66% 8,25% 8,88% 4,45% 3,94%

5. Avansuri și imobilizări

corporale în curs - 0,22% - - -

6. Total imobilizări 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009

Grafic 7: Strcutura imobilizărilor corporale

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2005 2006 2007 2008 2009

Avansuri și imobilizări

corporale în curs

Alte instalații, utilaje și

mobilier

Instalații tehnice și mașini

Construcții

Terenuri

Page 32: analiza  economico-financiara

31

Din analiza structurii imobilizărilor corporale observăm că ponderea cea mai

importantă o reprezintă construcțiile între 40% și 48%, urmată de instalațiile tehnice și

mașini. Terenurile au o valoare constantă pe parcursul perioadei analizate însă

ponderea acestora în total imobilizări scade de la un an la altul. Alte instalații, utilaje

și mobilier au și ele o pondere destul de mică între 3% și 8%.

b) Analiza asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora

Starea imobilizărilor corporale este evidenţiată cu ajutorul a doi indicatori:

Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (KU), care se calculează ca un

raport procentual între uzura imobilizărilor reflectată prin amortizare (A) şi

valoarea acestora de la sfârşitul perioadei (Ic).

Coeficientul reînnoirii parcului de echipamente, maşini, utilaje şi instalaţii

(Ki), care se determină ca un raport procentual între valoarea intrărilor de

echipamente prin investiţii (Iinv) şi valoarea totală a imobilizărilor la sfârşitul

perioadei (Ic).

1) Gradul de uzură al imobilizărilor corporale

Tabel 13: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale

Nr.crt.

Denumire 2005 2006 2007 2008 2009

1. Construcții 6,93% 7,42% 9,65% 11,79% 9,17%

2. Instalații tehnice și

mașini 50,69% 56,85% 51,67% 47,19% 56,40%

3. Alte instalații, utilaje și

mobilier 0,00% 0,00% 27,96% 68,53% 75,32%

4. Total imobilizări 26,00% 27,51% 28,56% 32,61% 32,53%

Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situațiilor financiare la S.C. AMI S.A. pe perioada

2005-2009

Page 33: analiza  economico-financiara

32

Grafic 8: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale

Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situaților financiare pe perioada 2005-2009

Se observă o creștere a gradului de uzură a imobilizărilor corporale pe toată perioada

analizată de la 26% în 2005 la 32,53% în 2009, ceea ce semnifică un aspect

nefavorabil pentru entitate deoarece duce la încetinirea capacității de producție.

Nivelul mediu al gradului de uzură se situează la aproximativ 30%.

2) Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor

Tabel 14: Gradul de retehnologizare

Grad de retehnologizare

2005 73,36%

2006 75,57%

2007 0,00%

2008 0,00%

2009 0,00%

Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situaților financiare pe perioada 2005-2009

Coeficientul retehnologizării parcului de utilaje și echipamente al societății este destul

de ridicat în anii 2005 și 2006 ceea ce semnifică o modernizare a tehnologiei existente

care va spori competitivitatea produselor.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

2005 2006 2007 2008 2009

Construcții

Instalații tehnice și

mașini

Alte instalații, utilaje și

mobilier

Total imobilizări

Page 34: analiza  economico-financiara

33

Pe perioada 2007-2009 acesta nu înregistrează valori, prin urmare societatea utilizează

capacitățile productive disponibile, existănd riscul îmbătrânirii capacităților

disponibile.

2) Analiza utilizării resurselor tehnice

Aprecierea utilizării imobilizărilor corporale se face cu ajutorul unor grupe de

indicatori prezentat în tabelul următor:

Tabel 15: Utilizarea imobilizărilor corporale

Nr.crt. Specificație UM 2005 2006 2007 2008 2009

1. Valoarea netă a imobilizărilor lei 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037

2. Indicele valorii nete a

imobilizărilor (cu bază fixă) % 100,00% 115,54% 118,95% 125,61% 155,37%

3. Venituri totale lei 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151

4. Venituri la 1000 lei imobilizări lei 6109,64 4520,49 6082,22 9796,74 7995,54

5. Indicele veniturilor la 1000 lei

imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 73,99% 99,55% 160,35% 130,87%

6. Profit brut lei 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009

7. Profit brut la 1000 lei

imobilizări lei 405,13 279,72 235,16 314,42 234,44

8.

Indicele profitului brut la 1000

lei imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 69,04% 58,05% 77,61% 57,87%

9. Profit net lei 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492

10. Profit net la 1000 lei imobilizări lei 353,17 237,71 200,96 269,75 202,57

11.

Indicele profitului net la 1000

lei imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 67,31% 56,90% 76,38% 57,36%

Sursa: Prelucrări pe baza situațiilor financiare la S.C. AMI S.A. pe perioada

2005-2009

Din tabel se evidenţiază următoarele aspecte:

Valoarea netă a imobilizărilor corporale înregistrază o creștere semnificativă

de 55,37% în 2009 față de 2005, aspect favorabil pentru societate.

Veniturile totale la 1000 lei imobilizări sunt în scădere în anii 2006 și 2007

față de 2005, dupa care în 2008 și în 2009 acestea au o tendință crescătoare,

cea mai mare creștere înregistrându-se în 2008de 60,35%.

Page 35: analiza  economico-financiara

34

Profitul brut și profitul net la 1000 lei imobilizări înregistrează scăderi în toți

anii supuși analizei față de anul de referință, ceea ce reprezintă un aspect

nefavorabil pentru entitate.

2.1.3 Analiza resurselor materiale

Lansarea producției se face la semnarea contractului de execuție, care poate să

însemne, după caz, și comandă de execuție.

Comanda de execuție conține denumirea și obiectul lucrării, prețul unitar, termenele

de execuție, date de identificare a societății.

La baza contractului stă o evaluare cantitativă și valorică a lucrărilor ce urmează a fi

executate. Această evaluare se face în baza unui proiect de execuție sau în baza unor

măsurători făcute la locul execuției. Se identifică lucrarea ce urmează a fi efectuată, se

măsoară și se evaluează valoric operațiunile care trebuie executate, iar pe baza

acestora se pregătește necesarul de resurse materiale. Toate acestea reprezintă

cheltuieli directe de execuție. După stabilirea necesarului de resurse se face selecția

furnizorilor, făcând o comparație între prețul negociat cu contractorul și prețul primit

de la furnizor, stabilind un preț acceptabil pentru ambele părți cu ajutorul căruia se

realizează pragul de rentabilitate. Pe baza prețului stabilit se elaborează comenzile de

aprovizionare cu necesarul de materiale.

1) Analiza asigurării societăţii comerciale cu cantităţi de factori - materii prime

şi materiale

Aprovizionarea cu materiale se face în funcție de cerințele lucrării, deoarece încasările

de la beneficiar se fac după punerea în funcțiune a lucrărilor împiedicând astfel

formarea stocurilor. Lucrarea începe după primirea Ordinului de Începere a Lucrării,

iar după obținerea acestui document decurge termenul de execuție.

S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A.utilizează o gamă diversificată de materii prime

şi materiale. Produsele de care societatea are nevoie în procesul de producţie sunt de

natura :

Page 36: analiza  economico-financiara

35

Țevi pentru instalații din polietilenă ( PE ), polipropilenă ( PPR ), PVC, cupru

și oțel;

Fitinguri diverse;

Armături instalații;

Obiecte sanitare;

Aparataj electric ;

Cabluri și conductori electrici;

Tablouri electrice;

Cazane pentru încalzire centrală pe gaz, combustibili lichizi, lemn;

Vopsele;

Materiale pentru izolații;

Elemente de fixare și ansamblare.

2) Analiza stocurilor de materii prime și materiale

Tabel 16: Analiza stocurilor de materii prime și materiale

Nr.crt. Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cifra de afaceti netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038

2. Materii prime şi materiale 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107

3.

Cheltuieli cu materiile

prime și materialele

consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066

Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere

Tabel 17: Evoluția stocurilor de materii prime și materiale

Nr.crt. Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cifra de afaceti netă 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%

2. Materii prime şi materiale 100,00% 466,89% 74,69% 378,12% 43,67%

3.

Cheltuieli cu materiile

prime și materialele

consumabile 100,00% 87,35% 152,51% 180,06% 114,09%

Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere

În anul 2006 față de anul 2005 avem următoarea situație: ICAN = 86,35%,

ISMP=466,89%, IChSMP = 87,35%;

Page 37: analiza  economico-financiara

36

Situația este una nefavorabilă deoarece cifra de afaceri scade, iar stocul de materii

prime crește de 5 ori față de anul precedent.

În anul 2007 față de 2006 avem următoarea situație: ICAN = 138,25%, ISMP =74,69%,

IChSMP = 152,51%;

Situația reflectă o creștere a cifrei de afaceri nete pe fondul scăderii stocului de

materii prime și creșterii cheltuielilor cu materiile prime.

În anul 2008 față de 2007 avem următoarea situație: ICAN = 166,58%, ISMP =378,12%,

IChSMP = 180,06%;

Cifra de afaceri crește și în acest an, dar într-un ritm mai accentuat față de anul

precedent, pe fondul creșterii stocului de materii prime de aproape 4 ori, și pe fondul

creșterii cheltuielilor cu materiile prime.

În anul 2009 față de 2008 avem următoarea situație: ICAN = 105,83%, ISMP =43,67%,

I ChSMP = 114,09%;

În acest an cifra de afaceri netă crește într-un ritm foarte lent de 5,83%, situație

explicată prin scăderea stocului de materii prime și creșterii cheltuielilor cu acestea.

3) Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale

a) Gradul de valorificare a resurselor materiale

Gradul de valorificare a resurselor materiale (G) exprimă ce efecte exprimate sub

forma producţiei exerciţiului, a cifrei de afaceri nete, a valorii adăugate revin la 1000

de lei consumuri valorice de materii şi materiale.

Tabel 18: Gradul de valorificare a resurselor materiale

Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri netă

(CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038

Total cheltuieli

materiale (Cm) 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589

Grad de valorificare a

resurselor materiale

Gv= CAN/Cm*1000 1807,20 1808,98 1653,62 1539,33 1429,91

Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere

Page 38: analiza  economico-financiara

37

Tabel 19: Evoluția gradului de valorificare a resurselor materiale

Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri netă

(CAN) 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%

Total cheltuieli

materiale (Cm) 100,00% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93%

Grad de valorificare a

resurselor materiale

Gv= CAN/Cm*1000 100,00% 100,10% 91,41% 93,09% 92,89%

Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere

Grafic 9: Gradul de valorificare a resurselor materiale

Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere

Se observă că pe perioada analizată gradul de valorificare este în scădere de la an la

an ceea ce reflectă o situație nefavorabilă pentru entitate, prin urmare societatea ar

trebui să dezvolte o politica de lansare în producție în sensul creșterii eficienței.

b) Necesarul relativ de materiale

Necesarul relativ de materiale (Nm) arată consumul mediu de materiale exprimat în

unităţi fizice sau valorice la 1000 de lei producţie .

0,00

200,00

400,00

600,00

800,00

1000,00

1200,00

1400,00

1600,00

1800,00

2000,00

2005 2006 2007 2008 2009

Grad de valorificare

Grad de valorificare

Page 39: analiza  economico-financiara

38

Tabel 20: Necesarul relativ de materiale

Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli materiale

(Cm) 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589

Producția exercițiului

(QE) 25.129.356 21.512.467 31.061.353 54.838.433 55.168.721

Necesarul relativ de

materiale

Nm= Cm/QE*1000 606,94 611,60 640,61 649,33 735,37

Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării

Tabel 21: Evoluția necesarului relativ de materiale

Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli materiale

(Cm) 100,00% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93%

Producția exercițiului

(QE) 100,00% 85,61% 144,39% 176,55% 100,60%

Necesarul relativ de

materiale

Nm= Cm/QE*1000 100,00% 100,77% 104,74% 101,36% 113,25%

Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării

Grafic 10: Necesarul relativ de materiale

Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării

0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

700,00

800,00

2005 2006 2007 2008 2009

Necesar relativ de materiale

Necesar relativ de materiale

Page 40: analiza  economico-financiara

39

Se constată că pe perioada analizată necesarul relativ de materiale înregistrează un

trend crescător, aceasta datorită creșterii atât a producției exercițiului cât și a

cheltuielilor materiale.

Page 41: analiza  economico-financiara

40

CAPITOLUL 3

ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA S.C.ANTREPRIZA

MONTAJ INSTALAȚII S.A.

Poziția financiara a unei entități este reprezentată de relația dintre activele, datoriile și

capitalurile proprii ale sale.

Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Bilanț dar în

completare și celelalte elemente ale situațiilor financiare pot furniza informații utile.

Este vorba despre componenta situațiilor financiare „Situația modificărilor

capitalurilor proprii” precum și o parte importantă din notele explicative ca de

exemplu: Nota 1 „Active imobilizate”, Nota 2 „Provizioane”, Nota 3 „Repartizarea

profitului”, Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor”, Nota 6 „Principii, politici și

metode contabile”, Nota 9 „Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori

economico-financiari”. (Achim, 2010)

Obiectivul cel mai important al analizei financiare este reprezentat de găsirea

modalităților de acțiune pentru asigurarea echilibrului între resursele mobilizate de o

firmă și modul de utilizare al acestora, indiferent de categoria utilizatorilor cărora le

este destinată( manageri, creditori, acționari). (Lucian Buşe - Analiza economică

financiară: 2007).

3.1 Analiza evoluției poziției financiare

Analiza evoluției poziției financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanț

calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, așa cum rezultă din

Anexa 1 „Analiza evoluției poziției financiare”. Pe baza acestora avem urmatoarele

rezultate ale analizei:

Page 42: analiza  economico-financiara

41

3.1.1 Analiza evoluției activelor

Grafic 11: Evoluţia activelor în perioada 2005-2009

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A.

Analiza evoluției activelor imobilizate

Grafic 12: Analiza evoluției activelor imobilizate în perioada 2005-2009

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

Trendul general de modificare a activelor imobilizate, este de creștere de la un an la

altul, cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2008, de 17,52%, creștere datorată

imobilizărilor corporale de 5,60% datorită unei proporții semnificative a valorii

imobilizărilor corporale în total active, iar în anul 2009 activele imobilizate

înregistrează o scădere de 16,7% datorită lipsei imobilizărilor financiare în anul 2009.

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

30.000.000

2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

TOTAL ACTIVE

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

2005 2006 2007 2008 2009

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

IMOBILIZĂRI CORPORALE

IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Page 43: analiza  economico-financiara

42

1) Analiza evoluției imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale ale entităţii sunt reprezentate doar la un singur post

bilanţier: Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi, şi valori similare şi alte

imobilizări necorporale ( simbolizate C).

Imobilizările necorporale înregistrează creşteri în 2008 faţă de 2007 cu 85.89%, iar în

2009 faţă de 2008 înregistrează o creştere de 11,9%.

2) Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de „Terenuri şi construcţii”,

„Instalaţii tehnice şi maşini”, „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier”, și „Avansuri și

imobilizări corporale în curs”.

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacitățile productive ale

entității care participă ca factor de producție esențial, la crearea de valoare, analiza

evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale:

-din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea

de valoare a capacităţilor productive, de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de

afaceri nete ICAN );

-din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei

utilizării respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa

modului de gestionare a acestora (analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri

nete ICAN şi indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).

a) Analiza extensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale

Trendul general de modificare a imobilizărilor corporale, este de creștere de la un an

la altul, cea mai mare creștere se înregistrează in anul 2009 de 23,7%. În acest an

ritmul de creştere a imobilizărilor corporale este mai pronunţat ca cel din anii anteriori

şi a fost în principal datorat de creşterea valorilor la terenuri și construcţii (53,39%).

Ponderea acestora în total imobilizări este de 73,19% ceea ce a determinat motivul

principal a creşterii imobilizărilor corporale (în acest sens Anexa 2 „Analiza structurii

pozitiei financiare”). Cea mai mică creștere se înregistrează în anul 2007 de 2,95%

deoarece ritmul de creştere a imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea

Page 44: analiza  economico-financiara

43

valorilor la „terenuri și construcții” cu aproximativ 2%, iar acestea au o pondere

destul de importantă în total imobilizări corporale de 67,3% (în acest sens Anexa 2

„Analiza structurii poziției financiare”).

Per ansamblu constatăm însă că majorările și diminuările de valoare la imobilizări

corporale au acelaşi ritm, generând o menţinere aproximativ la aceaşi parametri a

valorii capacităţilor productive.

b) Analiza intensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale

În anul 2006 față de anul 2005 se constată următoarea situație:

ICAN=86,35% < IIC=115,54% care arată că efectele reprezentate de cifra de afaceri

netă scad iar eforturile reprezentate de capacitățile de producție cresc. Acest aspect

evidențiază o utilizare mai puțin eficientă a imobilizărilor corporale în 2006 față de

2005.

În anul 2007 față de anul 2006 se constată următoarea situație:

ICAN=138,25% > IIC=102,95%. Se observă că în anul 2007 față de 2006 efectele

reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile

reprezentate de capacitățile de producție, aspect ce evidențiază o utilizare mai

eficientă a imobilizărilor corporale.

În anul 2008 față de anul 2007 se constată următoarea situație:

ICAN =166,58% > IIC =105,6%. În 2008 faţă de 2007 efectele reprezentate de cifra de

afaceri netă cresc într-un ritm mult mai pronunţat decât eforturile reprezentate de

capacităţile de producție. Acest aspect evidențiază o utilizare mai eficientă a

imobilizărilor corporale în 2008 faţă de 2007.

În anul 2009 față de anul 2008 se constată următoarea situație:

ICAN =105,83% < IIC =123,7%. În 2009 faţă de 2008 s-a realizat o încetinire a creşterii

cifrei de afaceri nete comparativ cu creşterea de imobilizări corporale situație ce

reflectă o utilizare mai puțin eficientă a imobilizărilor corporale în 2009 faţă de 2008.

3) Analiza evoluției imobilizărilor financiare

Imobilizarile financiare ale entităţii sunt reprezentate de „Investiţii deţinute ca

imobilizări” și „Alte împrumuturi”.

Page 45: analiza  economico-financiara

44

Cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2007 de 68,89% față de anul anterior

datorită creşterii împrumuturilor acordate de către entitate.

Analiza evoluţiei activelor circulante

Grafic 13: Analiza evoluţiei activelor circulante în perioada 2005-2009

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

Activele circulante ale entitații au un trend crescător în perioada 2005-2008, iar în

anul 2009 înregistrează o scădere de aproximativ 10%. În anul 2008 înregistrează cea

mai importantă creștere de 74,61%, datorată în principal de creșterea impresionantă a

stocurilor de peste 3 ori față de anul 2007 și mai ales prin prisma faptului că acestea

au o pondere destul de importantă în total active circulante de 52,22%.

Per ansamblu, asistăm la o creștere a activelor circulante, care indică o stare bună de

gestionare a acestora.

1) Analiza evoluţiei stocurilor

Cea mai mare creștere a volumului stocurilor se înregistrează în anul 2008

(Is=352,83%) datorită creşterii accentuate a producției în curs de execuție

(Ispce=476,45%) și a stocului de materii prime şi materiale (Ismp=378,12%).

Singurul an în care volumul stocurilor este în scădere este anul 2009. Se înregistrează

o scădere semnificativă a volumului stocurilor de aproximativ 41%, datorată scăderii

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

2005 2006 2007 2008 2009

STOCURI

CREANȚE

INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI

Page 46: analiza  economico-financiara

45

volumului stocurilor de materii prime şi materiale cu 56%, dar şi datorită scăderii

producției în curs de execuție cu 24% acestea influenţând foarte mult evoluţia

stocurilor datorită ponderii ridicate pe care o deţin în totalul volumului stocurilor (

48,14% respectiv 39,39%).

Pentru aspecte analitice privind analiza stocurilor, se impune adâncirea analizei pe

categorii de stocurii: stocuri de materii prime și materiale, stocuri de producție în

curs de execuţie, produse finite și mărfuri, avansuri pentru cumpărari de stocuri.

1.a. Analiza evoluţiei stocurilor de materii prime şi materiale

Deoarece materiile prime și materialele reprezintă unul din factorii de producție

esențiali pentru orice societate cu profil productiv se impune ca analiza evoluţiei

acestei categorii de stocuri să fie abordată sub dublu aspect:

-din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creşterea sau scăderea de

valoare a stocurilor de materii prime și materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).

-din punct de vedere intensiv, aspect care evidențiază eficienţa utilizării resurselor

materiale în producţie subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a

acestora (analiza corelativă a ISMP,ICM,ICAN), unde:

ISMP - indicele stocurilor de materii prime și materiale;

ICM - indicele cheltuielilor de materiale;

ICAN – indicele cifrei de afaceri nete.

a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime și materiale (analiza ISMP)

Cele mai mari creşteri ale stocurilor de materii prime şi materiale se înregistrează în

anul 2006 de aproape 5 ori (466,89%) față de anul anterior, respectiv în anul 2008 de

aproape 4 ori (378,12%) față de anul anterior, datorită creşterii ritmului achiziţiilor

mai rapide decât ritmul ieşirilor (achiziţii în devans), consumuri mai mici, creşterea

cantităţii de materiale lansate în producţie.

În anul 2007 se înregistrează o scădere a stocului de materii prime și materiale cu

aproximativ 25% față de anul anterior, scădere care indică o aprovizionare mai

Page 47: analiza  economico-financiara

46

redusă, iar în anul 2009 se înregistrează o scădere semnificativă de 56 % față de anul

anterior simţindu-se efectele crizei economice, prin reducerea activităţii.

b)Analiza intensivă a evoluţiei stocului de materii prime şi materiale (analiza

corelativă a ISMP, ICM, ICAN)

În anul 2006 față de 2005: ISMP=466,89% (>100%), ICM=86,27%(<100%)

ICAN=86,35% (<100%)

Situația reflectă o creștere a volumului stocurilor de materii prime și materiale

comparativ cu perioada precedentă pe fondul scăderii cheltuielilor materiale, dar

valorificarea lor se face ineficient, deoarece cifra de afaceri netă scade. Suplimentarea

stocului nu este o decizie corectă.

În anul 2007 față de 2006 : ISMP =74,69% (<100%), ICM=151,24%(>100%)

ICAN=138,25% (>100%)

Situația reflectă o scădere a volumului stocurilor de materii prime și materiale

comparativ cu perioada precedentă, iar valorificarea lor se face ineficient, deoarece

cheltuielile cresc mai mult decat cifra de afaceri.

În anul 2008 față de 2007 : ISMP =378,12% (>100%), ICM=178,95%(>100%)

ICAN=166,58% (>100%)

Situația reflectă o creștere a volumului stocurilor de materii prime și materiale

comparativ cu perioada precedentă, dar valorificarea lor se face ineficient, deoarece

cheltuielile materiale cresc mai mult decât cifra de afaceri.

În anul 2009 față de 2008 : ISMP =43,67% (<100%), ICM=113,93%(>100%)

ICAN=105,83% (>100%)

În acest an scade stocul de materii prime, crește cifra de afaceri netă , iar cheltuielile

cu materii prime cresc, ca urmare a creşterii prețurilor. Această gestionare este

ineficientă deoarece cheltuielile materiale cresc mai mult decât cifra de afaceri netă.

Page 48: analiza  economico-financiara

47

1.b. Analiza evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)

Este abordată sub dublu aspect:

-din punct de vedere externsiv, aspect care pune în evidență creşterea sau scăderea de

valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (analiza ISPCE);

-din punct de vedere intensiv aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a

producției pe flux (analiza corelativă între ISPCE și ISPF).

a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de producție în curs de execuţie (analiza

ISPCE)

Pe anii 2005 și 2006 se observă lipsa stocurilor de producție în curs de execuție.

Privind ritmul modificării stocurilor de producție în curs de execuţie pe ceilalți ani se

observă o creștere semnificativă în anul 2008 față de anul 2007 de aproximativ 5 ori

(476,45%), după care în anul 2009 față de 2008 o scădere de aproximativ 24%.

b)Analiza intensivă a evoluţiei stocurilor în curs de execuţie (analiza corelativă între

ISPCE și ISPF )

Din analiza corelativă a ISPCE și ISPF se obţin informaţii despre modul cum evoluează

durata ciclului de fabricaţie, astfel:

În anul 2008 față de 2007: ISPF =120,99% şi ISPCE =476,45% deci ISPF < ISPCE

Observăm că la nivelul anului 2008 se realizează un ritm de creştere al producţiei în

curs de execuţie de 3 ori față de anul 2007 pe fondul unui ritm de creştere a stocului

de produse finite cu aproximativ 21 % .

În anul 2009 față de 2008: ISPF =105% şi ISPCE =75,58% deci ISPF > ISPCE

La nivelul anului 2009 se realizează un ritm de scădere al producţiei în curs de

execuţie de 24% pe fondul unui ritm de creştere a stocului de produse finite cu

aproximativ 5%, ceea ce s-ar explica printr-o scădere a duratei cliclului de fabricație,

având ca efecte pozitive creșterea vitezei de rotație a stocurilor.

Page 49: analiza  economico-financiara

48

1.c. Analiza evoluţiei stocurilor de produse finite

Se constată o creştere a stocurilor de produse pe toată perioada analizată mai

pronunţată în 2008 (de 21% ), urmând ca în 2009 să înregistreze cea mai lentă creștere

de doar 5%. Această situaţie se corelează cu creşterea volumului vânzărilor reflectate

prin cifra de afaceri netă intr-un ritm mai pronunțat în 2008 (ICAN= 166,58%),

rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada

analizată.

1.d. Analiza evoluţiei avansurilor pentru cumpărări de stocuri

În anul 2009, avansurile pentru stocuri ajung să fie de 2 ori mai mari decât anul

precedent, fenomen datorat unui ritm al acordării de avansuri furnizorilor mai mic faţă

de ritmul decontării avansurilor anterioare.

2) Analiza evoluției creanțelor

Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” este dedicată detalierii elementelor de creanțe

și datorii ale entitații, furnizând urmatoarele informații necesare analizei:

-În ceea ce privește creanțele aferente activitații de exploatare, pentru cei cinci ani

analizați, regăsim o detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanțe

comerciale, creanțe față de buget și salariați. Ultimele doua categorii sunt raportate in

schema de Bilanț la postul bilanțier cu denumirea „Alte creanțe”.

-Toate creanțele entității se încadrează în graficele de recuperare și ca atare nu există

creanțe neîncasate în termen.

Analizând ritmul modificării creanţelor se constată următoarele:

Volumul creanţelor creşte de la an la an, însă în anul 2008 față de anul 2007

înregistrează creşterea cea mai mare (Ic=192,93%), ceea ce reprezintă o creştere de

aproximativ două ori.

Creşterea volumului creanţelor se datorează în primul rând creşterii înregistrate de

creanţele comerciale, în perioada analizată „creanţele comerciale” şi „alte creanţe”

sunt singurele elemente componente care înregistrează valori.

Page 50: analiza  economico-financiara

49

Cea mai mică creștere se înregistreaza în anul 2006, cu doar 0,15 % față de anul

anterior, datorată în principal creșterii lente a creanțelor comerciale a căror pondere in

total creanțe este una semnificativă de 86,17%.

2.a. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale

Necesită o abordare sub dublu aspect:

-din punct de vedere extensiv, prin care se evidenţiază extinderea sau diminuarea

activităţii comerciale, reflectată prin ritmul modificării creanţelor comerciale (analiza

ICC);

-din punct de vedere intensiv, prin care se surprinde eficienţa modului de gestionare a

creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN).

a)Analiza extensivă a evoluției volumului creanțelor comerciale (analiza ICC )

În valoare absolută, volumul creanţelor comerciale este în creştere de la un an la altul,

valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată pentru anul 2009, ceea ce reflectă o

extindere a activităţii comerciale de la un an la altul.

Ca şi grad de dezvoltare al activității comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de

creştere se înregistreză în anul 2008(ICC =206,56%) comparativ cu un ritm de creştere

mai puţin accentuat realizat pentru anul 2009 (ICC =122,51%).

Aspectul este considerat drept favorabil în toți anii deoarece acesta se datorează strict

creşterii volumului vânzărilor din activitatea comercială.

b)Analiza intensivă a evoluţiei volumului creanţelor comerciale (analiza corelativă

între ICC şi ICAN ).

În anul 2006 față de 2005: ICC= 105,92%(>100%), ICAN=86,35% (<100%), iar

ICC > ICAN

Situaţia de mai sus reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoțită de

o politică corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este

însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor.

Page 51: analiza  economico-financiara

50

Situaţia de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii societății de a relaxa

termenele de plată pentru menținerea vânzărilor într-un ritm dinamic.

Relaxarea politicii de încasare a creanţelor comerciale este una de moment,

conjuncturală în timp, ea trebuind să fie atent supravegheată și corectată pentru a nu

genera probleme de lichiditate și blocaj financiar.

În anul 2007 față de 2006: ICC= 148,22%(>100%), ICAN=138,25% (>100%), iar

ICC > ICAN

Această situație reflectă o extindere a activității comerciale pe fondul unei politici

necorespunzătoare de încasare, rezultând o acumulare a volumului creanțelor care

duce la scăderea vitezei de rotație a creanțelor comerciale în 2007 față de anul

precedent.

În anul 2008 față de 2007: ICC= 206,56%(>100%), ICAN=166,58% (>100%), iar

ICC > ICAN

Se constată aproximativ aceeași situație întâlnită mai înainte, are loc de asemenea o

reducere a vitezei de rotație a creanțelor comerciale în anul 2008 comparativ cu anul

anterior.

În anul 2009 față de 2008: ICC= 122,51%(>100%), ICAN=105,83% (>100%), iar

ICC > ICAN

Deși constatăm o extindere a activitații comerciale în anul 2009 față de anul anterior ,

politica activității comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a

creanțelor comerciale.

Pentru a compara eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale de la un an

la altul se va calcula și compara ritmul de scădere al vitezei de rotaţie al creanţelor

comerciale.

I06/05

KCC=

×100 =

×100 = 86,22 %

I07/06

KCC=

×100 =

×100 =99,75%

Page 52: analiza  economico-financiara

51

I08/07

KCC=

×100 =

×100 =86,34 %

I09/08

KCC=

×100 =

×100 =85, 45 %

Pe toată perioada analizată asistăm la o diminuare a vitezei de rotație a creanțelor

comerciale. Situația apare ameliorată în anul 2007 deoarece ritmul de scădere al

vitezei de rotație a creanțelor comerciale este mai redus (de 0,25% comparativ cu o

medie de aproximativ 14 % în ceilalți ani).

2.b. Analiza evoluţiei altor creanţe

Se constată o scădere a volumului altor creanţe în perioada 2005-2008 datorită

scăderii numărului de angajaţi existenţi ceea ce a determinat scăderea chletuielilor cu

salariile și scăderea creanțelor față de buget.

Se constată o creștere a volumului acestor tipuri de creanțe în anul 2009 comparativ

cu 2008 de 2 ori, pe fondul unei creșteri accentuate a personalului în 2009 comparativ

cu 2008.

3) Analiza evoluției trezoreriei

Analizând ritmul de evoluţie al trezoreriei se constată un ritm constant în ceea ce

priveşte investițiile financiare pe termen scurt iar disponibilităţile din casă şi bancă

înregistrează fluctuaţii semnificative, în consecinţă implicaţiile acestora asupra valorii

totale a trezoreriei vor fi diferenţiate.

În ceea ce priveşte investiţiile financiare pe termen scurt,entitatea prezintă investiții

constante în fiecare an ceea ce nu afectează în ponderea totala a trezoreriei.

În anul 2006 față de anul 2005:

Constatăm că lichidităţile din casă și bancă înregistrează o scădere substanţială, cu

aproximativ 31% (ICB=68,19%) ele influenţând trezoreria în direcția scăderii acesteia,

într-o valoare semnificativă, datorită procentului ridicat al acestora în totalul

trezoreriei entităţii.

Page 53: analiza  economico-financiara

52

În anul 2007 față de anul 2006:

Creșterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv creșterii lichidităților din casă și

bancă, la o valoare mai mult decât dublată (ICB=240,07%).

În anul 2008 față de anul 2007:

Constatăm ca lichiditățile din casă și bancă înregistrează o scădere substanțiala, cu

90% (ICB=10,04%).

În anul 2009 față de anul 2008:

Observăm că lichiditățile din casă și bancă înregistrează din nou o creștere destul de

importantă de aproximativ 70%, ele influențând trezoreria în sensul creșterii acesteia,

într-o proporție semnificativă, datorită ponderii ridicate a acestora în totalul

trezoreriei.

3.1.2 Analiza evoluției datoriilor

Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise, reprezentate de

obligaţiile actuale ale companiei, rezultate din relaţiile cu diverşi terţi, dar şi de

veniturile în avans respectiv de provizioanele constituite de entitate.

Datoriile sunt clasificate după termenul de lichiditate, în datorii curente (sub 1 an) şi

datorii pe termen mediu (peste 1 an) fiind prezentate corespunzător în Nota 5.

Veniturile în avans sunt recunoscute în momentul încasării (realizării) şi se trec la

venituri curente în momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor

livrate (veniturile comerciale).

Page 54: analiza  economico-financiara

53

Grafic 14: Analiza evoluţiei datoriilor

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise

Din analiza situaţiilor financiare observăm că entitatea are atât datorii curente (cu

termen de exigibilitate de sub 1 an), cât şi datorii contractate pe o perioadă mai mare

de un an.

Entitatea dispune de credite bancare , iar sursele de finanţare pe termen scurt provin

din: datoriile comerciale, datorii fiscale, datorii față de salariați, datorii față de

acționari (referitoare la dividendele de plată) și alte datorii (dar mai puțin datoriile

bancare și față de grup).

Pentru o analiză mai detaliată a datoriilor exploatăm informațiile din Nota 5 „Situația

creanțelor și datoriilor” așa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluției poziției

financiare ” – Informații suplimentare privind componența datoriilor și evoluția

acestora și Informații suplimentare privind componența datoriilor pe naturi de datorii

și evoluția acestora.

Din analiza datoriilor propriu-zise ale entităţii detaliate după natură, constatăm că la

nivelul entităţii, aceastea sunt reprezentate de:

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

2005 2006 2007 2008 2009

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADĂ> 1AN

PROVIZIOANE

VENITURI ÎN AVANS

Page 55: analiza  economico-financiara

54

- „Datorii comerciale”, sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi

materiale şi furnizorii de imobilizări;

- „Datorii sociale”, sub forma datoriilor faţă de salariaţi;

- „Datorii fiscale” reprezentate de asigurările sociale şi şomaj, impozite şi taxele

aferente salariilor;

- „Datorii față de acționari” reprezentate în întregime de dividendele de plată;

- „Alte datorii” reprezentate de alte datorii ale entităţii mai puţin datoriile bancare şi

faţă de grup;

Din analiza ritmului de evoluţie al datoriilor propriu-zise pe total şi pe componente

pe perioada 2005-2009 se constată următoarele:

În ceea ce priveşte totalul datoriilor acesta evoluează diferit pe perioada anilor

2005-2009, înregistrând creşteri semnificative în perioada 2005-2008 cea mai mare

creștere înregistrându-se în anul 2008 cu 98,65% față de anul precedent. În 2009

înregistrează o scădere faţă de 2008 cu aproximativ 30% care indică un aspect

favorabil, societatea reuşind să nu se îndatoreze tot mai mult în conjunctura actuală a

pieţei. Pe elemente componente situaţia se prezintă diferenţiat.

Sumele datorate instituțiilor de credit înregistrează creşteri impresionante în 2008 față

de 2007 de aproximativ 15 ori iar în anul 2009 față de anul 2008 se înregistrează o

scădere de aproximativ 42%. Pe anii 2005 și 2006 această componentă nu

înregistrează valori.

Datoriile comerciale înregistreză creșteri pe perioada 2005-2008, în 2007 se

înregistrează ce mai mare creștere cu aproximativ 87,82% față de 2006 iar în 2009 se

observă o scădere a acestora cu aproximativ 28%. Toate datoriile comerciale sunt în

termene de plată, deci o creştere a acestora o considerăm favorabilă pentru că

entitatea beneficiază de surse gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial.

O evoluție deosebită înregistrează datoriile față de salariați unde se constată reduceri

importante ale acestora la nivelul anilor 2006 față de 2005 și 2007 față de 2006 cu

aproximativ 38%, respectiv 60%. Analizând Nota 8 la situațiile financiare, „Informații

privind salariații, administratorii și directorii”, vom concluziona că reducerile

datoriilor fața de salariați în anii 2006 și 2007 se datorează atât restrângerii ușoare a

numărului de salariați (de la 228 la 218 în anul 2006 față de 2005 și de la 218 la 202

Page 56: analiza  economico-financiara

55

în anul 2007 față de 2006) cât și unor scăderi salariale. În anul 2008 se remarcă o

creștere semnificativă a datoriilor față de salariați cu 92% față de 2007, datorată

creșterii numărului de salariați de la 202 la 212, după care în 2009 se înregistrează din

nou o scădere de aproximativ 30%.

Datoriile fiscale au un ritm de creștere ridicat la nivelul anilor 2006 față de 2005 și

2007 față de 2006 de 35,98% respectiv 28,28%, după care în anul 2008 se

înregistrează o scădere a acestora cu aproximativ 53% față de anul anterior, urmând

ca în anul 2009 acestea să crească cu 21,06% față de anul 2008. Având în vedere că

entitatea nu are plăți restante și nici nu a avut anumite facilități fiscale la care să se fi

renunțat pe perioada analizată, creșterea datoriilor este urmarea firească a extinderii

activității sale, rezultând astfel o masă impozabilă suplimentară.

În ceea ce privesc datoriile pe termen lung, societatea înregistrează valori doar la

rubrica „Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale” și

doar în anii 2008 și 2009. Se remarcă o scădere a acestora în anul 2009 cu 36,5% față

de anul precedent.

Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi provizioanelor

Asimilăm categoriei „ datorii” în sens general, și elementele de venituri în avans şi

respectiv provizioanele. Referitor la evoluţia acestor elemente constatăm următoarele:

În ceea ce privește veniturile în avans observăm o evoluţie constantă a subvenților

pentru investiții la începutul perioadei după care se inregistrează în 2007 o creștere

accentuată de 8 ori față de anul precedent, iar după acest an se observă din nou o

evoluție constantă a acestora până la sfarșitul perioadei analizate.

În ceea ce priveşte provizioanele deţinute de entitate, observăm că aceasta a constituit

provizioane pe toata perioada analizată. La începutul perioadei se observă o creștere a

acestora, cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2008 cu 85,03% față de anul

2007, după care acestea se mențin constante pana la sfârșitul perioadei analizate.

Page 57: analiza  economico-financiara

56

3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii

Grafic 15: Analiza evoluţiei capitalurilor proprii

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

În perioada aniilor 2005-2009 toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de

capitaluri proprii neexistând angajări de stat în capitalul societăţii.

Se poate constata o creștere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate

într-un ritm ușor mai accentuat în 2006, iar în anul 2007 înregistrează cea mai mică

creștere (2006:ICPR=119,95% ,2007:ICPR=104,94).

Analiza capitalului propriu se face pe componente astfel:

Putem afirma că entitatea nu a procedat la majorări de capital pe perioada analizată,

iar capitalul propriu a înregistrat creşteri doar datorită creşterii rezervelor din

reevaluare, a rezultatului exercuţiului reprezentat în toți anii de profit şi a rezultatului

reportat. Se poate constata o creștere mai accentuată a valorii acestor componente în

anul 2006. Cu excepția rezultatului exercițiului, toate aceste componente au înregistrat

creșteri mai accentuate în 2006.

Primele de capital ramân constante pe toata perioada analizată deoarece nu s-au

procedat la modificări ale capitalului social.

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

2005 2006 2007 2008 2009

CAPITAL SUBSCRIS ȘI VĂRSAT

PRIME DE CAPITAL

REZERVE DIN REEVALUARE

REZERVE LEGALE+ALTE REZERVE

Page 58: analiza  economico-financiara

57

Rezervele din reeavaluare înregistrează creșteri semnificative în anul 2006 cu 63,02%

față de 2005 și în anul 2009 cu 97,61% față de 2008. Pe restul perioadei analizate

acestea se mențin constante.

Tendinţa generală de modificare a rezervelor pe parcursul anilor este de menținere.

Acestea sunt formate din rezerva legală care se menține constanta pe toată perioada

analizată și din alte rezerve care și acestea se mențin constante pe perioada analizată

exceptând anul 2009 unde se înregistrează o scădere a acestora destul de importantă

de aproximativ 83%.

Dinamica rezultatului reportat este de creştere a acestuia, ce semnifică o creştere a

profitului reportat ce va determina o creştere a capitalurilor proprii. Singurul an unde

se constată o scădere a acestuia este 2007 de aproximativ 30%.

Rezultatul exercițiului fluctuează pe perioada analizată, înregistrând scăderi la

începutul perioadei ce mai mare scădere fiind de aproximativ 22%, după care în anul

2008 acesta înregistrează o creștere de 41,74%, urmând ca în anul 2009 acesta să

scadă din nou cu aproximatuv 7% față de 2008.

În general entitatea analizată beneficiază pe toată perioada de o majorare a surselor

proprii de finanțare cu efecte favorabile asupra întăririi capacității de autofinanțare și

asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare.

Comparativ cu evoluția datoriilor constatăm că în anii 2006 și 2009 ritmul de creștere

al capitalurilor este superior ritmului de creștere al datoriilor

(2006: ICPR=119,95% > IDT=113,32% , 2009: ICPR=111,05% >IDT=74,43%) cu efecte

favorabile asupra indicatorilor de îndatorare.

În anii 2007 și 2008 ritmul de creștere al modificării datoriilor devansează ritmul de

creștere al capitalurilor (2007: ICPR=104,94% < IDT=168% , 2008: ICPR=118,08% <

IDT=173,05%) cu efecte nefavorabile asupra indicatorilor de îndatorare.

Page 59: analiza  economico-financiara

58

3.2 Analiza structurii poziției financiare

Analiza structurii poziţiei financiare presupune determinarea ratelor de structură

ale elementelor de active-datorii-capitaluri proprii, calculul acestora fiind prezentat în

Anexa 2 privind „Analiza structurii poziţiei financiare”, pe baza căreia putem efectua

analiza următoare:

3.2.1 Analiza structurii activelor

Grafic 16: Analiza structurii activelor

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

Analiza ratelor generale de structură ale activelor

În decursul perioadei studiate se observă că ponderile activelor imobilizate şi a

activelor circulante se modifică în aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei activele

circulante ajung să deţină ponderea cea mai importantă, de până la 64,15% în total

active. Spre începutul perioadei activele imobilizate erau cele care deţineau ponderea

mai mare.

Ponderea activelor circulante crește de-a lungul celor cinci ani analizați pe fondul

reducerii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor entitații. Pe perioada

2005-2009 concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii

de exploatare în defavoarea laturii investiționale.

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

2005 2006 2007 2008 2009

CHELTUIELI ÎN AVANS

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

Page 60: analiza  economico-financiara

59

Rata generală a activelor imobilizate pe perioada analizată este în scădere, iar această

situație se datorează unei creșteri mai lente a activelor imobilizate în comparație cu o

creștere mai accentuată a celorlalte elemente de activ.

Rata generală a activelor circulante pe cei cinci ani supuși analizei este în creștere

datorită unei creșteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte

elemente de activ.

Din analiza ratei cheltuielilor în avans rezultă că aceasta este nesemnificativă

(sub 1%), ceea ce reprezintă o situație obișnuită pentru entitățile din România.

Din analiza ratelor generale de structură ale activelor deducem că pe perioada

analizată, entitatea își orientează politicile manageriale mai mult spre activitatea de

exploatare și mai puțin spre activități investiționale.

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate

Această analiză pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii

investiționale a entității.

Pe perioada analizată constatăm că ponderea cea mai importantă o reprezintă

imobilizările corporale de la aproximativ 80 % la începutul perioadei acestea ajung ca

la sfarșitul perioadei sa aibă o pondere de aproximativ 97%.

Imobilizările necorporale nu înregistrează valori în ani 2005 si 2006, iar pe perioada

2007-2009 acestea înregistrează o pondere de aproximativ 3 %, cu o ușoară tendinţă

de creştere în 2008 datorită creșterii mai rapide a imobilizărilor necorporale

comparative cu o creştere mai puţin accentuată a elementelor de active imobilizate.

În cadrul politicii investiționale a entității, investițiile în capitalurile altor firme

reprezinta un procent semnificativ care crește de la an la an cea mai mare pondere

înregistrându-se în anul 2008 de 32,41% din total active imobilizate.

Altfel spus, se observă că entitatea se axează în sectorul investiţional pe investiţii în

capacităţi productive în principal (în medie de aproximativ 80%), iar într-o proporţie

redusă în investiţii nemateriale(in medie sub 4%).Restul până la 100% îl ocupă

investițiile în capitalurile altor firme.

Page 61: analiza  economico-financiara

60

Analiza ratelor interne ale activelor circulante

Această analiză pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor

duse la nivelul activelor de expoatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate in

privința gradului de lichiditate al acestora.

Cele mai reprezentative active circulante în cadrul entitații analizate sunt creanțele,

care au o pondere pornind de la 51,63% în anul 2005 până la 60,52% în anul 2009, ele

fiind rezultatul extinderii masive a activitații comerciale, pe fondul aplicării unei

politici de credit comercial mai relaxate. Creanțele comerciale sunt cele care au

ponderea cea mai importantă în total creanțe de aproximativ 90%, iar o pondere

redusa de aproximativ 10% o au alte creanțe.

Privind rata stocurilor observăm o creștere a acesteia pe ansamblul perioadei

analizate, pornind de la o pondere de 14,49% în anul 2005 până la 52,22% în anul

2008, după care ponderea acestora în totalul activelor circulante scade în anul 2009 la

33,8%. Pe elementele de stocuri se constată că ponderea cea mai însemnată o dețin

materiile prime și materialele consumabile, pe toată perioada analizată.

Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta fluctuează de la un an la altul

înregistrând în 2005 o pondere de 33,88% în total active circulante, în 2006 o scădere

semnificativă ajungând la 19,38% urmată din nou de o creştere semnificativă

ajungând la 34,40%. Pe anii 2008 și 2009 ponderea acestora în totalul activelor

circulante scade foarte mult ajungând să înregistreze 3,85% în 2008, respectiv 5,68%

în 2009. Nivelul optim este apreciat între 30%-50%, iar în cazul entităţii analizate

acest nivel este atins doar în 2005 și 2007, ceea ce inseamnă că entitatea are un nivel

scăzut al lichidităţiilor, datorită volumului crescut de lichidităţi imobilizate în creanţe

comerciale, efect al politicii de credit comercial relaxate adoptate de societate pe

perioada analizată.

Analizând ratele interne ale activelor circulante deducem că lichiditatea activelor

circulante creşte pe perioada analizată, datorită scăderii per ansamblu a ponderii

elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile), şi creșterii ponderii

elementelor cu o lichiditate mai accentuată (creanţele), acestea reprezentând ponderea

cea mai importantă în total active circulante . Acest aspect trebuie revizuit deoarece o

Page 62: analiza  economico-financiara

61

lipsă de lichidităţi ar putea duce la apariţia riscului de insolvabilitate, ceea ce

înseamnă că trebuie revizuită politica comercială a companiei.

3.2.2 Analiza structurii pasivelor (datorii / capitaluri proprii)

Analiza ratelor generale de structură ale pasivelor

Grafic 17: Analiza structurii pasivelor

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A

Din analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor ) se

desprind concluzii privind orientarea surselor de finanțare ale entitații spre surse

proprii respectiv atrase.

În cadrul surselor de finanțare ale entitații, ponderea cea mai însemnată în anii 2005 și

2006 este reprezentată de sursele proprii adică capitalurile proprii (54,45% în 2005

respectiv 55,86% în 2006). Ponderile capitalurilor proprii şi a datoriilor se modifică în

aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei datoriile ajung să deţină ponderea cea mai

importantă, de până la aproximativ 55% în total pasive, cu o pondere mai accentuată

în anul 2008 de aproximativ 65%.

Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în a doua

jumătate a perioadei este pusă pe seama creșterii mai pronunțate a surselor atrase

respectiv a datoriilor.

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL CAPITALURI PROPRII

TOTAL DATORII

Page 63: analiza  economico-financiara

62

Analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata

datoriilor pe termen mediu și lung, rata provizioanelor și rata veniturilor în

avans)

Această analiză evidenţează cum sunt finanţate nevoile societății şi dacă după

alegerea surselor de finanţare acestea vizează activitatea de exploatare sau investiţii.

Ponderea semnificativă o dețin datoriile pe termen scurt pentru toata perioada

analizată (77,79% în 2005, 77,95% în 2006, 74,63% în 2007, 81,88% în 2008,

77,48% în 2009). Deși în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt crește

de la un an la altul, exceptând anul 2009 unde se înregistrează o scădere a ponderii

acestora, în mărime relativă ponderea lor în totalul datoriilor fluctuează datorită

modificărilor provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.

Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor pe termen scurt o deţin datoriile

comerciale, în medie 70%, în anul 2007 înregistrandu-se o creștere semnificativă a

ponderii acestora până la 82,74% pe fondul reducerii ponderii datoriilor fiscale și a

datoriilor față de salariați. Datoriile comerciale sunt reprezentate în cea mai mare

parte de datoriile pentru furnizorii de materii prime şi materale, ceea ce este un lucru

favorabil deoarece reflectă preocuparea societăţii pentru extinderea activităţii

comerciale.

Sumele datorate instituțiilor de credit nu înregistrează valori pe anii 2005 și 2006 după

care în 2007 se constată o pondere destul de mică de 2,59% în totalul datoriilor pe

termen scurt, urmând ca în anii 2008 și 2009 să aibă o pondere destul de însemnată de

20,72% în 2008 respectiv 17,3% în 2009, iar acesta nu este un aspect favorabil

deoarece îndatorarea se face la costuri mai ridicate și în condiții mai riscante.

Privind analiza datoriilor fiscale şi datoriilor faţă de angajaţi acestea împreună deţin o

pondere de aproximativ 28% la începutul perioadei analizate după care acestea scad la

sfârșitul perioadei analizate ajungând în 2009 să aibă o pondere de 9,46%. Datoriile

fiscale înregistrează o pondere mai ridicată la începutul perioadei datorită extinderii

activităţii comerciale şi implicit a creşterii masei impozabile și nu se datorează

acumulării de datorii neachitate.

Page 64: analiza  economico-financiara

63

În ceea ce priveşte datoriile pe termen mediu şi lung acestea înregistrează valori doar

în anii 2008 și 2009 și deţin o pondere nesemnificativă , față de cea a datoriilor pe

termen scurt, ceea ce însemnă că societatea nu a apelat la credite bancare.

Provizioanele dețin o pondere destul de însemnată în totalul datoriilor de aproximativ

20% ceea ce reprezintă un aspect favorabil, datorită faptului că societatea se acoperă

împotriva riscului.

Veniturile în avans se efectuează doar pentru subvenţiile pentru investiţii, iar

ponderea lor totală în datorii totale este nesemnificativă, în jurul valorii de 1%.

Analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii

Ponderea capitalului social în capitalurile proprii scade de la un an la altul pe perioada

analizată. Aceasta se datorează menţinerii neschimbate a valorii capitalului social pe

toată perioada analizată în condițiile unei creşteri substanţiale sistematice la celelalte

elemente ale capitalurilor proprii.

Rezervele din reevaluare îşi cresc valoarea, mărindu-şi şi ponderea, iar în ceea ce

privește rezervele totale remarcăm politica prudențială accentuată dusă la nivelul

managementului financiar prin constituirea unor rezerve, menite să acopere

eventualele pierderi, cu excepția anului 2009 unde ponderea acestora este de doar

4,56%, acesta fiind un aspect nefavorabil deoarece societatea trebuie să iși constituie

rezerve împotriva riscului.

Rezultatul exerciţiului atinge o pondere mare în anul 2005, de aproape 29%, după care

acesta iși diminuează ponderea la 18% în anul 2006, iar apoi nivelul acestuia se

menține aproape constant. În anii 2005 și 2006 repartizarea profitului se face în

totalitate, societatea dorind să iși reinvestească profitul, iar în anii următori ai

perioadei analizate societatea nu mai dorește să iși reinvestească profitul.

Page 65: analiza  economico-financiara

64

3.3 Analiza echilibrului poziției financiare

În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunțită a modului

cum se realizează echilibrul poziției finaciare la cele trei nivele și anume: analiza

lichidității și solvabilității entității, analiza capitalului de lucru, analiza gestiunii

resurselor controlate.

3.3.1. Lichiditatea

Lichiditatea financiară este o stare a echilibrului financiar ce exprimă capacitatea de

plată pe termen scurt, prin sincronizarea în timpul exerciţiului financiar a intrărilor şi

ieşirilor de numerar. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea, S.Borlea, 2007)

Grafic 18: Lichiditatea entităţii

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 3

În acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidității și solvabilității

entității”.

Lichiditatea curentă (generală)

Lichiditatea curentă (generală) reflectă capacitatea activelor curente disponibile de a

se transforma în disponibilități bănești, care să acopere datoriile scadente ale

întreprinderii. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea, S.Borlea, 2007)

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

140,00%

160,00%

2005 2006 2007 2008 2009

LICHIDITATEA CURENTĂ

LICHIDITATEA IMEDIATĂ

LICHIDITATEA EFECTIVĂ

Page 66: analiza  economico-financiara

65

În formă absolută nivelul lichidităţii curente este mai mare ca 0 pe toți anii supuși

analizei, ceea ce duce la un excedent de lichiditate curentă. În formă relativă nivelul

lichidității nu se încadrează în intervalul impus de specialişti pe perioada 2005-2008,

acest excedent se află sub limita inferioară (150%) a intervalului de siguranță

financiară, ceea ce reflectă un aspect nefavorabil deoarece nu oferă garanţia acoperirii

datoriilor curente de către activele curente. Societatea îşi redresează situaţia în anul

2009, nivelul lichidității încadrându-se în intervalul de siguranță financiară.

Lichiditatea imediată (intermediară)

Lichiditatea imediată (intermediară) evidențiază capacitatea activelor curente de a

participa la finanțarea datoriilor scadente. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea,S.Borlea, 2007)

În ceea ce privește lichiditatea imediată în formă absolută aceasta este mai mare ca 0

în anul 2005 ceea ce duce la un excedent de lichiditate imediată, iar în anii următori

ai perioadei analizate aceasta este negativă ceea ce sugerează un deficit de lichiditate

imediată. În formă relativă se înregistrează o acoperire excedentară în anul 2005, iar

gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanțe și

trezorerie) este peste limita superioară a intervalului de siguranță financiară în acest

an (100%), deci putem afirma că exista un nivel mai mare al activelor de natura

creanțelor și trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanțat. Pe perioada

2006-2009 se înregistrează o acoperire deficitară de lichiditate imediată, iar

lichiditatea imediată se află în intervalul de siguranţă ceea ce însemnă că societatea nu

întâmpină dificultăţi privind plata obligaţiilor curente din elementele imediat lichide.

Lichiditatea efectivă

Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilitățile bănești acoperă plățile

scadente.

Lichiditatea efectivă în formă absolută este negativă pe toată perioada analizată ceea

ce duce la un deficit de trezorerie. În formă relativă se constată o acoperire deficitară a

trezoreriei, iar gradul în care trezoreria acoperă datoriile imediat scadente (datoriile

curente) este sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară (50%) și

aceasta datorită creșterii mai puțin accentuate a trezoreriei comparativ cu o creștere

mai accentuată a datoriilor curente.

Page 67: analiza  economico-financiara

66

3.3.2. Solvabilitatea

Solvabilitatea trebuie analizată din punct de vedere al funcțiilor sale pe de-o parte, și a

orizontului de timp la care se referă, pe de altă parte. Solvabilitatea exprimă

capacitatea unui agent economic de a rambursa la scadenţă mai mare de 1 an datoriile

curente faţă de bănci şi faţă de alte instituţii financiare. (I. Bătrâncea, 2001)

Solvabilitatea financiară generală

Solvabilitatea generală se prezintă ca un excedent de solvabilitate, în forma relativă se

observă că ea depăseşte foarte mult intervalele propuse de specialişti, şi tendinţa

generală este de creştere, fenomen favorabil datorită capacităţii ridicate a societăţii de

a rambursa datoriile pe termen lung.

3.3.3 Ratele de dependenţă financiară

Ratele de dependență financiară influențează într-o măsură extrem de vastă gradul de

solvabilitate al unei entități, motiv pentru care le considerăm reprezentative pentru

reflectarea stării generale de solvabilitate a entității.

Grafic 19: Ratele de dependență financiară

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 3

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

140,00%

160,00%

180,00%

200,00%

2005 2006 2007 2008 2009

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE

RATA STABILITĂȚII FINANCIARE

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN LUNGRATA ÎNDATORĂRII FINANCIAR-BANCARE

RATA ÎNDATORĂRII FINANCIAR-BANCARE LA TERMEN LUNGRATA PÂRGHIEI FINANCIARE-ACTIVE

RATA PÂRGHIEI FINANCIARE-CAPITALURI PRORII

Page 68: analiza  economico-financiara

67

Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare se încadrează în intervalul optim [30%-100%] pe toată

perioada analizată, ceea ce înseamnă că finanţarea activităţii din surse proprii se face

în mod eficient.

Rata stabilității financiare

Rata stabilităţii financiare pune în evidență capacitatea investiţională a entităţii şi se

situează sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară ceea ce înseamnă o

capacitate investiţională a entităţii mai diminuată.

Rata autonomiei financiare la termen lung

Rata autonomiei financiare la termen lung pune în evidență gradul de finanțare al

entității pe seama resurselor pe termen lung și are valoarea optimă pe parcursul celor

cinci ani supuși analizei, deci gradul de finanţare al entităţii din resursele pe termen

lung este favorabil.

Rata îndatorării financiar-bancare

Rata îndatorării financiar-bancare reflectă gradul de îndatorare al entității din surse

financiar-bancare și se situează în intervalul optim [0%-50%] pe toată perioada

analizată.

Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung

Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung pune în evidență gradul de

îndatorare al entității din surse financiar-bancare la termen lung și se situează în

intervalul de siguranță apreciat favorabil pe toată durata analizată aceasta fiind de 0%.

Rata parghiei financiare - active

Această rată arată în ce măsură activele entității sunt finanțate pe seama datoriilor, iar

în cazul entității analizate aceasta nu se încadrează în intervalul de siguranță, având o

evoluție ascendentă pe durata analizată, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil.

Page 69: analiza  economico-financiara

68

Rata parghiei financiare - capitaluri proprii

Arată în ce masură resursele economice ale firmei sunt procurate din capital străin.

Capitalul străin este atras intr-o manieră favorabilă, rata parghiei financiare– capitaluri

proprii încadrându-se în intervalul de siguranță, prin urmare solvabilitatea entității nu

este afectată.

3.3.4. Rata de acoperire a dobânzilor

Rata de acoperire a dobânzilor este utilizată pentru exprimarea stării de solvabilitate

financiară și exprimă capacitatea entității de a-și acoperi dobânziile bancare.

Pe toată perioada analizată indicatorul reflectă un nivel favorabil acesta încadrându-se

cu mult peste nivelul minim de siguranță (de cel puțin 2 ori), însă se află în scădere

de-a lungul celor 5 ani supuși analizei, ajungând ca la sfârșitul perioadei să se apropie

tot mai mult de nivelul minim admis, ceea ce indică un aspect nefavorabil deoarece

poziția entității este considerată mai riscantă.

3.3.5. Analiza capitalului de lucru

Analiza capitalului de lucru reflectă echilibrul financiar al entității pe termen scurt. În

acest sens vom utiliza calculele din Anexa 4 „Analiza capitalului de lucru”.

Constatăm că la nivelul entității se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la

nivelul activității de exploatare, entitatea deținând un capital de lucru pozitiv pe toată

perioada analizată, într-o valoare semnificativă.

Din analiza evoluției capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de

creștere de la un an la altul pe toată perioada analizată, cea mai mare creștere

înregistrăndu-se în anul 2009 de 94,40%. Acest aspect va permite societăţii ca o parte

importantă din activele curente să şi le finanțeze pe seama capitalului angajat, format

în majoritate din capitaluri proprii și sume atrase pe termen scurt.

3.3.6 Analiza gestiunii resurselor controlate

Analiza echilibrului financiar la nivelul poziţiei financiare se mai poate aborda din

punct de vedere dinamic sub forma studierii relaţiei dintre eforturile entităţii,

exprimate prin intermediul resurselor controlate de entitate (elemente ale poziției

Page 70: analiza  economico-financiara

69

financiare) și efectele acestor utilizări exprimate prin indicatori de flux (elemente de

performanță financiară).

Analiza gestiunii resurselor controlate se face prin intermediul analizei indicatorilor

de gestiune ai resurselor controlate numiți și indicatori de activitate. Analiza acestor

indicatori se face folosind datele din Anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”.

Grafic 20: Analiza gestiunii resurselor controlate

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 4

Viteza de rotație a activelor totale

Viteza de rotație a activelor totale este în scădere în anul 2006 față de anul 2005

datrorită scăderii vitezei de rotație a activelor imobilizate și scăderii vitezei de rotație

a activelor circulante, situație ce reflectă o scădere a eficienței gestionării activelor

totale ale entității. Pe perioada 2006-2009 viteza de rotație a activelor totale este în

creștere de la un an la altul, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2009 de

21,29%, situație favorabilă ce reflectă o creștere a eficienței gestionării activelor totale

ale societății.

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Tendinţa generală de modificare a ritmului de înlocuire a imobilizărilor este

ascendent, aspect favorabil deoarece societatea se adaptează la noile cerinţe ale pieţei

în materie de progres tehnic, în condiţiile în care se observă că valoarea indicatorului

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

2005 2006 2007 2008 2009

VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR TOTALE

VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

VITEZA DE ROTAȚIE A DATORIILOR

VITEZA DE ROTAȚIE A CAPITALURILOR PROPRII

Page 71: analiza  economico-financiara

70

este peste media ritmului actual de dezvoltare a societăţilor din Romania care este de

cel puțin 3 ani.

În dinamică, viteza de rotație a activelor imobilizate crește pe toată perioada analizată,

înregistrând un ritm de creștere mai accentuat în 2008 (IKAI= 141,76%), ceea ce

reflectă o gestionare favorabilă a acestei categorii de active, excepție făcând anul 2006

unde se constată o scădere a vitezei de rotație a activelor imobilizate.

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cele mai bine

gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada

analizată. Acest aspect este susținut de viteza de rotație a acestora în creștere de la un

an la altul.

Viteza de rotație a activelor circulante

Ca valoare viteza de rotație a stocurilor se situează peste pragul critic de 9 rotații pe

an, exceptând anul 2008 când aceasta se situează la valoarea de 6,98 de rotații pe an,

după care în anul următor aceasta cunoaște o redresare semnificativă depășind

valoarea critică.

În dinamică, viteza de rotație a stocurilor scade în anul 2006 față de 2005 pe fondul

scăderii elementelor de stocuri unde remarcăm o scădere mai accentuată a vitezei de

rotație a stocurilor de materii prime și materiale consumabile de aproximativ 80%. În

anul 2007 aceasta va înregistra o creștere importantă de 31,78%, după care în anul

2008 scade din nou, iar în anul 2009 va crește cu 81,86% față de anul 2008 datorită

dinamizării afacerilor entității, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a

termenelor de încasare a creanțelor, fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor

în această perioadă.

Pe elemente de stocuri se constată că cea mai mare viteză de rotație o au avansurile

pentru cumpărări de stocuri urmată de viteza de rotație a stocurilor de produse finite și

mărfuri.

Viteza de rotație a creanțelor se situează ca valoare sub media de 12 rotații pe an, pe

toată perioada analizată.

Page 72: analiza  economico-financiara

71

În dinamică, viteza de rotație a creanțelor cunoaște o scădere de la un an la altul, o

scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (IKCR = 86,22%). Situația este pusă

pe seama relaxării termenelor de încasare a creanțelor comerciale (care dețin ponderea

ce mai importantă în totalul creanțelor) în scopul dinamizării afacerilor, pe fondul

blocajului financiar în care se afla sistemul financiar în anul 2006.

Situația reflectă o gestionare inadecvată a creanțelor societății pe toată perioada

analizată, mai ales în anul 2006 când viteza de rotație a acestora scade mult mai

accentuat.

Viteza de rotație a datoriilor

În dinamică viteza de rotație a datoriilor cunoaște o scădere pe toată perioada

analizată, exceptând anul 2009 cănd viteza de rotație a acestora crește cu 42,2% față

de anul 2008.

Pe perioada 2005-2008 situația reflectă o gestionare eficientă a datoriilor societății,

iar în anul 2009 când viteza de rotație a datoriilor crește situația reflectă o gestionare

inadecvată a datoriilor societății, aceasta nereușind să negocieze cu creditorii termene

de plați mai relaxate.

Viteza de rotație a capitalurilor prorii

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii fluctuează pe perioada 2005-2009, în anii

2007 și 2008 se înregistrează creșteri ale acesteia de 31,74% respectiv 41,08% ceea ce

reflectă o creștere a eficacității managementului în gestionarea capitalurilor

acționarilor determinat prin creșterea efectelor reflectate prin cifra de afaceri nete ce

revin la o unitate de efort adus de acționari sub forma de capitaluri prorii, comparativ

cu scăderile ce se înregistrează în anii 2005 și 2009 care reflectă o scădere a eficienței

managementului în gestionarea capitalurilor acționarilor.

La nivelul entității analizate, cea mai bună gestionare se realizează la activele

imobilizate, stocuri și datorii. Creanțele cunosc o gestionare inadecvată pe perioada

analizată. Această modalitate de gestionare se realizează eficient, ea fiind integrată

politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii și câștigarea unei cote

de piață suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial.

Page 73: analiza  economico-financiara

72

3.4 Analiza performanțelor financiare

Prin analizarea Contului de Profit și Pierdere, în decursul celor 5 ani supuși analizei,

2005-2009, se vor pune în evidenţă modificările cu privire la performanţele financiare

ale firmei.

3.4.1. Analiza pe nivele a performanțelor financiare

Aceasta analiză se face pe nivele ale activităţii care se adânceşte pentru următoarele

nivele, informaţii existente în Anexa 5 „Analiza pe nivele a performanţelor

financiare”:

1. Nivelul de exploatare

2. Nivelul financiar

3. Nivelul extraordinar

4. Nivelul global

1. Nivelul de exploatare

În cadrul acestei analize a performanțelor financiare ale entității se pune în evidență

volumul activității principale ale acesteia adică a activității de exploatare, utilizând un

sistem de indicatori specifici calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere pe de-o

parte și pe baza notelor explicative pe de altă parte (cifra de afaceri netă, producţia

exerciţiului, marja comercială, marja industrială, valoarea adăugată, rezultatul din

exploatare).

Analizând evoluția rezultatului exploatării în ceea ce privește activitatea de exploatare

se constată o extindere accentuată a volumului activității de la un an la altul cu

preponderență în 2008, exceptând anul 2006 unde se înregistrează o diminuare a

volumului activității.

Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere

de la un an la altul, exceptând anul 2006 unde se constată o scădere a acestuia. Un

ritm de creștere mai accentuat se înregistrează în anul 2008 cu 50,76% față de anul

2007.

Page 74: analiza  economico-financiara

73

Cifra de afaceri netă realizează o scădere în anul 2006 față de anul 2005 cu

aproximativ 14 %, după care în perioada 2007-2009 aceasta înregistrează creșteri de

la un an la altul într-un rim mai accentuat în 2008 datorată creșterii mai accentuate a

producției vândute în această perioadă.

Producţia exerciţiului creşte pe perioada 2007-2009, urmând ca un model modificările

cifrei de afaceri nete, ceea ce înseamnă o bună producţie corelată cu o bună vânzare a

produselor. În anul 2006 aceasta scade cu aproximativ 15 % față de anul 2005.

Marja comerciala este în creștere în anii 2006 și 2008, aspect ce se datorează

extinderii activității comerciale a societății în acești ani. În anii 2007 și 2009 aceasta

este în scădere ceea ce inseamnă că societatea are cheltuieli mai mari privind

desfacerile de marfuri.

La nivelul marjei industriale se înregistrează o scădere în anul 2006 de aproximativ

20% față de anul 2005 datorită scăderii producției exercițiului în această perioadă. Pe

perioada 2007-2009 marja industrială este în creștere de la un an la altul într-un ritm

mai accentuat în anul 2007 de 50,39% față de anul 2006. Factorii de influență asupra

marjei industriale în 2007 sunt creșterea producției exercițiului într-un ritm mai

accentuat, creșterea cheltuielilor cu prestațiile externe într-un ritm mai lent în anul

2007 față de perioadele precedente și scăderea cheltuielilor materiale în acest an.

Valoarea adaugată înregistrează o scădere în anul 2006 după care aceasta

înregistrează creșteri de la un an la altul pe toată perioada iar evoluția sa urmează

trendul de evoluție al marjei industriale, deoarece aceasta din urmă are o pondere

semnificativă în valoarea adaugată.

2. Nivelul financiar

Rezultatul financiar se concretizează în anii 2005 și 2006 în profit. În anul 2006 se

constată o creștere accentuată a profitului de aproape 3 ori față de anul 2005 ca

urmare a creșterii veniturilor financiare cu aproximativ 17 % față de anul anterior și a

diminuării cheltuielilor financiare cu aproape 93% față de anul 2005. Pe perioada

2007-2009 rezultatul financiar se concretizează în pierdere care crește de la an la an

datorită creșterii cheltuielilor financiare într-un ritm foarte accentuat comparativ cu o

scădere a veniturilor în această peroadă, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil.

Page 75: analiza  economico-financiara

74

3. Nivelul extraordinar

Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entității. Anul 2008

reprezintă singurul an în care s-au derulat fluxuri de natură extraordinară, finalizate

prin pierdere extraordinară, în sumă de 2.200 lei.

4. Nivelul global

Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în scădere de

la un an la altul, cu un ritm de scădere mai accentuat în 2006 cu aproximativ 20% față

de anul 2005. Această scădere mai accentuată în 2006 se datorează scăderii mai

accentuate a rezultatului din exploatare în 2006 comparativ cu ceilalți ani, în condițiile

în care rezultatul financiar a înregistrat o creștere în această perioadă, așa cum am

constatat anterior. Anul 2008 este singurul an în care rezultatul curent înregistrează o

creștere de aproximativ 40% situație datorată creșterii mai accentuate a rezultatului

din exploatare.

Rezultatul exercițiului înainte de plata dobânzilor și a impozitelor este concretizat în

profit pe toată perioada analizată, în scădere în prima jumătate a perioadei după care

acesta înregistrează creșteri în a doua jumătate a perioadei analizate.

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în

scădere de la un an la altul, exceptând anul 2008 unde acesta înregistrază o creștere de

41,19% față de anul 2007.

Rezultatul net al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar

tendința de evoluție este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exercițiului.

Capacitatea de autofinanţare , influenţată şi ea în mare măsură de rezultatul net al

exerciţiului, manifestă aceleaşi modificări pe parcursul celor cinci ani supuși analizei.

Autofinanţarea reprezintă volumul potenţial de resurse financiare proprii care rămâne

la dispoziţia entităţii după redistribuirea categoriilor de participanți la activitatea

entităţii. Această capacitate este în creștere în anii 2006 și 2008 , iar în ani 2007 și

2009 aceasta înregistrează scăderi.

Page 76: analiza  economico-financiara

75

3.4.2. Analiza evoluției performanțelor financiare

În analiza Contului de Profit și Pierdere pe orizontală se pornește de la rezultatul net

al exercițiului și se explică variațiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri și

cheltuieli implicate în obținerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activități:

exploatare, financiară și extraordinară și în cadrul lor dupa natură, utilizând în acest

scop informațiile cuprinse în Anexa 6 „Analiza evoluției performanțelor financiare”.

Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în toți anii de profit, în scădere de la

un an la altul, exceptând anul 2008 când se înregistrează o creștere a acestuia.

Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori principali:

1. rezultatul brut al exercițiului;

2. impozitul pe profit;

Grafic 21: Analiza evoluţiei elementelor din Contul de Profit și Pierdere

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 6

Rezultatul net al exercițiului este reprezentat de profit pe toată perioada analizată, în

scădere de la un an la altul cu excepția anului 2008 unde se realizează o creștere

însemnată a acestuia. Cauzele evoluției rezultatului net al exercițiului trebuie căutate

în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului.

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

2.000.000

2005 2006 2007 2008 2009

REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI

REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI

IMPOZITUL PE PROFIT

Page 77: analiza  economico-financiara

76

1. Evoluția rezultatului brut al exercițiului

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată. Pe

perioada 2005-2007 rezultatul brut este în scădere de la un an la altul după care în

anul 2008 se înregistrează o creștere a acestuia de 41,19% față de anul 2007, iar în

anul 2009 acesta scade din nou cu aproximativ 7%. Evoluția rezultatului brut al

exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și

cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și chltuieli, clasificate după

natură.

Pe total activitate, scăderea rezultatului brut al exercițiului se datorează unei creșteri

mai accentuate ale cheltuielilor totale comparativ cu creșterea mai lentă a veniturilor

totale.

2. Evoluția impozitului pe profit

Impozitul în perioada 2005-2007 scade de la un an la altul, după care în anul 2008

acesta crește cu 37,94% față de anul 2007 comparativ cu o creștere mai accentuată a

rezultatului brut de 41,19% în aceeași perioadă. Situația este explicată prin prisma

unui ritm de creștere al masei impozabile, datorată unui nivel în creștere al

elementelor de cheltuieli și venituri incluse în baza de impozitare, ceea ce reprezintă

un factor cu influență negativă asupra evoluției rezultatului net al exercițiului în anul

2008. În anul 2009 impozitul pe profit înregistrează din nou o scădere de aproximativ

12%.

3.4.3. Analiza structurii performanțelor financiare

Presupune calcularea următoarelor categorii de rate de structură a performanţelor

financiare pe baza Contului de Profit şi Pierdere :

1. ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor

2. ratele interne de structură ale veniturilor şi cheltuielilor

3. ratele de structură pe baza veniturilor totale.

Prin analizarea ratelor de structură ale elementelor din Contul de Profit şi Pierdere se

pun în evidenţă mutaţiile structurale care au loc în urma desfăşurării activităţilor

Page 78: analiza  economico-financiara

77

pentru obţinere de beneficii în cadrul entităţii. Informaţiile sunt obţinute din Anexa 7

„Analiza structurii performanțelor financiare”.

1. Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și

cheltuielilor

Se constată că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a

rezultatului exercițiului. Pe durata perioadei analizate se constată că activitatea de

exploatare tinde să caștige mai mult teren în ceea ce privește capacitatea de a genera

profit brut, în detrimentul celorlalte activități. Aceasta deoarece se constată o pondere

a rezultatului activității de exploatare în total rezultat, în creștere de la un an la altul.

Ținând cont de cele analizate anterior, cauzele acestor mutații structurale ale

rezultatelor se datorează pe de-o parte creșterii mai accentuate a rezultatului

exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului, iar pe de altă parte

se datorează diminuării rezultatului financiar și a rezultatului extraordinar.

În ceea ce privește ponderea rezultatului net al exercițiului în rezultatul brut al

exercițiului constatăm o menținere a acestuia în linii generale egale pe toată perioada

analizată.

Analiza ratelor generale ale veniturilor

Veniturile totale se generează în majoritate covârșitoare din activitatea de exploatare

(peste 98%) în creștere pe toată perioada analizată, pe fondul reducerii veniturilor din

activitatea financiară.

Analiza ratelor generale ale cheltuielilor

Ponderea majoritară în cadrul cheltuielilor totale o dețin cheltuielile de exploatare

(peste 98%) cu o ușoară tendință de scădere a ponderii lor în total în 2009 pe fondul

unei creșteri mai lente a cheltuielilor de exploatare în acest an comparativ cu creșterea

mai accentuată realizată la cheltuielile financiare, ceea ce a generat o rată de structură

a cheltuielilor de exploatare în cheltuielile totale, în scădere.

Page 79: analiza  economico-financiara

78

2. Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor

Analiza ratelor interne ale structurii veniturilor din exploatare

Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară în totalul veniturilor din

exploatare, de peste 96%, înregistrând o evoluție fluctuantă de-a lungul perioadei

analizate. Astfel dacă în 2005 ea reprezintă 98,54% în total venituri din exploatare, în

2008 ajunge la 96,39% după care crește în 2009 la 100,89%. Situația atipică de rate de

structură supraunitară înregistrată de ponderea cifrei de afaceri nete în total venituri

din exploatare se explică prin existența unei variații a stocurilor cu sold debitor,

înregistrate pentru anul 2009 (-1,01%) pe fondul unor vânzări de produse finite care a

depășit producția realizată în exercițiul respectiv.

Analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare

În totalul cheltuielilor de exploatare ponderea o dețin cheltuielile materiale, în creștere

de la un an la altul. Astfel de la 58,12% cât reprezenta aceasta în 2005, ponderea

acestora crește succesiv ajungând până la 73,44% în 2009.

Locul al doilea ca pondere în total cheltuieli de exploatare este dat de alte cheltuieli de

exploatare, acestea fluctuând în intervalul 11% - 21%. În ceea ce privește dinamica

acestei ponderi, în timp se constată o reducere a ponderii acestora pe toată perioada

analizată, exceptând anul 2008 când ponderea lor în total cheltuieli de exploatare

crește pe fondul diminuării ponderii cheltuielilor cu personalul în acest an.

În cadrul ratelor interne de structură ale cheltuielilor materiale remarcăm ponderea

semnificativă a cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile (peste 90%)

care înregistrează o creștere, în mod succesiv pe perioada analizată, ajungând la

99,10% în 2009 pe fondul scăderii ponderii la celelate categorii de cheltuieli

materiale.

Analiza ratelor interne de structura ale veniturilor financiare

Din analiza ratelor interne de structură ale veniturilor financiare se constată modificări

structurale semnificative ale celor două categorii principale de venituri financiare

realizate de entitate: venituri din dobânzi și alte venituri financiare. De la 95,21% cât

Page 80: analiza  economico-financiara

79

reprezentau veniturile din dobânzi în 2005 și 1,89% alocate pentru alte venituri

financiare, raportul se modifică în sensul inversării lui în 2006 după care pe perioada

2007-2009 ponderea semnificativă o dețin veniturile din dobânzi, care fluctuează de la

un an la altul.

Analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare

Din analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare constatăm că în

anul 2005 ponderea semnificativă o reprezintă alte cheltuieli financiare de 97,52%,

după care în 2006 raportul se inversează și cheltuielile cu dobânzile ajung să dețină

ponderea majoritară în total cheltuieli financiare de 78,61%. În anul 2007 ponderea

altor cheltuieli financiare este din nou majoritară, în 2008 raportul se inversează și

cheltuielile cu dobânzile dețin o pondere de 65,27 % din total cheltuieli financiare

care crește în 2009 la 89,51%.

3. Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale

În ceea ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total

activitate costatăm că raportul între eforturile generale ale entității (concretizate în

cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează

la un nivel puțin peste 93% în anii 2005 și 2006 cu o tendință de creștere în perioada

2007-2009. Această creștere se datorează scăderii performanţelor de gestionare a

activităţii de exploatare.

În ceea ce privește raportul structural efect/efect respectiv venit/venit pe total

activitate constatăm că raportul dintre venituri din activitatea de exploatare şi venituri

totale este în creştere pe toată perioada analizată şi se menţine la o valoare de peste

98%. Această situație apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a

efectelor generate de activitatea financiară la obținerea de venituri totale.

3.4.4. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

În acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială și ratele de rentabilitate

(economică și financiară), așa cum rezultă acestea din Anexa 8 „Analiza

performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”.

Page 81: analiza  economico-financiara

80

Analiza ratelor profitabilității comerciale

Grafic 22: Analiza ratelor de profitabilitate comercială

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8

Din analiza marjei brută a profitului se constată eficiența generală a activității enității,

respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri. Se poate constata

că aceasta prezintă o tendință de scădere de la un an la altul, pornind de la valoare de

6,81% în 2005 până la valoarea de 2,91% în 2009.

În ceea ce privește rata marjei netă a profitului, se poate constata că aceasta este în

scădere de la un an la altul de la 5,94% în 2005 la 2,51% în 2009. Situația se

datorează faptului că ritmul de creștere al rezultatului net al exercițiului a fost sub

nivelul ritmului de creștere al cifrei de afaceri nete pe toată perioada analizată.

Rata marjei brută a profitului din exploatare reflectă capacitatea entității de a degaja

profit din activitatea de exploatare și în cazul entității analizate aceasta este în scădere

de la un an la altul cu excepția anului 2009 unde se observă o ușoară tendință de

creștere.

Rata marjei brută din vânzări reflectă capacitatea entității de a degaja profit din

vânzări, iar la nivelul entității analizate aceasta crește de la 15,18% în anul 2005 la

16,17% în 2006 după care aceasta are o tendință de scădere până la sfârșitul perioadei

analizate.

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

16,00%

18,00%

2005 2006 2007 2008 2009

RATA MARJEI BRUTĂ A PROFITULUI

RATA MARJEI NETĂ A PROFITULUI

RATA MARJEI BRUTĂ A PROFITULUI DIN EXPLOATARE

RATA MARJEI BRUTĂ DIN VÂNZĂRI

RATA MARJEI COMERCIALE

Page 82: analiza  economico-financiara

81

În ceea ce privește rata marjei comerciale aceasta exprimă procentul de adaos

comercial practicat de entitate care fluctuează de la an la an și înregistrează cea mai

mare valoare în anul 2008 de 17,11%, situație ce reflectă dezvoltatea mai accentuată a

activității comerciale a entității.

Analiza ratelor de rentabilitate financiară

Grafic 23: Analiza ratelor de rentabilitate financiară

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8

Privind evoluția ratei rentabilității financiare în forma sa generală, de rată a

capitalurilor proprii (ROE), se constată o diminuare a acesteia pe ansamblul perioadei

analizate cu excepția anului 2008 când aceasta înregistrează o ușoară creștere. Această

situație reflectă o diminuare a eficienței utilizării capitalurilor acționarilor de la un an

la altul. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE, evoluția nefavorabilă a

ratei rentabilității financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:

- Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu

influență negativă asupra, ratei rentabilității financiare;

- Menținerea la același nivel a vitezei de rotație a activelor totale cu o ușoară

tendință de scădere, factor cu influență negativă, asupra ratei rentabilității

financiare;

- Gradul de finanțare al activelor entității din surse proprii (levierul financiar)

scade foarte ușor la începutul perioadei comparativ cu influența negativă a

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

2005 2006 2007 2008 2009

RATA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI PROPRIU

RATA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI ANGAJAT

Page 83: analiza  economico-financiara

82

celorlalți factori din model, după care levierul financiar crește ceea ce

generează de această dată o influență negativă, asupra ratei rentabilității

financiare;

Rata rentabilității capitalului angajat scade în perioada 2005-2007 datorită creșterii

mai lente a rezultatului brut înainte de impozit și dobândă, comparativ cu creșterea

mai accentuată a capitalului angajat de entitate după care în anii 2008 și 2009

aceasta este în creștere ceea ce inseamnă că în această perioadă investițiile

efectuate în entitate au fost eficiente.

Analiza ratelor de rentabilitate economică

Grafic 24: Analiza ratelor de rentabilitate economică

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8

În ceea ce privește modul de utilizare a resurselor entității, pe perioada 2005-2008 se

constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de renatabilitate economică care

reflectă utilizarea activelor entității (este vorba despre rata rentabilității activelor, rata

rentabilității economice, rata profitabilității activelor). Scăderea ratelor de rentabilitate

economică în această perioadă este explicată prin creșterea mult mai accentuată a

eforturilor entității sub forma activelor, comparativ cu ritmul de creștere al

beneficiilor pe care acesteale aduc. În anul 2009 ratele de rentabilitate cresc față de

anul 2008, situație ce reflectă un management eficient al resurselor controlate de

entitate cu implicații asupra creșterii viitoare de valoare a entității.

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

16,00%

18,00%

20,00%

2005 2006 2007 2008 2009

RATA RENTABILITĂȚII ACTIVELOR

RATA RENTABILITĂȚII ECONOMICE

RATA PROFITABILITĂȚII ACTIVELOR

RATA RENTABILITĂȚII CHELTUIELILOR

Page 84: analiza  economico-financiara

83

În ceea ce privește rata de rentabilitate a cheltuielilor aceasta pune în evidență

eficiența consumului total de resurse și este în scădere pe toată perioada analizată.

3.6 Analiza riscurilor

Grafic 25: Analiza riscului conform modelelor Altman şi Canon-Holder

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 9

Se poate constata că potrivit modelului Altman în anul 2005 societatea este solvabilă

(Z>3) , însă în perioada 2006-2008 firma apare ca fiind cu dificultăți financiare (Z<3,

Z≥1,8), dar situația cunoaște o ameliorare ușoara în timp astfel că în anul 2009

valoarea lui Z este de 3,514, cee ce înseamnă că societatea și-a redresat activitatea,

adoptând o strategie corespunzătoare.

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entității de-a lungul celor cinci

ani supuși analizei se prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste

limita de demarcație a intervalelor de siguranță financiară. Și evoluția stării financiare

diferă după acest model constatând în acest caz că entitatea obține cele mai bune

performanțe în 2005 iar în 2008, dimpotrivă, scorul performanțelor este cel mai

scăzut.

Situația financiară a entității apare ca fiind una favorabilă, fără prea mari dificultăți

financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai

adaptate necesitățiilor concrete ale economiei românești.

0,000

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

2005 2006 2007 2008 2009

Scorul Z-Altman

Scorul Z-Canon Holder

Page 85: analiza  economico-financiara

84

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În ceea ce privește analiza economică a societății cosntatăm că aceasta utilizează în

activitățile de producție personal bine pregătit care prestează servicii de calitate prin

respectarea normelor de muncă și normelor de calitate, de asemnea remarcăm că

societatea deține resurse tehnice și materiale de înaltă calitate. Chiar dacă concurența

din sectorul construcțiilor este agresivă și va rămâne în continuare la fel, societatea va

continua să mizeze pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje moderne care să aducă un

plus în această luptă pentru menținerea și obținerea de poziții pe piața construcțiilor.

În ceea ce privește analiza utilizării resurselor constatăm o bună conducere a acestora.

La nivelul resurselor umane observăm o reducere a acestora în prima parte a perioadei

analizate, după care acestea înregistrează creșteri, iar productivitatea muncii

înregistrează creșteri pe toată perioada analizată. Utilizarea resurselor tehnice nu se

face la capacitatea lor maximă, deoarece în perioada rece activitatea se desfășoară cu

întreruperi mari. Resursele tehnice sunt în creștere de la an la an, iar gradul de uzură

al acestora reflectă un trend ascendent ceea ce semnifică un aspect nefavorabil

deoarece duce la încetinirea capacității de producție. În primii 2 ani de analiză

societatea face modernizări ale tehnologiei existente ce conduce la o sporire a

competivității produselor. În ceea ce privește eficiența utilizării resurselor materiale se

observă că pe perioada analizată gradul de valorificare al acestora este în scădere,

ceea ce reflectă o situație nefavorabilă pentru entitate, iar propunerile mele în această

situație se îndreaptă spre dezvoltarea unei politicii de lansare în sensul creșterii

eficienței.

Analiza financiară a entității este reprezentată de relația dintre activele, datoriile și

capitalurile proprii ale sale. În ceea ce privește activele acestea înregistrează un trend

ascendent per ansamblul perioadei analizate cu excepția anului 2009, situație datorată

evoluției activelor imobilizate și activelor circulante. Datoriile înregistrează și ele

creșteri în decursul primilor patru ani supuși analizei, iar în anul 2009 acestea

înregistrează o scădere, societatea reuțind sa nu se îndatoreze tot mai mult în

conjunctura actuală a pieței. La nivelul capitalurilor proprii putem afirma că entitatea

nu a procedat la majorări de capital pe perioada analizată, aceasta înregistrând creșteri

pe toată perioada, datorate creșterii rezervelor din reevaluare, a rezultatului

exercițiului și a rezultatului reportat.

Page 86: analiza  economico-financiara

85

Analiza structurii poziției financiare reflectă capacitatea activelor de a se tranforma în

lichidități, autonomia și independența financiară a societății și echilibrul financiar al

societății. În decursul perioadei studiate se observă că ponderile activelor imobilizate

şi a activelor circulante se modifică în aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei

activele circulante ajung să deţină ponderea cea mai importantă, în total active deși

spre începutul perioadei activele imobilizate erau cele care deţineau ponderea mai

mare. În structura pasivelor observăm că ponderea cea mai însemnată în anii 2005 și

2006 este reprezentată de sursele proprii după care ponderile capitalurilor proprii şi a

datoriilor se modifică astfel încât spre sfârşitul perioadei datoriile ajung să deţină

ponderea cea mai importantă .

Analiza echilibrului financiar se axează pe: analiza lichidităţii şi solvabilităţii, analiza

capitalului de lucru şi analiza gestiunii resurselor controlate.

Starea de lichiditate este destul de scăzută, societatea reușind să se încadreze în

intervalul de siguranță financiară doar în cazul lichidității imediate ceea ce însemnă că

societatea nu întâmpină dificultăţi privind plata obligaţiilor curente din elementele

imediat lichide. Solvabilitatea depăseşte foarte mult intervalele propuse de specialişti,

şi tendinţa generală este de creştere, fenomen favorabil datorită capacităţii ridicate a

societăţii de a rambursa datoriile pe termen lung.

Analizând performanţele financiare ale entităţii observăm că societatea înregistrează

profit în toţi anii analizaţi.

Prin analizarea riscului potrivit modelului lui Altman se poate constata că în anul

2005 societatea este solvabilă, însă în perioada 2006-2008 firma apare ca fiind cu

dificultăți financiare, dar situația cunoaște o ameliorare ușoara în timp astfel că în anul

2009 societatea își redresează activitatea, adoptând o strategie corespunzătoare.

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entității de-a lungul celor cinci

ani supuși analizei se prezintă mult mai consolidată, probabilitatea falimentului fiind

foarte redusă.

Page 87: analiza  economico-financiara

86

BIBLIOGRAFIE

1. Achim M. (2010) - Analiză economico financiară - Ed.Risoprint, Cluj-Napoca

2. Bătrâncea I, Borlea S. , Bătrâncea L.(2007) - Analiză financiară a entităţii

economice - Ed.Risoprint, Cluj-Napoca

3. Bătrâncea I. (2001) - Analiză financiară pe bază de bilanţ - Ed. Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca

4. Bătrâncea I.(1999) - Analiza economică și financiară a societăților comerciale-

Ed.ETA, Cluj-Napoca

5. Bătrâncea I.(2006) - Bilanţul entităţilor economice-Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca

6. Buşe L. (2007) - Analiza economico-financiară a firmei - Ed. Sitech, Craiova

7. Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. (1996) - Analiza econimico-financiară cu

aplicații în societățile comericale industriale de construcții și de transporturi, Ed.

Economică, București

8. Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. (1999)- Analiza econimico-financiară cu

aplicații în societățile comericale industriale de construcții și de transporturi, Ed.

Esconomică,București

9. Ișfănescu, Robu V., Anghel I., Tuțu A. (1999) - Evaluarea întreprinderii, Ed.

Tribuna economica, București

10. OMFP 3055/2009 – Reglementările contabile conforme cu directivele europene

11. www.amisa.ro

Page 88: analiza  economico-financiara

87

ANEXE

Anexa 1

Analiza evoluției poziției financiare

Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 A.Active imobilizate

I.Imobilizări necorporale

1.Cheltuieli de constituire 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci

comerciale, drepturi şi active similare si alte

imobilizari necorporale 0 0 125.680 233.621 261.429 100% 100,00% 100,00% 185,89% 111,90% 4.Fond comercial 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Avansuri şi imobilizări necorporale în curs

de executie 0 0 0 0 0 - - - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 0 0 125.680 233.621 261.429 100% 100,00% 100,00% 185,89% 111,90% II. Imobilizări corporale

1.Terenuri şi construcţii 3.212.633 3.783.978 3.709.496 3.435.603 5.269.923 100% 117,78% 98,03% 92,62% 153,39% 2.Instalaţii tehnice şi maşini 1.375.513 1.509.930 1.736.510 2.284.760 1.838.492 100% 109,77% 115,01% 131,57% 80,47% 3.Alte instalţii, utilaje şi mobilier 45.842 44.875 66.004 100.162 91.622 100% 97,89% 147,08% 151,75% 91,47% 4.Avansuri şi imobilizări corporale în curs 0 15.126 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2+3+4) 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037 100% 115,54% 102,95% 105,60% 123,70% III. Imobilizări Financiare

1.Acţiuni deţinute în entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - -

Page 89: analiza  economico-financiara

88

2.Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Împrumuturi acordate entităţilor cu interese

de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Investiţii deţinute ca imobilizări 1.042.721 1.175.005 0 0 0 100% 112,69% - - - 6.Alte împrumuturi 0 0 1.984.429 2.903.023 0 100% - 100,00% 146,29% - TOTAL: (1+2+3+4+5+6) 1.042.721 1.175.005 1.984.429 2.903.023 0 100% 112,69% 168,89% 146,29% - TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 5.676.709 6.528.914 7.622.119 8.957.169 7.461.466 100% 115,01% 116,74% 117,52% 83,30% B.ACTIVE CIRCULANTE

I.STOCURI

1.Materii prime şi materiale consumabile 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107 100% 466,89% 74,69% 378,12% 43,67% 2.Producţia în curs de execuţie 0 0 500.000 2.382.230 1.800.442 100% 100,00% 100,00% 476,45% 75,58% 3.Produse finite şi mărfuri 229.994 253.111 285.235 345.120 362.384 100% 110,05% 112,69% 120,99% 105,00% 4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 80.331 85.072 108.475 88.943 207.695 100% 105,90% 127,51% 81,99% 233,51% TOTAL: (1+2+3+4) 692.365 2.121.877 2.225.988 7.853.963 4.570.628 100% 306,47% 104,91% 352,83% 58,20% II. CREANŢE

1.Crenţe comerciale 2.009.791 2.128.868 3.155.335 6.517.762 7.984.632 100% 105,92% 148,22% 206,56% 122,51% 2.Sume de încasat de la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Sume de încasat de la entităţile de care

compania este legată în virtutea intereselor

de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Alte creanţe 422.698 307.213 268.794 88.573 198.138 100% 72,68% 87,49% 32,95% 223,70% 5.Capital subscris şi nevărsat 34.531 34.531 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 2.467.020 2.470.612 3.424.129 6.606.335 8.182.770 100% 100,15% 138,59% 192,93% 123,86% III.INVESTIŢII FINANCIARE PE

TERMEN SCURT

1.Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 0 0 312.743 312.743 312.743 100% - 100,00% 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2) 0 0 312.743 312.743 312.743 100% - 100,00% 100,00% 100,00%

Page 90: analiza  economico-financiara

89

IV.CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 1.618.897 1.103.991 2.650.320 266.120 454.576 100% 68,19% 240,07% 10,04% 170,82% TOTAL ACTIVE

CIRCULANTE(I+II+III+IV) 4.778.282 5.696.480 8.613.180 15.039.161 13.520.717 100% 119,22% 151,20% 174,61% 89,90% C.CHELTUIELI ÎN AVANS

2.069 2.069 0 158.582 94.806 100% 100,00% - 100,00% 59,78% TOTAL ACTIVE (A+B+C)

10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100% 116,93% 132,78% 148,78% 87,26% D.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE

ÎNTR-O PER DE UN AN

1.Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni,

prezentânu-se împrumuturile din emisiunea

de obligaţiuni convertibile 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 175.018 2.661.739 1.565.333 100% - 100,00% 1520,84% 58,81% 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 457.323 16.738 903 1.018 903 100% 3,66% 5,39% 112,74% 88,70% 4.Datorii comerciale-furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 100% 134,18% 187,82% 164,73% 71,85% 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 52.847 0 0 0 0 100% - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care compania

este legată în virtutea intereselor de

participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi

datoriile privind asigurările sociale 973.194 1.209.516 992.077 962.897 856.021 100% 124,28% 82,02% 97,06% 88,90% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 3.705.206 4.207.452 6.767.280 12.849.101 9.049.729 100% 113,56% 160,84% 189,87% 70,43% E.ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV

DATORII CURENTE NETE 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 100% 138,67% 123,81% 127,24% 194,40% F.TOTAL ACTIVE-DATORII

CURENTE 6.736.764 8.004.921 9.468.019 11.305.811 12.027.260 100% 118,82% 118,28% 119,41% 106,38% G.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE

ÎNTR-O PERIOADĂ >1 AN

Page 91: analiza  economico-financiara

90

1.Împrumuri din emisiunea de obligaţiuni 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Datorii comerciale-furnizori 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care compania

este legată în virtutea intereselor de

participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi datorii

privind asigurările sociale 0 0 0 593.784 377.076 100% - - 100% 63,50% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 0 0 0 593.784 377.076 100% - - 100% 63,50% H. PROVIZIOANE

1.Provizioane pentru pensii şi obligaţii

similare 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Provizioane pentru impozite 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Alte provizioane 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100% 112,69% 185,03% 97,59% 100,16% TOTAL: (1+2+3) 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100% 112,69% 185,03% 97,59% 100,16% I.VENITURI ÎN AVANS

1.Subvenţii pentru investiţii 15.090 14.938 126.568 127.455 127.455 100% 98,99% 847,29% 100,70% 100,00% 2.Venituri înregistrate în avans 0 152 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2) 15.090 15.090 126.568 127.455 127.455 100% 100,00% 838,75% 100,70% 100,00% TOTAL DATORII(D+G+H+I) 4.763.017 5.397.547 9.067.936 15.692.047 11.679.361 100% 113,32% 168,00% 173,05% 74,43% J.CAPITAL ŞI REZERVE

1.Capital subscris şi vărsat 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 2.Prime de capital 34.531 34.531 34.531 34.531 34.531 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 3.Rezerve din reevaluare Sold C 1.001.828 1.633.211 1.633.211 1.633.211 3.227.376 100% 163,02% 100,00% 100,00% 197,61% 4.Rezerve-TOTAL: 1.505.388 1.505.388 1.505.388 1.505.388 428.219 100% 100,00% 100,00% 100,00% 28,45% -Rezerve legale 212.102 212.102 212.102 212.102 212.102 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Page 92: analiza  economico-financiara

91

-Alte rezerve 1.293.286 1.293.286 1.293.286 1.293.286 216.117 100% 100,00% 100,00% 100,00% 16,71% 5.Rezultatul reportat Sold C 2.091.786 2.596.276 1.826.033 2.659.153 3.188.500 100% 124,12% 70,33% 145,62% 119,91% 6.Rezultatul exerciţiului Sold C 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% 7.Repartizarea profitului 1.636.605 1.272.685 0 0 0 100% 77,76% - - - TOTAL CAPITAL

PROPRIU(1+2+3+4+5+6+7) 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 100% 119,95% 104,94% 118,08% 111,05% TOTAL CAPITALURI 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 100% 119,95% 104,94% 118,08% 111,05%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Informații suplimentare

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% Total cheltuieli materiale* 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 100% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93% Trezoreria 1.618.897 1.103.991 2.963.063 578.863 767.319 100% 68,19% 268,40% 19,54% 132,56%

* Totalul cheltuielilor materiale cuprinde valoarea cheltuielilor materiale cuprinse în grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” din care se scad

cheluielile de desfacere a mărfurilor (preluate din contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”).

Page 93: analiza  economico-financiara

92

Informații suplimentare privind componența datoriilor și evoluția acestora

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Informații suplimentare privind componența datoriilor pe naturi de datorii și evoluția acestora

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Datorii comerciale 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 100% 134,18% 187,82% 164,73% 71,85% 2.Datorii sociale 551.606 340.425 136.394 261.871 183.786 100% 61,72% 40,07% 192,00% 70,18% 3.Datorii fiscale 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 100% 135,98% 128,28% 46,77% 121,06% 4.Datorii faţă de acţionari 0 0 183.816 0 88.394 100% - - - - 5.Alte datorii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 100% 61,26% 35,96% 3215,63% 58,41% TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805 100% 113,56% 160,84% 198,65% 70,12%

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009 1.Furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 2.Furnizori de imobilizări 0 0 0 0 0 3.Datorii faţă de salariaţi 478.415 235.210 136.394 141.438 125.367 4.Asigurari sociale şi şomaj 73.191 105.215 0 120.433 58.419 5.Impozite şi taxe 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 6.Dividende de plată 0 0 183.816 0 88.394 7.Alte obligaţii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805

Page 94: analiza  economico-financiara

93

Anexa 2

Analiza structurii poziției financiare

Valori absolute (lei) Rate de structură(%)

2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 A.Active imobilizate

I.Imobilizări necorporale

1.Cheltuieli de constituire 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci

comerciale, drepturi şi active similare si

alte imobilizari necorporale 0 0 125.680 233.621 261.429 - - 100,00% 100,00% 100,00% 4.Fond comercial 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Avansuri şi imobilizări necorporale în

curs de executie 0 0 0 0 0 - - - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 0 0 125.680 233.621 261.429 - - 2,21% 3,58% 3,43% II. Imobilizări corporale

1.Terenuri şi construcţii 3.212.633 3.783.978 3.709.496 3.435.603 5.269.923 69,33% 70,68% 67,30% 59,03% 73,19% 2.Instalaţii tehnice şi maşini 1.375.513 1.509.930 1.736.510 2.284.760 1.838.492 29,68% 28,20% 31,50% 39,25% 25,53% 3.Alte instalţii, utilaje şi mobilier 45.842 44.875 66.004 100.162 91.622 0,99% 0,84% 1,20% 1,72% 1,27% 4.Avansuri şi imobilizări corporale în curs 0 15.126 0 0 0 - 0,28% - - - TOTAL: (1+2+3+4) 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037 81,63% 82,00% 72,32% 64,98% 96,50% III. Imobilizări Financiare

1.Acţiuni deţinute în entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - -

Page 95: analiza  economico-financiara

94

4.Împrumuturi acordate entităţilor cu

interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Investiţii deţinute ca imobilizări 1.042.721 1.175.005 0 0 0 100,00% 100,00% - - - 6.Alte împrumuturi

0 0 1.984.429 2.903.023 0 - - 100,00% 100,00% -

TOTAL: (1+2+3+4+5+6) 1.042.721 1.175.005 1.984.429 2.903.023 0 18,37% 18,00% 26,04% 32,41% - TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 5.676.709 6.528.914 7.622.119 8.957.169 7.461.466 54,29% 53,40% 46,95% 37,08% 35,40% B.ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI 1.Materii prime şi materiale consumabile 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107 55,18% 84,06% 59,85% 64,14% 48,14% 2.Producţia în curs de execuţie

0 0 500.000 2.382.230 1.800.442 - - 22,46% 30,33% 39,39%

3.Produse finite şi mărfuri 229.994 253.111 285.235 345.120 362.384 33,22% 11,93% 12,81% 4,39% 7,93% 4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 80.331 85.072 108.475 88.943 207.695 11,60% 4,01% 4,87% 1,13% 4,54% TOTAL: (1+2+3+4) 692.365 2.121.877 2.225.988 7.853.963 4.570.628 14,49% 37,25% 25,84% 52,22% 33,80% II. CREANŢE 1.Crenţe comerciale 2.009.791 2.128.868 3.155.335 6.517.762 7.984.632 81,47% 86,17% 92,15% 98,66% 97,58% 2.Sume de încasat de la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Sume de încasat de la entităţile de care

compania este legată în virtutea intereselor

de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Alte creanţe 422.698 307.213 268.794 88.573 198.138 17,13% 12,43% 7,85% 1,34% 2,42% 5.Capital subscris şi nevărsat

34.531 34.531 0 0 0 1,40% 1,40% -

- -

TOTAL: (1+2+3+4+5) 2.467.020 2.470.612 3.424.129 6.606.335 8.182.770 51,63% 43,37% 39,75% 43,93% 60,52% III.INVESTIŢII FINANCIARE PE

TERMEN SCURT 1.Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 0 0 312.743 312.743 312.743 - - 100,00% 100,00% 100,00%

Page 96: analiza  economico-financiara

95

TOTAL: (1+2) 0 0 312.743 312.743 312.743 - - 3,63% 2,08% 2,31% IV.CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 1.618.897 1.103.991 2.650.320 266.120 454.576 33,88% 19,38% 30,77% 1,77% 3,36% TREZORERIE(III+IV) 1.618.897 1.103.991 2.963.063 578.863 767.319 33,88% 19,38% 34,40% 3,85% 5,68% TOTAL ACTIVE

CIRCULANTE(I+II+III+IV) 4.778.282 5.696.480 8.613.180 15.039.161 13.520.717 45,69% 46,59% 53,05% 62,26% 64,15% C.CHELTUIELI ÎN AVANS 2.069 2.069 0 158.582 94.806 0,02% 0,02% - 0,66% 0,45% TOTAL ACTIVE (A+B+C)

10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% D.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE

ÎNTR-O PER DE UN AN

1.Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni, prezentânu-se împrumuturile

din emisiunea de obligaţiuni convertibile 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 175.018 2.661.739 1.565.333 - - 2,59% 20,72% 17,30% 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 457.323 16.738 903 1.018 903 12,34% 0,40% 0,01% 0,01% 0,01% 4.Datorii comerciale-furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 59,97% 70,86% 82,74% 71,78% 73,23% 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 52.847 0 0 0 0 1,43% - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care

compania este legată în virtutea intereselor

de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi

datoriile privind asigurările sociale 973.194 1.209.516 992.077 962.897 856.021 26,27% 28,75% 14,66% 7,49% 9,46% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8)

3.705.206 4.207.452 6.767.280 12.849.101 9.049.729 77,79% 77,95% 74,63% 81,88% 77,48% E.ACTIVE CIRCULANTE,

RESPECTIV DATORII CURENTE

NETE 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 - - - - -

Page 97: analiza  economico-financiara

96

F.TOTAL ACTIVE-DATORII

CURENTE 6.736.764 8.004.921 9.468.019 11.305.811 12.027.260 - - - - - G.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE

ÎNTR-O PERIOADĂ >1 AN

- - - - -

1.Împrumuri din emisiunea de obligaţiuni 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Datorii comerciale-furnizori 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care

compania este legată în virtutea intereselor

de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi

datorii privind asigurările sociale 0 0 0 593.784 377.076 - - - 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 0 0 0 593.784 377.076 - - - 3,78% 3,23% H. PROVIZIOANE

1.Provizioane pentru pensii şi obligaţii

similare 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Provizioane pentru impozite 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Alte provizioane 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2+3) 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 21,89% 21,77% 23,98% 13,52% 18,20% I.VENITURI ÎN AVANS

1.Subvenţii pentru investiţii 15.090 14.938 126.568 127.455 127.455 100,00% 98,99% 100,00% 100,00% 100,00% 2.Venituri înregistrate în avans 0 152 0 0 0 - 1,01% - - - TOTAL: (1+2) 15.090 15.090 126.568 127.455 127.455 0,32% 0,28% 1,40% 0,81% 1,09% TOTAL DATORII(D+G+H+I) 4.763.017 5.397.547 9.067.936 15.692.047 11.679.361 45,55% 44,14% 55,85% 64,96% 55,41% J.CAPITAL ŞI REZERVE

1.Capital subscris şi vărsat 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 18,62% 15,53% 14,80% 12,53% 11,28%

Page 98: analiza  economico-financiara

97

2.Prime de capital 34.531 34.531 34.531 34.531 34.531 0,61% 0,51% 0,48% 0,41% 0,37% 3.Rezerve din reevaluare Sold C 1.001.828 1.633.211 1.633.211 1.633.211 3.227.376 17,59% 23,91% 22,79% 19,30% 34,34% 4.Rezerve-TOTAL: 1.505.388 1.505.388 1.505.388 1.505.388 428.219 26,44% 22,04% 21,00% 17,79% 4,56% -Rezerve legale 212.102 212.102 212.102 212.102 212.102 3,72% 3,11% 2,96% 2,51% 2,26% -Alte rezerve 1.293.286 1.293.286 1.293.286 1.293.286 216.117 22,71% 18,94% 18,04% 15,28% 2,30% 5.Rezultatul reportat Sold C 2.091.786 2.596.276 1.826.033 2.659.153 3.188.500 36,74% 38,01% 25,48% 31,42% 33,93% 6.Rezultatul exerciţiului Sold C 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 28,74% 18,63% 15,45% 18,55% 15,52% 7.Repartizarea profitului 1.636.605 1.272.685 0 0 0 28,74% 18,63% - - - TOTAL CAPITAL

PROPRIU(1+2+3+4+5+6+7) 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 54,45% 55,86% 44,15% 35,04% 44,59% DATORII + CAPITALURI PROPRII 10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Informații suplimentare privind structura datoriilor propriu-zise

Valori absolute(lei) Rate de structură (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Datorii comerciale 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 59,97% 70,86% 82,74% 68,61% 70,30% 2.Datorii sociale 551.606 340.425 136.394 261.871 183.786 14,89% 8,09% 2,02% 1,95% 1,95% 3.Datorii fiscale 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 11,38% 13,63% 10,87% 2,56% 4,42% 4.Datorii faţă de acţionari 0 0 183.816 0 88.394 - - 2,72% - 0,94% 5.Alte datorii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 13,77% 7,43% 1,66% 26,88% 22,39% TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 99: analiza  economico-financiara

98

Anexa 3

Analiza lichidității și solvabilității entității

2005 2006 2007 2008 2009

Intervale de siguranță financiară, tendințe

favorabile

Analiza lichidităţii financiare

1.Lichiditate curentă 1.1.Lichiditate curentă în formă absolută(LC) 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 ↑ 1.2.Lichiditate curentă în formă relativă-Current

Liquidity(RLC) 129,02% 135,43% 127,28% 118,28% 150,45% [150%-250%], ↑ 2.Lichiditate imediată

2.1.Lichiditate imediată în formă absolută(LI) 382.780 -630.932 -380.088 -5.505.321 -4.834 ↑ 2.2. Lichiditate imediată în formă relativă-Acid Test(RLI) 110,33% 85,00% 94,38% 57,15% 99,95% [50%-100%], ↑ 3.Lichiditate efectivă 3.1.Lichidate efectivă în formă absolută(LE) -2.086.309 -3.103.613 -3.804.217 -12.270.238 -8.282.410 ↑ 3.2.Lichiditate efectivă în formă relativă-Cash Ration(RLE) 43,69% 26,24% 43,79% 4,51% 8,48% [50%-100%] , ↑

Analiza solvabilităţii financiare

1.Solvabilitatea financiară generală

1.1.Solvabilitatea financiară generală absolută(SG) 6.751.854 8.019.859 9.468.019 10.712.027 11.650.184 ↑ 1.2.Solvabilitatea financiară generală relativă(RSG) >100% >100% >100% >100% >100% [80%-180%] ,↑ 2.Ratele de dependenţă financiară

2.1.Rata autonomiei financiare(RAF) 54,45% 55,86% 44,15% 35,04% 44,59% [30%-100%], ↑

Page 100: analiza  economico-financiara

99

2.2.Rata stabilităţii financiare(RSF) 64,57% 65,59% 58,32% 46,81% 57,06% [80%-100%], ↑ 2.3.Rata autonomiei financiare la termen lung(RAFL) 84,33% 85,16% 75,70% 74,85% 78,14% [50%-100%], ↑ 2.4.Rata îndatorării financiar-bancare(RDFB) 0,00% 0,00% 2,44% 31,45% 16,66% [0%-50%], ↓ 2.5.Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung(RDFBL) 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% [0%-40%], ↓ 2.6.Rata pârghiei financiare-active-Debt Ratio(RPFa) 45,55% 44,14% 55,85% 64,96% 55,41% [0%-30%], ↓ 2.7.Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii-Debt to Equity

Ratio(RPFcpr) 83,65% 79,03% 126,52% 185,42% 124,28% <200%, ↓ 3.Rata de acoperire a dobânzilor(TIE) 397 158 26 10 4 >100,200%, ↑ Informaţii suplimentare

Rezultatul net al exerciţiului(RNE) 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 ↑ Impozitul pe profit(IP) 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 ↓ Cheltuieli cu dobânzile(CHD) 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 ↓ Rezultatul brut al exerciţiului înainte de deducerea dobânzilor şi

a impozitului pe profit (EBIT) 1.882.110 1.507.146 1.348.411 2.041.735 2.256.050 ↑ Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 101: analiza  economico-financiara

100

Anexa 4

Analiza capitalului de lucru

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Capitalul de lucru* 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 100% 138,67% 123,81% 127,24% 194,40% Capitalul angajat** 6.751.854 8.019.859 9.468.019 11.305.811 12.027.260 100% 118,78% 118,06% 119,41% 106,38%

*Este calculat în structurile bilanțiere la postul bilanțier E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

** Este calculat în structurile bilanțiere la postul bilanțier F. TOTAL ACTIVE- DATORII CURENTE

Analiza indicatorilor de activitate

Număr de rotații Indicele vitezei de rotație (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Viteza de rotaţie a activelor totale 2,64 1,95 2,03 2,27 2,75 100% 73,85% 104,12% 111,97% 121,29% Viteza de rotaţie a activelor imoblizate 4,86 3,65 4,32 6,12 7,77 100% 75,08% 118,42% 141,76% 127,05% Viteza de rotaţie a imobilizărilor necorporale 0,00 0,00 261,81 234,62 221,90 100% - - 89,62% 94,58% Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale 5,95 4,45 5,97 9,42 8,06 100% 74,74% 134,28% 157,75% 85,56% Viteza de rotaţie a imobilizărilor financiare 26,43 20,26 16,58 18,88 0,00 100% 76,63% 81,86% 113,87% 0,00% Viteza de rotaţie a activelor circulante 5,77 4,18 3,82 3,64 4,29 100% 72,43% 91,43% 95,41% 117,72% Viteza de rotaţie a stocurilor 39,81 11,22 14,78 6,98 12,69 100% 28,18% 131,78% 47,21% 181,86% Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime

şi materiale consumabile 72,15 13,34 24,70 10,88 26,37 100% 18,49% 185,09% 44,06% 242,33%

Page 102: analiza  economico-financiara

101

Viteza de rotaţie a stocurilor de producţie în

curs de execuţie 0,00 0,00 65,81 23,01 32,22 100% - - 34,96% 140,03% Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite

şi mărfuri 119,84 94,03 115,36 158,82 160,08 100% 78,46% 122,68% 137,68% 100,79% Viteza de rotaţie a avansurilor pentru

cumpărări de stocuri 343,12 279,77 303,33 616,27 279,31 100% 81,54% 108,42% 203,17% 45,32% Viteza de rotaţie a creanţelor 11,17 9,63 9,61 8,30 7,09 100% 86,22% 99,75% 86,34% 85,45% Viteza de rotaţie a datoriilor 5,79 4,41 3,63 3,49 4,97 100% 76,20% 82,29% 96,26% 142,20% Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii 4,84 3,48 4,59 6,48 6,17 100% 71,99% 131,74% 141,08% 95,31%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 103: analiza  economico-financiara

102

Anexa 5

Analiza pe nivele a performanțelor financiare

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 a.Nivel de exploatare

1.Cifra de afaceri netă (CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% 2.Producţia exerciţiului (QE) 25.129.356 21.512.467 31.061.353 54.838.433 55.168.721 100% 85,61% 144,39% 176,55% 100,60% 3.Marja industrială (MI) 5.586.749 4.475.217 6.730.346 8.481.074 8.931.929 100% 80,10% 150,39% 126,01% 105,32% 4.Marja comercială (MC) 282.926 376.003 241.425 317.637 153.084 100% 132,90% 64,21% 131,57% 48,19% 5.Valoarea adăugată (VA) 5.869.675 4.851.220 6.971.771 8.798.711 9.085.013 100% 82,65% 143,71% 126,20% 103,25% 6.Rezultatul exploatării (REXP) 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% b.Nivelul financiar

7.Rezultatul financiar (RF) 149.037 387.498 -32.079 -170.183 -563.955 100% 260,00% -8,28% 530,51% 331,38% c.Nivelul extraordinar

8.Rezultatul extraordinar (REX) 0 0 0 -2.200 0 100% - - - 0,00% d.Nivelul global

9.Rezultatul curent (RC) 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,36% 92,12% 10.Rezultatul brut înainte de plata

Dobânzilor şi a impozitelor (EBIT) 1.882.110 1.507.146 1.348.411 2.041.735 2.256.050 100% 80,08% 89,47% 151,42% 110,50% 11.Rezultatul brut al exerciţiului (RBE) 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,19% 92,24% 12.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% 14.Capacitatea de autofinanţare (CAF) 2.037.799 1.677.360 1.540.628 2.556.260 2.202.180 100% 82,31% 91,85% 165,92% 86,15% 15.Autofinanţarea (AF) 1.210.799 1.677.360 1.356.812 2.556.260 2.202.180 100% 138,53% 80,89% 188,40% 86,15%

Sursa: Prelucrări pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 104: analiza  economico-financiara

103

Analiza pe nivele a rezultatului din exploatare în clasificarea cheltuielilor după destinație sau funcție

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009

1.Cifra de afaceri netă (CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% 2.Costul bunurilor vândute şi al

serviciilor Prestate (3+4+5+6) 23.379.340 19.952.645 29.284.980 51.865.664 53.716.882 100% 85,34% 146,77% 177,11% 103,57% 3.Cheltuielile activităţii de bază 18.687.477 15.667.810 24.440.764 40.748.642 46.059.417 100% 83,84% 155,99% 166,72% 113,03% 4.Costul mărfurilor achiziţionate 0 0 0 0 0 100% - - - - 5.Cheltuielile activităţii auxiliare 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 100% 90,43% 114,24% 242,49% 52,72% 6.Cheltuielile indirecte de producţie 401.194 404.675 411.405 368.046 1.990.262 100% 100,87% 101,66% 89,46% 540,76% 7.Rezultatul brut aferent cifrei de

afaceri Nete (1-2) 4.183.990 3.848.266 4.119.041 2.947.291 4.294.156 100% 91,98% 107,04% 71,55% 145,70% 8.Cheltuieli de cercetare 0 0 0 0 0 100% - - - - 9.Cheltuieli de desfacere 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 100% 88,91% 109,87% 73,25% 136,93% 10.Cheltuieli generale de administraţie 713.071 827.460 70.201 1.460.819 1.045.865 100% 116,04% 8,48% 2080,91% 71,59% 11.Alte venituri din exploatare 408.457 1.729 12.680 2.055.131 1.111.118 100% 0,42% 733,37% 16207,66% 54,07% 12.Rezultatul din exploatare

(7-8-9+10) 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% Sursa: Prelucrări pe baza Notei 4 „Analiza rezultatului din exploatare” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 105: analiza  economico-financiara

104

Anexa 6

Analiza evoluției performanțelor financiare

Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) A 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% Producţia vândută 25.129.356 21.512.467 30.561.353 52.956.203 55.750.509 100% 85,61% 142,06% 173,28% 105,28% Venituri din vânzarea mărfurilor 2.433.974 2.288.444 2.342.668 1.856.752 2.260.529 100% 94,02% 102,37% 79,26% 121,75% Venituri din subvenţii de exploatare aferente

cifrei de afaceri nete 0 0 0 0 0 100% - - - -

2.Variaţia stocurilor Sold C 0 0 500.000 1.882.230 0 100% - - 376,45% 0,00% Sold D 0 0 0 0 581.788 100% - - - - 3.Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 100% - - - - 4.Alte venituri din exploatare 408.457 1.729 12.680 172.901 68.167 100% 0,42% 733,37% 1363,57% 39,43% TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

(1+2+3+4) 27.971.787 23.802.640 33.416.701 56.868.086 57.497.417 100% 85,10% 140,39% 170,18% 101,11%

5

Cheltuieli materiale 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 100% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93% Cheltuieli cu materii prime şi materiale

consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066 100% 87,35% 152,51% 180,06% 114,09% Alte cheltuieli materiale 467.685 154.737 146.065 154.764 155.274 100% 33,09% 94,40% 105,96% 100,33% Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 92.801 169.487 180.354 213.282 210.249 100% 182,63% 106,41% 118,26% 98,58% Cheltuieli privind mărfurile 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 100% 88,91% 109,87% 73,25% 136,93%

6 Cheltuieli cu personalul 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351 100% 84,86% 142,16% 132,90% 106,30% a. Salarii 2.543.386 2.175.147 3.072.662 4.155.173 4.456.249 100% 85,52% 141,26% 135,23% 107,25% b. Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială 892.153 740.248 1.071.888 1.353.132 1.399.102 100% 82,97% 144,80% 126,24% 103,40%

Page 106: analiza  economico-financiara

105

7 a.Ajustarea valorii imobilizării corporale şi

necorporale 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100% 109,68% 101,89% 225,58% 79,93% a1. Cheltuieli 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100% 109,68% 101,89% 225,58% 79,93% a2. Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - - b. Ajustarea valorii activelor circulante 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100% 2,74% 2376,71% 270,06% 3,29% b1. Cheltuieli 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100% 2,74% 2376,71% 270,06% 3,29% b2. Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - -

8 Alte cheltuieli de exploatare 4.899.517 4.170.661 4.702.074 11.241.854 5.965.986 100% 85,12% 112,74% 239,08% 53,07% 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 100% 90,43% 114,24% 242,49% 52,72% 8.2.Cheltuieli cu alte impozite taxe şi

vărsăminte asimilate 66.859 141.056 98.112 192.486 109.077 100% 210,98% 69,56% 196,19% 56,67% 8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active

cedate 541.989 149.445 171.151 300.392 189.706 100% 27,57% 114,52% 175,51% 63,15% Ajustări privind provizioanele privind

riscurile şi cheltuielile 104.223 132.284 809.423 -18.247 3.394 100% 126,92% 611,88% -2,25% -18,60% TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(5+6+7+8) 26.243.459 22.692.546 32.088.424 54.865.598 55.245.453 100% 86,47% 141,41% 170,98% 100,69%

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 9 Venituri din interese de participare 9.870 0 0 0 0 100% 0,00% - - -

Din care, venituri din relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - -

Venituri din alte investiţii financiare şi

creanţe ce fac parte din active imobilizate 0 0 0 0 0 100% - - - -

Page 107: analiza  economico-financiara

106

10 Din care, venituri din relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - - 11 Venituri din dobânzi 323.947 106.960 68.981 83.159 58.228 100% 33,02% 64,49% 120,55% 70,02%

Alte venituri financiare 6.414 292.691 39.591 70.900 12.506 100% 4563,31% 13,53% 179,08% 17,64% TOTAL VENITURI FINANCIARE (9+10+11) 340.231 399.651 108.572 154.059 70.734 100% 117,46% 27,17% 141,90% 45,91% 12 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a

investiţiilor financiare deţinute ca active

circulante 0 0 0 0 0 100% - - - - Cheltuieli 0 0 0 0 0 100% - - - - Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - - 13 Cheltuieli privind dobânzile 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 100% 201,35% 546,50% 405,32% 268,41%

Din care, cheltuieli în relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - - Alte cheltuieli financiare 186.449 2.599 88.438 112.612 66.648 100% 1,39% 3402,77% 127,33% 59,18%

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE (12+13) 191.194 12.153 140.651 324.242 634.689 100% 6,36% 1157,34% 230,53% 195,75% REZULTATUL FINANCIAR

Profit 149.037 387.498 0 0 0 100% 260,00% 0,00% - - Pierdere 0 0 32.079 170.183 563.955 100% - - 530,51% 331,38% 14.Rezultatul curent

Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,36% 92,12% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 15. Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 100% - - - - 16.Cheltuieli extraordinare 0 0 0 2.200 0 100% - - - 0,00% 17.REZULTATUL EXTRAORDINAR (15-17)

Profit 0 0 0 0 0 100% - - - -

Page 108: analiza  economico-financiara

107

Pierdere 0 0 0 2.200 0 100% - - - 0,00% VENITURI TOTALE 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151 100% 85,48% 138,52% 170,09% 100,96% CHELTUIELI TOTALE 26.434.653 22.704.699 32.229.075 55.192.040 55.880.142 100% 85,89% 141,95% 171,25% 101,25% REZULTATUL BRUT

Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,19% 92,24% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 18.Impozitul pe profit 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 100% 93,42% 83,82% 137,94% 88,26% 19.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

FINANCIAR

Profit 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 20.Rezultatul pe acţiune 0 0 0 0 0 100% - - - -

Sursa: Prelucrări proprii pe baza Contului De Profit Și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 109: analiza  economico-financiara

108

Anexa 7

Analiza structurii performanțelor financiare

Valori absolute(lei) Rate de structură (%) A 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 98,54% 99,99% 98,47% 96,39% 100,89% Producţia vândută 25.129.356 21.512.467 30.561.353 52.956.203 55.750.509 91,17% 90,39% 92,88% 96,61% 96,10% Venituri din vânzarea mărfurilor 2.433.974 2.288.444 2.342.668 1.856.752 2.260.529 8,83% 9,61% 7,12% 3,39% 3,90% Venituri din subvenţii de exploatare aferente

cifrei de afaceri nete 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

2.Variaţia stocurilor Sold C 0 0 500.000 1.882.230 0 0,00% 0,00% 1,50% 3,31% 0,00% Sold D 0 0 0 0 581.788 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 1,01% 3.Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 4.Alte venituri din exploatare

408.457 1.729 12.680 172.901 68.167 1,46% 0,01% 0,04% 0,30% 0,12% TOTALVENITURI DIN EXPLOATARE

(1+2+3+4) 27.971.787 23.802.640 33.416.701 56.868.086 57.497.417 98,80% 98,35% 99,68% 99,73% 99,88%

5

Cheltuieli materiale 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 58,12% 57,98% 62,01% 64,90% 73,44% Cheltuieli cu materii prime şi materiale

consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066 96,33% 97,54% 98,36% 98,97% 99,10% Alte cheltuieli materiale 467.685 154.737 146.065 154.764 155.274 3,07% 1,18% 0,73% 0,43% 0,38% Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 92.801 169.487 180.354 213.282 210.249 0,61% 1,29% 0,91% 0,60% 0,52% Cheltuieli privind mărfurile 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 8,20% 8,43% 6,55% 2,81% 3,81%

Cheltuieli cu personalul 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351 13,09% 12,85% 12,92% 10,04% 10,60%

Page 110: analiza  economico-financiara

109

6 a. Salarii 2.543.386 2.175.147 3.072.662 4.155.173 4.456.249 74,03% 74,61% 74,14% 75,43% 76,11% b. Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia

socială 892.153 740.248 1.071.888 1.353.132 1.399.102 25,97% 25,39% 25,86% 24,57% 23,89% 7 a.Ajustarea valorii imobilizării corporale şi

necorporale 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 1,40% 1,78% 1,28% 1,69% 1,34% a1. Cheltuieli 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% a2. Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% b. Ajustarea valorii activelor circulante 33.073 906 21.533 58.153 1.913 0,13% 0,00% 0,07% 0,11% 0,00% b1. Cheltuieli 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% b2. Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

8 Alte cheltuieli de exploatare 4.899.517 4.170.661 4.702.074 11.241.854 5.965.986 18,67% 18,38% 14,65% 20,49% 10,80% 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 87,57% 93,03% 94,27% 95,62% 94,99% 8.2.Cheltuieli cu alte impozite taxe şi

vărsăminte asimilate 66.859 141.056 98.112 192.486 109.077 1,36% 3,38% 2,09% 1,71% 1,83% 8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi

active cedate 541.989 149.445 171.151 300.392 189.706 11,06% 3,58% 3,64% 2,67% 3,18% Ajustări privind provizioanele privind

riscurile şi cheltuielile 104.223 132.284 809.423 -18.247 3.394 0,40% 0,58% 2,52% -0,03% 0,01% TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(5+6+7+8) 26.243.459 22.692.546 32.088.424 54.865.598 55.245.453 99,28% 99,95% 99,56% 99,41% 98,86% REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 92,06% 74,13% 102,47% 109,42% 133,41% Pierdere 0 0 0 0 0

9 Venituri din interese de participare 9.870 0 0 0 0 2,90% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Din care, venituri din relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Page 111: analiza  economico-financiara

110

10 Venituri din alte investiţii financiare şi

creanţe ce fac parte din active imobilizate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Din care, venituri din relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 11 Venituri din dobânzi 323.947 106.960 68.981 83.159 58.228 95,21% 26,76% 63,53% 53,98% 82,32%

Alte venituri financiare 6.414 292.691 39.591 70.900 12.506 1,89% 73,24% 36,47% 46,02% 17,68% TOTAL VENITURI FINANCIARE (9+10+11)

340.231 399.651 108.572 154.059 70.734 1,20% 1,65% 0,32% 0,27% 0,12% 12 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi

a investiţiilor financiare deţinute ca active

circulante 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Cheltuieli 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 13 Cheltuieli privind dobânzile 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 2,48% 78,61% 37,12% 65,27% 89,50%

Din care, cheltuieli în relaţia cu entităţiile

afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Alte cheltuieli financiare 186.449 2.599 88.438 112.612 66.648 97,52% 21,39% 62,88% 34,73% 10,50%

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE (12+13) 191.194 12.153 140.651 324.242 634.689 0,72% 0,05% 0,44% 0,59% 1,14% REZULTATUL FINANCIAR

Profit 149.037 387.498 0 0 0 7,94% 25,87% 0,00% 0,00% 0,00% Pierdere 0 0 32.079 170.183 563.955 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 14.Rezultatul curent

Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100,00% 100,00% 100,00% 100,12% 100,00% Pierdere 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 15. Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 16.Cheltuieli extraordinare 0 0 0 2.200 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Page 112: analiza  economico-financiara

111

17.REZULTATUL EXTRAORDINAR (15-17)

Profit 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Pierdere 0 0 0 2.200 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% VENITURI TOTALE 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% CHELTUIELI TOTALE 26.434.653 22.704.699 32.229.075 55.192.040 55.880.142 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% REZULTATUL BRUT

Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% Pierdere 0 0 0 0 0

18.Impozitul pe profit 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 12,82% 15,02% 14,54% 14,21% 13,60% 19.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

FINANCIAR

Profit 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 87,18% 84,98% 85,46% 85,79% 86,40% Pierdere 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 20.Rezultatul pe acţiune 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza Contului De Profit Și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 113: analiza  economico-financiara

112

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza

veniturilor totale 2005 2006 2007 2008 2009 Ponderea cheltuielilor totale în veniturilor totale 93,37% 93,81% 96,13% 96,79% 97,07% Ponderea rezultatului curent al exerciţiului în venituri

totale 6,63% 6,19% 3,87% 3,21% 2,93% Ponderea rezultatului brut al exerciţiului în veniturile

totale 6,63% 6,19% 3,87% 3,21% 2,93% Ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale 98,80% 98,35% 99,68% 99,73% 99,88% Ponderea cheltuielilor din exploatare în venituri totale 92,69% 93,76% 95,71% 96,22% 95,97% Ponderea veniturilor financiare în venituri totale 1,20% 1,65% 0,32% 0,27% 0,12% Ponderea cheltuielilor financiare în venituri totale 0,68% 0,05% 0,42% 0,57% 1,10% Ponderea veniturilor extraordinare în venituri totale 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Ponderea cheltuielilor extraordinare în venituri totale 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Sursa: Calcule privind ratele de structură ale performanțelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Antrepriza Montaj Instalații

S.A. pe perioada 2005-2009

Page 114: analiza  economico-financiara

113

Anexa 8

Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

2005 2006 2007 2008 2009 1.Analiza ratelor profitabilităţii

comerciale

a) rata marjei brută a profitului(RMRBE) 6,81% 6,29% 3,94% 3,34% 2,91% b) rata marjei netă a profitului(RMRNE) 5,94% 5,35% 3,37% 2,86% 2,51% c) rata marjei brută a profitului din

exploatare(RMBREXP) 6,27% 4,66% 4,04% 3,65% 3,88% d)rata marjei brută din vânzări(RMBV) 15,18% 16,17% 11,00% 5,38% 7,40% e) rata marjei comerciale(RMC) 11,62% 16,43% 10,31% 17,11% 6,77% 2.Analiza ratelor rentabilităţii financiare

a) rata rentabilităţii capitalului propriu(ROE) 28,74% 18,63% 15,45% 18,55% 15,52% -Rata marjei nete a profitului(RMRNE) 5,94% 5,35% 3,37% 2,86% 2,51% -Viteza de rotaţie a activelor totale(KAB) 2,64 1,95 2,03 2,27 2,75 -Levierul financiar(LF) 1,84 1,79 2,27 2,85 2,24 b) rata rentabilităţii capitalului angajat(RCPM) 27,88% 18,79% 14,24% 18,06% 18,76% 2.2. analiza ratelor rentabilităţii economice

a) rata rentabilităţii activelor(ROA) 15,65% 10,41% 6,82% 6,50% 6,92% b) rata rentabilităţii economice(RRE) 17,95% 12,25% 7,98% 7,58% 8,01% c) rata profitabilităţii activelor(BEP) 18,00% 12,33% 8,31% 8,45% 10,70% d) rata rentabilităţii cheltuielilor(RRC) 6,19% 5,61% 3,44% 2,84% 2,61%

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj

Instalații S.A. pe perioada 2005-2009

Page 115: analiza  economico-financiara

114

Anexa 9

Analiza riscului de faliment

Analiza riscului de faliment 2005 2006 2007 2008 2009 1.Modelul Altman

X1-flexibilitatea firmei 0,103 0,122 0,114 0,097 0,217 X2-rata autofinanţării activelor totale 0,157 0,104 0,068 0,065 0,069 X3-rata rentabilităţii economice 0,180 0,123 0,083 0,085 0,107 X4-capacitatea de îndatorare 0,223 0,196 0,117 0,068 0,091 X5-randamentul activelor 2,636 1,947 2,027 2,269 2,752 Scorul Z-Altman 3,703 2,761 2,601 2,794 3,514 2.Modelul Canon-Holder

X1-rata lichidităţii imediate 1,103 0,850 0,944 0,572 0,999 X2-rata stabilităţii financiare 0,646 0,656 0,583 0,468 0,571 X3-gradul de finanţare a vânzărilor din surse

externe 0,007 0,001 0,004 0,006 0,011 X4-gradul de remunerare a personalului 0,585 0,601 0,594 0,626 0,645 X5-rata rentabilităţii valorii adăugate 0,294 0,229 0,191 0,228 0,248 Scorul Z-Canon Holder 32,468 27,468 26,187 18,129 27,098

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj

Instalații S.A. pe perioada 2005-2009