analiza discursului politic

8
Analiza Discursul Preşedintelui Traian Băsescu în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului (6 iulie 2012)

Upload: cristi-donici

Post on 09-Aug-2015

173 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza discursului politic

Analiza Discursul Preşedintelui Traian Băsescu în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului

(6 iulie 2012)

Pe 4 iulie 2012, Uniunea Social Liberală a depus la Birourile Permanente ale celor două

Camere ale Parlamentului, Cererea de suspendare a Preşedintelui Traian Băsescu. Drept

argumente, în document, USL susţinea că preşedintele a iniţiat un proiect neconstituţional de

revizuire a Constituţiei, că a încălcat repetat separaţia puterilor în stat şi independenţa justiţiei, că

Page 2: Analiza discursului politic

a uzurpat rolul premierului şi s-a substituit în atribuţiile Guvernului (în timpul guvernărilor lui

Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu) şi nu a respectat deciziile Curţii Constituţionale.

Deşi Curtea Constituţională nu a constatat nici o abatere a Preşedintelui care să justifice

această măsură, suspendarea a fost votată de 256 de parlamentari.1

Discursul analizat este cel ţinut de Preşedintele Traian Băsescu pe data de 6 iulie 2012 în

faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. În acest discurs, Traian Băsescu răspunde pe rând

acuzaţiilor din Cererea de suspendare, atacând în acelaşi timp Uniunea Social-Liberală.

Răspunzând acuzaţiilor, Traian Băsescu îşi legitimează poziţia folosind o autorizare

impersonală (Van Leeuwen,2007:96) a legilor şi regulamentelor, arătând că nu a a încălcat

Constituţia României, după cum arată şi Avizul Curţii Constituţionale. Dimpotrivă, adversarii săi

sunt aceia care au încălcat Constituţia, atunci cînd premierul a ignorat o decizie a Curţii cu

privire la reprezentarea României la Consiliul European. Cerându-le acuzatorilor săi un exemplu

al încălcărilor de care este acuzat, el îi acuză pe aceştia de faptele de care este el acuzat. Astfel,

reuşeşte să se poziţioneze de partea pozitivă a unei axe bine-rău a valorilor morale (Van

Leeuwen, 2007:97-98) adversarii săi fiind catalogaţi drept mincinoşi în cazul acuzaţiei că nu a

respectat Constituţia. El aminteşte de suspendarea precedentă cerută de aceleaşi partide cu 5 ani

în urmă. Încă din start, el aminteşte de victoria sa din 2007.

Amintind de deficitul fondului de pensii, sugerează că acesta poate fi redus prin creşterea

numărului de salariaţi, prin investiţii străine care vor fi afectate de evenimentele din vara lui

2012. Într-o paranteză, adresându-se „tuturor”, sugerează accelerarea proiectelor, absorbţia de

fonduri europene şi încurajarea investiţiilor legitimându-se în ochii „tuturor” cu autoritatea

expertului (Van Leeuwen, 2007:94-95).

Ştim de la Erving Goffman că atunci „când individul se prezintă pe sine în faţa celorlalţi,

performarea lui tinde să încorporeze şi să exemplifice valorile oficiale acreditate ale societăţii,

mai mult decât o face comportamentul lui în ansamblu” (Goffman, 2007:63).

Traian Băsescu se prezintă prin acest discurs ca fiind posesorul valorilor necesare unui

politician. El respectă Constituţia (spre deosebire de adversari), nu intervine în treburile Justiţiei

pe care a criticat-o când suferea de mari lipsuri, dar nu a făcut niciodată presiuni asupra ei (pe

cînd scopul USL-ului e să o subjuge pentru a-şi salva „puşcăriabilii”), a respectat mereu deciziile

Curţii Contituţionale, deşi le-a comentat uneori (acuzaţia că ar fi făcut vreodată altfel o pune pe

1 http://www.realitatea.net/cererea-de-suspendare-basescu-a-incalcat-constitutia_959742.html

Page 3: Analiza discursului politic

seama faptului că se încearcă deturnarea atenţiei de la incidentul cu reprezentarea României la

Consiliul European), a încercat să menţină un dialog cu partidele de opoziţie (dar a fost refuzat

de acestea).

Discursul lui în faţa Parlamentului se adresează telespectatorilor, românilor. Apărându-se

de acuzaţii el îsi acuză adversarii. Legitimat de un referendum, în 2007, el se regăseşte în faţa

aceloraşi adversari, al căror scop principal pare să fie demiterea sa, indiferent de costurile acestei

acţiuni pentru România. Acuză USL-ul că doreşte să controleze justiţia, lucru care va afecta

imaginea ţării în exterior, va diminua atracţia României pentru investitorii străini. Menţionâdu-i

pe senatorii Voiculescu şi Voicu, ambii având probleme cu justiţia, Traian Băsescu

personalizează corupţia din râdurile adversarilor săi, în timp ce el nu a mai criticat justiţia de doi

ani de când a „început să meargă”, sugerând meritele sale în această privinţă (funcţionarea

justiţiei). Iar faptul că această justiţie, sub mandatul său, a început să „meargă” îi sperie pe

membrii USL, sugerând că aceştia sunt corupţi. Adversarii săi sunt cei care refuză să pună în

aplicare rezultatul referendumului din 2009, care prevedea reducerea numărului de parlamentari

la 300 şi parlament unicameral.

Traian Băsescu atenşionează asupra manierei neconstituiţionale în care opoziţia încearcă

să acapareze toate pârghiile puterii şi atenţionează că acest derapaj politic poate afecta siguranţa

economică a Romaniei pe timp de criza, pe când în perioada 2009-2011 amenintările economice

au fost tratate la nivel de riscuri la adresa securităţii naţionale.

Singura acuzaţie pe care o acceptă este cea cu privire la atitudinile xenofobe, pe care a

declarat că le regretă, apreciind că au fost sanţionate cu avertisment de instituţiile statului.

Auto-rezentarea pozitivă și prezentarea negativă a celorlalți este o strategie aplicată la

mai multe nivele :

1. Strategii interacționale :

- auto-prezentare pozitivă (respectul pentru Constituţie, pentru justiţie, respectarea

deciziilor Curţii Constituţionale, încercarea menţinerii unui dialog cu partidele de

opoziţie)

Page 4: Analiza discursului politic

- prezentarea negativă a celorlalţi (cum am mai spus, cerând exemple ale abuzurilor

sale, nu uită să ofere exemple ale încălcărilor adversarilor);

2. Acte de vorbire la nivel macro sugerând „acţiunile noastre bune” și „acţiunile lor

rele”;

3. Macrostructuri semnatice, selecţia subiectelor: accentuarea aspectelor negative ale

opozanţilor (senatorii Voiculescu şi Voicu, distrugerea imaginii României, etc);

4. Lexic: folosirea cuvintelor cu conotații pozitive pentru NOI, a cuvintelor cu conotații

negative pentru EI :zdruncinare, puneţi mâna, puneţi sub control, revoluţie violentă

legislativ, deficit de responsabilitate (Van Dijk, 2006:373).

Conform lui Teun Van Dijk, „manipularea este o practică comunicativă și interacțională

în cadrul căruia un manipulator exercită control asupra altor persoane, de obicei împotriva

voinței lor sau împotriva intereselor lor. În uzul zilnic, manipularea are o conotație negativă

deoarece o astfel de practică încalcă normele sociale.”

Discursul se întinde pe o durată de cincisprezece minute şi deşi este prezentat în faţa

Camerelor reunite ale Parlamentului el se adresează celui de acasă, celui pe care încearcă să-l

convingă răspunzând pe rând la acuzaţiile celor care l-au suspendat.

Mai mult decât altele se pune accentul pe tema independenţei justiţiei, pe rolul jucat de

Traian Băsescu în mandatele sale în eforturile ca justiţia să devină liberă, Uniunea Social

Liberală fiind cea care, după ce a ajuns la guvernare şi a forţat schimbarea preşedinţilor celor

două camere ale parlamentului urmăreşte acum să controleze şi justiţia.

Salvarea libertăţii justiţiei şi respectarea Constituţiei (ambele teme ale acestui discurs) au

devenit apoi, în campania electorală, elemente de bază ale promovării lui Traian Băsescu

(discursurile acestuia de la sediul de campanie vor avea pe fundal un panou cu imagini ale

copertei Constituţiei).

Tema salvării independenţei justiţiei face legătura şi cu imaginea de luptător anti-corupţie

pe care Traian Băsescu a folosit-o în campaniile anterioare.

Page 5: Analiza discursului politic

O altă temă asupra căreia se insistă este imaginea României în lume, aspect la care

românii se arată, de obicei foarte sensibili. Modul precipitat de a acţiona al alianţei social-liberale

a trezit reacţii critice din partea statelor din Uniunea Europeană, reacţii care au fost folosite de

ambele tabere în campania electorală, chiar dacă în moduri diferite.

Bibliografie

Page 6: Analiza discursului politic

Van Leeuwen, Theo. 2007. Legitimation in discourse and communication. SAGE

Publications.

Goffman, Erving. 2007. Viaţa cotidiană ca spectacol. Editura Comunicare.ro.

Van Dijk, Teun A. 2006. Discourse and manipulation, SAGE Publications.

http://www.realitatea.net/cererea-de-suspendare-basescu-a-incalcat-constitutia_959742.html

Link discurs : http://www.youtube.com/watch?v=n6Om57xiQQg