analiza boromir sa

7/25/2019 Analiza Boromir Sa

1/22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

PROIECT

Bucuresti

2016

1


2/22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Analiza S.C. Br!ir S.A.

Bucuresti

2016

2


3/22

I. Prezentarea "enerala a r"anizatiei

#ru$ul Br!ir% cel &e'al &ilea !are (ucatr $e $iata $r&uselr &e $ani)icatie si

!rarit, a luat fiinta in 1994 sub denumirea de societatea comerciala Boromir Ind.

De la mica moara de gru construita in 1994 in Rmnicu Vlcea, a carei capacitate deproductie nu depasea 24 t /i, !n decursul a numai 1" ani Boromir s#a de$oltat !ntr#un ritmdinamic pentru ca !n preent sa a%unga sa controlee circa 1"& din acti$itatea de morarit din!ntreaga tara prin ac'iitionarea a trei mori aflate !n one diferite ale tarii( )ibiu, Buau, De$a,aceste localiari a$nd a$anta%ul descoperirii de noi piete de desfacere si al atragerii de noiclienti. *apacitatea de productie a Boromir atinge !n preent cifra de 1+"" t /i.

rupul Boromir detine fabrici de pine !n Bu-u, Vlcea, )ibiu si De$a. rupul maidetine moara *ibin din )ibiu, dou- unitati de tip *omcereal, mlon )ibiu si 0trasib )ibiu,

beninariile Boromir si fabrica de c'erestea ard3ood fiind detinut de cinci actionari persoanefiice romne. rupul mai detine 2 de magaine proprii de mici dimensiuni !n orasele undedetine fabricile de pine.

Din grupa de panificatie, patiserie si cofetarie, societatea realieaa o gama di$ersificatade produse, ponderea principala fiind detinuta de pinea alba de grama% redus, respecti$ peste"& din totalul produselor de panificatie. rupa produselor de morarit cuprinde tota gama defainuri. 5umatate din cantitatea realiata este destinata utiliarii !n cadrul grupului.

Din totalul afacerilor Boromir, di$iia de morarit are o pondere de 66&, urmata dedulciuri si pra%ituri care detin 2"&, di$iia de panificatie are o pondere de 16& iar restulacti$itatilor repreentate de magaine, distributie si beninarii acopera 1"& din afaceri.

Analiza !e&iului &e !ar*etin" al S.C. Br!ir S.A.

ceasta analia, ca prim pas !n elaborarea strategiei firmelor, cuprinde fortele eternecare actioneaa asupra !ntreprinderii, macromediului si a micromediului stimulnd sau frnndacti$itatea desfasurata de aceasta.

2.1. Analiza "l+ala a !acr!e&iului Br!ir

Me&iul &e!"ra)ic

7n prim aspect util !n analia factorilor demografici este numarul si structura pe seea populatiei ce face parte din piata Boromir, att sub aspectul $olumului, ct si al dinamiciisi e$olutiei !n timp.

3


4/22

8ediul demografic repreinta totodata unul din factorii formati$i ai cererii de marfuripentru Boromir ), !nsa piata tinta careia se adreseaa firmele cuprind intr#o masura maimica persoanele fiice, ci se aeaa pe satisfacerea cerintelor ce apartin firmelor,persoanelor %uridice. Din acest moti$, o analia mai complea se cere a fi corelata cu oanalia prealabila a pietei.

otri$it marilor retaileri, !n 2"16 ma%oritatea companiilor $or a$ea !n fata unconsumator diferit, deoarece atunci cnd :oamenilor li se $orbeste de recesiune, tind saconsume mai putin.; 0ste de asteptat ca clientii sa aleaga mai rational !n functie debeneficiile certe pe care le aduce produsul cumparat si mai putin emotional.

7ltimii ece ani au adus o scadere cu ece otodata conceptul de pine ambalata i#a determinat pe consumatori sa treaca de laac'iitia ilnica la cea saptamnala. Din alte perspecti$e, ambala%ul a fost folosit la inceputdoar ca o necesitate, dar nu era personaliat printr#un brand dedicat. poi s#a descoperitpotentialul acestei piete si s#a in$estit in calitatea si imaginea comunicata prin ambala%ul

piinii feliate. In cadrul Boromir ), elementele de comunicare ale brandu#lui suntdistincte, pornind de la culorile designului # fiecare sortiment are alta culoare. *u campaniade promo$are a painii feliate firma a pro$ocat panificatia la comunicare, ridicandmar


5/22

rocesul de etindere a retelelor de retail nu a fost afectat de reducerea cererii de produsede panificatie, indiferent de format, nu $a fi afectat de posibila prudenta a consumatorilor dinRomania in conditiile anului 2"1@. )e pre$ede !nsa% sca&ere a )rec-entei &e cu!$arare% &arsi !a(rare a -alrii csului !e&iu cu!$arat.

Me&iul tenl"ic

)* Boromir ) a in$estit !n fabricile, morile si magainele ac'iitionate. u fostcumparate linii te'nologice moderne, unice !n Romnia. *ladirile au fost reno$ate si adaptatenormelor europene. fost creat un sistem national de distributie ce acopera toata tara, iarproductia a fost di$ersificata pentru a raspunde cerintelor consumatorilor.

)* Boromir ) a in$estit !n linii te'nologice de ultima generatie%complet automatiate,!ncepnd cu operatia de framntare si pna la procesul de ambalare. rodusele realiate peaceste linii sunt de calitate superioara Aprospetime !ndelungata, culoare si forma constante, iar

producti$itatea este crescuta.

In$estiile !n te'nologii noi au permis ca ambalarea, ct si !ntreg procesul de productie sautiliee te'nologia Ceine >ouc' # fara atingere Aconsumatorul este prima persoana care atingeprodusul.

*ompania este prima care a introdus pe piata o te'nologie de !mpac'etare a fainii lapunga, si mai putin !n magaine de desfacere proprii.

Me&iul natural

8ediul natural detine un rol din ce !n ce mai important !n perioada actuala !n proiectarea sidesfasurarea acti$itatiilor economice. *onditiile naturale determina modul de localiare, dedistributie !n spatiu a acti$itatilor unitatii economice, influentnd !n mod nemi%locit obiecti$ulacti$itatii. ?n aceasta categorie se !nscrie si necesitatea e$itarii poluarii. )unt reglementatenorme stricte pri$ind modalitatea de colectare a produselor alimentare si nealimentare, adeseurilor.

Me&iul cultural

nsamblul elementelor care pri$esc sisitemul de $alori, obiceiurile, traditiile, credintelesi normele care gu$erneaa statutul oamenilor !n societate constituie mediul cultural.cesteelemente formeaa comportamentul de cumparare si consum, delimiteaa segmentele de piata sidelimiteaa tipologiile specifice ale cumparatorilor.8ediul cultural contribuie la eprimareaeigentei unei anumite piete, conditionnd att felul produselor si maniera distribuirii lor, ct sicontinutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesa%elor transmise.

5


6/22

Religia si nationalitatea constituie elemente importante !n conturarea profilului consumatorului,aspecte ce trebuie luate !n considerare de catre firma.biceiurile de consum si personalitateaindi$iilor este influensata de tipul de religie, sarbatorile si traditiile fiecarei etnii.opulatia $iata defirma este constituita, !n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoa.

7n alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, !l repreinta niveluleducational, firma pri$ind aceasta influenta prin doua aspecte( potentialul de instruire al personaluluipropriu si ni$elul de cunostinte al clientilor. ceasta dubla ipostaa a mediului cultural trebuie$alorificata de firma prin analia si impactul ni$elului de instruire al populatiei, att sub aspectuldinamicii !n timp, ct si al importantei acordate acesteia.

Culturarepreinta un mod de $iata care face posibila diferentierea unui grup de oameni de un altul.Din punct de $edere al mar


7/22

2.2. Analiza "l+ala a !icr!e&iului SC Br!ir SA

Din perspecti$a micromediului, r!ir actioneaa !n desfasurarea acti$itatiiconcomitent pe doua piete( piata intrarilor si piata iesirilor. e primul tip de piata firma apare !ncalitate de cumparatori si stabilesc legaturi !n special cu furniorii de marfuri, de forta de munca

si preststoriii de sr$icii. e piata iesirilor, Boromir are calitatea de $nator si $alorificaprodusele si ser$iciile realiate stabilind legaturi !n principal cu clientii.

Clientii

nalind relatiile comerciale ale ).*. Boromir Ind ).. cu clientii si furniorii, putemspune ca firmele si#au format cti$a parteneri de afaceri stabili.

Boromir !si desface produsele pe pietele unde detine fabrici de p!ine, respecti$ !n(u&etul/alcea cu o pondere de @"& !n $narile societatii a$nd aici 1+ magaine, !n (u&etulune&araare o retea de @ magaine, !n(u&etul Si+iu detine 6 magaine, !n(u&etul Buzau1G magaine Aconsiderata a doua mare piata de desfacere a produselor Boromir, iar !n (u&etulIasidetineo retea de @ magaine proprii.

e lnga reteau proprie de $nare a companiilor a caror tinta sunt consumatorii !ncalitatea lor de persoane fiice, Boromir Ind are !n $edere si $iata clientilr $ersane (uri&ice%c!$usa at,t &in !icii c!ercianti c,t si &in !arii retaileri.

?n concluie, clientela societatii este eterogena, contributia la realiarea cifrei de afacerieste diferentiata pe trei trepte ( clienti puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care facparte si pentru ca firmele !n sine are prea putina $aloare fara eistenta clientilor, Boromir!ncearca sa raspunda cerintelor ridicate de partenerii sai, prin !mbunatatirea calitatii produselorsi mentinerea ni$elului ei, prin politica de preturi, prin ser$iciile oferite sau posibilitateanegocierii termenului de plata.

*'iar daca compania a cunoscut o crestere substantiala att ca numar de clienti, ct si !n ceeace pri$este cantitatile li$rate, conducerea manageriala considera ca principalul obiecti$ al firmeiramne etinderea pietei de desfacere.

urnizrii

reocupata de ridicarea calitatii produselor sale, conducerea Boromir recunoaste ca numaiprin apro$iionarea permanenta cu materii prime si materiale auiliare de cea mai buna calitate,prin in$estitie te'nologica moderna !si poate consolida si etinde piata de desfacere.

7


8/22

Datorita !ndelungatei si bunei colaborari cu furniorii, apro$iionarea cu materii prime seface !ntr#un ritm constant nepreentnd riscuri pentru continuitatea procesului te'nologic deproductie al celor doua companii.

Eurniorii, sunt !n general firme cu care ).*. Boromir are relatii traditionale si care nu au

creat probleme.

>otodata, colaborarea cu furniorii se baeaa !n principal pe a$anta%ul reciproc al partilor,!nsa !n caul !n care preturile si cantitatile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaacomenile si intrerupe acti$itatea cu furniorul.

>abelul nr. 1.1.Furnizorii S.C. Boromir Ind S.A

Materialele

c!ercializate urnizri

Br!ir

ru *8*0R0H >eleormanF *8*0R0H iurgiuF*8*0R0H alatiF roducatori agricoli indi$iduali

ua VI*H I80 ).R.H.

mbala%e 80RHH )..FI=>0R80RIDI= ).R.H.

tet VI=H*H rgesF>opolo$eni rges

Dro%die R8> Bucuresti

Ja'ar R= BucurestiFJR7H Buau

8argarina RCH ED) Iasi

7lei :)olaris; ).. *=)>=>FR7) ).

8


9/22

lucoa >=DR0I , *HE>

0sente >0R0=;).. Baia mare ,R8>; Bucuresti

*acao 0I8 = BucurestiF)>0R*0=; Bucuresti, RHI=0Bucuresti

?n cadrul selectarii sau colaborarii cu furniorii, compania analieaa o serie de aspecte legatede(

calitatea produselor, dat fiind faptul ca !n calitatea produselor obtinute se regaseste

calitatea materiilor prime si a materialelor folosite F respectarea termenelor si conditiilor de li$rare si facilitarea unor ser$iciiF ni$elul de implicare al firmelor !n stabilirea si negocierea preturilor de $nare dat fiind

faptul ca pretul materiilor prime si materialelor contribuie !n mod direct la formareacosturilor produselor obtinuteF

discount#urile si alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumparareF

Cncurenta

e piata produselor de panificatie si patiserie $orbim de o concurenta agresi$a, purtata prin

toate mi%loacele posibile( publicitate, oferta, reduceri de pret, etc. e acesta piata actioneaa laora actuala 6 mari %ucatori, iar clasamentul s#a modificat in anul 2"11, cand Vel itar a de$enitlider. sadar, concurenta directa pentru )* Boromir Ind ) $ine din randul marilor producatoride produse de panificatie, concurentul ma%or fiind Vel itar, urmat de Dobrogea roup, >itan,ambac, si altii.

Din rndurile concurentei indirecte mentionam magainele generale de retail('ipermar


10/22

?n preent se !nregistreaa o e$olutie poiti$a a ctei &e $iatadetinuta de societate !nsensul detinerii a peste 12& din piata. ?n ceea ce pri$este ci)ra &e a)aceri, aceasta a atins !n2"16 $aloarea de 16" de milioane de euro, fata de 1+" milioane euro !n 2"14.

rincipalii concurenti ai ).*. Boromir Ind )..(

Princi$alii cncurenti Ci)ra &e a)aceri

' !il.eur '

Cta &e $iata

3

V0H I>R 1@6 16

DBR0 roup 1"" G

>I>= G" @

cestora li se alatura alte companii care acti$eaa pe piata de panificatie dinRomnia(

)=*C >>*C BL=0) ).. 8R B*I7 ).. *lu% M =apoca 8= )ucea$a *8= >!rgo$iste, s.a.

Resursele u!ane

)* Boromir Ind ) este unul dintre cei mai importanti anga%atori din Romnia, a$ndpeste 4@"" de anga%ati. *ompania !ncura%eaa initiati$a personala, oferind oportunitati deosebitede !n$atare si crestere, !ntr#un mediu ce recompenseaa performanta indi$iduala. nga%atii ausanse egale de promo$are, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriileunice de selectie !n cadrul companiei.

)* Boromir Ind ) are programe de instruire orientate catre toate categoriile de anga%atisi pentru toate domeniile de acti$itate, astfel !nct fiecare sa poata beneficia de o pregatireprofesionala adec$ata. Eie ca e $orba de cursuri sustinute de parteneri eterni sau de cursuripredate de catre cei mai buni profesionisti din organiatie, fiecare anga%at beneficiaa deminimum 4" de ore de instruire anual.

10


11/22

Analiza S.4.O.T. Br!ir

)treng'ts

l doilea mare producator de produse de panificatie si patiserie din tara Detine o retea de distributie foarte de$oltata, etinsa la ni$el national Vieaa cu precadere piata de morarit, !nsa dispune de o gama foarte di$ersificata de

produse 8odul de organiare baat pe + directii( productie, retail si distributie ferirea de promotii, reduceri de pret si alte a$anta%e promotionale pentru clienti *ontroleaa acti$itatea de morarit din toata tara, alaturi de Dobrogea ).. Hansarea unui concept nou pe piata Boromir an *afe osibilitatea practicarii unor preturi mai mici datorita faptului ca produce si

ma%oritatea fainurilor necesare productiei otential !n di$ersificarea gamei de produseF Hansarea unui concept nou pe piata Boromir an *afe 8ercantiarea produselor Boromir !n magaine

Nea


12/22

lternanta de ani secetosi si umei cu efecte asupra recoltelor de gru. 8odificari !n preferintele consumatorilor )caderea consumului de pine din Romnia )caderea puterii de cumparare a populatiei *resterea continua a concurentei, ce poate $eni din mai multe directii # concurenti

directi sau marile magaine care si#au de$oltat brutarii proprii Riscurile operationale ale proiectelor de de$oltare ale firmei Imaginea nefa$orabila !n rndul consumatorilor a retailerilor care comercialieaa

produsele firmei

Matricea BC# a $r&uselr Br!ir

entru aplicarea matricii B* !n stabilirea strategiei, Boromir trebuie sa analieeprodusele cele mai repreentati$e pe care le comercialieaa, rata de crestere si poitia

relati$a pe piata a acestora. rodusele ce repreinta obiectul studiului sunt repreentate !ncadranul matricii, !n functie de cele doua caracteristici.

Vedete

Crissant

Biscuiti Mr #&5

Semne de ntrebare

ra))en

Vaci de muls

Paine

Cznaci

Tata "a!a #iani

Pietre de moara

Biscuiti in&erSi+

*ota relati$a pe piata

ama de croisante *roissant, biscuitii 8r. ood comercialiate sub !nsemnele marciiBoromir se !ncadreaa !n categoria stelelr cu un segment de piata important, fiindoportunitati pentru in$estitii. =ecesita !nsa un transfer important de resurse financiare pentrusustinerea poitiei competitionale si $or genera $enituri nete cnd rata de crestere se $adiminua si nu $a mai fi necesara rein$estitia. )trategia recomandata acestor produse este ceade crestere materialiata !n in$estitii !n capacitati de productie.

12


13/22

entru produsele din categoria -aci &e !uls, respecti$ coonacii Boromir, produselede panificatie si toata game de produse iani produse care se afla !ntr#o maturitate stabila,genernd $enituri constante se recomanda strategii neutrale, prin care se dreneaa surplusul deresurse financiare si se !mbunatateste producti$itatea.

>ratarea se!nelr &e 7ntre+are, a foieta%elor Craffen de la Boromir este mai dificilapentru ca, fiind produse !n lansare, unele sunt sortite sa de$ina stele, iar altele sunt sortiteesecului. 0trapolnd !nsa, putem anticipa ca toate produsele din aceasta categorie $or de$enistele, !nsa nu toate $or genera cotele de piata pre$iionate.

Pietrele &e !ara, repreentati de biscuitii Cinder)ib de la Boromir, repreintaproduse !n declin ce impun fie strategii de restrngere, !nsa acestea pot fi profitabile pentrufirma !ntr#un mediu de piata stabil si predictibil, fie strategii de relansare sutinute de in$estitii!n cercetare si promo$are.

Strate"ia &e !ar*etin"

Strate"ia &e $r&us

Pliticile &e $r&usse refera deopotri$a la urmatoarele aspecte(

Inovatie( stimularea procesului de productie si de !mbunatatire a produselor prin

acti$itati de cercetare si prin in$estirea !n noi te'nologii A de eemplu, biscuitii8r.ood

Cercetare ( analia si urmarirea continua a pietei, produselor si a poitionarii acestora

pe piata Marca / imagine( analia imaginii produselor si a companiei !n rndul consumatorilor

O+iecti-ele strate"iilr &e $r&us a&$tate &e Br!ir raportndu#ne si la poitiacompaniei !n cadrul pietei se pot concretia !n(

tingerea poitiei de lider pe piata produselor de panificatie si patiserie poitionare ct mai buna pe piata pinii *resterea cotei de piata prin atragerea unor noi utiliatori

Diferentierea fata de produsele similare oferite de concurenta, a$nd !n $edere faptul ca peaceasta piata concurenta este foarte puternica ABoromir detine un sector puternic pe piataproduselor a'aroase, morarit, paste si mustar

)trategii de produs

13


14/22

Diversificarea sortimentala Ade eemplu, lansarea gamei de croisante,


15/22

care, !nainte de lansarea propriu#isa, Boromir organieaa o campanie de degustare aproduselor timp de o luna de ile. )copul acestor campanii este de a cunoaste mai binepreferintele consumatorilor si de a identifica daca acestia ar fi dispusi sa plateasca un anumitpret pentru aceste produse.

Strate"ia $returilr (ase

)trategia preturilor %oase este utiliata de Boromir pentru pine, paste, produse demorarit. ptiunea companiilor pentru aceasta strategie se %ustifica datorita elasticitatii cererii !nraport cu pretul si datorita faptului ca a%uta la atingerea unuia dintre obiecti$elor politicii depret mentionate anterior, si anume, consolidarea poitiei pe piata.

*'iar daca Boromir adopta strategia preturilor %oase, compania nu pot sa nu se alinieetendintelor de crestere a pretului pinii si a grului. stfel, nu putem sa nu luam !n consideraree$olutia pretului acestui bun de larg consum din ultimii an. retul pinii este cel mai sensibil,

deoarece pinea este un aliment care nu lipseste, de obicei, la nici una din mesele ileiromnilor. *resterea pretului pinii din ultimii ani a fost reultatul mai multor factori. 7n primfactor !l constituie secetele din ultimii ani, ca efect al !ncalirii globale, care au facut ra$agii siale caror efecte s#au resimtit !n culturile de gru, ceea ce i#a determinat pe producatorii de pinesi produse de panificatie, inclusi$ pe liderul !n acest segment, Boromir, sa apelee la unimporturi de gru. cest lucru a atras dupa sine cresterea c'eltuielilor cu productia, consecintafiind si cresterea pretului pinii. 7n al factor care a determinat scumpirea alimentelor, si implicita pinii, este e$olutia pretului petrolului, care a determinat cresterea pretului la electricitate,motorina, etc, determinnd !n acest fel si costuri mai mari pentru producatori. lti factori

importanti care determina cresterea pretului sunt piata neagra a pinii precum si in$estitiile pecare companiile trebuie sa le faca pentru noile te'nologii si norme de igiena impuse de 7niunea0uropeana.

Preturi $r!tinale $entru clientii en &etail si en "rss

returile promotionale sunt practicate !n special pentru produsele $ndute clientilor endetail si en gross. *lientii en detail sunt repreentati de supermar


16/22

olitica de distributie se refera la acti$itatea generatoare de canale de distributie catre client side modele de comunicare cu clientii.

O+iecti-ele $liticii &e &istri+utieale ambelor companii pot fi definite astfel(

coperirea ct mai larga a pietei 8aimiarea $narilor din punct de $edere al $olumului sigurarea disponibilitatii produselor Boromir pentru un numar ct mai mare de

consumatori Recunoasterea marcii Boromir de un numar ct mai mare de consumatori )pri%inirea intermediarilor

7n control ct mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca produsele a%ung laconsumatorul final pastrndu#si standardele de calitate

?n ceea ce pri$este strategia de distributie utiliata de Boromir, compania a optat pentruutiliarea canalelr &irecte 8$r&ucatr 9 cnsu!atr: si a celor in&irecte 8$r&ucatr 9&istri+uitr 9 cnsu!atr:.

Din punct de $edere al preentei pe piata, putem afirma ca grupul Boromir a optat pentrustrate"ia &istri+utiei selecti-eprin desc'iderea de magaine proprii doar !n orasele undedetine unitati de productie dar si pentru strate"ia &e &istri+utie intensi-aasigurnd o largadistributie a produselor marca Boromir !n cadrul pietei.

Boromir dispune de structura &e &istri+utie natinalaa produselor ambalate( pineambalata, biscuiti, napolitane, rulade, croisante, paste fainoase si produse de morarit prin careasigura preenta acestora la oricare dintre cele 6 locatii din tara cu scopul de a putea furniacomerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum side un lant &e !a"azine $r$riice !nsumeaa !n preent aproimati$ 4G de astfel de unitati,amplasate !n orasele unde se afla unitatile de productie.

)* BoromirInd ) !ncearca sa obtina o cota ct mai ridicata pe segmentul produselorOlong term;, asigurnd un -lu! al li-rarilr zilnice &e $r&use a!+alatede peste 4"" detone.

?n preent, compania Boromir opereaa o retea de numai 4G de magaine proprii,dispuse !n 6 %udete ale tarii Arepreentate grafic pe 'arta de mai %os.

# Iasi( 4 magaine

# Vlcea( 16 magaine

16


17/22

# Buau( 1G magaine

# unedoara( @ magaine

# )ibiu( 6 magaine

Boromir 48 magazine

Reteaua de magazine si distributie Boromir

Pr&usele sunt li-rate &irect catre $unctele &e -,nzare , Boromir utilind un parcauto de peste 4@" de auto$e'icule de di$erse tona%e.

Strate"iile &e $r!-are a&$tate &e Br!ir

7ltimii ani au adus modificari ma%ore pe piata pinii si a produselor de panificatie.ceste modificari nu s#au !nregistrat doar la ni$elul comportamentului si preferintelorconsumatorilor. stfel, di$ersificarea gamei, branduirea produsului si epunerea acestuia !n

ambala%e atragatoare au atras dupa sine necesitatea adoptarii de catre companiile de profil aunor strategii de promo$are mai complee. ?n acest capitol $om analia actiunile prin carecompania Boromir !si fac cunoscute produsele pe piata si modul !n care !si atrag consumatorii.?n anul 2"16, spre eemplu, compania Boromir a alocat aproimati$ 26"".""" de euro pentruin$estitiile !n mar


18/22

O+iecti-ele strate"iilr &e $r!-are c!unicare ale c!$aniei Br!irse potconcretia r !n(

*resterea gradului de recunoastere al companiei si al produselor sale Diferentierea fata de concurenta.

nalind aceste obiecti$e putem afirma ca Br!irnu a alocat bugete substantialecampaniilor de promo$are. *ompania s#a impus pe piata prin preenta cu produsele sale !naproape toate unitatile comerciale din tara, optnd cu precadere pentru strate"ia &e 7!$in"erea produselor prin toate canelele de distributie. >otodata, desi nu eceleaa !n abundenta,Boromir a apelat si la strate"ia &e atra"erea clientilor prin di$erse mi%loace promotionale sic'iar publicitare. ceste strategii se concretieaa !n di$erse actiuni menite sa genereereultatele scontate si anume atingerea obiecti$elor(

Pu+licitatea

Din aceasta perspecti$a, Br!ir sta $rst la ca$itlul $r!-are $rin $u+licitateT/, radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si constientiare mult mai facila !nrndul publicului.

Tar"uri si e;$zitii

e lnga campaniile de promo$are !n mass media, sampling, %ocuri, concursuri si promotii, oalta strategie de promo$are utiliata este participarea la trguri si epoitii, cea mai importanta!n acest sens fiind Indgra, o epoitie internationala de ec'ipamente si produse !n domeniulagriculturii, oote'niei si alimentatiei. ?ncepnd din anul 2""2 si pna !n preent, s#au organiatanual editii ale acestei epoitii, !n cadrul *ompleului 0poitional Romepo Bucuresti.*ompania a fost preenta la fiecare editie a acestui trg, a$nd de fiecare data un stand atracti$amplasat !n pa$ilionul brutarilor si distribuitorilor de utila%e de brutarie si distribuitorilor deamelioratori si ingrediente.

stfel, la fiecare editie, la standul Boromir sunt epuse att cele mai noi produse lansatede companie, ct si produse proaspete, repreentati$e pentru fiecare companiei(

Activitati e erioada e"ozitiei

rganiarea de concursuri si degustari pentru promo$area produselor nou lansate Ade obicei,aceste concursuri sunt destinate !n special copiilor, !ntr#un anumit inter$al de timp, !n fiecare ie perioada epoitiei. ?n plus, copiii primesc de fiecare data baloane, piuri si orarepersonaliate, etc.

18


19/22


20/22

Cncluzii si $r$uneri

nalind politicile si strategiile de marouc' ofera siguranta alimentara si garantia caclientul este primul care atinge produsul final. 7n alt punct forte al politicilor si strategiilor deprodus !l constituie marea di$eristate sortimentala, att !n ceea ce pri$este pinea si produselede panificatie, ct si !n gama produselor de patiserie, biscuiti, napolitane oferite de cele douacompanii.

?n cadrul strategiilor de produs ale celor doua companii (

1. luarea #n considerare a secificului local #n ceea ce riveste diversitatea roduselor

2.diversificarea gamei de roduse semirearate. ropun aceasta strategie deoarececonsumatorul romn prefera din ce !n ce mai mult produsele semipreparate, datorita economieide timp pe care acestea o confera. ama de produse semipreparate este destul de redusa,cuprinnd, doar blaturi de tort, blaturi de pia, $afe si pesmet, rulouri foieta%. $nd !n $ederefaptul ca aceasta gama de produse, se afla !n faa de crestere, propun o di$ersificaresortimentala a gamei de aluaturi semipreparate prin introducerea unei game de aluaturicongelate. 8odificarile obiceiurilor de consum si cresterea $enitului romnilor confirmanecesitatea acestui produs pe piata romneasca. ?n plus, piata aluaturilor congelate se afla !ncrestere, ma%oritatea produselor de acest gen din supermar


21/22


22/22

@. lansarea unor noi locatii insirate dintr%un concet euroean si anume Boromir !anCafe.. ceasta ino$atie este declansata de ne$oia de a tine pasul cu e$olutiile recente dinretail, precum si de a !ntmpina ne$oia consumatorilor de a se relaa !n timpul meselorsau pauelor de masa. Hocatiile $or $i de$oltate pe principiul :coffee to go; si $or oferio ona de resting, de snac< si bauturi racoritoare iar atmosfera $a fi prietenoasa, muica

relaanta si comunicarea moderna

. e"tinderea #n franciza. Dupa testarea conceptelor Boromir an *afe prin desc'idereaunor asemenea locatii !n Bucuresti, etinderea acestor magaine specialiate s#ar putearealia si !n sistem de francia.

Referitor la strategiile de promo$are am obser$at ca grupul Boromir nu utilieaa o serielarga de instrumente si de acti$itati cu scopul de a#si face cunoscute produsele catreconsumatori, de a atrage clienti noi si de a#si !mbunatati imaginea. *ompania doreste sa sedistinga de concurenta, sa atraga, sa comunice prin ambala%.

?n cadrul strategiilor de promo$are propun(

1. alocarea de catre compania Boromir a unor bugete mai substantiale pentru reclame >$,radio, re$iste si c'iar lansarea unei ample campanii publicitare pentru crearea unui brandcorporatist Boromir care sa a%ute la la conturarea unei personalitati distincte a companieisi la consolidarea imaginii acesteia.

2. implicarea companiei Boromir si !n actiuni de resonsabilitate socialacare ar aducegrupului un aport de notorietate

22

analiza boromir sa

Documents